Studiu cu privire la delimitarea

zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte

constrângeri specifice și

ajustarea (fine-tuning) zonelor

1

Cuprins

Capitolul I – Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri

specifice .................................................................................................................................................... 2

Capitolul II – Ajustarea (fine-tuning) a zonelor, altele decât zonele montane care se confruntă cu

constrângeri naturale semnificative ........................................................................................................ 23

Capitolul III – Concluzii ......................................................................................................................... 27

2

Capitolul I – Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte

constrângeri specifice

Statele membre delimitează zonele eligibile pentru plăţile prevăzute pentru zonele care se confruntă cu

constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice în funcţie de următoarele categorii:

(a) zone montane;

(b) zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative;

(c) alte zone care se confruntă cu constrângeri specifice.

Delimitarea zonelor montane a fost realizată pentru PNDR-2007 pe baza realizării unuia dintre

următoarele criterii:

- altitudinea medie la nivelul LAU2 (comune/oraşe, municipii) > 600 m;

- altitudinea medie la nivelul LAU2 între 400 şi 600m şi panta medie peste 15%.

Deoarece criteriile pentru desemnarea zonelor motane nu au fost modificate faţă de precedenta

perioadă de raportare lista localităţilor încadrate în zona montană nu suferă modificări, cu excepţia

introducerii unei comune (Solca judeţul Suceava, SIRUTA 146708) ca urmare a reorganizării

administrativ-teritoriale prin divizarea unei Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT).

Delimitarea zonelor, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale

semnificative se face la nivelul unităţilor teritoriale (LAU2) în funcţie de îndeplinirea pe cel puţin

60% din suprafaţa agricolă a UAT a cel puţin unui criteriu biofizic pentru delimitarea zonelor care se

confruntă cu constrângeri naturale definit în Anexa III a Regulamentului Parlamentului European şi al

Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din fondul european agricol pentru

dezvoltare rurală (FEADR) .

Pentru calculul criteriilor biofizice utilizate pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu

constrângeri naturale au fost utilizate următoarele baze de date:

- Harta digitală a limitelor unităţilor teritorial-administrative (ANCPI 2014).

- Modelul digital al terenului într-un grid de 100 x 100 m bazat pe corectarea stratului SRTM 90

(NASA Shuttle Radar Topographic Mission) cu hărţile topografice la scara 1:10.000 (Institutul

Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor).

Modelul digital al terenului

- Harta digitală a solurilor din România (SIGSTAR 200) bazată pe Harta solurilor României la scara

1:200.000 realizată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie

şi Protecţia Mediului – ICPA. În cadrul hărţii digitale a solurilor pentru fiecare unitate cartografică

3

sunt precizate tipul/asociaţia solurilor conform Sistemului Român de Clasificare a Solurilor, clasa

texturală şi tipul de schelet dacă există).

Harta solurilor din România – scara 1:200.000

- Baza de date a profilelor de sol (PROFISOL) cuprinzând proprietăţile fizice şi chimice pe

orizonturi de sol pentru un număr de 2008 profile de sol georeferenţiat.

- Înregistrările parametrilor meteorologici (valori zilnice pentru: temperatura aerului, ecartul termic,

precipitaţii, umiditate relativă, viteza vântului) din 47 staţii meteorologice de bază distribuite în

principalele zone pedoclimatice ale României, aflate în administrarea “Administraţiei Naţionale de

Meteorologie” pentru perioada 1961-2010. Pe baza acestor înregistrări au fost calculate mediile

lunare precum şi abaterile zilnice faţă de media lunară pentru fiecare parametru meteorologic.

Distribuirea spaţială a valorilor medii lunare a parametrilor meteorologici într-o reţea de 10’ x 10’

longitudine x latitudine s-a făcut utilizând setul de date pan-european pentru aceeaşi perioadă de

timp furnizat de CRU (Climate Research Unit)-Norwich bazat pe o metodologie descrisă în

detaliu în Mark New, David Lister, Mike Hulme, and Ian Makin. 2002. A high resolution dataset

of surface climate over global land area. Climate Research 21: 1-25.

