dejectii

7/21/2019 dejectii

http://slidepdf.com/reader/full/dejectii 1/21

UTILAJE PENTRU EVACUAREA Şl PRELUCRAREA DEJECŢIILOR

Evacuarea la timp şi în bune condiţii a dejecţiilor din adăposturi prezintă odeosebită importanţă pentru dezvoltarea normală a animalelor şi obţinerea unor

producţii mari. Mecanizarea acestei operaţii reduce efortul ce trebuie depus demuncitori şi ridică mult productivitatea muncii. Cantităţile de dejecţii rezultate încomplexele zootehnice sunt redate în tabelele

Cantitatea zilnică de dejecţii rezultată pe cap de animal, în complexele pentrucreşterea taurinelor

Viţei

[în medie] Vaci de lapte

în complexele de evacuare mecanică a dejecţiilor

Urină 3 l 12 l

Gunoi de grajd (dejecţii+aşternut) 25 kg 40 kg

în complexele cu evacuare hidraulică a dejecţiilor

Urină-+-apă de spălare 61 20 l

Dejecţii solide 20 kg 35 kg

Producţia zilnică de dejecţii şi urină în complexele pentru creşterea porcinelor

Categoria de porci Producţia medie zilnică dedejecţii şi urină [1]

Scroafe, scrofi e, vieri, vieru i 12Purcei 1...25k 3Porci [25... 120kg] 9

Evacuarea gunoiului din adăposturile de animale se poate face mecanic sauhidraulic.

EVACUAREA MECANICĂ A GUNOIULUI DE GRAJD

Evacuarea mecanică a gunoiului de grajd se poate realiza prin diferite mijloace,depinzând de gradul de mecanizare şi automatizare al fermei zootehnice respective.

în general, în alcătuirea instalaţiilor pentru evacuarea mecanică a gunoiului sedisting două categorii de elemente: acelea care asigură colectarea gunoiului de la patulanimalelor şi transportul la extremitatea adăpostului, respectiv în exteriorul acestuia şielementele care efectuează transportul gunoiului de la adăpost şi descărcarea sa laplatforma de gunoi [20],

Evacuarea mecanică a gunoiului din adăposturile de bovine. Tehnologia

evacuării mecanice a gunoiului din adăposturile de bovine este redată schematic înfigura 14.1 ,[17].

7/21/2019 dejectii


Fig. 14.1. Tehnologia evacuării mecanice a gunoiului din adăposturile de bovine :

1 — rigolă de colectare; 2 — cărucior; 3 — vagonet de cale ferată îngustă; 4 — instalaţie cutransportoare cu raclete; 5 — instalaţie cu lame rabatabile; 6 — instalaţie cu lopată mecanică; 7 — remorcă; 8 — tractor echipat cu lamă de buldozer; 9 — încărcător cu cupă graifăr; 10 — platformă

pentru depozitarea gunoiului

Principalele utilaje folosite în acest scop sunt: utilajele cu transportoare curaclete, utilajele cu lame rabatabile, utilajele cu lopată mecanică, tractoarele echipatecu lamă de buldozer.

Utilajele de evacuare a gunoiului cu transportoare cu raclete fixe cu mişcare

continuă pot exista în două variante: cu un singur transportor cu raclete (fig. 14.2, a — care deplasează gunoiul în rigole executate la limita standurilor scoţându-l în afara

adăpostului pe un plan înclinat), cu două transportoare cu raclete, unul orizontal dispus în rigolele din adăpost şi altul înclinat, pentru scoaterea gunoiului în afara adăpostului(fig. 14.2,6).

Fig. 14.2. Utilaje pentru evacuarea gunoiului :

a — cu un singur transportor cu raclete fixe : 1 — rigolă; 2 — partea orizontală a transportorului curaclete; 3 — partea înclinată a transportorului cu raclete; 4. — remorcă; 5 — grupul de acţionare

7/21/2019 dejectii


Fig. 14.2. Utilaje pentru evacuarea gunoiului :

b — cu două transportoare cu raclete fixe : 1 — transportorul orizontal; 2 — transportorul înclinat.

