DELTA WARNING REPORT · de specialitate și a medicamentelor de bază pun în pericol starea de...

DELTA WARNING REPORT

SĂNĂTATEA COPIILOR DIN DELTA DUNĂRII

Raport de evaluare a stării de sănătate a copiilor din zonele izolate din Delta Dunării

Martie 2012

Proiect realizat cu sprijinul:

Delta Warning ReportSănătatea copiilor din Delta Dunării

Raport de evaluare a stării de sănătate a copiilordin zonele izolate din Delta Dunării

martie 2012

Salvați Dunărea și Delta

„În luptă cu oamenii pentru binele naturii și, în final, pentru binele oamenilor.”

Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta (SDD) este o organizaţie de protecție a mediului, neguvernamentală și nonprofit, înfiinţată în mai 2004, care luptă pentru protejarea biodiversității Dunării și Deltei. Domeniile de expertiză ale SDD sunt protejarea mediului înconjurător și elaborarea și implementarea activităților specifice pentru asigurarea dezvoltării durabile. Încă de la înființare, Salvați Delta s-a impus ca unul dintre cele mai influente grupuri de advocacy pe probleme de mediu din România şi a demonstrat prin rezultate concrete că poate oferi soluţii problemelor majore cu care se confruntă Delta Dunării: protecția și conservarea biodiversității, dezvoltarea durabilă, managementul deșeurilor, dezvoltarea comunităților locale.

GlaxoSmithKline este una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, al cărei portofoliu are la bază o substanţială activitate de cercetare şi dezvoltare. GlaxoSmithKline se dedică îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor, ajutându-i să realizeze mai multe, să se simtă mai bine şi să trăiască mai mult. Pentru mai multe informaţii vizitaţi www.gsk.ro şi www.gsk.com

Delta Warning Report: Sănătatea copiilor din Delta DunăriiRaport realizat de Asociația Salvați Dunărea și Delta în cadrul proiectului ”Sănătatea copiilor din Delta Dunării”, cu sprijinul GlaxoSmithKline (GSK) România. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis a contribuit cu expertiza de specialitate pentru realizarea prezentului raport. (martie 2012)

Autorii raportului:Irina IonescuMihaela MarinAlexandra NechitaLoredana PanăAlin Liviu PredaArpad Todor

Fotografii:Ovidiu MicsikSalvați Dunărea și Delta

Mulțumim partenerilor din proiect: Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Societatea Studenților în Medicină din București, Inspectoratul Școlar Județean Tulcea, Primăriile comunelor C.A. Rosetti, Ceatalchioi, Chilia Veche, Maliuc, Pardina și Sfântu Gheorghe, școlile din localitățile vizate.

© Asociația Salvați Dunărea și DeltaStr. Constantin Sandu Aldea, nr. 22, Sector 1, Bucuresti 012063Tel: +40 21 319 49 31Fax: +40 31 82 70 230E-mail: [email protected]

Tipărit pe hârtie reciclată.

1. PREZENTAREA PROIECTULUI .................................................................................................................................1.1. CONTEXTUL PROIECTULUI ........................................................................................................................1.2. FACTORI DE RISC ASOCIAŢI ZONEI INCLUSE ÎN PROIECT ................................................................1.3. CE NE-AM PROPUS? ....................................................................................................................................1.4. PARTENERII NOŞTRI ÎN DERULAREA PROIECTULUI .............................................................................1.5. ACTIVITĂŢI DERULATE ÎN CADRUL PROIECTULUI ................................................................................ 1.6. GRUPUL ȚINTĂ ..............................................................................................................................................1.7. DESCRIEREA LOCALITĂȚILOR INCLUSE ÎN PROIECT ............................................................................1.8 PREZENTAREA COMPONENTEI EVALUARE A STĂRII DE SĂNĂTATE A PROIECTULUI ...................1.9. INSTRUMENTELE DE CERCETARE UTILIZATE ........................................................................................

2. REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR MEDICALE: INTERPRETARE, ANALIZA RISCURILOR ASOCIATE .........2.1. CARACTERISTICILE POPULAŢIEI STUDIATE ...........................................................................................2.2. EVALUAREA MEDICALĂ A COPIILOR BENEFICIARI AI PROIECTULUI ...............................................2.3. EXAMENUL CLINIC PE APARATE ŞI SISTEME .........................................................................................2.4. REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR ........................................................................................

3. CONDIŢII DE TRAI ŞI ACCESUL LA SERVICII MEDICALE: DEFICIENŢE ŞI RISCURI ASOCIATE ................3.1. OBICEIURI ALIMENTARE ȘI RISCURI PENTRU SĂNĂTATE ...................................................................3.2 ANALIZA CONDIŢIILOR DE LOCUIRE A FAMILIILOR DIN DELTA DUNĂRII .......................................3.3. ACCESIBILITATEA SERVICIILOR MEDICALE ............................................................................................3.4. INFRASTRUCTURA MEDICALĂ ŞI MONITORIZAREA PACIENŢILOR ...................................................

4. CONCLUZII .................................................................................................................................................................

5. RECOMANDĂRI ..........................................................................................................................................................

6. ANEXE

ANEXA 1 – INSTRUMENTE DE CERCETARE

ANEXA 2 – INDICATORI FOLOSIŢI ÎN ANALIZA DATELOR MEDICALE CULESE

88999

1011121515

1616172126

3030354244

47

49

CUPRINS

SALVAȚI DUNĂREA ȘI DELTA 6

Scopul prezentului raport este prezentarea succintă a proiectului Sănătatea copiilor din Delta Dunării, coordonat de Asociația Salvați Dunărea și Delta și finanțat de GlaxoSmithKline România. Raportul pune accent pe rezultatele evaluării stării de sănătate a copiilor din zonele izolate din Delta Dunării, condițiile specifice zonei care pot influența tabloul clinic și oferă câteva soluții în vederea abordării problematicii semnalate. Raportul este organizat în șase secţiuni.

Prima secţiune prezintă coordonatele proiectului derulat – problematizarea şi mizele, obiectul de analiză, precum şi activităţile desfăşurate în acest scop.

Cea de a doua secţiune este dedicată ilustrării rezultatelor investigaţiilor medicale realizate pe eşantionul de copii din Delta Dunării, fiind puse în evidență principalele patologii, dar şi riscuri asociate acestora pe termen mediu şi lung în directă corelaţie cu obiceiurile alimentare şi sanitare la nivelul acelor comunităţi.

A treia secţiune conţine atât o analiză a condiţiilor de locuire sau a obiceiurilor alimentare ale locurilor, cât şi o diagnoză a infrastructurii medicale din localităţile izolate ale Deltei Dunării. De asemenea, acestea sunt corelate cu investigaţii privind gradul în care serviciile medicale sunt cu adevărat accesibile persoanelor din aceste localităţi.

Următoarele două secţiuni conţin concluziile raportului şi principalele propuneri de politici publice pentru ameliorarea problemelor identificate în cadrul cercetării.

În ultima secțiune sunt prezentate ca anexe instrumentele de cercetare, precum şi o serie de indicatori care au fost utilizaţi în analiza datelor culese prin investigaţiile medicale.

Care este starea de fapt?

Starea generală de sănătate a copiilor examinați în cele zece localități deltaice prezente în proiect este influențată de condițiile specifice existente în Delta Dunării: mediul înconjurător preponderent umed, izolare, lipsa infrastructurii medicale, lipsa accesului la apă potabilă, lipsa canalizării. Potrivit indicatorilor prezenți în raport, iată principalele caracteristici:

1. Bolile parazitare reprezintă principala problemă de sănătate a copiilor examinaţi, aşa cum reiese atât din examenul medical, cât şi din antecedentele patologice raportate. Caracteristicile de mediu şi alimentaţie ale zonei reprezintă principalul factor de risc incriminat pentru frecvenţa atât de crescută a bolilor parazitare.

2. Un semnal de alarmă îngrijorător este incidența problemelor stomatologice, astfel că peste jumătate din copiii investigați prezentau cel puțin o carie la data efectuării controlului medical general.

3. Lipsa educaţiei pentru sănătate, atât la nivelul părinţilor, cât şi a copiilor, creşte foarte mult riscurile asociate acestor afecţiuni – mai ales prin asocierea cu probleme de igienă sau lipsa cunoştinţelor medicale necesare prevenţiei.

4. Peste 70% din familiile cu copii nu au canalizare, apă curentă și adesea nici apă potabilă în propriile gospodării, acesta reprezentând principalul factor de vulnerabilizare a copiilor în faţa bolilor şi principalul factor de risc pe termen mediu şi lung privind sănătatea acestor copii, alături de condițiile de mediu.

5. Accesul medicilor la pacienţi este deosebit de dificil – distanţele fiind mari şi lipsind mijloacele de transport. Problema urgenţelor medicale este în mod special gravă în condiţiile în care timpul de aşteptare a ambulanţei este în medie de 67 de ore.

6. Cabinetele medicale au o capacitate slabă de a răspunde nevoilor unor locuitori care trăiesc într-o zonă cu multipli factori de risc: izolare, îmbolnăvire din cauza condiţiilor de mediu, sărăcie, grad redus de educaţie pentru sănătate etc.

7. Dificultatea accesului la servicii medicale pe specialităţi, în special din cauza izolării (necesită deplasarea la Tulcea) este agravată de sărăcie sau lipsa asigurărilor medicale a unei părţi a populaţiei.

REZUMAT

SĂNĂTATEA COPIILOR DIN DELTA DUNĂRII 7

Ce se poate face?

1. Rezolvarea problemelor privind infrastructura de transport trebuie să fie principala prioritate deoarece ea se adresează problemei de fond a locuitorilor din Delta Dunării: izolarea. • Creşterea accesului la servicii medicale prin

asigurarea mijloacelor de transport necesare prin investiţii în mijloace de transport specifice sistemului medical (ambulanţe, şalupe medicalizate, bărci aflate la dispoziţia personalului medical etc.)

2. Rezolvarea problemelor privind infrastructura tehnico-edilitară ocupă locul al doilea în ordinea priorităţilor deoarece permite asigurarea apei potabile şi elimină unul din factorii de risc din zonă. • Creşterea siguranţei consumului de apă în

zonă, prin investiţii în fântâni cu apă potabilă (surse sigure).

• Investiţii în reţelele de alimentare cu apă curentă şi în cele de canalizare pentru fiecare localitate.

3. Includerea unui capitol special în Proiectul noii legi a sănătăţii, referitor la asistența medicală - atât cea primară, cât şi cea de urgenţă - pentru zonele izolate/defavorizate. În fapt, având în vedere caracterul special al provocărilor şi riscurile pentru sănătate existente în cazul locuitorilor din Delta Dunării, ar putea exista un capitol special dedicat Deltei.

4. Mobilizare de fonduri publice şi private pentru dotarea centrelor de permanență și a cabinetelor medicale astfel încât să poată furniza serviciile necesare unei populaţii care nu se poate deplasa spre alte puncte de asistenţă medicală. Tocmai din această cauză, nivelul dotărilor ar trebui să fie superior celor dintr-o localitate obişnuită. • Dezvoltarea unei reţele de puncte medicale

în satele fiecărei comune care să completeze activitatea cabinetelor (prim ajutor, injecţii etc).

• Vizite periodice ale unor caravane medicale de specialitate (medici şi echipamente) pentru a suplini problemele de acces la servicii medicale şi la investigaţii medicale de specialitate.

• Dezvoltarea serviciului de urgenţă, adaptat condiţiilor zonei – transport pe apă, blocaje în timpul iernii – pentru a reduce timpul şi a creşte capacitatea de intervenţie.

5. Stimularea prezenţei personalului medical în zonele izolate, prin punerea la dispoziţie de cabinete medicale dotate, încurajarea studenţilor la Medicină care provin din judeţul Tulcea să se reîntoarcă în zonă, colaborarea autorităţilor locale cu Facultăţile de Medicină pentru stimularea efectuării de stagii de practică în zonă etc.

6. Campanii de informare şi educare pentru sănătate privind riscurile asociate traiului în zone precum Delta Dunării, pentru combaterea acestor riscuri şi pentru a creşte adresabilitatea către serviciile medicale de către adulţi, inclusiv pentru copii aflaţi în îngrijire.

7. Redefinirea criteriilor de includere în programe de asistenţă socială şi medicală, pentru a asigura un mai mare grad de incluziune în cazul locuitorilor din zonele defavorizate, cum sunt cele izolate. Cazul persoanelor care nu beneficiază de asigurare medicală are potenţial de risc deosebit pentru aceşti locuitori.


1.1. CONTEXTUL PROIECTULUI

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este inclusă începând din anul 1990 în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural UNESCO. Tot din acest an, ea face parte şi din reţeaua internațională a rezervaţiilor biosferei în cadrul programului „Omul şi Biosfera” lansat de UNESCO. În 1991 a fost declarată zonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă, în conformitate cu prevederile Convenţiei Ramsar. Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este inclus în Rețeaua Ecologică Europeană Natura 2000 fiind declarat deopotrivă arie specială de conservare și arie de protecție avifaunistică.

Din punct de vedere social, Delta Dunării se încadrează în categoria zonelor defavorizate din cauza condiţiilor naturale specifice. Mare parte din comunitățile locale sunt izolate, au la dispoziție puține mijloace de comunicații, iar infrastructura este slab dezvoltată. Serviciile de sănătate primare sunt insuficiente sau chiar inexistente. Deși în unele localități există spații destinate cabinetelor medicale, lipsa personalului specializat, a aparaturii de specialitate și a medicamentelor de bază pun în pericol starea de sănătate generală a populației.

Suprafaţa judeţului Tulcea este de 8.499 km², din care Delta Dunării se întinde pe 4.655 km², însemnând 580.000 ha. Situaţia judeţului Tulcea este una

specială: cuprinde zone mlăştinoase întinse, având 70% din suprafaţă inundată sau inundabilă. În Delta Dunării pânza freatică se caracterizează prin existența unui strat acvifer freatic aflat la adâncimi sub 2 m (1,05 – 1,35) pe grinduri joase și 1,67 m pe relieful de dune joase. Pentru toate sistemele de alimentare cu apă din Delta Dunării s-a adoptat soluția de prelevare a apei brute din surse de suprafață în vederea potabilizării (captare - stația potabilizare apă – aducțiune – înmagazinare – distribuție)1, asigurarea cu apă potabilă fiind realizată numai în proporţie de 50%. Conform DSP Tulcea, se înregistrează o morbiditate ridicată prin boli diareice acute, afecţiuni digestive cronice şi parazitoze.

Iarna, singurele căi de acces pentru locuitorii Deltei, canalele, sunt blocate din cauza înghețului, iar accesul în zonă este dificil; în plus, se înregistrează o mortalitate crescută la efectivele de animale domestice.

Densitatea populaţiei este de cca. trei ori mai mică decât media pe ţară, respectiv 29,9 locuitori/km² comparativ cu 94 locuitori/km² în România.

Posibilităţile de transport, care includ şi accesibilitatea la serviciile medicale, sunt precare în zonele din Delta Dunării. Transportul pe calea fluvială de care sunt dependenți locuitorii Deltei Dunării este deficitar, în extrasezon existând câte un singur vas de pasageri pe fiecare braț, de trei ori pe săptămână, care transportă inclusiv produsele alimentare în condiții improprii.

1. PREZENTAREA PROIECTULUI

1 Conform Master Planulului Deltei Dunării, Ministerul Mediului şi Pădurilor, http://www.mmediu.ro/master_plan_delta.htm


1.2. FACTORI DE RISC ASOCIAŢI ZONEI INCLUSE ÎN PROIECT

Factorii de risc caracteristici spaţiului şi populaţiei studiate sunt:

• Condiții de mediu deosebite generate de ecosistemul Deltei Dunării (zone umede, stuf, vectori - țânțari, muște, tăuni etc.-, păsări migratoare);

• Teritoriile locuibile din Delta Dunării sunt izolate și accesul către Spitalul Județean de Urgență Tulcea este dificil;

• Obiceiul localnicilor de a crește animale domestice (rațe, gâște, porci, cai, bovine) în semi-sălbăticie și de nedeclarare a lor către autorități;

• Obiceiul localnicilor de a consuma apă direct din Dunăre;

• Populația majoritar îmbătrânită;• Numărul mic al medicilor dispuși să lucreze în

comunitățile izolate (în zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării există doar 24 de medici2);

• Cabinetele medicale insuficient dotate;• Gradul de uzură avansat al celor cinci șalupe

medicalizate aflate în dotarea Serviciului Județean de Ambulanță Tulcea. Dintre acestea, doar două erau funcționabile în anul 2011.

Acești factori de risc prezenţi la nivelul județului Tulcea determină apariția de evenimente de sănătate publică deosebite și neașteptate, care necesită aplicarea de măsuri specifice, cu un efort susținut financiar și uman (din cauza deficitului în sistemul de asistentă medicală primară).

Acţiunea concentrată a tuturor autorităţilor locale şi centrale este esenţială pentru prevenirea răspândirii bolilor transmisibile la om în județul Tulcea și pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației.

1.3. CE NE-AM PROPUS?

Având în vedere infastructura de sănătate din Delta Dunării există un număr mic de cabinete medicale în funcțiune, de aceea putem considera copiii și tinerii un grup vulnerabil, expus la problemele medicale, fără posibilitatea de a avea acces la servicii de specialitate. O campanie de educare și informare dublată de o acțiune de diagnosticare a stării de sănătate a copiilor din zonele izolate din Deltă constituie șansa la sănătate a acestor persoane.

