6
Depa$irea de TRCI srne I rNVrDtA $r GELOZIA CA $ANSE PENTRU DEZVOLTAREA PERSONALA I,TRTIIA I(A$T Traducere din germani de Radu-0abriel P0rvu
Depa$irea de
TRCI
srneI
rNVrDtA $r GELOZIA CA $ANSE
PENTRU DEZVOLTAREA PERSONALA
I,TRTIIA I(A$T
Traducere din germani de Radu-0abriel P0rvu
HIT0RT:
Silviu Dragomir
\/asile Dem, Zamfirescu.
0lfltCT0[ t0lT0RlALr
Magdalena Mirculescu
IEOACTOR:
Victor Popescu
I|tSlGil: Faber Studlo
F0T0 C0PIRIA: Guliver/Getty'mages/ @ ANDRZTJ W0JCICl(I
ilRtcT0[ PflOIucItt:
Crrstian Clardiu Coban
IIIP: :
Florin Paraschiv
COflICTU[I:
Maria Mu$uroiu
Elena Bilu
0escriersa CIP a Eilliotgcii ilaliomls a Rutnenisi
rG$T,llzuilA0epi$irea de sine: lflidia $i gelozia ca $anse petttrtt dczttollarsa
pgrsonale / Verena Kast; trad,: Radu-Gabriel P0rvu, - Bucuregir
Editura Trei, 201 6
Confine bibliografie
tsBl\l s7B 606-719 S05 5
l, Parvu, Radu Gabriel (trad.)
15S S23 2
Titlul orrsinal: [iBtR stcH H|i]AUslvAcHstN. NflD UND flTERSUCl.lT
ALS CllANCEN IUR DIE PTRSONLICHE ENTWICKTUI]G
Autor: VerBna l(a$
Copyright @ 2015 Patmos Vulag du Schwabenverlag AG, 0stfildem
Copyfight @ Editljra Trei, 2016
pentru prezenta edilie
0.P 16, GHt$EUt 1, C.P 0490, BUCURE$TI
Tsl.r +4 021 300 60 901 FA)(: +4 0372 25 20 20
E-mail: [email protected]
uru.sdituratroi.ro
Cupri NS
Mulfumiri
Partea I: Invidia
IntroducereSentimentul invidieiIn ciutarea propriei invidiiUn exemplu cotidian de abordare a invidieiCe este invidia?Declangarea invidieiExpresia fizici a invidieiInteracliunea dintre declangatorii invidiei gi cei invidiogiReacfia la invidia exprimati agresiv gi la cea exprimati
distructiv, cu inhibarea agresivitiliiDepreciereaInvidia gi conceplia desPre sinePrin ce anume sunt legate
aceste diverse forme de invidie?Sentimentul de vinovilie incongtient
al declanqatorilor invidieiIdentificarea cu agresorul: relagia cu sentimentele
de vinovilie importateEvitarea invidieiCum ne purtim cu invidiogii?Privirea riuticioasi ("deochiul")Declangatorii speciali ai invidieiPremise pentru gestionarea invidiei
Biografii ale invidieiInvidiosul ascuns
'13
13
15
16
1B
26
28
30
41
43
44
4b
4g
51
FO
55
56
59
OJ
6B
6B
llllliilllrl,
Depdqirea de sine
vtRH{t t(Asr
Invidioasa deschisiO comparafie
Teorii despre aparifia invidieiTeoria lui Melanie Klein despre aparilia invidieiCritici la teoriile lui Melanie KleinPozilia paranoid-schizoidi gi poziyia depresiviIdentificarea proiectiviInvidia gi totalitateaVindecarea invidieiTeoria lui Melanie Klein, vizuti intr-un context mai larg
Invidia faqi de sineInvidia Eului celui care viseaziUn conflict mascat al invidieiInvidia manifestiInvidia ce poate fi ,,dedusi"
Invidia in terapieExisti iegiri din fundituri?