Utilajul de evacuare a gunoiului cu tr ansportor cu raclete batante având mişcare

liniar-alternativă cuprinde (fig. 14.3) trei bare de profil U montate în rigole cu secţiuneade 440/110 mm, lanţuri de legătură între bare cu mecanism cu şurub şi piuliţă dereglare a întinderii transportorului şi un mecanism de acţionare care asigurădeplasarea barelor alternativ, într-un sens şi în celălalt.

Fig. 14.3. Utilajul pentru evacuarea gunoiului cu transportor cu raclete batante ; 1 — bare ; 2 — raclete; 3 — motor electric; 4 — reductor; 5 — mecanism pentru inversarea sensului de mişcare; 6 —

transportor înclinat

Pe bare, la intervale de circa 1 m, sunt articulate raclete care, la deplasarea într-un sens a barei, se pot roti până când se orientează în lungul acesteia trecând pelângă grămăjoarele de gunoi anterior formate (fig. 14.4). La mişcarea în sens inversracletele se rotesc până când, datorită unui călcâi de sprijin, cu care sunt prevăzute,capătă o poziţie perpendiculară pe bară și deplasează în continuare gunoiul. Deoarececursa racletelor este mai mare decât pasul dispunerii lor pe bară, grămăjoarele degunoi trec de la o racletă la următoarea ajungând în fosa plasată la unul din capeteleadăpostului, din care se alimentează un transportor înclinat de evacuare.

7/21/2019 dejectii


A, B, C, D — râuleţe succesive

Antrenarea transportorului cu raclete batante se poate face mecanic sau

hidraulic. Pentru antrenarea mecanică se foloseşte mecanismul cu ramă culisantă saucel cu cremalieră oscilantă.

Primul tip de mecanism constă dintr -o r amă culisantă (fig. 14.5) prevăzută cudoi tacheţi şi un transportor cu lanţ având o roată motrică şi una de întindere. Pe lanţeste montat un împingător. La mişcarea transportorului, antrenat de un motor electricprintr-un reductor, împingătorul atacă pe rând tacheţii provocând mişcarea alternativăa culisei şi deci a barelor cu raclete care sunt legate de aceasta.

Fig. 14.5. Mecanism cu ramă culisantă pentru antrenarea şi inversarea sensului demişcare al transportorului cu raclete batante:

1 — ramă; 2 — tije de legătură; 3 — împingătoare montate pe ramă; 4 — împingătormontat pe transportor; 5 — transportor cu lanţ.

Al doilea tip de mecanism (fig. 14.6), are ca element motric o roată dinţată pusă în mişcare de un motor electric printr -un reductor. Roata angrenează o cremalierăformată din bolţuri fixate între două plat-bande de oţel. Cremaliera este legată prinlanţuri de barele pe care sunt articulate racletele. La capătul cursei cremalierei,capetele profilate ale platbandei superioare împiedică ultimul bolţ să iasă dinangrenare şi astfel cremaliera este adusă de pe o parte a roţii dinţate pe cealaltă parte,schimbându-se sensul de mişcare.

Fig. 14.4. Schema procesului de deplasare a gunoiului de către racletele batante :

7/21/2019 dejectii


Fig. 14.6. Mecanism cu cremalieră oscilantă pentru antrenarea şi inversarea sensului de mişcare altransportorului cu raclete batante :

1 — roată dinţată; 2 — bolţuri;' 3 — platbandă; 4 — capetele profilate ale platbandei superioare; 5 — role de ghidare; 6 — lanţuri pentru legarea cu barele cu raclete

In cazul acţionării hidraulice (fig. 14.7) pompa absoarbe uleiul din rezervor şi-l trimite cu presiune la cilindrul de forţă, după ce trece prin distribuitor. Câ nd pistonul

termină cursa, datorită creşterii presiunii uleiului la distribuitor, automat, pistonul îşischimbă sensul mişcării. Acest lucru asigură schimbarea sensului de deplasare abarelor cu raclete batante.