Rezultatele investigaţiilor medicale de bază pot trage la timp un semnal de alarmă asupra unor elemente ale stării de sănătate care pot deveni periculoase pentru viața pacienților. În același timp, pe baza concluziilor proiectului asupra sănătății, ne adresăm autorităților locale și centrale pentru remedierea situației asistenței medicale primare în comunitățile din Delta Dunării.

Raportul de față este rezultatul acțiunii de investigare a stadiului sănătății tinerilor de vârstă preșcolară și școlară din Delta Dunării.

1.4. PARTENERII NOŞTRI ÎN DERULAREA PROIECTULUI

Proiect a fost realizat cu sprijinul GlaxoSmithKline (GSK) România.Pentru buna desfășurare a proiectului au fost realizate parteneriate cu:1. Ministerul Sănătății, respectiv Direcția de Sănătate Publică Tulcea;2. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;3. Societatea Studenților în Medicină din București;4. Inspectoratul Școlar Județean Tulcea;5. Primăriile comunelor C.A. Rosetti, Ceatalchioi, Chilia Veche, Maliuc, Pardina și Sfântu Gheorghe – cu rol

în diseminarea informației despre proiect în comunitățile locale;6. Școlile din localitățile vizate de proiect.

2 Conform informaţiilor puse la dispoziţie de Direcţia de Sănătate Tulcea.


1.5. ACTIVITĂŢI DERULATE ÎN CADRUL PROIECTULUI

Proiectul și-a propus să ofere servicii de asistență medicală primară (consult de specialitate și analize medicale de bază) unui număr de peste 500 de tineri cu vârste între 3 și 15 ani care locuiesc în zece localități izolate din zona Rezervației Biosferei Delta Dunării, reprezentând peste 80% din totalul copiilor din Delta Dunării. Părinții copiilor consulați și-au exprimat consințământul în scris. De asemenea, a avut în vedere o campanie de educație pentru sănătate și, pe baza raportului privind starea generală de sănătate (nutriție, creștere și dezvoltare), să atragă atenția autorităților că sunt direct responsabile de soarta oamenilor din rezervație.

1. Campania de evaluare a stării de sănătate a copiilor din Delta Dunării a constat în examinarea a 513 copii înscriși în unitățile de învățământ din zece sate izolate ale Deltei. Copiii, însoțiți în majoritatea lor de părinți, au fost examinați clinic de către o echipă de cadre medicale condusă de doi medici pediatri, în spații amenajate ad-hoc în cadrul unităţilor școlare de care aceştia aparţin. Dintre motivele care au făcut ca unii părinți să nu își dea consințământul pentru controlul medical amintim: consult medical recent la cabintele din Tulcea, prejudecăți legate de prevenția medicală etc. De asemenea, un laborator mobil a realizat un set de analize clinice: hemoleucograma, examen coproparazitologic și exudat faringian (pentru preșcolari). Proiectul a fost lansat pe 24 noiembrie 2011 în Letea, comuna C.A. Rosetti, în prezența reprezentanților presei și a partenerilor din proiect.

2. Componenta de sănătate a proiectului a fost completată de o latură educațională și de informare, care să ofere continuitate mesajelor primite de la medici. Astfel au fost realizate materiale pentru părinți și copii. Broșurile pentru copii conțin informații de prevenție, dar și câteva detalii pe teme de protecția mediului, precum poluarea și reciclarea. Pliantele pentru părinți oferă sfaturi legate de îngrijirea copiilor – cât de des trebuie meargă la consult, cum să fie un exemplu pentru copil, dar și idei despre cum să îi convingă să evite consumul iresponsabil de alcool și cel de droguri.

3. De asemenea, prin acest proiect ne-am propus realizarea unei analize a situației centrelor medicale din zonă (dispensare, cabinete medicale, farmacii) din punct de vedere al resurselor umane și materialelor de care dispun. În acest sens, au fost realizate interviuri cu personalul medical (medici, asistente medicale comunitare) din localităţile incluse în proiect.

O echipă medicală formată din doi medici pediatri și 14 studenți la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti a consultat copiii din zece dintre cele mai izolate sate din Rezervația Biosferei Delta Dunării - C.A. Rosetti, Letea, Periprava, Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, Maliuc, Gorgova, Partizani și Sfântu Gheorghe, în perioada 24 noiembrie – 11 decembrie. S-a obținut acordul părinților pentru consultul medical și pentru analizele medicale gratuite – hemoleucogramă, examen coproparazitologic și exudat faringian (pentru preșcolari). Pentru unii, sunt primele astfel de servicii de sănătate. Analizele medicale au fost realizate de un laborator privat din Tulcea care s-a deplasat în fiecare localitate cu o barcă autorizată de către Direcția de Sănătate Publică Județeană Tulcea.


De asemenea, prin amabilitatea companiei GlaxoSmithKline România Consumer HealthCare, copiii au primit un kit de igienă orală (format din pastă de dinți și periuță de dinți) și Vitamina C. Totodată, părinții au răspuns unui chestionar referitor la felul în care abordează problemele medicale ale copiilor şi la obiceiurile de nutriție, igienă și locuire.

A doua dimensiune a proiectului a fost reprezentată de campania de educare și informare a copiilor incluși în proiect și a părinților acestora, în vederea dezvoltării deprinderilor de igienă și a conștientizării riscurilor implicate de nerespectarea lor. Astfel, cu ajutorul informațiilor furnizate de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin intermediul Programului Național de Educație pentru Sănătate în Școala Românească, am realizat o serie de materiale educaționale care au fost distribuite grupurilor țintă. Părinții copiilor implicați în proiect au primit îndrumări din partea medicilor referitoare la prevenția medicală, dar și un pliant cu sfaturi pentru o mai bună educație oferită celor mici.

Copiii din clasele I-VIII au fost învățați de către voluntarii Societății Studenților în Medicină din București, pe baza broșurii realizate în cadrul proiectului, cum să se spele corect pe dinți, ce alimente ar trebui să consume regulat, dar și aspecte legate de igiena personală.

Copiii preșcolari au primit aceste informații pe baza unor cartoline cu desene care ilustrau deprinderile sănătoase.

1.6. GRUPUL ȚINTĂ

Populația beneficiară a proiectului a fost reprezentată de un număr de 513 copii cu vârste cuprinse între 1 şi 15 ani, cărora le-a fost realizat un examen medical complet. Au beneficiat de prezența medicului și cei care nu au făcut parte din grupul ţintă al acestei evaluări medicale (copii sub 3 ani). Vârsta medie a copiilor prezenţi la controlul medical s-a situat în jurul valorii de 9 ani. Au fost examinaţi un număr de 269 băieţi (52%) şi 244 fete (48%). Peste 1.000 de părinți ai copiilor examinați au beneficiat de campania de informare și de sfaturi medicale privind sănătatea copiilor. Raportul de evaluare a stării de sănătate și a infrastructurii medicale are ca beneficiari cabinetele medicilor de familie și instituțiile de sănătate publică locale și centrale care, pe baza lui, vor putea lua decizii în cunoștință de cauză despre zona vizată de proiect.


1.7. DESCRIEREA LOCALITĂȚILOR INCLUSE ÎN PROIECT

Rosetti, Letea, Periprava

Comuna C.A. Rosetti este una dintre cele mai izolate localități din Delta Dunării, situată la peste 100 de kilometri de Tulcea. Comuna este alcătuită din cinci sate: Letea, Periprava, Rosetti, Cardon și Sfistofca.

Cei 109 de copii din C.A. Rosetti învață în cele trei școli rămase încă funcționale în comună, în Letea, Periprava și Rosetti. Școala din Rosetti are și clase de gimnaziu, în celelalte școli fiind înscriși copii din ciclul primar și preșcolar. Școala din Rosetti a fost renovată în ultimii ani, fiind dotată cu geamuri de tip termopan și cu grupuri sanitare în interior. Însă, în localitate nu există sistem de canalizare, așadar toaletele nu mai sunt funcționale, primăria neavând fonduri pentru golirea fosei septice.

Școala din Letea nu a avut parte de o renovare generală, însă, în urma unei campanii umanitare, o sală de clasă a fost reamenajată. Din păcate, iarna nu poate fi folosită pentru că nu este prevăzută și cu sistem de încălzire.

În comuna C.A. Rosetti au fost consultați peste 90% din totalul de copii după cum urmează. Din cei 25 de preșcolari, au fost consyltați 22. Cei 29 de copii din clasele I-IV au fost consultați în proporție de 100%, iar din cei 40 de copii din ciclul gimnanzial au fost consultați 37.

În localitate există un singur dispensar, în Rosetti, care deservește o popolație formată din mai mult de 1.000 de persoane. Dintre acești doar 500 de persoane sunt înscrise pe listele medicului de familie. Motivul: majoritatea tinerilor din sate nu plătesc contribuțiile CNAS deci nu pot beneficia de serviciile gratuite ale medicului. Dispensarul este frecventat de către un medic de familie de două ori pe săptămână, câteva ore pe zi. Periprava este cea mai apropiată așezare de Dunăre, pe brațul Chilia, însă cea mai depărtată de centrul comunei, la 16 kilometri. În cazurile foarte grave, ambulanțele au permisiunea să ducă pacienții în Ucraina, unde pot ajunge în cel mai scurt timp la un spital.

Chilia Veche

Comuna Chilia Veche se află la aproximativ 66 de km de Tulcea, având în componența sa satele Chilia Veche, Tatanir, Câșlița și Ostrovu Tătaru. Este cea mai mare așezare rurală din Deltă, având peste 3.000 de locuitori. La Chilia Veche învăță 251 de copii. În cadrul proiectului au fost consultați 77% dintre aceștia, însemnând 52 din cei 57 de preșcolari, 70 din cei 101 înregistrați în ciclul primar și 71 din cei 93 din ciclul gimnazial. Școala este parțial renovată, însă toaletele sunt în continuare afară, iar sobele din săli pot crea probleme, mai ales în cazul unei ierni atât de dificile ca cea care tocmai a trecut.

În Chila Veche există cel mai bine dotat dispensar din Deltă, fiind echipat cu defribrilator, electrocardiograf și ecograf, aparate obținute în urma unor donații. Un doctor vine de două ori pe săptămână de la Tulcea, își poate trata pacienții simptomatic și cu ajutorul aparaturii. De asemenea, în Chilia Veche există și singurul cabinet stomatologic din zonă.


Pardina

Comuna Pardina se află în nordul Deltei Dunării, pe brațul Chilia, la o distanță de 42 de km de municipiul Tulcea. Pardina este una dintre așezările din Delta Dunării unde se practică agricultura intensivă. Cu timpul însă activitatea economică s-a redus considerabil, iar potrivit cadrelor didactice de la școala din sat, tot mai multe mame aleg să muncească în străinătate lăsând creșterea copiilor în seama taților sau bunicilor. Acest fapt a fost confirmat și de numărul mai ridicat al copiilor însoțiți de tatăl lor la consultații, spre deosebire de alte localități.

Din cei 64 de copii care studiază la școala din localitate, în cadrul proiectului au fost consultați 55 de copii, după cum urmează: 9 preșcolari, 15 din clasele primare și 31 de la gimnaziu.

Localitatea, deși se află la doar 37 de kilometri de Tulcea, nu a avut niciodată un asistent medical comunitar și nici nu a beneficiat vreodată de o farmacie. Astfel, pentru orice problemă medicală, localnicii solicită ajutorul ambulanței de la Tulcea. Primăria a renovat dispensarul, iar de câteva luni face demersuri pentru a aduce un medic.

Ceatalchioi

Comuna Ceatalchioi se află în vestul Deltei Dunării, de-a lungul brațului Chilia, şi are în componență patru localități: Ceatalchioi, Pătlăgeanca, Plaur și Sălceni. Cei 61 de copii învață în școala de la Ceatalchioi. O mare parte dintre casele din sat au fost renovate în ultimii doi ani, datorită ajutoarelor primite în urma inudațiilor care au distrus digul din apropiere. Școala a fost parțial renovată, iar condițiile de studiu sunt relativ bune. În cadrul proiectului, au fost efectuate analizele biologice pentru 50 de copii, iar 41 au fost consultați și de către medici, după cum urmează: 10 preșcolari, 20 de copii din ciclul primar și 14 din cel gimnazial.

Dispensarul din localitate reprezintă locuința asistentului comunitar, neavând însă dotarea minimală pentru consulații medicale. Acesta, cu ajutorul primăriei, are un stoc de medicamente pentru urgențe, iar pe bicicletă ajunge rapid la toți locuitorii care îl solicită. În sat nu a fost niciodată repartizat un medic.

Maliuc, Gorgova, Partizani

Comuna Maliuc este amplasată în zona centrală a Deltei Dunării, pe brațul Sulina, la 25 de kilometri de Tulcea. Următoarele sate fac parte din această comună: Maliuc, Gorgova, Partizani, Vulturu, Ilganii de Sus. La Maliuc gunoiul din sat se adună în spatele școlii, la mai puțin de 10 metri de curtea în care se joacă elevii. Deșeurile sunt aruncate peste tot, inclusiv în apă. Primăria a primit deja amenzi de la ARBDD în valoare de 100 de milioane de lei, însă situația nu s-a schimbat.

În comuna Maliuc nu există apă potabilă, așadar pentru gospodării și la școală este folosită apa direct din Dunăre.

La Gorgova nu există nici medici, nici asistent medical, nici dispensar medical. La școala din Gorgova învață nouă copii în două săli micuțe încălzite cu niște sobe vechi. Condițiile igienico-sanitare ale grupurilor sa-nitare lasă de dorit.

La Partizani școala a fost parțial renovată, adică s-au montat termopane. Toaletele au rămas în continuare afară, iar încălzirea este tot cu sobe. În sat există un dispensar unde locuiește asistentul comunitar, iar un doctor vine de la Tulcea de două ori pe săptămână.

Din cei 35 de copii de la Maliuc au fost consultați 29, după cum urmeză: 4 preșcolari, 12 din ciclul primar și 13 de la gimnaziu.

La Gorgova au fost consulați toți cei 5 preșcolari și 4 din cei 6 copii din ciclul primar. Din cei 35 de copii din Partizani, au fost consulați 8 din 9 preșcolari, 11 din 13 copii din ciclul primar și 12 din 13 din ciclul gimnazial.


Sfântu Gheorghe

Comuna Sfântu Gheorghe se află pe malul brațului Sf. Gheorghe, în apropierea gurii de vărsare a Dunării în Marea Neagră, în extremitatea estică a Deltei Dunării. Distanța până la Tulcea este de 120 km. Așezarea este un amestec de sălbăticie cu un aer cosmopolit, datorat în mare parte numărului mare de turiști care vin aici în fiecare vară. Aici, majoritatea localnicilor au realizat că tradițiile lor sunt prețuite de străini, iar multe case sunt renovate în stilul deltaic.

Există dispensar în sat, ca în majoritatea satelor din Deltă, însă niciun medic nu a rămas aici mai mult de câteva luni de când și-a început activitatea. În schimb, farmacia din sat este destul de bine aprovizionată și de multe ori farmacista e cea care consiliază bolnavii.

Școala din Sfântu Gheorge este renovată, iar grupurile sanitare sunt în interior. Majoritatea copiilor consultați în cadrul proiectului fuseseră ultima dată la medic în urmă cu un an, când au primit vizita unei caravane similare.

Astfel, din cei 74 de copii din localitate, în cadrul proiectului au fost consultați 11 preșcolari din cei 18 înscriși, 17 copii din ciclul primar din 24 și 27 de copii din ciclul gimnazial din 32.


1.8. PREZENTAREA COMPONENTEI DE EVALUARE A STĂRII DE SĂNĂTATE A PROIECTULUI

Copiii au fost examinaţi clinic de către o echipă de cadre medicale condusă de doi medici pediatri, în spații amenajate ad-hoc în cadrul unităţilor şcolare de care aceştia aparţin. Acolo unde s-a considerat necesar, medicul care a realizat consultul medical a recomandat şi realizarea unui set de analize clinice. Majoritatea copiilor au fost însoţiţi de către părinţii acestora pe toată perioada consultaţiei, iar acolo unde nu s-a putut îndeplini această condiţie a existat acordul explicit al părinţilor pentru desfăşurarea examenului clinic.

Activitățile de cercetare din cadrul proiectului „Sănătatea copiilor din Delta Dunării” au avut ca scop general realizarea unei evaluări cât mai exacte a stării de sănătate a copiilor din Delta Dunării și identificarea factorilor socio-economici și de infrastructură care pot influența în mod semnificativ variațiile din cadrul acestei populații și locuitorii Deltei Dunării per ansamblu.

Analiza datelor culese în cadrul componentei de cercetare a constituit baza pentru avansarea unor propuneri de politici publice care urmăresc ameliorarea problemelor identificate în cadrul cercetării.

Pentru atingerea obiectivului au fost realizate următoarele activități:

• Crearea instrumentelor de cercetare (două chestionare cantitative, fișa personală de urmărire, realizarea de interviuri calitative și a două focus-grupuri) și stabilirea metodologiei;

• Discutarea și finalizarea instrumentelor de cercetare și a metodologiei;

• Instruirea voluntarilor care au aplicat chestionarele cantitative;

• Realizarea bazelor de date (prima bază a conținut datele privind fiecare copil, colectate prin Fișa personală de urmărire și Chestionarul aplicat părinților; a doua bază de date conține informațiile obținute din Fişa de evaluare a furnizorilor de servicii medicale);

• Aplicarea chestionarelor și completarea fișelor personale de urmărire, ca parte a activităților de teren desfășurate în cadrul proiectului;

• Introducerea datelor colectate în bazele de date (Notă: în baza de date nu au fost introduse

informații cu privire la identitatea copiilor sau a familiei acestora, folosindu-se codul asociat fiecărei persoane);

• Verificarea bazelor de date;• Realizarea interviurilor și a celor două focus-

grupuri;• Sistematizarea informațiilor obținute din interviuri

și focus-grupuri;• Analiza datelor cantitative;• Analiza datelor calitative;• Redactarea raportului și a propunerilor de politici

publice.

