DEMOCRAȚIAÎN ACȚIUNE:UN AN PÂNĂ LA ALEGERILE EUROPENE

Sondajul Eurobarometru 89.2 al Parlamentului European

Unitatea de monitorizare a opiniei publice

DEMOCRAȚIA ÎN ACȚIUNEUN AN PÂNĂ LA ALEGERILE EUROPENE

Sondajul Eurobarometru 89.2 al Parlamentului European

Unitatea de monitorizare a opiniei publice

Sondajul Eurobarometru comandat de Parlamentul EuropeanDirecția Generală ComunicareUnitatea de monitorizare a opiniei publiceMai 2018 - PE 621.866

DEMOCRAȚIA ÎN ACȚIUNE: UN AN PÂNĂ LAALEGERILE EUROPENE

3

3

IMPRESSUM

AUTORI

Philipp SCHULMEISTER, șef de unitate (redactor)

Elise DEFOURNY, Luisa MAGGIO, Said HALLAOUY, Alice CHIESA

Kristen JALAKAS

MATERIALE GRAFICE

Katarzyna ONISZK, Sandra HERNANDEZ QUIJADA

Manuscris finalizat în mai 2018

Bruxelles, © Uniunea Europeană, 2018

Fotografia de pe copertă: Shutterstock

DESPRE EDITOR

Această lucrare a fost realizată de Unitatea de monitorizare a opiniei publice din cadrul

Direcției Generale Comunicare (DG COMM) a Parlamentului European.

Pentru a contacta Unitatea de monitorizare a opiniei publice, vă rugăm să folosiți adresa:

public.opinion.monitoring@europarl.europa.eu

VERSIUNE LINGVISTICĂ

Original: EN

DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII

Prezentul document li se adresează în primul rând deputaților și membrilor personalului Parlamentului European și a fost

elaborat pentru a-i sprijini în desfășurarea activității lor parlamentare. Conținutul acestui document reprezintă exclusiv

responsabilitatea autorului (autorilor), iar orice opinii exprimate în acesta nu reprezintă neapărat poziția oficială a

Parlamentului European.

DEMOCRAȚIA ÎN ACȚIUNE: UN AN PÂNĂ LAALEGERILE EUROPENE

4

4

CUPRINS

SINTEZĂ ..................................................................................................................................................................... 5

CONTEXT................................................................................................................................................................... 8

CAPITOLUL I: TENDINȚE ALE ATITUDINII FAȚĂ DE UE ...............................................................................10

Vocea mea contează în UE: inversarea curbelor ................................................................. 10

Încet, dar sigur, lucrurile se îndreaptă în direcția bună ....................................................... 14

Cel mai mare sprijin față de apartenența la UE din ultimul deceniu ..................................... 19

Imaginea și rolul Parlamentului European ......................................................................... 23

CAPITOLUL 2: PROCDURA CANDIDAȚILOR CAP DE LISTĂ, TEMELE CAMPANIEI ȘI DEMOCRAȚIA............................................................................................................................. ..........................................................25

Necesitatea unei adevărate dezbateri europene ......................................................................................29

Temele de dezbatere Subiectele campaniei din perspectiva cetățenilor europeni......................30

Ce presupune democrația.................................................................................................................................36

Atitudini față de partidele emergente ..........................................................................................................43

CAPITOLUL 3: ATITUDINEA EUROPENILOR PRIVIND EXERCITAREA DREPTULUI DE VOT LAALEGERILE EUROPENE ............................................................................................................................. ............50

A merge la vot este simplu ...............................................................................................................................50

Votul este important ...........................................................................................................................................53

Importanța votării nu este întotdeauna la același nivel cu participarea... ........................................55

Probabilitatea de a merge la vot la următoarele alegeri europene ....................................................56

Cunoașterea datei următoarelor alegeri europene..................................................................................60

Interesul pentru alegerile europene din 2019............................................................................................62

Motivele pentru a merge la vot la alegerile europene ............................................................................63

Motive pentru neparticiparea la vot în alegerile europene...................................................................67

SPECIFICAȚII TEHNICE.........................................................................................................................................77

5

SINTEZĂ

La doar un an până la alegerile europene din mai 2019, cel mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului

European confirmă susținerea tot mai mare a cetățenilor pentru Uniunea Europeană și imaginea favorabilă pe care o

au despre UE. Peste două treimi dintre respondenți au convingerea că țara lor a avut de câștigat de pe urma statutului

de membru al UE. Acesta este cel mai mare procent măsurat vreodată din 1983. În plus, pentru prima dată, majoritatea

europenilor consideră că vocea lor contează în UE. Aproape o treime dintre respondenți cunosc deja data alegerilor

europene din 2019. Procedura candidaților cap de listă este considerată o evoluție pozitivă de către cetățeni, care

doresc însă ca acesta să fie însoțită de o dezbatere reală asupra chestiunilor europene, inclusiv asupra viitorului UE.

Indicatorul Eurobarometru care măsoară sprijinul cetățenilor față de apartenența la Uniunea Europeană a indicat întotdeauna

o susținere constantă de-a lungul timpului din partea respondenților. În 2018, acest sprijin a crescut semnificativ, ajungând la

o medie europeană de 60 % dintre cetățeni care consideră că apartenența la UE a țării lor este un lucru pozitiv. În plus, 67 %

dintre respondenți sunt de părere că țara lor a avut de câștigat de pe urma statutului de membru al UE. Acesta este cel mai

mare procentaj înregistrat pentru acest indicator din 1983.

Pentru prima dată în ultimul deceniu, majoritatea respondenților (48 %) consideră că vocea lor contează în UE. Rezultatele

tendințelor arată că această evoluție pozitivă a început în cea de a doua jumătate a anului 2016, ceea ce ar putea avea legătură

cu „semnalul de alarmă” tras în urma referendumului pentru Brexit din Regatul Unit.

Procedura candidaților cap de listă

Acest sondaj se concentrează asupra percepțiilor cetățenilor asupra viitoarelor alegeri europene. Respondenții de pe întreg

teritoriul UE văd în această procedură un element fundamental al vieții democratice în UE. Alegătorii europeni au avut

posibilitatea să participe indirect la procesul de alegere a președintelui Comisiei Europene pentru prima dată în 2014.

Rezultatele de astăzi arată că aproape jumătate dintre cetățenii din UE27 (49 %) declară că acest proces i-ar încuraja să voteze

la următoarele alegeri europene. În plus, 70 % dintre cetățeni consideră că procedura are sens doar dacă este însoțită de o

dezbatere reală despre chestiunile europene și despre viitorul UE. În plus, majoritatea respondenților sunt de acord că

procedura de desemnare a candidaților cap de listă asigură o mai mare transparență (63 %), reprezintă un progres semnificativ

pentru democrația europeană (61 %) și oferă mai multă legitimitate Comisiei Europene (60 %). În schimb, mai puțin de

jumătate dintre respondenți sunt de părere că acest proces ar împiedica guvernele naționale să aleagă cel mai bun candidat

(46 %) și că nu are un impact real (45 %).

6

Temele de campanie

În timpul viitoarei campanii electorale, europenii doresc să fie abordată tema securității, în sens larg, inclusiv problema

imigrației. În același timp, aspectele legate de prosperitatea și binele personal sunt la fel de importante pe agenda lor. 49 %

dintre europeni menționează lupta împotriva terorismului ca fiind subiectul prioritar al campaniei, urmat de „combaterea

șomajului în rândul tinerilor” (48 %), imigrația (45 %), economia și creșterea (42 %). Aproximativ o treime dintre europeni

menționează lupta împotriva schimbărilor climatice și protecția mediului (35 %). Promovarea drepturilor omului și a

democrației, precum și a protecției sociale a cetățenilor UE sunt enumerate ca priorități de 32 % dintre respondenți.

Atașamentul față de democrație

Europenii se simt atașați față de democrație atât la nivelul UE, cât și în propria lor țară, contextul economic având un impact

direct asupra opiniilor lor. Majoritatea respondenților continuă să fie mulțumiți de modul în care funcționează democrația în

țara lor (55 %) și în UE (46 %). Deși respondenții din unele țări sunt mult mai mulțumiți de funcționarea democrației în UE,

cetățenii din unele state membre mai mari exprimă un grad de satisfacție semnificativ mai scăzut față de modul în care

funcționează democrația în UE. Acest lucru devine și mai clar atunci când este pus în perspectivă cu PIB-ul pe cap de locuitor

al țărilor, precum și cu rata actuală a șomajului.

Partide noi și emergente

Între 2013 și 2018, în statele membre ale UE au apărut peste 70 de noi partide și alianțe politice, dintre care unele au desfășurat

campanii reușite de protest împotriva clasei politice. Când li s-a cerut părerea cu privire la o serie de declarații despre aceste

noi partide și mișcări, majoritatea europenilor au afirmat că le percep mai degrabă în mod pozitiv.

În medie, jumătate dintre respondenții (50 %) din UE nu consideră că aceste partide sau mișcări reprezintă o amenințare la

adresa democrației, în timp ce puțin mai mult de o treime (38 %) consideră că ar fi. 70 % dintre cetățenii chestionați consideră

că simplul dezacord față de ceva anume nu este suficient și nu aduce niciun progres. 53 % dintre cetățeni sunt de acord cu

faptul că noile partide și mișcări ar putea găsi soluții noi mai bune decât clasa politică, iar 56 % consideră că acestea pot aduce

o schimbare reală.

Percepții privind votarea

Cu un an înainte de scrutinul european, acest sondaj analizează percepția cetățenilor cu privire la votare. Respondenții afirmă

că este ușor să meargă la vot la alegerile europene, deși cred în continuare că participarea la alegerile naționale este de fapt

mai simplă: 72 % declară că este ușor să meargă să voteze la alegerile naționale, în timp ce 62 % consideră, de asemenea, că

este ușor să meargă să voteze la alegerile europene. Atunci când se analizează importanța pe care cetățenii o acordă votului,

68 % dintre europeni declară că votarea în cadrul alegerilor naționale este de o „importanță deosebită”. 49 % împărtășesc

această opinie cu privire la alegerile europene.

7

Cu douăsprezece luni înainte de vot, aproape o treime dintre respondenți (32 %) știu că aceste alegeri vor avea loc în 2019 și,

în plus, un respondent din doi (50 %) declară că este interesat de alegerile europene.

Motive pentru a vota

În conformitate cu sondajele anterioare, motivele civice – cum ar fi „datoria de cetățeni” – sunt puse pe primul loc de 47 %

dintre europeni, atunci când sunt întrebați de ce cred că vor vota cetățenii la alegerile europene. Motivele europene sunt puse

pe locul al doilea, înregistrându-se rezultate importante pentru motivul „pot schimba lucrurile prin vot” (33 %). Printre alte

motive se numără sentimentul de a fi european (30 %) și dorința de a sprijini UE (29 %). Într-o măsură mai mică, scrutinul

european este considerat, de asemenea, o ocazie pentru exprimarea nemulțumirii generale față de UE (21 %) sau față de

guvernul național (17 %).

În conformitate cu revenirea la procesul de desemnare a candidaților cap de listă în cadrul viitoarelor alegeri europene, 17 %

dintre respondenți declară că europenii ar vota pentru „a participa la alegerea viitorului președinte al Comisiei Europene”.

Acest rezultat dă naștere presupunerii că europenii devin din ce în ce mai familiarizați cu procesul de alegere a președintelui

Comisiei Europene.

... sau pentru a se abține

În cadrul sondajului au fost adresate întrebări și despre principalele motive pentru care oamenii ar decide să nu voteze în cadrul

alegerilor europene. Marea majoritate consideră că oamenii se vor abține deoarece „cred că votul lor nu va schimba nimic”

(60%), „nu au încredere în sistemul politic” (48 %) sau „nu sunt interesați de politică sau de alegeri în general” (43 %). Lipsa

informațiilor este, de asemenea, un element relevant care trebuie luat în considerare, întrucât cetățenii consideră că oamenii

s-ar putea abține de la vot deoarece „nu știu suficient de bine care este rolul Parlamentului European” (34 %) sau „cred că nu

sunt suficient de informați despre poziționarea diferitelor partide politice în ceea ce privește chestiunile europene” (22 %).

Unii respondenți consideră că „Parlamentul European nu tratează în mod suficient probleme care privesc persoane ca ei” (32 %)

sau că eventualele persoane care se vor abține de la vot sunt „împotriva Europei, a UE, a construcției Europei” (17 %). Motivele

tehnice joacă, de asemenea, un rol considerabil, deoarece 15 % dintre respondenți consideră că persoanele nu ar vota,

deoarece este posibil „să nu aibă timp sau să aibă ceva mai important de făcut”, în timp ce 12 % „nu știu unde sau cum să

voteze”.

8

CONTEXT

La fel ca în cazul fiecărui sondaj de acest fel, înțelegerea contextului național, european și internațional este esențială

pentru plasarea corectă și, astfel, pentru înțelegerea rezultatelor. Cu un an înainte de alegerile europene din mai 2019,

indicatorii economici se îmbunătățesc. Cu toate acestea, europenii se confruntă încă cu provocări majore, cum ar fi

migrația, negocierile în curs privind Brexitul sau amenințarea teroristă actuală. Toate acestea au loc pe fondul unui

echilibru în schimbare al puterii atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene.

Din punct de vedere economic, după 10 ani de criză, puterea redresării a fost remarcabilă, având ca rezultat un context

economic mai pozitiv. Potrivit datelor Eurostat, rata șomajului a scăzut la 7,1 % în februarie 2018, cel mai scăzut nivel al său din

UE28 din decembrie 2008.

La un an de la lansare, negocierile privind Brexitul au înaintat încet, arătând atât progresele, cât și obstacolele rămase într-o

lumină tot mai clară. În martie 2017, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care stabilește criteriile pentru un eventual

acord de asociere pentru viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit.

