v ■

/inul al XCVIIl lea Nr. 9 7

NUMĂRUL 2 Lei Braşov joi 12 Decemvrie 1935

S A C T iA şi ADMINISTRAŢIAj b Tş O V , ISTRADA LUNGA Nr. 5.^ Telefon 22G

j^ cE iu n cn t » » n a i 200 lei. pentru «troinfciata 600 leu Peairu cvitorifcuji 600 leu A*aniuri, reclam e, după tarii.

FONDATI Li m DE GHEORGHE MUŢII).Apare de trai ori pe săptămâna

Freţi Români!in cursul lunei Decemvrie a. c se fac în ioaia ţara,

la oraşe ca şi ia sate, înscrierile în listele electorale pentru Comună. Cameră şi Senat

Români, faceţi-vă datoria!

Controlaţi listele electorale!Cetăţeanul conştient este dator să-şi ceare, să-şi apere şi în

cflz de nevoie să şi impună drepturile sele.Fără a fi introdus în listele electorale, cetăţeanul e lipsit de

dreptul ce i l dă legea, de dreptul de a-şi spune cuvântai, prin voiul său, la alegerea celor însărcinaţi cu cpârarca nevoilor ţării şi de dreptul de-a fi aks in parlament sau la conducerea gosşi de dreptul de-a fi ales in parlament sau podăriei comunale şi a judeţului.

In cursul lunci Decembrie se complecteeză la primăriile din oreşe şl comune listele electorele, ier în cursul lunei Ianuarie cei cari eu losl omişi din liste pot cere la judecătoriile de ocol introducerea lor.

Asiăzi mai niuit ca oricând Românul, cere a împlinit 21 ds ani, e de tor să controleze dacă a fost sau nu introdus în liste, ca să nu si piardă dreptul de vet.

Români şi Românce, facefioă datoria!

Posibilităţi româneşti în industrie şi comerţ

omeneşti din vârfurile munţilor lor, se scoală şi se culcă cu lu­mina soarelui, din timpul preis­torice, petrolul lor lempan*. Ia alte ţări s’a ajuns să se electr!- iîce şt grotele pustii, ceri oferă un pic de curiozitate ştiinţifică sau turistică ; ia noi nici la oraşe nu găseşti în toate casele lu­mina sănătoasă a becului elec­tric.

Creşterea oilor aliădilă ©po­doabă a ţări?, en de an dă îna­poi. E

Dela serbarea UniriiLa agapa Frontului Românesc na-

ţional-creştin din seara zilei de i De­cembrie a. c., părintele Dr. F. Debu a evocat următoarele amintiri în le­gătură cu revoluţia din 1918 şi cu A- dunarea naţională dela Alba-Iulia:

II,

In articolul precedent am a- rătat mentalitatea romanească în industrie şi comerţ. Am ţinut să subliniez, că acapararea bogă fiilor de. cătră streini se da- ioreşte în mare măsură dispre­ţului, cu care neamul nostru a privit în întrecut profesiunile in­dustriale şi comerciale.

De date aceasta am să des­criu în colorile reaiiiSţi. roze e perspective ele acelor ce prin­zând pulsul vremii, vor avea la împărţirea bucatelor, partea leu­lui în economia naţională. Me gâr.desc la toţi acei tineri, cari prevăzând viitorul de aur al in­dustriei şi comerţului în Roroâ nia, vor lua cu asalt baricadele pluşate, unde s’au instaurat stră Inii, folosind munca, inteligenţa şi voinţa neclint'lă de a învinge, arme de luptă. Simaţia va fi ex­trem de favorabilă peutru aceş­tia, fiindcă întreprinderile co- merciele şi industriale la noi, sunt încă în f şă : tf renuri vir­gine şi fertile, fn cari sămânţa celor ce vor avea iniţiativa va rodi abundent. Urmărind şi in- tenţiunile tuturor factorilor de conducere în stai, vedem că în­tărirea şi românizarea acestor stabilimente productive este o adevărată obsesie, care le în- frumseţează visurile şi care tre- bue cu atât mal mult să st! mu­leze exodul Românilor, către ele.

Câte nu s’ar putea face în | ţara asta de am avea oameni,

cari să ştie s’o organizeze şi să-i valorifice bogăţiile. Sleu şi spume gă păraele de necoz» că energia căruită de ele se spul­beră iară rost, în vânt. Plânge în concert cu Moţul, aurul în străfundurile Munţilor apuseni,

I că nu vine nimeni să i admire laţa splendorilor sa le ! Se vaita ji»âui. că-1 sufoacă neghina,

socoteala

sters tot ce se putea stoarce, se încearcă să se capteze şi fo­losească energiile calorice so­lare şi s îbpâmântene ale vulca­nilor. Noi nu !e înlrebuinţăm mei pe cele ce le avem în faţa noastră, pe cari numai mâna ar trebui să întindem ca să le stă­pânim şi să le culegem fruc­tele.

Dar să vedeţi că anomaliile sunt fără sfârşit. România con teazâ a 2 a ţară din lume ta pro­ducţia de peşte. Ei bine ! Feli­cit buzunarul celui ce-şi permite sâ arbă zilnic ia masă ştiucă sau crap. Acest articol necesar viefei este extrem de scump, pe tot întinsul ţării, mai puţin Vai- cov şi Tuicea. Chiar Brâiiesi:-, când vor sâ recomande amato­rilor de sinucidere otrăvuri efi­cace, nu-i mai trkf.it la farma­cie, ci 1 îndreaptă spre hala cu otrăvitoarele preturi ale peş­telui.

In privinţa petrolului statistica ne situieză a 4-a ţară din Juro j aşa cum suntem o biată fărâmă in voluminosul bulgăre terestru, e patra din lume! in ţara Moţilor nu se arde o pâlnie de benzină, din cea de'9.40isiru, şi n văgăunile

O'o„ .. tăcut socoteala de spe Cit işti, că de-pr li folosită ener- flifi c o t bu! e’ui a b dela Porţile de Fier, sar putea electrifica loetâ ţera. Ace. şi Dunăre pe care o vedeţi ft ioasă de a'eţ'a «oi şi n'o Iu ţel geji, proteste* ză Prin mugetele t . împotriva ’ndo* fetiţei noastre criminale, ce de atâta vreme îi lăsăm stufărişul» he8iia şi papura să putrezească «De t» D,în nifp ieri. unde sa

, şi firesc. In loc să folo­sim cojocel de miel călduros şi excelenta b.ânză de burduf, ne împopoţoriăm cu oposumurtie şi zebrele străinătăţii şi mâncăm toete putorii® Ce brânză ele Sweitzuhri, esvârhr.d bani grei peste graniţe.

De! Aşa e modern! Aşa e modern să fim iot slugi ale al­tor neamuri, să tot preţuim ce nu e românesc, să transformăm România înir’o imensă maşina de copiat. E‘, bonjuristelor eo- n'-fe, dacă v’aţi gândi că din pri­cina inconştienţei voastre, într’o zi r.V» să aveţi nici eojoceiul de miel!

