D E P A R T E DE Z Ă D U F U L O R A Ş U L U I

PO DC OL

I n u m a i v e r i t a b i l a P o m ă d a C a d u m' ’ ’ 1 ’ f ' 1 1 » * ! » I | i « l 1 ' • r

EVENIMENTELE

Domnul

Noul ministru al Olan­dei ia Bucureşti, este dl. Van Hoor, pe care-l înfăţişăm în fotografia noastră, ieşind dela Pa­latul Regal, alături de dl. generat Condîescu. adjutant regal, după prezentarea scrisorilor de acreditare. ^

Joi, 8 Iulie crf. a sosit în Bucureţtî un grup de membri ai Ligii Acade­mice Cehoslovace. Foto­grafia noastră îi înfăţi­şează dupăce-au depus o coroană pe Mormân­tul Eroului Necunoscut.

Săptămâna trecută şi-a prezentat scrisorile de acreditare noul ministru al Cehoslovaciei la Bucureşti, d. Yeverka. Fotografia noastră înfăţişează pe d. Veveriţa eşind dela Palatul Regal, însoţit fiind de dl. general-adjutant regah Condiescu.

Cine este practic, coase cu

turala, căci a ş e a naturala e elastiAL PICIOARELOR DISPARE

ca, rezistentă şi vopsită în culori garantate.

<cOîntrebuinţaţi deci v 'f 4® E A de cusut

Dr. ELISABETA MOLNARMEDIC STOMATOLOGFost asistent la c l i n i c a u n i v e r s i t a r i din Cluj

B O A L E D E G U R Ă fi C H I R U R G I E D E N T A R A

Proteză, technică moder­na, coroane de porţelan

Bucureşti -str. Brezoianu, 29. Et. I Consult.3— 6 Telefon 46601

!m e u n n

Micufii nu d o i v o r b i s i n u v d oot spune cât suferâ de pe urmo inflamatiunilor oielii si o mâncârimtlor. c u m fi arde si ::sturâ biata lor piele delicat* cond sunt opăriţi Pomado Cadum răcoreşte si calmează aproape in­stantaneu... Vindecarea este r a p id a . E bine sa aveţi înrotdeauno la îndemână o cutie cu Pomadâ Cadum O puteţi procura o e n t r u o n i m i c a t o a t ă

D O A M N E L O R !Vopsitei pâralui, î„ cele mai fru­moase culori naturale precum ţi otl- rfe lafiu i p m M w r i« , «»cută ire- proţabil Coaforul Fro*ţoi., Strada EJgard Quinet, Telefon 3-01-23

OBSERVAŢI MARCA FABRICEI: TABLA DE $AH, LAVABILÂ IN APA CĂLDUŢA Şl CU SĂPUN NEUTRU,

IN R IT M U L V R E M II

N e putem m ândri ca una d in tre cele m ai în a in ta te ţă ri, in orien ­tu l Europei.A ceasta in to a te p riv in fe le şi în ce priveşte că ile de com u­n ica ţie . S ăptăm âna trecu tă s’a in au gura t un tren au tom oto r cu o viteză m ed ie de 100 km. pe oră , care va s trăbate în două ore ju m ăta te d istanţa Bucureşti' C onstanţa .Asem enea trenuri se vor în fiin ţa pe to a te lin iile im p o rtan te . Fo to g ra fiile noastre înfăţişează trenul au tom otor inaugurat şi prim ii c ă lă to ri în acest tren , în frunte cu d . Richard Franaso- vici, m inistrul com unicaţiilo r.

Ţara noastrâ interesează to t mai mult pe s tră in i. Deaceea primim to t mai des v izite de oaspeţi aleşi. Săptăm ână trecu ta a sosit In fo ra o delegaţie a fo ş tilo r lu p tă to ri englezi : British Legion. In absenţa suveranului, aceasta delegaţie a fost p rim ita de M âria Sa Voevodul M ihai.Fo togra fia pe care-o prezentam c itito r ilo r a fost luata Sâm bâtâ 10 Iu lie şl înfăţişează d eleg afia la mormântul Eroului Necunoscut, unde a depus o coroana.

Vâ ream intiţi încă de*copilăriţifovs.

când erafî chinuit de du­reri de dinfi7 Atunci nu vă pricepeafi încă ia în­grijirea corectă a dinfi- lor Dv.

îngrijirea corectă a dinţi­lor se face numai cu

p a s fo «Iu d in ţ i O d o l

Pasta de dinţi Odol, da­torită combinafiei ei spe­

ciale, este nu numai de o eficacitate înviorătoare,

care, pornind dela dinfi, se comu­nică întregulu’ organism, ci ea face dinţii şi strălucitori de albi, înlătu­

rând orice înrâurire dăunătoare.

Q.ntre6uinfaj:i de câteva ori pe zi, pentru îngrijirea dinţilor pasta de dinfi O doi RJă vefi simţi înviorat cfjiar şi în zi(e(e cele mai călduroase, şi vă veti păstra dinţii sănătoşi.

r D H ) m b>A ST A D E D IN I)

»,

Singurele produse cosmetice II Repr. G e n e ra lă ţ i D ep o z it t «aprobate de că tre M in isteru l „ D E K O I Y "

Sănătăţii Publice. || Cal. Victoriei, 33 Telefon 4-67.83

la tă e x p lic a ţia eficaci f ă f i i e x c e p ţ i o n a l e a C R E M E I şt P U D R E I

THO-RADIADouă elemente active : RAOIUM ţi THORIUM, Incorporate în a- ceste produse după ce ebrele formule ale Doctorului Alfred CURIE, precum ţi compoziţia lor ştiinţifică riguros controlotă constitue o garanţie certă de eficacitate şi le asigură o acţiu- fie de înfrumuseţare nebănuitâ.

R.k No. 547

Pag. 4

b

„M arfa" cunoscuta ghicitoare din Braşov, nelipsită dela orice eveniment.

Cu ocazia numeroasei afluente depe străzile Braşo­vului, consumul de alim ente a crescut »im fitor. In fo to g ra fia noastră, câteva vânzătoare de frag i, in aştep tarea c lien ţilo r.

la garâ, Im ediat după sosirea trenului.

Ţărance din împrejurimile Braşo­vului, venite in oraş anume pentru congres.

Seara, pe străzile Braşovului, in aşteptarea cortegiuiui.

DIN BR A SO VLo Braşov a avut ioc in săptămâna t recută al Xt-lea congres ai Uniunei catol ice din Ardeal , la care au finut să ia par te o mulţime de credincioşi, înfăţ işăm in această pagină câteva aspecte dela acest congres :

(F o to G ro s a ru ).

R.Pag. 5

Domnul B o* l i n t direc­torul Uniunei catolice din A r d e a l , ţi-s nondu-şi dis­cursul, la con­gresul cato­licilor.

4"D o i clerici catolici, pe străzile Bra> ţovului.

„Realitatea Ilustrată“ alege patru elemente tinere pentru Teatrul Modern

Revista noastră se poate mân­

dri de a fi atras atenţia publi­

cului asupra multor talente ti­

nere.

In fiece an „Realitatea Ilustrată"

organizează câte un concurs,

spre a descoperi pe tinerii cu

aptitudini de teatru, care alt­

minteri ar rămânea necunoscuţi.

In anul acesta, domnul Ionel

Jăranu, directorul Teatrului Mo­

dem, ne-a solicitat să organizăm

un concurs pentru recrutarea

câtorva elemente tinere de co­

medie şi comedie muzicală.

Concursul va avea loc la sfâr­

şitul acestei luni şi dintre con­

curenţi un juriu distins, — a cărui

alcătuire o p u b l i c ă m mai

jos — va alege doi domni

fi două domnişoare, o pereche

pentru teatru iar cealaltă pen­

tru comedie muzicală, care vor

iscăli imediat un contract de

angajament la Teatrul Modern,

şi vor debuta chiar în toamna

aceasta.

Juriul va fi alcătuit astfel :

D. Al. S . Donescu, primarul ge­neral al municipiului Bucureşti.

D. V. lamandi, ministrul cultelor

şi artelor.

D-na Lucia St.-Bulandra.

D-na Maria Filotti.

D. Tony BulandraD. Victor Eftimiu, autor şi fost

director general al Teatrelor.Dl. I. Livescu, preşedintele Sin­

dicatului Artiştilor.

Dl. V. Maximilian.Dl. Nona Ottescu, rectorul Aca­

demiei de muzică.

Dl. Ionel Jăranu.

DL Toneanu.Dl. I. Vasilescu, compozitor.

In afară de cei patru angajaţi, ur­

mătorii patru clasificaţi vor obţine

în mod gratuit un curs de dramă

si muzică, spre a-şi desvolta ap­

titudinile spre a putea fi, even­

tual, angajaţi.

înscrierile sunt gratuite şi se fac

la revista noastră, până în ziua

de 22 Iulie crt. Ele trebuie să fie

însoţite de fotografia şi adresa

concurentului sau concurentei-

Condiţiunile cerute sunt: con­

curenţii să nu fi trecut varsta

de 25 de ani şi să aibe aptitu­

dini fie pentru comedie muzicală,

fie pentru teatru, (dramă).

Dureri de cap, nevralgii, arşiţa, corn«

bafe sigur cel mai bun antinevralgic

J A W O LCutia eu 3 tc.bl.fe »1 Drogherii

dar de im po r­tantă capita lă pentru eleganţa jemenină le-a câştigat ciorapul „ Â D Y ” 101, a cărei minunată ţesătură pune un accent de svelteţă, de tine­reţe, în mişcările

unei femei.

O CAPO D OPERA

CUM AM C U N O S C U T Şl IU B IT P l F R A N K L I N R O O S E V E L T

buni; dar in inimele ¡noastre începuse să şi încolţească ceva tainic. O simpatie cotropitoare sau, poate, chiar iubirea ?La despărţire, ei îmi spuse cat se poate de simplu :— Mă num esc Franklin...— Iar eu E thel — răspunsei.— Ne vom m ai vedea ?— Oh! fireşte că da!— A tunci g o o d - b y e .— Good-bye.

Prima fotografie a tinerilor logodnici, d-ra Ethel du Pont, şi dl. Franklin D. Roosevelt, Jun.

In ziua de 30 Iunie, m iss E thel du Pont de Nemours, m oştenitoarea celei m ai bogate fam ilii din Am erica, m u lt m ai bogată decât Morgan, W anderbilt şi Astor, s’a căsătorit cu fiu l Preşedintelui Statelor Unite F ranklin Roosevelt-junior. Fam ilia du Pont de Nem ours posedă cele m ai m ari uzine de arme din lume-, averea ei e preţuită la sute şi sute de m ilioane de dolari. însăşi miss E thel povesteşte aci cum a cunoscut, cum a iubit şi cum a reuşit să se m ărite cu tânărul Roosevelt, fiu l celui m ai m ân­dru şi înverşunat duşm an al tatălui său.

5 E împlinesc aproape doî ani din ziua când o toană mi-a îndrumat paşii spre Flower Tennis — aveam pe-atunci numai 18 anî —

unde se anunţaseră câteva matchuri spectaculoase, între boxeuri profesionişti.Mă aşezasem stingheră, puţin cam la o parte spre a vedea cât mai bine şi în tihnă o partidă care mă interesa nespus de mult când, deodată, întor- cându-mă o clipă, văzui un tânăr, care mă fixa stăruitor. Era înalt, blond, cu chipul luminos, surîză- tor, simpatic — iar pentru mine şi frumos!Oupă câteva minute, mă pomenii cu el lângă mine, întrebându-mă:— Vă interesează m u lt această partidă?— Oh, da, grozav de m u lt!— E drept că D ruker, cam pionul, trage nişte „directe44 de toată frum useţea !..Vorbirăm de sport şi alte lucruri, ca doi prieteni

R.l. Y “IPan A

Intr adevăr la câteva zile mai târziu ne-am revăzut şi, cu o sinceritate în care tremura duioşia el mî-a spus:

Ethel, m am gândit m u lt la d-ta în vre­m ea din urmă. S u n t convins că te iubesc. Dacă ţi-aş cere să devii soţia m ea, ce-ai răspunde?

Cred că te iubesc şi eu — i-am răspuns, deoarece acesta era adevărul. Dar în trucât pri- veşte căsătoria, va trebui să vedem ce părere au părin ţii noştri. N ’aş face n im ic îm potriva voin ţii lor. Cine e tatăl d-tale?— Tatăl m eu e Roosevelt, „Preşedintele44.— D um nezeule! N u glum eşti? Eu sunt fiica lu i Pierre du Pont de N em ours!Ne privirăm încremeniţi, fără a mai îndrăzni t i pronunţăm o vorbă. De fapt, în America, oricine ştie că familia mea a combătut totdeauna, cu în verşunare, politica lui R o o s e v e 11 şi că în aces scop a risipit multe milioane.Aşa dar, visul nostru- abia înfiripat era menit să se spulbere ? Nu. Căci acum era târziu: ne iubiam. Eu sunt încredinţată că destăinuirea aceea reciprocă,

Franklin D. Roosevelt Jun., fiul preşedintelui american, şi logodnica sa, d-ra Ethel Du­pont, !n costume de tirolezi, la un bal al universităfii din Harw ard.

osaKsssw

La Boston a avut loc un mure bal mascat in onoarea tinerilor logodnici, li vedem în fo tografia noastră, In cos­tume vechi, austriace.

„FRANKLIN I" — REGELE AM ERICEI. |

La universitatea dia Yale »'o forma» o mi}core, g ata să încoroneze pe preşedintele Roosevelt a l S ta te lo r Unite ţ i pe sofia sa, ca rege ţ i reg ină a i dem ocraţie i, la fo to g ra fia noastră, patru studenfi purtând coroanele celor doi v iito ri „reg i ai A m ericei".