Fig. 14.7. Instalaţie hidraulică pentru antrenarea şi inversarea sensului de mişcare al transportorului curaclete batante :

1 — rezervor de ulei; 2 — filtru; 3 — pompă de ulei; 4 — distribuitor; 5 — dispozitiv pentru comandadistribuitorului; 6 — supape; 7 — acumulatoare hidraulice; 8 — cilindru hidraulic

Deplasarea S a barei, necesară pentru ca racleta rabatată la cursa de retrageresă revină în poziţia perpendiculară pe bară, se poate stabili adoptând următoareleipoteze simplificatoare :

1) forţele de inerţie sunt neglijabile, date fiind vitezele relativ mici;

7/21/2019 dejectii


2) sarcinile sunt repartizate uniform pe întreaga lungime a racletei ;

3) frecările în lagăre sunt neglijabile.

7/21/2019 dejectii


7/21/2019 dejectii


Utilajul cu lame rabatabile (fig. 14.9) se montează pe culoarul de trecere avacilor şi realizează, în funcţiune, o mişcare de du-te-vino a lamelor.

7/21/2019 dejectii


Fig. 14.9. Instalaţie de evacuarea gunoiului cu lame rabatabile :

a — schema funcţionării lamelor rabatabile; b — schema procesului tehnologic; 1 — lame articulate; 2 — transportor transversal; 3 — fosă; 4 — pompă cu tocător; 5 — remorcă cisternă.

La cursa activă, cele două lame articulate ale unui ansamblu se rabatează datorită frecărilor şi, fiind deschise, deplasează gunoiul la capătul adăpostului pecircuitul unui transportor cu raclete montat într-un canal transversal de sub podea. Acest transportor evacuează gunoiul la exteriorul adăpostului într -o fosă colectoare.Dacă fosa se găseşte la capătul adăpostului, lipseşte transportorul transversal curaclete, deoarece gunoiul este evacuat direct în fosă. Din aceasta, cu ajutorul pompeicu tocător, gunoiul tocat şi fluidizat este încărcat în remorca cisternă, care-l transportăpe câmp unde este împrăştiat (o variantă fig. 14.10).

Fig. 14.10. Variantă de realizare a instalaţiei de evacuare cu lame rabatabile, dispuse în canale,acoperite cu dale de beton prevăzute cu fante : l — lame rabatabile; 2 — role; 3 — limitator de cursă;4 — reductor; 5 — motor electric; 6 — role de întoarcere şi întindere; 7 — bandă transversală; 8 —

grup antrenare; 9 — fosă; 10 — transportor melc; 11 — remorcă

7/21/2019 dejectii


Rezistenţa la deplasare a lamelor rabatabile se calculează similar cazuluitransportoarelor cu raclete.

Utilajul cu lopată mecanică este destinat evacuării gunoiului colectat în canaledeschise, cu lăţimea de circa 850 mm, şi adâncimea de 100 mm, executate de-a lungul

patului animalelor, în exteriorul adăpostului. îngrijitorului îi revine sarcina să tragăgunoiul de pe patul animaleler in canalul de evacuare.

Utilajul (fig. 14.11) este format din lopata 1 propriu-zisă, troliul 2, cu cablul 3, şirampa 4 de descărcare. Lopata are forma unui făraş montat pe un schelet de oţel, decare se fixează cablul troliului, montat pe rampa de descărcare. Rampa este montată în exterior, la unul din capetele adăpostului, în dreptul canalului de colectare agunoiului, având lungimea de circa 9 m şi înclinaţia de 13 ... 15°.

Fig. 14.11. Instalaţie de evacuarea gunoiului cu lopată mecanică

Troliul este acţionat de motorul electric numai la cursa activă şi, avândposibilitatea să se desfăşoare cu uşurinţă, permite deplasarea la cursa în gol a lopeţiide către îngrijitor.

Evacuarea gunoiului de pe canal, cu ajutorul lopeţii, se face pe porţiuni, începând din apropierea rampei şi continuând spre capătul opus al adăpostului.

Operaţia de evacuare se repetă de 2—3 ori pe zi. Viteza de deplasare a lopeţii estede circa 0,3 m/s.