Cu o lună mai devreme, deputații în Parlamentul European au votat masiv în favoarea sprijinirii procedurii candidaților cap de

listă în vederea alegerii viitorului președinte al Comisiei Europene, convenind să respingă orice candidat care nu fusese aprobat

anterior ca lider de către un partid politic european.

Într-adevăr, înainte de alegerile europene a avut loc dezbaterea cu privire la revitalizarea acestei proceduri, bucurându-se de

un sprijin mare în rândul instituțiilor europene, al partidelor politice europene și al statelor membre. În acest context,

Parlamentul European a organizat mai multe discuții cu liderii UE pentru a dezbate viitorul Europei și viitoarele alegeri

europene. În cadrul sesiunii plenare din aprilie 2018 de la Strasbourg, președintele francez, Emmanuel Macron, și-a exprimat

sprijinul general față de procesul desemnării „candidaților cap de listă” și a solicitat o dezbatere europeană autentică în întreaga

Uniune.

În acest context, migrația și terorismul rămân provocările majore cu care se confruntă UE. Potrivit Eurostat, numărul

persoanelor care solicită azil pentru prima dată în UE a scăzut într-un an cu 26 de puncte la sfârșitul anului 20171. În mod similar,

numărul total al migranților clandestini pe principalele rute de migrație a scăzut în mod semnificativ în ultimele luni. Cu toate

acestea, situația generală rămâne precară și sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura o reacție eficace la provocarea

reprezentată de migrație. În calitate de colegislator în domeniul politicii în materie de azil, Parlamentul European a subliniat

adesea necesitatea unei abordări holistice și solidare a migrației la nivelul UE.

În ultimii ani, terorismul a dominat dezbaterea publică din întreaga Uniune Europeană. Scăderea aparentă a numărului de

1 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Asylum_quarterly_report

9

atacuri nu înseamnă totuși că amenințarea a dispărut, după cum arată recentele atacuri teroriste care au avut loc în martie 2018

în orașele Carcassonne și Trèbes din sudul Franței.

În ultimele luni au avut loc alegeri în diferite state membre ale UE. În Italia, alegerile au avut loc în martie, dar nu au condus

încă la formarea unui nou guvern. În Ungaria, pe de altă parte, Viktor Orban a fost reales cu o largă majoritate în funcția de

prim-ministru în urma alegerilor legislative din aprilie pe care partidul său, Fidesz, le-a câștigat cu o majoritate covârșitoare a

voturilor. În ianuarie, au avut loc alegeri prezidențiale în Republica Cehă, unde Miloš Zeman a fost ales pentru un al doilea

mandat, dar și în Finlanda, unde președintele în exercițiu, Sauli Niinistö, a fost reales. În februarie, Nicos Anastasiades a fost

reales în funcția de președinte al Ciprului.

În 2018 au avut loc și trei demisii neașteptate ale unor șefi de guvern: prim-ministrul României, Mihai Tudose, a demisionat în

luna ianuarie, prim-ministrul Sloveniei, Miro Cerar, a demisionat în martie, la fel și prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico. Demisia

acestuia din urmă a survenit după ce jurnalistul Jan Kuciak, în vârstă de 27 de ani, și logodnica sa, Martina Kušnírová, au fost

asasinați la domiciliul lor din vestul Slovaciei, la 26 februarie. Kuciak este cel de al doilea reporter de investigație asasinat în UE

în ultimele luni. În octombrie 2017, jurnalista malteză Daphne Caruana Galizia a fost ucisă de o bombă plasată în mașina sa, în

țara sa de origine. Daphne Caruana Galizia era bine cunoscută în insulă și prezentase reportaje ample despre corupția din Malta.

În Spania, în urma alegerilor regionale din Catalonia la 21 decembrie 2017, la momentul efectuării lucrărilor pe teren,

parlamentul Cataloniei nu alesese încă un președinte al Generalitat de Catalunya. În Germania, alegerile din septembrie 2017

au condus la dificultăți fără precedent în formarea unui nou guvern. După un proces îndelungat, Angela Merkel a fost realeasă

în martie 2018 în calitate de cancelar al unei „mari coaliții” reînnoite a creștin-democraților (CDU, CSU) și a social-democraților

(SPD).

Pe scena internațională, și în Rusia și China au avut loc alegeri prezidențiale, în timp ce președintele american Donald Trump

și-a intensificat eforturile de a asigura o mediere între Coreea de Sud și Coreea de Nord. În plus, la momentul efectuării lucrărilor

pe teren, Statele Unite, Regatul Unit și Franța și-au unit forțele pentru a răspunde militar atacului chimic care avusese loc

împotriva civililor dintr-o suburbie din Damasc, Siria, cu o săptămână înainte.

Uniunea Europeană a acționat într-o unitate remarcabilă după atacul cu o substanță neurotoxică asupra unui fost agent rus

care a avut loc în Regatul Unit, în martie 2018. Expulzarea a zeci de diplomați ruși din diverse capitale europene a reprezentat

un act de solidaritate fără precedent cu Regatul Unit.

10

CAPITOLUL I: TENDINȚE ALE ATITUDINII FAȚĂ DE UE

Redresarea economică treptată care a avut loc pe parcursul ultimilor ani în Uniunea Europeană se manifestă ca o

realitate concretă și tangibilă pentru tot mai mulți europeni. Indicatorii de bază ai acestui sondaj continuă să prezinte

o atitudine favorabilă din ce în ce mai importantă față de Uniunea Europeană, prezentată cel mai bine de rezultatele

pozitive fără precedent privind beneficiile apartenenței la UE.

După zece ani de criză, contextul economic este în sfârșit mai pozitiv: piețele nu mai anticipează un colaps în zona euro, zona

euro însăși este din nou în creștere2, rata șomajului este în scădere3.

Totuși, în pofida unor indicatori economici aflați în curs de redresare, europenii continuă să fie îngrijorați de situația economiei

lor naționale, ceea ce reflectă inegalitățile tot mai mari percepute la nivel național.

Vocea mea contează în UE: inversarea curbelor

În fiecare an, în cadrul sondajului Eurobarometru al Parlamentului European, cetățenii europeni sunt întrebați dacă sunt de

părere că vocea lor contează în UE. Cu un an înainte de alegerile europene din 2019 și pentru prima dată în ultimul deceniu,

majoritatea respondenților au răspuns afirmativ: 48 % consideră că vocea lor contează în UE. Această evoluție pozitivă a

început după septembrie 20164, dată considerată drept punct de inflexiune pentru acest indicator, ceea ce a dus la o creștere

cu 11 puncte a procentului respondenților care consideră că vocea lor contează în prezent în UE. În paralel, 46 % nu sunt de

acord cu această afirmație, procent în scădere cu 13 puncte procentuale (pp) din septembrie 2016.

Tendința înregistrată de-a lungul timpului arată că alegerile europene au în mod tradițional un impact asupra acestui indicator.

Într-adevăr, „vocea mea contează în UE” a crescut cu 9 puncte procentuale după alegerile europene din 2004 (de la 30 % până

la 39 %), apoi indicatorul a scăzut. Acesta crescut din nou cu 8 puncte procentuale în iunie 2009 până la 38 % înainte de o nouă

scădere și, în final, a crescut la 41 % după alegerile europene din 2014.

Cu toate acestea, pentru prima dată, acest indicator a început să crească la jumătatea legislaturii, comparativ cu perioadele

legislative anterioare, când indicatorul înregistra de obicei o scădere ciclică și, prin urmare, nivelul său cel mai scăzut la

jumătatea legislaturii5. În aprilie 2018, evoluția ușoară, dar progresivă arată confirmarea acestei tendințe pozitive.

2 Potrivit Eurostat, creșterea PIB-ului în 2017 a fost de 2,5 %, atât în Uniunea Europeană în ansamblul său, cât și în zona euro.http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/8662991/2-14022018-BP-EN.pdf/ccf970c0-bb55-4a22-b8ea-d50d5a92586d3 Aflându-se la 7,1 % în UE în ansamblul său și la 8,5 % în zona euro în februarie 2018, rata șomajului este la cel mai scăzut niveldin septembrie 2008. http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/8782899/3-04042018-BP-EN.pdf/15f41da1-720e-429b-be25-80f7b- 2fb22cd4 Parlametru 2016: http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/20161110PVL00113/Parlemeter-20165 Parlamentul European, „Major changes in European public opinion regarding the European Union” (Schimbări majore ale opinieipublice europene privind Uniunea Europeană), noiembrie 2017;http://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/2016/major/desk_research_historique_2016_en.pdf

11

Privind înapoi la contextul momentului în care această tendință ascendentă a început, în 2016, devine din ce în ce mai clar

faptul că referendumul privind Brexitul din 23 iunie 2016 a avut un impact major asupra părerilor europenilor cu privire la locul

și apartenența lor la UE. Atât alegerea unui referendum ca metodă de vot, cât și efectele directe ale rezultatului asupra vieții

cotidiene a multor britanici ar fi putut avea un impact simbolic asupra percepției europenilor a „vocii lor în UE”. Pentru un

procent tot mai mare al respondenților, acest lucru ar fi putut chiar să trezească sentimentul că vocea lor contează.

Rezultatele la nivel național tind să confirme acest scenariu cu o majoritate de opinii pozitive în 15 țări. Suedia (80 %),

Danemarca (80 %) și Țările de Jos (79 %) se află pe primele poziții pe lista celor care consideră că vocea lor contează în UE.

Trebuie observată o creștere majoră cu 11 puncte în Ungaria, unde 50 % dintre respondenți consideră că vocea lor contează în

UE.

12

Cu toate acestea, această opinie pozitivă nu se înregistrează și în Grecia. Aici, 76 % dintre respondenți nu cred că vocea lor

contează în UE, la fel ca în cazul respondenților din Estonia (72 %) și din alte 10 state membre, unde majoritatea își exprimă

dezacordul față de această afirmație (Letonia, Republica Cehă, Cipru, Italia Spania, Regatul Unit, Lituania, Portugalia, România

și Slovacia). În ceea ce privește Bulgaria, opiniile sunt împărțite în mod egal între argumente pro și contra.

La nivel european, majoritatea respondenților cu vârsta de până la 64 de ani consideră că vocea lor contează în UE. În schimb,

persoanele cu vârsta de 65 de ani sau mai mare – în mod evident, respondenții pensionari –, sunt de părere că vocea lor nu

contează în UE. Șomerii, lucrătorii manuali și persoanele casnice au aceeași părere.

Acest indicator este de fapt în mare măsură corelat cu ceea ce cred respondenții în legătură cu locul lor în UE în general.

13

Persoanele care consideră că vocea lor contează în UE sunt mai predispuse să fie interesate de afacerile UE și de viitoarele

alegeri europene. În plus, o analiză încrucișată a rezultatelor arată că acest grup de persoane, care consideră că vocea lor

contează, tind să creadă că votul este important și că pot schimba lucrurile prin vot în cadrul alegerilor pentru Parlamentul

European. Prin urmare, aceștia declară că este mult mai probabil să participe la vot la următoarele alegeri.

În plus, respondenților li s-a cerut părerea în legătură cu măsura în care vocea lor contează în propria lor țară. În 21 de state

membre, aceștia simt că au un cuvânt de spus: 63 % cred că vocea lor contează în țara lor (+2 puncte procentuale comparativ

cu septembrie 2017) și 33 % nu sunt de acord cu această afirmație (-2 puncte procentuale). Totuși, această părere nu este

împărtășită de respondenții din 7 state, începând cu cel mai puternic dezacord exprimat de respondenții din Grecia, unde 67 %

cred că vocea lor nu contează în propria lor țară.

În mod tradițional, această întrebare prezintă rezultate mai pozitive în comparație cu părerile cetățenilor cu privire la măsura

în care vocea lor contează în UE. După cum se arată în graficul de mai jos, această diferență se ridică la 15 puncte la compararea

celor două medii ale UE. În 27 de state membre, sentimentul că „vocea mea contează în țara mea” este mai puternic decât

sentimentul că „vocea mea contează în UE”. În Lituania, cele două răspunsuri se situează la același nivel (31 %).

Cu toate acestea, cifrele naționale prezintă diferențe mai mari. Republica Cehă demonstrează cel mai bine acest fapt, cu o

diferență de 35 de puncte între cei care cred că vocea lor contează în țară (61 %) față de cei care cred că vocea lor contează în

UE (26 %). Diferențe semnificative pot fi observate și în Estonia și Franța (ambele cu 24 de puncte), în Regatul Unit și în Finlanda

(ambele cu 21 de puncte), în Austria (20 de puncte) sau în Slovacia (19 puncte).

14

Cetățenilor le-a fost adresată și o întrebare complementară, și anume dacă cred că vocea țării lor contează în UE.

Răspunsurile se ridică de fapt la nivelul celor de la întrebarea anterioară: 63 % dintre respondenți consideră că vocea țării

lor contează în UE. În același sens, în toate țările, respondenții consideră că țara lor are o vocea mai puternică decât ei, ca

indivizi, pe scena europeană. În unele țări, în special în statele baltice, diferența de opinie este semnificativă: o diferență

de 39 de puncte în Estonia, de 30 de puncte în Lituania, de 29 de puncte în Letonia, dar și o diferență semnificativă de

29 de puncte în Franța, de 26 de puncte în Portugalia și de 19 puncte în Malta.

Încet, dar sigur, lucrurile se îndreaptă în direcția bună

Indicatorii de bază arată o revenire încurajatoare a optimismului în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene, după cum

arătă deja sondajul Eurobarometru standard din toamna anului 20176. În primul rând, cu o tendință pozitivă pe parcursul

anului trecut dezvăluită de acest sondaj, 57 % dintre europeni sunt optimiști cu privire la viitorul UE (+7 puncte

procentuale din toamna anului 2016), în timp ce un procent în scădere de 37 % (-7 puncte procentuale) își exprimă

pesimismul. Potrivit acestor rezultate, toate statele membre, cu excepția a două, împărtășesc acest sentiment de

optimism. În al doilea rând, aproape jumătate dintre europeni consideră că situația economiei europene este bună

(48 %), o opinie majoritară în 23 de țări.

