+ All Categories
Home > Documents > Deprecierea Leului Gole 351 Te Buzunarele Moldoveni

Deprecierea Leului Gole 351 Te Buzunarele Moldoveni

Date post: 11-Nov-2015
Category:
Upload: eric-murphy
View: 31 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
Description:
dks
34
Deprecierea leului goleşte buzunarele moldovenilor Deprecierea leului în raport cu euro şi dolarul goleşte tot mai mult buzunarele moldovenilor. Preţurile la produsele de primă necesitate au continuat să crească şi în această săptămână în mediu cu doi-trei lei. Comercianţii dau vina pe importurile tot mai scumpe, iar cumpărătorii spun că nu mai fac faţă valului de scumpiri. Aşa că sunt nevoiţi să strângă cureaua şi să cumpere tot mai puţin. Dacă acum o săptămână un kilogram de orez costa în Piaţa Centrală 18 lei, în prezent este vândut, în mediu, cu 21 de lei. Cu cel puţin trei lei mai mult costă şi un kilogram de paste făinoase, adică 16 lei. De la 10 la 11 lei s-a majorat şi preţul unui kilogram de făină. Mai scump este şi uleiul. Pentru un litru cumpărătorii trebuie să scoată din buzunar 25 de lei, cu un leu mai mult decât acum câteva zile. Preţuri cu doi-trei lei mai ridicate, în raport cu săptămâna trecută, erau afişate şi la tarabele cu roşii şi castraveţi. Scumpirile nu au ocolit nici fructele exotice, care costă cu cel puţin un leu mai mult.
Transcript

Deprecierea leului golete buzunarele moldovenilor

Deprecierea leului n raport cu euro i dolarul golete tot mai mult buzunarele moldovenilor.Preurile la produsele de prim necesitate au continuat s creasc i n aceast sptmn n mediu cu doi-trei lei. Comercianii dau vina pe importurile tot mai scumpe, iar cumprtorii spun c nu mai fac fa valului de scumpiri. Aa c sunt nevoii s strng cureaua i s cumpere tot mai puin.

Dac acum o sptmn un kilogram de orez costa n Piaa Central 18 lei, n prezent este vndut, n mediu, cu 21 de lei. Cu cel puin trei lei mai mult cost i un kilogram de paste finoase, adic 16 lei. De la 10 la 11 lei s-a majorat i preul unui kilogram de fin. Mai scump este i uleiul. Pentru un litru cumprtorii trebuie s scoat din buzunar 25 de lei, cu un leu mai mult dect acum cteva zile.

Preuri cu doi-trei lei mai ridicate, n raport cu sptmna trecut, erau afiate i la tarabele cu roii i castravei.Scumpirile nu au ocolit nici fructele exotice, care cost cu cel puin un leu mai mult.

Cei mai afectai de preurile piperate sunt pensionarii.Creterea monedei europene i a celei americane din ultima sptmn ncurc i planurile comercianilor, care spun c, n ultima vreme, vnzrile au sczut semnificativ.

Amintim c, anterior, Banca Naional a Moldovei a estimat c, n acest an, din cauza deprecierii leului fa de euro i dolar, preul mai multor produse va crete cu aproape 7 la sut. Prognozele BNM par s fie mult prea optimiste, n condiiile n care, doar n ultima sptmn, preurile unor produse au crescut cu peste 15%.

16 februarie 2015, 08:22Articolul este intitulat Deprecierea leului golete buzunarele moldovenilor i este selectat din saitul jurnal.md din data 16 februarie 2015.Autorul articolului nu s-a semnat.n articol se pune n discuie tema deprecierii leului.Ideea dezvoltat de ctre autor este c preurile la produse au crescut cu peste 15%.

Preurile la produsele de prim necesitate au continuat s creasc i n aceast sptmn n mediu cu doi-trei lei. Preuri cu doi-trei lei mai ridicate au roii i castravei. Fructele exotice cost cu cel puin un leu mai mult. Din cauz creterea monedei europene i a celei americane vnzrile au sczut semnificativ. Banca Naional a Moldovei a estimat c din cauza deprecierii leului fa de euro i dolar, preul mai multor produse va crete cu aproape 7 la sut.