Pentru fiecare unitate cartografică de sol a fost realizată o interpolare de tip “1/r2” a valorilor

lunare din reţeaua 10 x 10 utilizând cele mai apropiate 4 noduri faţă de poziţia centrului de

greutate al unităţii cartografice. Datele zilnice ale parametrilor meteorologici asociaţi fiecărei

unităţi cartografice au fost generate folosind seria de abateri zilnice faţă de medie ale respectivului

parametru din staţia meteorologică cea mai apropiată punctului respectiv.

Distribuţia staţiilor meteorologice utilizate pentru furnizarea parametrilor meteorologici pe serii lungi de ani

4

- Pentru fiecare punct din reţeaua de 10’ x 10’ longitudine x latitudine pentru care s-a realizat

interpolarea datelor climatice seria de date climatice anuale corespunzătoare indicatorilor biofizici

utilizați pentru evaluarea constrângerilor naturale induse de climă (Temperatură scăzută - Suma

temperaturilor peste 5O C; Deficit de apă - Precipitaţii/Evapotranspiraţia potenţială) au fost

ordonate crescător după care s-a calculat numărul de cazuri în care pragul asociat constrângerilor a

fost îndeplinit. (Suma temperaturilor sub 1.500 grade-zile, raportul Precipitaţii/Evapotranspiraţia

potenţială ≤ 0,5). Prin raportarea acestui număr de cazuri la numărul total de ani luaţi în

considerare s-a evaluat probabilitatea de îndeplinire a criteriului. Dacă această probabilitate este

mai mare de 20% s-a considerat că în locaţia respectivă criteriul este îndeplinit.

- Baza de date a profilelor de sol realizate pentru monitoringul pan-european în reţea 16 x 16 km.

- Utilizarea terenului pe baza stratului blocurilor fizice furnizat de APIA (varianta februarie 2014).

Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale specifice s-a realizat prin selectarea

unităţilor administrativ teritoriale care se regăsesc în totalitate în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”.

Potenţialul natural agricol din această zonă este mai scăzut decât în restul țării, condițiile naturale de

producție fiind similare pe întreaga suprafață agricolă din această zonă, în condiţiile în care pe

terenurile agricole din zonă se întâlnesc o serie de constrângeri definite prin indicatori biofizici de

climă și sol în Anexa III. Toate UAT-urile din acest areal sunt afectate în de criteriul biofizic de Climă:

„Deficit de apă”.

Suprafața ocupată de aceste UAT-uri este de aproximativ 5.898 km2, ceea ce reprezintă 2,47% din

suprafața totală a României. Din suprafața acoperită de aceste UAT-uri, doar 180.952,73 ha este

reprezentată de terenuri agricole, restul de aproximativ 65% reprezentând luciu de apă. În această zonă

densitatea populaţiei este foarte scăzută, fapt ce afectează necesarul de forţă de muncă aferent

menţinerii activităţilor agricole, crescând riscul asociat abandonului activităţilor agricole în aceste

zone.

Totodată, zona acoperită de aceste UAT-uri prezintă o deosebită importanță la nivelul Uniunii

Europene din punct de vedere al obiectivelor de mediu, fiind necesară continuarea gestionării

terenurilor în vederea conservării mediului, menținerea peisajului rural și conservarea potențialului

turistic, teritoriul acoperit de Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării primind de-a lungul timpului multiple

recunoașteri naționale și internaționale din punct de vedere al protecției naturii. De asemenea, Delta

Dunării împreună cu celelalte unități adiacente reprezintă cel mai mare teritoriu considerat important

ca extindere a zonelor umede din Europa, făcând parte din patrimoniul mondial al UNESCO.

