Defecte in urma unor suduri

8/20/2019 Defecte in urma unor suduri

1/39

SUDAREA ÎN MEDIU DE GAZE PROTECTOARE MIG-

MAG

6.3. TOPIREA MATERIALULUI PATRUNDEREA SI FORMACORDONULUI

Baia topita se deplaseaza odata cu arcul electric cu o viteza egala cuviteza de sudare. Topirea si solidificarea materialului are un ritm bine definit.Topirea materialului de baza si a vîrfului electrodului este un proces bilateralastfel picaturile desprinse de pe vîrful electrodului vor ajunge totdeauna înbaie de sudura.

Forma unei bai topite este reprezentat în figura 6.17

Figura 6.17 Dimensiunile caracteristice ale unui cordon de sudura

Dimensiunile caracteristice ale unei bai de sudura sunt reprezentate înfigura de mai sus daca aceste dimensiuni variaza între anumite limiterestrânse în cazul sudarii cu parametrii regimului de sudare stabilizata.

ceste dimensiuni sunt în functie de parametrii regimului de sudarea!de grosimea materialului de baza respectiv de proprietatile fizice si termiceale materiualului de baza. Dintre aceste parametrii cele mai importante sunt"intensitatea curentului de sudare! tensiunea arcului electric si viteza desudare.

#atimea baii respectiv a cordonului de sudura depinde de tensiuneaarcului! de viteza de sudare si în mai mica masura de ung$iul de înclinare apistoletului de sudare si de lungimea libera a sârmei electrod.


2/39

%atrunderea este functie de natura gazului protector si creste odata cucresterea curentului de sudare.&vezi figura 6.1'(

Figura 6.18 Forma patrunderi la sudareai cu electrozi fuzibili în cazul diferitelor gaze protectoare

a) argon. b)helium c)bioxid de carbon

Forma patrunderii în cazul sudarii cu diferite amestecuri de gazeprotectoare este ')'c*6i reprezentat în figura 6.1+.

Figura 6.19. Forma patrunderii pentru diferite gaze si amestecuri de gaze

Daca dorim sa avem o patrundere mare la realizarea unor cordoane

& sudarea în mediu de ,-* este acest procedeu( atunci la sudarea radacinii aunui cordon cap la capcare se realizeaza din mai multe treceri respectiv


3/39

sudarea unui cordon de colt sanfrenat dau astfel de fectori de forma & b$(care conduc la aparitia unor fisuri. #a realizarea astfel de cordoane este foarteimportant alegerea acestor dimensiuni. /ecomandarile sunt trecute îndiagrama din figura 6.*0

Figura 6.! "ecomandari de alegere a formei cordonului

rcul electric actioneaza cu o forta destul de mare asupra baii n acestloc baia se scufunda sub nivelul componentelor formând un craterde suduracare este în prelungirea sârmei electrod. 2etalul topit de la acest loc cald sedeplaseaza în sens invers deplasarii electrodului &sensul de sudare( si sesolidificaDeci craterul de sudura se formeaza în continuu în timpul sudarii dar în acelasi timp si dispare din cauza topiturii de pe vîrful electrodului.

3asterea craterului este favorizat de intensitatea mare a curentului!

tensiune mica a arcului! elemente de aliere e4oterme &prin aliere produccaldura( si marirea continutului de o4igen în arc. Frânarea nasterii crateruluisunt procesele sau materialele care reduc tensiunile superficiale respectivmaresc vâscozitatea bai topite..

Formarea craterului tine în miscare baia de metal topit care favorizeazaprocesul metalurgic al procesului de sudare.

,rater de sfârsit de cordon se formeaza la întreruperea arcului. Formar craterului de sfârsit de cordon este eliptic.5ste mai lung cu cât viteza desudare este mai mare.. ,raterul de sfârsit de cordon este concentrator de

tensiune. n imediata apropiere pot aparea pori! sectiunea este mai mica deci


4/39

si rezitenta portiunii este mai mica Din aceste cauze este bine ca ele sa fieeliminate fie prin încarcare fie prin placute de început si sfârsit de cordon

#a surse moderne e4ista metoda automata de eliminare a craterului desfârsit de cordon! dupa oprirea procesului arcul mai arde un timp încarcând

craterul.

