Corupţii României n-au nevoie de Uniunea Europeană VALER CHIOREANU u este ambasadorul american la Bucureşti un guru, ale cărui poveţe să fie ascultate cu atenţie şi urmate cu sfinţenie de tot românul. Dar cînd spune că “România nu a luptat realmente împotriva corupţiei” trebuie să-l credem. Pentru cel mai simplu motiv din lume: aşa este cu adevărat, autorităţile (nu România în ansamblul ei) instalate, după decembrie 1989, în fruntea ţării nu s-au străduit să combată un fenomen care, iată, ameninţă să se pună stavilă în calea aderării ţării la Uniunea Europeană şi NATO. Participant la o sărbătoare de suflet a unora dintre români, aniversarea Unirii Principatelor Române (despre care. mulţi tineri nu ştiu absolut nimic), Michael Guest a declarat limpede în faţa' studenţilor ieşeni: “Un domeniu important pentru viitorul-acestei ţâri este lupta împotriva corupţiei, o problemă care a devenit, greşit sau nu, asociată cu România de mulţi străini care vin să investească...”. Problema în cauză nu este. deloc greşit asociată cu România, ţară al cărei viitor pare a fi tot mai întunecat, în condiţiile în care tot omul este gata să fure - din cauza sărăciei sau a lăcomiei. Problema porneşte de la insuficienţa şi imprecizia legilor votate de parlamentari, care, în 12 ani de democraţie, n-au reuşit să creeze sistemul legislativ necesar în - combaterea unui fenomen, care exista acum zece ani şi există şi astăzi pentm îmbogăţirea lor. De la legi gîndite în aşa fel îneît să “permită” furtul nepedepsit,' pînă la autorităţi care îi fac scăpaţi de marii corupţi, ţotul este alcătuit în aşa fel, îneît să permită îmbogăţirea fară muncă. Secretul operaţiunilor financiare, care i-a ajutat pe şmecheri să devalizeze mai multe bănci, şi imposibilitatea controlului averii demnitarilor - iată o cale uşoară de a fura ce mai este de furat în România. Cu totul remarcabilă, din acest punct de vedere, este odiseea parcursă de un proiect de lege care, aprobat şi aplicat, i-ar obliga pe demnitari să-şi facă publice averile şi provenienţa acestora. Acum, vă rog să staţi o clipă pe gînduri şi să vă închipuiţi ce circ uriaş ar ieşi şi cum s-ar bate lumea pe Monitorul Oficial pentm a continuare în pagina a 16-a DedaraţHb d@ avere ale demiutanler vor fi publicate în Eî ' Guvernul va prezenta, săptămîna viitoare, un proiect de lege potrivit cămia declaraţiile de avere ale demnitarilor vor fi publicate în Monitorul Oficial, a declarat la videoconferinţa cu prefecţii,' premierul Adrian Năstase. Năstase a precizat că, în urma unei discuţii care a avut loc în şedinţa de Guvern de joi, s-a decis elaborarea unui proiect de lege care să modifice Legea 115/ 1996 privind declararea şi controlul averilor demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici în sensul abrogării confidenţialităţii declaraţiilor de avere ale demnitarilor. Adrian Năstase a adăugat că acest proiect de lege va modifica şi articolul 6 din Legea 115 în scopul “creării unei posibilităţi de declanşare din oficiu a procedurii de control în cazul reactualizării declaraţiei de avere din 4 în 4 ani”. Premierul a apreciat că, prin această modificare a legii, vor fi eliminate “unele suspiciuni, unele acuzaţii” şi va facilita şi controlul public ale mass-media asupra acestor declaraţii'de avere, iar acest lucm este “deosebit de util”. El a precizat că a susţinut această variantă încă din vremea cînd se discuta în Parlament Statutul .senatorilor şi deputaţilor. Atunci s-a hotărît în Parlament ca declaraţiile de avere să fie confi- denţiale, astfel îneît declaraţia premierului să fie depusă la preşedintele României, cele ale parlamentarilor la preşedinţii celor două Camere, în plic sigilat. Guvernul nu va mai prelungi termenul pentru depunerea notificărilor de restituire a locuinţelor naţionalizate, a declarat, vineri, ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă. El a precizat că' Executivul va evalua, după 14 februarie, data limită,' numărul solicitărilor depuse pentru restituirea în natură a proprietăţilor sau pentru acordarea despăgubirilor şi va adopta un proiect de lege care va stabili cu exactitate cuantumul acestor despăgubiri. Membrii Cabinetului vor adopta, de asemenea, un proiect de lege privind restituirea bunurilor aparţinînd cultelor religioase şi vor actualiza normele metodologice privind aplicarea Legii 10/2001 privind restituirea imobilelor naţionalizate, a adăugat Cozmâncă.' IJ jlU JJ -33U-1 -j ^ în dorinţa de a stimula producţia internă şi producătorii autohtoni, Guvenul Năstase a adoptat, la finele anului 2001, o Hotărîre privind exceptarea şi reducerea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse de import. Hotârirea face referire şi la reducerea unor astfel de taxe în cazul importurilor de animale şi păsări vii. într-un comunicat remis ziarului în cursul zilei de ieri, Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj Napoca, precizează că „documentul, care îi face pe romani să sară în sus de bucurie, anunţă că Guvernul Năstase, la curent cu frigul şi foamea din casele acestora, a . stabilit că este urgent şi necesar se se reducă taxele vamale, de pildă, pentru importul de... măgari şi catîri, curcani si curci, raţe şi bibilici". Cît priveşte piscinele cu care sînt dotate „ unele vile aflate în proprietatea unor adversari ai corupţiei”, primarul Funar crede că Guvernul Năstase, „de teama ca acestea să nu rămînă nepopulate" (Sic !!) a decis să reducă taxele la import „pentru balene, delfini bruni . Beniamin PASCU continuare în pagina a 16-a 1 K V- - -r I . *, ' '<< î • VA-V c C --r‘, . ( •}■ \ ' U - r* ; >;. r . .iiiii Senatorul PNL Radu F. Alexandru a fost audiat Ia Parchet Senatorul PNL Radu F. Alexandru a fost audiat, vineri, la Parchetul Curţii Supreme de Justiţie, în legătură cu afirmaţiile pe care le-a făcut într-o emisiune televizată, referitor la relaţiile omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu cu oameni din anturajul premierului. “Am fost invitat ca martor, ca .urmare a scrisorii adresate de premierul Adrian Năstase procurorului general Joiţa Tănase, iar audierea s-a desfăşurat într-un mod ireproşabil, timp de aproximativ o oră”, a precizat senatorul liberal, adăugînd că, din discuţia cu procurorul care l-a audiat, nu a reieşit că va mai fi chemat la Parchet. Radu F. Alexandru susţine că, “spre deosebire de afirmaţiile premierului, făcute în scrisoarea adresată procurorului general”, el nu a rostit numele nici unei persoane care ar cunoaşte oameni din anturajul lui Adrian Năstase, bănuiţi de relaţii cu Vîntu. “Cei care m-au contactat au făcut- o convinşi că sînt angajat într-o cauză dreaptă, după cum ei înşişi au spus, dar nu şi-au declinat identitatea. Eu am adus la cunoştinţa opiniei publice elementele care mi s-au părut plauzibile, susţinute şi de alte informaţii similare prezentate, deja, în presă”, a mai spus parlamentarul PNL El a menţionat că demersul său a urmărit doar sensibilizarea instituţiilor statului abilitate s'ă se implice într-o astfel de problemă. ApIicâreifmemorandumulniŢpfivind LegeiLslatutuIuivah monitorizata Premierul Adrian Năstase a cerut, prefecţilor din judeţele în carc populaţia maghiară deţine o pondere semnificativă să constituie “comisii judeţene dc , monitorizare” care să verifice şi “să informeze operativ” asupra problemelor deosebite ce apar privind modul de aplicare a Memorandumului de înţelegere referitor Ia Legea statutului maghiarilor. Năstase a precizat, la videoconferinţa cu prefecţii, că în data dc 23 ianuarie s-au efectuat sondaje în judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Covasna privind modul de aplicare a acestui Memorandum şi funcţionarea birourilor de informare, care “denotă că o parte din procedura de acordare a legitimaţiei de maghiar se desfăşoară pe teritoriul României”. El a dat ca exemplu, în acest sens, birourile de informare din judeţele Cluj şi Covasna. “Apar puncte de vedere personale ale unor lideri maghiari cu privire la interpretarea unor prevederi ale Memorandumului, îndeosebi cele referitoare la criteriile opţionale”, a spus Adrian Năstase. El a precizat că vor continua acţiunile comisiilor de monitorizare a aplicării Memorandumului de înţelegere, arătînd că, în practică “s-ar puţea să apară anumite derapaje”. î l 1 s :•!'! O U. Ţ u i :'u jtT iţf Greva angajaţilor din administraţia Publică locală a pus pe jar opinia Publică. Cetăţenii care-doresc să îşi achite impozitul, dar, mai ales, cei care bebuie să depună actele necesare pentm obţinerea compensaţiilor pentm agentul termic -se află în imposibilitatea de a acţiona. Situaţia este cu atît mai I dramatică cu cît, 'ieri, se împlinea termenul scadent pentm prezentarea dosarelor. Pentm a nu perturba buna ftincţionare a mecanismului de acordare aacestor ajutoare s-a hotărît prelungirea termenului iniţial. „Urmează ca perioadă depunere a dosarelor pentru. acordarea compensaţiilor la agentul termic să fie prelungită, iar termenul va fi comunicat în momentul încetării grevei”. în conformitate cu Legea 416/ 2001, care a intrat în vigoare începînd cu data de 1 ianuarie 2002, numai persoanele ce beneficiază de avantajele sale pot primi şi compensaţiile pentm agentul termic. Guvernul şi-a luat angajamentul de a promova o ordonanţă de urgenţă care să faciliteze acordarea de compensaţii pentm agentul termic şi celor ce nu se încadrează în limitele impuse de Legea venitului minim garantat. Conform Legii nr. 416/2001 beneficiază de prevederile ei familiile ale căror venituri se încadrează în următoarea grilă: 1 persoană - 630.000 lei, 2 persoane - 1.034.000 lei, 3 persoane - 1.575.000 lei, 4 persoane - 1.953.000 lei, 5 persoane - 2.331.000 lei, 6 persoane - 2.448.500 lei, 7 persoane - 2.646.000 lei, 8 persoane - 2.803.500 lei, 9 persoane - 2.961.000 lei, 10 persoafle - 3.118.500 lei. în municipiul Cluj-Napoca, pînă în prezent 560 de asociaţii de locatari au depus deja dosarele necesare eliberării compensaţiilor pentm agentul termic. Sorin CĂLIN Am scăpat de Slovenia! Ieri, la “Europarcul” Santa Maria din Portugalia a avut loc tragerea la sorţi a grupelor preliminare pentru Campionatul European din 2004. Cele 50 de echipe au fost împărţite în zece grupe a cîte cinci naţionale. Portugalia, în calitate de ţară organizatoare, fiind calificată din oficiu la turneul final ce va avea loc în perioada 12 iunie - 4 iulie 2004. Cîştigătoarele celor zece grupe se vor califica direct la turneul final, echipele clasate pe locul 2 urmînd să fie împerecheate în 5 meciuri de baraj. * G rupai. Franţa, Slovenia, Israel, Cipru, Malta; G rupa 2. România, Danemarca, Norvegia, Bosnia-Herţegovina, Luxemburg; Grupa 3. Cehia, Olanda, Austria, Belarus, Moldova; Grupa 4. Suedia, Polonia, Ungaria, Letonia, San Marino; Grupa 5. Germania, Scoţia, Islanda, Lituania, Insulele Feroe; Grupa 6. Spania, Ucraina, Grecia, Irlanda de Nord, Armenia; Grupa 7. Turcia, Anglia, Slovacia, Macedonia, Liechtenstein; Grupa 8 . Belgia, Croaţia, Bulgaria, Estonia, Andora; Grupa 9. Italia, Iugoslavia, Finlanda, Ţara Galilor, Azerbaidjan; G rupa 10. Irlanda, Rusia, Elveţia, Georgia, Albania.