De asemenea, aceste UAT-uri sunt afectate în proporții diferite și de următoarele 2 criterii biofizice:

„Drenaj limitat al solului” și „Proprietăți chimice nefavorabile – prezența sărurilor, a sodiului

schimbabil”.

5

Criterii biofizice pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale definit în

Anexa III a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru

dezvoltarea rurală acordat din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

CRITERIU: Temperatură scăzută

Durata termică totală (grade-zile) pentru perioada de vegetaţie, definită în funcţie de o temperatură

medie zilnică acumulată > 5 C.

Calculele au fost făcute utilizând valorile zilnice ale temperaturilor interpolate conform metodologiei

descrise la prezentarea bazelor de date, pentru centroidul fiecărui poligon din baza de date a blocurilor

fizice (folosinţa agricolă). Acumularea temperaturilor s-a făcut prin cumularea temperaturilor din zilele

cu valori > 50C. Calculul probabilităţii de apariţie a sumei temperaturilor mai mică sau egală dcât

valoarea de prag ( 1500 grade-zile ) s-a făcut utilizând procedura descrisă la prezentarea bazelor de

date climatice.

Prag: ≤ 1500 grade-zile

Figura 1. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Temperatura scăzută”

6

Figura 2 Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Temperatură scăzută”

7

CRITERIU: Deficit de apă (Secetă)

Raportul dintre precipitaţiile anuale (P) şi evapotranspiraţia potenţială anuală calculată după metoda

Penman (PET).

Calculele au fost făcute utilizând valorile zilnice ale precipitaţiilor şi evapotranspiraţiei potenţiale

(Penman) interpolate conform metodologiei descrise la prezentarea bazelor de date, pentru centroidul

fiecărui poligon din baza de date a blocurilor fizice (folosinţa agricolă). Pentru fiecare punct au fost

realizate mediile multianuale ale precipitaţiilor şi evapotranspiraţiei potenţiale după care a fost calculat

raportul P/PET. Calculul probabilităţii de apariţie a raportului P/PET mai mic sau egal dcât valoarea

de prag ( 0,5) s-a făcut utilizând procedura descrisă la prezentarea bazelor de date climatice.

Prag: P/PET ≤ 0,5

Figura 3. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Deficit de apă”

Figura 4. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Deficit de apă”

8

CRITERIU: Drenaj limitat al solului (Zone acoperite de apă o mare parte a anului)

Pentru ”Drenaj” a fost selectat criteriul “Colorit gleic până la 40 cm de la suprafaţă”. Conform

Sistemului Român de clasificare a solurilor solurile gleice şi solurile pseudogleice au prin definiţie

structură de culori gleice în primii 40 cm ai solului. Din harta de soluri 1:200.000 au fost selectate

poligoanele în care solurile sau asociaţiile de sol se încadrează categoriile:

“Soluri gleice” (cod legendă: 373-382)

373 – soluri gleice

374 – soluri gleice pe versanţi

375 – soluri gleice pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente

376 – Soluri gleice cu gleizare relictă pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente

378 – Soluri gleice salinizate

379 – Soluri gleice vertice relicte pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente

380 – Soluri gleice turboase eutrice şi soluri gleice semiturboase

381 – Soluri gleice turboase eutrice, soluri gleice turboase relicte eutrice pe depozite fluviatile şi

fluvio-lacustre recente

382 – Soluri gleice turboase eutrice şi soluri gleice semiturboase pe depozite fluviatile şi fluvio-

lacustre recente

şi

„Soluri pseudogleice” (cod legendă: 386-394)

386 – Soluri pseudogleice

387 – Soluri pseudogleice umbrice

388 – Soluri pseudogleice luvice (podzolite)

389 – Soluri pseudogleice freatic umede

390 – Soluri pseudogleice albice

391 – Soluri pseudogleice luvice şi albice şi soluri brune luvice podzolite melanice

392 - Soluri pseudogleice luvice şi albice şi planosoluri (în crovuri şi padine)