1.9. INSTRUMENTELE DE CERCETARE UTILIZATE3

• Fișa personală de urmărire – a fost com-pletată de medicul sau asistentul medicului și conține date epidemiologice prin intermediul controlului medical general (hemoleucograma, examenul oftalmologic, stomatologic, auditiv şi coproparazitologic).

• Chestionarul de evaluare – a fost aplicat părinților copiilor, de către voluntari.

• Fişa de evaluare a furnizorilor de servicii medicale – a fost completată de voluntari prin colectarea informațiilor relevante, pe parcursul activităților din cadrul proiectului. Aplicarea lor a urmărit realizarea unei analize a situației centrelor medicale (dispensare, cabinete medicale, farmacii) din zonă, din punctul de vedere al resurselor umane și materiale de care dispun.

• Interviurile – au fost realizate interviuri cu medici de familie arondați localităților din Delta Dunării, precum și cu asistenții medicali arondați cabinetelor. În cadrul interviurilor au fost ana-lizate principalele probleme întâmpinate în desfășurarea activității acestora.

3 Instrumentele de cercetare se găsesc în Anexa 1.


2.1. CARACTERISTICILE POPULAŢIEI STUDIATE

În funcţie de locul în care merge la şcoală, populaţia de copii din localităţile izolate din Delta Dunării se împarte conform Tabelului Nr. 1.

Tabelul nr.1. Localizarea şcolii de apartenenţă

Unitate de învățământ

Elevi Preșcolar

Copii consul-tați

%EleviCicluPrimar

Copii consul-tați

%

EleviCiclulGimna-zial

Copii consul-tați

%Total copii

Total copii consul-tați

Total %consultați

Școala cu clasele I-VIII C.A.Rosetti și Periprava

10+4 7 70% 9+4 9 100% 45 44 92,5% 59 53 90%

Școala cu clasele I-IV Letea și Periprava

15+3 15 100% 20+4 20 100% 35 35 100%

Școala cu clasele I-VIII Ceatalchioi

14 10 71% 28 20 71% 19 14 74% 61 44 72%

Școala cu clasele I-VIII Chilia Veche

57 52 91% 101 70 69% 93 71 76% 251 193 77%

Școala cu clasele I-VIII Maliuc

5 4 80% 12 12 100% 18 13 72% 35 29 83%

Școala cu clasele I-IV Gorgova

5 5 100% 6 4 67% 11 9 82%

Școala cu clasele I-VIII Partizani

9 8 89% 13 11 85% 13 12 92% 35 31 89%

Școala cu clasele I-VIII Pardina

12 9 75% 18 15 83% 34 31 91% 64 55 86%

Școala cu clasele I-VIII Sf.Gheorghe

18 11 60% 24 17 70% 32 27 84% 74 55 74%

TOTAL 152 121 80% 239 178 75% 249 212 85% 640 513 80%

Observaţie: În comuna Crişan, autoritățile locale au refuzat examinarea medicală a copiilor, din motive independente de natura proiectului.

2. REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR MEDICALE: INTERPRETARE, ANALIZA RISCURILOR ASOCIATE


Populaţia beneficiară a proiectului a constat într-un număr de 513 copii cu vârste cuprinse între 1 şi 15 ani, cărora le-a fost realizat un examen medical complet.

Vârsta medie a copiilor prezenţi la controlul medical a fost de 9 ani. Au fost examinaţi un număr de 269 băieţi (52%) şi 244 fete (48%). Vârsta medie a celor două grupuri a fost de 10 ani pentru băieţi şi de 9 ani pentru fete. Distribuţia în funcţie de vârstă şi sex se poate observa în Graficul nr.1.

Graficul nr.1. Distribuţia copiilor în funcţie de vârstă şi sex

În funcţie de clasa în care s-au aflat în momentul în care s-a realizat examinarea medicală, se poate observa că cei mai mulţi copii consultaţi de către medici sunt preșcolari, având vârsta sub 7 ani. Distribuţia copiilor este relativ omogenă din punctul de vedere al clasei în care aceştia studiază cu excepţia categoriei sub 7 ani şi a copiilor aflaţi în clasa a III-a. (Graficul nr.2.)

Comparînd clasa în care se găsesc cu vârsta acestora, observăm o corelare concomitentă a acestor două variabile, ceea ce demonstrează faptul că aceşti copii au început şcoala la o vârstă recomandată şi că nu au repetat anii şcolari din diverse motive.

Graficul nr. 2. Distribuţia copiilor în funcţie de clasa în care se află

2.2 EVALUAREA MEDICALĂ A COPIILOR BENEFICIARI AI PROIECTULUI

2.2.1 Antecedente patologice în familieDin cele declarate la examenul medical, există numeroase antecedente heredocolaterale. Doar 47% dintre copii (222) nu au rude de gradul 1 şi 2 cu boli grave. Conform declaraţiilor celor examinaţi, cele mai frecvente probleme de sănătate ale rudelor sunt legate în principal de sistemul respirator (TBC, astm etc.), boli ale sistemului cardiovascular (hipertensiune arterială), boli ale sistemului digestiv (hepatite, ulcer gastric, gastrite etc), boli de metabolism şi ale sistemului endocrin (diabet zaharat de tip 2, hipo tiroidism etc.), boli ale aparatului renal (insuficienţă renală cronică, infecţii ale tractului urinar etc.). Se mai regăsesc în declaraţii şi un număr de persoane care au relatat că o rudă apropiată a fost sau este bolnavă de o boală malignă (cancer pulmonar, bronşic, gastric).

Este de remarcat prevalenţa relativ crescută a bolilor alergice sau care au ca punct de plecare un teren hipersensibil din punct de vedere al reacţiilor alergice (alergo-deramtite, astmul bronşic etc.).

Deşi acest raport nu a avut ca obiectiv realizarea unei anchete de prevalență în rândul populaţiei adulte, din declaraţiile celor examinaţi se poate constata că o mare parte din rudele copiilor suferă de numeroase boli cronice, care necesită de cele mai multe ori o supraveghere medicală şi controale periodice de specialitate.


2.2.2 Vârsta părinţilor

Din punctul de vedere al vârstei părinţilor, media este uşor diferită între mame şi taţi. Pentru mame media vârstei pe care au avut-o în momentul examenului medical a fost de 34,3 ani şi a taţilor de 38,2 ani.

În funcţie de vârsta la care mama a născut copilul examinat, s-a constatat o situaţie ce se regăseşte, de altfel, şi la nivel naţional. Modelul de fertilitate se află în tranziţie de la aşa-zisul model de fertilitate precoce (20-24 ani) la un model de fertilitate tardiv (25-29 ani). Analiza detaliată a fenomenului arată că, deşi există o tranziţie a modelului de fertilitate, deocamdată fertilitatea respectă un model intermediar sau mediu. (Vezi Graficul nr.3.)

Graficul nr. 3. Modelul fertilităţii la populaţia studiată

În funcţie de rangul copilului (ordinea în care au fost născuţi copiii) se observă o tendinţă de a avea un singur copil mai ales la familiile care au avut primul copil la o vârstă mai înaintată a mamei, ceea ce poate să rezulte în viitor într-o scădere a natalităţii în această regiune (Vezi Graficul nr. 4.).

Graficul nr.4. Rangul copiilor la populaţia studiată


În ceea ce priveşte riscurile pe care le implică naşterea prin cezariană asupra creşterii şi dezvoltării copilului, putem să spunem că există un procent ridicat de cazuri în care naşterea a avut loc prin această procedură (11,4%). Se constată, de asemenea, că media de vârstă a mamelor care au născut prin cezariană este mai mică decât media generală cu 1,5 ani. Un mare dezavantaj al naşterii prin cezariană este faptul că a doua şi a treia sarcină pot avea complicaţii, în unele cazuri a treia sarcină nefiind recomandată de către medic (Vezi Graficul nr.5.).

Graficul nr.5. Tipul naşterii

În ceea ce priveşte vaccinările obligatorii, majoritatea declară că au realizat întocmai programul de vaccinare complet. Deşi datele au fost culese chestionându-se părinţii sau, acolo unde nu s-a putut, au fost întrebaţi copiii (din acest punct de vedere, informaţiile pot fi imprecise), există un procent destul de mare de copii care au fost declaraţi vaccinaţi incomplet sau nevaccinaţi. (Vezi Graficul nr.6.)

Graficul nr. 6. Situaţia vaccinărilor în populaţia studiată

2.2.3. Antecedente personale patologice

În fişele de observaţie completate în urma examenului medical au fost incluse şi datele legate de antecedentele personale patologice. Estimarea prevalențelor anumitor boli în manieră retrospectivă suferă în primul rând din cauza acurateței scăzute a datelor celor intervievaţi. Datele au fost completate

pe baza informaţiilor oferite de către părinţi şi de către copii, acolo unde părintele nu a fost de faţă. Pe baza lor se poate realiza o estimare aproximativă a problemelor de sănătate importante cu care s-au confruntat subiecţii. Antecedentele au fost împărţite în trei categorii ţinându-se cont de patologiile specifice acestui segment de vârstă:

• Antecedente personale patologice chirurgicale

Conform datelor colectate, 84 de copii au prezentat în antecedente cel puţin o intervenţie chirurgicală. Cea mai frecventă intervenţie chirurgicală întâlnită a fost apendicectomia (16 cazuri), urmată de fimoză (14 cazuri), adenoidectomie (10 cazuri), fracturi (8 intervenţii), hernii (5 cazuri), accidente (4 cazuri) sau traumatisme. Au mai fost raportate şi alte 25 de intervenţii chirurgicale (Vezi Graficul nr.7.).

Graficul nr.7. Antecedente chirurgicale

• Antecedente personale patologice infecto-parazitare

Datele culese pun în evidenţă faptul că 217 copii nu au avut antecedente personale patologice legate de boli parazitare sau infecţioase. Aproximativ 43% dintre copii au suferit în antecedente de o boală transmisibilă. Această clasă de patologii este pe primul loc ca frecvenţă prezentată în acest raport la capitolul antecedente personale patologice şi reprezintă cea mai importantă problemă de sănătate a populaţiei studiate. Cei mai mulţi dintre cei consultaţi au declarat că au suferit cel puţin o dată de o boală parazitară în antecedente, fapt ce denotă un risc epidemiologic crescut pentru copiii din această zonă geografică. Caracteristicile de mediu şi alimentaţie ale zonei reprezintă principalul factor de risc incriminat pentru frecvenţa atât de crescută a bolilor parazitare. Presupunem că cea mai frecventă boală parazitară este ascaridioza şi/sau oxiuroza, pe


baza datelor din literatura de specialitate. Faptul că raportarea s-a realizat în mod retrospectiv pe baza amintirilor părinţilor ne face să nu putem fi siguri că acesta a fost singurul parazit implicat. Zonele rurale mai puţin dezvoltate sunt menţionate în literatura de specialitate ca prezentând un risc crescut pentru bolile parazitare şi, prin compararea datelor cu cele existente şi în alte cercetări, frecvența autodeclarată a acestei patologii se suprapune peste modelele menţionate în cercetări similare. (Vezi Graficul nr. 8.)

Graficul nr.8. Antecedente infecto-parazitare

• Alte patologii care nu pot fi încadrate în cele două grupe menţionate mai sus

Au mai fost declarate patologii din sfera psiho-neurologică (epilepsie, motorii sau senzoriale etc), boli alergice (astm, dermatite alergice, diverse alergii). De asemenea, au existat suprapuneri ale raportării bolilor parazitare şi în categoria „alte patologii”, fapt ce demonstrează o frecvenţă crescută a acestui tip de afecţiune.

2.2.4. Evaluarea statusului ponderal

Pentru a evalua statusul ponderal, s-a realizat măsurarea greutăţii şi a înălţimii. S-a calculat apoi Indicele de masă corporală (IMC=Greutatea în Kg/Înălţimea în metri) şi s-a realizat încadrarea în curbele percentile pentru fiecare grupă de vârstă şi sex în parte conform recomandărilor CDC4. Percentila pentru subponderabilitate a fost stabilită la 5%, pentru supraponderabilitate la 85% şi pentru obezitate la 95%.

Au fost înregistraţi un număr de 18 băieţi cu un grad scăzut de imponderabilitate, cea mai mare diferenţă între IMC-ul normal şi cel calculat fiind de 7,58 kg/m2

la un copil în vârstă de 8 ani cu o greutate de 22 de Kilograme. În ceea ce priveşte supraponderabilitatea,

au fost înregistraţi un număr de 35 de băieţi care au depăşit IMC-ul normal pentru vârsta lor. Au fost înregistrate trei cazuri în care diferenţa între valoarea normală şi cea calculată a fost peste 29 Kg/m2, acest caz fiind încadrat în categoria obezitate gradul III. Pentru mai multe detalii vezi Graficul nr.9.

Graficul nr.9. Greutatea băieţilor

Au fost înregistrate 30 de fete cu diverse grade de subponderabilitate, cea mai mare diferenţă înregistrându-se la o fată de 4 ani care a avut o greutate de 12,5 Kilograme cu o diferenţă între IMC calculat şi cel normal de 3,4 kg/m2. Au fost înregistrate 21 de fete supraponderale, însă diferenţa între IMC-ul măsurat şi cel normal nu a fost semnificativă, cea mai mare diferenţă înregistrându-se la o fată de 12 ani cu o greutate de 72 de kilograme şi o diferenţă de 8,2 kg/m2. Pentru mai multe detalii în ceea ce priveşte statusul ponderal al fetelor care au beneficiat de proiect pentru fiecare grupă de vârstă vezi Graficul nr.10.

Graficul nr.10. Greutatea fetelor

Comparând grupul de băieţi şi de fete din punctul de vedere al statusului ponderal, putem să spunem că băieţii sunt mai predispuşi spre supraponderabilitate în ce timp ce fetele sunt mai predispuse spre sub-ponderabilitate. Prin analizarea datelor a rezultat că 13% dintre băieţi depăşesc limita superioară a greutăţii normale şi 7% se află sub limita inferioară a greutăţii pentru vârsta lor. În cazul fetelor este mai frecvent întâlnită subponderabilitatea, 12% având o greutate sub normal şi 8% având o greutate peste normal. (Vezi Graficele nr.11 şi nr.12.)

4 Vezi Anexa 2.


Graficul nr.11. Numărul de băieţi în afara intervalului normal al IMC

Graficul nr.12. Numărul de fete în afara intervalului normal al IMC

Greutatea normală la copil este foarte importantă pentru menţinerea sănătăţii pe parcursul vieţii adulte. Dacă în copilărie nu se poate menţine o greutate normală printr-un regim alimentar şi de viaţă sănătos, mai târziu, în viaţa adultă, subiectul în cauză va fi predispus către probleme de sănătate mai frecvente şi mai grave în comparaţie cu alte persoane. Studiile de specialitate din domeniu afirmă că obezitatea copilăriei are o altă natură morfogenetică din punctul de vedere al adipocitului, prin creşterea numărului de adipocite sub influenţa factorilor de creştere faţă de obezitatea adultului care îşi are originea histologică în acumularea adipocitară a depozitelor lipidice. De asemenea, în copilărie sunt deprinse cele mai multe obiceiuri legate de un stil de viaţă sănătos, iar dacă acestea nu sunt exercitate, viitorul adult nu poate să deprindă astfel de obiceiuri.

2.3. EXAMENUL CLINIC PE APARATE ŞI SISTEME

Gruparea datelor din punctul de vedere al caracteristicilor individuale, prin realizarea exame-nului clinic pe aparate şi sisteme, are o relevanţă scăzută. „Fişa de urmărire personală” din care au fost


culese datele are ca scop în primul rând prezentarea pacienţilor în mod individual şi, în consecinţă, aspectele ce ţin de generalizarea lor sunt mai puţin importante.

Prezentarea datelor din „Fişa de urmărire personală” în manieră agregată poate să aibă doar o importanţă legată de aspectele cu valoare clinică crescută. Corelarea informaţiilor clinice de la mai multe aparate şi sisteme pentru fiecare individ în parte nu se poate realiza din punct de vedere statistic.

• Tegumente şi mucoase

În proprție de 73% dintre copii care au fost examinaţi din punct de vedere medical nu au prezentat semne patologice la nivelul tegumentelor şi mucoaselor. Procentul de 27% dintre cei care au fost examinaţi şi au prezentat unul sau mai multe semne patologice se încadrează totuşi în patologii care nu sunt atât de grave (vezi Graficul Nr.13). Cei mai mulţi dintre aceştia prezintă semne de iritaţii şi erupţii la nivelul pielii care pot fi cauzate în mare parte de perioada pubertală la care copiii se află (fiind vorba adesea de acneea juvenilă). Alte semne la nivelul pielii arată prezenţa în antecedente a diverselor intervenţii chirurgicale pe care copilul le-a suferit precum şi a accidentelor şi traumatismelor la care acesta a fost expus. Prin examinarea tegumentelor şi mucoaselor s-a mai observat prezenţa „cheilitei comisurale” (herpes comisural în diferite stadii de evoluţie), pete hipercrome, mai ales la nivelul toracelui, fără origine cunoscută, urme de înţepături de insecte, nevi pigmentari în diferite zone care nu prezentau aspecte patologice, erupţii maculo-eritematoase şi maculo-papuloase şi diferite zone eritematoase la nivelul toracelui şi membrelor. De asemenea, prin examinarea mucoasei laringelui s-a observat în diferite cazuri hiperemierea acesteia.