ţâşnită pe neaşteptate, din străfundurile a două suflete gemene, a avut darul să înrădăcineze şi mai temeinic iubirea noastră. Continuarăm astfel să ne vedem, din când în când şi să ne telefonăm adesea, dar totdeauna cu multe precauţiuni, cu multă nelinişte. Până când în tr'o bună zi, deşi profund emo­ţionată, luându-mi inima ‘n d in ţi m'am înfăţişat ta te i.— Tată — spusei — îl iubesc pe Franklin...— Care Franklin?— Franklin Roose...velt— Cum ai spus?— Am spus Roosevelt, tată!— O! asta-i bună! Straşnici gărgăuni mai umblă prin căpşorul tău, fetiţo! Nu, zău... din 1800 şi până astăzi, nimeni in familia noastră n ’a avut cândva o idee atât de năstruşnică!— Tată, iubirea noastră n'are nim ic de-a face cu politica...— Destul cu prostiile, dragă Ethel...! — totuşi vocea părintelui meu trăda o turburare lăuntrică. — Iţi dau unrăgaz de şase luni spre a te gândi b ine: după aceea, uoiu mai vorbi, dacă vei fi cumva de aceeaşi părere. Nădăjduesc însă că nu vrei să calci pe urm ele unchiu­lui Gaston!...Aci, ca să fiu sinceră, trebue să arăt că unchiul G a s t o n nu făcuse nîmic rău. încheiase numai o căsătorie din dragoste, în împrejurări pe cari mî-ar plăcea să le istorisesc, dar ar f i prea lung... Mătuşa M a b e I — soţia lui, femeea pe care el o adoră şi astăzi, ca în prima zi a căsătoriei — i-a atras totuşi luarea aminte, îndată după cununie, că e o crimă să-şi închipuie măcar că viaţa unui om preţueşte mai puţin decât aceea a unui flu tu re ; apoi, îi atrase deasemenea luarea amînta că a cincea poruncă spune: „Să nu ucizi!“ şi încheie : ,,N’ aş vrea să văd că untul pe care-l punem pe pâine şi în mâncare provine din praf de puşcă!“ Atunci, unchiul G a s t o n şi-a transformat uzinele de armă în fabrici, unde maşînele în- ghiţeau zilnic mii de tone de celuloză, cari în urmă se prefă­ceau în h â rtie : hârtie foarte albă, foarte subţire şi foarte rezistentă, hârtia pe care se tipăreşte Biblia, în toate limbile. Unchiul G a s t o n e socotit cam un fe l de „apucat" in fam ilia / noastră : nimeni nu i-o spune, în casă, dar to ţi o gândesc...Să ne întoareem însă la iubirea mea. Prin urmare, ta ta mă cruţase de un „nu“ hotărît. Aceasta mi-a prile ju it o bucurie fără margini şi imediat am găsit mijlocul de-a împărtăşi vestea lui F r a n k l i n .Numai că bucuria noastră nu era sortită să dureze vreme în­delungată. La câteva săptămâni mai târziu, F r a n k l i n căzu la pat. E de prisos să mai descriu aici boala. Adevărul este că într’o zi medicii se arătară destul de Ingrija ţi pentru viaţa lui. Deşi trecuse punctul c ritic al boalei fizice, F r a n k l i n se afla în mare primejdie, din pricina zguduirilor nervoase ce-i irosieu din zi în zi puterile. Vă închipuiţi neliniştea şi sbuciumul meu ! Nu primeam decât veşti neînsemnate — crâmpeie — şi îrţdo- elnice. Dacă n'am murit atunci, cred că nu voi mai muri niciodată!...Şi acum, să dau în vileag ceeace mi s'a povestit în urmă.Intr'o după amiazi, F r a n k l i n suferîa mai cumplit decât în celelalte zile şi, din când în când, lăsa să-i scape o chemeţ-e, un nume, pe care până atunci nu cutezase să-l rostească :— Ethel / . . . Ethel !Tatăl lui, Preşedintele, mama lui, medicii (erau o duzină) p rie ­tenii intim i şi chiar poporul (120 milioane de oameni), care era ţinut în curent prin radio, to ţi s'au în tre b a t:— Cine să fie Ethel ?K urmat un sfat de familie, destul de dureros, după care Preşe­dintele spuse cu glas em oţiona t:— Trebue să aflăm cine e Ethel şi s’o aducem aci ; numai astfel vom salva viaţa lui Franklin...Vedeţi însă că Franklin nu se destătnuise nimănui şi abia după multe şi înduioşătoare stăruinţi, un prieten intim al lui reuşi să-i smulgă numele meu. Aşa s'a făcut că automobilul Preşe­dintelui veni să mă ia de acasă şi în mai puţin de un sfert de oră suiam trepte le Casei Albe, cu sufletul la gură. N'aş putea spune cum am ajuns în camera iui F r a n k I i n : un vis, sau mai de grabă un coşmar. M'-amin- tesc numai că m'am trezit în­genuncheată lângă patul lui, bol­borosind :— Dragul m eu / . . . lată-mă aci... cu tine... Te iubesc... Curaj... curaj... te. vei face bine... trebue să te fac bine!Apoi rotii ochii în jurul meu.Eram singură. Preşedintele, mis- tress R o o s e v e l t , medicii, prietenii, şedeau muţi, în dosul

uşii, pe jumătate închisă. Atunci, aplecându-mă ia urechea lui Franklin, i-am ş o p tit :— Mama consimte la căsă­toria noastră!...II văzui reînsufleţindu-s®. Ce neaşteptată şi scăpărătoare lu­mină In och ii lui I M i se părea că toate stelele cerului şî-ar f i da t întâlnire acolo lO o r i întreagă nu m'am mişcat de lângă el. Când ajunsei acasă, am căzut în braţele mamei, şop­tind printre sugh iţuri:— Mamă... e bolnav... atât de bolnav! Şi i-am spus că tu...— Ai făcut bine, copila mea. Din ziua aceea, m'am dus aproape zilnic să stau câte un ceas lângă F r a n k l i n şi, încetul cu încetul îl văzui recăpătându-şî puterile, mergând spre însănătoşire.

Când fu aproape vindecat, veni rândul meu să cad grav bolnavă : nu însă de iubire, ci de apen­d icită. Abia îmi revenisem în simţiri, după operaţie, când desluşii ca prin vis un domn aplecat la căpătâiul meu :— Nu cumva l-aţi văzut pe Franklin ? au fost întâiele cuvinte pe cari le-am pronunţat,— Da, îmi răspunse. Merge spre bine. Peste câteva zile va veni să te vadă...L-am p riv it cu mai multă luare am in te : domnul acela era Pre­şedintele Statelor Unite, ta tă l lui Franklin. De un ceas stătea acolo, aşteptând să mă deştept. Ceruse să i se îngădue această favoare. P© urmă veniră mama şi ta ta . Acesta mă în treb ă :— Ethel, păstrezi tot ace­leaşi p ă reri cu priv ire la

Franklin al tău ? Ştii că cele şase luni au trecut...— Oh ! tată, m ereu !— Bine. Atunci ne-am în­ţeles: căsătoriţi-vă. Politica n ’are ce căuta în iubire ; însă nici iubirea nu va trebui să fie o piedică în calea politicii!Simţiam că ta ta îşi încordase voinţa lui de fer, spre a stă­pâni emoţia ce-l năpădise» Astfel m'am căsătorit cu F r s n - klîn Roosevelt...Acei cari spun că America este ţara uzinelor şi că acolo nu sunt nici suspine, nici romane de dragoste, au cuvântul I Uzinele nu orînduîesc nici calea sentimentelor inim ii, nici sosirea primăverii...

Ethel du Pont de Nemours

s&*"Î<cîU

S - a r c * * *Ţ * 1 mult ca n * : necesitâ

' ,arfyeisLrî! ,Peri°o.J . Utn° a 8 ă si V ntJanţaivea <*îe îLbron**ti

° U ti ?' înv n d a t i P/â- vo/ai L "nv,0ratoare ,Orar ? enUrilf, ,n

c«Wne f î l ‘, Ceeace 91 ,n *oiaj ' °ecl */vea

SAU MINUNATA POVESTE A ŢIŢEIULUI, DEALUNGIIlreciamă... americănească, pentru „vindecarea m i­raculoasă“ cu ajutorul acestui ulei.Tot cam pe atunci, pe coasta de răsărit a Americii, căpitanul F e r r i s deveni celebru, ca inventator al unei lămpi de petrol, pe care o comercializa. In­venţia era minunată, dar nu se găsea suficient petrol, căci extracţia lui din ţiţe i se făcea greu, cu mijloa­cele prim itive de atunci.S'a întâmplat, pe atunci, ca un oarecare domn Bissel, să facă o călătorie, în 1856, la New-York ţi să se oprească la vitrina spiţerului cu reclama. D. Bissel era patronul unei întreprinderi de exploatare a ţiţe iului, care se scotea din gropi, cu găleţile, cu străchinile. A facerile mergeau prost ţ i dl. Bissel, în clipa când se opri la vitrina spiţerului, fu cuprins de o inspiraţie decisivă pentru istoria lumii.Cu ajutorul unui fochist de cale ferată, un anume domn D r a k e, cunoscut mai târziu sub numele de

minune a acestui lichid urâcîos, că to t pe vremea aceea, în 1852, în Polonia, un farmacist din Cracovia reuţi să distileze ţiţe iul, scoţând din el petrolul pentru luminatul caselor.Vestea să răspândi în Europa. Şi la noi, ţ i în Alsacia şi în Italia, se găsiră zăcăminte de ţiţe i. Rusia, Persia, Irakul, Palestina, gâlgâiau sub năvala de ţiţe i, j De la prima săpălură a căpitanului Drake se făcură835.000 săpături, în 1934 se mai săpară alte 14.000 de găuri. Şi la noi, în România, în 1903, nu departe de locul minunii de acum, o săpătură dădu un izvor de păcură, care ţâşni la 400 m. înălţime, adică mai sus decât Turnul Eiffel, şi aruncă 1000 tone pe oră. Era aceasta o minune mai mare decât cea de la Buştenari şi începutul unei ere de prosperitate şi de credite externe pentru ţara noastră.Dar, lucru minunat, ,,moda" petrolului apăru în to t locul. In Mexic s'a dat de un izvor de păcură care a erupt în 5 zile 135.000 de tone.Lângă marea Caspică, un izvor dădea în 16 zile300.000 tone de ţiţe i.Se săpa în colonii, în ţinuturile cele mai depărtate ale Asiei şi ale Siberiei, în Persia, în Australia, în India, în Venezuela, în Argentina, în Manciuria, şi în regiuni în care nu călcase până atunci picior de American, sau de european. Azi drumuri de cale ferată, şosele( pentru automobile de transport, se încrucişează pe toată suprafaţa globului.Nu este acestă minune a ţiţe in lu i mai mare decât aceea de la Buştenari ? I

Ţiţeiul, deşi cunoscut din antichitate (dovada îmbi- bării leagănului lui Moise cu păcură, înainte de a i se f i dat drumul pe apele Nilului) este, de fa p t o descoperire foarte recentă. Acum optzeci de ani nu se exploata petrol şi nimeni, nici măcar marele R o c k e f e l l e r nu i-ar f i bănuit valoarea şi impor­tanţa culturală, industrială şi politică, în cele cinci continente.Americanii susţin că ei ar f i descoperit ţiţe iu l, şi anume ca... medicament. Un tr ib de indieni trans­miteau, din tată în fiu, secretul tămăduirei dure­rilor, cu ajutorul ţiţe iului, care se numia „uleiul S en eca “, după numele acelui trib .Un spiţer din Pittsburg s'a gândit să folosească medicina indienilor. El avu ingeniozitatea să sape la adâncime mare şi după multă osteneală dădu de ţiţe i, amestecat cu apă. Spiţerul începu să facă

O AM ENI! bâlnavi se agaţă adesea de spe­ranţa unei minuni şi ceeace-i vindecă, une­ori, e tocmai această credinţă, această

autosugestionate.La Buştenari se spune ca rezidurile vâscoase şi uleioase ale zăcămintelor de petrol ar avea putere de vindecare. Desigur că mulţi din cei cari s'au vindecat cred în minuni. Oamenii de ştiinţă, cari pre­scriu băi din aceste reziduri, diluate, în apă caldă, pentru boalele de reumatism, atribuie vindecarea, iodului, sării şi calciului, care se găsesc în rezidu­rile de petrol.

ŢIŢEIUL VINDECĂTOR

UN M ILIO NAR AMERICAN

După minunea descoperit de căpitanul Drake, care, în treacăt fie zis a tră it atât de sărac, încât statul Pensilvania s'a hotărît să-i plătească o pensie de... 125 dolari pe lună, pentru meritele sale, — după minunea acestei descoperiri, tehnica americană a in tra t în tr'o eră nouă.Tânărul R o c k e f e l l e r , scrib şi contabil al unei parohii din Cleveland, înfiinţă acolo, împreună cu un lucrător, anume A n d r e w s o mică rafinărie. Negoţul lui mergea destul de bine, nu numai în oraş, dar şi pe la bâlciurile de la ţară , unde vindea gazul cu sticla; mergea chiar aşa de bine, că peste câţiva ani se uni cu alte rafinării, constituind, în

Vedere generală asupra regiune] petroli­fere din Buştenari.

1. Cel mai prim itiv puţ petro lifer, la Buştenari.

3. O „hecnâ“, cea mai prim itivă in­stalaţie pentru ex­tras petrol.

„căpitan D ra k e“ începu săpături adânci în pă­mânt şi, la 29 August 1895, dădu de un zăcământ atât de bogat de ţiţe i, încât în 24 ore umplu douăzeci şi patru de butoaie cu ţiţe i. Cu aceasta începe po­vestea ţiţe iu lu i, care nu mai este un simplu medi­cament. In 1861, cand o gaură dîh acestea aruncă 300 de butoaie pe zi, oamenii îşi pierdură minţile. Părăsiră căutările de aur din California şi se repe­ziră aici, spre o bogăţie imediată. O pădure de sonde apăru în acea regiune, iar căpitanul D r a k e conducea săpăturile.La Buştenarii noştri mai cred sătenii îr, minuni de vindecare. In America oamenii credeau în minunea îm bogăţirii prin ţiţe i.

** *Dar să fie o simplă coincidenţă sau poate este o

2. Puţ de petrol cu tracţiune de cai.

4. „Cisterna"' de un cal putere, pen­tru transportat pe­trolul.

S O N D A - D O M U L D I N T U R N U ' LfcOMANÍft&Cft- C O W O N IR- E I F F E L -

VREMURILOR Şl IN TOATE CONTINENTELE1870, Standard Oil Com pany of Ohio. Minunea fHeiului de acolo nu se asemăna cu cea de la Buştenari, căc>. datorită ei R o c k e f e l l e r a devenit cel mai bogat om din lume, ceeace nu se va întâmpla, credem, celor cari se sceidă în rezîdurile miraculoase ale Buştenarîlor. ^Standard Oii reuşi să acapareze trep ta t toata întreprinderile petro lifere din acea regiune. R o c k e f e l l e r , bîne inspirat, a ştiut să vadă că reuşita întreprinderii sale nu depindea de produsele sondei, ci de mijloacele de transport. Gemul lui financiar îl împinse să închee .un contract o n e r o s cu Căile fe ­rate Americane. In felul acesta numaî Standard Oii îşi putea expedia produsele în tîmp ce concurenţii lui se înnecau în produsele costisitoare ale rafinăriilor lor, ^In scurt timp, cincizeci, din cele 70 de rafinării din Pittsburg^ şi Cleveland, trecură în mâinile lui R o c k e f e l l e r . Celelalte în­chiseră şi fură şi ele înghiţite de marele financiar.De atunci putu lucra cu cifre mai mari, cu transporturi de câte 100 vapoare, cu zeci de mii de lucrători, cu ţinuturi în­treg i. Metoda lui era simplă : controla transportul şi vânzarea

furile, spre iocurile de desfacere. Ele găsiră un leac împotriva a- to tputern iciei luî Rockefeller, care deţinea monopolul căilor ferate.In 1862, un negustoraş de pe­trol puse în pământ o ţeava, care străbătea mîca distanţă dintre sonda şi rafinăria lui. Acest domn B u r r o w deveni un precursor al vestitelor pipc-lines al canalelor subpământene, prin care se scurgea petrolul, de la sursă la mar«, spre vapoarele de transport.D-l Hutschinson inventă o pompă rotativă pe care o adapta ţevei sistemul p ipe-Z ines-urilo r de azî; primul pipe-line a fost construit de către olandezul Sam uel van Sykle, la Titusville, centrul in­dustriei petro lifere Americane. Până atunci ţiţe iu l se transporta cu căruţele, pe drumuri desfun­date la discreţia căruţaşilor, cari terorizau pe negustori, cu ur­carea preţurilor. Nu este d® mi­rare că V a n-S y k I e , când în­cepu construcţia unui P ipe-Li­ne, se izbi de rezistenţa cără­uşilor organizaţi, cari spărgeau sau demon+au ţevile, sau ame­ninţau ps lucrători cu moartea.

V a n - S y k l e îşi organiză o armată de oameni curagioşi şi înarmaţi, sub paza cărora să poată lucra.Dar rămase cu lucrarea neisprăvită, căci sabotarea îi înghiţise to ţi banii.De oarece însă Rockefeller deţinea trustul transporturilor, câ ţi­va petrolişti „independenţi" din Pensylvania hotărîră să dea o lovitură decisivă lui R o c k e f e 11 e r . Ei înfiinţară, în 1875, 1 i- dew ater P ipe-Line Company, care urmă să ducă petrolul pe sub pământ, dela rafinării la mare, sustrăgându-se tiraniei lui R o c k e f e l l e r . Povestea acestei construcţii este aceea a unui adevărat război, cu morţi şi răniţi, cu sabotări şi strategii de luptă. A u to rită ţile nu înterveniră în această chestiune ,,par­ticu lară", iar procesul dintre calea ferată şi conductele de petrol mai e şi azi pendinte de instanţele judecătoreşti. Ceeace nu împiedică totuşi pe Rockefeller să fie cel mai bogat om din lume.