6.3.1 TOPIREA VÂRFULUI ELECTRODULUI

#a capatul electrodului se formeaza o picatura de metal topitenergia sau caldura data este pe de o parte arcul electri iar pe de alta parteefectul oule a rezistentei capatului electrodului parcurs de curentul de sudaresi datorita fortelor care actioneaza asupra acestei picaturi for!mate aceastaparaseste vârful electrodului si ajunge în baie.&vezi figura 6.*1 respectiv 6.**(

Figura 6.1. Dega#are de caldura prin efect $oul si arc electric

Daca lungimea libera creste se observa ca datorita efectului oul,apatul electrodului sar încalzi la cca 8*000, #a *)000, otelul se evapora siprin aceasta se reduce lungimea arcului &ezi linie întrerupta( daca se reducecurentul se modifica ung$iul 9 în 9: si temperatura finala este în jur de*0000,.ceea ce conduce la un regim de sudare acceptabil.


5/39

Figura 6.. Fortele care actioneaza asupra picaturii care se formeaza la capatul electrodului.

1.% efect &inch .%tensiune superficiala '. %forta electrostatica. (.%forta graitationala. *.%+scozitate 6.%forta de inertie. 7.% fortele de reactie a aburilor metalici. 8. forta de aspiratie a

coloanei de plasma. ,-.%formarea picaturii. %.%piesa. /.%s+rma electrod

6.4.TEHNOLOGIA SUDARII MIG-MAG

6.4.1. SÂRME ELECTROD

5ste necesar respectarea urmatoarelor reguli"

trebuie sa fie suficient de elastic ca sa se dessurubeze fara ca sârma saprimeasca deformatii

sa fie suficient de rezistent sa ajunga pâna la pistolet fara deformatii

trebuie sa fie curat &fara rugina! uleiuri! vopsele etc.(

stratul de cupru sa fie uniform

stratul de cupru sa nu permite corodarea sârmei

suprafata sârmei sa nu prezinte zgârieturi! sa fie neted

tamburul trebuie sa fie standardizat


6/39

înfasurarea sârmei sa fie spira lânga spira

sârma electrod nu pot fi înnadit

daca se taie o spirâ aceasta nu are voie sa mareasca diametrul numai

cu cca 100 mm vezi figura 6*8. si figura 6.*;.

Figura 6.' asurarea pasului a doua spire adiacente

Figura 6.( ,resterea diametrului s+rmei

ambalarea si pastrarea în folie si cutie soc uscat

Electrozi pot fi :

• sârma plina

• sârma tubulara

• electrod banda


7/39

•

vantajele sârmei tubulare"

productivitate ridicata101)<

prin modificarea pulberii se pot obtine o paleta mare decompozitie c$imica

stropirea mai redusa.

suprafata cordonului mai neted

consum de energie mai redus

poate fi utilizat si în curent de aer pâna la 1* ms

Dezavantajele sîrmelor tubulare

la sudare se produce un fum mare care deranjeaza operatie de

sudare

trebuie respectat cu strictete parametri te$nologici de sudare

sunt scumpe

sunt $igroscopici

,âteva variante constructive sunt prezentate în figura 6.*).


8/39

Figura 6.* ariante constructie de s+rme tubulare

-rdinea operatiilor

preîncalzire

reglarea parametrilor de sudare

realizarea cordonului &rînduri! straturi(

operatii post sudare &tratamente termice! indreptare! prelucrare(

6.5 UTILIZAREA PROCEDEULUI

1./ealizarea radacinii când aceasta este e4pusunui atac coroziv. -sina suport asezata sub cusatura sudata produce o stationare a gazuluiprotector. celasi efect se obtine cu ajutorul unui dorn de distantare &lacusaturilor circulare( sau folosind o banda de lipit &folie de aluminiucu tesatura

din fibra de sticla( figura 6.*6


9/39


10/39


11/39

Figura 6.9 etoda de inlocuire a garniturii de etansare a circuitului de apa

Defecte: %ori

). 5ste necesar ca arcul electric sa se situeze întotdeauna în mijloculclopotului de gaz protector &vezi figura 6.80(

Figura 6.'! pozitia arcului electric la sudare 2%02 si 32

#a sudarea >?@ electrodul de Aolfram trebuie sa fie asezat în centrulduzei de gaz.