Rivalitatea dintre fra,ti gi invidiaAcceptarea loialiDialectica constructiviDialectica distructiviRespingerea polarizatiDezidentificarea sau relalia negatiIstoria invidiei pirinf ilorCopilul ales, invidia gi gelozia
Partea a II-a: Gelozia
IntroducereCe'este gelozia?Abordarea acestui sentimentDespre dificultatea de a ne declara geloziaGelozia absolut normali
Teme in cadrul gelozieiTeama de a fi pirisitRana narcicdDorinle de despirlire
1B
B4
g0
91
95
gB
'101
104
i06
106
109
109
112
113
116
119
125
131
136
137
138
140
141
144
147
153
153
157
158
163
164
164
165
167
RivalulUn exemplu de funcgie perturbatoare a geloziei concurenlialeA fi in loc de a avea
Sentimentele de vinovifie
Gdndui definal
Bibliografie
169
173
178
182
l1l
189
I ntro d UCETE
Suntefi inconjuragi qi dvs. de o mullime de oameni invidioqi pe falisau pe ascuns? Gisifi ci este ceva inoportun gi nedrept? Cici - nu-i
aga? - invidiogi nu suntem noi, invidiogi sunt ceila\i! $i este foarte
neplicut ci oamenii sunt invidiogi. De ce nu ne pot ingddui ei nici-odati lucrurile pe care le-am agonisit, le-a inhifat sau le-am ob$nut
cu noroc, ori, poate, le-am cAgtigat muncind din greu? Odati ce
existi un prilej de bucurie, de ce trebuie atAlia si ne strice mereu
plicerea? Iar aceasta, nu in mod deschis gi onest, ci pe din dos?
Cind vorbim cu oamenii despre invidie, riminem cu impresiaci totugi cei mai mulli dintre noi am fi declangatorii invidiei - 9i
rareori invidioqi. Chiar aga si fie?
SENIIMENTUL INVIDIEI
Sentimentul invidiei este un sentiment foarte neplicut. Daci sim-
lim in noi infepitura invidiei sau daci suntem copleEifi de senti-
mentul invidiei, nu ne sim$m bine; in oice caz, atunci ne simfimintr-o ,,posturi mai proasti", avem convingerea ci in mod totalnejustificat vom iegi mai prost in comparafie cu al,tii, f5;t6. a avea
posibilitatea si schimbim lucrurile in weun fel. Ne simlim rinifi insentimentul propriei valori. Fie ci recunoa$tem sau nu, ne pierdem
sentimentul propriei valori gi trebuie si ni-l recipitim. Aceastijignire ne supiri, ne lnfurie, devenim distmctivi, dar nu in mod
Depdqirea de sine
vtRtilA tusT
deschis, ci in secret. Mai e de mirare atunci ci ne decidem si ne
renegim invidia gi si-i considerim invidiogi pe ceilalli, proiectAnd,agadar, asupra lor invidia?
ln plus, este interzis si fim invidiogi, nu trebuie si fim invidi-ogi. Invidia este unul dintre sentimentele repudiate, disprefuite.Existi multi teami de invidie. Kant este autorul propozi,tiei: Invidiaface parte din ,,familia detestabili a nerecuno$tinfei gi a bucurieifafi de prejudiciul adus altuia"1. Kant circumscrie aici perimetrulemofional in care el plaseazi invidia: in zona ingratitudinii gi abucuriei de necazul altuia. Cine ar dori si aibi un sentiment atAt
de ,,detestabil", necum si-l mai gi apere in fafa altora? Odati cuel, ar trebui si apere o dubli oroare: ca individ ce duce lipsi de
ceva - oricum, n-ar trebui si invidieze, chiar daci ar fi in posturaunui bogitan - qi ca om care are un asemenea sentiment oribil.