Reginei Angliei, oferindu i se, de ua mare cob tar londonez cu ocazia ziiei onomastice ia dar, o cuiie de bomboane franţuzeşti (bomboanele franţuzeşti sunt cele mai i ne: aviz amatorilor!) regina le respinge politicos^spu- bând că nu mănâncă cu plăcere decât bomboane englezeşti, Mă gândesc câţi la noi în ţară se hstreabă înainte de a cumpăra o stofă, o bomboană sau un pantof, dacă produsul e autoh­ton sau fabricat aiurea. Ba mî se pare că aceleaşi coniţe pre­feră Suchardul frenco-jidovesc, ciocolatei lui Roman Câpăţină,

Ei, iată tineri dragi, ce câmp de pasionată activita.te vi se o feiă! Vedeţi cât este de lucru! Să schimbi baie mentalităţile a ce stea nenorocite, să smu’gi sclăviei şi imitaţiei neamul tău, să te transformi înlr’un element constructor şi creator, promo­vând geniul românesc în slujba patriei taie, — e sublim!

Cătălin.

Sunt 17 ani dela desfăşura­rea evenimentelor din anul 1918, enul de lichidare a unui trecut întemeiat pe nedreptate, pe ne­adevăr şl sâlnicie. Războiul mon­dial, înfricoşat, ca durate, ca teh nică şi ca întindere teritorială, pe lângă grozavele suferinţe des- lănţmte asupra omenirii, a avut şi partea cea buna, căci a lichi­dat acel trecut ruşinos de su­grumare a libertăţilor şi drepiu* rilor naţionale.

Sfârşitul războiului ne-a prins pe foarte puţini pe acasă; pe cei mai muiţi însă i a găsit pe dife­rite fronturi, prin refugiu, închi­soare, internare sau prin înde­părtate lagăre de prizonieri. Su­ferinţa era generala, cu deose­birea, că cei rămaşi pe acasă erau osândiţi să asiste neputin­cioşi ş> la calvarul de suferinţe, pe cari !e indura bietul nostru popor, maltratat până la sânge de organele administrative inchi­zitoriale ale stăpânirii de tristă pomenire. Bărbaţii duşi în front, foarte mulţi marţi sau dispăruţi pe câmpurile de bătee, pentru o cauză care nu era a lor, ne număraţi schilozi, Invalizi, vădu­ve şi orfani, rechiziţiiie necur­mate şi de tot felul, cari îrsgă- duîserâ Românilor abia cenuşa din vatră, întemniţări, internări, bătaia şi j&ful oficial, au trans­format satele noastre din cuprin­sul Ardealului, Banatului şi ele celorlalte ţinuturi româneşti dm vechia Ungarie, într’un nemăr­ginit cimitir. Locui voioşiei tra diţionsle l’a luat oftatul şi scrâş- nirea dinţilor. Vieţa românească, sugrumată mai ales după intra­rea României in războiu, se as­cunsese sub spuză şi... mocnea . . . Şoptiri în taină, semne din ochi... Aşa se mai puteau în- ţeh ge cei buni între ei. Am zis „cei buni“, pentru-că erau şi de

sas.««*-

Alegerile dela Baroul de IlfovIdeîa naţională, care trebue să j avocat pentru “ J “ ^ e ş U i l

fie piatra de temelie a unui sta» r şi impedecerea penetraţiei ele- AmAner. t-a t-ci »îl nes- * meniului minoritar, tare w u.tiacţionai omogen ca cel el nes

tru a intrat pe făgaşul înlăpiui- nlor practice.

Semnificaţia rezultatului ale­gerilor de Duminecă dela ba teul de Ilfov — primul barou al Ţărei — este de o Impor­tanţă covârşitoare pentru viaţa noastră de slet.

In adevăr la alegerile de de­canat care au avut loc în ziua de 4 Dec. a. c. în Palatul de Justiţie din Bucureşti, s’eu pre­zentat două liste, între cari lista mţională în frunte cu eminen­tul jurisconsult şi avocat d 1 /s- trate Micescu, pe e cărui lista hgur&u ca membri m ccnsiiml de disciplină şi câţiva fruntaşi f voceţi, membrii ei Frontului Ro

m'Se ştie ce în programul cu care s’a prezentat aceasta listăm faţaimportantului corp al avoctţuor Capitalei figurează promoviree şi liber exerciţiul proiesmnei de

mentului minoritar, care mul timp ajunsese să copie şţescl pe autohtoni. Rezultatul acestei mari lupte naţionale în­treprinsă de grupul avocaţilor naţional-creştini a losl că având o majoritate zdrobitoare de 992 voturi din i240 votanţi a fost proclamată aleasă lista în frunte cu d l Istraie Micescu ca De-

D 1 Or. lunian, fost ministru, care figura în fruntea celtiiai.e liste, a întrunit deabea 234 vo-ililil . W _9

Ca unii ce ne interesează deaproape mişcările naţionale din Ţară şi pentru care am oet ie timp alarma prin articolul nos-hu publicat în acest ziar naţio nel, întitulai .O primejdie «o claia — şomajul intelectual reuşita naţional-creştinilor delabercul de Wcv ne bucura şi c te de dorit ca m loete remu tiTe de activitate cauza

să triumfe, în care scop trebue susţinut şi luptat din răsputeri pentru aducerea la îndeplinire cât de neîntârziat a programu­lui Frontului Românesc.

Bucureşti, 9 Dec. 1935.N. T. Simionescu.

0 serbare a gazeta­rilor ardeleniSindicatul presei române din

Ardeal şi Bănat a hotărât să sărbătorească în cadrul adună-sărbătorească — - rii generale a Sindicatului, care va avea loc Duminecă în 15 De­cembrie la Cluj. pe 16 gazetari ardeleni, membrii ai sindicatului cari au împlinit 25 ani de pu blicistică şi au activat in gaze­tăria românească din Ardeal îna inie de Unire.

Sărbătorirea aceesfa va avea loc Dumineca în 15 Decembrie la ora l i e. ia, în sala Prefee turei judeţului din Ciuj.

acela, cari in timpul războiului,ca deaiicum şi înainte de răz­boia, trecuseră sufleteşte în ta­băra vrăşmaşe şi astfel când neamul suferea, ei se legănau în privilegii, ba chiar după răz­boiu, aceştia, absenţi din viaţa românească şi unii chiar trădă­tori ai intereselor naţionale, eu ajuns în România întreglă cu jertfele altora să se bacure de situaţii deosebite şi să sfideze pe cel cari au contribuit cu jert­fa lor eroică la înălţarea nea­mului nostru românesc.

In astfel de stare sufletească ne-a surprins spargerea frontu­lui balcanic al puterilor centrale şi destrămarea rezistenţii aces­tora.

Mai rămăsese în sufletul po­porului nostru doar nădejdea în dreptatea bunului Dumnezeu, când . . . începu sfârşitul suie* rinţii.

Soldaţii istoviţi şi trupeşte şi sufleteşte, ne mai dând ascul­tare superiorilor, au pornit re­tragerea din fronturi şi aprovi- zionându-se din depozite cu tot ce puteau, au plecat acasă.

Nof, cari ne găseam în Bra­şov. ne am rupt dela < hipiuri in- signia împărătească şi am înlo­cuit-o cu un buton tricolor. E* ram şi noi în revoluţie. V&luriie revoluţiei inundaseră cu repeiz- ciune uimitoare întreg edificiul austro-ungar, şi încheieturile lui începură să troznească. Soldaţii înapoiaţi din front, împreur ă cu populaţia civilă, in flămânzită, au dat năvală asupra depozitelor militare.