#a sudarea 2?@2@ trebuie urmarit pozitia centrala a duzeisi a duzei

de contact si sârma electrod care poate sa se îndoaie


12/39

Defecte " pori

6. Dupa stingerea arcului! mentineti înca putin timp! în directia cusaturii în curs de racire! astfel încât curentul gazos sa actioneze înca asupracapatului metalului depus &vezi figura 6.81(

Figura 6.'1 protectia capatul sudurii

5ste important ca baia de sudare înca lic$ida sa se solidifice întro

atmosfera de gaz protector si nu în aer! unde se o4ideaza. =tingeti arcul desudare nu prin îndfepartarea pistoletului ci prin actionarea întrerupatoruluimontat pe pistolet

Defecte" -4idarea capatului cusaturii! o4idarea craterului final

7. nainte de sudare trebuie îndepartati de pe peretii si zonele învecinate ale rostuluiorice urma de grasime! murdarie sau alte impuritati.tilizarea materialelor de adaos uscate si curate. ,u cât materialul de bazaeste mai valoros cu atât degresarea trebuie facuta cu mai multa grija..


13/39

Figura 6.'. /fectul murdariei în ecinatatea cordonului.

n conditile termice de la sudare! impuritatile se descompun cuformare de gaze! care viciaza atmosfera gazului protector si ca urmare iaunastere pori. cest lucru este deosebit de critic în cazul aluminiului! întrucâtprodusele de ardere contin $idrogen! care genereaza pori. - situatie critica seproduce si în cazul otelurilor cromnic$el! atunci când produsele de ardere

contin carbon! în acest caz se poate produce o carburare si o deteriorare ametalului de baza

Defecte. %ori

'. %rinderea provizorie se sudeaza cu un rost anume ales si un numar suficient de mare de prinderi! pentru a evita deformarea cusaturii &vezi figura6.88


14/39

Figura 6.''. &rinere proizorie cu sudura

,usaturile sudate se contracta în toate directiile. colo unde contractianu poate sa se produca prin modificarea dimensiunilor sau prin deformari!acolo apar tensiuni.

Dupa prinderea provizorie! rostul cusaturii de radacina trebuie sa fiedestul de mare ca sa permita patrunderea cusaturii sudate. %rinderileprovizorii trebuie sa fie atât de solide încâtsa nu permita ruperea lor lalucrarile de sudare ulterioare.

Defecte" deformari! tensiuni mari! radacina nepatrunsa

+. Depozitarea tuturor materialelor de adaos întro încapereuscata #a locul de sudare! despac$etati doar necesarul pe o zi &figura 6.8;(


15/39

Figura 6.'( depozitarea materialelor de adaos

n încaperile umede! sârmele de sudare ruginesc iar stratul de o4izi dela sârmele de aluminiu absoarbe umiditate. Toate impuritatile actioneaza înacelasi fel ca rugina si si umiditatea.n arc ele se descompun! viciazaatmosfera gazului protector si duc la reactii nedorite în metalul depus

Defecte. %ori

10. Frâna care regleaza avansul sârmei nu trebuie trasa prea tare. =eregleaza doar ca bobina bobina sa nu se roteasca libera! atunci când se întrerupe transportul sârmei


16/39

Figura 6.'* "eglarea desfasurarii s+rmei electrod

#a o forta de frânare prea mica! sârma se desfasoara în continuare sispirele sar din tambur. l#a o forta de frânare prea mare! motorul de avans al

sârmei este suprasolicitat.

Defect: vansul sârmei este perturbat. =udarea este îngreunata saunu poate fi deloc e4ecutata.

11. /olele de la dispozitivul de avans al sârmei trebuie strânse numaiatât ca în cazul functionarii avansului! bobina sa poata fi retinuta înca demâna. =e vor respecta instructiunile sistemului suplimentar de reglare!&vezifigura 686(


17/39

Figura 6.'6. "eglarea fortei de str+ngere a s+rmei

Daca forta de presare este prea mare! atunci se poate ajunge ladeformarea sârmei. Daca sârma este cuprata! portiuni fine de cupru se potdesprinde! si pot infunda spirala de g$idaj &boAden sau tub de teflon(. Dacaforta de presare este prea mica! datorita rezistentei prea mari a sistemului se

poate ajunge la alunecarea sârmei pe rolele de avans. n acest caz avansulsârmei se întrerupe

Defecte: avansul sârmei se întrerupe partial

1*. =e vor utiliza role de avans cu dimensiuni corespunzatoerediametrului sârmei. =e va controla pozitia rolelor de avans. nlocuiti din timprolele uzate &figura 6.87(