IN RUSIA

petrolului. Căile fera te depindeau de acest client unic, care nu trebuia supărat. Trustul lui avea un capital de 4 miliarde de dolari, dar d icta alte întreprinderi, cu capitaluri de 40—50 miliarde de dolari. Rockefeller în persoană avea, înainte de război, un venit anual de 80 mîiioane dolari, lată într'adevăr una din minunile ţiţe iu lu i, care nu se întâm­plă la Buştenari.

PIPE — LINE

Dar şi rafinăriile mai mărunte voiau să-şi poată transporta măr-

Pe vremea când în Baku coşurile rafinăriilor şi sondele alcă­tuiau o pădure întunecată, Persia petroliferă era în faşă.

j g g j Exista din 1889 o concesie a ţiţe iului, Im perial Bank of P ersia, care scotea ceva petrol, care plătia şahului 2000 de tomani pe an şi alte miare sperţurî, iar treburile mergeau binişor pentru to ţi, până apăru canadianul K n o x d ' A r c y . Acest îm bogăţit din Australia sosise în Persia, în căutare de afaceri. Cumpără de la Şah un domeniu petro life r de 750.000 Km. pătraţi, (comparaţi aceasta cu suprafaţa Ro-

Ceie mai nu- mâniei!) pentru suma de 20.000 lîre şi 16% din câştig, m e r o a s e (Aceste procente, urcate azi la 20 % acoperă un sfert din sonde de pe- veniturile to ta le ale Persîeî)+î"01 d ' A r c y mai dădu sperţuri, aşa cum se cuvine in ţările deSonto B o r - Pe acolo, dădu inginerilor englezi, dădu miniştrilor persani b o r a in C a - şî rudelor regale, intră în legătură cu societatea engleză lifo rn ia . B urm a Ol7 Co., căreia îi vându drepturile. Dar, minunea

Regiunea Baku era, în secolul trecut, monopolul statului. Aşa a decretat-o ţarul Alexandru I. Abia în 1873 s'a desfiinţat monopolul şi s'a început exploatarea regiunei. In 1901 Rusia era cea mai importantă ţară producătoare de petrol din lume. Dădu 10 milioane de tone, adică 51 % din produsul m ondial faţă de cele 43% ale petrolului american.Primele săpături, adică pionerii petrolului îr. Rusia, erau fra ţii N o b e I, nepoţii lui N o b e l cu dinamita. Fondurile premiului pentru pace sunt de fap t din provenienţa lui E m a n u e N o b e I care a îndeplin it voinţa testamentară a unchiului său A l f r e d N o b e l , după moartea lui, în 1896. Despre acesl E m a n u e l N o b e l nu se vorbeşte deloc, deşi în 1929, adică doi ani înainte de a muri, când a împlinit 70 ani, a prim it telegrame de fe lic itare de la regi, de la guverne, şî de la autorităţi ş tiinţifice, din lumea întreagă.De asemeni nu se ştie că pogromurile din Rusia au fost sub­venţionate de americanul R o c k e f e l l e r care reuşi să-l alunge astfel pe Rotschild din Baku, în folosul lui Standard Oii, la fe l cum nu se cunosc dedesupturile altor curente politice, ale războaelor civile, pe cari publicul le atribue voînţîi poporului.

M a g n a tu l pe- pe E m a n u e l N o b e l , fabricant de arme, l-a îm bogăţit John * D * Ro- războiul din Crimeea. Cu bani! morţii a în fiinţat primele ckefeller. sonde, primele rafineriî şi primele pipe - lines, primele tancuri

de petrol din Rusia.

R. Ir No. 547

Pag. 9

No 547

Paq. 10

Alfred Nobel

ARE UN MILIARDAR

ţiţe iu lu i făcu pe d ' A r c y să rămână in posesia unor acţiuni cari au o valoare imensă, iar ca membru al acelei societăţi să ocupe fotoliu l, alături de preşe­dintele societăţii, L o r d u l S t h r a t h c o m a . Astăzi, societatea posedă o sută de vapoare şi exportă pe­trolul persan în toate ţările lumii.Şahul R i s a C h a n a porn it, în 1932, o ceartă cu guvernul englez, care a trimis pe atunci câteva crucişătoare în golful Per­san. Motivul a fost nemul­ţumirea şahului de procen­tele din produsul petrolului, procente ce s'au urcat, cum am mai spus, la 20%. Minnnea de la Buştenari a fost întrecută de minunea din Persia, care posedă astăzi cale ferată şi aşe­zăminte noui, pentfu miile de persani întrebuinţaţi în rafinării. Şi ingineri bucu- reşteni lucrează acum, la construirea unei căi ferate, în cea mai pustie regiune a Persiei.

DAR Şl EUROPA

Pe la sfârşitul veacului trecut, în plină „vogă" a surselor de ţiţe i, fură descoperite zăcăminte în insula S u m a t r a . Dar în Olanda, unde fiecare îşi căuta norocul în colonii, nimeni nu se interesă de această nouă afacere. Cu greu reuşiră inginerul S t o o p împreună cu negustorul A u g u s t K e s s I e r să găsească vreo câţiva capitalişti, pentru aceste zăcăminte în colonii. In 1890 înfiinţară la Amsterdam societatea de exploatare a petrolului din Indiile Olandeze „ K o n i k l i j k e N e d e r l a n d s h e M a a t sc h a p p i j" adică, pe englezeşte Royal Dutch .= Olandez - Regal.Dar Societatea n'a dat la început de izvoare bogate. Pe atunci piaţa europeană era îndestulată de petrolul American şi de petrolul rusesc. Nimeni n'ar f i îndrăznit să se bage între aceşti doi giganţi.A u g u s t K e s s l e r , la înfiinţarea societăţii, protejă pe un mic funcţionar din colonii pe care îl numi acolo director la Royal Dutch. Tânărul se arătă vrednic de avansare, avu curajul să întreprindă lupta eroică cu societăţile ameri­cane. H e n r y D e t t e r d i n g , care începuse ca mic funcţionar, este astăzi Pair al Marei Britanii, este unul din personalităţile cele mai puternice ale imperiului britanic şi cel mai puternic om din Olanda.

O idee a puterii lui imense ca întemeietor al celei ma vaste întreprinderi din Europa, o dă alăturata schiţă, care î! reprezintă cu un picior în Olanda şi cu celălalt în Anglia, ţinând în mână fire le tuturor întreprinderilor lui, răspândite în toate ţările din lume.Strategia tânărului H e n r y D e t t e r d i n g era aceea de a-şi căuta un „impresar" po­litic. Ştiind că dacă va lupta pe două fronturi, adică cu Rusia şi cu America, nu va putea învinge, întreprinse cel mai form idabil război finan­ciar, cu marele R o c k e f e l - | er. Dintru început îşi asigură colaborarea guvernului englez şi a guvernului olandez.Pentru un tânăr, chiar geniu de-ar fi, nu e uşor lucru sa-şi alieze guvernele cele mai puternice. Mai ales că D e t ­t e r d i n g , pe atunci, era un anonim.Exista însă, pe vremea aceea, un negustor englez, M a r k u s.S a m u e I, care vindea petrol lampant, în ţările asiatice. Avea o întreprindere de transport prin care expedia din Batum petrolul rusesc spre Indii şi Oceania. Până la S a m u e I va poarele lui N o b e l făceau transportul numai pe Marea Cas- pică. Samuel întreprinse trim iterea vapoarelor lui în Oceane.

Pipe-line-ul din Irak >e desparte în două la H aditha. Un b ra t trece prin S iria (F ra n ţa ), ia r ce lă la lt prin Palestina (Dutch Shell) spre M editeronâ.

' . Ca sa treacă geniul

a|ungă în China şi în Japonia, trebuiau să prin canalul de Suez, dăruit Englezilor de

lui D i s r a e l i . S a m u e l se învoi cu admi­nistraţia canalului. Spiritele erau foarte agitate. Se credea că trecerea tancului de petrol va produce o explozie catastrofală. S a m u e l transporta aşa dar petrolul în India şi în China, umplându-l acolo în bidoane care purtau marca lui S a m u e l , o scoică, în englezeşte shell. înainte de a face negoţ cu petrol, S a m u e l exporta scoici în Anglia, pentru fabricarea sidefului.D e t t e r d i n g întreprinse lupta cu Samuel. Furniza petrol acolo unde îl vindea şi S a m u e l . Concu­renţa între două spirite luminate nu putu să dureze. Ajunseră aşa dar la o învoială şi la o colaborare, care mai durează şi acum. D e t t e r d i n g obţinu, prin S a m u e l , mijloacele de transport, eliberându- se de concurenţa rusească. S a m u e l căpăta petrol. Tovărăşia lor datează din 1902. Azi au 150 vapoare de transport şi stăpânesc 200 de societăţi e ta ti­zate. In toate porturile au rezervoare proprii pentru

alimentarea vapoarelor lor, dar au şi izvoare de păcură, în lum ea întreagă. Royat Dutch Shell a fuzionat de mult cu Anglo-Persian şi se spune că guvernul englez e părtaş la această afacere.Deşi întreprinderea a fost pornită cu capital englezesc, Olan­dezii se mulţumesc cu veniturile şi cu siguranţa Unei ţă ri aliate, care îi va apăra coloniile indiene, în caz de atac. Englezii, în schimb au căpătat puncte de sprijin pentru flo ta lor. In to t locul unde flutură steagul englez, se află tancurile de pwtrol Royal Dutch Shell.

ÎMPĂRŢIREA PETROLULUI După cum se vede, existenţa lichidului negru datează de numai câteva decenii. Povestea începutului a fost mult modificată de războiul mondial.Noi, Românii, datorită zăcămintelor din regiunea învecinată cu Buştenarii de azi, am avut un rol important în desnodământul

războiului. In 1917 producţia petroliferă din lumea întreagă se cifra la 70 milioane de tone. Duşmanii noştri de atunci nu aveau decât aproa-

Sir Henry Deterding conducătorul lui Royal Dutch Shell

Stânga : Un desen înfăţişând pe Sir Henry. care fine în mână sforile lumii.

pe 2 milioane de tone. Una din cauzele efortu lu i german de a cuceri Muntenia era, pe lângă că şi-ar f i putut hrăni armata cu gránele româneşti, aceea de a pune mâna pe isvoarele de tite i. Dar la intrarea nemţilor, nici una din sonde nu mai funcţiona. Fuse­seră astupate înainte de retragerea trupelor şi speranţele inamicului fură astfel zădărnicite. Ei pierdură un tim p preţios până să le des­funde. Dar la un moment dat si­tuaţia aliaţilor noştri > era foarte critică. Submarinele germane blo­cau mările. Nici un tanc de petrol nu se aventura pe ocean. Franţa mai avea rezerve de petrol pe 12 zile, când Clemenceau se adresă lui Wîlson, care trimise o flo tă puternică de provizii. Fără această salvare la timp, alta era să fie azi harta mondială.

Un depozit de tuburi, din care urmează a fi construite conductele subterane

îndată după războiu, s'a început împărţirea te ri­toriilor. Concomitent cu împărţirea politică, so­cietăţile petrolifere porniră, pe altă cale, la împărţirea subsolului, f In America se iansase svonul că producţia este în declin. Ministerul de marină american se grăbi să-şi facă rezerve penti-u un eventual nou război. Guvernul cum­pără terenuri, prin Standard Oii, dar peste to t se isbi de Dutch Shell. Englezii, prin H e n r i D e t t e r d i n g , fuseseră mai prevăzători. Se in­stalaseră în sudul Persiei, în sudul Indiei, la Se- rawak, în Borneo englez, la Burmah, în Egipt, în Mesopotamia, unde aveau 75% din ţiţe i, în Ve­nezuela, în Argentina, Mexic, Canada şi chiar în Statele Unite. Dutch Shell se pregătea chiar să pună mâna pe cea mai bănoasă regiune.In Rusia izbucnise revoluţia. In Caucaz nimeni nu mai era stăpân. Englezii, stabiliţi acolo fură iz­goniţi de Turci, apoi se inapoiară la Baku, con­struind rafinării şi căi ferate. Englezii explicau prezenţa lor acolo pentru „ e l i b e r a r e a R u ­siei d e b o l ş e v i c i “ dar în loc să se o- prească la Moscova, se statorniciră la Baku.Marii magnaţi ruşi ai ţiţe iului, refugiaţi în străi­nătate, vândură dreptul asupra produselor. Cum­părătorii, francezi, englezi, americani, se izbiră la sonde de santinele engleze, iar la gura ţe ­vilor transcaucaziene se aflau crucîşetoare en­gleze, supraveghiând trecerea ţiţe iu lu i în vasele engleze.Americanii ameninţară pe foştii aliaţi cu război şi cu izgonirea lui Dutch Shell din California, aşa cum fusese izgonit Standard Oii din Asia. Se porni la o nouă împărţire ; Englezii cedară Americanilor jumătate din zăcămintele din Meso­potamia. Englezii .căpătară o jumătate din Mo- ssul, iar americani1 şi francezii câte un sfert. Francezii aveau aproape to t petrolul din Galiţia. Standard O ii îşi mări însă partea la noi, în Valea Prahovei, cea cu minunea de la Buştenari. „Româno A m ericana“ ţine de Standard OM, „Astra Română" de Shell, ,,Steaua R om ână“ de societăţi engleze şi franceze. Iar „Distri­buţia" are rolul de a distribui, prin cele 48 depozite din Bucureşti şi alte 262 din ţară pro­dusele acestor rafinării.lexicul a fost îm părţit pe din două. Războiul :ivil de acolo, mişcarea revoluţionară şi cea na- ionalistă, cu luptele lor de stradă, nu aveau ilte dedesubturi decât pe partizanii lui Stan- lard-Oil şi ai lui Dutch Shell. In schimb ţiţe iu l lin Venezuela aparţinea lui Detterding, la fel şi \rgentina şi jumătate din Mexic. Americanii au Columbia, Peru şi cealaltă jumătate din Mexic, .a Gran Chaco mai e război şi acum. In Bolivia Detrolul aparţine lui Standard O ii. Paraguay e iub influenţă engleză. Războiul din Gran Chaco sra finanţat de milioanele lui Rockefeller.Ruşii şi Americanii au destul petrol la ei acasă, Englezii îl au peste to t, iar celelalte ţări, cari iu sunt îndestulate prin producţii proprii, se a- jrovizionează pe unde pot. La noi există - socie­tăţi franceze şi italiene. Dar trecerea vapoarelor loastre cu petrol prin Bosfor şi Dardanele nu este asigurată, într'un eventual conflict, de aceea Syria şi Palestina, prin vestitele lor Pipe-Lines sunt un debuşeu căutat de Francezi. Ca să oco­lească Gibraltarul Francezii au lă ţit canalul de la Narbonne la Bordeaux, care leaga Mediterana de Atlantic. — Italienii obligă firmele străine să aibe la ei provizii pe cel puţin 6 luni.Şi Japonezii stau la fe l de prost ca Germanii,■n privinţa ţiţe iu lu i. Când în 1905, Ruşii le-au ;edat ţinutul' Sachalin n'aveau cum să ştie că e-au dat o mare bogăţie. Dar ţiţe iu l acela nu

le ajunge. In Japonia, însăşi împăratul este ac­ţionar al întreprinderilor de petrol şi obligă so­cietăţile să întreţie proviziile străine pe cel puţin 6 luni.Recentele conflicte internaţionale, pe punctul de izbucnire, se potolesc după cum vedem imediat. Anglia, prin S ir H e n r y D e t t e r d i n g , poate dicta politic ii mondiale ; el ştie că benzina sin­te tică a Germanilor nu le poate îngădui să su­porte acum. un război mondial.