Nu mai era autoritate şi situa­ţia începea să devină îngrijoră­toare, când intelectualii români din Braşov, au fost chemaţi la Biserica Sft. Nicolae, de râpos, protopop Dr. Saftu — abia în­tors din internare. Consiliu! co­munal. care în 1916 hotărâse es- cluderea limbii româneşti din administraţie, cerea acum con­cursul Românilor. Se găsiseră câţiva inşi, cari trataseră deja cu conducătorii primăriei şi in­tenţionau să ne înglobeze şi pe noi intr’un sfat comun cu Saşii şi cu Ungurii.

Indicaţii şi îndrumări dela A* rad, unde se formase Sfatul cen­trai românesc în frunte cu ne­înfricatul luptător, defunciul Şt Cicîo Pop, nu aveam.

Şi astfel, întruniţi în sala de şedinţe a comitetului Bisericii Sf. Nicolae, intelectuali şi po- poreni fruntaşi din Scheiu şi Bfaşovul-vechiu, discutând oferta săsească, am respins’o cu una­nimitate şi am înfiinţat Sfatul na­ţional român, în frunte cu regre­tatul prot. Saftu. Tot atunci am hotărât înfiinţarea Gărzii naţio­nale, pentru apărarea vieţii şi avutului cetăţenilor români.

Îndată s’au început înscrierile de membri ai gărzii, sef suprem fiind designai râp. profesor C.or- tea, iar comandant maiorul Bu­jor Voina. la acelaş timp s’au înfiinţat sn oraş şi garda săseesă, maghiară şi socialistă. Faţă mi acestea garda noastră era ia în­ceput muit inferioara, prin lipsa de arme şi echipament.

in Braşovul vechiu aveam vre-o 20 gardişti, câtva timp sub co-

mania mea, încasarmeţ! în şcoa­la de lângă Biserică.

In afară de menţinerea ordi nei, gărzile noastre, merindu*şi efectivii 1 la câteva suie, nu în­ceput a lua îa primire dela tru­pele germane, cari se retrăgeau, armament, muniţie şi vil> rechi­ziţionate de acestea. Se înfun ţaseră Gărzi şi Sfaturi naţionala pe tot cuprinsul Transilvaniei,

Garda din Bran se aventu­rase să d°zarmeze o unitate mei m«re de Germani, cari se re­trăgeau dinspre Câmpulung. A- ceştta s’au opus cu îndârjire, îndreptând asupra satului câte­va guri de tunuri, Telefoane şi curieri la Braşov, Ia Comanda­mentul suprem, sâ le trimitem ajutoare. Ori, noi nefiind în ast­fel de situaţie, li s’a trimis vor­bă fraţilor brineni să fie mai precauţi.

Intre timp s’a făcut legătura cu Centru’, aflat ir la Arad, de unde au început să ne vină în­drumări.

— Sfârşita! în n-rul viitor. —

Pagi-n 2

Pentru înfometaţii din Basarabia.

O rectificare.In nrul 23 din a c , al ziâru

lui „Gazeta Tr." s’a publicai sub titlul „Ce se petrece la sate", pe baza unor informaţiuai primite din comuna Mâeruş, un articol, în care se aduc învinuiri auto­rităţilor şi postului de jandarmi din Măeruş că nu şi au fâ:ut datoria faţă de unii indivizi, cari au cutrierat comuna oferind lo­cuitorilor bani pentru inele de aur, argint şi alte bijuterii.

Aflam acum ulterior că ş --ful de post îndată ce i s’a adus la cunoştinţă acest fapt, s’a sesizat făcând demersurile necesare ur­mărind pe acei indivizi ceea ce a raportai şi forurilor compe tente.

Rectificăm prin urmare în sen­sul acesta informaţia primită ţi­nând sâ accentuăm că nici prin gând nu ne-a trecut să ca- lomniem pe şeful de post din Măeruş, nici să i coborâm pres­tigiul, ci să atragem numai a- tenjiunea celor îa drept asupra descălecării la sate a astorfeldc indivizi suspecţi.

Donatimi debne- fac re

Evidsnfa tinerilor premilitari

Dela Inspectoratul Pregătirai P re’ militare (Municipiul Braşov) primim următorul aviz, asupra căruia atra­gem deosebita atenţiune a tinerilor premilitari :

Se riduce la cunoştinţa tine­rilor de 18, 19, 20 ani, precumşi a tuturor dispensaţilor şi amâ­naţilor de studii, că în contor- m-tate cu Legea pregetirei pre­militare, serviciul acesta este o* bliqetor pentru toţi aceşti tineri.

Tinerii, cari nu s’au prezentat la şedinţele de instrucţie, indife­rent dacă aparţine s u nu Cer- culuî de recrutare B r a ş o v , dar cari locuesc în municipiu! Bra şo? şt în cuprinsul judeţului, sunt invitaţi pe această caia de a se prezenta Ia subcentrele cele mai apropiate de locuinţa lor, spre a fi luaţi în evidenţă şi a p a r ­ticipa ia instrucţie, evitând ast­fel de a suporta rigorile legei.

Sub centrele premilitare ale municipiului Braşov sunt :

A Subcentre şcolare, cari funcţionează în fiecare Sâmbălă între orele 14.50—19, numai pen­tru şcolari : Subcentrul „Liceul Şaguna“, Subcentrul mLiceul Honterus*.

B Subcentre municipale, cari funcţionează Dumineca între o

G AZETA TRANSILVANIEI

rele 8 —12: Subcentrul „Regele 1 Ferdinand* (Cazarma Vânători I Munte) Subcentrul „Regele Ca-

rol al lllea“ (Şcoala suoerioaro de Arte şi Meserii). Subcentrul „Liceul Meşotă“.

C. Subcentrele premilltare ale judeţului sunt în comunele :

Moeciul de jos, Bran. Zâr neşt, Poiana Mărului, Râşnov, Vulcan, Codlea, Ţânţari, Măt- ruş, Feldioara, Sânpetru, Satu- lung, Tăriungeni, Prejmer, Telia, Inlorsure Buzăului, Sita Buzăului şi Vama Buzăilui.

D. Inspectoratul P P. Bucu­reşti cu ord. Nr. 12764 din 21 N jemvne cor. comunică că s’a aprobat de Ministerul Lucrărilor Publice călătoria cu 5 0 f0 fadu­cere a personalului care acti­vează la prcgă'irea premihtnră ca instructori, în plus şi acelor I prem litari aleşi şi cari în ie pil nesc funcţia de instructori.

D> asemenea < ă âtoria pre- mîliterilor în grup de peste 48 persoane sefece cu reducere de 6CWo, iar sub 48 persoane cu 50 /o _ ____

Români, ab neţi, cetiţi şi răspândiţi ziarul .G a z e t a T r a n s i l v a n i e i “. Achitând modestul abonam ent şi res­tanţele.

t ir1??* TELLM ANN

BRAŞOV Strada Gheorghe“ VJUe°rghe Rariti

Cos« T„. Coi|ot) W

serveşte prompt, lUCru , pnaiul rang. cu preţuri

601 convenabile 2 -3

rufe pentru Sp&l călcat. Strada

îNr.Filiala „Crucei Roşi “ - Braşov

a mei primit următoarele con- iribuiri pentru înfometaţii din Basarabia:

Camera de Industrie şi Co­merţ Braşov Iei 20.000.