18/39

Figura 6.'7. &ozitia rolelor de aans s+rma

/olele de avans transmit forte de iompingere prin frecare! asuprasârmei de sudare. ,$iar daca suprafetele care transmit forta sunt durificate!cu timpul apare o uzura. #a o uzura foarte avansata! rolele de avans se ating între ele. n acest caz! forta de presare nu mai poate actiona asupra sârmei.Daca doua role! prevazute cu canalele respective! sunt deplasate una fata decealalta! atunci suprafata sârmei se deterioreaza si pot sa se desprinda asc$ii

Defecte. limentarea cu sârma se face defectuos si neuniform! ouzura mai mare în sistemul de avans al s:rmei! desprindere de asc$ii de pesuprafata sârmei.

18. De la rola de avans si pâna la duza de contact! sârma de suduratrebuie! condusa printrun dispozitiv corespunzator de alimentare &furtun deteflon! sau spirala de otel(! al carui diametru interior se alege în functie dediametrul sârmei. cest dispozitiv de alimentare trebuie taiat la dimensiuneapotrivita si muc$ia interioara trebuie debavurata dupa taiere


19/39

Figura 6.'8. -istem de conducere a s+rmei electrod

Daca sârme electrod nu este con dusa corect pâna la role de avanssârma de sudare sufera îndoituri. Daca diametrul interior al furtunului dealimentare este prea mare în comparatie cu diametrul sârmei atunci sârma sepoate îndoi pe acest parcurs. n sc$imb daca este prea mic! atunci frecareadevine prea mare la curbarea furtunului

Defecte" vans neuniform al sârmei! îndoituri pe sârma! deteriorarea

suprafetei sârmei.

1;. %eriodic se purjeaza furtuna de g$idaj al sârmei cu aer comprimatuscat! în vederea eliminarii particulelor antrenate. cest lucru se recomanda afi efectuat când se monteaza unei noi bobine de sârma &vezi figura 6.8+.(


20/39

Figura 6.'9. &ur#area furtunului de ghida# a s+rmei

Tocirea sârmei are loc prin frecarea ei pe rolele de avans &mai alesdaca acestea sunt uzate( pe duzele de conducere a sârmei &mai ales dacasârma nu este bine centrata( si în furtunul de g$idaj al sârmei de sudare & maiales daca acest furtun este dotat cu spirale de otel pentru g$idaj respectivdaca furtunul este puternic încovoiat(. %articulele desprinse ca urmare afrecarii pot sa se acumuleze în furtun si maresc rezistenta acestuia la trecereasârmei! pâna la oprirea completa a avansului acesteia

Defecte" avans neregulat al sârmei! sau avansul sârmei se oprestecomplect.

1). #a sc$imbarea duzelor sau la curatirea acestora utilizati uneltecorespunzatoare scopuluide e4emplu c$ei de marime potrivita pentrustrângerea piulitelor! ace sau burg$ie de curatire potrivite. =e va folosi clestespecial destinat acestui scop.


21/39

Figura 6.(!. ,leste special pentru curatirea duzei

,lestele din figura 6.;0 are ; functii"

curatirea duzei de gaz &îndepartarea stropilor metalici de pe peretele

interior(

demontarea prin tragere sau desurubare a duzei de gazC

strîngerea la însurubarea duzei de contactC

taierea sârmei de contact

Defecte" vatamarea pieselor pistoletului prin folosirea uneltelor nepotrivite

16.=e stropeste în mod curent duza de gaz cu o substanta deseparare care împiedica aderarea pe ea a stropilor metalici. =e va avea grijasa nu înecam orificiul de iesire a gazelor din pistolet. n loc de stropirea cu osubstanta de separare! puteti folosi o pasta de protectie a duzei & a se afundacapul duzei numai la *8 mm în pasta(


22/39

Figura 6.(1. ntretinerea duzei de gaz

=ubstanta de acoperire trebuie sa umecteze doar peretii interiori aiduzei! dar nu în cantitate mare pentru ca aceasta substanta sa nu seacumuleze în orificiul de evacuare a gazelor sau în corpul duzei

Defecte. =tropi metalici aderenti în duza de gaz. %ori.