Examenul clinic al tegumentelor şi mucoaselor arată în primul rând starea de sănătate a organului în sine, dar şi nivelul de igienă şi de îngrijire de care are parte copilul, la o serie de copii fiind observate semne ale unei igiene precare.

Graficul nr.13. Examenul tegumentelor şi mucoaselor

• Sistemul ganglionar

Acesta a fost inspectat la fiecare copil în parte pentru a se depista anomalii legate de prezenţa sa, de formă, consistenţă, relaţia cu structurile histologice apropiate, de faptul de a fi sau nu este dureros la palpare. Cei mai mulţi copii nu au prezentat semne patologice legate de sistemul ganglionar (85%). La cei care au prezentat o afectare a acestui sistem, ganglionii au putut fi puşi în evidenţă prin palpare în special la nivelul regiunilor cervicale, latero cervicale, submandibulare şi retro auriculare. Cei mai mulţi dintre copiii care au prezentat ganglioni palpabili au avut în momentul examinării sau au declarat la capitolul de antecedente personale patologice infecţii în sfera ORL care se asociază cel mai frecvent cu adenopatiile identificate la examenele clinice. (Vezi Graficul nr.14.)

Graficul nr.14. Examinarea sistemului ganglionar superficial

• Aparatul respirator

Examenul clinic al aparatului respirator a vizat:

• Prezenţa sau absenţa durerii la nivel toracic;• Prezenţa sau absenţa dispneei;• Măsurarea frecvenţei respiratorii;• Detalii despre tuse şi hemoptizie, în cazul în care

aceasta era prezentă;• Examinarea căilor respiratorii superioare şi a

punctelor sinusale;• Evaluarea peretelui toracic, a ampliaţiilor

respiratorii, a vibraţiilor vocale şi a sonorităţii pulmonare;


• Evaluarea ascultatorie a toracelui;• Consemnarea altor modificări patologice.

Durerea a fost prezentă la un singur copil examinat fără însă ca acesta să prezinte şi o problemă de sănătate în momentul în care a fost examinat. Dispneea expiratorie a fost prezentă la un copil care a fost diagnosticat cu amigdalită acută.

Frecvenţa respiratorie măsurată la fiecare copil s-a încadrat în limitele normale.

Au fost identificaţi 34 de copii (6%) care în momentul examinării treceau printr-un episod de tuse. S-au evidenţiat mai multe tipuri de tuse: seacă sau iritativă, până la cea productivă sau muco-purulentă. Nu au fost identificaţi copii care să prezinte hemoptizie.

Au fost identificaţi 33 de copii (6%) cu căi respiratorii superioare obturate, cei mai mulţi dintre aceştia trecând şi printr-un episod de tuse. Aceasta demonstrează că la data consultului sufereau de o infecţie respiratorie a căilor superioare care este posibil să fie de origine virală sau să se găsească în convalescenţă deoarece niciunul unul dintre ei nu avea febră.

De asemenea, 20 de copii (4%) au fost identificaţi cu puncte sinusale dureroase.

Cinci copii (1%) prezentau semne de rahitism la nivelul toracelui (torace înfundat sau excavat). Frecvenţa cu care apar semnele de rahitism în populaţia generală de copii se situează în jurul valorii de 1 copil la 600 de cazuri. După cum se observă, în populaţia studiată semnele clinice ale rahitismului sunt de 5 ori mai frecvente decât valorile prezentate în literatura de specialitate, ceea ce demonstrează că această boală este mult mai frecventă la copiii din zonele izolate din Delta Dunării. A mai fost identificat un copil cu cifoza şi un copil cu scolioză. Este necesar ca deficienţele osoase prezente la copiii care au fost examinaţi să fie tratate medical cu seriozitate, deoarece au un risc crescut de evoluţie spre handicapuri majore odată cu înaintarea în vârstă a subiecţilor.

Nu au fost identificate vibraţii respiratorii neobişnuite şi diferenţe în amplitudinea respiratorie. La 7 dintre copii (1%) a fost identificată o creştere a sonorităţii respiratorii.

De asemenea, la 3 dintre copii a fost identificat un murmur respirator înăsprit, precum şi 3 cazuri cu sufluri respiratorii. Au fost identificaţi 16 copii (3%) cu zgomote supra-adăugate în principal ronflante şi sibilante.

Alte observaţii care au fost făcute privind sistemul

respirator al celor examinaţi:

• Prezenţa amigdalitei;• Prezenţa faringitei acute în diverse grade;• Prezenţa rinoreei şi a obstrucţiei nazale.

Examinarea asculatorie a sistemului respirator şi cardiac ține în mare măsură de experienţa clinică a examinatorului şi poate să fie influenţată și de condiţiile exterioare de examinare (aglomeraţie, gălăgie). Semnele şi simptomele identificate la examinarea sistemului respirator nu au atras atenţia asupra unor probleme grave de sănătate care să pună în pericol viaţa copilului, fiind cauzate mai curând de infecţii respiratorii acute (specifice sezonului rece în care a fost făcută evaluarea medicală).

Mai jos sunt prezentate câteva dintre cele mai frecvente infecţii ale căilor respiratorii superioare care au fost identificate la copiii investigaţi. Datele legate de prevalenţa acestei patologii nu pot fi comparate din punct de vedere statistic deoarece variabilitatea geografică şi celelalte caracteristici ale populaţiilor pentru care există publicate date nu se suprapun peste caracteristicile populaţiei studiate în acest raport.

Rinofaringita

Incidenţa rinofaringitei sau a „răcelii” cum mai este denumită popular, variază în funcţie de vârstă. Rata cea mai mare se regăseşte la copiii până în 5 ani. Copiii care merg la şcoală sau grădiniţă sunt un rezervor infecţios de rinofaringite. Copiii au aproximativ 3-8 boli virale respiratorii pe an. Adolescenţii şi adulţii au aproximativ 2-4 răceli pe an, iar persoanele în vârstă de 60 de ani au mai puţin de 1 răceală pe an.5

Faringita

Faringitele acute reprezintă motivele pentru 1% din toate vizitele către serviciile medicale. Incidenţa de vârf a faringitelor virale şi bacteriene o găsim la copii cu vârsta între 4-7 ani.

Rinosinuzita

Sinuzita este frecventă la persoanele cu infecţii virale ale căilor respiratorii superioare.

5 Cherry DK, Hing E, Woodwell DA, Rechtsteiner EA. National Ambulatory Medical Care Survey: 2006 Summary. Hyattsville, MD: National Center for Health Statistics; 2008, National health statistics reports.


Epiglotita

Are o frecvenţă de 6-14 cazuri la 100.000 de copii, pe baza estimărilor din alte ţări6. Această patologie apare de obicei la copii cu vârsta de 2-7 ani şi are o incidenţă de la 3 ani7. Epiglotita este estimată ca având o frecvenţă de 9,7 cazuri la un milion de adulţi8.

Laringită şi laringotraheita

Crupa sau laringotraheita poate afecta persoane de orice vârstă, dar de obicei apare la copii cu vârsta între 6 luni la 6 ani. Incidenţa de vârf este în al doilea an de viaţă. Incidența cazurilor având acest diagnostic înregistra în Statele Unite o frecvenţă de 5,3 cazuri la 100.000 locuitori în 20069.

• Aparat cardio-vascular

În cadrul examinării aparatului cardio-vascular au fost realizate următoarele evaluări:

• Prezenţa sau absenţa durerii precordiale• Prezenţa sau absenţa dispneei de origine cardiacă• Măsurarea tensiunii arteriale şi a pulsului• Evaluarea ascultatorie

Dispneea şi durerea precordială au fost prezente la un singur copil din cei evaluaţi care prezenta semnele unei infecţii respiratorii.

Valorile tensiunii arteriale şi ale pulsului înregistrate în timpul consultațiilor se încadrează în limite normale.

Au fost identificaţi 4 copii cu sufluri sistolice în principal de gradul III. Cei 4 copii au fost referiţi spre investigaţii cardiologice de specialitate.

• Aparatul digestiv

La nivelul aparatului digestiv s-au realizat următoarele investigaţii clinice:

• Evaluarea cavităţii bucale• Evaluarea prin interviu a funcţiilor digestive• Palparea abdomenului

Dintre copiii care au fost investigaţi, 52% prezentau cel puţin o carie. Chiar şi pentru cei care aveau dentiţie permanentă, procentul cariilor este foarte mare şi necesită îngrijiri medicale stomatologice amănunţite (vezi Graficul nr.15).

Graficul nr.15. Prevalența cariilor

Niciunul dintre copii nu a prezentat în momentul examinării şi nici nu a declarat că a avut disfagii sau pirozis.

Opt copii au declarat că au apetit scăzut, 5 dintre ei fiind subponderali. Un procent destul de ridicat de copii (19%) a prezentat durere abdominală la palpare. Durerea în sine, dacă nu este corelată şi cu alte semne de boală, nu ridică mari suspiciuni medicale, de multe ori, cei examinaţi declarând durerea atunci când medicul palpează abdomenul. Pe de altă parte, ţinând cont de prevalenţa bolilor parazitare, declarată la rubrica de antecedente personale patologice, putem să suspectăm o infestare parazitară la nivelul tubului digestiv care să aibă ca principal semn clinic durerea abdominală la palpare. Pentru a clarifica acest fapt este nevoie de investigaţii paraclinice ulterioare. Cei mai mulţi dintre copii au declarat că durerea este de intensitate medie şi este dispersată în diverse zone ale abdomenului.

Palparea ficatului sub rebordul costal s-a înregistrat la 4 copii, la unul dintre aceştia, ficatul fiind palpabil la 8 cm sub rebordul costal. Acest copil în vârstă de 5 ani este sub tratament pentru epilepsie şi este posibil ca hepatomegalia să fie corelată cu tratamentul antiepileptic. Pentru acest caz sunt necesare investigaţii suplimentare, cel puţin din punctul de vedere al funcţiei hepatice. Pentru ceilalţi 3 copii care au prezentat hepatomegalie, ficatul a fost palpat în medie la 1-1,5 cm sub rebordul costal, fără să se suprapună cu alte patologii sau semne clinice declarate la consultul medical.

6 Morgan WE. Supraglottitis. In: Grand rounds archives: pediatric otolaryngology. Waco, Tex: Grand Rounds Archive. Baylor College of Medicine; May 20, 1993.7 Leung AK, Cho H. Diagnosis of stridor in children. Am Fam Physician. Nov 15 1999;60(8):2289-96. 8 MayoSmith MF, Hirsch PJ, Wodzinski SF, Schiffman FJ. Acute epiglottitis in adults. An eight-year experience in the state of Rhode Island. N Engl J Med. May 1 1986;314(18):1133-9. 9 National Center for Health Statistics. Health, United States, 2008 With Chartbook. Hyattsville, MD: 2009:p 268.


Au mai fost înregistrate cazuri de meteorism abdominal sau constipaţie.

• Aparat genito-urinar

Șase copii au declarat că au tulburări de micţiune, 3 declarând că au dureri la urinare (disurie) şi 3 declarând că au o frecvenţă crescută a urinărilor (polakiurie), la unul dintre aceştia: manevra Giordano fiind pozitivă.

Au mai fost descoperiţi copii care au testicul flotant, enurezis nocturn, aderențe balano-prepuțiale şi indicaţie pentru fimoză.

• Sistem nervos şi organe de simţ

Au fost investigate pentru fiecare copil în parte următoarele reflexe:

• Reflexele osteo-tendinoase• Reflexele cutanate• Sensibilitatea epidermică• Sensibilitatea statică

Nu au fost identificate anomalii la nivelul sistemului nervos. La nivelul organelor de simţ, a fost identificată o singură anomalie congenitală ce constă în plasarea descentrată a pupilei în raport cu irisul.

• Examen psihic

Au fost investigate tulburări legate de vorbire, gândire şi comportament. Au fost identificaţi 2 copii care prezentau tulburări logopedice şi de comportament.

În concluzie, putem aprecia că starea de sănătate a copiilor din populaţia studiată este una normală pentru caracteristicile legate de vârstă şi de zonă geografică. Dintre cei 513 copii investigaţi clinic, au fost diagnosticaţi cu patologii mai mult sau mai puţin uşoare un număr de 198 subiecţi (38%).

Patologiile cele mai frecvente sunt caracteristice vârstei populaţiei care a fost examinată şi nu ridică mari probleme medicale (vezi graficul nr.16).

Au fost descoperite cu această ocazie o serie de patologii care altfel nu ar fi putut să fie puse în evidenţă şi care, tratate în mod corespunzător, pot să aducă o valoare crescută vieţii copiilor în cauză.

Cele mai frecvente patologii care sa pună probleme din punct de vedere medical au fost legate de infecţii ale căilor respiratorii superioare (CRS) care au prezentat episoade de recurenţă. Tratarea infecţiilor respiratorii şi din sfera ORL rămâne o prioritate dacă ţinem cont de faptul că pot avea implicaţii sistemice corelate cu reumatismul articular acut, glomerulonefrita şi endocardita infecţioasă. Supravegherea copiilor cu infecţii respiratorii rămâne o prioritate.

Au mai fost descoperite numeroase cazuri ale unor copiii care prezintă carii dentare şi care, fără o igienă orala adecvată, pot evolua în timp către probleme mai grave din punct de vedere stomatologic.

Endemia de dezechilibre în greutate care afectează copii şi tinerii din această perioadă se regăsește și în rândul populației studiate, chiar dacă se presupunea iniţial că prin localizarea geografică ar trebui să aibă un stil de viaţă mai sănătos bazat pe alimentaţie echilibrată şi activitate fizică.

Au fost înregistrate şi luate în urmărire câteva cazuri care au prezentat semne patologice la nivelul cordului şi care trebui să fie investigate suplimentar pentru a se stabili un diagnostic. În urma examenului paraclinic s-au pus în evidenţă o serie de patologii ce ţin de sfera infecţioasă şi hematologică. Au fost descoperite 4 cazuri de portaj streptococic, mai multe cazuri de anemie subclinică, 3 cazuri de leucocitoze şi, de asemenea, eozinofilie.

Graficul nr.16. Principalele patologii întâlnite după realizarea examenului clinic


2.4. REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR

Pe lângă examinarea clinică, s-a realizat şi un test de screening. Testarea a cuprins, trei tipuri de teste:

• Hemoleucograma• Examen copro-parazitologic• Exudat faringian

2.4.1. Rezultatele hemoleucogramei

Au fost recoltate probe de sânge şi s-a realizat hemoleucograma la 559 de copii. Au fost analizate elementele sanguine din punctul de vedere al numărului, formei şi concentraţiei acestora în proba de sânge colectată. Principalele rezultate sunt prezentate mai jos.

WBC (White Blood Count) sau numărul de celule albe are valori normale cuprinse între 3.500 şi 10.000/mm3. Valori scăzute se pot întâlni în:

• Distrugerea măduvei osoase (de exemplu de la infecţii, fibroze, tumori)

• Prezenţa substanţelor cito-toxice• Colagenoze autoimune - boli vasculare (cum e

lupus eritematos)• Boli ale ficatului sau splinei• Expunerea la radiaţii

Numărul crescut al leucocitelor (leucocitoza) poate să indice:

• Infecţii• Inflamaţii (artrită reumatoidă sau alergii)• Leucemie• Stres fizic sau emoţional

Din totalul popolației consulate, 516 (92%) copii au avut un număr normal de leucocite. Au fost înregistrate valori cuprinse în intervalul 3120 şi 15100. Valori crescute ale numărului de leucocite au fost înregistrate la copii diagnosticaţi clinic cu infecţii ale cailor respiratorii superioare.

Graficul nr. 17. Numărul de copii cu valori leucocitare peste 10.000/mm3

Cinci copii au avut valori sub 3.500 leucocite/mm3, însă valorile trebuie integrate în contextul clinic.

Numărul de limfocite are valori normale cuprinse între 1.8 – 4.5 µUI/ml. În lotul de copii care a fost evaluat, au fost identificaţi 129 copii cu valori ale limfocitelor mai mici decât limita normală. Nu au fost identificaţi copii cu valori peste limita normală. (Vezi Graficul nr. 18.)

Graficul nr. 18. Numărul de copii cu valori ale limfocitelor sub limita normală

Numărul de limfocite sub valoarea normală nu are relevanță clinică pentru toţi copiii prezentaţi în graficul de mai sus.

Numărul de hematii – RBC (Reed Blood Count) – cu valori mari poate indica:

• presiune mică de oxigen în sânge; • boli de inimă congenitale; • fibroză pulmonară; • policitemia vera; • deshidratare (ca la o diaree puternică); • afecţiuni renale.

Un număr scăzut de celule roşii (RBC) indică:

• pierderi de sânge • anemie (de diferite tipuri) • hemoragie


• distrugerea măduvei osoase (de exemplu de la radiaţii, toxine, fibroze, tumori)

• deficienta eritropoietinei (efect secundar al afecţiunilor de rinichi)

• hemoliza (distrugerea globulelor roşii) • leucemie • malnutriţie (deficienţe de fier, folati, vitamina B12,

vitamina B6).

Au fost înregistraţi 39 de copii cu un număr de hematii sub valoarea normală iar 12 copii au prezentat valori ale numărului de hematii sub 3,8.