393 - Soluri pseudogleice luvice şi albice, soluri pseudogleice umbrice-luvice

394 – Soluri pseudogleice (luvice) şi soluri brune luvice pseudogleizate freatic umede

Prag: Colorit gleic până la 40 cm de la suprafaţă

Figura 5. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Drenaj limitat al solului” definit pe

baza tipurilor de sol din SIGSTAR 200: Soluri gleice (cod 373-382), Soluri pseudogleice (cod 386-394)

9

Figura 6. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Drenaj limitat al solului”

10

CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile – Schelet și material grosier

Pentru identificarea solurilor cu schelet şi material grosier au fost utilizate: harta de soluri 1:200.000

fiind selectate solurile având schelet (nerulat/rulat carbonatic, nerulat/rulat mixt, nerulat/rulat silicatic)

şi baza de date a profilelor de sol din care au fost identificate profilele în care scheletul şi materialul

grosier este ≥ 15 % din volumul stratului superficial al solului. Pentru criteriul “Schelet şi material

grosier” au fost reţinute numai poligoane cu folosinţă agricolă în care solul conform profilelor de sol

are scheletul şi şi materialul grosier peste 15 %.

Prag: ≥ 15 % din volumul stratului superficial al solului constă în material grosier, inclusiv aflorimente

de roci

Figura 7. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -

Schelet și material grosier” definit pe baza câmpului “Schelet” din SIGSTAR 200: Schelet nerulat mixt, Schelet nerulat

silicatic, Schelet rulat carbonatic, Schelet rulat mixt, Schelet rulat silicatic şi pentru care profilele din PROFISOL au

scheletul şi materialul grosier peste 15 %

Figura 8. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile

- Schelet și material grosier”

11

CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Textura nisipoasă sau luto-nisipoasă

În sistemul român de clasificare a texturii clasele de textură nisipoasă sau luto-nisipoasă nu sunt

definite prin relaţii de tipul celei utilizate pentru acest criteriu (Praf (%) = 2 * Argila (%) < 30%).

Condiţia acestui criteriu este satisfăcută pentru soluri incluse în clasele de textură din sistemul român

de clasificare: Nisipoasa (cod 1), Nisipolutoasa (cod 2), Lutonisipoasa (cod 3), Nisipoasa-

Nisipolutoasa (cod 7), Nisipoasa-Lutonisipoasa (cod 8), Nisipoasa-lutoasa (cod 9), Nisipolutoasa-

lutonisipoasa (cod 10). Aceste clase de textură cuprind însă şi soluri pentru care condiţia din criterial

biofizic nu este îndeplinită.

Din acest motiv au fost selectate doar unităţile cartografice definite în SIGSTAR-200 pentru care

câmpul „Textură” are una din valorile:

- Nisipoasa (cod 1)

- Nisipolutoasa (cod 2)

- Lutonisipoasa (cod 3)

- Nisipoasa-Nisipolutoasa (cod 7)

- Nisipoasa-Lutonisipoasa (cod 8)

- Nisipoasa-lutoasa (cod 9)

- Nisipolutoasa-lutonisipoasa (cod 10)

ȘI

profilele de sol din cadrul unităţilor cartografice (incluse în baza de date PROFISOL) pentru care

există măsurători cantitative care respectă condiţia criteriului: Praf (%) = 2 * Argila (%) < 30%

Prag: Praf (%) = 2 * Argilă (%) < 30%

Figura 9. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -

Textura nisipoasă sau luto-nisipoasă” definite pe baza câmpului “Textură” din SIGSTAR 200: Nisipoasă (cod 1)

Nisipolutoasă (cod 2) Lutonisipoasă (cod 3) Nisipoasă-Nisipolutoasă (cod 7) Nisipoasă-Lutonisipoasă (cod 8) Nisipoasă-

lutoasă (cod 9) Nisipolutoasă-lutonisipoasă (cod 10) şi a profilelor de sol din baza de date PROFISOL pentru care Praf (%)