Transcript
Corupţii României n-au nevoie de Uniunea EuropeanăVALER CHIOREANU
u este ambasadorul american la Bucureşti un guru, ale cărui poveţe să fie ascultate cu atenţie şi urmate
cu sfinţenie de tot românul. Dar cînd spune că “România nu a luptat realmente împotriva corupţiei” trebuie să-l credem. Pentru cel mai simplu motiv din lume: aşa este cu adevărat, autorităţile (nu România în ansamblul ei) instalate, după decembrie 1989, în fruntea ţării nu s-au străduit să combată un fenomen care, iată, ameninţă să se pună stavilă în calea aderării ţării la Uniunea Europeană şi NATO. Participant la o sărbătoare de suflet a unora dintre români, aniversarea Unirii Principatelor Române (despre care . mulţi tin e ri nu ştiu abso lu t nim ic), Michael Guest a declarat limpede în faţa' studenţilor ieşeni: “Un domeniu important pentru v iito ru l-acestei ţâri este lupta împotriva corupţiei, o problemă care a devenit, g reş it sau nu , asociată cu România de mulţi străini care vin să investească...” . Problema în cauză nu este. deloc greşit asociată cu România, ţară al cărei viitor pare a fi tot mai întunecat, în condiţiile în care tot omul este gata să fure - din cauza sărăciei sau a lăcomiei. Problema porneşte de la insuficienţa şi imprecizia legilor votate de parlamentari, care, în 12 ani de democraţie, n-au reuşit să creeze sistemul legislativ necesar în - combaterea unui fenomen, care exista acum zece ani şi există şi astăzi pentm îmbogăţirea lor. De la legi gîndite în aşa fel îneît să “permită” furtul nepedepsit,' pînă la autorităţi care îi fac scăpaţi de marii corupţi, ţotul este alcătuit în aşa fel, îneît să permită îmbogăţirea fară muncă. Secretul operaţiunilor financiare, care i-a ajutat pe şmecheri să devalizeze mai m ulte bănci, şi im posib ilita tea controlului averii demnitarilor - iată o cale uşoară de a fura ce mai este de furat în România.
Cu totul remarcabilă, din acest punct de vedere, este odiseea parcursă de un proiect de lege care, aprobat şi aplicat, i-ar obliga pe demnitari să-şi facă publice averile şi provenienţa acestora. Acum, vă rog să staţi o clipă pe gînduri şi să vă închipuiţi ce circ uriaş ar ieşi şi cum s-ar bate lumea pe Monitorul Oficial pentm a
c o n t in u a r e în p a g in a a 16-a
DedaraţHb d@ avere ale demiutanler vor fi publicate în Eî' G uvernul va p rezen ta ,
săptămîna viitoare, un proiect de lege potrivit cămia declaraţiile de avere ale dem nitarilor vor fi publicate în Monitorul Oficial, a declarat la videoconferinţa cu p re f e c ţ i i , ' p rem ieru l A drian Năstase. Năstase a precizat că, în urma unei discuţii care a avut loc în şedinţa de Guvern de joi, s-a decis elaborarea unui proiect de lege care să modifice Legea 115/ 1996 priv ind dec la ra rea şi controlul averilor demnitarilor,
magistraţilor, funcţionarilor publici în sensul abrogării confidenţialităţii d ec la ra ţiilo r de avere ale dem nitarilor. A drian N ăstase a adăugat că acest proiect de lege va modifica şi articolul 6 din Legea 115 în scopul “creării unei posibilităţi de declanşare din oficiu a procedurii de control în cazul reactualizării declaraţiei de avere din 4 în 4 ani”.
Prem ierul a apreciat că, prin această modificare a legii, vor fi eliminate “unele suspiciuni, unele acuzaţii” şi va facilita şi controlul
public ale m ass-m edia asupra acestor dec la ra ţii'd e avere, iar acest lucm este “deosebit de util”. El a precizat că a susţinut această variantă încă din vremea cînd se d iscuta în P arlam en t Statutul
.senatorilor şi deputaţilor. Atunci s-a h o tă r ît în P arlam en t ca declaraţiile de avere să fie confidenţiale, astfel îneît declaraţia p rem ieru lu i să fie depusă la preşedintele României, cele ale parlamentarilor la preşedinţii celor două Camere, în plic sigilat.
Guvernul nu va mai prelungi te rm en u l pen tru dep u n erea n o tif ic ă rilo r de re s titu ire a lo cu in ţe lo r na ţio n a liza te , a d e c la ra t, v in e ri, m in is tru l Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă.
El a precizat că' Executivul va evalua, după 14 februarie, da ta lim ită ,' num ăru l s o lic ită r i lo r depuse p en tru re s titu ire a în n a tu ră a p ro p r ie tă ţilo r sau p en tru acordarea despăgubirilor şi va adopta un proiect de lege care va s ta b il i cu ex a c tita te cuantumul acestor despăgubiri.
M em brii C ab inetu lu i vo r adopta, de asemenea, un proiect de leg e p riv in d re s titu ire a bunurilor aparţinînd cultelor re lig io a se şi vor a c tu a liz a normele metodologice privind aplicarea Legii 10/2001 privind re s titu ire a im o b ile lo r n a ţio n a liz a te , a ad ău g a t Cozmâncă.'
IJ j l U J J
-33U-1 - j
^ în dorinţa de a stimula producţia internă şi producătorii autohtoni, Guvenul Năstase a adoptat, la finele anului 2001, o H otărîre privind exceptarea şi reducerea temporară de la p la ta taxelor vam ale a unor produse de import. Hotârirea face referire şi la reducerea unor astfel de taxe în cazul im porturilor de animale şi păsări vii.
într-un comunicat remis ziarului în cursul zilei de ieri, Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj Napoca, precizează că „documentul, care îi face pe romani să sară în sus de bucurie, anunţă că Guvernul N ăstase, la curent cu fr ig u l ş i
foam ea din casele acestora , a . stabilit că este urgent şi necesar se se reducă taxele vamale, de pildă, pentru im portul de... m ăgari şi catîri, curcani s i curci, ra ţe şi bibilici".
Cît priveşte piscinele cu care sînt dotate „ unele v ile a fla te în proprieta tea unor adversari ai corupţiei”, primarul Funar crede că Guvernul Năstase, „de teama ca acestea să nu rămînă nepopulate" (Sic !!) a decis să reducă taxele la import „pentru balene, delfini bruni
. Beniamin PASCUc o n tin u a re în p a g in a a 16-a
1
K V- - -rI . *, ' '<< î • V A - V c
C --r‘, . ( •}■\
' U - r* ;
>;. r .. i i i i i
Senatorul P N L Radu F. A lexandru a fost audiat Ia Parchet
S e n a to ru l PNL R adu F. A lexandru a fo s t a u d ia t, vineri, la P a rc h e tu l Curţii S u p re m e d e Ju stiţ ie , în le g ă tu ră cu a f irm a ţii le p e c a re le -a f ă c u t în tr -o e m is iu n e te levizată , re fe rito r la re la ţiile om ulu i d e afaceri S o rin O vidiu V întu c u o a m e n i din an tu ra ju l p rem ie ru lu i.
“ A m f o s t in v i ta t c a m a r to r , c a . u r m a r e a s c r i s o r i i a d r e s a t e d e
p rem ieru l A drian N ă s ta se p ro cu ro ru lu i g e n e ra l J o iţa T ă n ase , ia r a u d ie re a s - a d e s f ă ş u r a t în tr-u n m o d ir e p ro ş a b il , tim p d e aprox im ativ o o ră ” , a p re c iz a t s e n a to r u l libera l, a d ă u g în d c ă , d in d is c u ţ ia c u p rocu ro ru l c a re l-a a u d ia t, n u a re ie ş i t c ă va m ai fi c h e m a t la P a rc h e t.
R adu F. A lexandru s u s ţ in e că , “s p re d e o s e b ire d e afirm aţiile p rem ie ru lu i,
f ă c u t e în s c r i s o a r e a a d r e s a t ă p ro cu ro ru lu i g e n e ra l”, el n u a ro s tit n u m e le n ici u n e i p e r s o a n e c a r e a r c u n o a ş te o a m e n i d in a n tu ra ju l lui A drian N ă s ta s e , b ănu iţi d e re la ţii c u V întu.
“Cei c a re m -au c o n ta c ta t a u făcu t- o co n v in şi c ă s în t a n g a ja t în tr-o c a u z ă d re a p tă , d u p ă cu m ei în ş iş i a u s p u s , d a r nu ş i-a u d e c lin a t id e n tita te a . Eu a m a d u s la c u n o ş tin ţa o p in ie i p u b lice e l e m e n te l e c a r e m i s - a u p ă r u t p la u z ib i le , s u s ţ i n u t e ş i d e a l t e inform aţii s im ila re p re z e n ta te , de ja , în p re s ă ”, a mai s p u s p a rlam en taru l P N L
El a m e n ţio n a t c ă d e m e rsu l s ă u a u rm ărit d o a r s en s ib iliz a re a in s titu ţiilo r s ta tu lu i ab ilita te s 'ă s e im p lice în tr-o a s tfe l de p ro b lem ă .