17.=e indeparteaza la intervale regulate stropii metalici care sau lipit în interiorul duzei de gaz. =e va avea grija ca în partea inferioara a corpului

duzei de gaz sa nu se formeze punti din stropi metalici &vezi figura 6.;*(

Figura 6.(. Formarea inelelor din stropi

Depunerea de stropi metalici produce o insuficienta acoperire cu gazprotector a baii de sudare. ,$iar o cantitate mica din acesti stropi poate


23/39

perturba curgerea laminara a gazului! provocând vârtejuri. cumularile maride stropi metalici în partea posterioara a duzei pot înfunda orificiile de iesire agazului protecor si în cel mai rau caz! pot forma punti care conduc curentul laatingerea piesei! mai ales daca si partile izolate ale duzei sau ale corpuluiduzei sunt si cele vatamate.

Defecte: Formare de pori. =e formeaza scurtcircuit sau arc electric între duza de contact si duza de gaz.

1'. =e va regla în asa fel timpul de ardere al arcului electric încât! dupastingerea arcului! sârma sa nu se lipeasca pe baia de sudare solidificata! dar arcul sa nu arda pâna la iesirea sârmei din duza de contact. &vezi figura6.;8. (

Figura 6.('. "eglarea timpului de ardere

#a capatul fiecarei cusaturi! arcul de sudura trebuie sa mai arda c$iar când avansul sârmei sa oprit. n caz contrar sârma se lipeste de baia desudare solidificata. Timpul liber de ardere poate fi reglat pe aparatul desudura! în functie de felul materialului de sudat si de diametrul sârmei.

Defecte" sârma se lipeste de baia de sudare în curs de racire sau!sârma se lipeste de duza de contact"

1+. %rin reglarea corecta a parametrilor de sudare &corelare corecta între tensiune si avansul sârmei( la tabloul de comanda al aparatului desudare! realizati o ardere linistita si stabila a arcului.valori orientative în tabelulde mai jos.


24/39

/eglarea gresita a parametrilor! are drept rezultat un arc instabil siimproscarea de stropi metalici care pe lânga faptul ca reclama o prelucrare

ulterioara pentru îndepartarea lor! mai perturba si formarea corecta a perdeleide gaz protector

Trebuie sa va bazati pe vazul si auzul Dvs.

Defecte" %ori! împroscari! cusaturi cu aspect neuniform! patrundereinsuficienta.

*0.%entru oteluri nealiate si slab aliate se vor mentine parametri desudare în limitele prescrise. =e va evita topirea sârmei! folosind un curent desudare prea mare. =e va ia în considerare si pozitia de sudare.respectiv

valorile prezentate în tabelul mai jos!


25/39

#a sudarea 2@ sudorul nu poate fi impiedecat! dim punct de vederete$nic! sa lucreze cu o viteza mare de avans a sârmei! pentru a realiza unrandament de depunere ridicat. ,antitate mare de metal trebuie însa depusa

în rost în conditii controlate si fara defecte. #imitele randamentului dedepunere sunt determinate de grosimea pieselor! de forma rostului! depregatirea cusaturii si de pozitia de sudare.

Defecte" %atrundere defectuoasa! în cel mai rau caz lipsa de topire.

*1.=e va respecta distanta dintre piesa de sudat sicapatul duzei decontact &lungimea libera a sârmei de sudare( n cazul arcului cu pulverizare&spra arc( ea trebuie sa aiba valoarea de 1' la *0mm în cazul arcului scurtde 1; mm. ,azurile speciale" o distanta prea mare reduce pericolul uneistrapungeri la tablele subtiri! o distanta mica îmbunatateste patrundereacusaturii la tablele groase.

,u cresterea lungimii capatului liber! patrunderea scade. n afara deaceasta! este îngreunata mentinerea sârmei si a perdelei de gaz de protectie


26/39

în pozitia centrala. Daca capatul liber este prea mic poate avea loc osupraîncalzire a baii de sudare! o suprasolicitare termica a arzatorului sidepunerea de stropi în interiorul duzei

Defecte: patrundere insuficienta! supraîncalzirea baii de sudare.