LA CE FOLOSEŞTE ŢIŢEIUL

In afară că i se atribue vindecarea câtorva reu­matici, la Buştenari, ţiţe iu l este lichidul fără de care, de câteva decenii încoace, nici o ţară nu mai poate tră i. Cunoscut deabia de optzeci de ani, exploatat de şi mai puţină vreme, se pare că toate invenţiile tehnice! moderne se dato­rează acestui lichid miraculos.Ce s'ar face avioanele şi automobilele fără el ? Ce s'ar face pustiurile Saharei, drumurile dintre Damasc.şi Bagdad, Persia, Afganistanul ? Ţările cele maî înapoiate, unde nîci nu se cunoaşte existenţa trenurilor, sunt străbătute de autobuse, in Macedonia, în China, în Mongolia sunt re­giuni fără cale ferată. Până şi pelerinii, în drum spre Mecca, au voe să aleagă — Allah e a to t­puternic — între cămilă şi automobil.La început se vindea numai petrolul din ţiţe i. Standard Oii, ca să încurajeze cumpărarea petrolului de către Chinezi, trimetea acolo va­poare întregi cu lămpi, cari se distribuiau gra­tu it Chinezilor. Se poate spune că R o c k e ­f e l l e r i-a „lum inat" pe Chinezi.Dar de când L e n o i r a inventat motorul de automobil, tenzina, distilată din ţiţe i, a devenit produsul cei mai important. Gazul — cu răs­pândirea e lectric ită ţii —- a găsit altă întrebuin­ţare decât avea. El foloseşte ca combustibil la bucătărie şi la încălzit, devenind la fel de ne­cesar ca şi benzina.Dar gazul’ s'a demodai; la fel ca petrolul lampant nu mai corespunde cerinţelor moderne. In locul lui apare Shellgas, denumit de curând, la noi, Aragaz.S'a găsit însă cineva care să dea întrebuinţare şi motorinei, adică ţiţe iu lu i eftin, R u d o I f D i e- s e I unul din cei mai geniali ingineri ai zilelor noastre a inventat „motorul pentru produse grele '1, invita t de amiralitatea din Londra, pen­tru întrebuinţarea motoarelor lui în flota engleză, D i e s e l s’a îmbarcat în 1913 pe Canalul Mânecii dar n’a mai debarcat. Nici până azi nu se ştie cum a dispărut. A lt iventator, L o r d F i s h e r , a înţeles importanţa ţiţe iu lu i pentru marină, Sunt treizeci de ani de a’tunci. Azi, aproape toa vapoarele din lume sunt încălzite cu ţiţe i.In felul acesta se întrebuinţează 50 milioane tone de cărbuni mai puţin, ca înainte de războiu. Un vapor care, din Norvegia până in China de pildă se aproviziona de opt ori cu cărbuni, se îndestulează azi cu combustibilul luat de acasă. Un transoceanic dacă s ar hrăni cu cărbuni, j i trebuie 1.800 kg. de fiecare cal putere pe oră. Cu motorul Diesel, e deajuns 190 kg. pe oră. Datorită lui se vor putea construi căi f®rat® deserturi, iar rezerva de păcură va fi înlocuită de la depozitele de prin oaze.Minunile ţiţe iului se vor mai arăta pe viitor în acelaşi tempo rapid ca pană acum. Fie ca şi minunile dela Buştenari să nu rămână mai prejos, în ce priveşte puterea miraculoasă a lichidului

C I T I T I»

M A G A Z I N U Lpe luna Iulie 160 pagini 25 lei.

' * Pag. I I

S A R E A V I C H Y - E T A T

Sare naturală extrasă din ape pentru a face o apă alcalină

PASTILE VICHY-ETAT

2 sau 3 după masă uşurează digestia

COMPRIMATE VICHY-ETAT

Spre a prepara singur o apă d i g e s t i v ă g a z o a s ă

4 SE FERI DE CONTRAFACERI »1 5UIS1TTUŢIUNI

1. Ş l 2« Un an în treg personalul vomai englez s'o s trădu it să descopere acest truc de contrabandă. S'a produs un denunţ, care a ră ta că o anumită doamnă, care traversa fo a rte des CenaluH din Europa spre Londra, trece prin contrabandă o mare can tita te de diam ante şi p ie tre preţioase. A fost o prită de şapte ori la vamă şi c e rc e ta tă cu amănunţime, d ar niciodată nu s'a găsit asupra ei vreun singur d iam ant. Abia fa c ă lă to ria a opta vameşului i se păru suspect că doamna p oartă totdeauna bluze cu mulţi nasturi. Cum se în făţişează interioru l unui asemenea nasture ? în trebă vameşul şi-şi potoli im ediat curiozita tea , făcând o tă ie tu ră cu briceagul său fntr'unul di» nasturi : to ţi nasturi ascundeau sub stofă sau mătase, d iam ante şi p ie tre preţioase.

CONTRDBPHDPF A N T E Z I A N E Ţ A R M U R i T A A C O N T R A B A N D I Ş T I L O R . M A R I Şl M I C I 0 R A N A S A N G E R E A Z A V A L U T A N A S T U R I . C A R I V A L O R E A Z A M I L I O A N E

7. şi 8 . Un truc foarte rafinat, de care se servesc mai ales escrocii de valută şi documente secrete, in acest caz, călătorul are o rană la braţ, care este bine bandajată cu vată . Cine să creadă că această rană a r putea ascunde vreun vicleşug — rana pare chiar să mai sângereze puţin, căci se vede bine pata roşie pe tifon. Dar funcţionarul vamal are o privire încercată şi o neîncredere fără margini. A r vrea să vadă mai deaproape rana. Şi atunci se descoperă ş ire ten ia : sub bandaj sunt ascunse documentele şi valuta, iar pata de sânge nu este decât cerneală roşie.

I.

ih 'X,r;K -04 f j j

•

1 v - jS H È 1m *,iV' M

1\

sk-

ILSCIA. 120(XXI | inwohner Brescia. all- n \ in- un«l / ie io r t de r' beruhigten ...Mille Mi !i i ' i> >. >t pdte Imhistrje- und Handel -t «dt ur ■ derpfiitindsU'i) Städte der Lombardei Entstanden tu-* • .:i irn Siedlung, dem alten llriv ia . die in der Völker«Miot /um t )pfer fiel. Spater deii Ostgoten. den ! .|Jen Karolingern untertan war. gelangte die vad t pi'.'rt /u r Selbständigkeit und war während di M ittel pltL'Cs Mitglied des lombardischen Stadt« blinde- V"R im linde des 18. Jahrhunderts war sie neben Y<|Jtstf Stadt der „Terra ferma“ im lU-Mt/ d« r «■ sli;' Von 1811 an österreichisch, spielte die Stailt «im

iil den f'reihcitskampfeii \on ISIS und M, bis sie iy>'> mit utiiu endgültig an Italien fiel. In der Kunstge- iiis hr•_ i ' t iia berühmt als die Stadt Morettos, dessen herrlielu < n-n. !de

|viel« n Kirehen der St.idt /u finden sind. ’.Mit Mailand , erbmdet gria die größte tetv. a 90 km lange) AutomöbiUtr illc < >brr-

ii-, ein Teilstück «ier geplanten großen Autostraße Iries t — gilt.- .Mailand Tu jin .

HII.NS W ÜRDIGKEITEN: *|imt> NuOvo, IWJl begonnen. 1825 vollendet# ein großartiger L kei Zaautralbau aus weißem Marmor. Daneben der Duomo |ilii(i, eine romanische Rundkirchc _aus dem 11— 1J. J.ihrtr

i

Men, erst itn 1«. Jahrh, entdeckten Tempt i Museo Civicoli Cristiana, .Museum de« christlichen M ittel dter* Palaz/ohrtjncngo mit städtischer (iemalde^alenc Castello. i'u-

Brescias, mit vaterländischem Museum -

Café Restaurant Principe

Ş*„ Un mic truc, cunoscut de orice vameş. C a sa*! descoperi e nevoie de putină oboseala, totuşi func- ţion arii vamali nu se sperie de oboseala, dacă cred câ prin aceasta vor descoperi pe vreun tem ut con tra ­bandist. C ă lă to ru l are un a p a ra t de fo to g ra fia t ţ i moi multe casete, încărca te cu film . El vreo să facă probabil numeroase fo to g ra fii din c ă lă to ria so şi vameşul e o b liga t să-l creadă; începutul fiecăru i film iese a fa ră din caseta lui şi controlul nu poate fi exe rc ita t decât in tr'o cam eră obscură. Dacă insă călătoru l pare suspect, vameşul nu se dă înapoi dela nicio oboseală şi f a c e , o încercare. Birourile de vamă dela principalele g ran iţe au, aproape fiecare, cam ere obscure. Aci se descoperă că film ele abia dacă măsoară 10 cm„ ia r restul casetei este umplut cu va lu tă .

C .4 totul pe lum e, se schim bă m ereu şi diferitele „ştiinţe“ ale lum ei spărgăto­rilor. Ingeniozitatea răufăcătorilor, trucurile contrabandiştilor, etc. îşi au calea lor de progres. Aceşti din urm ă infractori, în special, dau dovadă

de-o ingeniozitate uim itoare, găsesc planurile cele m ai fantastice, care să le înles­nească călcarea legilor. In dorinţa lor de îm bogăţire ei caută toate m ijloacele spre a călca legea, fă ră să fie prinşi. D ar păzitorii legii se ţin în pas cu „descoperirile “ lum ei interlope.E de neînchipuit ce îndatoriri grele au de îndeplinit, de m ulte ori, funcţionarii vamali. E i descoperă adesea trucuri atât de ingenioase, încât nu ştii de ce să te m iri m ai mult, de dibăcia contrabandistului sau de isteţimea vam eşului. D e fapt nu există form ă a contrabandei care să nu fi fost descoperită până acum şi după anum e statistici, contrabanda este azi în m a re declin. Posibilităţile de reuşită sunt prea mici, pedepsele p rea grele şi deci afacerea nu m ai este „rentabilă

P.

5. Ş l 6. şî poşta este adesea înşelată de escroci. Poşta poloneză o descoperit o mare contrabandă de opium, numai p rin tr 'o întâm plare. M ult tim p soseau, la d ife rite adrese, c ă rţi din s tră in ă ta te . C ă rţi noi, încă tn am balaju l original al ed itu rii, învelite In h ârtie de celofan. C ă rţile veneau ca im prim ate şi după t itlu nu dădeau nimic de bănuit. M a jo rita te a erau călăuze de c ă lă to rii, în d ife rite limbi. Din întâm plare, am balajul uneia d in tre aceste c ă rţi se rupse; atunci abia se observă câ la mijloc era tă ia t un p ă tra t dealatu l în treg ii c ă rţ i, ia r în locul rămas goi se aflau săculeţe cu stupefiante.

I i ' t k :

O" • S ecre tu l c u t ii lo r de sa rd e le . Un tru c in v e n ta t în t im p u l

ră z b o iu lu i m o n d ia l şî în tre b u in ţa t azi de m u lte s ta te , p en tru t re ­cerea fra u d u lo a să a t ip ă r i t u r i lo r re vo lu tio n ä re . Lăzi în tre g i cu c u t ii d e sa rde le sunt um p lu te cu t ip ă r itu r i in te rz ise , a m b a la ju l se face d e s ig u r d up ă com anda o f ic ia lă , în fa b r ic ile de conserve în fe lu l în care sunt a m b a la te şi t ra n s p o rtu r ile de sa rde le . A u ­to r i tă ţ i le vam a le au m u lt d e fu rcă , până să descopere această c o a tra b e n d ă in gen ioasă .

10. Există şi con tra b a n d ă o f ic ia lă ! Şi ea datează to t d in t im p u l ră z b o iu lu i. T ip ă r itu r i şi s c r ie r i p ro p a g a n d is tic e sunt în v ă lu ite în in te r i­o ru l unui tu b , sau a unui g lo n te şi acesta este tr im is , d in c h ia r feava p u ş tii, peste g ra n ijă , unde este p r im it de c o m p lic i. — D r e a p t a : Tub de a lum in iu m u m p lu t cu m a te ria l de p ro p a g a n d ă şi a runca t î r t tr ’ un râu, care curgea şi pe te r ito ru l duşm an, tu b u l p u rta u rm ă toa rea in s c rip ­ţ ie , în germ ană : , , Im p r im a te , d a f i m ai d e p a rte I "

Scrisorile secrete ale ţarului către mama sa

Revoluţia era in toi. ,Următoarele scrisori ale ţarului şi ţarinei explică totul. Ele ne desvăluie dedesubturile unor evenimente care au sguduit imperiul din temelii, în acea perioadă atât de critică. Se credea pe atunci, in Apusul Europei, ca pogromurile despre care pomeneşte Nicolae erau organizate de către „Okhrana“ po­liţia politică — cu scopul de a distrage aten­ţiunea masselor.

Peterhof, 27 Octombrie 1905

Dragă mamă,M'am gândit să mă folosesc de întoarcerea lui I s v o l s k y pentru a-ţi spune to t ce am pe suflet. U ltima mea scrisoare, deşi lungă, nu era tocmaj clară şi se simfia în ea oarecare slăbiciune. Sper că I s v o l ' s k y îţ i va putea explica lucrurile mai bine decât mine şi că-ţi va spune to t ceeace a văzut şi a auzit.Voiu începe prin a te anunţa că situaţia este, în genere, mai bună decât săptămana trecută. In pri­vinţa aceasta nu încape îndoială. Dar iarăşi trebuie să ştii că starea Rusiei este încă foarte dificilă şi foartă serioasă.In primele zile după publicarea manifestului, elemen­tele subversive şi-au scos la lumină capetele, dar

poarta steaguri roşii şi negre şi ţin în mijlocul stră­zilor cele mai imposibile discursuri.Iţi tr im it toată dragostea mea, scumpă mamă. Cre. de-mă, acum sunt mult mai liniştit. Dumnezeu cu tine- A l tău cu toată inima,

NICKY

Amalienborg, I Noembrie 1905.

Pot însfârşit săjţi tr im it înapoi curierul. I s v o l s k y (ministrul rus în Danemarca N. R.) a sosit alaltăieri- cu scrisoarea ta, pentru care-ţi mulţumesc din toată inima, iubitul meu Nicky. Scrisoarea ta mi-a făcut mare bucurie, ştiind cât de greu îţi va

s’a produs imediat o puternică reacţiune şi o mare mulţime de cetăţeni fide li tronului au făcut să (i se simtă puterea.Impertinenţa socialiştilor şi a revoluţionarilor a în­furia t poporul. Astfel s'au produs pogromurile. E de mirare cum acestea au isbucnit simultan în toate oraşele Rusiei şi Siberiei.In Anglia, se înţelege, presa spune că aceste des- ordini au fost organizate de către poliţie ; ea con­tinuă să repete această fabulă răsuflată. Nu numai evreii au avut de suferit, ci şi o bună parte dintre agita torii ruşi, ingineri, avocaţi şi alţii.Incidente ca acelea dela Tomsk, Simferopol şi Odesa — localităţi atât de îndepărtate unele de altele — arată clar ce poate face o mulţime în­furiată ; ei au înconjurat casele, în care se refugia- seră revoluţionarii şi le-au dat foc, omorind pe acei cari încercau să fugă.Primesc de pretutindeni telegrame, ce exprimă o mişcătoare recunoştiinţă pentru libertăţile acordate, dar în acelaşi tim p şi multe arătând dorinţa de-a sa menţinea autocraţia. Pentruce a tăcut atata vreme acest bun popor ?Toată această săptămână am prim it vizita foştilor miniştri, cari şi-au luat rămas bun dela mine şi am o fe rit posturile lor celor noui. W i 11 e mi-a cerut, acum câtva timp, aceste schimbări, dar până la urmă, o parte din candidaţii săi au refuzat postu­rile. El nu se aştepta să aibă atâtea d ificu ltăţi.E ciudat că un om atât de inteligent s'a putut înşela în pronosticurile pe care le-a făcut, cu pri­vire la o lesnicioasă pacificare. Pe urmă, îmi displace faptul că încearcă să ia contact cu diverşii extre­mişti, mai cu seamă toate aceste convorbiri apar a doua zî în presă şi de cele mai multe ori răstăl­măcite. l-am vorb it despre aceasta şi sper că va înceta.