Intenia autorului este a arta c situaia econimic n RM se nrutete din cauz depricierii leului, preurile produselor au crescut cu peste 15%.Actualitatea articolului este dictat de situaia economic din RM la acest moment i aspectele negative ale deprecierii valutei naionale,care aduce la scderea nivelului de trai al cetenelor.Opinia mea este c deprecierea leului are aspecte negative, pentru c preurile s-au majorat i din cauza aceasta cei mai afectai de preurile piperate sunt n primul rnd pturile vulnerabile ale populaiei. Guvernul RM trebuie s ispraveasc situaia.

Rzboiul preurilor la igri amenin bugetul de stat

Preul igrilor pe piaa din Republica Moldova a sczut considerabil n ultimele luni. Foto: adevarul.roPotrivit ageniei Info Market, care face trimitere la Monitorul Oficial, la sfritului anului 2014 a sczut simitor preul igrilor Camel (de la 19 la 14 lei), iar preul igrilor Kent i Lucky Strike a sczut cu 8 i respectiv 4 lei. La nceputul acestui an s-a micorat i preul la alte mrci: Winston ( de la 18 la 14 lei), dar i Malboro cu 7 lei.

Pe lng motivul concurenii, experii susin c o alt cauz ar fi neconcordana n legislaia fiscal. Accizele la igri sunt strns dependente de preul igrilor: cu ct este mai mic preul de vnzare a igrilor, cu att mai mic este impozitul. Mai mult ca att, n comparaie cu rile UE, n Moldova nu este perceput principiul impozitului minim pentru igri.

n aa fel, statul stimuleaz indirect micorarea preurilor la igri, iar micorarea acestora duce automat la micorarea impozitelor care ajung n bugetul de stat.

Potrivit lui Roman Chirc, situaia poate fi salvat dac va fi analizat structura accizelor. Aceasta nu ar crea o dependen ntre preul igrilor i valoarea impozitelor din igri care ajung n bugetul rii.

Conform expertului, mai multe ri din Uniunea European aplic acest principiu, n Suedia i Danemarca procentul de acciz find micorat la 1%, in Marea Britanie acesta este de 16, 5%, n Romnia urmeaz a fi micorat de la 18% la 14% n aprilie 2015, n timp ce Ucraina a micorat acest procent n urm cu 2 ani, de la 24% la 12%.

n Republica Moldova procentul de acciz este de 24%. Anterior, autoritile de la Chiinu au declarat c legislaia Republicii Moldova urmeaz s fie armonizat cu cea a Uniunii Europene.

17 februarie 2015, 19:29Articolul este intitulat Rzboiul preurilor la igri amenin bugetul de stat i este selectat din saitul adevarul.ro din data 17.02.2015Autorul articolului este necunoscut.n articol se pune n discuie tema scderei preului igrilor.Ideea dezvoltat de ctre autor este c statul stimuleaz indirect micorarea preurilor la igri, iar micorarea acestora duce automat la micorarea impozitelor care ajung n bugetul de stat.Potrivit ageniei Info Market, care face trimitere la Monitorul Oficial, la sfritului anului 2014 a sczut simitor preul igrilor. Pe lng motivul concurenii, experii susin c o alt cauz ar fi neconcordana n legislaia fiscal. Potrivit lui Roman Chirc, situaia poate fi salvat dac va fi analizat structura accizelor.Intenia autorului este a arta c cauzele micorrii preurilor la igri este motivul concurenii i legislaia fiscal.Actualitatea articolului este dictat de situaia economic din RMOpinia mea este c micorarea accizilor va aduce la creterea vnzrilor i la majorarea venitului statului.Deficit de valut la Chiinu

Sursa: jurnal.mdF Foto: jurnal.md1623513.02.2015 21:31

Deficit de valut. Mai multe bnci nu au vndut astzi nici euro i nici dolari, pentru c aa a decis administraia acestor instituii financiare. Reprezentanii Bncii Naionale afirm c vor efectua verificri, iar dac se va dovedi c s-au dat indicaii de a nu comercializa valuta, vor fi aplicate amenzi. n acelai timp, mai muli experi economici afirm c rezervele valutare ale Bncii Naionale sunt foarte limitate, acestea fiind efectele crizei financiare prin care trece Republica Moldova.