= 2 * Argilă (%) < 30%

12

Figura 10. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet

nefavorabile - Textura nisipoasă sau luto-nisipoasă”

13

CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Soluri argiloase

Pentru acest criteriu au fost selecţionate unităţile cartografice cu folosinţă agricolă (conform bazei de

date a blocurilor fizice) în care solul are textura în una din clasele care pot include condiţia ca Argila >

60% și anume: Argiloasa (cod 6), Luto-argiloasa (cod 17), Lutoasa-Argiloasa (cod 18) definite în

câmpul „Textură” din SIGSTAR-200. Utilizând baza de date a profilelor de sol PROFISOL au fost

selecţionate doar unităţile cartografice în care textura este Argiloasa (cod.6), Luto-argiloasa (cod 17)

sau Lutoasda-Argiloasa (cod 18) și profilele de sol din cadrul unităţilor cartografice (incluse în baza de

date PROFISOL) pentru care există măsurători cantitative respectă condiţia Argila > 60.

Prag: Argilă (%) > 60%

Figura 11. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -

Soluri argiloase” definite pe baza câmpului “Textură” din SIGSTAR 200: Argiloasă (cod.6) Luto-argiloasă (cod 17)

Lutoasda-Argiloasă (cod 18) şi a profilelor de sol din baza de date PROFISOL pentru care conţinutul de argilă > 60%

Figura 12. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet

nefavorabile - Soluri argiloase”

14

CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Soluri organice

Prin definiţie în Sistemul român de clasificare a solurilor “Solurile turboase eutrice și turbe eutrofe”

(cod 468) şi “Solurile turboase districe și turbe oligotrofe” (cod 469) au materia organică ≥ 30% pe

cel puţin 40 cm din profilul solului.

Prag:

materie organică ≥ 30% pe cel puţin 40 cm din profilul solului

Figura 13. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -

Soluri organice” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Soluri turboase eutrice și turbe eutrofe (cod 468)

Soluri turboase districe și turbe oligotrofe (cod 469)

Figura 14. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet

nefavorabile - Soluri organice”

15

CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Soluri argiloase cu caracter vertic

Pentru acest criteriu au fost selecţionate arealele cu folosinţă agricolă în care tipul de sol din

SIGSTAR-200 este “Vertisol” (cod: 408-416):

408 – Vertisoluri (tipice şi cromice)

409 – Vertisoluri gleizate pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente

410 – Vertisoluri gleizate-alcalizate depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente

411 – Vertisoluri pseudogleizate (inclusiv slab luvice)

412 – Vertisoluri tipice şi cromice diferit levigate, inclusiv carbonatice

413 – vertisoluri şi vertisoluri erodate

414 – Vertisoluri şi soluri negre clinohidromorfe

415 – Vertisoluri erodate şi erodisoluri

416 – Vertisoluri gleizate şi cernoziomuri gleizate depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente

Prag:

Argilă (%) ≥ 30% și proprietăți vertice pe cel puțin 100 cm din profilul solului

Figura 15. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -

Soluri argiloase cu caracter vertic ” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Vertisoluri (cod 408-416)

16

Figura 16. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet

nefavorabile - Soluri argiloase cu caracter vertic”

17

CRITERIU: Adâncimea redusă a rădăcinilor

Pentru acest criteriu sunt luate în considerare terenurile agricole pentru care tipul de sol este: Litosoluri

şi stâncărie (cod: 417-427) care au în definiţie grosimea maximă a solului de 30 cm.