Tractorul echipat cu lamă de buldozer este utilizat pentru scoaterea gunoiului[33] din adăposturile unde animalele sunt crescute în stabulaţie liberă, putând fi însă întrebuinţat uneori şi în adăposturi obişnuite de taurine, cu aşezarea pe două rânduricrupă la crupă. In această situaţie, aleea centrală a adăpostului se execută cu circa150 mm sub nivelul standurilor şi cu o lăţime ceva mai mare decât ecartamentultractorului. Standurile se pot face de tip scurt pentru ca animalele să depună gunoiuldirect pe alee. Tractorul, care se deplasează pe alee, strânge cu lama gunoiuldeplasându-se până la un capăt al adăpostului unde se află de obicei o rampă înclinatăcare permite încărcarea gunoiului direct în remorcă.

Lama de buldozer trebuie să fie construită în funcţie de condiţiile în care este întrebuinţată. Astfel, pentru folosirea în adăposturile obişnuite ea este confecţionatădin tablă, fixată pe un schelet de oţel cornier, şi are marginea tăietoare executată dinlemn de esenţă tare pentru a se evita deteriorarea pardoselei de beton. In adăposturilecu stabulaţie liberă, unde datorită faptului că evacuarea se face rar grosimea stratuluide gunoi poate fi mare, lama de buldozer trebuie să aibă o construcţie robustă, mar -ginea fiind prevăzută cu colţi pentru a putea pătrunde în stratul de gunoi.

7/21/2019 dejectii


EVACUAREA MECANICĂ A GUNOIULUI DIN ADĂPOSTURILE DEPORCINE.

în general, în adăposturile pentru porci, se folosesc aceleaşi mijloace mecanicede evacuare a gunoiului ca şi în adăposturile de taurine, cu caracteristici dimensionale

adaptate condiţiilor specifice. EVACUAREA GUNOIULUI DIN ADĂPOSTURILE DE PĂSĂRI.

Modul de evacuare a gunoiului din adăposturile de păsări (fig. 14.12) depindede sistemul de creştere folosit: în hale sau baterii.

Fig. 14.12. Tehnologia evacuării mecanice a gunoiului din adăposturile de păsări : 1 — lopatămecanică; 2 — transportor transversal; 3 tractor cu lamă de buldozer; 4 — încărcător cu cupă graifăr;

5 — instalaţie cu cărucioare glisante cu lame râzuitoare.

Din hale, evacuarea dejecţiilor se poate face cu ajutorul unor lopeţi specialedispuse în rigole acoperite cu grătare sau, dacă păsările sunt crescute pe aşternutpermanent, gunoiul se evacuează cu ajutorul tractorului echipat cu lamă de buldozer,pentru încărcare folosindu-se graifărul. în cazul creşterii păsărilor în baterii se folosesc

cărucioare glisante cu lame răzuitoare [46],

Utilajul cu lopeţi mecanice. Această instalaţie de evacuare a gunoiului (fig.14.13) cuprinde nişte lopeţi amplasate în interiorul unor canale acoperite cu grătare pecare stau păsările. într -un canal lucrează, de obicei, două lopeţi. Lopeţile suntantrenate de un troliu, prin intermediul unui cablu, într-o mişcare de du-te-vino. Lacursa activă fiecare lopată se orientează perpendicular pe fundul canalului răzând şideplasând gunoiul ; la cursa pasivă se rabatează şi încetează să mai acţioneze asupragunoiului.

7/21/2019 dejectii


Fig. 14.13. Instalaţia cu lopeţi mecanice

Cele două lopeţi aflate într -un canal îşi transferă gunoiul întocmai ca şi racletelebatante, în sensul în care acesta trebuie să înainteze, deoar ece cursa lor este maimare decât distanţa dintre ele.

Intr-un adăpost se dispun două canale 2. Lopeţile 1 din cele două canalelucrează în sens invers, când unele antrenează gunoiul, celelalte se deplasează încursa pasivă.

La capătul canalelor, gunoiul este preluat de un transportor 3, transversal de tipbandă cu raclete. Acesta este continuat de un elevator care realizează încărcarea înremorcă. Lopeţile se deplasează cu viteza de circa 10 m/min.