Astzi, la casele de schimb, un euro era vndut cu aproape 23 de lei, iar un dolar - cu aproape 20 de lei. Mai multe bnci nu au vndut valut, iar altele au fcut tranzacii doar cu sume mici.

Contactat pentru precizri, directorul departamentului operaiuni valutare din cadrul unei bnci care nu a vndut astzi valut, a declarat c o asemenea decizie ar fi fost luat de conducerea instituiei.

Precizm c pentru luni, Banca Naional a Moldovei a stabilit un nou record pentru euro i dolar. Astfel, moneda european este cotat la valoarea de 21 lei i 64 de bani, cu 30 de bani mai mult dect astzi, iar un dolar va valora 18 lei i 96 de bani, cu 15 bani mai mult dect cursul oficial stabilit pentru sfritul acestei sptmni.

Articolul este intitulatDeficit de valut la Chiinui este selectat din saitul jurnal.md din data 13.02.2015.Autorul articolului este necunoscut.n articol se pune n discuie tema criz financiar prin care trece Republica Moldova.Ideea dezvoltat de ctre autor este c n casele de schimb valutar ne se execut tranzacii cu valutele de prim categorie.Mai multe bnci nu au vndut astzi nici euro i nici dolari, pentru c aa a decis administraia acestor instituii financiare. Mai muli experi economici afirm c rezervele valutare ale Bncii Naionale sunt foarte limitate, acestea fiind efectele crizei financiare prin care trece Republica Moldova. Moneda european este cotat la valoarea de 21 lei i 64 de bani, cu 30 de bani mai mult dect astzi, iar un dolar va valora 18 lei i 96 de bani, cu 15 bani mai mult dect cursul oficial stabilit pentru sfritul acestei sptmni.

Intenia autorului este a arta c RM se afl n criz i este un deficit de valut pe piaa de schimb.Actualitatea articolului este dictat de situaia economic din RM.Opinia mea este c deficitul de valut este din cauza ajiotajului la casele de schimb ca urmare a deprecierii leului. Fermierii, n prag de faliment; Nu pot restitui creditele n valut strin

Jurnal.mdFoto11138 23.02.2015 20:45

Fermierii care au luat credite n valut s-au pomenit ntr-o situaie de criz. Potrivit postului de televiziune local Studio-L, mai muli agricultori din raionul tefan Vod se plng c nu pot face fa situaiei n condiiile n care ratele la banc pentru mprumuturile contractate s-au dublat.

Vasile Bacal din localitatea Caplani, raionul tefan Vod cultiv de mai muli ani fructe i legume, iar n anul 2012 a contractat un credit de 150 de mii de dolari pentru a-i construi un frigider de pstrare a produciei agricole. Bacal s-a angajat s ramburseze creditul pn n 2017, cu o rat a dobnzii de 4,5 la sut. Odat cu creterea dolarului, brbatul spune c i valoarea mprumutului a crescut ameitor.

n 2012 am luat un credit de 150 de mii de dolari. Atunci era cursul undeva 12.50, dar acum tii ct e dolarul i asta clar lucru c ne afecteaz foarte tare. La moment 150 de mii de dolari asta-i peste 3 milioane de lei. A fost 4,8 procente rata dobnzii deodat cnd l-am luat, dar acum mi l-au mrit, au crescut procentele i nici n-ai la cine te jelui. Asta-i un fel de btaie de joc!, spune agricultorul.

n acest an, producia agricultorului constituie peste o mie de tone de ceap i cteva sute de tone de struguri. Bacal are 60 de muncitori, care se tem c pot rmne fr un loc de munc n orice moment. Oamenii se arat revoltai de pasivitatea autoritilor.