Camera de Muncă Braşov Iei 10.030.

Colecta liceului de fete „Prin­cipesa Elena" Braşov lei 5.407.

Colecta elevelor cl. IV Şcoala Primară „Andrei Mureşianu" lei 5.016

Clubul „Rotary" lei 2.500.Colecta Of. Parochial Turcheş

jud. B r a ş o v : Ştefan Munteanu, loan I. Peteu, Ioan Constanfi- Rescu câte lei 500, donaţii mai mici lei 2000, total lei 2.500.

Ioan Fulga Turcheş a donat 1572 m. stofă de lână în va­loare de lei 1000.

Contribuţia comunelor: Bod lei 5150 din colecte şi lei 4000' din partea primăriei, Zizin lei 5141, Cernatu lei 1I 8O. Intorsura Buzăului lei 1388. Fel­dioara lei 881, Sita Buzăului lei 830, Măeruş lei 200, total lei 13.770.

Elevii şcoalei primare din Măeruş lei 370.

Direcţiunea hotelului „Co­roana" lei 500. _________

Totalul colectelor . lei 58.063Colecta anterioară . lei 64.855

Total general . . lei 122 896

DisUns'Tbinefăcătoare, Român­ca d-na văd. Paraschioa Zavici din Braşov-S.haiu,în loc de pa- rastas întru pomenirea fiului său •f Nicolae, a făcut prin adminis­traţia ziarului nstru următoarele danii:

Pentru înfometaţii d!a Basara­bia iei 400

Pentru Femeile sărace din Schei lei 400.

Pentru Cantina copiilor săraci lei 400

Pentru fondul de ajutorare al „Gaz. Tr." iei 400.

Exprimăm pioasei binefăcătoa­re în numele celor ajutoraţi mul­ţumiri.

Adm. „Gaz. Tr “

ApelPentru sărăcuţii bisericii noa­

stre române, unite, din strada N. lorg 1 (nu Strada Lungă cu n a fost), vă cerem ceva ajutoare fie bani, îmbrăcăminte ort articlh de consum etc.

La Crăriun se vorînpărţi ce­lor mai neveteşi, orfani, văduve nS cajite.

Domnul Isus Hristos va bine­cuvânta familiile ce ljr mHost.vi iar noi vă mulţumim pentru ori ce ajutor, ce ni se va trimite.

Protopop M. Hodârnău,

CURENT llli m iiTTo|i cari până Ia 10 Ianuarie in­

clusiv vor cumpăra la locurile de vânzare

Jofelecîric“S . A.

aparate electrice pentru gospodă­rie sau aparate de radio, vorob|ine

CURENT GRATUITtimp dc 2 luni pentru aceste aparateInformajiuni la locurile de vânzarePentru abonaţii Uzinei Elec- trice — vânzarea aparatelor în

ROMANUL„GAZETEI TRANSILVANIEI"

V A L A Hde Elisabeta Henţiu.

— Urmare. —Pe drumurile necercetate încă de a-

juns lancu porni mânat de o nedeslu­şită chemare.

— „Să trăeşti coane" ! — îi întâmpină mutra caraghioasă a lui Leon din uşa prăvăliei, cu pălăria îu mână.

Nu mult mai departe un alt: „Să tră­ieşti cucoane" ! Şi alt cârciumar îl in­vită la petrecere în crâşma-i plină. A- poi altul şi altui.

Nu le răspunse la niciunul. Nici nu dăduse din cap rnăcar, Toată amără­ciunea se adunase pe buzele lui.

Mai departe în faţa unei alte crâşme câţiva flăcăi învârteau o horă până la ameţeală !

Ducându-şi mâ'nile Ia ochi ca să nu mai vadă nimic din toate acestea, lancu se îndrepta spre casă. Ajunse târziu trist şi obosiţi

li părea nespus de rău că nu a ve­nii mai de mult, mai înainte cu mulţi ani acasă, atunci când poate germenul desmoţului nu pătrunsese aşa de adânc în pMura ţărănească. Şi mângăindu-se

singur cu gândul îşi spunea: „Poate nici acum nu va fi prea târziu" !

In sufletul lui se deschideau răni a- dânci, neştiute şi mintea i-se frământa ca să găsească leacul binefăcător î

— „A ajuns să umble şi lancu hai*hui, domnule profesor! A început să *ă ia locul". Apoi adăugă cu vocea stinsă: — Unde tot umblă mereu, nu ştie că eu mă pregătesc de călătoria cea mare....

In ziua aceea nu m’am deslipit de lângă patul bolnavului. Acesta dormita, deschidea din când în când ochii mari, zâmbind, apoi iar întreba de lancu.

— „Tot n’a venit? S ’a dus să-mi a- ducă ghiocei mamă Floare ! S’a dus şi o să vină el repede. — Doar ştie cât îl aştept! Va veni ca să-mi aducă ghio­cei !... Cât de mult am dorit ca să-mi aducă lancu ghiocei".

Baba Floarea îi spunea întotdeauna la fel cu aceeaşi voce paşnică şi îndu- ieşetoare că lancu îi va aduce flori multe î Până când bolnavul se liniştea.

Capitol XVI.

D ragostea rabdă îndelung; dragos­tea este plină de bunătate; dragostea nu ştie de pism ă; nu se laudă; nu se trufeşte.

D ragostea nu se poartă cu necu­viinţă, nu caută a le sate , nu se a- prinde de mânie, nu pune la socoteală răul.

Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.

Toate le sufere, toate le cred e, toate le nădăjdueşte, toate le rabdă

Dragostea nu piere nici odată. Cât despre prorocii — se vor desfiinţa; cât despre darul limbilor — va înceta; cât despre şiiinlă — se va sfârşi.

Biblia.Dc mic copil îmi tot plăcea să aud

vorbindu-se despre minunatul ţinut al Ardealului şi despre vajnicii fraţi arde­leni.

Mi a plăcut în deosebi să ascult po­veştile şi legendele creiate despre vite­jia şi răbdarea acestora.

Acum îi cunoşteam, îi vedeam la el acasă, în mijlocul unei naturi fermecă­toare.H.Oamenilor, cari au dus lupla cea mai groaznică împotriva duşmanilor, vroiam să le arăt toată dragostea care izvora din sufletul meu.

Limba lor sfânlă, porlul lor scump nu şi l-au părăsit niciodată!

Dar numai perseverenţa lor în pute­rea Dumnezeirii că odată şi odată se va face dreptate, nu trebue oare lău­dată ?

se potriveşte vorba înţelep- tuluică: timpul rezolvă problemele mari.

Dar mă întreb: mai ar fi ajuns ei vreodată aci dacă nu ar fi avut o răb­dare de fier şi oameni cu tărie de ca­racter cari să-i îndrume pe calea cea

bune, pe calea adevărată ?E greu de răspuns!Credin|a mea este că ei sunt năs­

cuţi cu puteri nebănuite de vieţuire.Allfel cum s’ar putea explica că după

o mie de ani sub stăpânire streina ei sunt astăzi egali cu stăpânii lor de altă­dată, ba îi şi întrec prin calităţile lof deosebite mult de ale lor!