Premierul Adrian Năstase a cerut, prefecţilor din judeţele în carc populaţia maghiară deţine o pondere semnificativă să constituie “comisii judeţene dc
, monitorizare” care să verifice şi “să informeze operativ” asupra problemelor deosebite ce apar privind modul de aplicare a Memorandumului de înţelegere referitor Ia Legea statutului maghiarilor.
Năstase a precizat, la videoconferinţa cu prefecţii, că în data dc 23 ianuarie s-au efectuat sondaje în judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Covasna privind modul de aplicare a acestui Memorandum şi funcţionarea birourilor de informare, care “denotă că o parte din procedura de acordare a legitimaţiei de maghiar se desfăşoară pe teritoriul României” . El a dat ca exemplu, în acest sens, birourile de informare din judeţele Cluj şi Covasna. “Apar puncte de vedere personale ale unor lideri maghiari cu privire la interpretarea unor prevederi ale Memorandumului, îndeosebi cele referitoare la criteriile opţionale” , a spus Adrian Năstase. El a precizat că vor continua acţiunile comisiilor de monitorizare a aplicării Memorandumului de înţelegere, arătînd că, în practică “s-ar puţea să apară anumite derapaje” .
î l 1 s : • ! ' ! O U . Ţ u i : ' u j t T i ţ f
Greva angajaţilor din administraţia Publică locală a pus pe ja r opinia Publică. Cetăţenii care-doresc să îşi achite impozitul, dar, mai ales, cei care bebuie să depună actele necesare pentm obţinerea compensaţiilor pentm agentul termic - se află în imposibilitatea de a acţiona. S itu a ţia este cu a tît mai
I dramatică cu cît, 'ie ri, se îm plinea termenul scadent pentm prezentarea dosarelor. Pentm a nu perturba buna ftincţionare a mecanismului de acordare a acestor ajutoare s-a hotărît prelungirea termenului iniţial. „Urmează ca perioadă
depunere a d o sare lo r p e n tr u .
acordarea com pensaţiilor la agentul termic să fie prelungită, iar termenul va fi com unicat în mom entul încetării grevei”. în conformitate cu Legea 416/ 2001, care a intrat în vigoare începînd cu data de 1 ianuarie 2002, num ai persoanele ce beneficiază de avantajele sale pot primi şi compensaţiile pentm agentul term ic. Guvernul şi-a luat angajamentul de a promova o ordonanţă de urgenţă care să faciliteze acordarea de compensaţii pentm agentul termic şi celor ce nu se încadrează în limitele im puse de L egea ven itu lu i m in im garantat. Conform Legii nr. 416/2001
beneficiază de prevederile ei familiile a le căror venituri se încadrează în următoarea grilă: 1 persoană - 630.000 le i, 2 persoane - 1 .034 .000 le i, 3 persoane - 1.575.000 lei, 4 persoane -1.953.000 lei, 5 persoane - 2.331.000 le i, 6 persoane - 2 .448 .500 le i, 7 persoane - 2.646.000 lei, 8 persoane - 2.803.500 lei, 9 persoane - 2.961.000 lei, 10 persoafle - 3.118.500 lei. în municipiul Cluj-Napoca, pînă în prezent 560 de asociaţii de locatari au depus d e ja dosarele necesare e lib e ră r ii compensaţiilor pentm agentul termic.
Sorin CĂLIN
Am scăpat de Slovenia!Ieri, la “E u r o p a r c u l” S a n ta M aria d in P o r tu g a l ia a a v u t lo c t r a g e r e a
la s o rţi a g ru p e lo r p re lim in a re p e n tru C a m p io n a tu l E u r o p e a n d in 2 0 0 4 . C e le 5 0 d e e c h ip e a u fo s t îm p ă rţite în z e c e g r u p e a c î te c inc i n a ţ io n a le . P o r tu g a l ia , în c a l i ta te d e ţa r ă o rg a n iz a to a r e , fiind c a lif ic a tă d in o fic iu la tu rn e u l fin a l c e v a a v e a lo c în p e r io a d a 1 2 iu n ie - 4 iu lie 2 0 0 4 . C îş t ig ă to a re le c e lo r z e c e g ru p e s e v o r c a lif ic a d ire c t la tu rn e u l final, e c h ip e le c l a s a t e p e locu l 2 u rm în d s ă fie î m p e r e c h e a t e în 5 m e c iu ri d e b a ra j . *
G r u p a i . F r a n ţa , S lo v e n ia , Is ra e l, C ip ru , M alta ; G r u p a 2 . R o m â n ia , D a n e m a rc a , N o rv e g ia , B o sn ia -H e rţe g o v in a , L u x e m b u rg ; G ru p a 3 . C e h ia , O la n d a , A u s tr ia , B e la ru s , M oldova; G r u p a 4 . S u e d ia , P o lo n ia , U n g a r ia , L e to n ia , S a n M arin o ; G r u p a 5 . G e rm a n ia , S c o ţ ia , I s la n d a , L itu an ia , In s u le le F e ro e ; G r u p a 6. S p a n ia , U c ra in a , G re c ia , Ir lan d a d e N o rd , A rm e n ia ; G r u p a 7 . T u rc ia , A ng lia , S lo v a c ia , M a c e d o n ia , L ie c h te n s te in ; G r u p a 8 . B e lg ia , C ro a ţia , B u lg a ria , E s to n ia , A n d o ra ; G r u p a 9 . Ita lia , Iu g o s la v ia , F in la n d a , Ţ a ra Galilor, A z e rb a id jan ; G r u p a 1 0 . I r lan d a , R u s ia , E lv e ţia , G e o rg ia , A lb an ia .
r ^ f !T darVl A ° A CUV/ Xenofonl' ^ ţ i a sa Maria şi fiii lor Arcadie şi loan- Calendarul greco-catolic: S. Xenofon şt familia, c. ( t sec. VI)
• Mîine: Calendarul ortodox: f Aducerea moaştelor Sfîntului loan Gură de Aur- Sf c* Marciana împărăteasa. Duminica a 31-a după Rusalii; Calendarulgreco-catofc Duminica) d.R., (12 d.I.S.C.). S. loan Gură.-de Aur, aep. (Aducerea moaştelor sale la Const in4-,
19-52-23 şi 19-16-70. im. 158 •D IR EC ŢIA GENERALĂ A MUNCII $1
PROTECŢIEI SOCLALE: 197.125•SALVAREA: 961•SALVAREA CFR: 19-85-91•INTERNATIONAL 971•INTERURBAN: ' 991•INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921•O R A EXACTĂ: 958• R A TERMOFICARE: 19-87-18•R A . APĂ CANAL: 19-63-02• S C •S A L PR E S rS A.: 19-55-22•SCPRISAL: 42-34-56•DISTRIBUŢIA GAZELOR
NATURALE. • INTERVENŢII C.AZE928:433424
•M M 7ARM L 956• GAR \ C lu:-Ni,*vcu: 952•AGENŢIA CFR. 41-29-01;
T - - i i .5 I . r - / - 2 : Dej-2I-20-22 •A t î \VT A -ŞNUSCtCID 19 16-4*• : : w : \ : ; n pe n it v p r o t t c t t .v
; - i n i R E c r c c r : ; : 1 c i ->1
E X I M T U RAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION
v ă o f e r ă :
ORARUL C U R S E L O R INTERNE lu n i
Cluj -> O topen i _ 19,00" -Cluj -> O topen i 07 ,00 şi 16,35
m a r ţiCluj -» O topen i . 07 ,00 şi 15,15
m ie rc u ri C lu j-> O topeni 19,00Cluj O topen i 07 ,00 şi 16,35
in iCluj O topen i 07,00Cluj -> O topeni 15,15
v in e riCluj -> O topen i 07 ,00 şi 20,10Cluj -> O topen i - 20,35
s îm b ă tă Cluj -» O topen i - 07,00
d u m in ică Cluj -» O topen i 07 ,00 şi 15,15
ORARUL C U R S E L O R EXTERNECluj -> FrankfurtDuminică, m arţi şi jo i 9,40Frankfurt -> ClujDuminică, m arţi ş l joi 11,50Cluj Vienaluni, m iercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena -9 Clujluni, m iercuri -1 1 ,1 5 , vineri 17,00 Cluj -> Bolognaluni, m iercuri - 9,15, vineri -13,15 Bologna -> Clujluni, m iercuri - 12,10, v ineri 16,10.
Rezervări prin telefon sau la sediul Urmei: E X IM T U R , slr. A. Şajjura 34-36
Tel/Fax 064-433559,193442 5
E X IM T U R , str. Napoca 2-4 Tei/Fax 064-198755,199293
lelefon 19-13-G3. o rar 8-20.Farm acii c u se rv ic iu perm anen t:
.S im bătâ, 26 ianuarie : Fn'm ncia' r.r 5 C’om.y s p .ţa Unun nr. 10. te oL n 19-13-73. cr.v 8-20. F.-rnacin i'f. ’ . P -;,1 L:PerlA;u nr. 31. lefe'on 19-4 6-00. c r .r S-16. Farmacia nr. 8. r-fi. H c-ca n- 83. te V o n 13-04-13. c.'.rr f*. 17. Fa-r-n - a r.r. 115. slr. N. P.i-.c-iV rr 7. te e 'm 14-58-93, crar 8-14. -arm,ne a r ' 116. slr. Bucegi nr. 5. te 'e 'o n 19. 13.21, 0 rar 8-14. F a 'm n -a nr. 6P. şrr T. Vuu nr. 26. l e e ' n j ; . 50-71. c rar 8-14. PF nr, 3 (oar-M. P .;a Gâ'-i nr. 3. te'efon 13- 04-26. C'.nr P-14
D um inică, 20 ianuarie : Farmacia nr. 5 C ;en'at-.s. P -ţa Unim nr, 10.
Farm acia nr. 1, P-ţo Libertăţi nr, 31 te'efon 19-46-06. o rar 8-20. Farmacia’CYNARA", C a le a Floreşti nr.75 , tel.42.62.72. orar non-stop. Farmacia "Remediumfaim". B-dul 21 Decembrie nr. 131. Ie!. 41-29-01. orar non-stop.
Farm acii c u se rv ic iu p relung it: Farm acia "DAPHNE", slr. Plopilor nr. £0. letefon 4 2 9 .405 , orar: sîm bătă - 9-13. dum inică - 10-13, Farm acia Tnierphnrm ". slr. Primăverii nr. 5,
' lelefon 42-71-95. o rar 8-22, Farmacia 'C fem alisfa rm ", P -ţa Unirii nr. 10. lelefon 19-13-G3. o rar 8-22.