Articolul este intitulat Fermierii, n prag de faliment; Nu pot restitui creditele n valut strin i este selectat din saitul jurnal.md din data 23.02.2015Autorul articolului este necunoscut.n articol se pune n discuie tema rambursrii creditilor luate n valut de ctre fermeeri.Ideea dezvoltat de ctre autor este c fermierii care au luat credite n valut s-au pomenit ntr-o situaie de criz, din cauza deprecierii leului .Potrivit postului de televiziune local Studio-L, mai muli agricultori din raionul tefan Vod se plng c nu pot face fa situaiei n condiiile n care ratele la banc pentru mprumuturile contractate s-au dublat. Vasile Bacal din localitatea Caplani a contractat un credit de 150 de mii de dolari pentru a-i construi un frigider de pstrare a produciei agricole,dar cu creterea dolarului, brbatul spune c i valoarea mprumutului a crescut ameitor.

Intenia autorului este a arta situaia economic n RM, a arta c dolarul a crescut i aceast este foarte ru pentru cetenii care au luat credite n valut.Actualitatea articolului este dictat de situaia economic din RM.Opinia mea este c creterea dolarului are aspecte negative pentru fermieri,i neputina lor de a ntoarce creditele.Protocol moldo-rus privind livrarea de mrfuri

Dup semnarea Protocolului va fi elaborat nomenclatorul de mrfuri care include volumele de livrare i listele agenilor economici.Guvernul a aprobat miercuri proiectul elaborat de Ministerul Economiei i Comerului cu privire la iniierea negocierilor i aprobarea semnrii Protocolului cu Federaia Rus privind livrarea mrfurilor n cadrul cooperrii de producie n anul 2015, care va oferi mai multe faciliti agenilor economici.

Acest protocol le ofer agenilor economici dreptul s importe materie prim, articole complementare, accesorii fr aplicarea Taxei pe Valoare Adugat, a precizat ministrul economiei Stephane Bride.

Intrarea n vigoare a Protocolului va permite crearea condiiilor favorabile pentru cooperarea industrial ntre agenii economici i mbuntirea situaiei economico-financiare a acestora; extinderea procesului de cooperare prin implicarea noilor ageni economici, meninerea legturilor tehnologice precum i extinderea pieelor de desfacere a produciei autohtone.

11 martie 2015, 16:41Articolul este intitulat Protocol moldo-rus privind livrarea de mrfurii este selectat din saitul point.md din data 11.03.2015Autorul articolului este necunoscut.n articol se pune n discuie tema relaiilor dintre RM i Russia.Ideea dezvoltat de ctre autor este c intrarea n vigoare a Protocolului va permite crearea condiiilor favorabile pentru agenii econimici la importul i exportul produselor fr aplecarea TVA.Protocol moldo-rus prevede nomenclatorul de mrfuri care include volumele de livrare i listele agenilor economici. Ministrul economiei Stephane Bride a spus c acest protocol le ofer agenilor economici dreptul s importe materie prim, articole complementare, accesorii fr aplicarea Taxei pe Valoare Adugat.

Intenia autorului este a arta c protocol moldo-rus va permite crearea condiiilor favorabile pentru cooperarea industrial ntre agenii economici i mbuntirea situaiei economico-financiare a acestora.Actualitatea articolului este dictat de situaia economic din RM.Opinia mea este c acest protocol este foarte bun pentru dezvoltarea economiei noastre.

UE vine cu noi investiii de milioane de euro

Sursa: jurnal.mdFoto: jurnal.md986003.03.2015 20:11

Uniunea European vine din nou cu investiii de milioane de euro n ara noastr. Astzi a fost dat startul Proiectului Energie i Biomas II, n cadrul cruia vor fi renovate i utilate cu sisteme de nclzire cu energie bio i regenerabil zeci de coli, grdinie i centre medicale. Evenimentul a avut loc la liceul din Varnia, raionul Anenii Noi, una din cele 144 de instituii beneficiare ale primei etape de proiect.

Pentru proiectul Energie i Biomas doi vor fi cheltuii 9,4 milioane de euro, bani acordai de Uniunea European. eful Delegaiei UE la Chiinu, sper ca faza a doua a proiectului s fie un succes la fel ca i prima.