Utilajul cu cărucioare cu lame răzuitoare. Această instalaţie de evacuare agunoiului (fig. 14.14) se foloseşte când păsările sunt crescute în baterii etajate.Cărucioarele glisante sunt acţionate de un troliu, prin intermediul unui cablu, într-o

mişcare de du-te-vino. La fiecare cursă activă, lamela răzuitoare efectuează radereadejecţiilor de pe planşeul bateriei respective, descăr cându-le într-o cutie colectoareaflată la capăt (câte una pentru fiecare nivel). Descărcarea acestor cutii colectoare seface manual sau mecanic.

Fig. 14.14. Instalaţia cu cărucioare glisante cu lame răzuitoare ; 1 — cărucioare cu lame răzuitoare.; 2 — cutii colectoare; 3 — tambur de acţionare a cablurilor

Utilaje pentru transportul gunoiului la platformă. Platforme de gunoi.

Utilajele pentru transportul gunoiului la platformă. Gunoiul evacuat dinadăposturi sau de pe padocuri se transportă la platforma de colectare cu ajutorulremorcilor de uz general, câte una la fiecare adăpost. Din cauza costului relativ ridicatal remorcilor şi a cheltuielilor mari de reparaţie, colectarea şi t ransportul gunoiului degrajd sunt operaţii costisitoare.

7/21/2019 dejectii


La colectarea gunoiului, remorcile pot fi înlocuite, cu bune rezultate, prin simplebene etanşe aşezate direct pe sol şi care pot fi transportate şi golite la platformă de unşasiu monoax special, unul pentru mai multe bene (fig. 14.15).

Fig. 14.15. Şasiu monoax cu benă etanşă :

a — poziţia de preluare a benei; b — poziţia de descărcare; 1 — roata şasiului; 2 — cilindru hidraulic;3 — benă; 4 — cadru articulat; 5 — dispozitiv de tracţiune.

Plat formele pentru depozitarea gunoiu lu i se amenajează special în câmpsau în apropierea adăposturilor trebuind să fie situate la 150— 200 m de clădirilepentru animale sau oameni.

Suprafaţa S a platformei se calculează cu relaţia:

=

ℎ

– numărul de animale

- cantitatea zilnică de gunoi de la un animal, în kg

- numărul de zile cât se păstrează gunoiul pe platformă (100 ... 150 zile)

ℎ - — înălţimea stratului de gunoi, în m (deobicei 1.5 ... 2 m)

- masa volumică a gunoiului, în kg/m3 (p =700 ... 800 kg m3).

Platformele modernizate pentru gunoi (fig. 14.16) sunt reprezentate de celule

betonate, cu pardoselile în plan înclinat, astfel încât să se poată colecta scurgerile, iarpereţii laterali sunt demontabili, continui sau discontinui. Ele sunt prevăzute de regulăcu acoperişuri uşoare şi mobile. Celulele sunt dispuse în baterii centrate pe fosele decolectare, aerare şi recirculare a scurgerilor din platforme, iar operaţiile (inclusiv încărcarea şi descărcarea) se execută mecanizat.

7/21/2019 dejectii


Fig. 14.16. Platformă modernizată pentru depozitarea gunoiului de grajd

Amplasarea depozitelor de gunoi de grajd

Amplasarea depozitelor de gunoi de grajd este supusă anumitor restricţii, pentrua preveni poluarea apelor de suprafaţă şi subterane. De asemenea, se ţine cont deriscul de poluare a depozitelor de furaje şi de eventualele aspecte care sunt sensibilepentru vecini. Pornind de la experienţa fermierilor europeni, se recomandă respectareaurmătoarelor distanţe minime între depozitele de gunoi de grajd şi alte construcţii.

Distanţe minime între platforma pentru bălegar şi alte obiective din incinta fermei

7/21/2019 dejectii


Distanţe minime între rezervorul închis de dejecţii lichide şi alte obiective din incinta fermei

Distanţe minime între rezervorul deschis de dejecţii lichide şi alte obiective din incinta fermei

Exploatarea şi întreţinerea utilajelor mecanice de evacuare a gunoiului.Instalaţiile mecanice de evacuare a gunoiului funcţionează bine dacă se asigurăcurăţirea permanentă a patului animalelor şi evacuarea la intervale regulate (6—8 h)a gunoiului adunat în rigole, pentru a se evita supraîncărcarea cu gunoi.