Era seară, târziu Mă muncea gândul să mă duc să 1 caut pe moş Gheorghe cu lot întunericul, ca să-i spun ce a* veam pe suflet şi hotărârea ce-mi lua­sem. Şi nu ştiu cât de greu a trecu noaptea şi a venit iar ziua albă. __

....Voi adopta toate obiceiurile sana loase ale acestor Valahi tari la trup Ş minte! _t Şi hotărârea mă sbuciumă; Voi merg pe un drum de modeste realizări.

Voi leaiiza dorinţele sărmanului dor. El a fost „slab", cum îmi sPun® adeseori. Au contribuit însă multe n cazuri care l-au prăpădit 1 n

Eu însă voi porni la înfăptuiri toată încrederea. , . rs

Sunt fermecat de acest colţ de 1 minunată şi nu ştiu cum mai rnaŞ^P tea despărţi de el de acum în0in e.' jra

Deocamdată voi renunţa la ca din oraşul meu, din oraşul m ca sCg meni nu mai are timp să P.re* erge munca şi cinstea. Acolo totul după o normă prestabilită, fara

ruri pentru ucenici duce la cunoştinţa celor Se 8 cg Asocieţiunea me-

r reS!orro!tiâni „Avram lancu“, kri8Ş în cadrul operei de eju-

’distribue şi în acest an, "razia sărbătorilor Crăciu-

;J ? j , rltri pe seama uceniciPaharnici. însă BP8’>I» de miJ P "le necesare. In acest scop ' l-i membrii oi Asocietiunei, )° m si domnii directori ai ^taurilor de ucenici din loca- Se sun» invitaţi prin aceasta a

i i consemnarea ucenicilor ro 'ni la secretari - tul A sociatiune i

, i o Avrigeanu. funcţionar, !•' '.Albina« Braşov, până ’8® aj târziu Luni 16 Decern- 2 a c., cunoscând că după lfie Sis 'dată nu se mai iau ia S S r a r e alte înscrieri,

distribuirea darurilor va avea duminecă 22 Decemvrie e.

1 ora 4 p. m în localul Aso» «iaţiunei din Braşov, Piaţa Li-

'•$ $ 2 t Comitelui.

Serbarea subofiţerilor G ar­nizoanei Braşov. Sâmbăiă fceara 7 L c a avut loc o ser­ice a sobol'terilor garn'zoanei Braşov, aranjată în saloanele (estaurantulul . Transilvania “. scopul serbării a Iod nugmen LreJ fondului cercului subofiţe­rilor, menit ridicării unui local »ropriu. A r luat parie si mai Lulji ofiţeri, între cari d l gene-

hl Vasiliu, în calitate de preşe­dinte de onoare şi d 1 lt colonel [ariei, preşedinte de ordine.

Serbarea a decurs înlr’o ca- naradereescă şi bună dispozi-

|ie până dimineaţa, term; nandu- ţe într’o atmosferă, care numai pie folos poate fi legaturilor

|ce trebue să existe între mem­brii Cercului.

Serviciul Sanitar al Municipiului^ Braşov.

No. 1496—1935.

Publicaţiune. Av?„ndu se în vedere, c i desl

seu iacut în nenumărate rân duri cuvenitele avertismente pentru sistarea exerciţiului clan- destin a dentisticei din partea techmcienilor neautorizali, totuşi unii continuă cu exerciţiul ile- gal a dentsticei, contravenind le? h sanitare, - prin aceasta se aduce la cunoştinţă publică, că in viitor se vor lua cele mei drastice măsuri în contra celor cari nici acum nu înjeleg a se conforma leg'i,

Sancţunile legale sunt: închi­derea cabinetului, secvestrarea întregului instrumenteriu, amendă în bani deia 10.000 până la 100.000 lei, iar în caz de reci­divă amenda dublă şi închisoare dela 1—3 luni.

Aceste dispoz ţiuni se referă şi la techaicienii, cari lucrează în cabinetul vre unui medic den tist sau dentist autorizat.

Pentru informatiunea publi­cului se comunică lista medi­cilor dentişti şi dentiştilor auto rizeţi drn Braşov.

Medici autorizaţi:1. Dr. Bianu Z ;r>o2. Dr. Dobrescu Alexandru3. Dr. Ghîorghiu Teodor4. Dr. Gitter Max5. Dr. Gust Alfred6 Dr. Gu-t Carol7. Dr. K.ăner M.x!milian8. Dr. Mk gey Iuhu9. Dr. Njsabă her Caro!

10. Dr. Springer Ariur11. Dr. Tîschier Lazar12. Dr Vintile Ioan13. Dr. Zeidner Rudolf14. Dr. Z mtai Irma.

gazeta transilvaniei Pagina 5

Dentişti autorizaţi :1. Berwieser Carol2. David Mihiil3. Depner Ioan4. Fillpova Alexandra5. Fieisthmann Hermann 6 Golub Chra7. Gust Alfred8. Gust Richard9. Kantzler Estera

10. Krtwilzky Gheorghe H. Oberi Riinhold12. Schadt Albert13. Schie.ber Cecilia14. Sole Izidor15. Springer Moise16. Stein Amalia17. Stenner Robert.18. Sliehler Luize Goldschmid19. Teutsh Frideric20. Trontz Arvid21. Voli Fr&ncisc22. Wiener May Iosefine. Braşov, la 28 Nov. 1935.

Medic Primar al Municipiului: Dr. Upiu Ştefan.

614 1—3

Tribunalul Braşov SC. Il a.iiiiuuiumiH ii

Croitoria Croitoria

S T O I C AB r a ş o v , Strada Rîgele Carol Nr. 25.

Pregăteşte paltoane, costume de stradă şi spor­

tive, speciale pentru skiuri în mod ireproşabil

şi cu preţuri moderate.1—0

527

trebue să vă hotărâţi asupra cadourilor pe cari le veţi tace!

De rândul acestaproblema este uşoară, căci sigur vă veţi decide pentru un aparat

No. II G. 2207-935.

încheiereIn cauza de expropriere, ce

rută de D.rectiuaea Generală a Regiei Aut. CFR. pentru expro prierea de utilitate publică pen iru stafia Braşov Triaj şi linia de legătură spre Subarbiu, — părţile necăzâad de acord asu- pra preţului űeexpropriere,fixat de Comisia de expropriere im stituită de Comisiunea interimară a Municipiului Braşov; Primă ria Municipiului Braşov cu a- dresa No. 25151—935 din 29 Septembrie 1935 înaintează Tri­bunalului Braşov pentru slato- rirea preţului în confarmitate cu dispoziţ unile art. XLI din legea din anui 1881.

T R I B U N A L U LConform ari. 46 dm suscitată

lege, ordonă începerea proce- durei de desdăunare şi pentru desbaterea la faja locului f xează termen pentru ziua de 14 De­cembrie 1935, ora 9 a. m. şi următoarele în Braşov Gara principală, pentru când se vor cita părjile interesate (persoa­nele expropriate) cu menţiunea că lipsa acestora nu împiedică aducerea hotârarei m cauza pentru desdăunare.

Cei absenţi vor fi reprezen­tat! prin d-1 Aurei Olteanu, avo­cat dm Braşov, care se nu­meşte din oficiu curator pe seama acelora.

Cu îndeplinirea acestei pro­ceduri şi desbateri delegăm pe d-1 judecător dr. Augustin Seid şi Traian Lungu ca greher.