6 Comisia Europeană, Eurobarometru Standard 88, toamna anului 2017.

Același fenomen se aplică în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă lucrurile la nivel național și în UE. Cu un an înainte de

alegerile europene, prezentul sondaj arată că, încă din 2014, în mintea oamenilor tinde să se manifeste o schimbare. Un procent

tot mai mare de respondenți par să creadă că lucrurile revin pe drumul cel bun: 35 % consideră că lucrurile se îndreaptă în

direcția bună în țara lor, iar 32 % au aceeași părere în ceea ce privește Uniunea Europeană. Cu toate acestea, pentru majoritatea

respondenților, deși în scădere comparativ cu tendința pozitivă, lucrurile încă se îndreaptă în direcția greșită atât înțara lor

(48 %), cât și în Uniunea Europeană (42 %).

Ca și în sondajul Parlametru 2017, cele 28 de state membre au fost poziționate în funcție de opiniile lor privind „direcția bună”

în țara lor și în UE. După cum reiese din graficul de mai jos, 10 țări își exprimă cele mai pozitive percepții la ambele niveluri:

acestea depășesc media UE. În schimb, respondenții din 8 țări consideră, în medie, mai mult decât ceilalți europenii, că lucrurile

se îndreaptă într-o direcție greșită atât în țările lor, cât și în UE.

16

La fel ca în sondajul Parlametru 2017, aceleași două state membre circumscriu imaginea. În partea din dreapta sus a spectrului,

Irlanda iese în evidență cu cele mai mari valori pentru indicatorul „lucrurile se îndreaptă în direcția bună” atât la nivel național

(74 %), cât și la nivel european (62 %). În partea din stânga jos, poziția Greciei rămâne neschimbată, mai puțin de unul din zece

respondenți (9 %) considerând că „lucrurile se îndreaptă în direcția bună” în țară și aproximativ unul din șase respondenți (15 %)

că același lucru se întâmplă în UE. De asemenea, este interesant de menționat că în unele țări (Croația și Slovenia, statele baltice

Lituania și Letonia, precum și România și Bulgaria), cetățenii cred, cu valori peste media UE, că lucrurile în UE se îndreaptă în

direcția bună, având în același timp păreri opuse cu privire la situația din propria țară.

Numai în decurs de jumătate de an, percepția respondenților despre propria lor țară s-a schimbat uneori semnificativ. După

cum arată graficul de mai jos, în Estonia, de exemplu, proporția respondenților care consideră că „lucrurile se îndreaptă în

direcția corectă” în țara lor se deteriorează la 34 % (-11 puncte procentuale). Pe de altă parte, proporția a crescut semnificativ

în Ungaria (47 %, +13) și în Austria (52 %, +8), ambele păreri fiind posibil legate de recentele alegeri sau formări ale guvernelor

din cele două țări. Percepția situației europene urmează același tipar, cu o deteriorare semnificativă din nou în Estonia (31 %, -

9), dar și în Finlanda (34 %, -9) și în Luxemburg (32 %, -10) în ultimele șase luni. Pe de altă parte, România prezintă o îmbunătățire

cu 14 puncte cu privire la direcția UE, proporția fiind de 52 %. Cu siguranță, contextele naționale pot contribui la înțelegerea

fiecărei evoluții și a consecințelor aferente, într-o anumită măsură, pe scena europeană. Potrivit sondajului Eurobarometru

standard din toamna anului 20177, percepția privind situația economiei naționale este mult nuanțată. Ascunse în spatele

procentului de 48 % al opiniilor pozitive în medie, între țări pot fi observate variații foarte mari atunci când vine vorba de

evaluarea situației actuale a economiei naționale (de la 2 % dintre răspunsurile „situație bună” în Grecia, la 91 % dintre aceleași

răspunsuri în Germania și Țările de Jos). De asemenea, modul în care respondenții percep direcția în care se îndreaptă lucrurile

în UE și în țara lor contribuie la o mai bună înțelegere a importanței contextelor naționale pentru interpretarea rezultatelor

sondajului.

7 Comisia Europeană, Eurobarometru Standard 88, toamna anului 2017.

17

În această imagine, se pare că respondenții din 10 state membre consideră că lucrurile chiar merg mai bine la nivelul UE decât

la cel național. Șapte dintre acestea se confruntă, de fapt, cu cea mai ridicată rată a șomajului din UE (Grecia, Spania și Italia)

sau peste medie (Croația, Letonia, Lituania și Slovacia)8. Alte trei țări completează acest grup, și anume România, Bulgaria și

Slovenia.

8 Eurostat, „Euro area unemployment at 8.5%” (Șomajul din zona euro la 8,5 %), februarie 2018.http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/8782899/3-04042018-BP-EN.pdf/15f41da1-720e-429b-be25-80f7b2fb22cd

18

Există și alți factori care pot fi luați în considerare pentru a analiza de ce majoritatea consideră că lucrurile nu se îndreaptă în

direcția bună. Unul dintre aceștia ar putea proveni din opiniile persoanelor cu privire la șansele lor în viitor. Întrebați în

decembrie 2017 despre opiniile lor privind inegalitatea veniturilor9, o majoritate covârșitoare a respondenților (84 %) au fost

de acord că diferențele de venit din țara lor sunt prea mari. Totuși, în același timp, 58 % dintre cetățeni consideră că, în prezent,

în țara lor au șanse egale pentru a reuși în viață, iar 46 % spun că acest lucru s-a îmbunătățit în ultimii 30 de ani. Cu toate acestea,

variațiile naționale rămân semnificative. În pofida ratei scăzute a șomajului înregistrate în UE28 începând cu luna septembrie

2008 (7,1 % în februarie 201810), percepțiile arată că lucrurile nu stau așa în multe regiuni, întrucât, în urma crizei, au apărut noi

provocări.

Există o corelație negativă semnificativă între rata șomajului și „lucrurile se îndreaptă în direcția bună” atât înțară, cât și în UE:

cu cât există mai mulți șomeri la nivelul populației, cu atât mai nesatisfăcuți se simt respondenții în legătură cu direcția în care

se îndreaptă lucrurile. Cu alte cuvinte, cele mai puțin optimiste țări din această perspectivă se confruntă în prezent cu cele mai

ridicate rate ale șomajului din UE. Astfel cum este prezentat cu o culoare mai închisă, în februarie 2018, rata șomajului a atins

9 Comisia Europeană, Eurobarometru special 471, „Fairness, inequality and inter-generational mobility” (Corectitudinea, inegalitateași mobilitatea între generații), decembrie 201710 Eurostat, „Euro area unemployment at 8.5%” (Șomajul din zona euro la 8,5 %), februarie 2018.http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/8782899/3- 04042018-BP-EN.pdf/15f41da1-720e-429b-be25-80f7b2fb22cd

19

nivelul de 20,8 % în Grecia, unde, cel mai recent, doar 9 % dintre respondenți consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția

bună la nivel național și 15 %, în UE. De asemenea, un respondent spaniol din cinci (20 %) consideră că lucrurile se îndreaptă

în direcția bună în Spania, țară care se plasează pe locul al doilea în rândul țărilor cu cele mai ridicate rate ale șomajului din UE

(16,1 %). Același lucru este valabil și în Croația: 19 % dintre respondenți cred că lucrurile se îndreaptă în direcția bună, în timp

ce rata șomajului ajunge la 9,4 %, sau în Italia: 22 % dintre respondenți cred că lucrurile se îndreaptă în direcția bună, în timp

ce rata șomajului a ajuns la 11 %.

Cel mai mare sprijin față de apartenența la UE din ultimul deceniu

Apartenența la Uniunea Europeană este un indicator care a primit cel mai constant sprijin din partea respondenților europeni

de-a lungul timpului. Analizând ultimii șase ani, procentul a crescut semnificativ, ajungând, în medie, la 60 % dintre cetățeni

care cred că apartenența țării lor la UE este un lucru bun. Aceasta este nivelul cel mai ridicat pe care această întrebare l-a atins

de când Parlamentul European și-a lansat sondajele Eurobarometru în 2007. 12% dintre respondenți cred că este un lucru rău,

în timp ce un sfert dintre aceștia (25 %) consideră că nu este nici un lucru bun, nici rău.

Tendința indică luna mai 2011 ca punct de plecare al tendinței ascendente graduale pentru acest indicator. Cu toate acestea,

începând cu toamna anului 2016, curba începe să crească semnificativ. Din nou, votul privind Brexitul din iunie 2016 a jucat cu

siguranță un rol în această pozitivitate europeană revigorată, chiar dacă natura efectelor Brexit rămâne nesigură până când

Regatul Unit va părăsi efectiv Uniunea Europeană la 29 martie 2019..

20

Majoritatea cetățenilor din 26 de țări își exprimă sprijinul pentru apartenența țării lor la UE, variind de la 85 % în Luxemburg

până la 39 % în Italia. Această opinie pozitivă este în creștere în 21 de țări, ajungând până la +17 puncte procentuale în Cipru

(52 %). Creșteri semnificative se înregistrează și în România (59 %, +11), în Malta (74 %, +10) și în Danemarca (76 %, +9).

În Republica Cehă și în Croația (cel mai tânăr stat membru al UE) predomină o viziune neutră, 46 % și, respectiv, 49 % dintre

respondenți considerând că apartenența lor la UE nu este nici un lucru bun, nici rău. Factorii socio-economici tind să susțină

aceste constatări. Într-adevăr, pe de o parte, cifrele arată că, în general, cetățenii din țările cu un PIB mai mare pe cap de locuitor

tind să își exprime un sprijin mai mare pentru apartenența la UE (de exemplu, Luxemburg, Germania și Țările de Jos).

21

Vârsta, educația și, prin urmare, ocupația sunt factori determinanți în acest sens. Sprijinul pentru apartenența la UE este cel mai

izbitor printre cei mai tineri și cei mai educați respondenți. Trei sferturi dintre persoanele cu funcții de conducere (75 %) și

studenți (74 %) consideră că este un lucru bun, în timp ce 46% dintre respondenții care și-au încheiat educația formală la vârsta

de 15 ani sau mai devreme și 46 % dintre șomeri sunt de aceeași părere.

În plus, rezultatele privind apartenența prezintă o recunoaștere tot mai mare a faptului că statutul de membru al UE a adus

beneficii țărilor individuale. Un procent fără precedent de 67 % dintre respondenți declară că țara lor a beneficiat în mod

echilibrat de pe urma statutului de membru al UE.

Acest procent crește în 25 de state membre, contribuind la cel mai înalt nivel global din 1983. Astfel cum prezintă

diagrama următoare, respondenții consideră că țara lor a beneficiat cel mai mult de pe urma statutului de membru al

UE în Malta (93 %), în Irlanda (91 %) și în Lituania (90 %). Deși numărul cetățenilor care consideră că țara lor a avut de

câștigat este mai mic în Austria (54 %), Regatul Unit (53 %) și Italia (44 %), aceste cifre reprezintă în continuare opinia

majorității. Creșteri semnificative în ultimele șase luni11 în acest sens ar trebui remarcate și în Cipru (56 %, +11), în Belgia

(77 %, +11), în România (71 %, +10) și în Grecia (57 %, +9).

11 Comparativ cu sondajul Parlametru efectuat în septembrie-octombrie 2017.

22

23

Imaginea și rolul Parlamentului European

Imaginea Parlamentului European rămâne constantă: chiar dacă mulți respondenți au în continuare o „imagine neutră” cu

privire la instituție (43 %), 31 % au opinii pozitive, iar 22 % au opinii negative despre aceasta. La nivel național, se observă unele

evoluții limitate (nu mai mult de +8/-7 pp din septembrie 2017 pentru răspunsuri pozitive, neutre și negative).

În acest sens, majoritatea respondenților tind să aibă încredere în Parlamentul European, astfel cum s-a arătat în sondajul

Eurobarometru standard al Comisiei Europene. În toamna anului 2017, 45 % dintre respondenți prezentau tendința să aibă

încredere în Parlamentul European, iar 42 %, prezentau tendința să nu facă acest lucru.

În acest context, europenii continuă să sprijine un rol mai important pentru Parlamentul European în viitor. Cu un an înainte

de alegerile europene, 47 % dintre respondenți ar dori să vadă personal că Parlamentul European joacă un rol mai important

în viitor. Acest lucru este valabil pentru majoritatea respondenților din 23 de state membre.

24

Corelațiile ulterioare confirmă constatările care se aplică și pentru mulți alți indicatori de bază, după cum s-a discutat anterior.

Într-adevăr, mai mult decât grupul de vârstă, factorii socio-economici au un impact semnificativ asupra tuturor variabilelor

legate de percepția generală a UE și, precum în cazul de față, asupra rolului Parlamentului European. Cu cât respondenții sunt

mai educați, cu atât mai important este rolul pe care l-ar acorda Parlamentului European în viitor, în conformitate cu gradul lor

mai ridicat de satisfacție față de modul în care funcționează democrația și atitudinea lor mai pozitivă față de UE în general.

25

CAPITOLUL 2: PROCDURA CANDIDAȚILOR CAP DE LISTĂ, TEMELE CAMPANIEI ȘIDEMOCRAȚIA

Alegerile din 2014 pentru Parlamentul European au marcat pentru prima dată faptul că alegătorii europeni au avut

posibilitatea să participe indirect la procesul de alegere a președintelui Comisiei Europene. În 2019, procedura

candidaților cap de listă va fi pusă în aplicare pentru a doua oară. Întrebați dacă, datorită acestei proceduri, ar fi mai

dispuși să meargă la vot decât înprezent, aproape jumătate dintre cetățenii UE2712 (49 %) susțin că procedura

candidaților cap de listă crește, într-adevăr, probabilitatea de a vota.