G ard a do n o a p te : Farmacia nr. 5 • C lem atis. P -ţa Unirii nr. 10. telefon
19-13-63. o rar 20-8.
E 7 7R e p u b l ic a - O R A D E V ÎR F 2,
S U A - p re m ie ră (1 0 ,3 0 ; 13; 15,30; 18 ; 2 0 .3 0 : 2 3 ). S îm b ă tă , dum inică, joi - S p e c ta c o le le în c e p d e la ora
F ilm e e u r o p e n e în t o p 2 0 0 1 . 2 5 -2 7 .0 1 - DANSlND CU
3 1 I A N U A R I E
13 * A rtaN O A PT E A . D a n e m a rc a . F ran la (12 ; 14 ,30 ; 17; 1 9 ,3 0 ; 22); 18-29 - C O N D A M N A Ţ I L A D R A G O S T E . F ra n la (12 ; 1 4 ,3 0 ; 17; 19,30); 30- 31 .0 1 - IO A N A D 'A R C . F ran ţa (11; 14; 17; 2 0 ) * V ic to ria - L A R A C R O F T : T O M B R A ID E R . SUA (11; 13: 15; 17; 19) * F a v o r it - DR. D O L IT T L E 2. SU A (13; 15; 17; 19) * M ă ră ş ti - C flN I Ş l PISICI, SUA (13 : 15; 17; 19) Luni închis.
TU R D A - F o x - C O D D E A C C E S : S W O R D F IS H , SU A (13; 15; 17; 19). V ineri, s im b ă tâ , dum in ică - s p e c ta c o le c u tarif re d u s d e la ora 21.
D E J - A rta - M A I R Ă U N U S E P O A T E , SU A (15 ; 17; 19); vineri, s îm b ă tă , d u m in ică - sp e c ta c o le c u ta rif re d u s d e la o ra 21.
G H E R L A - P a c e a - S C O R F IN A L , SU A (15; 17; 19). Vineri, s îm bă tă , d u m in ică - s p e c ta c o le cu tarif re d u s d e la o ra 2 1 . Jo i - închis.
Sîm bătă, 26 ianuarie7,00 Ceasul deşteptător 8,00
D esene anim ate; 8,50 Garajul lui Ziggy; 10,20 Necazuri de puştoaică (s); 11,10 Auto club; 11,55 O vedetă populară; 12,45 Debut 50 plus; 13,45 Jurnalu l d e prînz; 14,00 D esene animate; 14,25 Gepetto (muzical, SUA 2000); 16,00 Garantai 100%; 17,00 Ora G; 18,00 Teleenciclopedia; 19,00 1 Muzica e viaţa mea!; 20,00 Jurnal.. M eteo . Spo rt; 20,25 A genda europeană; 20,30 Titanii (s); 21,30 Nimic nu o poate opri (dramă, SUA, '91); 23,05 Jurnalul de noapte; 23,20 Somnul de veci (poliţist, SUA '78); 1,05 Garantat 100% (r); 2,05 Jurnal (r); 2,40 Profesioniştii (r).
Duminică, 27 ianuarie ’ 7 ,00 U niversul credinţei; 9 ,10
D esene anim ate; 9,40 Domnişoara Zorro (s); 10,30 Viaţa satului; 12,00 Tezaur folcloric; 13,00 Conferinţa de presă; 13,45 Jurnalul de prînz; 14,00 Spectacolul lumii; 14,30 O broscuţă de milioane (comedie, SUA, 1997); 16,00 Bun de tipar; 17,30 Bravo, bravissimo!; 19,00 Glume, boacăne, ■ aventuri; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,30 Ghici cine v ineja tine...; 21,30 Valul udgaş (acţiune, SUA, '95); 23,20 Jurnalu l d e noapte; 23,45 Bravo, bravissimo! (r); 1,15 Ghici cine vine la tine... (r); 2,15 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2,45 Bun de tipar (r); 3,45 Muzica e viaţa m ea (r).
c• te le sp e c ta to r
^ Sîmbătă, 26 ianuarie • " • " P 7,00 Sheena (s/r); 8,00 •Dragostea, bat-o vina (comedie, SUA 1967); 10,00 Casa de piatră; 10,30 Roata de rezervă; 11,00 BT. Emisiune despre informatică; 11,30 Revolverul (r); -13,30 Calea misterelor (s); .14,30 Gong Show (r); 16,30 Muntele Grizzly (SF, SUA, 1997); 18,00 Misiune imposibilă (s); 19,00 Observator; 19,50 Sport; 20,00 Vînătoarea lui Octombrie Roşu (thriller, SUA, 1990); 22,30 Fotbal din Primera Division; 0,30
. Muntele Grizzly (r); 2,00 Observator (r); 3,00. Dragostea, bat-o vina (r); 5,00 C asa de piatră (r); 5,30 Roata de rezervă (r).
Duminică, 27 ianuarie 6,30 Vînătoarea lui Octombrie Roşu
(r); 9,00 Calea misterelor (s, r); 10,00 Animax (d.a.); 11,00 Robocop (d.a.);11 .30 B ettel (s); 12 ,00 M isiune imposibilă (s,r); 13,00 Hi-Q cu noi; 15,00 MacGyvder (s); 16,00 Totul pentru putere (dramă, SUA, 1990); '18.30 7 zile; 19,00 Observator; 19,50 Sport; 20,00 Echipa fantastică; 22,00 Crima de la miezul nopţii (thriller, SUA, 1997); 23,30 Povestiri de la Hollywood (muzical, SUA, 1994); 1,30 Observator (r); 2,00 Totul despre putere (r); 3,30 Crima de la miezul nopţii (r); 5,00 Hi- Q cu noi (r).
t v r € > Sîm bătă, 26 ianuarie8 ,1 0 Reform a ia bani
m ărunţi; 8 ,40 Arta apărării; 9,10 D esene anim ate (r); 10,30 Arca lui Noe; 11,00 Lumea lui Chiţ-Chiţ; 11,45 Magicianul (s); 12,10 Piatra magică (s); 12,40 Poliţia judiciară (s); 13,30 Atlas;14.05 Planeta singuratică; 15,00 Ştiri;15.05 Bărbaţi, la cratiţăl; 16,05 Feţe;16.15 Băieţi buni, băieţi răi (s); 17,05 Timpul trecut; 18,05 Călătorind prin ţară (documentar);. 18,40 Mercury (s); 19,25 Scurte povestiri cinematografice: Cucerirea spaţiului (s); 20,00 Largul mării (dram ă, Italia '98); 21,30 Ce nemaiporrfenit! (serial); 22,05 Jocurile minţii (s); 22,50 Despre viaţă şi sex (doc.); 23,40 Război personal (r, SUA, 1998); 2,00 Mercury (r); 2,45 Despre viaţă şi sex (r).
Duminică, 27 ianuarie 8 ,30 Tradiţii; 9,00 Medalion de
interpret; 9,30 Ferma; 10,30 Cronici votive; 11,00 Prietenii lui Piticot; 11,45 Magicianul (s); 12,10 Piatra, magică (s); .12,45 Wishbone (s); 13,15 Paradisul de lingă noi; 13,45„Aleea cu ghipi; 14,05 Splendorile naturii; 15,05 Gata cu fumurile!; 15,15 Corpul uman (do.);16.15 Băieţi, buni, băieţi răi (s); 17,00 Sabrina, vrăjitoarea adolescentă (s );17,30 Iubiri celebre ale secolului XX (s);18.05 Expediţie in necunoscut (doc.);18,35 Mercury (s); 19,25 Scurte povestiri cinematografice: Faimosul O’Grady (s); 20,00 Adevărata mamă (melodramă, lt., '99); 21,40 Ce nemaipomenit! (s); 22,15 Jocurile minţii (s); 22,50 Concert. Sting; 23,50 Iubire neîmplinită (satiră, Spania, ’92); 1,25 Planeta singuratică (r); 2,15 Mercury (r).
p r o Sîm bătă, 26 ianuarie nyk-bai 7 ,30 D esene anim ate;9.00 Apărătorii p lanetei (s); 9,20 Aventurile lui Papirus (d.a.); 9,40 Pokem on (s); 10,00 D om nişoara vedetă (film muzical SUA 1938); 11,20 Lanţul slăbiciunilor (r); 12,10 Gillette - lum ea sportului; 12,20 Snowpoard magazin; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Nebun după tine (s); 13,25 News Radio (s); 13,50 Review Show Monte Carto; 14,50 Patru anotimpuri (dramă, SUA, 1981); 16,30 Zero; 17,00 înapoi în viitor 2 (comedie SF, SUA,' '89);19.00 Ştirile Pro TV; 20,00 Nouă luni (comedie romantică, SUA,.'95); 22,00 Totul d e sp re sex (s); 22 ,30 Oz, închisoarea federală (s); 23,15 Prinţul tenebrelor (s); 0,00 Secretul casei (horror, SUA, 1984); 1,45 Patru
- anotimpuri (r); 3,15 Nebun după tine (0- - .
Duminică, 27 ianuarie 7 ,0 0 D e se n e ' an im a te ; 8 ,30
Apărătorii planetei (s); 9,00 Action Man (d.a.): 9,30 Pokemon (d.a.); 10,00 Lanţul slăbiciunilor (r); 11,00 Parte de carte: 12,00 Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Nouă luni (r); 14 ,45 T ăticu’ p ic ioare lungi (muzical, SUA, ’55); 16,50 M arcă înregistrată; 17,20 Oamenii apelor, (dramă, SUA, 1999); 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Băieţi buni (thriller, SUA, 1995); 22,35 Prietenii tăi (s); 23.00. Ultimele zile ale războiului din Vietnam (dramă, SUA, 1989); 0,30 Străinul din casă (thriller, SUA, ’44); 1,45 Tăticu' picioare lungi (r); 3,45 Oamenii apelor (r); 5,30 Fotbal din Divizia A (r); 6,00 Profeţii depre trecut (r).
t m'm m s M n B
a n i m ih i i u mIC. 151)
♦ i.t« Sîm bătă, 26 ianuariePrimul sa lu t 8:00-11:00; Ştiri: 09 00. 10:00, 13:00, 21:00; Meteo,
q q utilitare 8:10. R evista prese i locale 8,20; H oroscop 8:50, 9:50; Ce mai ' • r î s crede lum ea 9:20; Program c inem a 10:20; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Hei rup • c u Ştefan Coroian - emisiune de muzică româneascăIA- Cnsfi'î «mKi'nrtfsfA . /"d PWcf/'an Uirraeanii 1 7-fW Sf/V/ n'fKI'113Q-12.30; Spaţii a m b ie n ta le -cu Cristian M ureşanu 13:00-17:00; Ştiri 13:00; C ountry m u sic USA - c u Călin Deac 17:00 -18:00; Program informativ BBC18 00-18.30. Ştiri - retrospectiva zilei 21:00; Noaptea ta CD Radio - dedicaţii ̂ muzicale.