TREPOFF DEMISIONEAZĂO colaborare între el şi W itte este imposibilă

Spre marele meu regret, T r e p o f f se retrage. El m'a prevenit mai de mult că nu putea lucra cu W i t t e . In primele câteva zile păreau a se împăca de minune, iar W i t t e aducea numai laude activ i­tă ţii lui T r e p o f f . S'au iv it însă fricţiun i şi to t felul de d ificu ltăţi.A trebu it să cedez insistentelor sale rugăminţi şi să-i primesc demisia, oricât de penibil era aceasta pentru mine.O fiţe r ii şi soldaţii sunt furioşi pe manifestanţii cari

f i fost să-ţi faci tim p pentru scris. Am suferit atât de mult în acest scurt răstimp, încât mi se pare că am îmbătrânit cu zece ani.Mulţumesc lui Dumnezeu că lucrările s'au mai liniştit la St. Petersburg şi că tu ţi-ai recâştigat puţin din liniştea ta sufletească, bietul meu Nicky.

POARTĂ CRUCEA GREAŢarina suferă pentru fa r şi ministru

Imi închipui c'a fost te rib il pentru tine şi cât tre ­buie să f i suferit văzându-te în faţa unor hotărîri a tât de mari. Inima mea a sim ţit acestea şi am suferit cu tine. Mi-am dat seama că nu puteai

Ciocnire sângeroasă. Un .desen contemporan în fă ţi­şând o scenă petrecută in fa ţa Palatului A m ira lită ţii din St. Petersburg, când greviştii au fost întâm pinafi cu cnutul şi cu puşca. Acest masacru a însemnat începutul revoluţiei din 1905.

te legrafia, dar m'am sbătut dureros în ghiarele spaimei, neavând veşti dela tine. zAcum însfârşit, am toate amănuntele acelor terib ile . ile dela I s v o l s k y . Imi vine încă greu să cred că toate acestea s'au întâmplat în Rusia, dar la urma urmelor, sunt sigură că n'ai f i putut face altceva decât ceeace ai făcut.Domnul te-a ajutat să rezolvi terib ila problemă, ce te-a pus într'o situaţie a tât de penibilă. Marea ta credinţă a fost aceea care te-a salvat. Dumnezeu te va răsplăti şi, sunt sigură, te va ajuta să mergi mai departe, pe calea cea bună. EI citeşte în inimele oamenilor şi ştie cu câtă răbdare şi resemnare porţi greaua cruce, ce ţ i s'a dat.Imi pare rău şi pentru W i t t e . A re şi el greutăţi te rib ile şi situaţia lui e cu atât mai penibilă, cu cât nu se aştepta ca acestea să fie atât de mari — esenţialul este acum să-i arăţi toată încrederea şi să-l laşi să lucreze, conform programului său. I s v o l s k y îmi spune că nepotul meu A l e x e i (Ţareviciul, născui în 1904) este adorabil. Aud că umblă şi că a început chiar să vorbească. Ce rău îmi pare că am pierdut acest moment, cel mai inte­resant şi mai încântător din viaţa unui copil.'Ţarul Nicolae al ll-lea în mijlocul

"fite rilo r săi.

CÂINELE SĂU MURIND — TARUL A PLÂNS TOATĂ ZIUA

O gravă criză, care p une in jo c libertăţile Finlandei, este eclipsată, în spiritul ţarului Nicolae, de m oartea câinelui său favorit. Începând o scrisoare către ţarina Maria, in care ignorează sfaturile ei cu privire la situaţia finlandeză, ţarul scrie :

Livadia (în Crimeea) 20 Octombrie 1902

„A m prirn.it o mare lovitură personală — pier­derea scumpului meu I m a n — care s'a produs chiar la începutul lui Octombrie, aproape în ziua când s'a sfârşit şi bietul bătrân R a v e n .„Din vară a to t fost bolnav şi când am sosit aci, am chemat veterinarul să-l examineze. A fost imediat izolat la subsol. Rănile depe trup s'au vindecat repede, dar deodată l-au părăsit pute­rile şi peste noapte a murit.„ I ţ i mărturisesc că am plâns toată ziua aceea şi-mi lipseşte grozav, când ies să mă plimb pe jos. Era un câine atât de inteligent, de bun şi de credincios !"

IDEI FANTASTICENicolae se opune ferm revendicărilor

poporului rus

Toate acestea îi dau lui W i t t e curajul să se men­ţină pe calea bună. Sunt foarte ocupat săptămâna aceasta, cu o serie de importante dar obositoare conferinţe, în legătură cu legea electorală, pentru Duma. întregul viitor acestei instituţii depinde de felul cum se va soluţiona această problemă. A l e x e i O b o l e n s c h y , împreună cu alţi câţiva, au propus sufragiul universal, dar eu, conducandu-mă după cele mai hotărîte convingeri ale mele, m'am opus. Dumnezeu ştie unde va ajunge poporul, cu fantasticele sale id e i!Conferinţele ţin de obiceiu, nici mai mult, nici mai puţin, şapte ore — e deadreptul înspăimântător! Pe ziua de 6 am avut o splendidă paradă a mari­narilor de gardă, a batalionului de puşcaşi şi a altor unităţi. Un timp însorit, sp lendid— veselie şi bucu­rie în in im i! Le-am transmis salutările tale, iar băieţii au răspuns cu urale îndelungi, ce credeam că nu se vor mai sfârşi ! O fiţe rii au luat masa cu noi, îna­intea paradei.In ziua treia, a fost rândul lui P r e o b r a j e n s k i . Timpul frumos a permis lui A I i x să ia băiatul (ţare- viciul 2V*. R-)- El a asistat la paradă de pe trepte le dinaintea palatului. A cucerit to t regimentul cu dră-

M area îm părăteasă M oria, căre ia ¡-au fost adresate interesantele scrisori secrete ale ţaru lu i N icolae. publicate de noi în aceste pagini.

ACCEPTĂ DUMA DAR REFUZĂ RUSIEI SUFRAGIUL UNIVERSAL

„Teroarea trebuie combătută prin teroare" este strigătul ţarului, când trupele îndreaptă

armele asupra răsculaţilor.

„Singur Dumnezeu ştie unde va ajunge poporul, cu fantasticele sale Ide i“ scrie ţarul, bătrânei ţa­rine, atunci când se alcătuiau legile parla­m entului.„Anul de visuri negre*1 — cum îi spusese ţa­rina Maria — se apropie de sfârşit. G eneralul O r l o f f şi com andantul R i c h t e r , acesta din urm ă stând în fruntea prim ului batalion de m arină, erau angajaţi în „expediţii re­presive“ prin provinciile baltice şi referin - du-se la acestea în scrisoarea sa din 29 D e­cem brie 1905, ţarul sp u n e : „Teroarea trebuie combătută prin teroare", fă ră să ştir că ecoul acestor cuvinte îl va lovi peste 12 ani. P entru a-şi asigura simpatiile şi fidelitatea armatei, de care avea atâta nevoie, în com ­baterea revoluţiei, ţarul işi trece aproape zilnic trupele în revistă. Iar această activi­tate îi era foarte plăcută.Dealtfel, Nicolae a menţionat, în repetate rânduri, că cele m ai agreabile ore ale sale,

• ' * ' • Pag. 15

M arele Duce Nicolae N icolaevici, unchiul ţarulu i, căruia, în 1905, i-a fost încred in ţa tă conducerea a rm ate lo r ruse.

atunci când nu se afla în m ijlocul fam iliei, le p etrece în m ijlocul soldaţilor lui, fie pe câm p la instrucţie, fie la popota ofiţerilor. Astfel festivităţile m ilitare şi anim atele seri, petrecute printre ofiţerii săi, îi ajutau ţa­rului să uite grijile unui an plin de fră ­m ântări şi problem ele şi p rim ejdiile altuia care începea. tScrisoarea lui Nicolae, în care el încearcă să calm eze îngrijorările m am ei sale, cu pri­vire la securitatea sa, prezintă un interes special, pentru faptul că pom eneşte de ares­tarea m em brilor prim ului soviet, astăzi fa i­mos, dela P etersburg, organizat în 1905.

Tsarskoe Selo, 8 Decembrie 1905.Scumpă mamă,

Iţi mulţumesc din suflet pentru scrisoarea ta atât de plină de dragoste. Mî-a sosit la momentul oportun — în dimineaţa de 6 (ziua fixată de ţar pentru trecerea în revistă a m arinarilor din gardă N. R .) şi mi-a pricinuit o mare bucurie. Cele ce-mi scrii despre d-ta, mă îngrijorează. înţeleg că dela depărtarea la care te afli, lucrurile îţi apar cu mult mai grave decât sunt în realitate. Te rog, nu te necăji prea mult pentru noi.Drept e că nu o duc tocmai bine, dar Dumnezeu este puterea mea şi-mi asigură liniştea sufletului, iar aceasta este esenţialul. A tâţia ruşi au pierdut astăzi acest spirit. Deaceea sunt atât de des inca­pabili să reziste ameninţărilor şi intim idărilor anar­hiştilor. Curajul civic nu-l au decât cei puţini. Ba acum se pare că nu mai există deloc.Dar, dupăcum ţi-am scris şi ultima dată, starea de spirit a poporului s’a schimbat cu totul, în ultima vreme. Zănaticii de liberali, cari criticau întotdeauna măsurile ferme ale autorităţilor, cer acum, în gura mare, o acţiune drastică.Toată lumea a fost încântată când cei 250 leaderi ai comitetelor de muncitori şi altor organizaţii, au fost arestaţi, zilele trecute, in afară de aceasta, douăsprezece ziare au fost suspendate şi d irectorii lor arestaţi, pentru odioasele lor lucruri publicate. In această privinţă toată lumea a fost de acord că măsurile trebuiau luate mai de m u lt!

Ţareviciul în uniforma regimentului său.

gălăşia lui. Pentru comemorarea evenimentului, N i- co I a ş a a fost înrolat în regiment, cu începere deia acea dată. (M arele D uce Nicolai Nicolaievici fusese tocmai otunci num it Inspector G ene­ral al Arm atei N .R .) Entuziasmul a atins culmea. Sunt atât de mulţumit că armata îl simpatizează pe N î c o I a ş a şi are încredere în el ! El a dat nu de mult o recepţie o fiţe rilo r comandanţi şi le-a ţinut un discurs atât de impresionant, asupra lea lităţii şi credinţei jurământului depus, încât auditoriul a fost mişcat până !a lacrimi. Uralele lor se auzeau până'n stradă. Asta mi-au spus-o mai multe persoane, care au fost de faţă !Revoluţia îşi urm a, nestăvilită, cursul. L u ­crătorii ridicaseră baricade şi sângele curgea şuvoi pe străzile Moscovei, unde generalul D u b a s k o f f com anda trupele.In scrisoarea sa din 15 D ecem brie 1905, N i­colae o im ploră pe m am a sa să răm âie în străinătate, până la liniştirea furtunei.

Scumpă mamă,Aud că i-aî scris O I g ă i, anunţându-i intenţia ta de a veni aci să petreci Crăciunul. Am f i extrem de fe ric iţi să te revedem, după patru luni de absenţă. Dar dragă mamă, noi to ţi — Alix, Mişa, Olga, Petea

— ( ţarina, fratele ţarului, sora şi soţul aces­teia N. R .) şi cu mine, te rugăm să-fi amâni ve­nirea, pentrucă linia de Varşovia e foarte puţin sigură.Acum câteva zile, două escadroane din regimentul tău de dragoni se aflau pe drum spre Livland. La câteva minute dupăce s'a pus în mişcare trenul, a trebu it să se oprească, deoarece s'a descoperit că pe la mijlocul şirului de vagoane se afla legată, pe dedesubt, cu nişte funii groase, o încărcătură de dinamită. Dacă mecanicul n'ar f i observat aceasta la timp, o catastrofă îngrozitoare s'ar f i întâmplat.In Kovno şi în jurul Vilnei, situaţia e departe de a se numi calmă : şi aceasta este tocmai regiunea prin care trebuie să treci tu. Nu poţi călători fără es­cortă militară şi aceasta nu ţi-o poate d a n ic iF re - e s e şi nici N i c o I a ş a, pentrucă trupele sunt toate ocupate.Pe lângă ulanii de gardă şi jumătate din regimentul tău de dragoni, care împreună cu câteva baterii călări au plecat spre Livland, întregul regiment a lui S e m i n o v s k y a trebuit ieri să ia drumul Mos­covei. Dubasoff cerea cu disperare, ajutor, căci garnizoana dela Moscova era epuizată de oboseală.

RISC PREA MAREŢarul roagă pe mama sa să rămână departe

de RusiaGarnizoana din Varşovia şi-a trimis deasemeni regi­mentul de infanterie la Moscova. Dar ori cât de tris te şi de penibile ar f i cele ce se întâmplă acum, mie-mi apar ca o uşurare. Abcesul se to t umfla, cauzând febră şi durere, dar acum însfârşit a spart. După prima noapte a revoluţiei, mi-a venit dela Moscova ştirea că numărul celor ucişi şi răniţi era, nici mai mult, nici mai puţin, decât 10.000. Dar acum, după şase zile, e clar că această cifră nu trece de tre i mii.Trupele au suferit foarte puţin, slavă Domnului — n'am avut-dec6t câţiva morţi şi răniţi. Grenadierii s'au purtat minunat, după înăbuşirea acelei stupide insurgenţe din regimentul lui R o s t o f f ; coman­danţii sunt totuşi foarte slabi şi ceeace-i mai rău, M a l a k . o f f a îmbătrânit grozav. D u b a s o f f speră să poată înăbuşi curând revoluţia, cu două regi­mente proaspete. Dumnezeu să ne ajute I In afară de forţele lui O r I o f f , s'au mai trimis la Livland alte două detaşamente dela Riga şi din districtul Varşoviei : aceste tre i corpuri de armată trebue să exercite un riguros control asupra între- gei regiuni răsculate, de la un capăt la celălalt şi să se concentreze într'un anumit punct.E păcat că aceste măsuri n'au fost luate mai din vreme — un număr de moşii au fost în mare parte jefu ite , p roprietarii şi fam iliile lor luaţi prizonieri, iar acei cari au putut, s'au refugiat fie aci, fie în Germania.Letonii şi-au pierdut, cu desăvârşire, capul. Au pus autorităţile pe fugă, şi-au ales guvernanţi proprii şi se conduc după capul lor, nu numai în districtele rurale, dar şi în oraşele mai mici. Motivul pentru care se întâmplă aceasta este mereu acelaşi: trupe insuficiente.Au fost cazuri când s'au atacat chiar mici detaşa­mente militare, încartiruite pe moşii, spre a le ocroti. Pentru a se evita repetarea unor astfel de întâmplări, s'a ordonat concentrarea acestor deta­şamente în oraşe, până la sosirea unor unităţi mai mari. Toate acestea îmi amintesc o răscoală poloneză, dar pe o scară mai restrânsă.Mi-e ruşine — crede-mă — că biata Rusie trekuie să treacă printr'o criză ca aceasta, sub ochii între­g ii lum i— dar desigur că aceasta este voia Domnului şî trebuie să ne supunem cu răbdare încercărilor lui, până la sfârşit.E tris t pentru mine că nu te pot revedea, dragă mamă, şi ştiu ce e şi în inima ta, dar noi to ţi, împreună cu prietenii noştri cei mai credincioşi, te rugăm să nu vii deocamdată! Riscul este prea mare. Am să-ţi comunic eu, imediat ce lucrurile se vor f i lin iştit puţin. Crede-mă, dragă mamă, a trebu it să-ţi scriu toate acestea. Te rog, telegrafiază-mi consimţimântul tău la ruga noastră a tuturor.Multă dragoste ţie şi scumpului Apapa. Dumnezeu să te aibă în pază.A l tău iub itor NICKY.