Media globulară a hemoglobinei poate să identifice diferitele tipuri de anemie sau malformaţii ale hematiilor. Astfel, 19% (n=105) dintre copiii testaţi prezintă valori scăzute ale acestui indicator.

Cantitatea totală de hemoglobină din sânge (HGB) este afectată mai ales în anemia feriprivă, dar poate să fie asociată şi cu o serie de alte patologii. 88 de copii (15%) prezintă valori scăzute ale hemoglobinei.

11 (2%) copii prezintă valori ale numărului de trombocite sub valorile normale.

2.4.2. Rezultatele examenului copro-parazitologic

Au fost recoltate şi s-au prelucrat un număr de 491 de probe copro-parazitologice de la copii din cele zece localităţi din Delta Dunării. S-au identificat trei specii de paraziţi: Giardia intestinalis; Ascaris lumbricoides și Diphylobothrium latum. În total, dintre cele 491 de probe analizate, au fost identificate ca fiind pozitive un număr de 82 de probe (17%). Cel mai frecvent parazit indetificat este Giardia, ceilalţi doi găsindu-se în proporții egale. (Vezi graficul nr. 19.)

Graficul nr.19. Rezultatele examenului copro-parazitologic

Nu există diferenţe semnificative de vârstă între cei diagnosticaţi cu o parazitoză intestinală şi cei care nu au fost diagnosticaţi.

Tabelul nr.2. Rezultatele analizelor copro-parazitologice în funcţie de parazit şi de distribuţia pe localităţi

Absenţă paraziţi Giardia intestinalis Ascaris lumbricoides

Diphylobothrium latum

Fără analize

C.A.Rosetti 38 8 2 2 7Chilila 183 25 5 3 16PartizaniMaliucGorgova

49 8 0 0 8

Ceatalchioi 45 4 0 0 1Letea 28 7 0 1 7Pardina 36 6 0 0 13Sfantu Gheorghe 30 8 1 1 17


Există un procent mai mare al copiilor care suferă de o boala parazitară în 4 localităţi: CA Rosetti, Letea, Chilia Veche şi Sfântu Gheorghe. (Vezi Graficul nr.20.)

Graficul nr. 20. Analizele copro-parazitologice în funcţie de localităţi

Cea mai importantă problemă de sănătate descoperită cu ocazia examenului copro-parazitologic este prezența Giardiei Lamblia în excrementele recoltate.Giardioza este răspândită la nivel mondial, dar are o frecvenţă crescută în zone cu condiţii sanitare necorespunzătoare sau în cazul în care instalaţiile de tratare a apei potabile nu corespund standardelor în vigoare. Giardioza este o boală care apare şi în rândul persoanelor care trăiesc în zone cu un nivel de trai mai ridicat. La nivel mondial, este una dintre cele mai importante infecţii non-virale care cauzează boala diareică. Ratele de prevalenţă raportate pentru ţările civilizate se încadrează în intervalul 2-7%, iar în ţările în curs de dezvoltare, prevalența poate să atingă şi valori de 20-30%10. Ratele de prevalenţă raportate în Europa variază în funcţie de ţară şi de vârsta lotului studiat:

10 Ortega YR, Adam RD. Giardia: overview and update. Clin Infect Dis. 1997 Sep;25(3):545-9; quiz 550.


• Spania (Garcia et al., 1989 abstract) 0-2 ani 4%• Spania (Jarabo et al., 1995 abstract) 5-14 ani 36%• Spania (Perez Armengol et al., 1997 abstract)

6-10 ani 5%• Spania (Buchrieser et al., 1988 abstract) 6-14 ani

29%• Anglia (Gray and Rouse, 1992 abstract) preşcolari

24%• Polonia (Olszok and Kucharz, 1996 abstract) nu a

fost declarată vârsta 20%• Serbia (Nikolic et al., 1998 abstract) 7%

În literatura de specialitate, sunt făcute referiri la faptul că infecţia cu Giardia rămâne de cele mai multe ori asimptomatică (50 – 75% din cazuri nu au semne sau simptome care să suspicioneze diagnosticul de infecţie cu Giardia)11. Nu este specificat în mod clar, dar primul contact cu parazitul este însoţit de un episod diareic acut sau poate să treacă neobservat, şi în felul acesta, persoana în cauză să nu prezinte niciun semn care să denote contactul cu parazitul.

Infecţia acută poate duce la o varietate de simptome intestinale, inclusiv diaree, steatoreea, crampe abdominale, balonare, flatulenţa, scaune grase şi urât mirositoare, palide, pierderea în greutate, greaţă sau vărsături.

Infecţia cronică se manifestă de multe ori cu episoade recurente, persistente de diaree cu scaune urât mirositoare care pot fi gălbui şi lipsit de conţinut în aparenţă.

Complicaţiile sistemice citate cel mai frecvent în literatură nu au o redevenţă foarte mare deoarece nu au au fost realizate studii prospective amănunţite care să poată demonstra asocieri între infecția cu Giardia şi complicaţii sistemice semnificative. Totuşi în urma studiilor retrospective publicate pe această temă se pot enumera câteva efecte sugestive:

• Probleme legate de greutate şi afectarea dezvoltării şi creşterii normale, mai ales la copii (Farthing et all 1996).

• Malabsorbţia fierului care se datorează în primul rând malabsorbţiei generale de care suferă copilul afectat cu acest parazit

• Patologie hematologică (anemie sau alterări ale numărului leucocitelor)

• Sinovita (inflamare a capsulei articulare) asociată cu dureri difuze şi redoare articulara

• Afectare oculară• Boli hepatice, pancreatite sau fibroza chistică

Testele pozitive pentru Giardia (13% din totalul populaţiei testate) se încadrează în limitele raportate în literatura de specialitate pentru acelaşi segment de vârstă. Acest fapt nu trebuie să ducă la o acceptare a situaţiei prezentate. Sunt necesare măsuri pentru a preveni transmiterea parazitului la nivelul comunitar printr-o serie de acţiuni de igienizare a apei şi alimentelor. Sunt, de asemenea, indicate campanii de educare, care să sensibilizeze populaţia atât cu privire la semnele de infecţie ce pot apărea (şi astfel să se adreseze medicului pentru a putea primi tratamentul indicat), dar şi pentru a urmări deprinderea de obiceiuri alimentare şi de igienă sănătoase care să preîntâmpine contactarea infecţiei.

2.4.3. Rezultatele exudatului faringian

Au fost realizate 165 de exudate faringiene la copii de gradiniţă. Dintre acestea, 70 (42%) au fost pozitive.

Graficul nr.21. Rezultate exudat faringian

11 U.S. EPA, 1998.


3.1. OBICEIURI ALIMENTARE ȘI RISCURI PENTRU SĂNĂTATE

Obiceiurile alimentare sunt extrem de importante pentru dezvoltarea copiilor şi mai ales pentru prevenirea patologiilor asociate unor condiţii de viaţă mai dificile, cum sunt cele din Delta Dunării (lipsa apei potabile, zonă umedă, probleme de igienă, dificultatea accesului la servicii medicale de calitate)Mai mult, practici precum consumul de alcool şi tutun prezintă riscuri importante, în special în cazul copiilor din comunităţile în care adulţii se confruntă la rândul lor cu riscuri medicale şi sociale.

• Alimentaţia copiilor

În ceea ce priveşte alimentaţia, 57 dintre copii (11%) au declarat că nu au un program de masă la ore regulate. De asemenea, 30 (6%) de copii au declarat că fac abuzuri alimentare.

Pornind de la aplicarea chestionarului privind alimentația copiilor din Delta Dunării, am reușit să măsurăm ponderea de frecvență a alimentelor împărțite pe mesele principale ale zilei (mic dejun, prânz și cină), precum și calitatea alimentelor utilizate împărțite pe grupe de nutrienți.

Informaţiile referitoare la componenţa şi cantitatea alimentelor consumate sunt foarte variate şi depind de cele mai multe ori de obiceiurile alimentare, pe de o parte, dar şi de nevoile fiecărei persoane, pe de altă parte. Au fost realizate, de asemenea, o serie de recomandări care au ca scop menţinerea unui echilibru metabolic între aportul energetic şi consumul energetic. Tendinţa actuală a liderilor de opinie în domeniul nutriţiei este de a oferi sfaturi cât mai generale care să poată acoperi o varietate mare de obiceiuri şi tendinţe alimentare care există în prezent. Astfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii se rezumă la o listă de 5 sfaturi care ar trebui urmate pentru păstrarea unui echilibru în alimentaţie. Acestea sunt:

• Încercaţi să ardeţi la fel de multă energie pe cât acumulaţi prin alimentaţie

• Creşteţi consumul de alimente vegetale, în special fructe, legume, leguminoase, cereale integrale şi nuci

• Limitați aportul de grăsimi şi ulei. Sunt de preferat grăsimile nesaturate, care rămân în stare lichidă la temperatura camerei

• Limitaţi consumul de zahăr tos - un raport din 2003 recomandă mai puţin de 10% zaharuri

3. CONDIŢII DE TRAI ŞI ACCESUL LA SERVICII MEDICALE: DEFICIENŢE ŞI RISCURI ASOCIATE

simple, • Limitaţi sarea (sodiu) de consum din toate sursele.

În ceea ce priveşte proporţia principiilor alimentare, cifrele diferă. Cele mai multe păreri sunt în favoarea unui raport optim între carbohidraţi, proteine şi lipide de 3:1:1 sau altfel spus de 60%, 20% şi 20%.

Principalele îngrijorări legate de dieta copiilor se referă în principal la excesul de carbohidraţi în alimentaţie care provoacă dezechilibre metabolice şi creşterea în greutate. Având în vedere că proporţia copiilor din Delta Dunării cu probleme legate de o greutate crescută nu este mare, putem considera că obiceiurile legate de consumul în exces al carbohidraţilor nu au avut efecte marcante asupra populaţiei incluse în proiect.

Impactul pe care îl are alimentaţia asupra stării de sănătate este dublat şi de aditivitatea fizică. Deşi în chestionarele aplicate nu s-a evaluat gradul de activitate fizică pe care îl realizează copiii în fiecare zi, putem să presupunem, date fiind condiţiile de viaţă în mediul rural, că timpul petrecut realizând activităţi fizice este suficient pentru a crea premisele unui stil de viaţă sănătos.

Pe baza chestionarelor am extras informații privind frecvența anumitor alimente care se regăsesc la micul dejun în farfuriile fiecărui copil investigat, după cum reiese din Tabelul nr.3.


Tabelul nr. 3. Consumul de alimente la micul dejun

TIP ALIMENT FRECVENŢĂ

Fructele crudese regăsesc la 50% dintre copii în toate zilele săptămânii ca aliment la micul dejun, pentru 25% dintre copii doar în 5 zile pe săptămână și pentru restul de 25% frecvența este de 2 sau 3 ori pe săptămână.

Dulciurile se regăsesc în micul dejun în proporție de 57,1% dintre copii în fiecare zi a săptămânii, la 28,6% doar de 2 ori pe săptămână și la 14,3 % doar o dată pe săptămână.

Leguminoasele glucidicese regăsesc la 84% dintre copii în toate zilele săptămânii și la restul de 26% dintre copii doar în 2 până la 5 utilizări pe săptămână.

Cartofii prăjiți și chipsurile au o pondere a consumării lor de 100% de cinci ori pe săptămână.

Mezelurile60% dintre copii consumă de două ori pe săptămână, 20% în toate zilele săptămânii, iar restul de 20% cu o frecvență de 3-4 ori pe săptămână.

Unt, margarină, maioneză58,8% dintre copii consumă în toate zilele săptămânii iar restul consumă cu o frecvență de 2 până la 5 ori pe săptămână.

Sucuri naturale și ceai32,8% dintre copii consumă în fiecare dimineață a săptămânii, urmați de 22,4% de 2 ori pe săptămână, iar restul copiilor cu o frecvență de la o singură dată până la 6 ori pe săptămână.

Carnea de pasăre 66,7% dintre copii consumă de 2 ori pe săptămână, iar 33,3% în fiecare dimineață.

Peştelese regăsește în alimentație cu o pondere de 50% de 2 ori pe săptămână și 50% o dată pe săptămână.

Lactatele sunt consumate de toți intervievații în fiecare dimineață.

Ouăle52,2% dintre copii consumă de 2 sau trei ori pe săptămână, 14,3% consumă în fiecare dimineață și tot atâția copii consumă doar o dată pe săptămână.

Supe și ciorbe60% dintre copii consumă de 2 ori pe săptămână, 20% consumă în fiecare dimineață și tot atâția copii consumă o singură dată pe săptămână.

Din rezultatele evidențiate de din chestionare reies informații importante precum: predominanța proteică a micului dejun este de 60,6%, 3,1% predominant glucidic, 14,2% predominant lipidic și 22,1% alimente crude. Din observațiile noastre concluzionăm că în Delta Dunării, copiii consumă o cantitate mare de proteine de origine animală în defavoarea alimentelor crude, precum a fructele și legumele.


Prnind de la logica meselor principale din programul unui copil, urmează informații privind alimentele predominante care se regăsesc în masa de prânz, pezentate în Tabelul nr.4.

Tabelul nr. 4. Consumul de alimente la masa de prânz


Fructele crude se regăsesc la 37,5% dintre copii în toate zilele săptămânii ca aliment la prânz și la același număr de copii doar de două ori pe săptămână urmând ca restul de 12,5% să consume o dată sau de cinci ori pe săptămână.

Dulciurile se regăsesc la masa de prânz la 50% dintre copii de cinci ori pe săptămână restul consumând o singură dată pe săptămână.

Leguminoasele glucidicese regăsesc în proporție de 52,5% dintre copii în toate zilele săptămânii urmând ca restul să fie simetric proporționat pentru consumul lor cu o frecvență de o dată până la șase ori pe săptămână.

Cartofii prăjiţi și chipsurile copiii consumă de patru ori pe săptămână.

Mezelurile25% dintre copii consumă de două ori pe săptămână, 25% de cinci ori pe săptămână, iar restul de 50% cu o frecvență de o dată pe săptămână.

Unt, margarina, maioneza75% dintre copii consumă de 3 ori pe săptămână, iar restul consumă o dată pe săptămână.

Sucuri naturale și ceai Toți copiii consumă o singură dată pe săptămână.

Compotul Toți copiii consumă o singură dată pe săptămână.

Carnea de pasăre se regăsește proporțional distribuită în toate zilele săptămânii.

Carnea roșie este proporțional distribuită cu o frecvență de o dată până la șapte ori pe săptămână.

Peştelese regăsește în alimentație cu o pondere de 50% de două ori pe săptămână și 50% o dată pe săptămână.

Lactatele40% dintre copii consumă de trei ori pe săptămână, 20% consumă la fiecare prânz și tot atâția copii consumă doar o dată pe săptămână sau de șase ori pe săptămână.

Supe și ciorbe50% dintre copii consumă de patru până la șase ori pe săptămână, iar restul de 50% consumă o dată sau de două ori pe săptămână.

Concluzia în ceea ce privește consumul de alimente la masa de prânz este următoarea: predominata proteică a prânzului este de 62,8%, urmată de alimente crude doar 18,1%, predominat lipidic de 2,8% și predominat glucidic de 16,3%.


În ceea ce privește masa de seară (cina), avem următoarele informații extrase, prezentate în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5. Consumul de alimente la cină


Fructele crude se regăsesc la 40% dintre copii în toate zilele săptămânii ca aliment la cină, iar restul copiilor consumă cel puțin o dată pe săptămână până la de șase ori pe săptămână.

Legumele crudese regăsesc la masa de seară în proporție de 41,7% dintre copii de șapte ori pe săptămână și la restul copiilor în mod proporțional de cel puțin o dată se săptămână până la de număr șase ori pe săptămână.

Nuci, semințese regăsesc la 33,3% dintre copii la fiecare masă de seară și restul de 66,7% cu o frecvență de trei sau de patru ori pe săptămână.

Sucuri artificiale 66,7% dintre copii consumă în fiecare seară, iar 33,3% doar de trei ori pe săptămână.

Leguminoasele glucidicese regăsesc în proporție de 23,8% dintre copii în toate zilele săptămânii urmând ca restul să fie simetric proporționat pentru consumul lor cu o frecvență de o dată până la cinci ori pe săptămână.

Cartofii prăjiți și chipsurile66,7% dintre copii consumă în trei seri pe săptămână, iar 33,3% doar în două seri pe săptămână.

Mezelurile 66,7% dintre copii consumă în fiecare seara, pe săptămână, iar 33,3% doar în două seri pe săptămână.

Unt, margarină, maioneză75% dintre copii consumă o dată sau de trei ori pe săptămână urmând ca restul să consume cu o frecvență de o dată pe săptămână.

Sucuri naturale și ceai50% dintre copii consumă de trei ori pe săptămână, iar restul cu o variație intre o dată pe săptămână și de trei ori pe săptămână.

Compotul40% dintre copii consumă de două ori pe săptămână, urmând ca restul să consume de trei ori până la de șapte ori pe săptămână.

Carnea de pasăre se regăsește proporțional distribuită în toate zilele săptămânii.

Carnea roșieeste proporțional distribuită ca și consum cu o frecvență de o dată până la șapte ori pe săptămână.

Peştelese regăsește în alimentație cu o pondere de 50% de două ori pe săptămână și 50% o dată pe săptămână.

Ouălesunt consumate de 66,7% dintre cei intervievați o singură dată pe săptămână, iar restul de 33,3% de patru ori pe săptămână.

Lactatelesunt proporțional distribuite ca și consum cu o frecvență de o dată până la șapte ori pe săptămână.