9 9 SHCLLE1 S“Distribuţia Braşov

Detalii şi informafiuni :

,,Laropa“ Braşov, str. Hirscher Nr. 11. Szekely, Gheorgheni.Miklos, Baraolt. 6 1 9 1 - 1

Prezenta se va publica în: 1) Buletinul Justiţiei odată şt 2)în- ir’un ziar, local de 3 ori pe cheltuiala expropriatoarei în conformitate cu art. 46 din nu­mita lege.

Dată în camera de Consiliu azi 9 Octombrie 1935.

Preşedinte, Judecător, (ss) I. Popooioi. (ss) Dr. Seid.

Grefier,607 (ss) O. Munteanu. 3 —3

Primăria Municipiului Brascv.

Nr. 32 500—1935.C. I. 3625

Serv. economic.

Pentru închirierea pe timp de 1— 3 ani a gheretei No. 3. din curtea hulei de carne (fost în­

chiriată lui I. Scheida) se va tine in ziua de 18 Decembrie 1955, ora 12, la Primăria Braşov o a doua licitaţie publică cu o» ierte scrise în conformitate cu dispoziţiunile legii contabilităţii publice.

Condiţtunile detailate se pot vedea la serviciul economic al « Primăriei.

Se observă, că în această ghîretă carne şi mezeluri sau stofe nu se pot vinde.

Baciu, la 7 Decemvrie 1935.Comisia interimară,

p. Preşedinte:Dr. N. Stinghe.

Secretar general: 618 1—2 Dr. V. Voicu.

Reclama este sufletul co­merţului. „Gazeta Transil­vaniei“ publică cele mai ieftine anunţuri şi reclame.

i Totul merge mecanic. Se lu- i ,ă din ordin ori din dorinta d® i Nu po[i pune nimic dm sufletul j[in inima ta! Vremea costa bani. n urmare voi rămâne definitiv in acesta de munte, unde mai este

e de muncă şi pricepere.»iu deveni în liniştea şi dragostea ui un simplu învăţător dar iubit de a întreagă, lancu va fi preot, t?i a- ioi, o conştiinţă.> voi urmări eu? . . .primul rând descotorosirea satului

oti otrăvitorii de suflete, ci-o cârciumă. Nici-un strein., fie şcoală şi biserica, fundca de iumi şi cârciuman nu va fi nevoe . să mi fie foarte greu întru uidep i-

a acestor dorinţe, ^cunosc, dar le arăta că sunt şi eu un adevarat ih care am venit cu aceeaş marejoste pentruj.românism.lorinţ* mi-e să înfă;tuesc C?T®* ®eva aş putea face m ii folosi ui meu? Oamenii ma vor înţelege,larece voi căuta să fiu drep Ş ; iu voi asculta toate păsurile, le voi ta ca să facă numai ceea-ce ar pu să le aducă mulţumire Ş1 s

c deasupra necazurilor, lor.>i nu cred că-mi va lipsi drag Voinţa lori

Am auzit zgomot în odaia lui Tudor şi m’am îndreptat într acolo ca sa îm­părtăşesc şi celor din jurul meu hotă­rârea luată. . . .

— „ D e l — a z is moş Gheorghe — toatesunt bune câte mi-le spuneţi, dar nu ştiu cum o să ieşiţi la capăt cu ele l Ar trebui ca să mai întrebam şi printre săteni.-. Să nu vă grăbiţi să vă părăsiţi slujba dela oraş şi la urmă.... sa nu a- veti nici una, nici aci, nici.... ^

Vorbele moşului înţelept mi-au turnat în suflet şi o umbră de descurajare.

__ Cum? — mi-am zis — oare nu. . .. _ 2 kînolP <51

lung şi în lat, nevroind să-i scape ni- m c din vedere.

Intru prin curjile gospodarilor mtre- bându-i de câte toate, dând sfaturi oriîndemnuri la nevoie.

— „Băiatul ăsta al nostru e acum ca un fel de musafir pela noi, — glumea moşul. — Vine de mănâncă, doarme iar ziua umblă toate drumurile, teleleu !

Baba Floarea ar fi vroit mai cu seama ca să-şi aibă întotdeauna feciorul ală­turea, la masă.

Dar moşul cum îi mai tmea parte a- cestuia!

— cura s — . • i __ Mai lasă moara, babo, doar el erămân eu aici numai pentru binele şi . are |reburi pe unde ş’o duce.fericirea lor? , , nu umblă de florile mărului, nai grija.

Asta nu se poate! Nu se P?ate • I . j e\ rosturile lui. Te-ai mvatat rau Şi parca e o confirmare a încreder i Ar^Ş ^ te-am învăţat, fiindcă

mele, lumina care luceşte m flm stat tot lângă poalele tale.Heil Acum s’au schimbat lucrurile. Târziu de tot, seara, când lancu sa

întors de pe drumurile lui, Tudor abia de mai putea scoate o vorba. Privea numai liniştit la cei dinprejur.

Uneori urmărea parca o vedenie, care îi stăruia înainte şi cere îl chema unde­va, departe, după care ochii J-se opreau fix într un punct de pe perete.

Sub icoana Sf. Nicolae, candela cu flacăra cât un bob de miei, abia mai licărea în întunerecul serii." mnlr'u» coli, baba H ° « « 2 " Se ° lumânare şi se apropie de Tudor.

• •

blânzi ai bătrânului. ,Privirea duioasă a lui Tndor dease

mer.ea spunea mult mai mult decât sar putea spune cu vorbe. , .

Am trimis cererea mea m oraşu-m de acum uitat; iar unui preten i-ami co­municat să-mi expedieze un aparat de T Z ultimele manuale de curs Pnmm şi cârti, cărţi multe pentru o b>b‘ioteca precum şi câteva reviste folositoarepentru săteni

ar d° f . t T t c r z x n

Ingenunchiarăm cu toţii, iar Iancn- spuse cu vocea înmuiată în plâns, o rugăciune. „ „

Şi deodată bolnavul începu sa răsu­fle greu, greu de tot.

Baba Floarea începu să-l bocească, mulţumind în acelaşi timp, printre la­crimi, bunului Dumnezeu, care scăpase un om de o mare suferinţă.

Lumânarea îi tremura în mâna dela căpătâiul celui care trecuse dincolo de lumea aceasta.

lancu privea, zdrobit de jale, trupul neînsufleţit al lui Tudor. Ochii îi erau scăldaţi în lacrimi.

Şi, în durerea lui, izbucni deodată, sfâşietor:

— w1udore! Iartă-mâ că nu team prefuit deajunsl Iartă-mă că nu am putut face cât ar fi trebuit pentru finele Tudoréi Tudoré/... Iartă-mă*., Iar.—

— Sfârşit. —

Abonaţii cari ne fac re- | clamaţinni şi comunicări în scris în chestia ziarului soni rugaţi a ne indica mtotdea- una şi n-rul de pe adresă sub care li se trimite ziarul.

Pagina 4 OAZEÏA TRANSILVANIEI Nr. 97* S3s|

O aniversare.

In ziua de 10 Decembrie a anului 1922, tineretul românesc şi creştin de la cele patru Uni­versităţi din fără, a început lup ta de izbăvire a Neamului Ro­mânesc, împotriva seminţiei iz raelite.