Revoluţia din Moscova fu înăbuşită în sânge. Nu la fe l stăteau însă lucrurile în provinciile baltice unde luptau încă cu trupele care-şi

strângeau cercul în juru-lé. La 22 D ecem brie N iculae îşi însoţia urările de Crăciun, către m am a sa, de com unicări m ai confidenţiale asupra stării generale a ţării.

Scumpă mamă,Toate rugăciunile mele către Domnul, în sfintele zile ce urmează, sunt pentru tine. Acesta este al doilea Crăciun pe care-! petrecem departe unui de altu!. Primul a fost atunci când tu erai acasă, iar noi departe, în India. Mă simt foarte tris t că anul acesta iar nu vom avea pomul de C răciun : era atât de intim şi plăcut la Gatchina, în aceste zile sfinte !După cum ştii, rebeliunea armată din Moscova a fost înăbuşită, mulţumită fid e lită ţii şi energiei glo­rioaselor noastre trupe. L-am trimis pe B o g d a ş a M e y e n d o r f f (u n m aestru de călărie al curţii N. R .) să le mulţumească, în numele meu. Cei căzuţi sunt u rm ăto rii: zece ucişi, dintre cari doi din regimentul Iui S e m i o n o v s k y : I I grav şi 41 uşor răniţi, d intre cari opt din regimentul lui S e m i o n o v s k y .Iţi doresc din suflet sărbători fe ric ite . Mântuitorul cu tine.A l tău iub itor NICKY

29 Decembrie 1905.Scumpă mamă,

Situaţia a fost mult mai liniştită în săptămâna Crăciunului. După cum era şi de aşteptat, energica acţiune a lui D u b a s s o f f şi a trupelor din Mos­cova au avut un efect calmant asupra întregii Rusii. Elementele insurgente din Nordul Caucazului, Sudul Rusiei şi oraşele siberiene şi-au pierdut curajul. In provinciile baltice insurgenţa este încă în progres. O rloff, Richter şi ceila lţi lucrează admirabil. Numeroase bande sediţioase au fost risipite, arzându-li-se casele şi proprie­tă ţile . TEROAREA TREBUIE COMBĂTUTĂ PRIN TEROARE! W itte vede şi el acum aceasta ! Săptămâna trecută am avut o splendidă paradă a călăreţilor de gardă. Mâine vine rândul cazacilor mei de gardă.In ziua de 27 am serbat a 50-a aniversare a bata­lionului imperial de puşcaşi. A fost una dintre cele mai reuşite festiv ită ţi.La dineu le-am spus că le voîu ; reda prima lor uniformă, cu cămăşile roşii. Rezultat: ,,Enthusiasme tou t-a -fa it indescriptible!"De mult n'am mai fost atât de liniştit.

Revoluţia, preludiu furtunos al exploziei din 1917, dom ina încă în im periu, la începutul anului 1906. „Expediţiile represive" ce operau în diferite părţi ale Rusiei, „pacificaseră” mai m ulte dintre regiunile cele m ai agitate, dar Siberia răm ăsese scena unor grave frăm ân- tări.Scrisoarea lui N i c o l a e , din 2 Ianuarie 1906 relevă un întreg plan strategic al M arelui duce N i co l a i N i c o l a e v i e i (Nicolaşa), inspector general a f arm atei im periale, pentru Siberia, de care urm au a se ocupa generalii M e l l e r - Z a k o m e l s k y şi R e n- nen ka m p f — acesta din urm ă învins de către H i n d e n b u r g , în bătălia dela Tan- neburg, în 1914.

D E M I SNicolae vrea să evite reacţiunile

II demite pe W itte .Intre timp, contele S e r g i u W i t t e , p re­m ierul ale cărui înclinări liberale displăceau mult ţarului şi ţarinei, p ierdea dela o zi la alta, simpatiile suveranului.In A prilie 1906, cu puţin înainte de deschi­derea p rim ei „D um e “ (parlam entul) de către Nicolae, contele W i t t e fu dem is şi în locul său veni G o r e m k y n, un bătrân politician, renum it pentru ideile sale reacţi­onare.Noul prim \m inistru, ca şi suveranul său, m anifestă o m are ostilitate pentru form a de guvernăm ânt constituţională şi D um a fu disolvată, în luna Iulie a aceluiaş an. Opoziţia ridicată îm potriva Iui G o r e m k y n deveni însă la un m om ent dat atât de pu­ternică, încât el însuşi îl sfătui pe ţar să-l înlocuiască prin P e t e r A. S t o i i p i n ,

ceeace se şi făcu, în ajunul disolvării p ar­lam entului. W i t t e părăsi ţara.P rim a dintre urm ătoarele scrisori ale lui Nicolae era datată: v

Tsarskoe Selo, 12 Ianuarie 1906.Contele V o r o n z o f f (V ice-R egele Caucazului N. R .) s'a însănătoşit, mulţumesc lui Dumnezeu, şi ia măsuri energice. De a ltfel lucrurile par a merge spre mai bine. Situaţia s a ameliorat peste to t. Nicolaşa a avut o idee minunată : ei e de părere ca M e l l e r - Z a k o m e l s k y să pornească din Rusia spre Siberia cu trupe, jandarmi şi tunuri şj să intre până la Ircutzk, iar R e n n e n k a m p f să pornească deasemenea dela Harbin şi să se întâl­nească eventual cu ceila lţi, la Irkutzk.Scopul lor e să restabilească ordinea în staţiunile situate dealungul liniei ferate şi în celelalte oraşe, să aresteze pe to ţi agita torii şi să-i pedepsească cu exemplară severitate. Sper că vor putea să-şi reunească fo rţe le cam peste două săptămâni şi că la vremea aceea Siberia va f i deplin pacificată. Cât despre W i t t e , decând cu cele întâmplate la Moscova, şi-a schimbat radical vederile ; el vrea acum să spânzure şi să împuşte pe toată lumea. N'am mai văzut om atât de cameleonic. Aceasta, natural, este cauza pantru care nimeni nu mai crede în el acum.Ţarul nu priveşte D um a cu ochi buni. P ri­m ele im presii pe care i le fa ce democraţia, ciudatele-i interpretări cu privire la libertatea presei şi tem erile pe care i le inspiră, în generai, activitatea parlam entară, devin m a­nifeste, în scrisorile sale dela 1 şi 29 Martie 1901, curând dupăce suveranul inaugurează cea de a doua Duma.Pentru mom ent, atm osfera este aci relativ calmă. După cum desigur că ştiţi, D um a şi-a deschis prim a sesiune. Ce colosală gre- şală din partea ,,stângii" că nu s’a ridicat, atunci când „dreapta” trium fa!D eatunci am prim it m ereu scrisori dela „adevăraţii ruşi“, depe tot cuprinsul ţării, în care-şi exprim au indignarea lor faţă de puţin respectuoasa purtare a D um ei. ( ,.Ade­văraţii ruşi, erau o organizaţie politică de extreme convingeri reacţionare şi monarhiste, iar intr o vreme, se spunea despre această formaţie că primea sub­sidii dela Ministerul de Interne N. R.)Această instituţie ( D u m a N. R.) este încă ocupată cu chestiuni prelim inare, cu veri­ficarea m andatelor — adică cercetarea dacă m em brii au fost legalm ente aleşi.Mâine, sau poate Sâmbătă, S t o l y p i n îşi va face declaraţiile şi pe urm ă se va vedea în ce m ăsură intenţionează D um a să se pună serios pe lucru , sau să-şi risipească timpul şi susţinutu-i prestigiu, în vorbărie inutilă şi abuzuri. Vom vedea ce se va întâm pla!L-am prim it în audienţă pe G o l o v in , oratorul, a doua zi după deschidere. Mi-a făcut im presia unei nulităţi.Cu cea de a doua D um a care şi-a început activitatea la St. P etersburg, ţarul Nicolae scria m am ei sale urm ătoarele:

Tsarskoe Selo 20 Mart.e 1907.

Prestigiul guvernului a crescut mult, datorită dis­cursurilor lui Stolypin şi Kikvotseff (Ministrul de

,finanţe N. R.) Nimeni din Duma nu le poate ţine piept. Vorbesc inteligent, cu prezenţă de spirit şi ceeace-i cu mult mai important, nu spun decât adevărul.„Toate ar f i bune, dacă cele ce se spun în Duma ar rămâne între pereţii ei. Dar nu. Fiecare cu­vânt ce se pronunţă aci este reprodus a doua zi de gazete, care sunt c itite cu aviditate de toată lumea.„In multe locuri, populaţia a reînceput să se agite. Se vorbeşte Iar despre îm proprietăriri şi to ţi aşteaptă să vadă ce va spune Duma în această chestiune.„Primesc telegrame de peste to t, prin care sunt rugat să ordon disolvarea; e însă prea devreme pentru aşa ceva. Trebuie mai întâi să-i lăsăm să facă ceva strigător de stupid şi apoi închidem baraca I

CONCURSURILE HIPICE D E L A T I M I S O A R A

T Î * * W i *r n ugjgfcagy.-./

s ca r® S® P I 5cherW , P u . t u lo o r e ° ** j eI d u p a to b e lo Sen ^ | o . x t r e m ^

5-JJS „ T e r e n .« - £%***»

» h ä S s B S

SCHERE

Ca în fiecare an, au avut loc la Tim işoara concursurile hipice ale ţcoale i de cavalerie. F o to g ra fiile noastre înfăţişează câteva aspecte dela aceste concursuri, unde s'au executat in special săritu ri fo a rte frumoase. Au p a rtic ip a t ţ i doamne: sofii ţ i rude de o fiţe ri.Dedesubt, un accident, din fe ric ire , fă ră urm ări grave.

(P o lyfo to -T im işo ara)

LA REUNIUNILE) SPORTIVE

h ttZtJhpto i

y

% se simte parfumul apei de Colonia Mon Atout—>î \». favorita lumii elegante Cine poate rezista par­

fumului ei suav şi delicat? Cine nu adoră această i / apă de Colonia minunată, care farmecă, en- \ ) £ tuziasmează şi subjugă? Femei şi bărbaţi o pre-

fuesc deopotrivă, se simt atraşi de acest fluid îmbătător care evoacă tot farmecul, toată poezia

grădinelor înflorite...Eau de Cologne Mon A tout — o creajiune a

I casei „Lady". Nu numai pe masa de toaletă,sau în trusa de voiaj, ci şi în poşeta Dv. .ar

trebui să se găsească un flacon mic de Colonia D E V A R A Mon Atout. In timpul verii e ind ispensab ilă !

IN G R Ă D IN IL E

0 C R E A Ţ I UNE A C A S E I . . .911! . „n u m ite C H A T N O I R • P E R L E DE P A R I S p r o d u s e : J O C K E Y C L U B • J A Z Z

R . I .No. 547

Pag. 18

REGELE FARUK I AL EGIPTULUI

care monarhul este încins cu istorica sabie, cere­monie însoţită de o rugăciune special aleasă, din coran. Iar după terminarea solemnităţii, re­gele se va arăta poporului său, nu numai la Cairo, dar ţ i în Alexandria, Port Said precum şi în oraşele din Nordul Egiptului, po triv it unei străvechi tra d iţii a ţă rii sale.

regelui este aşteptată cu vie emoţie. Se vor tr im ite la Cairo delegaţi speciali din toate ţă rile mahomedane şi arabe iar evenimentul acesta va servi de prilej câtorva conferinţe po- it ic e , de cea mai mare importanţă.

Stânga : Regele Faruk ţ i Nahas Paşa, primul ministru al Egip­tului, asistă la celebrarea ani­versării naşterii Profetului.

In O rient domneşte fierberea şi des- binarea. Regate ţ i tribu ri sunt mereu pe p icior de războiu, sabia nefiind numai un simbol al puterii, în tr'o pa- cinică ceremonie, ci şi argumentul suprem, factorul decisiv în bătăliile de fiecare zi.Dar cu toate acestea, cercurile bine informate cred că tânărul rege va f i destul de abil şi de puternic, spre a pune acest agita t O rien t pe calea unei reale civilizaţii. întreaga sa edu­caţie interesele şi ambiţia lui tind ia

crearea unei fe ric ite intermedieri între popoarele îmbibate de fanatismul religios ai Orientului şi naţiunile luminate din Occident.In Europa e greu să defineşti caracterul unui tânăr de 17 ani (Regele F a r u k s'a născut în 1920), dar în Orient, tineretul se maturizează devreme şi vezi băieţi cari la 17 ar.i sunt nu numai regi, dar şi părinţi. Caracterul Regelui F a r u k se conturează de pe acum cu precizie. In el Egiptul va avea un rege bun, cu îndinaţiuni democratice şi o vastă cul­tură. Părintele său, care s'a căsătorit relativ târziu, a avut cinci copii, patru fiice şi un singur fiu . Regele F u a d a fost un rege conservator, crescut la curtea regală italiană, de unde a adus cu el in Egipt o strictă disciplină. Fiul său seamănă mai curând reginei N a z i i , o femee bună şi extrem de inteligentă, care n'a părăsit haremul în to t timpul cât a tră it

O ASPEŢII grandioasei încoronări dela Londra nu se vor f i împrăştiat bine, când lumea va vedea un nou eveniment de acest fe l. Anul 1937 se va înscrie în istorie ca „un an al încoronărilor", deoarece e pentru prima dată

că se încoronează doi regi în acelaşi an.Acei cari au văzut măreaţa procesiune dela Westminster şi s'au lăsat pătrunşi de trad iţie , vor f i puţin decepţionaţi de încoronarea egipteană. Dar ambele ceremonii au acelaşi o b ie c t: ridicarea unei fiin ţe omeneşti la cea mai înaltă treaptă a ierarhiei sociale.Cea de a doua încoronare va avea loc la Cairo, în ziua de 31 Iulie 1937, în monu­mentala moschee A m r , unde F a r u k I, va fi proclamat rege al Egiptului.El va f i cel mai tânăr monarh „încoronat" din lume, deşi în cazul acesta cu greu se poate vorbi de o „coroană", deoarece în ţările mahomedane, coroana nu are aceeaşi semnificaţie simbolică, ca la creştini. Acela cdre vrea să pornească pe urmele profetului şi să guverneze un popor mahomedan, trebue să-şi aleagă sabia ca stmbol al v ite jie i şi puterii sale.La 31 Iulie, când se va urca pe tron, prîntr'o grandioasă solemnitate, prezidată de către Şeicul Universtităţii A l - A z h a r şi Marele M uftiu al Egiptului, Regele F a r u k nu va f i uns cu vreun uleiu şi nici încoronat, cu vreo coroană. Intr'o scurtă, dar foarte impresionantă ceremonie, el va fi încins cu sabia lui M a h o m e t A i i c e l M a r e , legându-se astfel să apere libertatea, onoarea şi reputaţia ţă rii sale.Pompa, cu care se face iniţierea regelui, este ceva relativ nou în Egipt. Regele F a r u k este abia un al doilea monarh care se încoronează după aceste rituri. Până 'n 1914, Egiptul a fost o provincie a Imperiului Otoman, dar se afla sub protectoratul Marei Britanii. El a âvut un rege independent abia în 1922, când tată l lui F a r u k , F u a d A h m e d , pe atunci Kediv, fu proclamat rege al Egiptului, prin+r'o ceremonie similară şi în aceeaşi moschee.La încoronarea aceea, Egiptul se afla în to iu l luptei pentru independenţă, astfel că

sabia lui M a h o m e t A i i nu putu f i scoasă imediat din teaca sa.Pentru aceasta, Egiptul a trebu it să mai aştepte alţi 14 ani iar Regele F u a d n’a tră it să vadă victoria pentru care luptase. Bucuria aceasta i-a fost rezervată regelui F a r u k . El se urcă astăzi pe tronul unui Egipt cu to tu l independent, încoronarea regelui egiptean nu mai este simpla im ita ţie a unui obiceiu im portat din străinătate, c i e manifestarea unui popor liber, chemat să conducă celelalte popoare din orient, pe calea civilizaţiei şi a unei culturi superioare.Mareşalul curţii a şi compus programul ceremo­niilor. Tânărul rege va veni cu maşina la Moschee, însoţit de tre i membri ai consiliului de regenţă, cari în mod automat îşi pierd calitatea, imediat după solemnitate. In moschee el va f i p rim it de către marele M uftiu şi de către Şeicul Univer­sită ţii A l - A z h a r , în fruntea a ¡00 de mulahi, şi condus la locul său. Urmează apoi scena în

Regele Faruk in uniformă de cerceta}, având a lă tu ri pe primul ministru al fă r ii sale, Nahas P aţa .