Supe și ciorbesunt proporțional distribuite ca și consum cu o frecvență de o dată până la șapte ori pe săptămână

În ceea ce privește predominatele la masa de cină avem: predominanță proteică de 52,8%, alimente crude de 32,1%, predominanță glucidică de 9,3% și lipidică de 5,7%. Concluzia finală ar fi: potrivit copiilor intervievați, la masa de cină se consumă un procent mare de proteine urmat de un procent mare de alimente crude, consum echilibrat și diversificat cât în ceea ce priveşte nevoile de creştere ale copiilor.


De asemenea, copiii/părinții au fost intervievați în legătură cu gustările pe care aceștiea le consumă între mese, conform Tabelului nr.6.

Tabelul nr.6. Consumul de alimente între mese


Fructele crude se regăsesc proporționat cu o frecvență de o dată până la de șapte ori pe săptămână.

Nuci, semințese regăsesc la 50% dintre copii o dată pe săptămână și restul de 50% cu o frecvență de trei ori pe săptămână.

Dulciurilesunt proporțional distribuite ca și consum cu o frecvență de o dată până la șapte ori pe săptămână.

Leguminoasele glucidicesunt proporțional distribuite ca și consum cu o frecvență de o dată până la șapte ori pe săptămână.

Cartofii prăţiţi și chipsurilesunt proporțional distribuite ca și consum cu o frecvență de o dată până la șapte ori pe săptămână.

Mezelurile61,5% dintre copii consumă ca gustare în fiecare zi a săptămânii, iar 37,5% cu o frecvență de patru până la șase ori pe săptămână.

Unt, margarina, maioneza50% dintre copii consumă de trei ori pe săptămână urmând ca restul să consume cu o frecvență de cinci ori pe săptămână.

Sucuri naturale și ceai 100% dintre copii consumă în fiecare zi a săptămânii.

Compotul 100% dintre copii consumă în fiecare zi a săptămânii.

Peştelese regăsește în alimentație cu o pondere de 66,7% o dată pe săptămână și restul în fiecare zi a săptămânii.

Lactateleeste proporțional distribuit ca și consum cu o frecvență de o dată până la șapte ori pe săptămână.

Supe și ciorbe se regăsesc în alimentația fiecărui copil de trei ori pe săptămână.

Aportul este predominant glucidic la 49,3% dintre copii, urmat de alimente crude în valoare de 19,7%, predominanța proteică fiind mai scazută, doar 14,8% și predominanță lipidică de 16,2%.

Fumatul

Atunci când au fost întrebaţi de către intervievator dacă fumează, majoritatea copiilor au declarat că „Nu”. Un număr de 7 copii (1%) s-au declarat fumători, aceştia având o medie de vârstă de 11 ani, declarând că, în medie, consumă în fiecare zi circa 22 de ţigări. Cu toate acestea, 3 dintre cei care au răspuns afirmativ la această întrebare au fost intervievaţi unul după celălalt şi este posibil să se fi influenţat reciproc, cunoscându-se tendinţa către bravadă a copiilor.

Consumul de alcool

17 (3%) copii au declarat că au consumat alcool cu o frecvenţă mai mare sau mai mică. Vârsta medie a celor care au răspuns afirmativ la această întrebare a fost de 10 ani. Considerentele legate de exactitatea informaţiilor, menţionate anterior, se aplică şi în acest caz. Doar într-un singur caz, consumul de alcool se asociază şi cu fumatul.


3.2. ANALIZA CONDIŢIILOR DE LOCUIRE A FAMILIILOR DIN DELTA DUNĂRII

• Analiza pe localităţi a condiţiilor de locuire

Ancheta privind analiza condiţiilor de locuire s-a realizat cu ajutorul unui chestionar la care părinții copiilor sau persoanele care îi aveau în grijă au răspuns. Analiza situaţiei pe localităţi pune în evidenţă faptul că doar în 4 cazuri (Chilia Veche, Maliuc, Pardina, Sf. Gheorghe) există o reţea de canalizare care să asigure apa potabilă necesară unui procent de peste 70% din locuitori.

Având în vedere informațiile publice oferite de Consiliul Județen Tulcea12, corelate cu informațiile extrase din chestionarele aplicate pe populația din Delta Dunării, concluzionăm că absența totală sau parțială a stațiilor de canalizare și de epurare poate constitui un factor de risc în creșterea sănătoasă a copiilor, cât şi un impediment în dezvoltarea unor unităţi de producţie / comercializare de tip alimentar. De asemenea, datele de pe site-ul CJ Tulcea pun în evidenţă absenţa unor proiecte în derulare de natură să rezolve în perioada următoare acest tip de probleme cu care se confruntă localităţile din Deltă.

Astfel, analiza condiţiilor de locuire pe localităţi pune în evidenţă următorul tablou:

Pătlăgeanca: Nicio gospodărie nu are apă curentă de la rețea; 100% consumă apă din fântâni care nu au apă potabilă; nici una nu are canalizare; ca sursă de apă potabilă 100% folosesc apa din alte surse; 100% dintre copii trăiesc în gospodării în care sunt crescute animale domestice.

C.A. Rosetti: 89,2% din gospodării nu au apă curentă de la rețea, 5,4% au apă curentă de la rețea și restul de 5,4% se încadrează în alte situații; 86,8% consumă apă din fântâni cu apă potabilă, 7,9% nu consumă apă potabilă, iar restul de 5,3% consumă din alte surse; 92,1% nu au canalizare, 7,9% au canalizare; ca sursă de apă potabilă 89,5% folosesc apa din fântâni, iar restul din reţele; 41,7% dintre copii traiesc în gospodării în care sunt crescute animale domestice.

Partizani: 77,3% din gospodării nu au apă curentă de la rețea; niciuna nu consumă apă din fântâni cu apă potabilă; nici una nu are canalizare; ca sursă de apă potabilă 91,3% sunt încadraţi în categoria alte situații; 69,6% dintre copii traăiesc în gospodării în care sunt crescute animale.

Letea: 75,9% din gospodării nu au apă curentă de la rețea, 17,2% au apă curentă de la rețea și restul de 6,9% se încadrează în alte situații; 82,8% consumă apă din fântâni cu apă potabilă, 13,8% nu consumă apă potabilă; 82,2% nu au canalizare, 17,2% au canalizare; ca sursă de apă potabilă 82,8% folosesc apa din fântâni, iar restul din reţele; 60,7% dintre copii trăiesc în gospodării în care sunt crescute animale domestice.

Gorgova: 71,4% din gospodării nu au apă curentă de la rețea, 28,6% se încadrează în alte situații, nu există nicio familie care să aibă apă curentă de la rețea; 100% nu consumă apă din fântâni cu apă potabilă; 100% nu au canalizare; ca sursă de apă potabilă 71,4% folosesc apă din alte surse, iar restul din reţele și fântâni; 100% dintre copii trăiesc în gospodării în care sunt crescute animale domestice.

Ceatalchioi: 69,6% din gospodării nu au apă curentă de la rețea, 4,3% au apă curentă de la rețea și restul de 26,1% se încadrează în alte situații; 69,6% consumă apă din fântâni cu apa potabilă, 30,4% nu consumă apa potabilă; 87,5% nu au canalizare, 12,5% au canalizare; ca sursă de apă potabilă 62,5% folosesc apa din fântâni, iar restul din reţele; 66,7% dintre copii trăiesc în gospodării în care sunt crescute animale domestice.

Maliuc: 28,6% din gospodării nu au apă curentă de la rețea, 71,4% au apă curentă de la rețea; 100% nu consumă apa din fântâni cu apa potabilă; 28,6% nu au canalizare, 71,4% au canalizare; Ca sursă de apă potabilă 71,4% folosesc apă din retele și restul se încadrează la alte situații; 14,3% dintre copii trăiesc în gospodării în care sunt crescute animale domestice.

Pardina: 21,4% din gospodării nu au apă curentă de la rețea, 78,6% au apă curentă de la rețea; 85,7% nu consumă apă din fântâni cu apă potabilă și 14,3% consumă apă din fântâni cu apă potabilă; 23,8% nu au canalizare, 76,2% au canalizare; ca sursă de apă potabilă 86% folosesc apă din rețele, 4,7% folosesc apa din fântâni și restul sunt încadraţi la alte situații; 46,5% dintre copii trăiesc în gospodării în care sunt crescute animale domestice.

12 www.cjtulcea.ro


Chilia Veche: 9,5% din gospodării nu au apă curentă de la rețea, 90,5% au apă curentă de la rețea; 47,3% consumă apă din fântâni cu apă potabilă, 52% nu consumă apă potabilă; 17% nu au canalizare, 81,6% au canalizare; ca sursă de apă potabilă 69,9% folosesc apă din fântâni, iar restul din rețele și fântâni; 44,7% dintre copii trăiesc în gospodării în care sunt crescute animale domestice.

Sf. Gheorghe: 100% din gospodării au apă curentă.

Rezultatele chestionarului aplicat pe populația din Delta Dunării conduc la următoarele concluzii:

• Lipsa apei potabile este principalul factor care trebuie corectat, apa fiind un element esențial în consumul zilnic al copiilor.

• Existenţa fântânilor improprii este un factor de risc care poate conduce la propagarea bolilor și a infecțiilor, mai ales în cazul copiilor.

• Un factor de risc suplimentar pentru sănătatea locuitorilor este absenţa staţiilor de epurare a apei.

De asemenea, pot fi puse în evidenţă şi alte probleme care au impact asupra condiţiilor de locuire în zona Deltei şi care constituie factori de risc, inclusiv pentru sănătate: nevoia de consolidare a terenurilor inundabile prin plantații de arbori rezistenți la apă care să acționeze ca perdele de protecție, amplasarea cimitirelor între gospodării etc.

• Analiza agregată a datelor privind condiţiile de locuire

În primul rând, din punctul de vedere al condițiilor de locuire, datele din Tabelul nr.7 ne arată că marea majoritate a copiilor (96.9) locuiesc în locuinţe cu minimum 2 camere, media fiind de 3.38 camere la o medie de 4.19 locatari/locuință, aspect care indică faptul că supraaglomerarea nu reprezintă o problemă semnificativă în cadrul populației investigate. Tabelul nr. 8 ne arată că există doar 10 cazuri de familii în care 3, respectiv 4 persoane locuiesc în locuințe de o cameră.

Tabelul nr. 7. Numărul de camere din care este alcătuită locuinţa

FRECVENŢĂ PROCENT

1 10 3.1

2 74 22.7

3 118 36.2

4 68 20.9

5 28 8.6

6 12 3.7

7 5 1.5

8 6 1.8

9 1 0.3

TOTAL 322 98.8


Tabelul nr. 8. Numărul de camere şi numărul de membri care locuiesc în casă

CÂȚI MEMBRI LOCUIESC ÎN CASĂ?

2 3 4 5 6 7 10

Casa se compune dintr-un număr de camere de:

1 0 7 3 0 0 0 02 3 21 34 10 4 2 03 4 30 42 22 17 3 04 4 14 23 18 6 1 25 1 3 12 6 4 2 06 0 2 8 1 0 1 07 0 1 1 1 2 0 08 0 1 5 0 0 0 09 0 1 0 0 0 0 0

TOTAL 12 80 128 58 33 9 2

Un alt factor cu influență semnificativă asupra sănătății copiilor ține de frecvența cu care camera în care aceștia locuiesc este igienizată prin zugrăvirea pereților (Tabelul nr. 9). Și în acest caz, răspunsurile la chestionare indică o frecvență de igienizare destul de ridicată în majoritatea localităților în care am fost prezenți. Practic, peste 85% din respondenți au declarat faptul că acest proces a avut loc cu cel mult un an în urmă.

Tabelul Nr.9. Când a fost zugrăvită ultima dată camera copilului/copiilor (perioade)

ULTIMELE 6 LUNI ÎNTRE 6 ȘI 12 LUNI ÎNTRE 1 SȘI 2 ANI MAI MULT DE 2 ANI TOTAL

C.A.Rosetti 65.8% 21.1% 10.5% 2.6% 100.0%

Ceatalchioi 79.2% 16.7% 4.2% 100.0%Ceatalchioi (sat Pătlăgeanca)

100.0% 100.0%

Chilia Veche 74.5% 15.7% 7.8% 2.0% 100.0%

Gorgova 100.0% 100.0%

Letea 69.0% 24.1% 6.9% 100.0%

Maliuc 71.4% 14.3% 14.3% 100.0%

Pardina 90.7% 4.7% 4.7% 100.0%

Partizani 52.2% 30.4% 17.4% 100.0%

Sf. Gheorghe 100.0% 100.0%

TOTAL 74.5% 16.3% 8.0% 1.2% 100.0%

În schimb, atunci când analizăm modalitatea de încălzire a locuinței, se observă faptul că modalitatea predominantă de încâlzire rămâne cea tradițională cu sobă pe lemne, chiar și pentru familiile care locuiesc la bloc, sistemele alternative fiind folosite de doar 4.3% din populație. Pe lângă pericolul intoxicării cu monoxid de carbon, unul din dezavantajele încălzirii cu soba de lemne este reprezentat de persistența variațiilor mari de temperatură în interiorul încăperilor


și între diferitele încăperi ale locuințelor, variații care pot crește vulnerabilitatea copiilor în sezonul rece (Vezi Tabelul nr. 10.).

Tabelul nr. 10. Modalitatea de încălzire a locuinței

FRECVENŢĂ PROCENT

Sobă pe lemne 312 95.7

Centrală cu lemne/cărbuni 5 1.5

Gaze 2 .7

Calorifer electric 2 .7

Sistem mixt de încălzire 3 .9

TOTAL 324 100.0

Accesul la apă curentă potabilă prin intermediul unei rețele centralizate de distribuție reprezintă un pas important în procesul de dezvoltare a infrastructurii zonelor rurale. Tabelul nr. 11 reliefeză faptul că în ciuda dezvoltării acestor rețele într-o serie de localități, precum Chilia Veche, Maliuc și Pardina, în restul localităților accesul la apă curentă este foarte limitat.

Tabelul nr.11. Acces la apă curentă prin rețea?

DA NU ALTE SITUAŢII TOTAL

C.A.Rosetti 5.40% 89.20% 5.40% 100.00%

Ceatalchioi 4.30% 69.60% 26.10% 100.00%

Ceatalchioi (sat Pătlăgeanca) 100.00% 100.00%

Chilia Veche 90.50% 9.50% 100.00%

Gorgova 71.40% 28.60% 100.00%

Letea 17.20% 75.90% 6.90% 100.00%

Maliuc 71.40% 28.60% 100.00%

Pardina 78.60% 21.40% 100.00%

Partizani 77.30% 22.70% 100.00%

Sf. Gheorghe 100.00% 100.00%

TOTAL 56.60% 37.70% 5.70% 100.00%


În schimb, datele din Tabelul nr. 12 ne indică faptul că accesul limitat la rețelele de apă curentă este compensat prin folosirea apei din fântână. Pe de altă parte, una din problemele care țin de consumul apei din fântâni este faptul că nu este testată în mod curent calitatea apei din aceste surse, situație care poate conduce la consumul unei ape cu potențiale efecte negative pe termen mediu și lung. Per ansamblu, doar 46.6% din respondenţi folosesc cu preponderență doar apă potabilă dintr-o rețea centralizată.

Tabelul nr. 12. Care este sursa de apă potabilă folosită cel mai des în gospodăria în care locuiţi?

INFORMAȚII LIPSĂ REȚEA FÂNTÂNĂ REŢEA ŞI FÂNTĂNĂ ALTE SITUAŢII TOTAL

C.A.Rosetti 5.3% 2.6% 89.5% 2.6% 100%

Ceatalchioi 4.2% 62.5% 4.2% 29.2% 100%Ceatalchioi (sat Pătlăgeanca)

100% 100%

Chilia Veche 3.3% 69.9% 17% 9.2% 0.7% 100%

Gorgova 28.6% 71.4% 100%

Letea 6.9% 82.8% 6.9% 3.4% 100%

Maliuc 71.4% 28.6% 100%

Pardina 86% 4.7% 9.3% 100%

Partizani 8.7% 91.3% 100%

Sf. Gheorghe 100% 100%

TOTAL 4% 46.6% 31% 5.2% 13.2% 100%

Pentru a investiga mai în amănunt posibilitatea ca sănătatea copiilor să fie afectată de consumul de apă din surse necorespunzătoare, respondenții au fost chestionați cu privire la obiceiul copiilor de a consuma apă direct din Dunăre, canale sau lacuri. Tabelul Nr.13 indică faptul că 24.5% din copii consumă foarte des apă din surse nesigure, iar alți 19.6% în mod rar, situație care indică un potențial ridicat de risc. Totuși, datele din Tabelul nr. 14 indică faptul că din cele 391 de familii din cadrul cărora copiii consumă ocazional apă din surse nesigure, au fost raportate doar 12 cazuri de probleme medicale.

Tabelul nr. 13 Se întâmplă ca copilul dvs. să consume apă direct din Dunăre, canale sau lacuri?

FRECVENŢĂ PROCENT

Niciodată 167 51.2%

Rar 64 19.6%

Des și foarte des 80 24.5%

Total 311 95.4%

Nu răspunde 15 4.6

Total 326 100%


Tabelul Nr. 14 Dacă consumul de apă direct din Dunăre, canale sau lacuri a generat probleme medicale, ce tip de probleme medicale au fost acestea?