417 – Litosoluri şi stâncărie

418 – Litosoluri rendzinice şi stâncărie

419 – Litosoluri şi cernoziomuri cambice erodate

420 – Litosoluri şi soluri brune eu-mezobazice (pr tufuri vulcanice)

421 – Litosoluri, podzoluri şi stâncărie

422 – Stâncărie

423 – Stâncărie şi rendzine litice

424 – Stâncărie şi renzine şi podzoluri

425 – Stâncărie şi renzine şi psamosoluri

426 – Stâncărie şi soluri humicosilicatice litice

427 – Stâncărie şi litosoluri şi renzine (alpine)

Adâncimea (cm) de la suprafaţa solului până la stratul de rocă dură sau la hardpan

Prag: <=30 cm

Figura 17. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Sol – adâncimea redusă a rădăcinilor

” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Litosoluri şi stâncărie (cod: 417-427)

18

Figura 18. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Sol – adâncimea redusă a

rădăcinilor”

19

CRITERIU: Sol – Proprietăți chimice nefavorabile – Prezenţa sărurilor, a sodiului schimbabil

Prag: Salinitate: ≥ 4 dS/m în stratul superficial al solului

Sau

Sodicitate: ≥ 6 % de sodiu schimbabil în jumătate sau mai mult din primii 100 cm de sol

Valorile de prag pentru salinitate şi sodicitate sunt incluse în definiţia Solonceacului (coduri 395-398)

Soloneţului (cod: 399-407)

Figura 19. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Prezenţa sărurilor, a sodiului

schimbabil ” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Solonceac (coduri 395-398) Soloneţ (cod: 399-407)

Figura 20. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Prezenţa sărurilor, a sodiului

schimbabil”

20

CRITERIU: Sol – Proprietăți chimice nefavorabile – Soluri acide

Arealele ocupate de solurile acide (definite prin pH ≤ 5,8 în apă ) conform SIGSTAR-200 din

terenurile agricole: Soluri brune acide (312-336) , Podzoluri (341-348) şi Soluri negre clinohidromorfe

(cod 383-385) au fost intersectate cu profilele de sol pentru care în stratul superficial al solului este

îndeplinit criteriul pH ≤ 5 (în apă) în stratul superficial al solului specificat în Anexa III a

Regulamentului 1305/2013 fiind reţinute doar unităţile în care acest criteriu este îndeplinit.

Prag: : pH ≤ 5 (în apă) în stratul superficial al solului

Figura 21.. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Proprietăți chimice nefavorabile -

Soluri acide” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR 200: Soluri brune acide (312-336) Podzoluri (341-348)

Soluri negre clinohidromorfe (cod 383-385) şi a profilelor de sol din baza de date Monitoring-Sol pentru care conţinutul

pH<=5

Figura 22. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Proprietăți chimice

nefavorabile - Soluri acide”

21

CRITERIU: Teren Pantă

Modelul digital al terenului în format raster bazat pe SRTM-NASA shuttle şi corectat pe baza hârţilor

topografice la scara 1:10,000 a fost utilizat pentru calculul pantelor (funcţie definită în cadrul ArcGIS 8.0). Startul

raster de pante în grid 100 x 100 m a fost transformat în strat de tip “point” pentru a putea fi evaluate suprafeţele

cu pante >= 15% corespunzătoare terenurilor agricole.

Prag: : >= 15%

Figura 23. Panta (%) corespunzătoare blocurilor fizice cu folosință agricolă

Figura 24. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Teren – Pantă”

22

AGREGARE

Suprafeţele de teren agricol afectate de cel puţin un indicator biofizic cu valori peste pragul considerat

pentru realizarea condiţiilor de constrângeri naturale pentru activităţile agricole au fost agregate la

nivelul UAT (LAU2). În procesul de agregare pot exista suprafeţe de teren afectate de mai mulţi

indicatori biofizici. Agregarea s-a efectuat suprapunând straturile corespunzătoare diferitelor criterii

pentru definirea constrângerilor naturale stabilite numai pentru terenurile agricole. Suprafaţa rezultată

(care poate avea satisfăcută între 1 şi 3 criterii) însumată la nivelul UAT s-a raportat la suprafaţa totală

agricolă a UAT.

Figura 25. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care cel puţin un criteriu biofizic are valori peste pragul pentru

realizarea constrângerilor naturale pentru activităţi agricole.