VA FI ÎNCORONAT LA 31 I U L I E

Tânărul rege Faruk al Egiptului, ţinând prima sa cuvântare in fa ţa microfonului.

soţul său, dar n'a încetat o clipă să combată cu energie poli­tica lui conservatoare.Tânărul rege este un fiu iubitor, care are în mama sa o neţăr­murită încredere. Cum era ţ i de aşteptat, situaţia reginei N a z l i sa schimbat considerabil, de când cu urcarea fiului său pe tron. Vălul a dispărut de pe chipul ei, a părăsit haremul şi a făcut o extraordinară senzaţie atunci când a apărut pentru prima dată în public, cu cele patru fiice ale sale, îmbrăcate după ultima modă.Frumuseţea răpitoare a reginei a câştigat inimile poporului, a tât în favoarea ei, cât şi pentru cauza care a făcut obiectul unei lupte atât de aprige din parte-i. Ea doreşte o ridicare a Egiptului pe un acelaşi plan de civilizaţie cu Europa, drepturi pentru femei şi cultivarea maselor.Deşi duce o intensă activîtata politică, Regina N a z i i nu-şi uită o clipă de îndatoririle pe care le are, ca mamă, faţă de copiii săi. Regele F a r u k spune în to td e a u n a :, , !^ / ce posed şi repre­zint, mamii i le d a t o r e s c Şi cu aceasta nu se gândeşte la bunuri materiale, (deşi posedă o avere personală ce se ridică la 15 miliarde lei) ci la sfaturile de o nepreţuită înţe­lepciune şi la îngrijirile ce i s'au dat, atât în copilărie cât şi în adolescenţă.Mama sa i-a cultivat interesul pentru literatură şi Istoria artei. Ea l-a ajutat, atunci când el. a vrut să se ducă în Anglia, spre a-şi continua studiile şi to t mama sa l-a învăţat încotro să-şi îndrepte mai cu folos eforturile.Tânărul rege, în vârstă d? 17 ani, posedă o vastă bibliotecă, ale cărei cărţi au fost toate bine aprofundate. Când vine la Londra, el poate fi văzut aproape zilnic în Charing Cross Road, vizitând librăriile şi urcându-se pe scări, spre a examina cărţile din rafturile superioare. Şi to t tim pul mama sa îl spri­jină, în lupta pe care el o duce pentru a îmbunătăţi situaţia ţă rii sale.Ca peste to t în lume, există şi în Egipt persoane care se opun cu cerbicie oricărei inovaţii, oameni cari-şi plasează interesele lor înaintea celor ale ţă rii. Aceste persoane sunt de găsit mai cu seamă în cercurile dela curte. Chiar unii d intre membrii Consiliului de Regenţă sunt acuzaţi de aceasta. Dar tânărul rege se simte destul de tare pentru a lupta cu elementele conservatoare.Metodele politice ale orientului d iferă însă mult de cele ale occidentului. Aceia, a cărui activ ita te poate leza interesele altor potentaţi politic i, este înlăturat adesea în mod discret, printr o otravă lentă, ce i se strecoară zilnic în mâncare.Regina N a z l i ştie aceasta şi lucrează cu toată înţelepciunea Orientului.^ Deaceea, ea nu este numai o mamă plină de grijă

re9 ină înţelegătoare, dar ţine să prepare cu propriile-i mâini mâncarea copiilor săi.Când după încoronarea dela 31 Iulie, oamenii de Stat ai Orientului se vor reuni în palatul regal dela Cairo, spre a sărbători evenimentul p rin tr ’un uriaş banchet, regina va tră i cea mai frumoasă zi din viaţa unei femei, care a ştiut să-şi păstreze pure şi naturale sentimentele-i de mamă, chiar atunci :ând îşi îndeplinia cu majestate îndatoririle înaltei sale situaţii le regină.— „ ___________ __________________ C.

Pfn/uytj fnEXPOZIŢIA INTERNAŢIONALA DIN PARIS?

V i z i + a f i s t a n d u l

C O T Y..." "-.v'*«®**-- •* -

I n R o m â n i a o b ţ i n e ţ if tprodusele originale C O T Y :

PUDRA Cut!a mureCutia V-2 Lei 70

C R E M A Tubul mare Lei 72

" V V ¡rn rnm m f * x : iism m ăfer-rn î . r o l- '■* ' __ •«\ ■' > ° JS S r> f f 0 ° 1* z r 5 > m v / m iTi iZ - > C z C, R n* O ° T m 2 £ <C

X i s ? ïZ 'û

MAPGINA-PKIŢACea moi mare fabrica de oţet de vin din Europa a pus In vânzare cu succes deosebit

O T E T U L ^ y i NPU R IF IC A T C U T A R IE D E 9 G R A D E

PREPARAŢI BUCATELE , #«lATELE.COmEBVATI f MURATURILE,(U OTETUL1 DE VIN PURIFICAT DIN îF A B R IC A

MAROiNA-REÎITA

e l mai bun «lan câle evislă, prin procedeu brevetai, « f i e purificat >2 i n c o l o r {a lb ) lim p ed e co cristalul, nu se turbură n ldo ila l«« D iluat cu /apa, se obfine un o|et minunat

«le wnmmăt pe guvfu l consumatorilor.

Toate magazinele de coloniale vând acest oţet

REPREZENTANTA v DEPOZIT DE E N G R O S â k u i r / i " U r MATEI BM ARAB.2 . 0« IUCACI U t

ttE lecţrjh£ărăb^l a g r ă d i n a _

Noua premiera a domnului C . Tănase a avut loc — eu mere succes — săptămână trecuta, înfăţişăm fn această pagină două finaluri de act, «Ha fastuoasa revistă, căreia fi prevedem o lun»5 serie.

MAI TAN ARA ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ

J A N D A R M I I Şl JANDARMII

CONTRASTE CIUDATE

Onouâ reţeta readuce tinerele şi frumuseţe in timp ce dormijiO piele mai frageda, mai limpede —

mai T AN AR A. Sbârcituri si încre­ţituri îndepărtate. Pare o minune. Intr’adevăr nu este decât încă un tri< umf al Ştiinţei moderne. Din Viena ne>a venit uimitoarea descoperire a “Biocelului“ — al preţiosului element natural pe care pielea trebuie să i aibă pentru a arăta tânără, si care a fost extras de către Prof. Dr. Stejskal din adâncul celulelor cutanee ale animale­lor tinere. Acuma şi Dv. vă puteţi nutri pielea cu “Biocel" în fiecare seară. E conţinut în Crema Tokalon, culoarea roză, celebra Cremă de Paris. Ea nu­treşte pielea ca să arate cu 10 ani mai tânără. Ziua întrebuinţaţi Crema Toka- Ion culoarea albă. Ea disolvă coşurile, strânge porii dilataţi şi face pielea în puţine zile limpede, netedă şi catife­laţi... "Se garantează rezultate satisfăcă- toare, iar de nu, vi se restituie banii.

De vânzare la toate farmaciile, dro. gueriile şi parfumeriile din ţară.

Aşa zisuî ..strat verd e", de pe d in ţii co p iilo r, se poate co n ­stata foarte des şi el ia naştere din cauză că, necurăţind u-se uestul de rad ical d in ţii, restu­rile de m âncare — şi, în ain te de toate, m asele zah arisite l ip i­cioase — form ează aciz i de fer­m entaţie, ca ri aduc cu sine o d ee a lc ifica re a stratu lu i de zmalţ şi o aco p erire a d in ţilo r cu un stra t verde.Deaceea dinţii copiilor trebuiesc curăţaţi în mod radical şi re­gulat, cu o perie adecuată şi cu pastă de dinţi.Pasta de dinţi ODQL curăţă radical, fără a ataca zmalţul dinţilor, dezinfectează, are un gust delicios şi face respiraţia curată.

FOTOGRAFIIp e r f e c t e , obf inef i cu FILMELE şi PLĂCILE S U P E R I O A R E

No. 547

~ ^ 2 ( T

CehosioiaciaŢara romantismului f i a inviorârei!Ţara apelor curative şi a frumuseţilor Naturei! Ţara artelor şi a monumentelor arhitectonice: Ţara şoselelor bune şi a bunelor legături de tren I

Informaţlwil la orie« birou de voiaj, In special la

Biroul de informaţiuni Cehoslovac, Bucureşti lf str. Bon» 5

r O ATĂ lumea a auzit de carabinierii lui Offenbach, cari aveau faima de a sosî, in orie© ocazie*, un sfert de oră mai târziu, adică după plecarea ho­

ţilo r. Bineînţeles, este vorba despre nişte hazlii jandarmi de operetă, pe car» ni-i prezintă, cu multă vervă, primăvăratecul compozitor. In realitate, jandarmii de modă veche nu erau totdeauna tocmai a tât de înveselitori, populaţia neavând nici o simpatie pentru dânşii şi dându-le fel de fel de porecle batjocoritoare. _ _Progresul care schimbă totu l, tinde să facă şi din jandarmi, adică din păzitorii ordinei legale, un corp de elită.Relevam cu satisfacţie că, în România, se prepară un corp de „jandarmi m agistraţi". Tinerii cari îşi fac educaţia specială

Citiţi:„MAGAZINUL"revista publicului select

Vacanţeţăiâ QUţldacă plecaţiUr L/ifMÎSîj-ljAÂ

Acest medicament renumit vâ scapăr a p i d şi s i g u r de b o li cari de multe ori survin neaşteptat, ca m i­grene, d u re r i nervoase, g u re r i de cap. ră ce li, g u tu ra i şi chiar de gripa . La accese de boli vechi şi grave ca re u m a tism , sc ia tică , gută, câteva tablete Togal vă alină durerile im ed ia t, iar o cu ră se­rioasă de Toga l vindecă chiar şi boli cronice.

La F a rm a c ii şi O ro g u e r ii Lei 12.—. 52.—, 130.—

C H IR U R G IE E S T E T IC Ă( fă ră c ica trice )

a nasului ţ i urechilor, a fe ţe ’, guţei ţ i p ieptu lui.

îndepărtarea operativă a rid u ril rDr. RUDOLPF HOFFMANNfost «sistent ia clin ica urtiv. din Berlin

B ucureşti. B-dui Domniţei 30 bis Tel. 4.19.50 — Inform a ti uni gratu ite

Un grup de jandarmi sporfîvi defilând în fa fa tribunei M. S. Regelui.

5o«[ag

MAGISTRAŢI I a c r o b a ţ i !r l^ ; ? '• ‘y_‘. T-t> •*. —* I

La Tim işoara a avui loc s ă p t ă ­m âna trecu tă nunta domnului inginer N. Vasiliu cu domnişoara Ileana M orariu , nepoata I. P. S. S. P atriarhu l M iron C ristea. Nuni au fo i t d-no. şi d-l. Ing. M alaxa, în uzinele căruia domnul Vasiliu este subdirector. F otografiile noastre au fost luate la această nuntă. Ele în­făţişează, sus: Pe mire, pe mi­reasă şi domnişoarele şi cava­le rii de onoare. Stânga: I. P. S. S. Patriarhul Miron şi Episcopul Lăzărescu, care au venit cu prilejul acestei nunţi, la Tim i­şoara. D reap ta : P. S. S. Episcopul Andrei al Aradului care a o fi­c iat cununia relig ioasă. Jos.- D. Ing. M alaxa, d. I. O prea, p re­şedintele Camere) de Com erţ, in g . Puşcării» şi a lţi in v ita ţi.

(PoW îoto T im işoara]

ALE P R O G R E S U L U I

In câteva clipe, jandarmii fac şi desfac aceste p ira­mide, alcătuite din trupurile lor.

militară, spre a deveni o fiţe ri de jandarmi, sunt ob ligaţi să urmeze in acelaşi timp facultatea de drept. In momentul când îşi pun tresa de sublocotenent, ei trebuie să aibă în buzunar şi diploma de lîcenfiat în drept. Este o reformă care se pune în practică la noi, în România, pentru prima dată în Europa.

prevede un rezultat favorabil, pentru liniştea şi ordinea socială, prin trim iterea acestor o fiţe ri, special p regătiţi, prin d iferite le puncte ale ţării.Coincidenţa a făcut ca în zilele când tinerii o fiţe ri îşi dădeau !a Universitate examenele de drept, alţi tineri, din corpul jan­darmilor, făcând parte din echipele sportive, să treacă un sxamen de supleţă, sprinteneală şi curaj, în faţa Suveranului fi a zeci de mii de spectatori, adunaţi pe stadion, în ziua sporturilor. S’au prezentat atunci sute de jandarmi făcând în mod simultan, fe l de fel de acrobaţii, cari dovedesc educaţia practică ce se dă celor însărcinaţi să urmărească, în viitor, pe răufăcători. Spiritul de disciplină şi de sacrificiu ce lî se in­spiră, este în tă rit prin siguranţa de sîne ce o capătă.In ultimele zile, ziarele au relevat d ife rite cazuri când jan­darmii au căzut victime, la datorie, fiind apoi medaliaţi şi recompensaţi „post mortem". Statistica notează, din nefericire, şapte sute de jandarmi sacrificaţi în u ltim ii ani, în răsboiul dus continuu împotriva bandiţilor de to t soiul.Sporturile, introduse de inspectoratul general al jandarmeriei, au de scop de a da maximum de sprinteneală şi supleţă jan­darmilor, astfel ca ei să fie, în toate ocaziile, superiori celor urmăriţi.

In ilustraţiile noastre c itito rii pot observa o serie de piramide vii, formate din corpuri omeneşti, aliniate şi suprapuse, în câteva^ clipe, într'o perfectă ordine, demonstraţie care dă o dovadă de agilitatea noilor generaţii de jandarmi.

A. F. M.

Exerciţii de supleţe executate ae jandarmi.

L A ÎMPIEDICAT DE A OCUPA 0 SLUJBĂ

U n tânăr din oraşul D. ne întreabă disperat dacă nu cunoaştem un remediu pentru vindecarea cheliei t i a avut prilejul să ocupe un post bine retribuit

pentru care se cerea un bărbat capabil prezentabil si simpatic. Deşi aceste calităţi nu-i lipsesc to?usf e J fost respins din cauză că e chel ? 8S î f r i ! l f iCire’ ? u„ puteni da "¡ci un sfat tânărului nos- ru, deoarece chelia nu are vindecare. Sfătuim insă De

a Dărnh r ? 3U Prf rUl rar şi observă ° accentuată cădere a părului să prevte râul din timp. Ştiinţa ne pune ladispoziţie un mijloc sigur şi eficace pentru creştereadercâtevaAluni Trilys“ - DuPă 0 întrebuinţareI , “ ™ Părul începe să crească si să se înde­sească vazand cu ccbii. Trilysin înlătură şi mătieata£ Sne numaf Pă? lu * Tratam« ‘u! dă rezultata»-ine numai dacă e urmat cu stăruinţă.

opreşte căderea părului, înlătură mătreaţa.