In această zi sfântă şi mărea ţă, s’a descătuşat conştiinţa na- ffunei dominante din întunerecul lanţurilor politicei judeo-meso nice şi cu ajutorul destinelor sa­le providenţiale, conştiinţa ro mânească a luat o nouă filrţŞ.

Semnalul luptei ce s’a dat in această zi, a fost pe viaiă şi pe moarte.

Copiii României întregite, ai căror părinţi s’au jertfit cu trup şi sufle t pentru tara lor iubită, văzându-se încolţiţi în toate drep­turile lor de către obrăznicia şi impertinenta iudeilor venetici şi parazitari, au fost datori fe]ă de gloria înaintaşilor lor, ca să ia poziţie de apărare contra duş manului. Şi aşa au şi făcut.

Trâmbiţele glasului lor au în­ceput să sune retrezirea şi mo Mizarea conştiinţei naţionale în toate părţile tarii.

Poporul dându-şi seama că-1 cheamă proprii săi copii, la o luptă ce e destinată pentru mân i tuirea tuturor nevoilor sale, s’a '

înrolai în oastea tinertmei romă ne universitare, jurând credinţă vecinică lozfncei: „Hrisfos, Re gele, Naţiunea* *.

Intre timp, s’au dat băiat» sângeroase. Mulţi dintre cei mai buni şi sinceri luptători, au mu­rii cu arma în mână — strigând Trăiască Idealul — la postui ce ie-a fost încredinţat. Mulţi au trădat şi mulţi au descurajat. Insă, fiecare prin gestul ce l-a făcui, şi-a câştigat un nume şi şi-a ales un loc în viaţa socială de toate zilele.

Mişcarea nefionalisiă a tine­relului universitar, n’a fost însă oprită întru nimic,| în cursul ei triumfal. Crăunleie semănat n’a putut fi luat de nici un vânt, ci a răsărit şi astfel s’a înmulţii însutit şi înmiit, iar pleava, evi­dent că trebuia să fie spulbe­rată.

Şi astăzi, după o luptă de 15 ani, pe care a dus’o şi va du- ce-o mai departe tineretul uni­versitar român, trecutul înfră- Jindu se cu prezentul, luăm parte !a sărbătorirea zilei de iO De­cembrie 1935, urând tuturor luptătorilor: Sănătate şi Iz bând ă!

Storofinef-Bucovina.Vasile Botezat.

I N P O R M A Ţ IU N IConfirm area unui mandat

de arestare. Sâmbătă în 7 l. c tribunalul Braşov a confirmat mandatul de arestare emis în contra lui Árpád Fejér, cere a sustras delà societatea Fotcgen din Braşov, a! cărei funcţionar a fost, suma de 104 mii lei,

■j* Ur, Alexandru borza jmedic de spital in penziuae, pre­şedinte Ia soc. Auraria şi In dustria Aurului s. a. membru al marelui Sfat naţional, membru fundator şi pe viaţă aAstreielc. decorat cu Steaua României în grad de Comandor şi cu Meri­tul sanitar ciaso 1, a încetat din viaţă la Abrud, în al 67-tea an el vieţii. înmormântarea a avut Ioc Marţi la 3 Decemvrie 1935 In cimitirul greco-catolic din Abrud. Odihnească în pace.

Adresam familiilor îndoliate sincere condoleanţe.

•Aviz Direcţiunea regională a

şcoalelor de conducători de au­tomobile şi tractoare — secţie Braşov, va lua vacanţă cu înce­pere de la 15 Decemvrie 1935 până la 1 Februarie 1930, în ca­re timp şcoala va Ii închisă. Di- wcfiunea;

*

C oncert de pian. Vineri va avea ioc în Auia Honterus un concert de pian dat de profe­sorul Im. Bemjeld. Începutul la ora 8*30 seara.

In program sunt: compoziţii ■de Bach Beeihoven—Brehms— Schumann—Hindemith — De bus- sy si Aibeniz.

Biletele la librăria Hiemesch şt în seara concertului la casă.

•Togal, un adevărat am ical

c a s e i! Cu multă plăcere vă certific, că în farmacia mea de casă nu-mi lipseşte niciodată Togal ui. Eu însu mi întrebuinţez Togtd-ul la migrenă, soţul meu contra durerilor reumatice, şi de când cunoaştem Togal-ul numai întrebuinţăm alt medicament. To­ga! ui ne-a devenit un sincer prieten de casă, care ar trebui să cu lipsească din nicito gospo­dărie. G. Borghidai, Timişoara.

Dl prof. uriv. Sim ion Mân- drescu conferenţiază la B ra­şov. Invitat fund de Institutul de cultură Româno German, filiala Braşov, de cuiâad înfiinţată, Dl prof. univ. Simion Mândrescu, întemeicicru! şi preşedintele ge­nere! al institutului, va ţine în ziua de 16 Decemvrie a. c., la ora 8'V2 seara, în sala Camerei de Comerţ şi Industrie, o con­ferinţă despre „Rosturile Institu­tului de Cultură Româno Ger­man*. Conferinţa promite a fi foarte Interesantă,dată fiind corn- petlnţa Dlui $. Mândrescu, în tratarea amplă a acestui subiect.

Intrarea iiberă. Rugăm a se contribui pentru cheltueli.

•Din cauza lipsei de pasa­

geri între oraş-Poiană, auto- şenilele Comisiei clima lo-apor- tive, nu vor r*ai circula decâi numai Sâmbăta, Dumineca şi în zilele de sărbătoare, ier cu în­ceperea sezonului de sporturi de iernă, după programul obiş­nuit.

WIBSPHWWVWWSSŞŞWţWgţWgşWjBWjwgpBIn atenţia Ccm itetelor şcolare şi Societăţilor

de binefacere:Depozitul Fabricelor

D. fllociorniţăBRAŞOV,

Str. Voevodul Mihai 14.primind un mere sioc de încălţăminte solidă pentru copii, în vederea sărbăto­rilor acordă R A B A T .

«SÛB timUOItHl UUIM BtUUttHnttttUn iU l iitUftitttWIÜMUttRniÙMtiÎtflMÎÎiÙWHtïiaÎÏÏttt

Teatru maghiar^ Reprezenta­ţiile teatrului maghiar îsi conti­nuă succesele în seta Redutei, seară de se8ră, graţie forţelor eminente al trupei clujene, de sub direcţiunea apreciatului seri itor maghiar Dr. Kádár Imre.

Astfel, după reprezentarea u- nor admirabile operete, precum „Giil Baba“, şi altele, în cari s’eu distins d n nou talentele ac­triţelor Sólymosán Magda, Stela- nides Hi, b ikiosy Merg şi ac­torii Tólh EUk, tíorovsrky O. şi foarte bunul comic Cscka I., se

vor juca zilele acestea următoa­rele :

Astăzi, Miercuri seara 8 ft j „Mare dragoste* (comedie nouă a lui Molrár Fr., şi cu Károlyi Leona, ca oespe).

Joi : ora 3 p. m , »La noapte sunt liber*, ora 87a »Mare dra­goste.“

Vineri: „Mere dragoste*. Sâm­bătă seara 9 : »Regina ciarda- şului* (mare operetă).

Duminecă : 3 »Se mai întâm­plă minune“, 6 : Gül Baba, 9 : Regina ciardaşului*.