Duminică, 27 ianuarie Primul sa /u t 8 00-11:00: Ştiri: 09.00,10:00,13:00,15,00,19:00; Meteo, utilitare
8,20; H oroscop 8:50. 9:50; Program cinem a - 9:20; Ce m al crede lumea - retrospectiva săptămînii 10:15; Program inform ativ B B C 11:00 -11:15; Countrym u sic USA - cu Călin Deac (r.) - 11:30-12:30; H ei rup - c u Ş te fa n Coroian (r.) -------- _ . _ , (r.) 17:00-18:00; Program informativ16 00-17:00; T7ie m ix - c u TudorR uncanu ( . . , ____ ____B B C 1800 -18 :30 \ Ş tiri - 19,00; Ilustraţii c inem atografice - muzică de film - cu Cristian M ureşanu 21:20.
U N I P L U S R a d i o Sîm bătă, 26 ianuarieProgram inform ativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8,20. 14,00-14,30, 18,00-18,30,
21 00-21.30; 6,30-10,00 Uniplus d e d im in ea ţa ; 10,00-14,00 Sindrofia de w eekend , 12,00-13,00 Pop-piusr. 15,00-22,00 Program m uzical, 22,00-23,00 R itm uri fierbinp c u RONA, 23,00-6,00 PARTY.
Duminică, 27 ianuarie Program in form ativ BBC: 6,00*6,30, 8,00-8,20, 14,00-14,30. 18.00-18,30,
21.00-21,30; 6.30-10.00 Uniplus d e d im ineaţa; 10,00-14,00 Sindrofia de w eekend; 15,00-22,00 Program muzical, 22,00-6,00 PARTY.
muzică realizată de Dan Moşoiu. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 Pe p o te c i d e c în tec drag. 11,00 Transm isiuni d e fotbal; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Cavalerii m ese i rotunde, talk-show pe teme politice - prezintă Mihai Midâuş; 14,00 Program m uzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHr, 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05-19,00 Almanah cultural. Realizator: Radu Sâptăcan & Dan Banciu; 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Sfera magică, redactor Stana Sevianu; 20,00-21,50 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului;22.00 Pe 95,6 MHz Program muzical. ■
Duminică, 27 ianuarie 6,00 Bună dimineaţa de duminică p e 95,6 MHr, 8,00 La izvor de c înt f i dor.
Muzică populară. Prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea, armatei. 10,00 Sesam , deschide-te. Emisiune pentru cop».' Prezintă Rodica Tulbure. 10,30 Din discoteca unui meloman amator. 11,00 Radioduminica;13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Sâsârman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri 18,05 Peluza radio - cu loan Vasile Vanea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 20,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 22,00 închiderea programului
RADIO FIR 96 ,2 FM DEJ
Î(C T ))); Sîm bătă, 26 ianuarie8.00-8.30 BBC, 8.30-10.00 Cafeaua d e dim ineaţă; 10.00 Country
Club (r); 11.00-14.00 La s firşit d e săptămînă; 14.00) BB C ; 14.30 Noititluri d e la case le d e d iscu ri 15.00 A ud iose lect,; 16 00 Tehnom ania ; 17.00 7op-ren ; 18.00 BBC, 19.30 Snergia; 20.30-04.00 R adiod isco teca - Dan Brad.
Duminică, 27 ianuarie 8.00-8.30 BBC; 8.45-9.00 Evanghelia d e dum inică; 9 .00 Cafeaua de
dimineaţă; 10.00 Doar o poantă sâ-ti m a i sp u n (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu);11.00 Sport FM (George Ciodăus si Alin Botioc); 13.00 F onoteca de su fle t (r)14.00 BBC; 16 00 C ountry Club; 17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 BBC; 19.30 Httmnc,21.00 Taxi Music.
^ fC L U J Sîm bătă, 26 ianuarie 6,00 B u n ^ dimineaţa - O emisiune de informaţii, actualităţi şi
Sîmbătă,. 26 ianuarie ÎN WEEKEND, DĂ BUNĂ
DIMINEAŢA, 8.00 - 11.00; 3 CEASURI DE SÂMBĂTĂ 11.00 - 14.00, muzică, horoscop, ştiri, divertisment; ZIG ZAG MUZICAL 14.00 — 22.00, muzică, divertisment, dedicaţii, cu Ciprian Muncelean; FIRUL ROŞU, 16.00 - 17.00 şi 21.00 - 22.00, dedicaţii muzicale în direct; JURNALUL BBC - , 8.00, 11.00,
' 14.00,18.00; ŞTIRILE RADIO FIR 9.30, 12.30; CASĂ DE PIATRĂ 17.00 - 17.30, cu Alina Terpe; CU Şl PENTRU ADOLESCENŢI. 18.30 - 19.00, realizator Alina Terpe; TOP EVERGREEN, 19.00 - 20.00 , realizator Alina Terpe; SATURDAY NIGHT - TOP 50 RADIO FIR 22.00 - 03.00, clasam ent muzical, răspunsuri la scrisori,^divertisment, cu Florin G rosu '
Duminică, 27 ianuarie LUMEA COPIILOR 10.00 - 10.30, em isiune pen tru copii, cu Alina Terpe;
DUMINICANMPREUNĂ , 10.00 - 14.00, Divertisment, muzică, informaţii utile, power play; cu Ciprian Munceiean; JURNAL BBC 11.00,14.00,18.00; PE SOMEŞ ÎN SUS ŞI-N JOS, 14.30 -15 .30 , em isiune de m uzică populară, realizator Nelu Dordoi.
Sîm bătă, 26 ianuarie7,00 Ştirile de Acasă (r);
7.30 Căsuţa poveştilor (r); 8,00 Vei fi a m ea , Palom a! (r); 9,00 Luisa Fernanda (s); 12,10 Dădaca (r); 12,40
‘Salome (r); 13,30 Muzica de Acasă;14.00 Călătorie spre centrul Pâmîntului (r); 15,00 Căsuţa poveştilor(s); 15,30 Acasă la ... cu Ruxandra Săraru (r);16.00 Femei înşelate (s); 17,30 Vei fi a mea, Paloma! (s); 18,30 Poveştiri adevărate; 19,00 Intrusa (s); 20,30 Seducţie ($); 21,30 Curcanii (s); 22,20 Femeile lui Andrew (s); 22,50 Dădaca (s); 23,15 Poveştiri adevăra te (r); 23.45 D ansează cu mine! (r); 0,45 S în g e din s îngele m eu (s); 1,15 Curcanii (r); 2,00 Muzica de acasă, muzica nopţii; 3,30 Acasă la români, cînfâ-mi lâuîare! (r); 4,30 A casă la români - muzică populară (r).
Duminică, 27 ianuarie 7,00 Poveştiri adevărate (r); 7,30
Căsuţa poveştilor (r); 8,00 Vei fi a mea, Paloma! (r); 9,00 Luisa Fernanda (s);10.30 îngeraşul (s); 11,20 Dădaca (r); 11,50 Intrusa (r); 13,25 Seducţie (r); 14,15 Lumi diferite (s); 15,00 Căsuţa poveştilor; 15,30 La casa de vis; 16,00 la'-mâ Acasă!; 16,30 D ragoste şi putere (s); 17,30 Vei fi a mea, Paioma! (s); 18,30 Poveştiri adevărate; 19,00 Intrusa (s);'20,30 Seducţie (s); 21,30 însurat cu o criminală (comedie, SUA, 1993); 23,10 O mamă şi jumătate (s); 23,35 Poveştiri adevărate (r); 0,05 90- 60-90 Fotomodele (s); 0,55 Sînge din s îngele meu (s); 1,35 M uzica de Acasă, muzica nopţii; 3,30 A casă la români, cîntă-mi, lâutare! (r).
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările inten’enite în programele posturilor de televiziune.
Astăzi, i e la ora 18,00: RETROSPECTIVA TELE 7 ACTUAL
T E A T R U b N A T I O N A L
S î m b ă t ă ş i d u m i n i c ă , d e i a o r a 1 9 ,0 0 :
ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE CUCI
d e D a le W a s s e r m a n
O P E R A M A G H I A R A
Sîmbătă, de la ora 15,00: NUNTA LUI CSIPIKE Duminică, de la ora 11,00:
LILIACUL
p ţS -S » Sîm bătă, 26 ianuariepjLîJ-.;. j qo |mpaC(. (r). 7 30 Rea[TV (r); 8,00 Desene animate; 11, Sport magazin; 14,00 Motor; 14,30 Exploziv (mag.); 15,00 Special; 16,00 Impact; 16 ,30 Justiţie m ilitară (r); 17 ,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 19,00 Camera de rîs; 19,30 Real TV; 20,00 Rîul morţii (aventuri, SUA, 1989);22.00 în căutarea dreptăţii (s); 23,00 Justiţie militară (s); 0,00 M.A.S.H. (r); 0,30 Camera de rîs (r); 1,00 Real TV (r); 1,30 Focus (r).
Duminică, 27 ianuarie 7,00 Program pentru copii; 10,00
- Creaturi sălbatice (s); 11,00 Tradiţiile românilor; 11,30 în căutarea dreptăţii (r); 12,30 Justiţie militară (r); 13,30 Levintza prezintă; 14,00 Cam era de rîs; 15,00 Real TV; 16,00 Cronica cîrcgtaşilor (r); 17,00 Copiii spun lucruri tră sn ite (r); 18 ,00 F o cu s; 19 ,00 Camera de rîs; 19,30 Real TV; 20,00 Misionaruf (dramă M.Britanie-Franţa- SUA, 1992); 22,00 în căutarea dreptăţii (s); 23,00 Justiţie militară (s); 0,00 Camera de rîs(r); 0,30 Real TV (r);1.00 Focus (r). '
Oferă publicului larg, de luniptm sîmbătă, între orele 10-20:\ fitn ess "asistat î e instrui specializai / : . - ,
- aparatură complexă de body-building şi recuperare- masaj şi kinetoterapie
aplicaţii de parafină.. - 'saună ■ ...
- hidroterapie în bazin încă!:- aerobic ■ .- recuperare medicală totul sub strictă supravegt
control medical.Acces individual sau pe bază &
abonament.Informaţii ş i programări: 094-578429; 184176.