FRECVENŢĂ PROCENT

Nu a fost cazul 314 96.3%

Cu stomacul 1 0.9%

Dureri abdominale 2 0.6%

Dureri de burtă 3 0.9%

Dureri de burtă, diaree 1 0.3%

Dureri gastrice, cefalee 1 0.3%

Epigastralgii, vărsături 2 0.6%

Giardia 1 0.3%

Voma 1 0.3%

TOTAL 326 100%

Un alt factor cu o influență potențială suplimentară asupra riscului apariției unor îmbolnăviri îl reprezintă tipul de toaletă folosită în cadrul gospodăriei. Datele din Tabelul Nr. 15 indică faptul că 68.1% din familiile intervievate nu beneficiază de canalizare, localitatea Maliuc fiind singura în care procentul celor care beneficiază de canalizare ajunge la un nivel rezonabil (71.4%).

Tabelul nr. 15. Localizarea toaletei

INFORMAŢII LIPSĂ SITUATĂ ÎN INTERIOR SITUATĂ ÎN EXTERIOR

C.A.Rosetti 13.2% 86.8% 100%

Ceatalchioi 29.2% 70.8% 100%Ceatalchioi(sat Pătlăgeanca)

100% 100%

Chilia Veche 1.3% 34% 64.7% 100%

Gorgova 14.3% 85.7% 100%

Letea 13.8% 86.2% 100%

Maliuc 71.4% 28.6% 100%

Pardina 2.3% 53.5% 44.2% 100%

Partizani 13% 87% 100%

Sf. Gheorghe 100% 100%

Total 0.9% 31.00% 68.10% 100%

Un ultim factor cu o influență potențială importantă asupra sănătății copiilor este reprezentat de obiceiul creșterii de animale domestice lăsate în libertate, situație care conduce la o probabilitate mare de interacțiune cu animale sălbatice și implicit de infectare cu bolile purtate de acestea. În Tabelul


nr. 16 am sistematizat răspunsurile cu privire la existența acestui obicei, atât în cadrul gospodăriei respondenților, cât și în cazul gospodăriilor învecinate. Datele indică faptul că acest obicei este încă foarte răspândit, cel puțin 58% din copii fiind expuși unui risc crescut de contactare a unor boli de la animalele domestice.

Tabelul nr. 16 În cadrul gospodăriei creșteți animale domestice (rațe, gâște, porci, cai, bovine) care sunt lăsate libere?

ÎN GOSPODĂRIA PERSONALĂ VECINII

DA NUALTE

SITUATIITOTAL DA NU

ALTE SITUATII

TOTAL

C.A.Rosetti 41.70% 58.30% 100.00% 72.20% 27.80% 100.00%

Ceatalchioi 66.70% 25.00% 8.30% 100.00% 70.80% 20.80% 8.30% 100.00%Ceatalchioi(sat Pătlăgeanca)

100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

Chilia Veche 44.70% 53.30% 2.00% 100.00% 53.00% 45.00% 2.00% 100.00%

Gorgova 100.00% 100.00% 71.40% 28.60% 100.00%

Letea 60.70% 35.70% 3.60% 100.00% 67.90% 32.10% 100.00%

Maliuc 14.30% 85.70% 100.00% 100.00% 100.00%

Pardina 46.50% 53.50% 100.00% 46.50% 53.50% 100.00%

Partizani 69.60% 17.40% 13.00% 100.00% 78.30% 8.70% 13.00% 100.00%

Sf. Gheorghe 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

Total 49.80% 47.00% 3.10% 100.00% 58.00% 39.20% 2.80% 100.00%

CONCLUZIIChiar dacă analizele medicale realizate în cadrul proiectului nu au indicat prezența unor probleme de sănătate sistematice, analiza variabilelor care influențează sănătatea copiilor indică prezența sporită a unor factori de risc asociaţi în mod direct unor afecţiuni medicale. Deşi, după cum a fost menţionat, investigaţiile medicale nu au pus în evidenţă direct prezenţa unor afecţiuni pe baza condiţiilor de locuire, problema riscurilor potenţiale asociate nu poate fi ignorată. În acest sens, un argument îl reprezintă interviurile cu personalul medical, în care s-au menţionat riscuri corelate condiţiilor de locuire.

Astfel, slaba calitate a apei potabile, însoţită de o practică destul de frecventă de a consuma apa direct din Dunăre creşte riscul infecţiilor digestive, parazitozelor. Pot fi menţionate aici şi interacţiunea cu animalele sau folosirea toaletelor din curţi, asociate cu riscuri similare.

De asemenea, traiul într-o zonă umedă, în locuinţe încălzite precar sau inegal, prezintă riscuri asociate bolilor reumatismale, infecţiilor respiratorii sau bolilor cardiace.


3.3. ACCESIBILITATEA SERVICIILOR MEDICALE

Pentru a investiga accesul locuitorilor din zonele în care s-a realizat proiectul la serviciile medicale s-a conceput un chestionar în care s-a urmărit să se identifice modelele de adresabilitate către serviciile medicale pe care le are populaţia studiată. Chestionarele au fost completate de către un operator după ce a intervievat unul dintre părinţii copiilor incluşi în proiect. Chestionarul a constat într-un număr de 9 întrebări închise şi 3 întrebări deschise. Chestionarele au fost corelate după un cod specific cu Fişele de urmărire personală. Corespunzător prezenței părinților, au putut fi completate doar un număr de 328 de chestionare (aprox. 60%) dintr-un total de 513 copii examinaţi.Prin centralizarea datelor din aceste chestionare s-au obţinut următoarele rezultate:

La întrebarea „Când aţi fost ultima dată cu copilul la medic?” s-a răspuns conform Graficului nr. 22.

Graficul nr.22. Ultima vizită la medic

Cei mai mulţi respondenţi au declarat că ultima vizită la medic au realizat-o în ultimele două luni, fiind urmaţi de cei care au declarat că au fost ultima dată la medic în ultimul an. Media de vârstă a acestora este în jurul valorii de 9 ani, ceea demonstrează o corelaţie a ultimei vizite făcute la medic cu o vârstă mai scăzută a copilului.Dintre motivele invocate pentru vizită la medic, cele mai frecvente sunt legate de infecţii virale ale căilor respiratorii superioare, controale periodice, boli luate deja în evidenţă care necesitau reţetă medicală, dar şi accidente.

La întrebarea „Cât de frecvent mergeți la medic?” cei mai mulţi dintre respondenţi (60%) au declarat că merg atunci când este cazul (Vezi Graficul nr.23.).

Graficul nr.23. Frecvenţa cu care se merge la medic

La întrebarea legată de prezenţa sau absenţa medicului atunci când a fost nevoie, majoritatea au declarat că nu s-au confruntat cu absenţa medicului. Există şi excepţii (17%) care au spus că medicul nu este prezent atunci când aceştia au nevoie de asistenţă medicală (Vezi Graficul nr.24.).

Graficul nr.24. Lipsa medicului atunci când a fost nevoie

La întrebarea „Cum v-aţi descurcat în situaţia în care aţi avut nevoie de asistenţă medicală pentru copilul dumneavoastră?” cei mai mulţi părinţi (55%) au răspuns că s-au adresat medicului de familie atunci când copilul lor a avut o problemă de sănătate, ceea ce dovedeşte că medicul de familie ocupă un rol important în oferirea serviciilor medicale în zona unde locuiesc aceşti oameni. 15% dintre respondenţi au declarat că au tratat episodul respectiv după propriile cunoştinţe medicale. Acest fapt ridică semne de întrebare mai ales din perspectiva educaţiei medicale pe care o au părinţii şi a capacităţii acestora de apreciere a cazurilor când este cu adevărat nevoie ca un medic să consulte copilul. (Vezi Graficul nr.25.)

21% dintre respondenţi au declarat că au apelat direct la un cabinet medical din Tulcea sau Sulina fără să mai consulte medicul de familie. Printre aceştia se numără cazurile de copii care suferă de boli cronice şi urgenţe medico-chirurgicale.


Aproximativ 3% dintre cei care au declarat că au apelat la alte modalităţi pentru a rezolva problema au declarat că s-au folosit de serviciile asistentei medicale, iar 5 cazuri au avut nevoie de intervenţia ambulanţei.

Graficul nr.25. Prima intervenție a părinţilor atunci când copilul are nevoie de îngrijiri medicale

La întrebarea „Aţi avut vreodată o problemă de sănătate care să pună în pericol viața copilului dumneavoastră?” 76% dintre respondenţi au răspuns negativ. Din cei 24% care au avut probleme de sănătatea grave cu copilul în trecut, majoritatea au declarat la capitolul de Antecedente personale patologice ale copilului infecţii respiratorii cu diverse localizări şi accidente sau traumatisme (Vezi Graficul nr. 26. ).

Graficul nr. 26. Probleme care să pună în pericol viața copilului

La întrebarea „Dacă aţi avut o urgenţă majoră de sănătate cu copilul, cum aţi procedat?” cei mai mulţi au declarat că au apelat la numărul de urgenţă “112”, apoi în ordinea declarată a frecvenţei au fost cei care au răspuns că au apelat la medicul de familie, au călătorit personal la Tulcea sau au luat alte decizii.Deşi întrebarea este destul de relativă din punctul de vedere al definirii urgenţei pentru cei care declară o asemenea stare, putem să observăm că serviciul de ambulanţă, deşi ajunge destul de greu şi cu mari întârzieri cauzate de izolarea localităţilor în care trăiesc aceşti oameni, este totuşi cel mai

folosit serviciu la care se apelează în caz de urgenţă. Printre alte modalităţi de a reacţiona atunci când au avut o urgenţă medicală, respondenţii au menţionat transportul la Sulina sau Letea sau chiar în Ucraina (cei din Chilia Veche) (Vezi Graficul nr.27.).

Graficul Nr. 27. Cele mai folosite metode în cazul apariţiei unei urgenţe

Pentru cei care au apelat la ambulanţă atunci când au avut o urgenţă, timpul de aşteptare a fost în medie de 67 de ore. Cu un interval cuprins între 1 oră şi 17 zile. Nu s-a realizat o evaluare a tipului de urgenţă pentru fiecare caz în parte.

Persoanele care au contactat medicul de familie preferă să meargă direct la cabinet. Doar un procent de 12% iau legătura telefonic cu acesta pentru a realiza o programare pentru consultaţie (Vezi Graficul nr.28.).

Graficul nr.28. Modalitatea de contactare a medicului de familie

Un alt indicator al adresabilităţii unei populaţii pentru serviciile de sănătate este urmărirea viitoarei mame pe timpul sarcinii de către un medic ginecolog. În populația studiată, doar 61% dintre femei au fost luate în urmărire de către un medic ginecolog pe perioada sarcinii. Acest procent este destul de mic comparativ cu alte zone, în special cele urbane. Persoanele care au răspuns afirmativ la această întrebare sunt persoane mai tinere care au avut posibilitatea să meargă la medic pe perioada sarcinii.


3.4. INFRASTRUCTURA MEDICALĂ ŞI MONITORIZAREA PACIENŢILOR

• Problema accesului în localităţi şi slaba dotare a cabinetelor medicale

Principala problemă cu care se confruntă atât personalul medical din zona Deltei, cât şi locuitorii este legată de transport – accesul în şi din localităţile Deltei generează cele mai multe neajunsuri. Pe de o parte, medicii ajung cu greu la pacienţii din fiecare sat al comunei aflate sub observaţia lor. Chiar dacă accesul la cabinetul propriu nu este raportat a fi o problemă atât de mare, este subliniat foarte clar faptul că accesul la pacienţi este dificil din cauza

distanţelor mari și a lipsei mijloacelor de transport. Chiar şi medicii sau asistentele medicale comunitare care locuiesc în comunele respective raportează că reuşesc cu greu să ajungă la toţi pacienţii. În acest sens, este de remarcat efortul de a aloca zile speciale din săptămână vizitelor în diverse sate.

Pe de altă parte, pacienţii se confruntă cu o problemă suplimentară – dificultatea accesului la servicii medicale pe specialităţi. În acest caz, intervine şi sărăcia pe lângă problemele propriu-zise legate de transport, mulţi dintre pacienţi neavând resursele necesare deplasării la Tulcea pentru investigaţii de specialitate. După cum se observă în alăturat Tabelul nr.17, există un singur cabinet de specialitate (stomatologie) în localităţile incluse în proiect.


13 Conform informării puse la dispoziţie de Direcţia de Sănătate Publică Tulcea (septembrie 2011).14 Asistenţa medicală de urgenţă este asigurată de Serviciul Judeţean de Ambulanţă Tulcea şi Centru de permanență privat din Sulina.

Tabelul nr. 17. Reţeaua de asistenţă medicală primară şi de specialitate în localităţile beneficiare ale proiectului13

LocalitateaCabinete medicale de medicină de familie

Medici de medicină de familie

Cabinete medicale stomatologice

Medici stomatologi

Asistente medicale comunitare

C.A. Rosetti 11 (medic din Sulina)

1

Ceatalchioi 11(medic din Tulcea)

1

Chilia Veche 11 medic + 2 asistente medicale

1 1

Pardina 1

Sfântu Gheorghe

11(medic din Tulcea)

Maliuc 1 1 1

Observaţie: În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, există cabinete medicale de specialitate în Sulina. De asemenea, există 2 centre de permanenţă (cu 5 medici de familie şi 5 asistente medicale) în Sulina şi Murighiol.

În cazul urgenţelor14 medicale, situaţia este în mod evident şi mai dificilă, deşi s-a apreciat că „de fiecare dată se găseşte o soluţie, într-un fel sau în altul”. Din cazurile analizate, doar într-unul singur s-a raportat existenţa unei ambulanţe care permite soluţionarea urgenţelor.

Cu toate acestea, legătura cu pacienţii este ţinută prin telefon – cu cabinetul medical, dar şi cu medicii sau asistentele în mod direct. Nu există însă practica programărilor telefonice pentru consultaţii.

Dotarea cabinetelor medicale este în general deficitară, problema fiind cu atât mai gravă cu cât – din cauza problemelor de accesibilitate – aceste cabinete reprezintă singura sursă reală de servicii medicale pentru locuitorii Deltei. În acest caz, lipsa unor dotări elementare împiedică:• tratarea cazurilor mai urgente care ar putea

teoretic fi rezolvate chiar şi la un simplu cabinet medical bine dotat;

• efectuarea unor investigaţii minimale, putând astfel să suplinească deplasarea la Tulcea pentru servicii de specialitate.


A fost menţionată lipsa unor aparate precum ecograful sau dotări pentru analize de sânge, dar şi cea a instrumentelor de bază (termometre, tensiometre). De asemenea, lipsa sterilizatoarelor a fost menţionată ca o problemă pentru asistenţa acordată la naştere, tocmai în aceste regiuni izolate ale Deltei.

Nu în ultimul rând, dotarea cu ambulanţe, dar şi existenţa unor truse medicale de prim ajutor în fiecare sat au fost apreciate ca deosebit de necesare.

• Monitorizarea pacienţilor. Starea de sănătate a copiilor din Deltă. Riscuri asociate

Monitorizarea pacienţilor – în special a celor cu boli cronice – este apreciată de către personalul medical din localităţile incluse în proiect a fi bună sau foarte bună, în ciuda problemelor de acces.

Un medic are în observaţie între 1.000 şi 2.000 de pacienţi, iar numărul de consultaţii acordate săptămânal este în general de 30

Conform răspunsurilor date de cadrele medicale, monitorizarea se realizează în special prin deplasarea medicilor la bolnavi. O problemă care nu depinde însă nici de infrastructură, nici de personalul medical este lipsa asigurărilor medicale (cum este cazul multor tineri) – ce împiedică mulţi pacienţi să beneficieze de serviciile necesare, de tratamentele de care ar avea nevoie.

În ceea ce priveşte vaccinările, se apreciază că gradul de acoperire este în general bun, mai ales la copii, unde este aproape 100%, graţie eforturilor făcute de medici de a informa şi monitoriza pacienţii. Cu toate acestea, este raportată şi reticenţa multor pacienţi, din cauza lipsei de educaţie medicală elementară, care întreţine multe prejudecăţi.

Principalele probleme de sănătate ale copiilor, raportate de către medicii şi asistentele din localităţile incluse în proiect sunt:

• Infecţii respiratorii • Probleme digestive /parazitoze• Diverse forme de anemie cauzate de alimentaţia

deficitară

Principalele riscuri la care sunt expuşi copiii din Delta Dunării, conform aprecierilor medicilor şi asistentelor din localităţile incluse în proiect, sunt:

• Lipsa apei potabile;• Gradul crescut de umiditate – care generează

riscuri de tipul reumatismului, bolilor cardiace sau respiratorii;

• Alimentaţia precară din cauza sărăciei;• Lipsa igienei corespunzătoare.

În acelaşi timp, abuzul de alcool sau fumatul, precum şi lipsa educaţiei sexuale sunt menţionate ca riscuri suplimentare.


4. CONCLUZII

Starea de sănătate a copiilor din zonele izolate din Delta Dunării este dependentă de un complex de factori printre care se numără serviciile de sănătate, factorii de mediu şi cei individuali. Implicaţiile pe care le are acest complex de factori nu pot fi sintetizate într-un indicator care să permită mai apoi compararea cu alte regiuni sau populaţii similare. Nu putem să spunem cu certitudine dacă populaţia beneficiară a proiectului prezintă o stare de sănătate mai bună sau mai proastă decât alte populaţii similare, dar putem să avem o imagine a indicatorilor specifici prezentaţi în acest raport.

Astfel, 38% din copii investigaţi clinic, au fost diagnosticaţi cu patologii mai mult sau mai puţin uşoare. Investigaţiile au arătat că patologiile cele mai frecvente sunt caracteristice vârstei populaţiei examinate şi nu ridică mari probleme medicale.