La liceul din Varnia , una din 144 de instituii beneficiare ale primei etape de proiect, a fost instalat, n 2013, o cazangerie modern pe baz de brichete i pelei, iar asta, pe lng micorarea cheltuielilor pentru nclzire, i-a asigurat i o independen energetic.

O noutate a proiectului reprezint noile tehnologii pe baz de energie solar ce vor fi instalate n grdinie, centre medicale i alte instituii n paralel cu cele de bioenergie. Proiectul Energie i Biomas II va fi implementat de Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare, n perioada 2015 - 2017. Precizm c n prima faz a proiectului, Uniunea European a alocat 14 milioane de euro.

Articolul este intitulat UE vine cu noi investiii de milioane de euro i este selectat din saitul jurnal.md din data 03.03.2015.Autorul articolului este necunoscut.n articol se pune n discuie tema investiiilor UE n RM.Ideea dezvoltat de ctre autor este c UE vine din nou cu investiii de milioane de euro n ara noastr.Astzi a fost dat startul Proiectului Energie i Biomas II, n cadrul cruia vor fi renovate i utilate cu sisteme de nclzire cu energie bio i regenerabil zeci de coli, grdinie i centre medicale. O noutate a proiectului reprezint noile tehnologii pe baz de energie solar ce vor fi instalate n grdinie, centre medicale i alte instituii n paralel cu cele de bioenergie. centre medicale i alte instituii n paralel cu cele de bioenergie. Proiectul Energie i Biomas II va fi implementat de Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare, n perioada 2015 - 2017.Intenia autorului este s povesteasc c UE ajut n dezvoltarea economiei.Actualitatea articolului este dictat de situaia economic din RM.Opinia mea este c economiea noastr se dezvolt cu ajutorul UE.Economia RM ncetinete continuu; Lipsa reformelor va duce ara n recesiune

Sursa: jurnal.mdFoto: jurnal.md3388605.03.2015 16:38

Economia Republicii Moldova este ntr-o scdere continu, iar n lipsa unor reforme structurale ara noastr risc s intre n recesiune n 2015. Este atenionarea experilor de la centrul analitic Expert-Grup.

Potrivit economitilor, Indicele Compozit Anticipator, calculat lunar de Expert-Grup i care agreg ase indicatori macroeconomici, a marcat n ultima lun a anului trecut, 87 de puncte, n scdere pentru a treia lun consecutiv.

n ultimele luni din 2014, Republica Moldova i-a redus exporturile att spre rile UE, ct i n CSI. Scderile au fost cauzate de condiiile economice dificile din regiune, care au cauzat rcirea cererii externe pentru produsele moldoveneti, precum i de restriciile comerciale aplicate de ctre Federaia Rus.

A sczut i volumul produciei industriale, suma transferurilor din strintate, dar i volumul serviciilor cu plat prestate populaiei. n consecin, ncetinirea activitii economice, cuplat cu cererea sporit de valut cauzat de o serie de tranzacii suspecte, dar i nervozitatea sporit a populaiei, au cauzat deprecierea substanial a monedei naionale, spun experii.

Dei tendina de depreciere a leului a nceput nc n 2011, aceasta s-a accelerat n trimestrul patru din 2014, odat cu reducerea puternic a exporturilor i remiterilor, precum i o serie de tranzacii suspecte cu valut din sectorul bancar, se arat n studiul Expert-Grup.

n 2015, tendina a atins cotaii periculoase din cauza cererii sporite de valut din partea populaiei i agenilor economici bazat pe anticiparea unei deprecieri i mai puternice n viitor. Astfel, de la nceputul anului curent, leul moldovenesc s-a depreciat cu circa 25% fa de dolarul SUA.