Instalaţia de evacuare trebuie supravegheată în timpul lucrului de un îngrijitorcare înlătură înfundările accidentale şi reintroduce în rigole gunoiul ieşit în afaraacestora.

Întreţinerea instalaţiilor mecanice de evacuare a gunoiului se face periodic,după 20 h de funcţionare (circa o săptămînă) şi după 480 h de funcţionare (circa 6

7/21/2019 dejectii


luni). Cu ocazia întreţinerilor se verifică şi se corectează abaterile privind : întindereanormală a curelelor trapezoidale şi a transportoarelor cu raclete, nivelul uleiului înreductor, starea racletelor, lamelor rabatabile sau lopeţilor mecanice, starea legăturilorelectrice şi a punerii la pământ. Se efectuează de asemenea gresări şi verificări aleuzurii diferitelor elemente.

EVACUAREA HIDRAULICA A GUNOIULUI DE GRAJD

Evacuarea hidraulică a gunoiului din adăposturile de bovine. Utilajele pentruevacuarea hidraulică a gunoiului din adăposturile de bovine pot fi cu circuit închis saucu circuit deschis.

Instalaţia de evacuare hidraulică a gunoiului cu circuit închis (fig. 14.17)cuprinde rigolele din adăpost (300—120 mm) prevăzute cu grătare, conducte depresiune pentru circulaţia urinei, o conductă de pompare a apei când este necesar, unbazin colector (decantor), o staţie de pompare şi instalaţia electrică. Pompa absoarbe

lichidul din bazinul decantor şi îl trimite cu presiune prin conducte în rigolele dinadăpost. Datorită presiunii lichidului şi pantei rigolelor, gunoiul grosier se scurge odatăcu faza lichidă în bazin. Partea grosieră este scoasă cu ajutorul unui elevator cu cupe,iar partea lichidă este pompată în circuitul de curăţire. Partea lichidă se poate scoatecu ajutorul remorcilor de vidanjare.

Fig. 14.17. Instalaţie de evacuare hidraulică cu circuit închis :

I — staţie de pompare; 2 — pompă; 3 — bazin decantor; 4 — canalul de pompare a lichidului pentruantrenarea gunoiului; 5 — canal de scurgere a gunoiului; 6 — fosă colectoare; 7 — fose; 8 — rigole; 9

— puţ de vizitare

Instalaţiile pentru evacuarea hidraulică a guno iulu i cu circu it deschis potfi:

— instalaţii la care scurgerea gunoiului se face continuu, scurgerea datorându-se

fluidităţii dejecţiilor şi pantei rigolei sau prezenţei unei perne de apă, sistem întâlnit încomplexele pentru vaci cu lapte (fig. 14.18, a) în cazul scurgerii continue a dejecţiilor,

7/21/2019 dejectii


capacitatea bazinelor colectoare se socoteşte de 0,25 m3 la 100 kg greutate vie pelună, iar adâncimea bazinelor variază de la 2,5 până la 5,5 m ;

Fig. 14.18. Instalaţie de evacuare hidraulică a gunoiului:

a — cu circuit deschis, cu pernă de apă:

1— boxă; 2 — grătar; 3 — perna de apă din rigolă; 4. — gunoi; 5 — r igolă; 6 — prag (nas); 7 — fosăcolectoare;

— instalaţii la care scurgerea dejecţiilor se face discontinuu (fig. 14.18, 6), dejecţiilestrângându-se în r igole prevăzute la capetele adăposturilor cu obturatoare; dupăumplerea rigolelor se deschid obturatoarele şi, datorită înclinării rigolei şi fluidităţiigunoiului, are loc scurgerea în fose colectoare; acest sistem se aplică în complexele

de creştere a vacilor de lapte şi în cele pentru taurine la îngrăşat.