Unităţile teritorial-administrative în care mai mult de 60% din suprafaţa agricolă au cel puţin un

criteriu biofizic satisfăcut au fost încadrate în zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu

constrângeri naturale semnificative.

Figura 26. UAT care pot fi incluse în zone montane şi în zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu

constrângeri naturale semnificative

23

Capitolul II – Ajustarea (fine-tuning) a zonelor, altele decât zonele montane care se confruntă cu

constrângeri naturale semnificative

În cazul în care prin intervenţii antropice constrângerea naturală este eliminată arealul respectiv este

eliminat din suprafaţa agricolă afectată de indicatorul biofizic corectat prin măsurile luate.

Ajustarea (fine-tuning) bazată pe utilizarea irigaţiilor

Ajustarea s-a efectuat pentru criteriul – deficit de apă în cazul în care sunt aplicate irigaţiile.

Informaţii privind sistemele de irigaţii sunt cuprinse în stratul Hidrologie - Ape de suprafaţă dezvoltat

de Administraţia Naţională “Apele Române”. Aceste informaţii nu ţin cont însă de funcţionalitatea

sistemelor de irigaţii.

Figura 27. Sistemele de irigaţii conform stratului Hidrologie - Ape de suprafaţă

O aproximare mai bună a situaţiei reale din teren privind arealele în care se utilizează irigaţiile se poate

baza pe informaţiile furnizate de APIA privind blocurile fizice în care există cel puţin un fermier care

aplică irigaţiile.

Figura 28. Blocurile fizice în care cel puţin un fermier utilizează irigaţiile

Blocurile fizice în care cel puţin un fermier utilizează irigaţiile sunt eliminate în procesul de ajustare

(fine-tuning) din blocurile fizice evaluate ca fiind afectate de criteriul “deficit de apă”. Agregarea

suprafeţelor rămase afectate de deficit de apă la nivel de UAT generează un strat care poate fi

24

considerat “maximal” din punctul de vedere al eliminării de suprafeţe pe baza ajustării din punctul de

vedere al irigaţiilor.

Figura 29. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Deficit de apa” după

corectarea cu suprafaţa potenţială în care sunt aplicate irigaţiile

Utilizând datele furnizate de ANIF privind aplicarea udărilor pentru fiecare amenajare de irigaţii în

anul 2013 şi informaţii provenite de la OUAI locale s-a evaluat suprafaţa agricolă a UAT în care se

manifestă indicatorul biofizic “Deficit de apă” după corectarea cu suprafaţa pe care s-au aplicat efectiv

irigaţiile (figura 30).

Figura 30. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Deficit de apa” după

corectarea cu suprafaţa în care au fost aplicate irigaţiile în anul 2013 (conform ANIF)

Utilizând stratul corectat cu irigaţiile pentru “deficitul de apă” în agregarea tuturor suprafeţelor afectate

de cel puţin un criteriu biofizic rezultă delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale

semnificative ajustată pentru criteriul “irigaţii”. Ajustarea pentru irigaţii deselectează un număr de 10

UAT-uri cu o suprafaţă agricolă totală de 88199,62 ha.

25

Ajustarea (fine-tuning) bazată pe prezenţa viilor şi culturilor pomicole

Viile şi culturile pomicole reprezintă culturi a căror profitabilitate poate compensa constrângerile

generate de apariția a cel puţin un criteriu biofizic, din cele enumerate în Anexa III.

Pe baza înregistrărilor APIA a fost calculat pentru fiecare UAT procentul din terenul agricol ocupat de

vii și livezi. În figurile 31 şi 32 sunt prezentate histogramele procentului ocupat de vii și de vii+livezi

din totalul agricol, luându-se în considerare toate UAT-urile din România.