Articolul este intitulat Economia RM ncetinete continuu; Lipsa reformelor va duce ara n recesiunei este selectat din saitul jurnal.md din data 05.03.2015.Autorul articolului este necunoscut.n articol se pune n discuie tema scderei economiei.Ideea dezvoltat de ctre autor este c econonia RM este ntr-o scdere continu, iar n lipsa unor reforme structurale ara noastr risc s intre n recesiune n 2015.n ultimele luni din 2014, Republica Moldova i-a redus exporturile att spre rile UE, ct i n CSI cu 23-25%. A sczut i volumul produciei industriale, suma transferurilor din strintate, dar i volumul serviciilor cu plat prestate populaiei. n 2015, tendina a atins cotaii periculoase din cauza cererii sporite de valut din partea populaiei i agenilor economici bazat pe anticiparea unei deprecieri i mai puternice n viitor.Intenia autorului este a arta c economia noasr este n depressie.Actualitatea articolului este dictat de situaia economic din RM.Opinia mea este c guvernul trebuie s implimenteze reforme n economie.Majorri de ochii lumii: Adaos la pensii de doar 88 de lei

Sursa: jurnal.mdFoto: jurnal.md1004904.03.2015 17:19

Pensia pentru limita de vrst va crete cu 88 de lei i va constitui 1.208 lei, ncepnd cu 1 aprilie. Guvernul a aprobat astzi un coeficient de indexare de 7,95 la sut.

Potrivit ministrului Muncii, Ruxanda Glavan, indicatorul a fost calculat reieind din creterea anual a preurilor cu 5,1 la sut i creterea anual a salariului mediu pe ar n 2014 de 10,8 la sut.

i celelalte categorii de pensii rmn la fel de mici. Pensia de invaliditate se va majora cu 69 de lei i va constitui aproape 950 de lei, pensia de urma va crete cu 35 de lei, pn la 577 de lei.

Pensia medie a participanilor la lichidarea consecinelor avariei de la Cernobl va fi majorat cu 187 de lei, pn la 2 550 de lei.

Pentru implementarea acestei decizii, din bugetul de stat vor fi cheltuite 517 milioane de lei. Majorrile prestaiilor sociale vizeaz 669 de mii de beneficiari.

Articolul este intitulat Majorri de ochii lumii: Adaos la pensii de doar 88 de lei i este selectat din saitul jurnal.md din data 04.03.2015.Autorul articolului este necunoscut.n articol se pune n discuie tema creterii pensiilor, salariilor. Ideea dezvoltat de ctre autor este c n RM pensia i salariul au crescut i pentru implementarea acestei decizii, din bugetul de stat vor fi cheltuite 517 milioane de lei.Pensia pentru limita de vrst va crete cu 88 de lei i va constitui 1.208 lei, ncepnd cu 1 aprilie. Pensia de invaliditate se va majora cu 69 de lei i va constitui aproape 950 de lei, pensia de urma va crete cu 35 de lei, pn la 577 de lei. Majorrile prestaiilor sociale vizeaz 669 de mii de beneficiari.

Intenia autorului este a arta c guvernul majoreaz sumele care sunt pentru pensia.Actualitatea articolului este dictat de situaia economic din RM

Opinia mea este c aceast majorare este binevenit dar este insuficient pentru beneficiari.Transportul public, plin de hoi de buzunare

Majoritatea hoilor de buzunare sunt mbrcai elegant i pot fi greu demascai. Foto: prime.md

Atenie la buzunare! Hoii atac transportul urban. De obicei, pungaii profit de nghesuiala din microbuze sau troleibuze, ca s fure portmonee cu bani sau alte obiecte de pre de la pasageri.

Dei poliitii i cunosc pe hoi la fa, acetia rareori ajung la pucrie.Transportul public din capital s-a umplut de borfai cu mn fin, care atenteaz la portofelele cltorilor. Tudor Juncu spune c a fost deseori inta hoilor de buzunare, dar nu a depus niciodat o plngere la poliie.Pungaii atac n tandem, acetia lucreaz de cele mai multe ori alturi de un prieten de ncredere. oferii de microbuze spun c deseori asist la astfel de scene doar c nu mereu intervin.Potrivit poliitilor, n cazul n care pasagerul a descoperit c i-a disprut un bun personal, el trebuie s anune oferul unitii de transport, care este obligat s opreasc i s anune poliia.Majoritatea hoilor de buzunare sunt mbrcai elegant i pot fi greu demascai.Se apropie srbtorile de Pati, iar aglomeraia din magazine i transport va fi din ce n mai mare. Odat cu aceast aglomeraie, vor profita din plin i hoii de buzunare, care pot aciona cu mult mai mult uurin n aceste condiii. Drept urmare este foarte important s avei mare grij unde v inei banii i obiectele de valoare.