Ştiri medicale. Dr. Ioen Pozna medic denlist şi spe­cialist în boale de gură, con sultă zilnic dela 9—12 şi 4—7.

i (Röntgen) Braşov. Strada Mihail Weiss Nr. 29. Etaj 1. (Deasupra prăvăliei de ghete Ipsén).

Preşedintelefrontului Românesc la Rnm ^

Fiind deplin restabili», d l Dr. Al. Vaida-VoeVQd seara la Bucureşti, fiind primit pe peronul gării de M S?sit U meroşi fruntaşi politici din Capitală în frunte cu d Hilescu, V. Niţescu, D. R. loaniţeseu, parlamentarii Front V’ ^ghl nesc, şefii de sectoare ai Capitalei etc. etc. u ^

Seara a avut ioc o consfătuire la d l C. A"gheta« , 1nistru. In cursul zilei de cri şi azi d 1 Vaida a cud nii O Goga, A. C. Cuza, perlamentarii blocuiui nlu!eci:ri <4 lamentar şi fruntaşii organizaţiei Capitalei. raiIonal

Terminate aceste consfături d-1 Vaida-Voevod seirite nlft ' ?aîn audientă. Plinii

Discursul d-luî GogaDl O. Goga şi-a terminat a-

laltaeri magistralul său discurs la MesBj cu următoarele cuvinte cari au produs o impresie co­vârşitoare :

„Ne găsim în Jaf a unui val puternic, primefdios aproape; este valul ideei naţionale. As­tăzi, sufletul românesc şi-a ere- iot o conştiinţă militantă de na­ţiune.

Niciodată nu a fost atâta sen­sibilitate a masselor şi a cla­selor intelectuale în înregistra­rea fenomenelor nafionaie.

Nu mai există altă evanghe. lie pe pământul românesc de­cât evanghelia credinţei na­ţionale“,

Noul episcop al Aradului

gjln şedinţa de eri a Congre­sului naţional bisericesc întrunit ia Bucureşti a fost ales cu 129 voturi din 153 voturi exprimate episcop al Aradului P . S arhie­reul Andreiu Magier Crişanul

Noul episcop ai Aradului s’a născut în »891 in comuna Satu­rau (jud. Arad) din familie preo ţeasc-â. După absolvirea studiilor liceale şi universitare, fiind Dr. de Cernăuţi, a ocupat postul de rector şi profesor ia Academia de teologie din Oradea.

Cuvântarea sa prin care a mul ţumit eri Congresului pentru a- legerea sa noul Episcop a în­cheiat-o cu următoarea mărturi­sire de o emoţionantă iubire de neam şi lege:

Războiul italo-abisinia]La finea săplămânei trecute, consfătuirile cari au

la Paris mire miniştrii de externe ai Angliei şt Fran1,? ^ '°' S, Hoare şi Lavai, au stabilit un demers c .muu intre c*-- ’ n ţări, pe baza căruia s ar pute*» cjung : la epiansrea cciiflr 1°” italo-abtstnian, făcându-se uuumile concesiuni Haitei în ar ' , *

i- ---------' -- - — •* — 0> deschiderea p i i "tfussolini Q dat J ?

In aceeas» Zi a avut joc ja Roma, deschiderea pa i tulii*, unde într’un eneigic discurs d-i Mussolinl a dat (iriarnet f xpresie intransigenţei, pe care italia o păstrează în chest-a 00 flictului, declarând că interesele Haltei vor fi apărate până a rC°-n

Proectul de pacificare elaborat la Paris a fost trimis Ca?*j Roma şi la Adis Abiba şi se aşteaptă răspunsul Italiei ^ siniei, pe care îl va discuta comisia Li get Naţiunilor convoc Geneva pe ziua de mâne, 12 Decembrie. După ştiri dtn p* -Ia Angiia şi Franţa au mer3 în propunerile !or până la limita ox\re'h

In Italia s’au strâns până acum 318 kg. aur, o tonii ™ r i 20 tone aramă şi 2000 tone fier.

„ Voiu apăra de pe tronul meu arhieresc drepturile sfinte ale fiecărui petec de pământ din trupul tării, şi precum mărturi­sesc veşnicia lui Dumnezeu, aşa voiu propovădui veşnhia tării mele In ac Latele ei ho tare'.

ULTIMA ORAParlamentare. La alegerile

parţiale pentru Cameră fixate la 15 ianuarie 1936 vor candida din partea biocuiui parlamentar- naţional: D l Vaida Voevod la Hunedoara, d-1 Ociaoian Goga la Mehedinţi şi d-i prof. A. C. Cuza ta Suceava.

D 1 dep. Dr. A. Dcbrescu, care a fesi pălmuit în şedinţa de alaltaeri a Camerei de dep. naţional creştin lanculescu, a provocat pe acest din urmă la duel.

•Fraudele cu aprovizionarea.

La parchet, continuă ascultarea

funcţionarilor arestaţi Moi se Wie\ sel şi Negrea, care s’a pre™n1 tat Luni parchetului. 1

La pre lectură d-1 inspector] adm. Pretor ian constateeză mo] nipulerea tuturor fondurilor irJ legătură cu fraudele descoperiţii până acum cari au trecut de milion.

Se aşteaptă noul suspendări, Casierul sas al comunei Hâr\ man, Teiner s’a spânzurat aialJ laeri afirmative de teama sanol Hunilor.Spargere cie biserică!

Necunoscuţi au spart uşa prin­cipală a bisericei ori. rom. din| Braşovul vechiu, în noaptea spre Marţi. Au furat banii strânşi io cheta bolnavilor săraci, aproxi­mativ 6 —700 iei şt au răvăşit toate lucrurile de prin altar. Până la verificarea inventariuiui nu se] poate şti ce s’a mai turot.

Cczui se cercetează de orga neie Poliţ ei.

N-afi aşteptat în zadar !Lista preţurilor noastre de iarnă este înk’adevăr ieftină !

Preturile de mai jo s sunt valabile şi cu plata în rate„Econom ia“ pe 5 luni

Pentru dameCiorapi de iarnă 21, 25, 29Ciorapi de ierni-meco 33, 40, 48Ciorapi de larnă-iână 90, 95, 115Mănuşi de iarnă 29, 45, 70Mănuşi de lerră cu braţulsnalt 80, 95*. 155Chiloţi de ternă 57, 64, 70Bluze de lâră pentru iarnă dela 140 Lei

Pentru copiiCiorapi Patent Ciorapi-Patent Ciorapi de aţă Patent Mănuşi de iarnă Chiloţi de ternă Barete de iarnă Haine de copii mici

dela 12 Lei dela 18 Lei dala 22 Lei

25, 29, 35 32, 39, 45 12, 34, 45

dela 78 Lei

Pentru bărbaţiCiorapi de iernă Ciorapi de sport Mănuşi de iarnă Pullover-sport, de ternă Pieptare de târnă

21, 23, 3128, 49, 5429, 39, 67

dela 135 Lei dela 170 Lei

L .. Şaluri pentru dame bărbaţi şi c ODii Lei 2 5 , 3 3 , 63, 78, 9 5

---------— Ciorapi de m ătase fără defect dela 78 LeiE L B EC asa C iorap ilor

b r a ş o v

S tra d a P o rţiiN r. 42 620 i

Tipografia , ASTRA* Braşov, — Editura „Tipograf ei Victor Brani? ce Braşov*.Redactor şef şi girant: Victor braţ*