7/21/2019 dejectii


Fig. 14.18. Instalaţie de evacuare hidraulică a gunoiului:

b — cu circuit deschis cu curgere discontinuă: 1 — grătar; 2— rigolă; 3 — pompă; 4 — motor electric; 5 — bazin de gunoi; 6, 7, 10 şi 11 — conducte ; 8 — pompă tocător; 9 — canal; 12 —fosă colectoare; 13 şi 14 — obturatoare, 15, 16, 17, 18 — vane

Evacuarea hidraulică a gunoiului din adăposturile de porcine.

Pentru evacuare, planşeul adăposturilor de porcine se prevede cu rigole acope-rite cu grătare (fig. 14.19). Boxele sau padocurile se execută cu o mică pantă cătreacestea. Cu ajutorul jetului de apă provenit de la un furtun racordat la robinetul uneiconducte, se spală boxa sau padocul de dejecţii. Apa de spălare măreşte fluiditateadejecţiilor, permiţând scurgerea lor prin grătare în rigolă.

Fig. 14.19. Evacuarea hidraulică a gunoiului din adăposturi de porcine:

1 — boxă; 2 — furtun cu ajutaj; 3 — rigolă cu grătar; 4 — vas de purjare; 5 — vană cu deschidere

rapidă; 6 — conductă pentru aducţia dejecţiilor; 7 — fosă colectoare; 8 — pompă centrifugă cu axvertical; 9 — conductă de refulare

7/21/2019 dejectii


în cazul adăposturilor cu lungimea mai mare de 20—30 m la capătul fiecărei liniide boxe se prevede câte un rezervor cu volumul de 1 m3, denumit vas de purjare, amplasat la înălţimea de 1,3.. . 1,8 m faţă de nivelul pardoselii. Umplerea cu apă avasului de purjare se face de la reţeaua de alimentare cu apă, prin intermediul unuiventil cu plutitor. Racordul î ntre partea inferioară a vasului de purjare şi canalul de

evacuare a dejecţiilor se face printr -o conductă prevăzută cu o vană cu deschidererapidă.

Datorită pantei rigolelor şi presiunii apei care vine din vasele de purjare,dejecţiile diluate se scurg într-o fosă colectoare.

Din fosă, în cazul unităţilor mari de producţie (100 000—300 000 capete anual),dejecţiile se scurg într -un canal magistral şi din acesta într -un bazin colector al staţieide pompare de unde sunt trimise la staţia de epurare.

în unităţile de producţie, unde numărul animalelor nu este prea mare (10—15

000 capete anual), dejecţiile în amestec cu apa pot fi preluate din fose cu remorcicisternă sau cu agregatul de pompare şi împrăştiere a dejecţiilor.

Cerinţe privind siguranţa

Depozitarea gunoiului de grajd creează numeroase riscuri privind siguranţa,atunci când acesta se manipulează. Manipularea gunoiului de grajd solid se realizeazăcu încărcătoare şi alte utilaje şi se pot produce accidente grave dacă nu sunt operatecorespunzător. Gunoiul de grajd semisolid (în special dejecţiile lichide) poate produceemisii de gaze toxice pe perioada de depozitare. Gazele pot fi letale şi de aceea trebuieluate măsuri de siguranţă.

Cerinţe privind securitatea muncii la manipularea gunoiului de grajd solid

sau a dejecţiilor solide

Ÿ Folosirea echipamentului trebuie să respecte instrucţiunile producătorului.

Ÿ Nu se intră în zona de operare a sistemului de acţionare a transportorului degunoi.

Ÿ Nu se pătrunde pe platforma de bălegar în timp ce aceasta se umple/goleşte.

Ÿ Se instalează panouri de avertizare care indică parametrii de funcţionare ai

echipamentelor, de exemplu încărcătura admisă sau limita de funcţionare. Ÿ Panourile de avertizare trebuie amplasate în locuri vizibile, unde nu sunt

deteriorate sau murdărite cu gunoi sau praf.

Ÿ În timpul funcţionării utilajelor sau echipamentelor, nu se ating instalaţiileelectrice sau firele cu mâna.

Ÿ Orice încărcător trebuie dotat cu un sistem de frânare bun, pentru a imobiliza încărcătura ridicată, precum şi cu dispozitive de protecţie separate care să previnădescărcarea accidentală.