10 martie 2015, 18:55Articolul este intitulat Transportul public, plin de hoi de buzunare i este selectat din saitul prime.md din data 10.03.2015.Autorul articolului este necunoscut.n articol se pune n discuie tema transportulului public n care s-a mrit numrul cazurilor de furturi.

Ideea dezvoltat de ctre autor este c noi trebuie s fim mai ateni la lucrurile personale i la cei ce ne nconjoar n transportul public.Hoii atac transportul urban. De obicei, pungaii profit de nghesuiala din microbuze sau troleibuze, ca s fure portmonee cu bani sau alte obiecte de pre de la pasageri. Transportul public din capital s-a umplut de borfai cu mn fin, care atenteaz la portofelele cltorilor. Pungaii atac n tandem, acetia lucreaz de cele mai multe ori alturi de un prieten de ncredere. Majoritatea hoilor de buzunare sunt mbrcai elegant i pot fi greu demascai. Se apropie srbtorile de Pati, iar aglomeraia din magazine i transport va fi din ce n mai mare.

Intenia autorului este a arta c n Chiinu sunt hoi i noi trebuie s fim mai ateni.Actualitatea articolului este dictat de situaia criminogen din RM.Opinia mea este c poliia trebuie s fie mai responsabil i c pasagerul trebuie s fie mai precaut.9 aprilie 2015, 22:55BERD: Corupia, cea mai mare problem a business-ului moldovenesc

Afacerile din ara noastr sunt afectate, de asemenea, de instabilitatea politic i lipsa de lucrtori calificai. Foto: realitatea.md

Corupia este cea mai mare provocare pentru domeniul afacerilor din Republica Moldova, arat o nou analiz realizat de Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare.

BERD susine c anume corupia continu s fie una dintre cele mai mari obstacole n dezvoltarea afacerilor, n special n rile cu economie n tranziie, scrieRealitatea.md.

Afacerile din ara noastr sunt afectate, de asemenea, de instabilitatea politic i lipsa de lucrtori calificai. ntreprinderile mari din Republica Moldova se confrunt i cu probleme referitoare la energia electric, n timp ce companiile mici vd legislaia muncii drept cele mai mari obstacole.

Ct despre obstacolele din domeniul afacerilor la nivel general, ultimul raport BERD arat c cea mai mai mare problem cu care se confrunt administratorii de afaceri este concurena neloial din economia neformal, acolo unde companiile ncearc s evite plata taxelor sau s achite salariile n plic, s nu declare toate veniturile.

Aceast problem a fost vzut ca obstacolul cel mai sever n domeniul afacerilor pentru o treime dintre statele unde s-a fcut studiul. Aceasta a fost identificat n economii din cele mai diferite, de la cea aAzerbaidjanului, pn la cea a Republicii Slovace.

Urmtoarea problem din cele enumerate de BERD este accesul la finanare. Aceasta a fost numit drept cel mai mare obstacol nArmenia, Croaia, Federaia Rus i Mongolia i n topul problemelor altor 14 state.

Point.mdArticolul este intitulat BERD: Corupia, cea mai mare problem a business-ului moldovenesc i este selectat din saitul point.md din data 09.04.2015.

Autorul articolului este necunoscut.

n articol se pune n discuie tema corupiei.Ideea dezvoltat de ctre autor este c corupia este cea mai mare provocare pentru economie i domeniul afacerilor din Republica MoldovaAfacerile din ara noastr sunt afectate, de asemenea, de instabilitatea politic i lipsa de lucrtori calificai. BERD susine c anume corupia continu s fie una dintre cele mai mari obstacole n dezvoltarea afacerilor, n special n rile cu economie n tranziie. ntreprinderile mari din Republica Moldova se confrunt i cu probleme referitoare la energia electric, n timp ce companiile mici vd legislaia muncii drept cele mai mari obstacole.