Sîm bătă, 26 ianuarie ă fc to c 7,35 ştiri (r); 7,50 Muzică;
10.00 Tentaţii (r); 11,00 Documentar DW; 12,00 Reportaj Tele 7 (r); 12,30 Cinetour; 13,00 C întece populare;13.30 Melodii, melodii; 14,00 Labirintul sufletului (f/r); 15,30 Documentar DW;16.00 Club abc; 17,00 As show; 18,00 G erm ania în d irec t (do); 18 ,3 0 Telejurnal; 19,00 Caleidoscopul artelor;19.30 Prieten sau duşman (thriller SUA 1998); 21,00 C inetour (r); 21 ,30 Germania în direct (r); 22,00 Fără limite (f.SUA 1995); 23,30 Ştiri; 23,45 Muzică.-
Duminică, 27 ianuarie 7,35 Ştiri (r); 7,50 Muzică; 10,00
Tentaţii (r); 10,30 D esene animate;11.00 Documentar (r); 12,00 Tentaţii (r); 12,30 Club abc (r); 13,30 Melodii, melodii; 14,00 Prieten sau duşm an (II r); 15,30 Germania astăzi (do); 16,00 Cîntece populare; 17,00 As show (r);18.00 D ocum entar DW - P u te re a politicii; 18,30 T eleju rnal; 19 ,00 Documentar; 19,30 Film artistic; 21,00 Cîntece populare; 22,00 Loto-Pariu Trio - Bingo; 22,30 Documentar; 23,30 Ştiri; 23,45 Muzică; 1,00 Activ FM, 92,7.
D ispensaru l P oliclin ic cu Plată
i n s t i t u t i e c u v e c h i
renume in asigurarea consultaţiilor medicale,
a n g a j e a z ă m e d i c i d e
t o a t e s p e c i a l i t ă ţ i l e .
A dresa: Ştefan Ludwig Rotii (fosta M âloasa) n r . 19. Te!.: 130.330 sau 432.557.
LaCABINET MEDICAL DE
STOMATOLOGIECalea Molilor nr. 106, ap. 5
Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic prima;
s tr .P R O P C tO R T E A nr.9 (ca rt/o r G rfg o rescu )
C O N S U L T A Ţ U :
P r o f .d r . L U C IA N LAZĂR(G inecologic, Chirurgie, Oncologe.1
L, Mi: 15-18; M a, J : 16”-18 ' Dr. V A L E N T IN P O P E S C U
(C hirurgie, Oncologie) M a, J : 1 4 JO-1 6 ; V: 15-1?
S : 9 - 1 1Dr. D A N -S O R IN POPESCU
(Urologie)L, Ml: 1 8 - 2 0 ; Ma, J ilS '-Z J
V; 16-20 P R O G R A M A R E :
te l /f a x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4 în timpul o re lo r d e funcţionare
a cabinetului -
MEDIPRAX Centru medical
Prof. Dr. HUŢANU loan Cluj-Napoca,
str. Ion M eşter 2/21 C O N S U L T A Ţ II,
T R A T A M E N T E , URGENŢE:
C H IR U R G IE PEDIATRICĂ;O R T O P E D IE ;M ALFO RM A ŢIIC O N G E N IT A L E ;U R O L O G IE PEDIATRICA:P E D IA T R IE ;M ED ICIN Ă G EN E RA L Ă ;D E R M A T O L O G IE ;H O M E O P A T IE ;B IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE .Informaţii, programări la telefon
(064) 421806; 094-605935.
Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de
l.ilîlIRtTlllill, IIK SlViTATE IH ŞU M stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vinen, între orele 8 - 22, Vă aşteptam apelurile la numărul 186864._____
Aici ar putea fl reclama dumneavoastră U d / ' ! ! V
Z iaru l n o s tru f o lo s e ş te ştiri fu rn iz a te d e a g e n ţ i i le
R O M P R E S ş i M E D IA F A X .
B s i t i k â
| "CO RRIERE DELLA SERA"
i Stăm de vorbă cu Elie Wiesel,■| laureat al Premiului Nobel pentruj . Pace, care com pară data de 11 j septembrie cu A uschw itz şi cu| Hiroşima. Pe data de 27 ianuarie,[\ Ziua A ducerii A m inte, se va■j reprezenta una. dintre cele maij faimoase opere ale sale, “Noaptea”,j în trebare: în cartea “Răul şii; exilul”, dv. aţi spus: “Auschwitz:j este s f îr ş i tu l , H iro ş im a■) începutul..., d a r riscăm să avem,j alte Hiroşime”.’ în acest itinerariu1 al tragediei, unde anum e a r trebui] să situăm da ta de 11 septembrie! 2001? ; j Răspuns: Probabil, data de 11| septembrie trebuie situată la mijloc;
iar dacă nu sîntem atenţi, dacă uităm prea repede, atunci este posibilă o altă Hiroşima; un alt Auschwitz nu, dar o altă Hiroşima da. Poate că exista atît de multă ură în anii aceia, pe vrem ea aceea, în acele
i evenimente încît au răm as încăurme. A şa cum'' vo rb im de precipitare radioactivă putem vorbi de precipitare a urii. Iar după 50 de
'ăa i, sîn tem m arto rii acestei
precipitări şi a “reactivării”, acestor cenuşi de ură ce mai mocnesc; ele sînt răspîndite de fanatici care cred că-1 au pe D-zeu de partea-lor. Şi mai cred că D-zeu a devenit un complice al lor, lin complice la asasinate şi asasin. Cum este oare posibil să-l implice pe Dumnezeu •într-un asasinat?
î: în rom anul “ Uitarea”, vorbiţi despre boala Alzheimer. Teama de p ierdere a m em oriei apare ca un leitmotiv în m ajoritatea, operelor- dv. A ceastă boa lă îng roz itoare pare a fi o. m etaforă a vrem urilor noastre, în care, prea adesea, u ra şi violenţa au cîştig de cauză. Cum poate oare omul, după Eveniment, să continue să repete greşelile şi atrocităţile trecutului?
R: Eu mă întreb ce se întîmplă cu om enirea care nu învaţă din lecţiile trecutului? Aş vrea să, ştiu. Problema este că natura umană nu poate fi schimbată atît de rapid. A m enin ţarea pen tru această generaţie, acest’secol, pentru tinerii şi copiii de azi, este fanatismul, ura: ura rasială, ura religioasă, ura etnică," ura culturală. Iar ura. este ca un cancer, cînd există este greu de oprit
fiindcă el contagiază celulă după celulă, articulaţii, persoane pînă la moarte. -
î : în cartea “Evreul ră tăcito r” , Dv. a ţi scris: “La A uschwitz a m urit nu numai omul, ci şi ideea de om”. După ce aţi trecut prin “ ră u l ab so lu t”, m ai aveţi încă în c r e d e re în om ? M ai av e ţi încredere în Bine? .
R : N u se poate concepe Auschwitzul cu Dumnezeu, nici fară Dumnezeu. Şi ea atare ne aflăm în faţa unei dileme. Deci, ce-i de făcut? Continuăm să ne punem această întrebare şi răspundem că nu se poate concepe Auschwitzul avînd încredere în om şi nici fară. Unde era omenirea în anii aceia? E prea uşor sa spunem că totul este de la Dumnezeu. Şi oamenii? Auschwitz- ail nu a coborît din cer. A fost conceput de om, construit de oin, făcut “eficient” de către om. A fost rezultatul muncii omului. Adesea a unor oameni inteligenţi; unii chiar culţi şi bine educaţi. Şi atunci de ce să educi? Eu sînt un educator. De ce să credem în cultură? Eu sînt un scriitor. De fapt, nu am un răspuns adevărat. Tot ceea ce pot spune este:
care-i a lte rna tiva? Să m ergi împotriva umanităţii? Nu p pot facep m-aş trăda pe mine însumi. Atunci să muncim şi sâ încercăm să dăm o semnificaţie lucrurilor care încă nu o au. Dar să o facem întotdeauna pentru omenire, nu împotriva ei.
î : în u ltim ii an i, E u ro p a a cunoscut ororile din Bosnia şi din Kosovo. Ce anum e a r trebu i să-i învăţăm pe copiii noştri pen tru ca sfîrşitul oricărui genocid să devină realitate şi nu numai un vis?
R: Am vizitat Balcanii, am fost acolo, am fost la Sarajevo, am fost în Bosnia în timpul masacrelor. îmi amintesc că mă învîrteam prin locurile acelea -întrebîndu-i pe oameni: “De Ce faceţi asta? De unde toată această- ură?’ La care, spre uimirea mea, au evocat puterea memoriei, spunînd: “Ce înseamnă?-Dar bunicul meu a fost ucis, sau umilit, de unchiul său, de fratele bunicului său, cum pot să uit?” Şi din cauza unor fapte ce au avut loc cu 200 de ani mai devreme, luptau unul îm potriva ce lu ila lt, omorîndu-se reciproc. Eu cred câ memoria este un remediu împotriva urii, dar ei folosesc memoria pentru a răspîndi ură.
DEMISIA LUI ABBFAT- O AMENINŢARE
SEBIOASÂ SAU UN TRUC POLITIC?
RUSIA DUCE 0 POLITICĂ ACTIVĂ ÎN REGIUNEA MĂRII CASPICE"U T R O "
Pe data de 21 ianuarie, la Moscova a sosit preşedintele T urkm enistanului, Saparm urat Niazov, iar pe data de 24 - liderul azer Gheidar Aliev. Moscova continuă sâ acţioneze destul de activ în direcţia regiunii caspice, astfel că una dintre problem ele care, cu siguranţă, vor fi abordate în cadrul acestor două vizite este statutul de drept al Mării Caspice.
La ora actuală, toate statele care au ieşire la Marea Caspică, cu excepţia Iranului, au adoptat, în linii m ari, poziţia Rusiei: să se împartă pe sectoare naţionale doar fundul mării, iar apa şi suprafaţa apei ( cu excepţia unei zone mici, situate în apropierea malurilor) să fie lăsate pentru folosinţă comună. Cu toate acestea, pînă acum continuă sâ se menţină divergenţe serioase cu privire la felul în care trebuie trasată linia de demarcaţie de pe fundul m ării, a d ic ă ex a c t a c o lo unde se a flă zăcămintele de cărbune.
Cea mai m are iritare o manifestă, în acest sens,.fcTiiar Turkm enbaşi (liderul turkm en), care doreşte sâ traseze linia de demarcaţie în felul său propriu: astfel încît Turkmenistanul sâ obţină zăcăm intele pe care şi le dispută cu Azerbaidjanul. U n statut al Mării Caspice care
lasă apa şi suprafaţa ei în folosinţă comună îi convine Moscovei prin faptul câ acesta ar crea un im pediment ju rid ic în calea construcţiei, fară o punere de acord prealabilă a tuturor p a rtic ip an ţilo r la n eg o c ie ri, de conducte transcasp ice , care să a s ig u re exportu l de cărbune turkmen şi kazah în afara teritoriului R usiei.