■ SJURGATIV IDEAL’■i

/IGEIfBAYERlĂCUT-SIQUR

RAPID ^

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICALBulevardul Cai ol 57 fost 39. Telefon : 3.52.73

D-NA Dr. M. RABIN0V1CI, dermatolog specializată la Paris şi Viena, tratează : negi, pistrui, coşuri etc. în grijirea feţei cu hormoni şi masage pneum atice. Distrugerea părului de prisos. Slăbirea locală a corpul i prin masaje electrice. Cons. 10-12-3-7. Se aplică masca „Hollywood“. M iercuri inform aţiuni gratuite

3. Sustragerea »«• l in i .

„MI-E DRAG SĂ-ŢI MÂNGÂI OBRAZUL, E ATÂT DE FIN, ATÂT DE CATIFELAT“....

E a ştie că frăgezimea tenului l’a atras. Nu vrea să-l de­cepţioneze, deaceea îşi îngrijeşte frumuseţea şi caută să-şi

mcnie tenul fin şi fraged. Pudra Jazz pe cate o întrebu­inţează cu regularitate, face ca tenul să pară mai tânăr, mai fin. Intr’adevăr, efectele acestei pudre sunt neîntrecute.Ea prinde de minune, porii dilataţi devin invizibili şi faţa capătă o expresie ti­nerească chiar dacă tenul este ofilit.

P U D R Ariniecmaci.

S u f e r i ţ i J e a m e ţ e l i ?Ameţeala, sau ameţelile, dc care sufăr mii şi mii de oameni, s’a dove­

dit la omul sánalos o pierdere subită a încrederii ce are în siguranţa e- chilibrului corpului său. pierdere de încredere datorită la fel de fe] de cauze.

Există Insă ameţeli, care sunt simptomul unei BOLI a organismului, unei boii a anumitor organe care prezidează in corpul omenesc simţul e- chilibrului.

Aceste organe sunt de sigur creerul precum şi nervii.Dintre nervi, vin in primul rând cei ai vederii. Ochii unui om, care

nu htac^tonează armonic, dau ameţeli.Tot astfel când sunt atinţi de vre-o boală funcţională nervii auzului,

ai urechii interne sau mijlocii, se pot ivi grave ameţeli.Dar, in substanţa nervoasă a creeruiui există un centru al echili­

brului.Orice sleire a acestui centru cerebral al echilibrului va da omului a-

ineţeli.Căci ce este In definitiv o ameţeală ?Este senzaţia ce are omul că totul ce-l înconjoară se mişcă într’o

direcţie opusă aşteptărilor lui, că pământul se mişei! sub el, se deplasează încolo şi’n coace, sau că el insuşi se învârteşte în jurul propriei lui axe. In timpul ameţelii de care sunt apucaţi, mulţi simt greaţă sau chiar văr­sături.

Nu vorbim aci de ameţelile cauzate de sifilis, de arterioscleroză. de nicotinism, sau de viermi intestinali.

Vorbim de ameţelile cauzate In genere unor oameni, perfect sănătoşi de altmintrelea, dar la care se iveşte un fel de anemie trecătoare a centri­lor echilibrului din creer sau o sleire a substanţei fundamentale a aces­tui centru. Aceşti oameni constitue majoritatea celora ce sufăr de a- meteli. . . . . .

Ei bine, pentru vindecarea radicală a acestor ameţeli. Ştiinţa Medi­cinii a găsit un leac de netăgăduit: „Homalin"-al.

Principiile chimice şi biologice care intră în compoziţia „Homulinu- Uii” lucrează direct asupra ţesuturilor nervoase ale centrului echilibrului. Ele Ii reconstitue substanţa lui fundamentală (fosfátele) Ii activează cir­culaţia, şi Inlăturându-i deficitele materiale. II pun tn stare de normală funcţiune.

Dela primele linguri de Homulia, omul supus ameţelilor le vede espa- ţiate din ce în ce mai mult, şi apoi dispărute-Cu totul.

„Homulin” se găseşte la Farmacii şi Drogherii.Pentru provincie, expediază contra ramburs de Lei 140. Farmacia

„La Galen”, calea Griviţei 78, Bucureşti.

AVEA DURERI DE CAPA T Â T DE V IO L E N T E

ÎN C Â T CREDEA C Ă

V A IN E B U N I

Un tratam ent cu Kru- schen l-a vindecat

complect

Duţpă ce a petrecut câţiva ani in ţări tropicale, autorul scrisoarei de mai jos s’a întors acasă cu o boa­lă de ficat, dureri grozave de cap şi un surplus de grăsime ne­sănătoasă. Citiţi scrisoarea lui şi veţi afla cum a scăpat de durerile de cap — cum şi-a întărit ficatul şi a slăbit cu 16 Kgr., toate aces­tea cu acelaş remediu — Sels Kruscher. : —

,Eram enorm de gras din care cauză întregul meu organism era in suferinţă. Aveam dese csrize de ficait şi durerile de cap erau atât de violente încât credeam că voiu iuebuni. Cântăream 103 Kgr. şi ju ­mătate. Am început să iau Sels Kruschen şi după vreo 10 sau 12 zile starea mea s’a îmbunătăţit mult. Ficatul nu mă mai supără deloc, mă simt mai tânăr şi mai activ, durerile de cap au dispărut. Cântărindu-imă eri, am observat spre marea mea bucurie că nu cântăresc decât 87 Kgr. şi jumă­tate. _ M. A. L.

Durerile de cap provin in cele mai multe cazuri din cauza unui stomac suferind şi a acumulări! în organism a substanţelor nedi­gerate. Sels Kruschen îndepărtea­ză aceste substanţe toxice, împie­dică formarea lor şi alină durerile de cap; efectul este imediat şi per­manent.

Sels Kruschen se găseşte la toate farmaciile şi drogheriile din ţară. Preţul unui flacon mare este 95.— lei, flaconul mic 60. — lei.

C ititi :„MAGAZINUL"revista publicului select

Căpătaţi sănătate şi uşurare făcând băi minerala incasă.

Persoanele cari suferă de reu­matism, gută, boli de pernei, boli de urechi, pot face băi curative la domiciliu cu renumita Sare de Iod de Bazna cu rezul­tate binefăcătoare.După baie este bine să se facă o fricţiune cu Rheumatonin Dr. Oberth care grăbeşte vinde­carea.Sarea naturală de Iod de Bazna se găseşte de vânzare în toate farmaciile şi drogueriile in pa­chete originale £ I kgr. şi 4 kgr.

0 escapadă înA lătu ri de aa po liţis t, re p o r+ .m l »ostra fo to g ro t a urmărit »» a prias pa unul 4 ia acei peaqaţi cari « a r i vc lixe i* ţ i p ác te te la las««* ia autom obilele ş s r ţ l» . . . . . . , .Publicăm aci fo to g ro fiile t a r i «a f ix a t f o n i * fe r ta le i şt primleffe« bofului.

1. Fred® (bo tu l) se scarpină I a ureche, spre a patea privi lin iş tit fa a ia ş ia i, fă ră m dea de bânait.

f Privind spre aaal dia e ta je le block-hoa- se-alai di a «afă , Freda tacearcă dacă portie­ra maşinal asta des­chisă.

centrul oraşului

4. >re<lo. Iser*df»> (<rt rfe re a ţita ««, pt»ecc nepăsător.

I. Un agent din po­litia jud ic iara tl u r­măreşte l i n i p • *redo.

4. F r td o • n a i i iH i t .

F rrd a7. )■ biroul c«m if arului, cmti i i m f tr ta u o d*fo f° y < rf ic (Foto G ,

„Miarka, tata cu ursul“ , in film

/ N film u l m ut fă c u t în urm ă eu m ai m ulţi ani, după rom anul lui Richepin, „ M ia rk a , fa ta eu ursul"

rolul bă trân ei fig ăn c i, cu aparen ţă sălbatică şi în fond a tâ t de p ro -

I fund um ană, a fost in te rp re ta t de I neu itata Rejeanne.I E lesne de în ţeles că p rod ucăto rii f i l - I mului sonor care se turnează actu al- I m ente la Paris, se a flau in m are în - I curcătură spre a găsi o ved e tă în I stare să fie la în ă lţim ea ta le n ta te i I predecesoare. Toate a rtis te le care în ­

truneau c a lită ţile d o rite , aveau contrac­te cu a lte firm e .

In cele din urm ă, Suzanne Depres, care se a fla în v ilig ia tu ră prin sudul Fran- fe i, a te le g ra fia ! lui Doru că prim eşte ro lu l. Regizorul, — d ibac iu l Jean Choux

răsuflă u ş u r a t . . . A vea in terp re ta id ea lă . . . In tr'a d e vă r, n im eni nu putea în tru pa m ai bine rolu l bunic ii lui M i ­arka, fiin fa aceasta a prigă f i fa ta lis tă , m istică, care vrea cu to t dinadinsul să alunge din vinele copilu lu i sângele străin pe care l-a m oşten it d in nartea m am ei, ca să păstreze num ai sângele boem , m oşten it d in p a rtea ta tă lu i, îndrăzneţu l T iarko.

A sem enea c arac tere sunt greu de re­a liza t pe ecran. Spre a izbuti să le fa c i să trăiască e nevoe de to t ta le n ­tul şi de to a tă m ăiestria unei a rtis te de valoarea lui Suzanne Depres. Fără îndoială că acest personagiu va însem ­na un succes m ai m ult a l m arei a rt is t* .

O P A L M A C A R E N U E T O C M A I P Ă R IN T E A S C A

M eseria de ved e tă nu-i lips ită de p ri­m ejdii . . . G raţioasa Ram a Tahe a avut prilejul să se convingă de acest adevăr.Drăgălaşa artis tă , care a în fru n ta t ţ i ­nuturile nesănătoase ale M adagascaru ­lui, pe cănd film a în „ C a in " , s'a g ă ­sit de curând în fa ţa unui perico l, la care desigur nu s 'aş tep ta. înain te de a realiza în studio „M ia rk a , fa ta cu ursul**, tănăra ved e tă a vru t s ă facă cunoştinţă cu p rincipa lu l e i par­tener : . . ursul.Rama Talie a fost dec i condusă în şatra de ţig a n i, pe care H e n ri Doru, producătoru l film u lu i a adus-o d in Ro­mânia, special pentru rea lizarea aces­tui film şi care-şi are corturile , actu ­alm ente , la m arginea Parisului.

Ursul a fost destul de in d iferen t, la început, fa ţă de această frum oasă fe - m ee, care s’a a p ro p ia t de dânsul, ch iar d acă nu cu team ă, însă fă ră prea m ultă îndrăzneală . Ursul îşi a ţin ti o priv ire iron ică. Dresorul fran cez obiş­nuit a l a rtiş tilo r „să lb a te c i" , Teddy M icK aud, se în d rea p tă c ă tre fia ră şi o m ângâie . Ursul îl cuprinse şi e l în braţe şi îşi m an ifestă, în fe lu l lui, to a tă s im patia .— E rândul du m ita le — spuse Teddy M ichaud lui Rama Tahe.Tânăra fem ee se aprop ie de perechea fo rm ată de anim al şi dresor.— Vino a ic i, în tre Puzzly şi m ine — mai spuse M ichaud .Rama Tahe dăd u ascu ltare acestui îndem n şi capul e i atinse botu l, din fe ric ire cu bo tn iţă , a l ursului.

Ursul, în torcându-se, desigur c ă a g h ic it în priv irea v iito a re i sale p a rte ­nere o oarecare nelinişte involuntară şi le g itim ă . D eaceea el se ho tărî să-şi exercite to a tă in fluenţa lu i d e „ v e d e tă " . C u o m işcare a g ilă lovi cu laba iui grea obrazul bronzat a l frum oasei a r­tiste.Un s trigă t de f groază al aces te ia .., un m orm ăit de tr iu m f a l lu i Puzzly şi mus­tră ri aspre din p a rtea dresoru lu i. D in fe ric ire însă, in cidentu l n’a avut a lte urm ări.

♦ Seara cineva a în tre b a t pe Ram a Tahe ce im presie i-a fă c u t prim a în tâ ln ire cu ursul şi d acă acesta i-a d a t vre-o d o vad ă de s o c ia b ilita te .— O d o vad ă ... izb itoare ... — a răs-% puns zâm bind tân ăra a rtis tă . D ar în priv irea ei brună tre c u , pe furiş, o team ă instinctivă

Rama Tahe însă e convinsă că în cele din urm ă, Puzzly şi cu dânsa vor d e ­veni p r ie te n i. C ee a c e , d e a ltm in te ri, este absolut necesar pentrucă în su­b iectu l film u lu i, ursul creşte pe M ia rk a .E preferabil deci, pentru bunul al lucrului, ca cei doi parteneri trăiască in bună armonie.

ILUMINAŢI ZÂMBETUL DVS.cu

KOLYNOS

W E Ţ I descoperi o bucurie care n’a ţi cunoscut-o, este

aceea de a avea o dantură albă şi proaspătă, gingii rose, ferme şi s ă i r ă t o a s e . în trebuinţaţi Kolynos crem a de dinţi anti­septică a cărei acţiune e bazată pe o teorie ştiin ţifică com plect nouă. Kolynos conţine ingre­diente cari nu se a flă in pastele ord inare. Kolynos „e cu totul altceva*'. In fiecare cavitate.

Şi Dv. puteţi avea zâmbetul a tră g ă to r pe care-l dâ Kolynos.

in fiecare in terstiţie dentară, el spumegă şi c locoteşte , dis­trugând milioane de germeni cari cauzează decolorarea şi caria.

Mai mult în că : Kolynos este econ om ic. Dv. nu puneţi decât jum ătate din cantitatea denti- frice-ulu i ord in ar. K o l y n o s este aşa de concentrat încât un c e n t i m e t r u pe o perie uscată, e suficient.

— ■ Economisiţi,cumpărând tubul mar«.

OMUL IŞIOMMRA STOMACUL

^ turburăndu-l obosindu-l slăbindu-1

' i Cu rare excepţii, ne naştern

ca un stomac sănătos ţi nor­mal. Omul dă puţină atenţie organelor sale, mai cu seamă stomacului, până în ziua când... un prim simptom se iveşte, O mică indispoziţie, o senzaţie de arsură, gaze, un nod care turcă, somnolenţă după mese, sau nopţi de insomnie.

Toate aceste indispoziţii sunt cauzate de un exces de acidi­tate, care arde pereţii delicaţii ai stomacului, putând duce la gastralgie, dispepsie sau ulce­raţie.

Intr’o bună zi vă daţi seama că aceste indispoziţii au deve­nit atât de grave încât stema-

MAGNESIA

cui e „mort“ , a fost distrus.Dar nu natura, ci omul este

asaannl. Dacă aveţi o digestie grea, luaţi dela primele indis­poziţii o mică doză de Mag- nesia Bisurata şi durerile Dv. vor dispare în curând.

Magnesia Bisurata uşurează, pentru că apără mucoasa deli­cată a stomacului contra acţiu­nii iritante a excesului de aci­ditate. Neutralizând acest exces vătămător, Magnesia Bisurata previne orice indispoziţie sto­macală redând stomacului di­gestia sănătoasă şi normală.

In sfârşit, ea redă viaţa sto­macurilor slăbite din neglijenţa noastră.

De vânzare la toate farmacii e f i drogueriiie la preful de Lei 75, sau in form at mare economic lei 110 flaconul.

B I SURATAtipar obicinuit. D ire c to r : N icolae C o n s tan tin i Redacţia" şî admînUtraH c t nit Pa3 'n' mar', , 'P y ' * e |a holiogravurâ, şi un supliment: „De to a te pentru to ţ i" , ;n 24 paginiPreţul abonamentelor: în ţ .ră : pe un an 400 lei : şase lun i• 200 Tei • tre i' lun i- 100 l l î ' Z A ^ a l- n 3;84?0- Csc- P « ta' ; 2741 ‘ A d r ♦ • '*9 r« f ie â : „R e a liîa te a " Bucureşti-

NOfd fî d# Sud> A ,i* ' * * * * * ° CBania- .................. le! 700; P* 6 '■"» ” 0 lei: pe 3 luni ISO lei. In W e « U U I t e ^ r T ^