**.=e ia în considerare Eefectul de cosE la pozitia verticala siascensiuneaperdelei de gaz ca urmare a efectului termic provocat de o baiede sudare de dimensiuni mari. =e va evita baile de sudare prea mari.&vezifigura 6.;;.(

Figura 6.((. Formarea 4efectului de cos4

#a cusaturile verticale poate sa se produca un curent ascendent alaerului cald! care poate antrena si gazul protector. #a cusaturile orizontale potsa ia nastere bai de sudura de mare întindere în urma pendularii arzatorului!când se sudeaza stratul de acoperire..n acest caz perdeaua de gaz nu poateproteja în intregime baia de sudare! mai ales atunci când datorita temperaturiiridicate a baii însasi! gazul protector este încalzit si în urma ascensiunii lui seproduc turbulente.

Defecte" ?nsuficienta acoperire a baii de catre perdeaua de gazprotector. %ori.

*8.3u se tine arzatorul prea înclinat! ci mai degraba perpendicular pesuprafata piesei. &vezi figura 6.;).(


27/39

Figura 6.(*. nclinarea arzatorului

Daca curentul de gaz protector bate prea înclinat pe suprafata piesei&figura din stânga( atunci e4ista posibilitatea ca aerul sa fie aspirat în spatiularcului datorita unui Eefect de injectareE. %erdeaua de gaz protector este înacest caz perturbata. rmarea este ca se produc pori în cusatura &foartepredispuse sunt în special materialele de baza din aluminiu ( de asemenea se

formaeza o4izi pe suprafata cusaturii &se poate observa la otelurile cromnic$el(

Defecte" %ori! formarea o4izilor pe suprafata cusaturii.

*;. 3u se lasa distanta prea mare dintre duza de gaz si suprafatapiesei de sudat

ezi figura 6.;6.


28/39

Figura 6.(6. &ozitia relatia duza de gaz piesa

Daca distanta este prea mare! atmosfera de gaz protector nu mai esteasigurata în spatiul arcului si la suprafata baii de sudare. - marire a debituluide gaz este doar partial eficienta în acest caz si pe deasupra si costisitoare.%rin anumite dispozitive cum ar fi Elentilele de gazE la sudarea >?@! sau altedispozitive similare! acestea permit asigurarea unei curgeri laminare a gazuluiprotector! fara turbulente! pe o distanta relativ mare.

Defecte "pori

*). ?nfluenta pozitiei arzatorului asupra patrunderii cusaturii &vezi figura6.;7(

Figura 6.(7.Directia de sudare. &atrunderea

Forma si adâncimea patrunderii depind de mai multi factori" diametrulelectrodului! lungimea arcului de sudare! viteza de sudare! felul gazului


29/39


30/39

Defecte" lipsa de topire! pori.

*7.=udurile de colt e4ecutate în pozitia orizontala în jg$eab trebuie saaiba o grosime de ma4im 6 mm &dimensiunea a( si sa fie sudate numai întrosingura trecere. =udurile de colt mai groase se e4ecuta în mai multe straturi.

=traturile intermediare si de acoperire se e4ecuta sub forma de cusaturi&treceri( depuse fara pendulare. &vezi figura 6.;+.(

Figura 6.(9 "ealizarea cordoanelor de colt

#a sudurile de colt groase! realizate întrun singur strat e4ista pericoluldefectelor prin lipsa de topire laterala si o patrundere insuficienta! atunci cândarcul arde pe baia în curs de formare. %rin te$nica trecerilor fara pendulareacest pericol poate fi evitat. ,$iar la o e4aminare vizuala beneficiarul sauverificatorul îsi poate da seama ca nu e4ista lipsa de topire laterala care ar fiputut apare la un mod de lucru incorect.

Defecte" - prindere insuficienta! lipsa de topire laterala

*'.Daca se e4ecuta suduri de colt la îmbinarea tablelor de grosimidiferite! trebuie sa modificati în asa fel înclinatia arzatorului! ca acesta sa fie îndreptat mai multe spre tabla mai groasa &el ramâne îndreptat spre punctulde radacina figura *.( sau se va mentine ung$iul de înclinatie de ;)0 dar arzatorul se deplaseaza cu *8 mm spre tabla mai groasa &vezi figura8(


31/39

Figura 6.*!. ,ordoane de colt la componente de grosime diferita

Daca tablele de grosime diferite se sudeaza în modul prezentat înfigura * ! atunci la valori mici ale curentului de sudare &corespunzator tableisubtiri(! tabla mai groasa nu este patrunsa suficient. n acest caz apar defectede lipsa de topire. Daca se foloseste curent mai mare &corespunzator tableimai groase( se poate ajunge la crestaturi marginale sau c$iar la strapungeriale baii la tabla mai subtire. #a suduri de colt orizontale! tabla mai groasa ar trebui asezata orizontal! astfel ca baia de sudare sa nu provoace strapungeri în nici un caz