D e ce, totuşi, A zerbaidjanul a acceptat, în cele din urmă, propunerile Federaţiei Ruse cu priv ire la statutul M ării Caspice? Acest lucru s-a întîm plat deoarece statul azer a înţeles fap tu l câ, fă ră o re g le m e n ta re a aceste i problem e, atragerea unor investiţii occidentale cu adevărat sem nificative pentru proiectele c a sp ice se p re z in tă ca un lucru abso lu t nerealis t. Iar fără aceste investiţii, statele participante nu vor putea să se elibereze de dependenţa “excesivă” faţă de Rusia. în acest context, şi actuala nebulozitate referitoare la s ta tu tu l M ării C asp ice p are sâ-i convină M oscovei. Visuri despre o libertate mai mare de acţiune nutreşte pînă şi prietenul Rusiei, K azahstanu l, iar aceste v ise sîn t absolu t întem eiate. Şi atunci, ce sâ mai vorbim despre A zerbaidjan, republică ce se erijează în unul d in tre lid e rii “o p o z iţ ie i in te rn e ” a C SI organizaţia G UU AM , form ată din Georgia,
Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan şi Republica M oldova.
Cu toate acestea, după vizita de anul trecut de la Baku a lui V ladim ir Puţin, relaţiile ruso- azere s-au înscris pe o linie ascendentă. în ceea ce-1 priveşte pe liderul azer, G heidar A liev , ace s ta a accep ta t, p ro b a b il, să-şi c o re c te z e fo s ta lin ie p o li tic ă în t ru c î t a conştientizat lipsa de perspectivă a ignorării continue a intereselor vecinului său nordic. O m u lţim e de p ro b le m e , c a re a ltă d a tă caracterizau relaţiile bilaterale ruso-azere, par să se fi anulat dintr-o dată; comerţul bilateral a dobîndit un nou avînt. Im prim înd această corecţie cursului său politic, G heidar A liev a m anifestat o înţelepciune a cărei lipsă i-a atras lovituri serioase liderului georgian, Eduard Şevardnadze. .
Care este, în acest sens, atitudinea Moscovei? Preşedintele rus, Vladimir Puţin, desfăşoară în această regiune o politică asem ănătoare celei pe care o desfăşoară SUA în Orientul Mijlociu, unde, după cum se ştie, Washingtonul se sprijină nu numai pe unicul său aliat ( Israelul), dar şi pe alte forţe. Aliatul istoric al Rusiei este, în Transcaucazia, Armenia. La ora actuală, însă, curba prea bruscă în direcţia Erevanului pare să se îndrepte.
<c 'V E ST I"
Incapacitatea liderului palestinian de a-i înfrîna pe colegii săi extremişti a făcut ca pînă şi .acei politicieni occidentali,' care pînă mai de curînd
.încercau să păstreze o atitudine echidistantă faţă de ambele părţi aflate în conflict, sâ-i întoarcă spatele. însă pen tru a reuşi să i se opună Israelului, Yasser Arafat are nevoie de o minimă susţinere din partea Occidentului, chiar şi de una nu foarte sinceră, chiar şi de una condiţionată. Ce ar putea determina Occidentul sâ manifeste o asemenea susţinere? Una din două: fie rezultatele a c tiv ită ţii a n ti te ro ris te ale A d m in is tra ţie i palestiniene, fie teama de un haos total în Orientul Mijlociu. Prima variantă este greu de realizat. In pofida faptului că autoritatea lui Yasser Arafat se m enţine-printre palestinieni, Adm inistraţia palestiniană nu are forţă sau dorinţă pentru a-şi impune controlul asupra tuturor extremiştilor.
Rămîne doar cea de-a doua variantă: scoaterea din mînecă a ultimului atu. Yasser Arafat este unicul politician care poate fi denum it lider
•naţional, chiar dacă şi cu anumite rezerve. Fără Arafat, Administraţia palestiniană se va prăbuşi. Pentru că influenţa unui asemenea “guvern” se va extinde asupra unui singur cartier, în care locuiesc membrii familiilor “miniştrilor”. Posibila retragere a lui Arafat pune toate părţile interesate în aplanarea conflictului în faţa perspectivei de a avea, în Orientul Mijlociu, un teritoriu aflat în afara oricărui con trp i, plin de arm e şi de organizaţii extremiste. într-adevăr, o imagine prea pu ţin p lăcu tă , ca re am enin ţă cu d iv e rse com plicaţii, şi absolut “ în p lus” în cadrul campaniei de luptă împotriva terorismului. Pentru că, aici, lucrurile nu se vor rezuma la un “simplu covor de bombe” .
A trebuit doar atît: sâ fie invitaţi jurnaliştii dc Ia Newsweek şi sâ li se acorde un interviu cu remarci de genul “este greu să porţi un dialog, cînd tancurile partenerului de tratative se află Ia circa 77 de yarzi de tine”; “declaraţiile lui Sharon cu privire la implicarea conducerii palestiniene în acţiunile teroriste subm inează .p restig iu l Autonomiei”; “blocada impusă de Israel asupra oraşului Bethleem, în perioada sărbătorilor de iarnă, este o insultă la adresa întregii lumi creştine”. Şi, imediat după aceste declaraţii, sâ strecori o informaţie despre o posibilă viitoare demisie. Toate acestea, împreună cu recenta declaraţie a cunoscutului şcic işlamist Yuossef Al-Kardaoui ("Palestinienii au nevoie de un nou revoluţionar, carc să arunce ramura de măslin a păcii cu Israelul, să ia mitraliera în mină şi sâ anunţe jihad-ul”), ar avea, fără îndoială, un oarecare efect. .
CIA IŞI ASUMA UN NOU ROL MILITAR IN AFGANISTAN
L
"THE BOSTON GLOBE"_________
A genţia c e n t r a lă a S U A d e inform aţii şi c o n tra in fo rm a ţi i ( C IA ), c r i t ic a tă pentru m o d u l -în c a r e s - a im p lica t în con flic te le '" m i l i t a r e d in V ie tn a m şi America C e n tra lă , a p re lu a t iniţia tiva în războiul a n t i t e r o r i s t d in A fg a n is ta n , conducînd o p e ra ţiu n i s u b a c o p e r i re a le echipelor p a ra m ilita re ş i a c ţio n în d ca agent politic şi f in an c ia r a l A dm inistraţiei Bush jr. în re g iu n ile c o n f lic tu a le a le lumii.
Noua m is iu n e m ilitară a CIA , c e a din Afganistan, s e d e ru le a z ă c o n fo rm u n o r reguli m ai p u ţin s tr ic te c o m p a ra tiv cu cele im p u se în co n flic te a n te r io a re (din Irak s a u S e rb ia ) , a s t f e l în c î t fo rţe lo r am ericane li s e p e rm ite s ă a t a c e tru p e talibane ş i a le re ţe le i A l-Q a id a d u p ă primirea a c o rd u lu i în a c e s t s e n s d e către oficialii c en tru lu i d e c o m a n d ă al operaţiunilor d in A fg a n is ta n , s i tu a t la Tam pa ( F lo rid a ). “F a c e m lucruri p e care nu c r e d e a m n ic io d a tă c ă o s ă a jungem s ă le fa c e m , a d ic ă s ă u c id e m ' o a m e n i”, a d e c l a r a t în c o n d i ţ i i d e anonim at un o fic ia l a l C IA . -în p lu s , agen ţii C IA a u f o s t " g e n e r o ş i ” c u diverse favoruri şi c u do ld ri a m e ric an i, faţă d e p a k i s t a n e z i , d a r ş i f a ţă d e războinicii a fg an i, potrivit u n o r inform aţii furnizate c h ia r d e o fic ia li 'a i CIA, c a şi
d e lup tă to ri a fg a n i şi re p re z e n ta n ţi a i a g en ţiilo r in te rn a ţio n a le u m a n ita re aflaţi în re g iu n e . D isp u n în d d e p e s te 2 .0 0 0 d e a g e n ţ i o p e ra tiv i în o ric e m o m e n t, b a z a CIA d in A fg a n is tan re p re z in tă c e a m a i m a ş iv ă p re z e n ţă te re s t ră a CIA d e la conflictu l d in V ie tn am . Ş i c u to a te a c e s t e a , s - a b u c u ra t d e p u ţin ă a te n ţie d in p a r te a o p in ie i p u b lice . C IA n u a fo s t c re d ita tă c u s u c c e s e n o ta b ile , d a r - nici n u a fo s t în v in u ită d e e ş e c u r i , fa p t e x p lic a t prin a c e e a c ă puţini s în t c e i c a r e ş tiu c e f a c a g en ţii CIA în conflictu l d in A fg a n is ta n . în u rm a u n o r in terviuri, a c o r d a t e a t î t în S U A , c î t ş i în A fg a n is tan , a u în c e p u t, to tu ş i, s ă i a s ă la iv e a lă o s e r i e d e d e ta li i p riv in d m i s i u n e a c o m p l e x ă a C IA d in A fg a n is tan , a c e s t e a fiind un indiciu a l . fap tu lu i c ă rolul d irectoru lu i CIA, G e o rg e T e n e t, în a c e s t conflic t n u e s t e m a i p u ţin im p o r ta n t c a a c e la a l m inistru lu i a m e r ic a n a i A p ără rii, D onald R u m sfe ld , s a u a l s e c re ta ru lu i a m e r ic a n d e s ta t ,
.C o lin P o w ell.C e e a c e s e î n t îm p l ă a c u m în
A fg a n is tan e s t e e x tre m d e im p o rtan t, d e o a r e c e e s t e posib il s ă a s is tă m la un p r e c e d e n t în c o n te x tu l e x t in d e r i i o p e ra ţiu n ilo r a n tite ro r is te c o n d u s e d e S U A la n iv e l m o n d ia l . C e a m a i s p i n o a s ă d i s c u ţ i e d in C o n g r e s u l a m e r ic a n s e p o a r tă în ju ru l po sib ile i
d e s f ă ş u ră r i a u n e i fo rţe civ ile d e lu p tă c a r e s ă a c ţ io n e z e a lă tu ri d e o fo r ţă m ilitară sp e c ia lă . P ro b le m a e s t e d a c ă c e le d o u ă a r p u te a s ă c o la b o re z e şi s ă a c ţ io n e z e c u s u c c e s . “Mi s e p a r e lipsit d e s e n s s ă pui o fo r ţă m ilitară a n tite ro s ă a c ţ io n e z e ş i a p o i s ă trim iţi o a ltă fo r ţă , d e d a ta a c e a s t a civilă, c a r e s ă a c ţ i o n e z e în o g l i n d ă ”, a a p r e c i a t V i n c e n t C a n n i s t r a r o , f o s t ş e f a l d e p a r ta m en tu lu i a n tite ro d in c a d ru l CIA. “C IA ş i în t r e a g a a r m a tă a S U A s e c o n fru n tă cu o e x p e r ie n ţă n o u ă ”, a m a i s p u s a c e s ta , re fe r in d u -se la c a p a c ită ţile c o m p le x e şi din c e în c e m a i s o fis tic a te p e c a r e A g e n ţ i a c e n t r a l ă ş i l e - a d e z v o l ta t în ultim ul tim p.