Figura 31. Histograma procentului ocupat de vii din totalul agricol al unităţilor teritorial-administrative

Figura 32. Histograma procentului ocupat de vii+livezi din totalul agricol al unităţilor teritorial-administrative

Analizând histogramele precedente se constată un punct de inflexiune al curbelor frecvenţelor

cumulate în domeniul 15-20%. Drept criteriu de fine-tuning a fost ales pragul de 20% pentru suma

suprafeţelor de vii şi livezi raportate la terenul agricol al UAT. Sub acest prag suprafeţele cu vii şi

culturi permanente sunt în general dispersate neconducând la o activitate economică semnificativă care

să înlăture constrângerea naturală. UAT-urile care se încadrează peste pragul de 20% se regăsesc în

arealele viticole şi bazinele pomicole tradiţionale din România. Pe baza acestui criteriu sunt deselectate

12 UAT-uri cu o suprafaţă agricolă totală de 48603,16 ha.

Vii

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 More

% vii din total agricol

Fre

cven

ta

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

Frequency

Cumulative %

Vii+Livezi

0

500

1000

1500

2000

2500

0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 More

% vii+livezi din total agricol

Fre

cven

ta

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

Frequency Cumulative %

26

Lista UAT-urilor care se confruntă cu constrângeri naturale conform prevederilor art. 32 este

prezentată în (Zone ANC

) şi grafic în figura 33.

Figura 33. Unităţi teritorial-administrative incluse în zona montană, zone care se confruntă cu constrângeri naturale

semnificative sau cu alte constrângeri specifice și UAT-urile eliminate prin procesul de ajustare (fine-tuning) pe baza

criteriilor: irigaţii şi procent semnificativ de terenuri ocupate de vii și livezi.

ANC_ZM

UAT-uri încadrate în categoria: Zona montană (art. 32 alin. 1 lit. a)

ANC_SEMN UAT-uri încadrate în categoria: Zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu

constrângeri naturale semnificative (art. 32 alin. 1 lit. b)

ANC_SPEC UAT-uri încadrate în categoria: Alte zone care se confruntă cu constrângeri specific (art. 32

alin. 1 lit. c)

NON_ANC_VII UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare utilizând criteriul bazat pe procentul din suprafața

UAT-ului ocupată de vii + livezi

NON_ANC_FT UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare utilizând criteriul bazat pe realizarea irigațiilor

NON_ANC

UAT-uri care nu îndeplinesc condițiile necesare încadrării în una din categoriile prvăzute de art.

32 alin. 1.

27

Capitolul III – Concluzii

Bazele de date de sol, climă, teren au furnizat informaţiile necesare pentru desemnarea zonelor

care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.

Pentru aplicarea criteriilor de ajustare pentru irigaţii informaţiile furnizate privind blocurile fizice

în care cel puţin un fermier utilizează irigaţiile fără suprafeţele exacte pe care se aplică irigaţiile

sunt utile pentru evaluarea suprafeţei maxime cere poate fi exclusă prin procesul de fine-tuning.

Pentru o mai mare corectitudine a ajustării criteriului deficit de apă pe baza irigaţiilor a fost

necesară interpretarea la nivelul UAT a datelor centralizate de ANIF de la OUAI.

Criteriul de ajustare pentru prezenţa culturilor profitabile (vii şi livezi) care anulează efectul

constrângerilor naturale din UAT a fost evaluat pe baza procentului din total agricol ocupat de

respectivele culturi din baza de date APIA.

Sistemul de indicatori propuşi prin Anexa III la Regulament decuplează procesele din sol de cele

de climă ceea ce conduce la o desemnare a zonelor cu constrângeri naturale care nu reflectă în

totalitate productivitatea agricolă.

Evaluarea diferenţelor de compensat s-a făcut utilizând sistemul român de bonitare a solurilor şi

valorile outputului standard furnizate de MADR pe baza prelucrării şi centralizării datelor RICA.

Metodologia, similară celei utilizate în programul PNDR 2007-2013 este adaptată noilor zone

desemnate cu constrângeri naturale şi valorilor outputului standard pentru perioada 2008-2012.