$i totugi este extraordinar de important si luim urma invidiei.Cici sentimentele de invidie - deqi mascate de cele mai multeori - sunt neobignuit de agresive; ele constituie atacuri asuprasentimentului propriei valori in cazul nostru gi al altora. Dar cAndsentimentul propriei valori este atacat in permanenfi, suntem maiputin creativi decAt am putea fi, suntem mai pufin competenli inrelafia pe care o avem cu viafa cotidiani; suntem mai pulin mulgu-migi decdt am putea fi gi reacfionim mai ugor cu ostilitate, eventualcu violenfi. CAnd luim act de sentimentele noastre de invidie, nutrebuie si reactionim neapirat in mod ranchiunos; poate suntemtri$ti ce ne umple invidia, poate reugim si ne ingelegem pe noiingine in aceasti situalie, flri a deveni distructivi in weun fel.
lnsi fiecare sentiment are gi o func,tie in economia noastri psi-hici, are un sens. Ce sens are, deci, inoportuna, prohibita invi-die? Cdnd suntem invidiogi, rdvnim la ceva pe care altii par sd-laibl sau chiar il au, ne dolim ceea ce allii pot, sunt sau primesc;
1 Kant, 1., 1797: Metaphysik der Sitten, apud Schoeck, H.,1977: Der Neid unddie Gesellschaft, Herder, Freiburg/Base/W'ien, pp. 148 9.u. ptletafizicamora-vurilof Antaios, Bucuregti, 7999, p. 282).
iar noi suntem siguri ci nu avem, nu suntem sau nu putem primiacel Iucru - gi ci pini la urmi asta este nedrept. ln sentimentulde invidie se exprimi, totodati, o pofti gi o dorinli, legate de
convingerea ci nu putem primi lucrul la care rAvnim. Altfel spus,
sentimentul invidiei ne semnaleazi ci suntem in dezacord cu noiingine. Fie trebuie si facem mai mult cu viafa noastri, fie trebuiesi ne schimbim reprezentarea despre noi ingine, s-o adaptim mai
bine realitilii sau chiar si modificim realitatea.
Sentimentul invidiei nu este numai un atac la propria valoare,
el are o funclie extraordinar de importante pentru reglementa-
rea pe termen lung a concepfiei noastre despre sine. El ne con-
stringe permanent si ne confruntim cu intrebiri de tipul ce facem
cu viafa noastri, cAt realizim din talentele noastre, dar Ei daci ne
mai percepem corect pe noi ingine. Agadar, nu ne putem permite
si proiectim mai departe invidia asupra ,,celorlalti". Ne lipsim de
o normi a sistemului propriu de valori, devenind astfel mai pufincompetenf, in relagia noastri cu viaga; in schimb, vom fi cu atit mai
pregitifi pentru uri, rizbunare gi comportament distructiv ascuns.
Trebuie si invilim si avem o relalie mai productivi cu sentimen-
tul de invidie. Spre a putea face acest lucru, trebuie si cunoaqtem
manifestirile invidiei in cazul nostru particular.
IN CAUIAREA PROPRIEI INVIDII
Pentru ci ne refulim invidia, se inqelege ci nu e deloc simplu si-iluim urma. Prin urmare, va trebui si descoperim indiritul cirorfenomene psihice se poate ascunde invidia.
in cazul unor schimbiri brugte gi inexplicabile ale dispozifiei,sentimentele de invidie refulate pot juca un anumit rol. Chiar gi
in situaliile in care oamenii spun despre ei ci se simt dintr-odatiatat de ,,goi", meriti si ne intrebim daci nu sunt implicate senti-
mente de invidie. Cu siguranji, gi refularea altor sentimente, de
@ FlllllllulDeplqirea de sine
vtntilA tfisT
exemplu, a ostilitifii, poate provoca triirea de ,,gol"; totugi meritisi ne intrebim despre invidie. PAni gi in cazul izbucnirilor agresive
,,deplasate" - izbucniri in cursul cirora avem sentimentul ci ele
nu se potrivesc de fapt cu situafia care le-a declangat - ne putempune intrebiri despre un atac al invidiei ,,gestionat" in aceastimanieri; ca qi atunci cAnd depreciem un om sau un lucru in modgeneral gi temeinic.
UN EXEMPLU COTIDIAN DE ABORDARE A INVIDIEI
La o serbare, doi birbagi cAnti la pian. Ambii au injur de 35 de ani, se
cunosc, au frecventat pa4ial aceleagi gcoli. Domnegte buna dispozigie, place
indeosebi faptul ci ei cinti alternativ la pian. Apoi unul se opregte brusc,
spune ci e totugi o tAmpenie, se agazi la fereastri gi se uiti afari. Iese
foarte ostentativ din aceaste colaborare gi produce indispozilie. Reaclia
celor prezenli este cam iritati, dar celilalt continui si cinte linigtit - gi
nu prea pare si ia in seami cu adevdrat incidentul.