Defecte" ,restaturi marginale! lipsa de topire

*+.Daca se sudeaza vertical descendent! atunci se diminuieazatensiunea si micsorati cu cca 80< viteza de avans a sârmei! fata de valorilefolosite la sudarea în pozitie orizontala si totodata fara pendulari &tras liniar(totodata se impiedica curgerea baii de sudare care sa diminuat! efectândrepede o cusatura lineara


32/39

Figura 6.*1 -udura de colt ertical descendent

#a sudarea în colt în pozitie vertical descendent! e4ista pericolul cabaia de sudure sa curga! daca ia dimensiuni prea mari. %entru a micsoradimensiunile trebuie sa se diminueze randamentul de topire. Dar pentru casudarea trebuie efectuata în acelasi timp! în conditii de vâscozitate avansata! în vederea unei solidificari mai rapide a baii! se limiteaza grosimea cusaturii

printro singura trecere la 8!) mm

=udurile de colt mai groase efectuate în aceasta pozitie trebuierealizate prin mai multe cusaturi liniare

Defecte"Baia de sudare curge înaintea arcului. %atrundere insuficientala radacina si în flancuri! în cazul cel mai defavorabil aparitia de defecte.

80. #a sudurile realizate întrun singur strat si la sudurile de radacina!o pozitionare simetrica a pistoletului fata de marginile rostului asigura opatrundere suficienta a flancurilor fara producerea defectelor cum ar fi lipsa

de topire. #a sudurile de umplere si de acoperire trebuie luate în consideraresi cusaturile deja depuse"

n cazul tablelor subtiri &figurile din rîndul de sus figura 6.)*(desc$iderea rostului permite în general pozitionarea simetrica a pistoletului desudare la depunerea cusaturii sudate. n cazul tablelor mai groase &figurile dinrândul de jos figura 6.)*( acest lucru nu mai este posibil! daca desc$iderearostului este prea mica. 2arimea lungimii capatului liber este o solutie gresitasi daunatoare! în cazul arcului cu pulverizare aceasta lungime nu trebuie sadepaseasca valoarea de *0mm


33/39

Figura 6.* sudarea straturilor

Defecte" #ipsa de topire laterala! pori &figura b rîndul inferior(

81. =e evita supraîncalzirea prea mare a cusaturii daca"

sudarea se face în pozitie orizontala în jg$eab si se realizeaza prin mai

multe straturi

procedati la o corelare a vitezei de sudare si a randamentului de topireC

corectati înclinatia arzatoruluiC

masurati tensiunea arcului la sudare! rspectiv micsorati viteza deavans a sârmei sau în anumite cazuri procedati la pendulareapistoletului.


34/39

Figura 6.*' -upraînaltarea cusaturii

- supraînaltare prea mare a cusaturii se produce atunci când"

se alege o pozitie de sudare prea ascendenta.

viteza de sudare este prea mica! respectiv randamentul de topire esteprea mare

înclinatia arzatorului este prea mare si se sudeaza cu arzatorul înclinat înapoit

tensiunea arcului este prea mica sisau avansul este prea mare

Defecte" - supraînaltare prea mare

8*.Trebuie evitat producerea neuniformitati suprafetei cusaturilor deacoperire prin"

pendularea neîntreruptaC

depunere de mai multe straturi respectiv rânduriC

sudare pe cât posibil în pozitie orizontala în jg$eab! se adopta mai

degraba o pozitie mai mult descendenta decât ascendenta &la ocusatura usor urcatoare se ajunge usor la o supraînaltare prea mare(dar totusi nu trebuie admisa curgerea baii în avans


35/39

Figura 6.*(. 5euniformitatea suprafetei stratului de acoperire la sudare strat cu ad+ncitura

- adâncitura în suprafata stratului de acoperire apare atunci când"

la pendulare se zaboveste prea mult la marginile rostului! atât timp

cât baia este prea rece sau stratul realizat printro singura trecereC

sectiunea stratului de acoperire este prea mareC

la un randament de topire ridicat se adopta o pozitie de sudare preadescendenta

Defecte" 3euniformitatea suprafetei stratului de acoperire.