Intenia autorului este a arta c instabilitatea politic i lipsa de lucrtori calificai, corupia, concurena neloial din economia neformal i accesul la finanare sunt problemele actuale n RM.Actualitatea articolului este dictat de situaia economic din RM.Opinia mea este c nu se execut reformarea justiiei impus de acordul de asociere cu UE.Ce au gsit angajaii Primriei n parcurile din Capital

Angajaii Primriei s-au apucat de curenie reuind s adune tone ntregi de deeuri. Foto: buceginatura2000.wordpress.comHaine vechi, telefoane nefuncionale, sticle din plastic i chiar chiuvete. Sunt obiecte care n loc s ajung la gunoi au fost aruncate la nimereal n parcurile din capital.

Astzi, angajaii Primriei s-au apucat de curenie reuind s adune tone ntregi de deeuri.Ca s v imaginai ct murdrie este n parcurile din Chiinu, gndii-v c de pe un perimetru mic au fost adunate sute de kilograme de gunoi. Toat aceasta mizerie a fost strns n mai puin de o or.

Deja dup cteva ore de munc, angajaii primriei au umplut cu gunoi dou tractoare.

Printre zecile de sticle i sacoe din plastic, oamenii au gsit i obiecte mai puin obinuite.

"Nu arunc la gunoi, arunc aici c e mai ieftin i e mai aproape".

"Eu am gsit dou borsete, dou telefoane i un radiou".

Viceprimarul capitalei Vlad Cote a dat peste mai multe perechi de pantofi i haine aruncate la nimereal.

"Este mizerabil ce se ntmpl. Uitai-v ce rmne dup ce se odihnesc gospodarii notri", a afirmat viceprimarul de Chiinu, Vlad Cote.

Nite petrecrei au aruncat n pdure o chiuvet din metal."Au fcut focul aici i au pregtit frigrui, nu le mai trebuiete"."Din an n an, educaie e slab".Obosii s strng n fiecare an tone de gunoi, angajaii de la primrie spun c cei care fac murdrie trebuie pedepsii dur."Omul vine s mnnce frigrui i inspecia ecologic alturi, dac nu i-ai ngropat deeurile amenda vreo 3000 de lei"."Chiar ntr-un spaiu de odihn de pus o camer. Lumea o s neleag c sunt supravegheai, c este vreo amend i o s pstreze curenia".Dei unii colegi de-a lui Dorin Chirtoac spun c primarul a participat la salubrizare, edilul nu a fost vzut de pres. Marea curenie de primvar va dura pn pe 11 aprilie.28 martie 2015, 17:10 http://point.md/

Articolul este intitulat Ce au gsit angajaii Primriei n parcurile din Capital i este selectat din saitul point.md din data 09.04.2015.Autorul articolului este necunoscut.

n articol se pune n discuie tema murdriei n capital.

Ideea dezvoltat de ctre autor este c cultura ceteanului este la un nivel sczut. Populaia nu are grij de mediul nconjurtor.

Haine vechi, telefoane nefuncionale, sticle din plastic i chiar chiuvete. Sunt obiecte care n loc s ajung la gunoi au fost aruncate la nimereal n parcurile din capital. Dup cteva ore de munc, angajaii primriei au umplut cu gunoi dou tractoare. Obosii s strng n fiecare an tone de gunoi, angajaii de la primrie spun c cei care fac murdrie trebuie pedepsii dur. Dei unii colegi de-a lui Dorin Chirtoac spun c primarul a participat la salubrizare, edilul nu a fost vzut de pres. Marea curenie de primvar va dura pn pe 11 aprilie.

Intenia autorului este a arta c educaia ecologic este insuficient.

Actualitatea articolului este dictat de situaia ecologic din RM

Opinia mea este c cetenii trebuie s respecte regulile de conduit n locurile publice, curenia trebuie pstrat nu numai n apartament.


Recommended