Ce s-a petrecut cu acel birbat? El insugi a spus despre sine ci s-a simfitdeodati golit, a avut un sentiment de teribiH plictiseali gi brusc i-a venitpur gi simplu ,si verse". La intrebarea privitoare la motivul care ar fi putut
declanga acest sentiment, el a rispuns ci a remarcat ci interpretarea celui-
lalt a fost primitiL mai bine decAt a sa, colegul siu a satisficut mai bine
nevoile celor prezenli gi a obtinut mai multe aplauze.
$i atunci a izbucnit: ,,Mereu sunt doar al doilea. M-am infuriat riu pe F.
[colegul], un adevirat val de furie s-a indllat gi m-a dominat sentimentul civiafa este pur gi simplu nedreapti. Asta m-a impins spre nebunie gi aproape
ci imi venea si leqin. Atunci am avut fantasme - firegte, doar pentru un
timp foarte scurt - si-i pun otravi ln biuturi sau si trAntesc capacul pia-
nului peste mXinile lui frumoase, Desigur, am considerat cA acesta este un
lucru inacceptabil, foarte primitiv, gi am inliturat aceste sentimente. Mi-am
spus: Gata cu aceste viicireli tampite! $i pe urmi chiar am fost indispus,
mi s-a ficut riu - nu biusem nimic -, iar apoi: culmea! Dupi aceea a venit
insi la mine tipul respectiv: mi-a spus cAt de grozav ne-am stimulat reciproc
prin interpretarea noastri gi m-a intrebat daci n-ar trebui si mai impro-
vizim in doi, fiindci de-acum avem antrenament impreuni! El pirea tristctr nu mai voiam si cAnt, dar chiar asta merita!" Iar pe urmi, invidiosul a
adiugat: ,,Probabil nu era deloc trist, precis triumfa in sinea lui."
Acest episod poate fi vizut ca un exemplu cotidian de dinamici.r invidiei: sentimentul invidiei este perceput ca o infepituri, este
rcfulat, iar apoi el are un efect aparte, ostil, asupra sinelui qi asupra
rclafiei cu allii. Ceea ce nu este chiar obignuit la acest exemplu e
faptul ci birbatul este in stare si infiligeze cu atAta claritate ce s-a
l)etrecut in sufletul lui gi ci line partea in mod deschis fantasmelorsale vindicative. Invidia cere rezbunare - aici chiar o rizbunarecu adevirat distmctivi. Astfel ar fi din nou cel mai puternic qi artriumfa definitiv. Ceci totu$i, otrava l-ar putea ucide pe coleg, iarcapacul pianului trAntit peste mAinile lui i-ar provoca macar durere.
Din aceasti descriere se poate vedea foarte clar ci in momentul incare birbatul iqi refuzi invidia, care are gi aspecte autotorturante,se produce aceasti neplicuti schimbare a dispoziliei. Agadar, repri-marea invidiei nu poate constitui pur gi simplu solufia.
Colegul soliciti, probabil in mod incongtient, o iegire dinsituafia generati de invidie. El propune o colaborare in care inprim-plan si se afle sentimentul de solidaritate gi mai pufin con-
curenta, dar si fie posibili gi o rivalitate constructivi, creatoare.
lnvidiosul din exemplul nostru nu poate accepta aceasti iegire: inaceaste situalie, sentimentul invidiei gi certitudinea inferioritifii,asociati invidiei, sunt prea intense, iar sentimentul valorii propriie ste prea slab. in schimb, propunerea ce ar face, eventual, ca invi-dia si se transforme intr-o rivalitate constructivi este interpretatiln sensul invidiei: ,,Cine suferi aga de putin de invidie incit sipoati face o propunere generoasi are atita siguranfi de sine incitpoate face aceastd propunere nebuneasci. in cele din urmi, el va
triumfa." Invidiosul ii atribuie declangatorului invidiei triumfulpe care gi l-ar dori de fapt pentru sine.