Ÿ Nu se pătrunde sub braţul încărcătorului sau în zona lui de funcţionare.

7/21/2019 dejectii


Ÿ Echipamentul sau utilajul, de exemplu încărcătorul cu cupă sau buldozerulmontat pe tractor, trebuie să lucreze pe o suprafaţă stabilă.

Ÿ Înainte de începerea lucrului, se verifică de fiecare dată starea tehnică autilajelor.

Ÿ Reparaţiile se fac doar când echipamentul este fix (decuplat).

Ÿ Reparaţiile laborioase trebuie efectuate de către firme specializate.

Cerinţe privind securitatea muncii la manipularea dejecţiilor lichide

Gazele toxice emanate de dejecţiile lichide pot ucide atât fermieri, cât şianimale. Problema apare frecvent deoarece personalul nu este conştient de pericolulpotenţial atunci când intră într -un rezervor pentru dejecţii lichide sau când dejecţiilelichide emană gaze. Este important ca sistemele pentru gestionarea şi depozitareadejecţiilor lichide să fie construite astfel încât să nu necesite accesul în rezervorul

pentru dejecţii în vederea operării şi inspectării.

Staţiile de epurare a amestecului de dejecţii şi apă (a apelor uzate) trebuiesă realizeze separarea nepoluantă a fazei lichide de cea solidă şi recuperarea lor, prinintroducerea în cicluri bioeconomice utile agriculturii. în acest sens, procesultehnologic de principiu al unei staţii de epurare (tab. 14.3) cuprinde patru fazeprincipale : colectarea, separarea fazelor, tratarea acestora şi recuperarea lor .

Procesul tehnologic dintr-o staţie de epurare

Faza I Faza II Faza III Faza IV

Bazin ape uzate-faza lichidă -aerare

-deversare într-unemisar natural saufolosire ca ape de

irigație -faza solidă -compostare -încorporare în sol

Colectare Separare Tratare Recuperare

Staţia de epurare, reprezentată schematic în figura 14.20, efectueazăurmătoarele operaţii: separarea fazei lichide de cea solidă într -un decantor 5, orizontal,f ormat din două bazine alăturate; fermentarea nămolului în bazinele 9, de fermentareexecutate în pământ, cu fundul şi pereţii acoperiţi cu plăci de beton ; uscarea nămolului în paturile 12, de uscare ; transportul gunoiului uscat şi pomparea 4, a apelor rezultatede la bazinele de decantare, fermentare şi de la paturile de uscare pe câmpuri deinfiltrare 13, sau în iazuri biologice [18].

7/21/2019 dejectii


Figura. Schema unei stații pentru epurarea amestecului de dejecții și apă 1 — bazin colector; 2 — pompă pentru dejecţii; 3 — pompă de nămol; 4 — pompă pentru apă; 5

— decantor; 6 — pod raclor; 7 — cameră pentru nămol; 8 — cameră pentru apa separată; 9— bazine pentru fermentarea nămolului; 10 — sorburi cu flotor; 11 — pompă pentru nămol

fermentat; 12 — paturi de uscare a nămolului; 13 — cîmpuri de infiltrare.

Între diferitele tipuri de staţii de epurare există o serie de modele cu caracterexperimental sau de producţie, care au ca obiectiv stabilizarea nepoluantă a

reziduurilor zootehnice cu recuperarea unor părţi ale acestora în alt scop principal

decât ca îngrăşământ natural.

Astfel, o deosebită importanţă prezintă recuperarea sub formă de gaz metan(biogaz), bazată pe oxido-reducerea substanţei organice din dejecţii pe caleafermentaţiei microbiene anaerobe, cu formare de metan. Acest proces chimic estecomplex şi solicită satisfacerea unor condiţii de desfăşurare cum ar fi : ambianţă strictanaerobă, lipsă de lumină, variaţiile de temperatură să nu depăşească 30 ... 33 °C,variaţiile de pH să nu depăşească 7 ... 8.

Date post:	05-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	fighter2793
View:	194 times
Download:	9 times

dejectii

Documents