Tratatul de la Lisabona a consolidat în mod decisiv rolul Parlamentului, permițându-i să aleagă președintele Comisiei Europene,

în loc să îl limiteze la simpla aprobare a unui candidat desemnat exclusiv de Consiliul European. În mod specific, articolul 17

alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că un candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene este

propus Parlamentului European de către Consiliul European, „ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după

ce a procedat la consultările necesare”. Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl

compun.

Pe baza acestor modificări, principalele partide politice europene au nominalizat fiecare un candidat cap de listă pentru

președinția Comisiei. Într-o rezoluție adoptată în martie 201413, Parlamentul European și-a exprimat așteptările potrivit cărora

candidatul la funcția de președinte al Comisiei desemnat de partidul politic european care câștigă cele mai multe locuri în

Parlament va fi primul care va fi luat în considerare, pentru a-i confirma capacitatea de a obține sprijinul majorității absolute

necesare în Parlament. Având în vedere poziția clară și neechivocă a Parlamentului European și a grupurilor sale politice,

alegerile europene din 2014 au avut ca rezultat nominalizarea și alegerea lui Jean-Claude Juncker în calitate de președinte al

Comisiei Europene.

Într-o decizie a Parlamentului European din 7 februarie 201814, membrii au considerat că procesul desemnării candidaților cap

de listă din 2014 s-a dovedit a fi un succes și au subliniat că alegerile europene din 2019 ar fi o bună ocazie de a consolida

utilizarea acestei practici. Parlamentul și-a reiterat, de asemenea, poziția din 2014, declarând că ar fi pregătit să respingă orice

candidat în procedura de învestitură a președintelui Comisiei care nu a fost numit ca candidați cap de listă în perioada

premergătoare alegerilor europene.

În ultimele luni, Parlamentul European a demarat o serie de dezbateri în plen cu diferiți șefi de stat sau de guvern din UE pentru

a dezbate viitorul Europei și viitoarele alegeri europene. În cursul uneia dintre aceste dezbateri, în cadrul sesiunii plenare din

12 Această întrebare nu a fost adresată în Regatul Unit.13 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P7-TA-2014-0249&language=RO14 Decizia PE referitoare la revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană[2017/2233 (ACI)]: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P7-TA-2014-0249&language=RO

26

aprilie de la Strasbourg, președintele francez Emmanuel Macron s-a declarat în general favorabil procedurii candidaților cap

de listă și a solicitat dezbateri europene reale în întreaga Uniune pentru a apăra ideea suveranității europene15.

Cetățenilor li s-a reamintit în prezentul sondaj că, la alegerile europene din 2019, europenii ar putea nu numai să voteze pentru

cine ar trebui să îi reprezinte în Parlamentul European, ci și să participe la procesul de alegere a președintelui Comisiei

Europene. Întrebați dacă această posibilitate i-ar face mai dispuși să voteze decât în prezent, aproape jumătate dintre cetățenii

UE2716 (49 %) afirmă că procedura candidaților cap de listă crește într-adevăr probabilitatea ca ei să voteze. 43 % dintre

respondenți au declarat că probabilitatea ca ei să voteze nu se va schimba, în timp ce 8 % dintre cetățeni au declarat că nu știu

dacă această posibilitate va avea un impact asupra probabilității de a vota.

În unsprezece țări, cel puțin jumătate dintre cetățeni au declarat că procedura candidaților cap de listă ar crește probabilitatea

ca ei să meargă la vot. În fruntea acestei liste se află Ungaria, unde 67 % dintre respondenți se simt motivați de această

oportunitate reînnoită, urmată de Irlanda, cu 60 % dintre respondenții, și de Austria, cu 59 % dintre respondenți. La capătul

inferior al scalei, numai 30 % dintre respondenții din Țările de Jos, 31 % dintre cei din Estonia și 35 % dintre cei din Danemarca

văd procedura candidaților cap de listă ca o motivație suplimentară. Analizând defalcarea sociodemografică, per ansamblu,

această idee rezonează cel mai bine cu respondenții cu cel mai înalt nivel de educație. Mai pregătiți să creadă că atât UE, cât și

țara lor sunt din nou pe drumul cel bun, aceștia declară că probabilitatea de a merge la vot este mai mare dacă se vor simți

implicați în procedura candidaților cap de listă.

15 http://www.elysee.fr/declarations/article/european-parliament/16 Această întrebare nu a fost adresată în Regatul Unit.

27

Privind înapoi la opinia publică din perioada premergătoare alegerilor europene din 2014, majoritatea respondenților (55 %)

care au participat la sondajul Eurobarometru al Parlamentului intitulat, Cu un an înainte de sondajul electoral european din 2014,

credeau la acel moment că „alegerea indirectă a președintelui Comisiei Europene” i-ar încuraja să voteze. Impactul acestui

proces a fost, de asemenea, vizibil în motivele pentru a vota menționate de o parte a respondenților atunci când au fost

intervievați după scrutinul european din 201417.

Răspunsurile care indică „o probabilitate crescută de a vota” datorită procesului Spitzenkandidaten trebuie, prin urmare, să fie

analizate împreună cu întrebarea dacă acest proces ar fi un factor real de motivare pentru a vota. Intervievați în cadrul

sondajului Parlametru din 2017, 14 % dintre respondenți au fost de părere că oamenii vor vota la alegerile europene deoarece

„doresc să participe la alegerea viitorului președinte al Comisiei Europene”, indiferent de cât de important credeau că este să

voteze. (Parlametru 2017). Fiindu-le adresată aceeași întrebare din nou în aprilie 2018, acest răspuns a înregistrat o creștere de

3 puncte procentuale, procentul ajungând la 17 % dintre cetățenii din UE28.

Combinația celor doi factori arată nu numai că procedura candidaților cap de listă a rămas, în general, un factor atrăgător

pentru un număr mare de europeni, ci și o creștere a numărului de răspunsuri din partea cetățenilor care consideră desemnarea

candidaților cap de listă ca fiind o motivație pozitivă pentru a vota la alegerile europene.

17 Sondaj postelectoral privind alegerile europene 2014 al Parlamentului European(http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/20150201PVL00053/Sondaj-postelectoral-privind-alegerile-europene-2014).

28

Necesitatea unei adevărate dezbateri europene

Deși procesul în sine pare să fie bine perceput din nou în perioada premergătoare alegerilor europene din 2019, cetățenii și-au

exprimat părerea, de asemenea, cu privire la o serie de declarații care califică procesul de alegere a președintelui Comisiei

Europene. O declarație primește de departe cel mai mare sprijin din întreaga Uniune Europeană: 70 % dintre cetățeni afirmă

că procedura candidaților cap de listă are sens doar dacă este însoțit de o dezbatere reală asupra chestiunilor europene și a

viitorului UE. Prin acest rezultat, cetățenii clarifică faptul că doar acest proces nu va fi considerat suficient. Astfel cum arată acest

sondaj în general, europenii doresc o dezbatere politică bogată în conținut pe teme foarte specifice, care să rezoneze cu

așteptările lor privind acțiunea la nivel european.

Acest rezultat se bucură de un sprijin ridicat, de 87 % în Grecia, 80 % în Germania și 79 % în Belgia, în timp ce la celălalt capăt,

55 % din populația României, 58 % din populația Letoniei și 59 % din populația Estoniei și a Poloniei ar solicita ca această

dezbatere europeană reală să însoțească procedura candidaților cap de listă.

Într-adevăr, sondajele Eurobarometru din ultimii ani au arătat că cetățenii europeni au înțeles că Uniunea Europeană nu le

influențează viața doar marginal, ci că schimbările majore care sunt discutate și decise la nivel european îi afectează direct într-

un mod foarte concret. Cetățenii tind din ce în ce mai mult să își exprime așteptările mari pe care le au de la Uniunea Europeană,

în general, și de la Parlamentul European, în special. Spre deosebire de alegerile naționale, în care cetățenii votează și pentru

parlamentul lor național, dar în care, de fapt, se gândesc mai degrabă la guvernul pe care doresc să îl vadă în funcție,

participarea la alegerile pentru Parlamentul European de până în 2014 lasă destul de multe neclarități cu privire la executivul

european care ar apărea în urma stabilirii componenței ulterioare a Comisiei. Prin urmare, Tratatul de la Lisabona a adus mai

mult decât o schimbare juridică. Acesta a adus o înțelegere mai clară din partea cetățenilor a procesului de alegere a

președintelui Comisiei Europene și, cu aceasta, o înțelegere mai accentuată a necesității de transparență, democrație și

legitimitate.

Acest lucru devine clar la analizarea următoarelor trei afirmații: 63 % dintre cetățenii europeni afirmă că procedura candidaților

cap de listă aduce mai multă transparență procesului de alegere a președintelui Comisiei Europene. Această declarație

primește o majoritate absolută a răspunsurilor pozitive în 24 de țări și o majoritate relativă a respondenților care au dat un

răspuns pozitiv în toate cele 27 de state membre care au participat la sondaj. În fruntea listei se află Portugalia (74 %), Țările de

Jos (72 %), Grecia și Suedia (ambele cu 71 %), în timp ce 46 % dintre respondenții din Estonia se află la capătul opus al scalei,

precedați de cei din Letonia (48 %) și din Republica Cehă (49 %).

Peste șase din zece respondenți din întreaga UE (61 %) sunt convinși că acest proces reprezintă un progres semnificativ pentru

democrație în cadrul UE. De asemenea, această afirmație se bucură de sprijinul majorității populației din UE27, 23 de state

membre prezentând o majoritate absolută a cetățenilor care susțin această afirmație. Portugalia (77 %), Suedia (75 %) și Grecia

(68 %) se situează în fruntea acestui clasament, iar Estonia (41 %) și Slovenia și Republica Cehă (ambele cu 45 %) se află la

capătul opus.

30

Un rezultat similar obține și cel de al treilea element al acestui grup, 60 % dintre respondenții europeni susținând afirmația că

procedura candidaților cap de listă conferă Comisiei Europene mai multă legitimitate. Trei sferturi dintre cetățenii Portugaliei

(75 %), 68 % dintre cetățenii Greciei și 66% dintre cei ai Irlandei sunt de acord cu această afirmație, în timp ce cele trei țări baltice

rămân la capătul opus al listei, cu 50 % în Lituania (același procent ca în Republica Cehă și Finlanda), 39 % în Estonia și 35 % în

Letonia.

Unul dintre argumentele invocate adesea împotriva procedura candidaților cap de listă a fost acela că ar împiedica statele

membre să își exercite prerogativele tradiționale de a alege cel mai bun candidat pentru postul respectiv. Spre deosebire de

cele trei afirmații discutate mai sus, doar 46 % dintre europeni susțin această afirmație, în special în Ungaria (60 %), Belgia (59 %)

și Țările de Jos (58 %). Doar un sfert dintre respondenții din Bulgaria, 30 % dintre cetățenii din Estonia și 33 % dintre cei din

Slovacia împărtășesc acest punct de vedere.

Respondenții au fost, de asemenea, întrebați dacă, în opinia lor, procedura candidaților cap de listă „nu a avut un impact real

și nu schimbă prea multe”. Doar 45 % dintre toți europenii care au participat la sondaj au împărtășit acest punct de vedere, cele

mai ridicate niveluri înregistrându-se în Belgia (58 %), Republica Cehă (55 %) și Austria (54 %). Doar în cinci țări această afirmație

este împărtășită de majoritatea absolută a respondenților. Cele de mai sus confirmă motivele deja subliniate în răspunsurile

europenilor în 2013, cu un an înainte de alegerile europene din 201418: aceștia au sprijinit alegerea președintelui Comisiei

Europene direct de către cetățenii europeni, în principal deoarece „acest lucru ar contribui la luarea unor decizii CE mai legitime

în ochii europenilor” și „ar consolida democrația în cadrul UE”.

În comparație cu rezultatele din 2013, răspunsurile oferite în cadrul prezentului sondaj arată că aprecierea față de o democrație

consolidată în UE și o mai mare transparență pentru proces în sine nu s-a diminuat, ci dimpotrivă. Nu există o majoritate în

rândul cetățenilor europeni care să creadă că procedura candidaților cap de listă nu ar schimba nimic. Dar, în același timp, cu

un an înainte de alegerile europene, cetățenii lansează un apel clar la acțiune: un apel la o dezbatere pe teme specifice, o

așteptare de a pune problemele mai presus de proces și procedură.

Temele de dezbatere Subiectele campaniei din perspectiva cetățenilor europeni

În acest context, cetățenii europeni au fost întrebați ce teme ar dori să fie dezbătute în mod prioritar în cadrul campaniei pentru

alegerile europene. Graficul următor indică clasamentul temelor în funcție de media mențiunilor la nivelul UE, alături de cele

trei țări în care chestiunea respectivă a atras cel mai mare număr de respondenți.

În medie, la nivelul UE, 49 % dintre europeni doresc ca lupta împotriva terorismului să fie subiectul cel mai dezbătut, urmată

de combaterea șomajului în rândul tinerilor

(48 %), imigrația (45 %), economia și creșterea (42 %). Un nivel secundar, menționat de aproximativ o treime dintre europeni,

reunește lupta împotriva schimbărilor climatice și protecția mediului cu 35 % dintre mențiuni, promovarea drepturilor omului

18 EB PE „Un an până la alegerile europene din 2014” (EB 79.5),http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/20150201PVL00058/One-year-to-go-to-the-2014-European-elections

31

și a democrației, precum și protecția socială a cetățenilor UE fiind susținută în mod egal de 32 % dintre respondenți.

Mai puțin de o treime dintre cetățenii UE doresc ca politica de securitate și apărare (29 %), modul de funcționare a UE în viitor

(27 %), protecția consumatorilor și siguranța alimentară (27 %) sau protecția granițelor externe ale UE (26 %) să fie subiecte de

campanie. Lista se încheie cu 20 % dintre cetățenii europeni care solicită ca protecția datelor cu caracter personal să fie

dezbătută în cadrul viitoarei campanii electorale.