• Bolile transmisibile reprezintă principala problemă de sănătate a populaţiei examinate, prezentate în raport la capitolul antecedente personale patologice.

• Cei mai mulţi dintre cei consultaţi au declarat că au suferit cel puţin o dată de o boală parazitară în antecedente, fapt ce denotă un risc epidemiologic crescut pentru copiii din această zonă geografică. Caracteristicile de mediu şi alimentaţie ale zonei reprezintă principalul factor de risc incriminat pentru frecvenţa atât de crescută a bolilor parazitare.

• Cele mai frecvente patologii identificate în urma investigaţiilor efectuate în cadrul proiectului şi cu potenţial de risc din punct de vedere medical sunt legate de infecţii ale căilor respiratorii superioare. Tratarea infecţiilor respiratorii şi din sfera ORL rămâne o prioritate deoarece pot avea implicaţii sistemice corelate cu reumatismul articular acut, glomerulonefrita şi endocardita infecţioasă.

Obiceiurile alimentare sunt caracterizate prin anumite dezechilibre care pot afecta negativ starea de sănătate a copiilor. Una din consecinţe este dezechilibrul observat în statusul ponderal al multor subiecţi, dar şi, conform aprecierilor medicilor din acele localităţi, prin existenţa diverselor forme de anemie.

Lipsa educaţiei pentru sănătate, atât la nivelul părinţilor, cât şi a copiilor, creşte foarte mult riscurile asociate acestor afecţiuni – mai ales prin asocierea cu probleme de igienă sau lipsa cunoştinţelor medicale necesare prevenţiei.

Trebuie subliniat că au fost descoperite graţie acestui proiect o serie de patologii care altfel nu ar fi putut să fie puse în evidenţă şi care, tratate în mod corespunzător, pot să aducă o valoare crescută vieţii copiilor în cauză.

Tabloul clinic pune în evidenţă afecţiuni care pot fi asociate condiţiilor de trai. Deşi datele culese nu permit stabilirea unei corelaţii directe între cele două tipuri de variabile, riscurile majore la care sunt supuşi aceşti copii sunt potenţate de caracteristicile zonei (umiditate) şi de condiţiile de locuire. În acest sens, un argument suplimentar îl reprezintă interviurile cu personalul medical din respectivele localităţi, în care s-au menţionat riscuri corelate condiţiilor de locuire.

• Majoritatea covârşitoare a familiilor cu copii nu au canalizare, apă curentă și adesea nici apă potabilă în propriile gospodării, acesta reprezentând principalul factor de vulnerabilizare a copiilor în faţa bolilor. Este unul din principalii factori de risc pe termen mediu şi lung privind sănătatea acestor copii, împreună cu umiditatea din mediu.

• Lipsa fântânilor cu apă potabilă (sursă controlată) este un factor de risc care poate conduce la propagarea bolilor și a infecțiilor, mai ales în cazul copiilor.

• Obiceiul consumului de apă direct din Dunăre, raportat în procente mari de către subiecţi, prezintă un risc deosebit mai ales în rândul copiilor.

• Probleme suplimentare sunt generate şi de interacţiunea cu animalele sau folosirea toaletelor din curţi, asociate cu riscuri similare privind bolile infecţioase. De asemenea, traiul într-o zonă umedă, în locuinţe încălzite precar sau inegal, prezintă riscuri asociate bolilor reumatismale sau cardiace.

Problemele de infrastructură medicală - lipsa dotărilor corespunzătoare la cabinetele medicale, dar şi personalul medical insuficient - sunt agravate de caracterul izolat al localităţilor din Delta Dunării.

• Chiar dacă accesul medicilor la cabinetul propriu nu este raportat a fi o problemă atât de mare, accesul la pacienţii din diverse sate este dificil.

• Raportarea unui nivel bun de monitorizare a pacienţilor este corelat cu eforturile medicilor de a aloca zile speciale din săptămână vizitelor în diverse sate. Cu toate acestea, problema urgenţelor medicale este în mod special gravă în condiţiile în care timpul de aşteptare a ambulanţei


este în medie de 67 de ore. • Chiar dacă populaţia are acces la serviciile

medicale oferite de cabinetele din localităţi şi apelează la acestea, problema este slaba capacitate a acestor cabinete medicale de a răspunde nevoilor unor locuitori care trăiesc într-o zonă cu multipli factori de risc: îmbolnăvire din cauza condiţiilor de mediu, sărăcie, lipsa educaţiei pentru sănătate etc.

• O problemă suplimentară o reprezintă dificultatea accesului la servicii medicale pe specialităţi. În acest caz, sărăcia sau lipsa asigurărilor medicale se adaugă problemelor propriu-zise legate de transport.

• Lipsa unor dotări elementare împiedică atât tratarea cazurilor care ar putea teoretic fi rezolvate chiar şi la nivelul unui cabinet medical obişnuit, cât şi efectuarea unor investigaţii minimale care să suplinească deplasarea în oraşele mari.


5. RECOMANDĂRI

Recomandările privind elaborarea unor politici publice în vederea ameliorării sau remedierii problemelor identificate în urma derulării acestui proiect, legate în principal de asistența medicală, pot fi grupate în patru mari categorii. Ele reflectă, de altfel, foarte bine, categoriile de probleme puse în evidenţă de proiect. De asemenea, fiecare set de recomandări necesită implicarea unor actori multipli – autorităţile centrale şi locale de resort, autorităţile locale, personalul medical, dar nu în ultimul rând actori din sfera privată sau a societăţii civile. Resursele bugetare (publice) limitate şi întârzierea cu care unele măsuri luate la nivel central se reflectă în modul de trai al locuitorilor15 fac ca implicarea actorilor din mediul privat sau civic să fie una din soluţiile pe termen scurt pentru ameliorarea unora din problemele identificate.

5.1. RECOMANDĂRI PRIVIND INFRASTRUCTURA

• Infrastructura de transport (pe uscat şi apă)

Rezolvarea problemelor privind infrastructura de transport trebuie să fie principala prioritate deoarece ea se adresează problemei de fond a locuitorilor din Delta Dunării: izolarea.

Măsuri vizate:

• Termen scurt şi mediu: Creşterea accesului la servicii medicale prin asigurarea mijloacelor de transport necesare prin investiţii în mijloace de transport specifice sistemului medical (ambulanţe, şalupe medicalizate, bărci aflate la dispoziţia personalului medical etc.)

• Autorităţi vizate: Ministerul Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică Tulcea, Consiliul Judeţean Tulcea.

• În acelaşi timp, ar putea fi luate măsuri de stimulare financiară (de tipul facilităţilor fiscale) pentru actori privaţi care ar contribui la soluţionarea acestei probleme. Aceste facilităţi pot fi, spre exemplu, aplicate tuturor zonelor considerate defavorizate la nivel naţional, în funcţie de specificul/necesităţile de transport corespunzătoare.

• În mod similar, poate fi încurajată implicarea unor asociaţii şi fundaţii caritabile.

• Termen mediu şi lung: Dezvoltarea infrastructurii de transport naval şi rutier, în paralel cu asigurarea unui mai mare număr de mijloace de transport pentru întreaga zonă cu scopul de a reduce gradul de izolare a acestor localităţi.

• Autorităţi vizate: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Consiliul Judeţean Tulcea, primăriile localităţilor respective.

• Infrastructura tehnico – edilitară

Rezolvarea problemelor privind infrastructura tehnico-edilitară ocupă locul al doilea în ordinea priorităţilor deoarece permite asigurarea apei potabile şi elimină principalul factor în îmbolnăvirea populaţiei din zonă.

15 Adesea, măsuri legislative extrem de utile au un timp de implementare mare.


Măsuri vizate:

• Termen scurt şi mediu: Creşterea siguranţei consumului de apă în zonă, prin investiţii în fântâni cu apă potabilă (surse sigure). Şi în acest caz, ar putea fi luate măsuri de stimulare financiară (de tipul facilităţilor fiscale) pentru actori privaţi care ar contribui la soluţionarea acestei probleme, prin prestarea serviciilor aferente.

• Autorităţi vizate: Consiliul Judeţean Tulcea, primăriile localităţilor respective.

• Termen mediu şi lung: Investiţii în reţelele de alimentare cu apă curentă şi în cele de canalizare pentru fiecare localitate.

• Autorităţi vizate: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Consiliul Judeţean Tulcea.

• Infrastructura medicală

Costurile investiţiilor în infrastructura medicală destinate asistenţei primare pot fi amortizate prin reducerea pe termen mediu şi lung a celor generate de oferirea de servicii medicale în situaţii grave sau de urgenţă (cu risc potenţial mare în zone izolate şi cu factori multipli de risc, precum este Delta Dunării).

Măsuri vizate:

• Termen scurt şi mediu: Investiţii pentru dotarea cabinetelor medicale astfel încât să poată furniza serviciile necesare unei populaţii care nu se poate deplasa spre alte puncte de asistenţă medicală. Nivelul dotărilor ar trebui să fie superior celor dintr-o localitate obişnuită pentru a face faţă necesităţilor zonei.

• Autorităţi vizate: Ministerul Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică Tulcea, Consiliul Judeţean Tulcea, primăriile din localităţile respective, medicii de familie.

• Dotarea cabinetelor medicale este responsabilitatea medicilor de familie, însă este necesar un efort suplimentar din partea autorităţilor de resort, dar şi a celor locale în acest sens – având în vedere necesităţile sporite ale acestor cabinete aflate în zone izolate şi ai căror pacienţi sunt expuşi unor riscuri semnificative privind sănătatea.

• De asemenea, poate fi încurajată implicarea unor asociaţii şi fundaţii caritabile. De altfel, în cadrul proiectului a fost relevat faptul că

dotările unora din cabinete se datorează unor astfel de iniţiative.

• Termen mediu şi lung: Dezvoltarea unei reţele de puncte medicale în satele fiecărei comune care să completeze activitatea cabinetelor (prim ajutor, injecţii etc). De asemenea, este necesară dezvoltarea serviciului de urgenţă, adaptat condiţiilor zonei – transport pe apă, blocaje în timpul iernii, pentru a reduce timpul şi a creşte capacitatea de intervenţie.

• Autorităţi vizate: Ministerul Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică Tulcea, Consiliul Judeţean Tulcea, primăriile din localităţile respective, inclusiv medicii de familie care deţin cabinetele comunale.

• Poate fi încurajată şi implicarea unor asociaţii şi fundaţii caritabile.


5.2. RECOMANDĂRI PRIVIND RESURSELE UMANE

În mod similar investiţiilor în infrastructura medicală, costurile asociate acestui tip de investiţii sunt amortizare prin efectele benefice ale prevenţiei. În cazul localităţilor din zone defavorizate, prezenţa unui număr suficient de cadre medicale constituie, în fapt, o formă de prevenţie prin evitarea unei agravări a stării de sănătate a populaţiei.

Principala recomandare în acest sens este includerea unui capitol special în proiectul de Lege a reformei în domeniul sănătăţii, referitor la asistența medicală – atât cea primară cât şi cea de urgenţă – pentru zonele izolate/defavorizate. În fapt, având în vedere caracterul special al provocărilor şi riscurile pentru sănătate existente în cazul locuitorilor din Delta Dunării, ar putea exista un capitol special dedicat Deltei.

Măsuri vizate:

• Termen scurt şi mediu: Vizite perodice ale unor caravane medicale de specialitate (medici şi echipamente) pentru a suplini problemele de acces la servicii medicale şi la investigaţii medicale de specialitate. O astfel de măsură poate fi specificată în proiectul noii Legi a sănătații.

• Autorităţi vizate: Ministerul Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică Tulcea, Consiliul Judeţean Tulcea.

• Implicarea unor asociaţii şi fundaţii caritabile, dar şi a actorilor privaţi poate fi o soluţie pe termen scurt pentru iniţierea unor astfel de programe.

• Termen mediu şi lung: Creşterea numărului cadrelor medicale pentru a asigura un grad suficient de acoperire cu servicii medicale pentru întreaga zonă, în special pentru a face faţă urgenţelor medicale şi pentru a trata bolnavii cronici.

• Un grad înalt de monitorizare al bolnavilor cronici, dar şi capacitatea de reacţie rapidă în cazul accidentelor pot reduce riscurile pentru sănătatea locuitorilor din zonele izolate. Acesta este cu atât mai important în cazul grupurilor vulnerabile, cum sunt copiii, care depind la rândul lor de părinţi pentru a apela la servicii medicale.

• În acest sens, este necesară luarea unor

măsuri pentru stimularea personalului medical să lucreze în zonele izolate. De exemplu, prin punerea la dispoziţie de cabinete medicale dotate, încurajarea studenţilor la Medicină care provin din judeţul Tulcea să se reîntoarcă în zonă (un avantaj fiind şi o bună cunoaştere a riscurilor, a obiceiurilor populaţiei etc.) şi nu în ultimul rând colaborarea autorităţilor locale cu Facultăţile de Medicină pentru stimularea efectuării de stagii de practică în zonă (suplinind, fie şi temporar, resursele umane disponibile).

• Autorităţi vizate: Ministerul Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică Tulcea, Consiliul Judeţean Tulcea, primăriile din localităţile respective.


5.3. RECOMANDĂRI PRIVIND EDUCAŢIA ŞI PREVENŢIA

Campaniile de informare şi educare pentru sănătate privind riscurile asociate traiului în zone precum Delta Dunării, caracterizate prin factori de risc multiplu sunt necesare pentru:

• a asigura o implicare directă a populaţiei în evitarea sau/şi combaterea acestor riscuri

• a creşte adresabilitatea către serviciile medicale de către adulţi, inclusiv pentru copii aflaţi în îngrijire

• a asigura prevenţia în cazul multor boli, în special a celor specifice zonei

• a reduce riscurile declanşării de epidemii.

Astfel de campanii trebuie realizate în mod permanent, ele nu se încadrează într-o logică de tip „termen scurt-mediu-lung” deoarece vizează educaţia continuă a populaţiei. Cu toate acestea, trebuie subliniat că este necesară derularea unor astfel de campanii cât mai curând posibil (în completarea programelor existente, care au raportat numeroase efecte pozitive).

Măsuri vizate :

• Educaţia pentru sănătate a părinţilor în domenii precum: igiena, alimentaţia, contracepţia folosind mijloace adecvate vârstei medii a acestora.

• Educaţia pentru sănătate a copiilor, cel puţin în privinţa igienei şi alimentaţiei, reprezintă cel mai sigur mod de a asigura o stare bună de sănătate pe termen mediu şi lung. • Autorităţi vizate: Ministerul Sănătăţii, Ministerul

Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Direcţia de Sănătate Publică Tulcea, Consiliul Judeţean Tulcea, primăriile din localităţile respective.

• De asemenea, poate fi încurajată implicarea unor asociaţii şi fundaţii caritabile, eficienţa implicării unor astfel de actori fiind deja recunoscută în asemenea situaţii.

5.4. RECOMANDĂRI ÎN DOMENIUL ASISTENŢEI SOCIALE

Este necesară abordarea integrată a soluţiilor privind condiţiile de trai / asistenţa medicală a locuitorilor din comunele izolate ale Deltei Dunării. Alocarea de fonduri, fără politici de prevenţie şi educaţie pentru sănătate nu va putea compensa niciodată suficient de bine deficienţele sistemului medical sau dificultăţile traiului în zone precum Delta Dunării. În consecinţă, serviciile de tipul asistenţei medicale comunitare sunt esenţiale pentru aceste localităţi şi trebuie investit în dezvoltarea lor. Dincolo de accesul la servicii medicale de calitate, trebuie furnizate locuitorilor şi resursele necesare pentru:• a putea să solicite astfel de servicii (reducerea

sărăciei);• a-şi asigura condiţiile elementare de trai care

contribuie decisiv la menţinerea unei stări bune de sănătate, în special prin evitarea riscurilor specifice vieţii în zone precum Delta Dunării (prevenţie).

În mod similar campaniilor de informare, programele de asistenţă socială speciale pentru zone defavorizate trebuie derulate în mod permanent. Cu toate acestea, şi aici este necesară implementarea lor cât mai curând posibil. Măsuri vizate:

• Programe speciale de asistenţă socială, conform necesităţilor din Delta Dunării, care să vizeze persoanele care prezintă riscuri sau/şi dificultăţi din punct de vedere social. Cazul persoanelor care nu beneficiază de asigurare medicală are potenţial de risc deosebit pentru populaţiile care locuiesc în zone defavorizate. În acest sens, este necesară redefinirea criteriilor de includere în programe de asistenţă socială şi medicală, pentru a asigura un mai mare grad de incluziune în cazul locuitorilor din zonele defavorizate, cum sunt cele izolate. • Autorităţi vizate: Ministerul Sănătăţii, Ministerul

Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială Tulcea, Direcţia de Sănătate Publică Tulcea, Consiliul Judeţean Tulcea, primăriile din localităţile respective.

• În mod similar, poate fi încurajată implicarea unor asociaţii şi fundaţii caritabile. Un rol important în acest proces îl au autorităţile din fiecare localitate deoarece este necesară o monitorizare permanentă a necesităţilor populaţiei.


NOTE


NOTE

© Asociația Salvați Dunărea și DeltaStr. Constantin Sandu Aldea, nr. 22,

Sector 1, Bucuresti 012063Tel: +40 21 319 49 31Fax: +40 31 82 70 230

E-mail: [email protected]

Date post:	24-Jul-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

DELTA WARNING REPORT · de specialitate și a medicamentelor de bază pun în pericol starea de...

Documents