88.=e va evita formarea crestaturilor folosind o pendulare corecta

reducând tensiunii arcului la sudare

e4ecutând cusaturile de colt mai groase prin sudarea în mai multestraturiC

îndepartând straturile de rugina de pe metalul de baza în zonele în

care se sudeazaC

corectând pozitia pistoletului de sudareC

corelând viteza de topire cu cea de sudare.


36/39

Figura 6.**. &rezentarea crestaturii marginale

,restaturile iau nastere atunci cînd"

pendularea nu este suficient de larga! sau sa zabovit prea mult la

marginea rostuluiC

tensiunea arcului este prea mare si! în consecinta! arcul se lungesteC

cusaturile de colt realizate întro singura trecere sunt prea groase simetalul se depune neuniformC

metalul de baza este prea ruginit sau are arsuri pe suprafataC

sa adoptat o poztie incorecta a pistoletuluiC

sau folosit valori prea mari ale vitezei de topire a electrodului si ale

vitezei de sudare.

,az special" Daca crestatura a luat nastere în urma unui efect de suflare

magnetica! atunci cablul de racordare la masa de sudare a piesei trebuiemutat! de e4emplu! se face o dubla racordare a piesei! efectul de suflaremagnetica se prîntâmpina de asemenea! prin adoptarea unei înclinari corectea pistoletului de sudare! se modifica succesiunea depunerii straturilor

Defecte" ,restaturi marginala

8;. =e va evita formarea craterului final"

umplând craterul cu o miscare lenta de dutevino a pistoletului de

sudareC


37/39

întrerupând arcul si lasând ca baia de sudura sa se solidifice si apoiumplând craterul prin sudareC

în anumite cazuri folositi o placuta de capat

Figura 6.*6. odul de formare a craterului final

n crater final apar atunci când arcul de sudura este îndepartat preadevreme sau prea rapid în momentul când baia de sudare înca prea mare

=e va ia în considerare regula 6 care trateaza problema raciriicapatului cusaturii în atmosfera de gaz protector

Defecte" crater final

8).=e va evitat formarea incluziunilor de zgura"

curatînd cu grija rosturile si a zonei îmbinariiC

curatând în repetate rânduri a duzei pistoletului de sudareC

corectând pozitionarea pistoletului de sudare în cursul sudarii! dee4emplu micsorând distanta lui fata de piesa sau micsorândui înclinatiaC

îndepartând zgura de pe suprafetele cusaturilor depuse! respectiv din

rostul de sudare! înainte de depunerea cordoanelor noi.


38/39

Figura 6.*7Formarea incluziunilor

Formarea incluziunilor de zgura devine posibila daca"

zgura &de e4emplu tunderul! arsura de laminare( sunt antrenate în baiade sudareC

stropii de pe duza pistoletului de sudare cad în baia de metal topitC

pistoletul de sudare este incorect pozitionat în cursul sudariiC

zgura ramasa de la straturile anterioare nu a fost îndepartata total saupartialC

zgura produsa în cursul taierii termice nu a fost îndepartata din rost

Defecte" ?ncluziuni de zgura

86.#a sudarea tablelor mai groase &peste 10 mm( se vor respectaurmatoarele &vezi figura 6.)'(


39/39

Figura 6.*8.-udarea mbinrilor groase

#a sudarea tablelor groase! panoul de comanda al aparatuluisudorului trebuie sa cuprinda un dispozitiv de Ereglare lina a cresterii vitezeiEpâna în momentul aprinderii arcului de asemenea o posibilitate de reglare atimpului de reaprindere precum si un dispozitiv de reglare a timpului descurgere a gazului protector! înaintea de aprinderea arcului si dupa stingerea

lui

=e vor efectua suduri de prindere suficient de lungi &min 60 mm( sisuficient de late &;mm( e4ecutate c$iar înintea opratiei de preîncalzire.,usaturile de prindere provizorie fisurate nu se refac prin sudare ci se îndeparteaza prin craituire arc aer

=traturile de radacina si de acoperire se vor suda fara pendulare &printragerea electrodului(

#a realizarea straturilor de acoperire se va acorda o atentie deosebita

coeficientului de umplere &vezi figura 6.6' stânga(. Gltimul strat se consideracusatura de EafinareE

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	anonymous-og0vpl2y
View:	295 times
Download:	0 times

Defecte in urma unor suduri

Documents