Două teme majore se cristalizează din varietatea de chestiuni europene: pe de o parte, europenii doresc o dezbatere privind

securitatea în sensul cel mai larg, care pentru unii ar include, de asemenea, aspecte precum protecția granițelor externe sau

imigrația și, pe de altă parte, teme legate de prosperitatea și starea personală de bine. Aceste două domenii pot fi defalcate

32

într-o primă etapă în cinci subiecte care primesc cea mai mare atenție din partea cetățenilor din întreaga UE. Din domeniul

securității, „lupta împotriva terorismului” este menționată drept prioritatea principală a campaniei în rândul respondenților din

Franța (60 %), Finlanda (58 %), Republica Cehă (55 %), Luxemburg (54 %, în egală măsură cu combaterea șomajului în rândul

tinerilor), Belgia (49 %), Irlanda (48 %) și Polonia (45 %).

Într-adevăr, terorismul a fost o problemă de interes major în ultimii ani, care a dominat dezbaterile publice din întreaga

Uniune Europeană. Numărul mai scăzut din prezent al atacurilor din UE, comparativ cu anii anteriori, nu înseamnă că

amenințarea a dispărut. Atacurile teroriste recente din 23 martie 2018 din orașele franceze Carcassonne și Trèbes au arătat

necesitatea continuă a unui răspuns european puternic la terorism – și, de asemenea, stau la baza motivației pentru care

Franța se află în frunte pe lista de țări, cu 60 % dintre cetățenii săi, care solicită ca această problemă să primească cea mai

mare atenție în timpul campaniei electorale.

Imigrația ocupă locul trei în clasamentul chestiunilor prioritare din cadrul campaniei. Cetățenii din cinci țări au nominalizat

această chestiune drept principala lor cerere pentru dezbatere la nivel european. Cu Italia pe primul loc, unde 66 % dintre

respondenți consideră că imigrația este cel mai presant subiect de campanie, Malta (65 %) și Ungaria (62 %) urmează

îndeaproape, în timp ce 50 % dintre cetățenii Germaniei și 46 % dintre cei ai Estoniei consideră că imigrația ar trebui să fie

subiectul cel mai dezbătut în perioada premergătoare alegerilor din 2019.

33

În ceea ce privește aspectele legate de prosperitatea și bunăstarea personală, cele mai mari rezultate generale pentru

fiecare țară sunt înregistrate pentru „combaterea șomajului în rândul tinerilor” ca fiind prioritatea cea mai importantă: un

procent de 77 % dintre respondenții din Cipru doresc ca această chestiune să fie dezbătută, urmat de 68 % în Croația și

63 % în Spania. Portugalia (61 %), Slovenia (55 %), Austria (47 %, în egală măsură cu „combaterea schimbărilor climatice și

protecția mediului” și „protecția granițelor externe”) și Slovacia (40 %) completează seria țărilor pentru care lupta

împotriva șomajului în rândul tinerilor ar trebui să fie cea mai dezbătută chestiune în cursul viitoarei campanii electorale.

„Economia și creșterea” este al doilea element fundamental pe care cetățenii îl doresc a fi abordat în dezbaterea referitoare

la prosperitate și bunăstare în cadrul campaniei. 81 % dintre respondenții din Grecia doresc ca acestui subiect să i se

acorde cea mai mare atenție în dezbaterea publică, fiind urmați de cei din Lituania (60 %), Letonia (59 %), Bulgaria (59 %)

și România (52 %).

Nu în ultimul rând, lupta împotriva schimbărilor climatice și protecția mediului rămân o problemă majoră pentru mai

multe țări. Țările de Jos și Suedia se află amândouă în fruntea clasamentului în acest domeniu, 66 % dintre cetățenii

ambelor țări fiind cei mai interesați să audă vorbindu-se despre această chestiune. De asemenea, Danemarca a menționat

schimbările climatice și mediul ca prioritate principală pentru 56 % dintre respondenți.

Securitatea în toate aspectele sale, imigrația, precum și prosperitatea și starea personală de bine domină deja de multă

vreme clasamentul preocupărilor prioritare pentru cetățenii europeni, deci nu este deloc surprinzător faptul că aceste

chestiuni se află, de asemenea, în capul listei problemelor de dezbătut în timpul campaniei pentru alegerile europene. Cu

toate acestea, este interesant de observat anumite schimbări în timp.

În sondajul realizat de Parlament după alegerile europene din 2014, șomajul, creșterea economică și imigrația au fost cele

trei probleme cel mai des menționate care i-au determinat pe cetățeni să voteze în aceste alegeri. Este de remarcat faptul

că, pe de altă parte, „terorismul” a fost subiectul cel mai puțin menționat, doar 7 % dintre cetățenii europeni menționând

acest subiect ca fiind unul dintre motivele pentru care au participat la alegeri.

În sondajul Parlametru 201719, cetățenii au solicitat, în primul rând, intensificarea acțiunilor UE în ceea ce privește

combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, la același nivel cu lupta împotriva terorismului. Combaterea șomajului în rândul

tinerilor a fost în medie cel de-al treilea element cel mai des menționat. Aceste trei subiecte principale circumscriu, în sens

larg, preocupările exprimate în mod continuu de cetățenii europeni: aceștia doresc să își trăiască viața într-un loc care să

le garanteze șansele și să le protejeze libertatea de amenințările teroriste. Chestiunile legate de migrație și „permiterea

unor noi modalități pentru stimularea economiei și creșterii” figurează, de asemenea, pe lista temelor campaniei în

prezentul sondaj.

19 Parlametru 2017: O voce mai puternică (PE 608.741),http://www.europarl.europa.eu/external/html/parlemetre/eb88_v2.pdf

34

Există, însă, și o altă modalitate de a integra acest clasament în povestea generală europeană în curs: cetățenii sunt, de

asemenea, întrebați periodic despre percepțiile și așteptările lor privind acțiunea Uniunii Europene.

La întrebarea dacă acțiunile actuale ale UE sunt excesive, corespunzătoare sau insuficiente, 59 % dintre cetățenii din UE

declară că lupta UE împotriva șomajului este insuficientă. 58 % dintre cetățeni consideră că acțiunile UE sunt insuficiente

în ceea ce privește migrația, iar 57 % consideră că UE nu depune suficiente eforturi în lupta împotriva fraudei fiscale sau,

în aceeași măsură, în lupta împotriva terorismului. Majoritatea cetățenilor UE consideră, de asemenea, că în prezent,

Uniunea Europeană nu abordează suficient protecția mediului (51 %), protecția granițelor externe (50 %), sănătatea și

securitatea socială (48 %), promovarea democrației și a păcii în lume (45 %) și politica de securitate și apărare (43 %).

35

Analizând așteptările cetățenilor cu privire la viitoarele acțiuni ale UE în aceleași domenii de politică, clasamentul este în mare

parte același ca și în cazul chestiunilor prioritare din cadrul campaniei: un procent de 77 % dintre europeni doresc ca UE să

intervină mai mult în lupta împotriva terorismului, urmat de șomaj (76 %), protecția mediului (75 %), lupta împotriva fraudei

fiscale (74 %), promovarea păcii și a democrației în lume (73 %) și problema imigrației (72 %).

Interpretarea listei de priorități principale pentru campania electorală în asociere cu lista subiectelor prioritare în materie de

politici pentru Parlamentul European și percepția asupra acțiunilor UE, „imaginea de ansamblu europeană” apare ca fiind

destul de consecventă în timp, reflectată în mod similar, indiferent de perspectiva din care alegem să o analizăm. Elementul

lipsă din lista de subiecte ale campaniei, dar care se potrivește tematic și emoțional cu ambele idei legate de securitate și

prosperitate, este lupta împotriva fraudei fiscale. Aici intră în joc aspectul corectitudinii, cu o așteptare clară că aceasta este o

problemă pe care Uniunea Europeană ar trebui să o abordeze. Cu toate acestea, imaginea din fiecare stat membru nu poate fi

zugrăvită în același fel. În timp ce, în medie, apare o selecție clară de probleme principale, paleta de subiecte este diferită de la

o țară la alta.

36

Ce presupune democrația

Sondajul analizează mai atent nivelul satisfacției cetățenilor față de modul în care funcționează democrația atât în țara lor, cât

și în UE. Graficul de mai jos compară „gradul de mulțumire față de modul în care funcționează democrația” atât în UE, cât și în

țara proprie a respondenților, din 2007. O serie de detalii merită o analiză mai amănunțită: în primul rând, se poate observa că

tendințele atât pentru mulțumire, cât și pentru nemulțumire evoluează în mare parte în paralel atât pentru UE, cât și pentru

fiecare țară. În același timp, se observă scăderea nivelului de mulțumire în urma crizei financiare și economice. Începând cu

anul 2009, se observă o scădere semnificativă a nivelului de mulțumire, din nou, atât la nivel european, cât și în ceea ce privește

situația internă. Contrar acestei evoluții, cresc nivelurile de nemulțumire față de modul în care funcționează democrația atât în

UE, cât și în țara respondenților. Începând cu jumătatea anului 2011, valorile se uniformizează și se stabilizează, deși la un nivel

mai scăzut decât înainte de criză. Din 2017, rezultatele pentru „mulțumit de modul în care funcționează democrația în UE” sunt

în sfârșit mai ridicate decât ratele de răspuns privind nemulțumirea.

Rezultatele din prezentul sondaj Eurobarometru arată că majoritatea respondenților continuă să fie mulțumiți de modul în care

funcționează democrația în UE (46 %, +3 puncte procentuale din martie 2017). Pe de altă parte, 42 % dintre cetățenii din

întreaga UE nu sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE, o scădere cu 5 puncte procentuale din martie

2017. În 16 țări, o majoritate absolută a cetățenilor s-a declarat mulțumită de modul în care funcționează democrația în UE, în

frunte cu Irlanda, cu 74 % dintre respondenți, Danemarca (70 %) și Luxemburg (62 %). În total, 19 țări au obținut rezultate peste

media UE pentru această întrebare. Regatul Unit, Cipru și Spania (toate 38 %) și Grecia (29 %) se află la celălalt capăt al

spectrului, cu cel mai mic număr de cetățeni mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE.

37

Analizând distribuția din punct de vedere geografic, se poate observa că, în mod predominant, țările din Europa Centrală, de

Est și de Nord exprimă cel mai înalt grad de mulțumire, în timp ce o mare parte din țările din Europa de Sud și de Vest arată un

grad de mulțumire comparabil mai scăzut. În aceste variații nord/est - sud/vest este surprinzător faptul că cetățenii din patru

din cele cinci state membre mai mari ale UE, respectiv Regatul Unit, Franța, Spania și Italia, manifestă un grad de mulțumire

semnificativ mai scăzut față de modul în care funcționează democrația în UE, decât media UE. Este la fel de interesant să

observăm că Portugalia și Irlanda sunt excepții notabile în această distribuție geografică, ambele țări beneficiind de acțiuni de

sprijin coordonate de UE în timpul crizei economice și după aceasta.

38

Analizând răspunsurile la întrebarea dacă cetățenii sunt, în general, mulțumiți sau nemulțumiți de modul în care funcționează

democrația în țara lor, observăm în medie și în general, cifre mai mari pentru mulțumire. În medie la nivelul UE, 55 % dintre

cetățeni se declară mulțumiți de modul în care funcționează democrația în țara lor. Aceasta înseamnă 9 puncte procentuale

mai mult față de procentajul celor care au răspuns la aceeași întrebare cu privire la UE, rămânând stabil din punct de vedere

statistic în comparație cu rezultatele din martie 2017, unde 54 % dintre cetățeni au răspuns că sunt mulțumiți. În medie, 42 %

dintre respondenții din UE se declară nemulțumiți de modul în care funcționează democrația în țara lor, o ușoară scădere cu 2

puncte procentuale față de martie 2017.

39

Per ansamblu, 18 țări au înregistrat o majoritate absolută a cetățenilor care sunt mulțumiți de democrație în țara lor, în frunte

cu Danemarca (91 %), Luxemburg (85 %) și Țările de Jos (82 %). În 10 țări, majoritatea respondenților nu sunt mulțumiți de

modul în care funcționează democrația în țara lor. Ca și în cazul democrației în UE, și în acest caz Grecia este țara în care cetățenii

manifestă cel mai mic nivel de mulțumire (28 %), precedată de România (32 %) și Slovacia (35 %).

Dacă acum ne uităm din nou la reprezentarea geografică a nivelului de mulțumire față de modul în care funcționează

democrația în diferitele țări ale UE, variația se schimbă mai degrabă spre o distribuție nord-sud. Țările nordice înregistrează cel

mai înalt grad de mulțumire față de democrația lor națională, în timp ce în sudul și în sud-estul Europei, gradul de mulțumire

față de modul în care funcționează democrația în țările individuale este mai redus (Portugalia și Malta fiind excepțiile în acest

caz).

40

În plus, este interesant de menționat că, în 12 state membre ale UE, respondenții sunt mai mulțumiți de modul în care

funcționează democrația în UE decât în țara lor proprie. Acest „excedent” este cel mai puternic în Lituania, România și Bulgaria,

în timp ce în Țările de Jos, Austria și Suedia, cetățenii sunt mai mulțumiți de democrația din țara lor decât de modul în care

aceasta funcționează în UE.

41

În timp ce rezultatele sondajului Eurobarometru privind nivelul de mulțumire față de democrație arată un rezultat parțial

satisfăcător, mai ales atunci când este analizat din perspectiva tendințelor pe termen lung, există un alt aspect potențial care

ar putea fi evidențiat prin combinarea unor seturi de date diferite. Cercetările academice sugerează, un aspect adus în discuție

pe scară largă drept modelul „votului economic retrospectiv”, că cetățenii ar putea deveni repede nemulțumiți de democrație

dacă așteptările lor economice nu sunt îndeplinite. Cetățenii au așteptări mari în ceea ce privește prosperitatea economică, iar

aceste așteptări sunt puternic reflectate în alegerile lor electorale. În perioadele de dificultăți economice, alegătorii pedepsesc

adesea partidul aflat la guvernare și trec de partea unui partid din opoziție sau a unui nou antreprenor politic. Acest efect este

cunoscut și descris atât pentru „democrațiile tradiționale”, cât și pentru democrațiile emergente.

Pornind de la această ipoteză, comparația dintre răspunsurile Eurobarometru privind „mulțumit de modul în care funcționează

democrația în UE/țara mea” și „lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în UE/țara mea” arată două seturi de tendințe paralele

clare. În ultimul timp, nivelul de mulțumire cu privire la modul în care funcționează democrația atât înUE, cât și la nivel național

urmează aceeași tendință ascendentă ca și în cazul în care lucrurile se îndreaptă în direcția corectă la nivel european și național.

Sentimentul dacă democrația funcționează sau nu pare a fi legat de situația economică și politică actuală din fiecare țară și din

UE. Direcția descendentă a tuturor celor patru tendințe din graficul de mai sus, după criza economică și financiară, precum și

ameliorarea lor ulterioară ar putea fi un alt indicator pentru această teorie.

42

Analizând aceste două întrebări în comun, se poate observa că europenii se simt într-adevăr atașați de democrație atât la

nivelul UE, cât și în propria lor țară, dar dificultățile de a avea succes la nivel personal din punct de vedere economic au un

impact direct asupra opiniilor lor. Acest lucru devine și mai clar atunci când este analizat în perspectivă, utilizând date

referitoare la PIB-ul țărilor pe cap de locuitor, precum și la ratele de șomaj actuale. Patru țări selectate pot ilustra acest lucru:

Cetățenii din Irlanda și Țările de Jos exprimă un nivel mare de mulțumire față de modul în care funcționează democrația atât

în UE, cât și în țara lor. În același timp, ei consideră în egală măsură că „lucrurile se îndreaptă în direcția corectă”, din nou, atât

în UE, cât și în țara lor. Acest lucru se corelează cu o rată ridicată a PIB-ului pe cap de locuitor, precum și cu o rată foarte scăzută

a șomajului. În schimb, analizând cazul Spaniei și al Greciei, ambele țări suferă de rate relativ mai ridicate ale șomajului

(exacerbate chiar, atunci când analizăm doar șomajul în rândul tinerilor) și, de asemenea, un PIB comparativ mai scăzut. Făcând

o corelare cu aceste date, nivelul de mulțumire al Spaniei și Greciei față de democrație apare ca fiind mult mai scăzut, cu un

rezultat la fel de scăzut pentru „lucrurile se îndreaptă în direcția corectă”.

Mulțumit(ă) de modul în carefuncționează democrația:

Lucrurile se îndreaptăîn direcția bună

PIBpe cap de locuitor

PPC 2017*

Rata șomajului2018**

în țara noastră în UE în țara noastră în UE

Irlanda 80 % 74 % 74 % 62 % 60 729 € 6 %

Țările de Jos 82 % 51 % 59 % 41 % 44 801 € 3,9 %

Spania 37 % 38 % 20 % 26 % 31 915 € 16,1 %

Grecia 28 % 29 % 9 % 15 % 23 224 € 20,8 %* Fondul Monetar Internațional (FMI), World Economic Outlook Database. Produsul intern brut pe cap de locuitor, prețurile actuale. Paritateaputerii de cumpărare; dolari internaționali.** Baza de date Eurostat. Rata armonizată a șomajului pe sexe (ID: teilm020). http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-/teilm020(informații extrase la 11.5.2018)

43

Atitudini față de partidele emergente

După cum s-a menționat deja mai sus, a fost observată în ultimii ani, în mai multe țări ale UE, apariția unor partide noi, dintre

care multe au succes protestând împotriva sistemului politic. Acest lucru s-a manifestat atât în rezultatele alegerilor europene

din 2014 și, prin urmare, în componența Parlamentului și a activității sale, dar a avut de asemenea impact, uneori în mare

măsură, asupra peisajului politic al fiecărui stat membru.

Într-adevăr, în perioada dintre 2013 și 2018, au apărut peste 70 de partide noi și alianțe în statele membre ale UE. În unele

cazuri, succesul lor a fost direct legat de apropierea alegerilor legislative. În acest context, este demn de reținut faptul că șase

state membre ale UE (Estonia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Slovenia și Suedia) vor organiza alegeri naționale înainte de

alegerile europene din 2019.

Din 2013, un total de 43 de partide/alianțe noi și-au asigurat locuri în alegerile legislative, iar Italia, Letonia, Slovenia și Slovacia

au cel mai mare număr de partide noi care intră în parlamentele lor naționale. Dintre aceste noi partide, pot fi menționate

rezultatele deosebit de ridicate din Franța, cu 308 locuri pentru LREM în Assemblée Nationale, 71 de locuri pentru coaliția

44

Podemos din Spania sau 222 de locuri pentru Movimento Cinque Stelle în Italia. În urma crizei, fenomenul partidelor sau

mișcărilor de protest a câștigat teren atât în țările în care democrația pare să fie puternic înrădăcinată, cât și în țările care au o

istorie comparabil mai scurtă ca națiuni cu un regim de democrație reprezentativă.

Partide noi 2013-2018, cu locuri în parlamentele naționale

2013 2014 2015 2016 2017 2018Totalul partidelor

pe stat membru

BE 0

BG 2 1 3

CZ 1 1

DK 1 1

DE 0

EE 1 1

IE 2 2

EL 1 1

ES 1 1 2

FR 1 1

HR 2 2

IT 3 1 4

CY 1 1 2

LV 2 1 1 4

LT 1 1

LU 0

HU 1 1

MT 0

NL 1 1 2

AT 1 1

PL 2 2

PT 0

RO 1 1 1 3

SI 1 1 1 1 4

SK 1 1 1 1 4

FI 1 1

SE 0

UK 0

Total 2 9 11 9 9 3 43Sursa: Colectarea datelor - Unitatea pentru monitorizarea opiniei publice

45

Având în vedere evoluțiile politice recente din statele membre ale Uniunii Europene și în contextul viitoarelor alegeri europene,

cetățenii au fost rugați să se pronunțe asupra unei serii de declarații privind apariția unor noi partide și mișcări politice. Faptul

că noile partide și mișcări politice au succes electoral prin protestul împotriva clasei politice este considerat, în general, a fi un

lucru mai degrabă pozitiv de către majoritatea europenilor. Într-adevăr, 38 % dintre cetățeni consideră că partidele de protest

generează un pericol pentru democrație, în timp ce jumătate dintre respondenții din întreaga UE nu consideră că astfel de

partide sau mișcări ar reprezenta o amenințare la adresa democrației.

În acest context, ar putea fi menționat un sondaj recent realizat de Centrul de Cercetare Pew20, care sugerează că angajamentul

public față de democrația reprezentativă, atât la nivel global, cât și în cadrul Uniunii Europene, nu poate fi considerat ca fiind

un lucru garantat de la sine. În cele 10 țări din UE vizate de sondajul21 efectuat de centrul menționat, o medie de 37 % dintre

persoane au fost clasificate drept „democrați dedicați”, adică susțin un sistem în care reprezentanții aleși guvernează, dar nu

susțin conducerea de către experți, un lider puternic sau de către armată. 42 % dintre respondenți au declarat că democrația

reprezentativă este bună, dar că ar putea susține cel puțin încă o altă formă de guvernare, după cum s-a menționat mai sus. În

cele din urmă, 10 % dintre respondenți nu ar susține democrația reprezentativă și ar susține în schimb cel puțin o formă

nedemocratică de guvernare.

20 Centrul de Cercetare Pew, octombrie 2017, „Globally, Broad Support for Representative and Direct Democracy” (La nivel global,susținere pentru democrația reprezentativă și directă), http://www.pewglobal.org/2017/10/16/globally-broad-support-for-representative-and-direct-democracy/21 Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia, Regatul Unit.

46

Pe de altă parte, există și o opinie foarte clară, împărtășită de șapte din zece cetățeni, că a fi pur și simplu împotriva a ceva nu

ar aduce nicio îmbunătățire. Acest lucru poate fi interpretat ca o limitare la adresa activismului politic acceptabil pentru

cetățeni: opoziția în sine și ca o chestiune de principiu, fără a oferi idei alternative credibile nu este văzută ca o contraofertă

politică atractivă.

Acest sentiment predominant clar este sprijinit de susținerea puternică pentru următoarea afirmație: „Avem nevoie de o

schimbare reală, iar aceste partide și mișcări o pot aduce”, în care cred 56 % dintre cetățenii din UE, în timp ce doar 32 % dintre

respondenți nu împărtășesc această afirmație. Nu în ultimul rând, 53 % dintre cetățenii din întreaga UE consideră că noile

partide și mișcări politice pot găsi soluții mai bune decât clasa politică, în timp ce doar 34 % dintre respondenți nu cred că noile

mișcări ar avea această capacitate.

Per ansamblu, se cristalizează o imagine în care cetățenii ar căuta o „schimbare reală” în țara lor și, de asemenea, pe cei care ar

putea îndeplini aceste așteptări. Partidele și mișcările emergente nu sunt, în general, văzute ca o amenințare la adresa

democrației, dar acceptarea lor publică pare să fie limitată de așteptările clare ale cetățenilor de a fi prezentate soluții și

propuneri, în loc să se respingă pur și simplu statu-quo-ul. Pe baza acestui factor admisibil, majoritatea cetățenilor UE se

așteaptă ca noile partide și mișcări politice să găsească noi soluții, mai bune decât clasa politică tradițională.

Analizând pe rând rezultatele celor patru afirmații, se observă diferențe destul de interesante între țări, la nivel individual.

47

În doar două state membre, și anume Germania și Suedia, o majoritate absolută a cetățenilor consideră că partidele emergente

reprezintă o amenințare la adresa democrației. Pe de altă parte, o majoritate absolută a cetățenilor din 17 țări ale UE nu

consideră că acest lucru este adevărat. Ratele de răspuns cresc până la 68 % dintre respondenți în Grecia, care nu consideră că

acest fenomen reprezintă o amenințare, Republica Cehă (64 %), Danemarca (63 %), Letonia și Spania (ambele 62 %) și Țările de

Jos (61 %) completând lista țărilor cu un procent de peste 60 %.

În contextul recentelor evoluții electorale, este interesant de observat cazul Italiei și al Franței. În Italia, doar un procent de 34 %

consideră noile partide și mișcări politice drept o amenințare la adresa democrației, spre deosebire de 55 % dintre cetățeni care

nu văd un astfel de pericol. În Franța, 47 % dintre cetățeni nu simt o amenințare, în timp ce aproximativ patru din zece

respondenți sunt de acord cu afirmația (39 %).

Faptul că șapte din zece europeni se așteaptă ca partidele emergente să fie constructive și nu doar să respingă statu-quo-ul

este, de asemenea, reprezentat în distribuția geografică. Numai Malta a înregistrat un rezultat sub majoritatea absolută pentru

această afirmație, 46 % dintre cetățenii săi fiind de acord cu afirmația. Toate celelalte state membre ale UE depășesc pragul de

50 %, în frunte cu Țările de Jos cu o susținere de 87 %, Germania (85 %) și Suedia (81 %).

48

Această afirmație prezintă, de asemenea, câteva rezultate interesante. În doar 7 din cele 28 de state membre ale UE, mai puțin

de majoritatea absolută a cetățenilor sunt de acord cu afirmația că noile partide și mișcări politice pot găsi soluții noi mai bune.

Franța se clasează pe ultimul loc la această afirmație, doar 36 % dintre cetățeni considerând că afirmația este adevărată. În plus,

Regatul Unit, Țările de Jos, Danemarca, Cipru, Germania și Luxemburg completează lista țărilor care nu înregistrează o

majoritate pentru afirmația de mai sus. De cealaltă parte a spectrului, unde în frunte se află Croația cu 68 % dintre respondenți

care aprobă afirmația, putem găsi țări cum ar fi Ungaria și Republica Cehă, ambele cu 67 %, Italia și Lituania (ambele 65 %) sau

Spania și Polonia (ambele 64 %), fiecare cu eventuale explicații diferite.

Nu în ultimul rând, o analiză a celei de a patra afirmații arată o distribuție similară. La întrebarea dacă sunt de acord sau nu cu

afirmația „avem nevoie de o schimbare reală, iar aceste partide și mișcări o pot aduce”, cea mai mică susținere provine din țări

precum Țările de Jos (38 %), Suedia (39 %), Luxemburg și Germania (ambele 44 %). Cea mai mare susținere pentru această

afirmație provine de la respondenții din Croația (72 %) și Italia (71 %), urmate de Spania (69 %) și Republica Cehă și Letonia

(ambele 68 %).

49

50

CAPITOLUL 3: ATITUDINEA EUROPENILOR PRIVIND EXERCITAREA DREPTULUI DEVOT La ALEGERILE EUROPENE

Acest capitol analizează modul în care cetățenii percep și abordează procesul de vot, atât îngeneral, cât și în mod

specific, cu privire la alegerile europene. Analizele privind cunoașterea datelor alegerilor și privind interesul pe care

cetățenii îl afișează în prezent referitor la acest scrutin clarifică diferențele semnificative dintre țări și dintre grupurile

sociodemografice.

Motivele pentru care cetățenii ar putea fie să voteze, fie să se abțină de la vot la alegerile europene au la bază un spectru larg

de posibili factori, ceea ce duce la concluzia că o abordare diferențiată și bine orientată în ceea ce privește comunicarea,

informarea și atenția acordată aspectelor tehnice joacă un rol principal pentru o abordare pozitivă a comportamentului

electoral.

A merge la vot este simplu

Respondenții au fost rugați să precizeze, pe o scară de la 1 la 10, dacă consideră că este simplu sau dificil să meargă la vot la

alegerile naționale și la alegerile parlamentare europene. Rezultatele arată că pentru marea majoritate a cetățenilor a merge la

vot este simplu: acest lucru nu pare a fi o chestiune controversată nici atunci când este vorba despre alegerile naționale, nici

când se face referire la alegerile europene.

Deși, intuitiv, scrutinul național este considerat mai familiar și astfel „mai simplu” (72 %22 dintre respondenți declară că este

simplu să meargă la vot la alegerile naționale), majoritatea europenilor cred, de asemenea, că votul în alegerile europene este

ceva simplu de făcut (62 %)23

22 Rețineți că media UE nu ia în considerare rezultatul pentru Regatul Unit (această întrebare nu a fost adresată în țara respectivă).23 Rețineți că media UE nu ia în considerare rezultatul pentru Regatul Unit (această întrebare nu a fost adresată în țara respectivă).

51

Există, însă, în statele membre, unele diferențe care trebuie remarcate referitor la complexitatea percepută a „exprimării

votului”. Rezultatele variază de la 90 % dintre respondenți în Danemarca, 86 % în Malta sau 74 % în Suedia, în ceea ce privește

sentimentul că este simplu de a vota la alegerile pentru Parlamentul European, până la 49 % în Belgia, 50 % în Italia și, în cele

din urmă, 53 % în Slovacia și Croația.

52

Când vine vorba despre „alegerile naționale”, o paletă similară diversă de rezultate este reprodusă: scorurile variază de la 90 %

în Danemarca, 88 % în Suedia, 87 % în Malta, până la 53 % în Belgia și 58 % în Slovacia și Croația.

Rezultatele anumitor state membre pot fi aduse în prim-plan: analizând cazul Belgiei, care sunt motivele care stau la baza

nivelului relativ scăzut al răspunsurilor pozitive atât pentru alegerile naționale, cât și pentru alegerile europene? O

explicație ar putea fi găsită în structura constituțională a Belgiei și în eventualele complexități rezultate din aceasta, cu

privire la care alegătorii trebuie să decidă.

Rezultatele din Franța și Republica Cehă merită, de asemenea, menționate: în aceste țări, cetățenii înregistrează cele mai

mari divergențe de opinie cu privire la voturile naționale și europene. 70 % și, respectiv, 72 % dintre respondenți consideră

că a vota în alegerile naționale este ușor, în timp ce doar 54 % și 56 % consideră același lucru pentru alegerile europene.

Analizele sociodemografice relevă faptul că „a merge la vot” este mai simplu în special pentru respondenții cu un interes

relativ ridicat pentru politică și afacerile europene. În schimb, impresia de complexitate este mai puternică în rândul

persoanelor cu un nivel mai scăzut de educație, precum și în rândul tinerilor care încă studiază.

În paralel, exprimarea votului pare a fi mai complicată pentru cetățenii cu dificultăți în a-și plăti facturile și pentru cei care

cred că lucrurile se îndreaptă în direcția greșită atât înțara lor, cât și în UE.

Votul este important

Atunci când problema se schimbă de la dificultatea percepută de a merge la vot la „importanța” pe care cetățenii o atribuie

actului de a vota la diferite alegeri, apar constatări foarte diferite.

La fel ca și în cazul întrebării anterioare, respondenților li s-a cerut să precizeze, pe o scară de la 1 la 10, dacă este sau nu

important să meargă la vot la alegerile naționale și la alegerile pentru Parlamentul European.

Deși 68 %24 dintre europeni declară că „a vota la alegerile naționale” are o importanță deosebită (scorurile 8, 9 și 10), doar

49 %25 împărtășesc această opinie cu privire la alegerile pentru Parlamentul European. Deși acest din urmă rezultat pare

să fie scăzut în comparație cu „importanța” acordată participării la alegerile naționale, posibilitatea de îmbunătățire are

un potențial semnificativ, deoarece încă mai este un an până la alegerile europene.

24 Rețineți că media UE nu ia în considerare rezultatul pentru Regatul Unit (această întrebare nu a fost adresată în țara respectivă).25 Rețineți că media UE nu ia în considerare rezultatul pentru Regatul Unit (această întrebare nu a fost adresată în țara respectivă).

54

Rețineți că media UE nu ia în considerare rezultatul pentru Regatul Unit (această întrebare nu a fost adresată în țara respectivă).

Importanța votului național este recunoscută de majoritatea cetățenilor din toate statele membre, deși disparitățile sunt

evidente.

Pe de o parte, Suedia, Danemarca, Țările de Jos și Malta se află în fruntea listei țărilor cu cel puțin 85 % dintre respondenți

care afirmă importanța deosebită a exercitării dreptului de vot în alegerile naționale. Pe de altă parte, în Slovacia, Croația,

Belgia și Polonia, această opinie majoritară este mult mai scăzută (55 % sau mai puțin). Slovacia este singura țară în care

mai puțin de jumătate dintre cetățeni (45 %) împărtășesc opinia că exercitarea dreptului de vot în alegerile naționale este

de o „importanță deosebită”.

În contextul acestui set variat de răspunsuri, motivele care stau la baza importanței mai mari sau mai mici atribuite

alegerilor sunt diferite și ar trebui evaluate ținând cont, de asemenea, de contextul politic național respectiv.

Gama de opinii în întreaga UE este și mai largă atunci când respondenților li se cere să evalueze importanța alegerilor

europene.

În timp ce în 12 țări o majoritate absolută a cetățenilor declară că exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru

Parlamentul European este foarte importantă, în 25 de state membre cel puțin un sfert dintre respondenți se referă la acest

vot ca fiind de o „importanță medie”. În același timp, în 14 țări, cel puțin 20 % dintre aceștia acordă o semnificație redusă

acestui tip de alegeri.

55

Aceste constatări par să reconfirme implicarea deosebit de scăzută în alegerile pentru Parlamentul European, resimțită de

cetățenii din Republica Cehă (24 % din răspunsuri cu „importanță deosebită”) și Slovacia (28 %): votul european din 2014 a

înregistrat deja un nivel extrem de scăzut de participare în aceste două țări (18,20 % pentru Republica Cehă și 13,05 %

pentru Slovacia).

În schimb, Danemarca (77 %), Malta (66 %) și Țările de Jos (66 %) sunt țările în care cetățenii acordă cel mai mare grad de

importanță votului la alegerile pentru Parlamentul European. Acest indicator nu reflectă, însă, în mod direct, realitatea

participării la alegerile europene, deoarece nivelul de participare în 2014 a fost destul de diferit în aceste țări: 56,32 % în

Danemarca, 74,80 % în Malta și 37,32 % în Țările de Jos.

Importanța votării nu este întotdeauna la același nivel cu participarea...

Este tentant să se facă o legătură directă între importanța pe care cetățenii o acordă alegerilor naționale, comportamentul

lor electoral activ și rata finală de participare la vot. Deși acesta este un unghi de analiză aparent atractiv, trebuie avut în

vedere faptul că raționamentele abstracte nu se traduc întotdeauna în acțiuni directe, mai ales dacă acestea din urmă nu

sunt apropiate în timp de raționamentul inițial. Aceeași abordare plină de precauție trebuie aplicată și la traducerea

intenției alegătorilor în acțiunea efectivă de a vota. De exemplu, s-ar putea face o comparație între nivelul similar de

participare la două alegeri naționale recente (Italia și Ungaria) și rezultatele la întrebarea „votul la alegerile naționale este

foarte important”. În Italia, rata de participare la ultimele alegeri legislative din 4 martie a fost de 72,93 %; în Ungaria,

70,22 % dintre cetățeni au mers la vot în data de 8 aprilie.

În ciuda numărului similar de alegători la cele două tururi de scrutin, datele sondajului arată reacții destul de diferite la

afirmația „votul la alegerile naționale este important” în cele două țări: doar 58 % dintre respondenții din Italia au dat

răspunsul „deosebit de important”, comparativ cu 71 % dintre cei din Ungaria.

Printre motivele posibile pentru această diferență, se poate presupune că perioada alegerilor legislative din Ungaria, care

s-a suprapus cu perioada de lucru pe teren, a influențat într-o oarecare măsură rezultatele ungare. Pe lângă acest lucru,

conotația diferită atribuită conceptului de „importanță” joacă un rol, precum și atitudinea personală față de astfel de

întrebări care presupun răspunsuri destul de subiective.

Probabilitatea de a merge la vot la următoarele alegeri europene

În conformitate cu raționamentul prezentat mai sus, rezultatele la următoarea întrebare privind măsurarea probabilității de

a vota efectiv la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European ar trebui tratate cu prudența necesară.

Deși rezultatele ar putea anticipa tendințele naționale și ar putea oferi o imagine de ansamblu a gamei largi de realități

existente în UE, intențiile de a merge la vot exprimate cu un an înaintea votului efectiv ar putea fi încă departe de

comportamentul final și efectiv. În același timp, merită menționat că probabilitatea de a vota în 2019, astfel cum a fost

exprimată în acest sondaj, este mai mare decât în sondajele similare efectuate doar cu câteva luni înainte de alegerile

europene din 2014.

57

Acest lucru ar fi în concordanță cu situația generală care poate fi observată, nu numai prin rezultatele acestui sondaj, ci, de

asemenea, în general în ceea ce privește evoluția opiniei publice față de Uniunea Europeană și Parlamentul European pe

parcursul ultimilor doi ani. Tendința generală către o viziune mai pozitivă asupra UE se corelează cu interesul crescut față de

politicile UE, cu impactul perceput ca pozitiv al acestora asupra vieții populației, dar și, probabil, cu un interes crescând pentru

alegerile europene.

Încă o dată, respondenții au fost invitați să se poziționeze pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „deloc probabil” și 10

înseamnă „foarte probabil” să voteze. În aprilie 2018, 31 % din media cetățenilor la nivelul UE declară că este foarte probabil

(scor 10) să participe la următoarele alegeri pentru Parlamentul European.

Deloc surprinzător, dincolo de rezultatul mediu european, pozițiile naționale sunt foarte răspândite, cu o diferență de 49 de

puncte procentuale între cel mai înalt punctaj înregistrat în Danemarca (62 % foarte probabil să voteze) și cel mai mic procent

în Republica Cehă (13 %).

În ceea ce privește atitudinile sociodemografice, în general, cel mai probabil să declare că vor vota în următoarele alegeri

pentru Parlamentul European sunt generațiile cele mai în vârstă și cetățenii cu un nivel mai înalt de educație. În plus, cu cât mai

mulți respondenți afirmă că sunt interesați de politică, cu atât mai mare va fi probabilitatea exprimată de ei de a participa la

următoarele alegeri.

Având în vedere obiectivul de a pune în context rezultatele generale ale comportamentului electoral în contextul alegerilor

pentru Parlamentul European din 2019, este esențial să se țină seama de viitoarele momente politice majore, precum și de

atitudinile din trecut ale cetățenilor în ceea ce privește participarea.

Următoarele tabele prezintă informații relevante privind ambele aspecte: pe de o parte, ținând cont de viitoarele alegeri

naționale care ar putea afecta tendințele viitoare ale comportamentului electoral pentru alegerile europene și, pe de altă parte,

prin reamintirea ratei de participare la alegerile naționale și europene recente.

58

Alegerile naționale și referendumurile înainte/după alegerile europene din 2019

SI Alegeri legislative: 3 iunie 2018

SE Alegeri legislative: 9 septembrie 2018

IE Alegeri prezidențiale: noiembrie 2018 (data urmează a fi confirmată)

LV Alegeri legislative: 6 octombrie 2018

LU Alegeri legislative: 14 octombrie 2018

EE Alegeri legislative: 3 martie 2019

SK Alegeri prezidențiale: martie 2019

FI Alegeri legislative: 14 aprilie 2019

LT Alegeri prezidențiale: mai 2019 (data urmează a fi confirmată)

BE Alegeri legislative: 26 mai 2019

DK Alegeri legislative: 17 iunie 2019

EL Alegeri legislative: 20 octombrie 2019

PT Alegeri legislative: octombrie 2019 (data urmează a fi confirmată)

PL Alegeri legislative: noiembrie 2019 (data urmează a fi confirmată)

RO Alegeri prezidențiale: noiembrie sau decembrie 2019 (data urmează a fi confirmată)

HR Alegeri prezidențiale: decembrie 2019/ianuarie 2020 (data urmează a fi confirmată)

Sursa: Colectarea datelor - Unitatea pentru monitorizarea opiniei publice

59

Nivelul de participare la alegerile europene din 2014 și la alegerile naționale recenteRata de participare la vot la alegerile europene

din 2014 Rata de participare la vot la alegerile naționale

data % data %

BE mai-14 89,64 mai-14 89,68

BG mai-14 35,84 mar-17 54,07

CZ mai-14 18,20 oct-17 60,84

DK mai-14 56,32 iun-15 85,89

DE mai-14 48,10 sept-17 76,20

EE mai-14 36,52 mar-15 64,20

IE mai-14 52,44 feb-16 65,10

EL mai-14 59,97 sept-15 56,16

ES mai-14 43,81 iun-16 69,84

FR mai-14 42,43

iun- 2017 48,70 și(primul și al doilea tur de

scrutin)42,64

HR mai-14 25,24 sept-16 54,35

IT mai-14 57,22 mar-18 72,93

CY mai-14 43,97 mai-16 66,74

LV mai-14 30,24 oct-14 58,85

LT mai-14 47,35

oct-2016 50,64 și(primul și al doilea tur de

scrutin)37,99

LU mai-14 85,55 oct-13 91,40

HU mai-14 28,97 apr-18 70,22

MT mai-14 74,80 iun-17 92,10

NL mai-14 37,32 mar-17 81,40

AT mai-14 45,39 oct-17 80,00

PL mai-14 23,83 oct-15 50,92

PT mai-14 33,67 oct-15 55,84

RO mai-14 32,44 dec-16 39,78

SI mai-14 24,55 iul-14 51,73

SK mai-14 13,05 mar-16 59,82

FI mai-14 39,10 apr-15 70,10

SE mai-14 51,07 sept-14 85,81

UK mai-14 35,60 iun-17 68,70Sursa: Colectarea datelor - Unitatea pentru monitorizarea opiniei publice

60

Cunoașterea datei următoarelor alegeri europene

Constatările prezentate mai sus au clarificat importanța alegerilor europene în ochii cetățenilor. Însă, în timp ce importanța pe

care europenii o atribuie alegerilor europene este mai mică decât cea acordată alegerilor naționale, alte date arată că interesul

pentru următoarele alegeri europene din 2019 și informațiile despre acestea sunt deja în creștere.

Cu un an înaintea votului, aproape o treime (32 %) dintre respondenți cunosc data alegerilor europene: aproape unul din cinci

respondenți (19 %) a dat răspunsul exact „mai 2019”, iar 13 % știau că vor avea loc anul viitor.

Aceste rezultate sunt în concordanță cu tendințele anterioare: cu un an înainte de alegerile europene din 2014, 34 % dintre

europeni26 știau data, în timp ce 20 % au răspuns greșit, iar 46 % nu știau despre data alegerilor la acel moment.

Ca de obicei, media UE ascunde diferențe naționale care sunt de 36 de puncte procentuale între Franța (17 %) și Letonia (23 %),

pe de o parte, și Ungaria (53 %) și Belgia (52 %), pe de altă parte.

26 Rețineți că media UE nu ia în considerare rezultatul pentru Regatul Unit (această întrebare nu a fost adresată în țara respectivă).

62

Interesul pentru alegerile europene din 2019

Acest interes este deosebit de ridicat în Țările de Jos cu 70 %, urmate de Irlanda (62 %), Malta (61 %), Austria și Germania

(ambele cu 60 %). Cu toate acestea, în unele state membre, interesul este încă limitat, cum ar fi în Slovacia și Republica Cehă,

ambele țări având cea mai mică rată de participare la alegerile europene din 2014. În general, la nivelul UE, cetățenii care declară

că sunt interesați de următoarele alegeri europene27 sunt printre cei mai educați și printre cei care se bucură de o situație

economică mai bună. Ei sunt în general interesați de afacerile europene, consideră că vocea lor contează și declară că este

probabil să meargă la vot la următoarele alegeri europene.

Având în vedere necesitatea potențială de a furniza alegătorilor informații suplimentare privind alegerile, este interesant de

observat că nu există o corelație puternică între cunoașterea datei și interesul pentru alegerile europene27. Analizând mai cu

atenție acele state membre care înregistrează cel mai înalt nivel de interes pentru alegerile europene, se poate observa că

cunoașterea datei alegerilor de către cetățeni este semnificativ mai scăzută.

27 Coeficientul de corelație la nivel național: 0,16.

Un rezultat categoric pozitiv vine de la adresarea întrebării referitoare la nivelul de interes pentru următoarele alegeri

europene. În timp ce o treime dintre respondenți pot indica data corectă a viitorului scrutin european, deja unul din

doi respondenți declară că este interesat de viitoarele alegeri.

63

Interesul față de următoarele alegerieuropene

Cunoașterea corectă a dateiurmătoarelor alegeri europene

Țările de Jos 70 % 27 %

Irlanda 62 % 32 %

Malta 61 % 51 %

Ungaria 60 % 47 %

Germania 60 % 29 %

Interesul pentru următoarele alegeri europene este exprimat diferit nu numai între statele membre, ci și în cadrul grupurilor

sociodemografice: bărbații par să aibă un interes mai mare decât femeile, de asemenea, interesul este mai mare în rândul

cetățenilor cu vârsta de cel puțin 25 de ani, al lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, al managerilor și al altor

intelectuali și al cetățenilor care au studiat cel puțin până la vârsta de 20 de ani. Interesul pentru următoarele alegeri europene

este, de asemenea, mai răspândit în rândul respondenților care sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în

țara lor și în UE.

Aceste constatări par să confirme faptul că interesul general pentru alegeri este direct legat de nivelul educațional al

respondenților, dar și de gradul lor de mulțumire față de modul în care funcționează democrația atât în țara lor, cât și în UE.

Cu toate acestea, odată cu intensificarea dezbaterii publice privind alegerile europene și începerea diferitelor campanii

electorale în lunile următoare, importanța subiectelor dezbătute devine crucială pentru a influența interesul cetățenilor cu

privire la alegeri: în acest stadiu, trebuie avut în vedere faptul că factorii demografici, sociali și economici influențează

prioritățile exprimate de cetățeni, pe lângă contextele lor naționale.

Motivele pentru a merge la vot la alegerile europene

În concordanță cu sondajele anterioare, când sunt întrebați despre principalele motive pentru care votează în alegerile

europene, cel mai mare număr de respondenți spun că „este datoria lor” (47 %). De asemenea, o treime dintre europeni

consideră că „pot schimba lucrurile prin votul lor la alegerile pentru Parlamentul European” (33 %), iar 31 % dintre respondenți

afirmă că „votează la alegeri în mod sistematic”.

Alte două răspunsuri pozitive se încadrează în categoria „motive europene” pentru a vota: cetățenii consideră că persoanele

votează la alegerile europene pentru că „se simt europeni” (30 %) și pentru că „doresc să sprijine UE” (29 %).

În același timp, votul european este privit ca o ocazie de a-și exprima „nemulțumirea” generală (26 %), „nemulțumirea față de

Uniunea Europeană” (21 %) sau „nemulțumirea față de guvernul [național]” (17 %), în timp ce 22 % dintre cetățeni afirmă că

persoanele votează pentru că doresc „să sprijine guvernul [național]” (22 %).

64

Nu în ultimul rând, 17 % dintre respondenți declară că europenii „doresc să participe la alegerea următorului președinte al

Comisiei Europene”. După cum s-a discutat în capitolul precedent, acest rezultat oferă motivele care stau la baza ipotezei

conform căreia europenii devin tot mai familiari cu procesul de alegere a președintelui Comisiei Europene începând de la

intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și, într-adevăr, s-ar putea să se simtă mai implicați în acest proces.

Se poate face o comparație interesantă cu motivele pentru care cetățenii au votat în alegerile europene anterioare, conform

sondajului Eurobarometru post-electoral din 201428. În respectivul sondaj, afirmația referitoare la „influențarea alegerii

președintelui Comisiei Europene” a fost aleasă în medie de doar 5 % dintre alegătorii din 2014, dintre cele trei răspunsuri pe

care le-ar fi putut oferi ca motiv pentru votare. Primele afirmații menționate în 2014 au fost, așa cum este cazul și în prezent,

„votați în mod sistematic” și „aceasta este datoria dumneavoastră de cetățeni”. Dimpotrivă, sentimentul că votul poate schimba

lucrurile a fost citat de un număr mult mai mic de respondenți în 2014 (12 % pentru „puteți schimba lucrurile votând la alegerile

europene”). În prezentul sondaj, 33 % dintre europeni consideră că „pot schimba lucrurile prin votul lor la alegerile pentru

Parlamentul European”.

28 http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/20150201PVL00053/Post-election-survey-2014

65

Și totuși, regrupând toate motivele pentru exercitarea dreptului de vot în trei categorii principale, se poate observa că ordinea

generală de importanță nu s-a schimbat din 2014: motivele civice sunt cel mai des menționate în toate statele membre, urmate

de motive europene și, în cele din urmă, de argumente motivate la nivel național pentru exercitarea dreptului de vot.

Acest grafic arată numărul agregat de respondenți care menționează cel puțin o dată unul dintre cele trei tipuri de motive.

Cercurile corespunzătoare fiecărei linii din grafic indică țările în care aceste motive regrupate au adunat cea mai mare susținere

cumulată.

Aruncând o privire asupra răspunsurilor pe categorii de vârstă și socioprofesionale, unele constatări merită menționate.

„Este datoria lor de cetățeni” este răspunsul care, în general, se bucură de cea mai mare susținere în rândul tuturor categoriilor

de vârstă și socioprofesionale. În general, cel mai mare număr de mențiuni ale acestui motiv vine din partea persoanelor

casnice.

În rândul managerilor, al studenților și al tinerilor există tendința de a menționa adesea și că „ei pot schimba lucrurile prin votul

lor la alegerile pentru Parlamentul European”. Cetățenii care se confruntă cu cele mai dificile situații economice și declară că

au probleme în mod regulat cu plata facturilor afirmă adesea că cetățenii vor vota „pentru a-și exprima nemulțumirea”.

Diferențele detaliate pentru fiecare stat membru sunt afișate în tabelul următor. În timp ce analizăm datele, este important de

reținut faptul că votul este obligatoriu în patru țări ale UE: Belgia, Luxemburg, Cipru și Grecia.

66

67

Motive pentru neparticiparea la vot în alegerile europene

Pe lângă motivele de a merge la vot, participanții la sondaj au fost rugați să se exprime asupra principalelor motive pentru care

cetățenii nu ar participa la vot la alegerile europene.

Marea majoritate a respondenților consideră că cetățenii nu vor participa la vot pentru că „ei consideră că votul lor nu va

schimba nimic” (60 %). 48 % consideră că cetățenii nu votează în alegerile pentru Parlamentul European pentru că „nu au

încredere în sistemul politic”, urmată de „nu sunt interesați de politică sau de alegeri, în general” (43 %).

Lipsa informațiilor este, de asemenea, un element relevant care trebuie luat în considerare, întrucât 34 % dintre cetățeni

consideră că este posibil ca cetățenii să nu participe la vot pentru că „nu cunosc suficiente lucruri despre rolul Parlamentului

European”, în timp ce 22 % consideră că „nu sunt suficient de informați cu privire la poziționarea diferitelor partide politice

referitor la chestiunile europene”.

Aceste două motive din urmă ar trebui coroborate cu dorința clar exprimată a cetățenilor conform căreia procesul de

desemnare a candidaților cap de listă ar trebui să fie însoțit de o dezbatere efectivă cu privire la chestiunile europene, pentru

a avea sens.

În timp ce interesul cetățenilor față de Uniunea Europeană și politicile sale este în creștere evidentă în ultima vreme, acesta

este în aceeași măsură asociat cu așteptarea cetățenilor de a fi informați.

În ceea ce privește motivele europene, rolul PE este considerat a fi insuficient de către 32 % dintre respondenți („ei consideră

că PE nu tratează în mod suficient probleme care privesc persoane ca ei”), în timp ce 17 % consideră că cei care în mod potențial

nu participă la vot sunt „împotriva Europei, a UE, a construcției Europei”.

Motivele tehnice sau personale joacă, de asemenea, un rol considerabil, deoarece 15 % dintre respondenți consideră că

persoanele nu ar vota, deoarece este posibil „să nu aibă timp sau să aibă ceva mai important de făcut”, în timp ce 12 % „nu știu

unde sau cum să voteze”.

Privind în urmă la sondajul realizat ulterior alegerilor europene din 2014, merită să reamintim că cei care nu au participat la vot,

imediat după vot, au dat ca principal motiv al neparticipării „lipsa de încredere sau nemulțumirea față de politică în general” și

„lipsa de interes față de politică ca atare”, urmată de convingerea că „votul lor nu are consecințe sau votul lor nu schimbă

nimic”.

Din nou, la fel ca mai sus, din regruparea motivelor individuale pentru neparticipare, se poate observa că, la fel ca și în 2014,

motivele neparticipării la vot legate de rezervele privind UE nu au fost printre răspunsurile cel mai des menționate. Într-adevăr,

rezultatele cumulate arată că 43 % dintre respondenți au menționat cel puțin o dată, printre cele patru răspunsuri posibile, un

„motiv european”, în timp ce aproape dublul (85 %) a menționat, cel puțin o dată, un „motiv civic”.

În tabelul următor sunt specificate separat motivele naționale detaliate pentru care cetățenii nu votează la alegerile europene.

69

77

SPECIFICAȚII TEHNICE

Acoperire: UE28

Interviuri: 27 601 europeni

Populație: Populație generală cu vârsta de cel puțin 15 ani

Metodologie: Față în față

Muncă de teren: În perioada 11-22 aprilie 2017, sondaj realizat de Kantar Public

Notă

Rezultatele sondajului reprezintă estimări, iar acuratețea lor depinde de mărimea eșantioanelor și de procentul constatat.

Pentru aproximativ 1 000 de interviuri (mărimea eșantionului utilizat, în general, într-un stat membru), procentul real variază

între următoarele intervale de încredere:

Procenteleconstatate 10 % sau 90 % 20 % sau 80 % 30 % sau 70 % 40 % sau 60 % 50 %

Marjă de eroare +/- 1,9 puncte +/- 2,5 puncte +/- 2,7 puncte +/- 3,0 puncte +/- 3,1 puncte

78

Acest sondaj Eurobarometru al Parlamentului European (PE/EB 89.2) a fost realizat în toate cele 28 de state membre ale Uniunii

Europene, în perioada 11-22 aprilie 2018, de către

Eurobarometrul PE monitorizează opiniile cetățenilor europeni cu privire la aderarea la UE și la beneficiile acesteia,

la atitudinea față de Parlamentul European, prioritățile, acțiunile și misiunea acestuia.

Sondajul evidențiază, de asemenea, rolul UE în combaterea amenințărilor majore și în protejarea principalelor realizări

apreciate de cetățenii săi.

Publicație a Unității de monitorizare a opiniei publice

Direcția Generală Comunicare, Parlamentul European

PE 621.866

ISBN: 978-92-846-2883-4

DOI: 10.2861/58109

Număr de catalog: QA-04-18-446-RO-N