D e altfe l, nou l rol a l C IA a d e v e n i t to t m a i p re g n a n t în c ă d e a c u m tre i an i, c în d s - a u in te n s i f ic a t e f o r tu r i l e d e lo c a l iz a re şi c a p tu r a r e a te ro r is tu lu i s a u d i t O s a m a b in L a d e n , a c u z a t d e S U A c ă a p u s la c a le a te n ta te le c u b o m b ă d e la a m b a s a d e l e S U A d in K e n y a şi T a n z a n ia (1998). A dm in is tra ţia C lin to n a d a t a tu n c i o rd in CIA, c o n d u s ă d in 1 9 9 7 d e G e o r g e T e n e t , s ă îl g ă s e a s c ă p e O s a m a bin L a d e n ş i p e p rincipalii s ă i ad ju n c ţi d in c a d ru l re ţe le i A l-Q a id a . în tr e a g ă a c ţiu n e , c a r e a v e a n e v o ie ev id en t d e s u s ţ in e r e a serv ic iilo r d e inform aţii şi c o n tra in fo rm aţii, a fo s t ţin u tă s e c re tă şi d in m o tiv e d e o rd in
politic , d e o a r e c e m e d ia f iz a r e a rolului m ilitar a l CIA în a c e s t c a z a r fi re în v ia t “fa n to m e le ” tre c u tu lu i C IA (o p e ra ţiu n e a P h o e n ix a d e v e n i t p rin c ip a lu l s u b ie c t a l criticii c e lo r c a r e c o n d a m n a u răzb o iu l S U A d in V i e t n a m , a s t ă z i f i in d b in e c u n o s c u te a s a s in a t e l e în c a r e C IA a fo s t im p lic a tă ). în c o n flic te le civile d in C hile , G u a te m a la ş i d in a l t e c î te v a ţă ri, CIA a sprijinit a c ţiu n ile u n o r lideri m ilitari locali m e n ite s ă în lă tu re d e la p u te re re g im u ri a l e s e în m o d d e m o c ra t . O b u n ă p e r io a d ă d e v re m e , in stitu ţia CIA a fo s t priv ită c u o c h i critici d e o p in ia p u b lic ă d in c a u z a n u m e r o a s e lo r ac ţiu n i s u b a c o p e r i re in iţia te în d iv e r s e locuri a le lum ii.
D u p ă d a ta d e 11 s e p te m b r ie ş i m a i a le s p e fondu l in ten sificăr ii o p e ra ţiu n ilo r d e c a p tu ra re a a lui O s a m a bin L a d e n , d e p a r ta m e n tu l a n ti te ro d in c ad ru l CIA, c o n d u s a c u m d e C o fe r B lack , a în c e p u t s ă in tre în a te n ţ ia m a s s - m e d ia , g ra ţie d ezv o ltă r ii u n e i fo r ţe p a ra m ilita re c a r e a a c ţ io n a t a lă tu ri d e t r u p e le m in is te ru lu i A pără rii în d iv e r s e o p e ra ţiu n i s p e c ia le , în a in te d e m a n d a tu l a c tu a lu lu i d ire c to r a l CIA, a c e a s t ă fo r ţă n u m ă ra 3 0 0 d e c o m b a ta n ţi , ia r, în p r e z e n t , n u m ă ru l lor s - a trip lat. D in c e le 4 0 d e m ilia rde d e do la ri a lo c a te în re g im d e u rg e n ţă d e C o n g re s u l a m e r ic a n d u p ă d a ta d e 11 s e p te m b r ie , C IA a p rim it 1 ,6 m ilia rd e
s u b fo rm ă , d e fonduri, b a n i p e c a r e îi . v a fo lo s i p e n tru a n g a j a r e a a în c ă 7 0 0
d e a g e n ţ i . D in tre a c e ş t ia , s e d o r e ş t e c o o p ta r e a a u n u i n u m ă r c î t ,m a i m a r e în c a d r u l d e p a r t a m e n t u l u i d e c o n t r a te r o r is m . D in a c e l e a ş i fo n d u r i , C IA ş i-a îm b u n ă tă ţ i t av io n u l d e s p io n a j fă ră e c h ip a j P re d a to r , e ch ip în d u -l c u no i r a c h e t e ş i c u d i s p o z i t iv e s p e c i a l e , m a jo r i ta te a m in ia tu ra le , c a r e f a c d in a c e s t a v io n u n in s t r u m e n t id e a l în s itua ţii d e lu a re d e o s ta tic i ş i d e s a lv a r e a a c e s t o r a . S p r e d e o s e b i r e ' d e P e n ta g o n , c a r e a a n u n ţa t c ă a l a n s a t c c a 1 5 .0 0 0 d e r a c h e te d e la în c e p u tu l c a m p a n ie i d in A fg a n is tan (7 o c to m b rie ) , C IA n u a f ă c u t n ici o p r e c i z a r e în le g ă tu ră c u ţ in te le v iz a te d e a v io a n e le P r e d a to r şi d a c ă a c e s t e a a u fo s t lov ite . A g e n ţii C IA a f la ţi în A f g a n i s ta n , în
' s p e c i a l c e i d in D iv iz ia A c ţ i u n i l o r S p e c ia le (a lc ă tu ită d in e c h ip e d e c î t e 6 a g e n ţ i) , a u a c ţ io n a t d e g h iz a ţi în a fg a n i , p r in c ip a la lo r s a r c in ă fiind a c e e a d e a m e n ţ i n e s t r î n s e r e l a ţ i i c u l id e r i i ră z b o in ic i a i tr ib u rilo r a f g a n e . T o a t e a c e s t e re la ţii s în t în v ă lu ite d e m is te r ; n u s e ş t ie d e c e CIA a o p ta t p e n tru c o l a b o r a r e a d o a r c u a n u m i ţ i l id e r i re g io n a li ş i n ici d a c ă a c e s t e le g ă tu r i s - a u p ă s t r a t d in p e r io a d a o c u p a ţ i e i s o v ie t ic e , c în d s e ş tie c ă C IA a sp rijin it r e z is t e n ţa tribu rilo r a fg a n e .
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră A ) u i ' c u
. a u to ru l u n e i creaţii d e in sp ira ţie rom antică ss fo lc lo rică - o p e r ă , b a le t, sim fon ie , concerte penA
vio a ră şi violoncel (m. 1832!
C o n c e r te , recitaluri
S tag iunea deconcerte şi recitaluri a A cadem ie i de Muzică “Gh. Dima” programează astăzi, 26 ia n u a r ie , cu
în cep e re de la o ra 1 8 ,3 0 / în Studioul de concerte, un concert sim fonic su sţinu t de O rc h e s tra s tudenţilo r, anii 111-V, clasa prof. univ. Emil Simon; solistă: L iliana C a d a r ; d ir ijo r : m aestru l E m il S im o n . In p ro g ram : L. van B eethoven - U vertura “ L eonora 111” , op . 72 ; W .A . M o zart - Concertul pentru flaut şi orchestră în Sol M ajor KV 313; 1. Strawinsky - Suita baletului “Pasărea de foc”.
• D um inică, 27 ianuarie , o ra18.30, în aceeaşi sală, Academia de M uzică invită la recitalu l clasei de p ian conduse de prof. univ. dr. Ninuca Pop.
• în fine, luni, 28 ianuarie , o ra18.30, în S tud iou l de concerte , recita lu l clasei de vioară conduse de lect. univ. A lina Barbu Stanciu;la pian: asist. univ. Marius Popescu.
E x p o z iţie
In cad ru l a c ţiu n ilo r de popularizare a activităţii M uzeulu i Naţional de Artă Cluj în localităţi din judeţ, jo i, 24 ianuarie, la Casa Municipală de Cultură din Gherla s-a deschis o expoziţie carc cuprinde 21 de reproduceri ale unor-lucrări dc pictură şi sculptură din Galeria N a ţio n a lă a m uzeu lu i c lu jean . Expoziţia a fost dedicată aniversării Unirii Principatelor Române.
U n iv ers ita tea P op ulară C lu j-N ap oca p ro p u n e c u rsa n ţilo r
Pentru luni, 28 ianuarie, la o ra 18. în c ic lu l “ V alori a le patrimoniului mondial", expunerea: Rodos: prezintă: prof. univ. Cornelia Bcrindan: m arţi, 29 ianuarie, ora 16, in ciclul “Evanghelia interioară", expunerea: De ce a r trebui să facem m in u n i b ib lice ; prezintă: Radu Lucian Alexandru; în aceeaşi după- am iazâ, dc la o ra 18, in cadrul Cercului de' naturism, expunerea: T erapia prin culoare în medicina ayurvedicâ; prezintă: cercct. şt. loan Marincscu; va urma o prezentare de produse din flora spontană de către farm. Oana Pop.
S p e c ta c o le d e m u zică p o p u la ră
Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat “Transilvania” prezintă du m in ică , 27 ian u arie , spectacole în localităţile Geaca şi Sucutard.
S im p o z io n
în o rg a n iz a re a E p isco p ie i Rom âne Unite cu Roma, Greco- Catolice de Cluj - Gherla, m iercuri, 30 ianuarie , la o ra 17, va avea Ioc, în Sala “1. Muşlea” de la Biblioteca C e n tra lă U n iv e rs ita ră “ L u c ian B la g a ” , s im p o z io n u l cu tem a: “ Rolul Bisericii greco-catolice în deştep ta rea conştiinţei naţionale la rom ânii d in T ransilvan ia” . V or conferenţia: dr. Gheorghe Iancu, d r. D u m itru S u c iu , dr. L iv iu B otezan, dr. R em us C âm peanu, dr. Geiu Neamţu, dr. loan Chindriş şi dr. Stelian Mândruţ - cercetători la institutul de Istorie “George Bariţ” - Filiala Cluj a Academiei Române.
Rubrică realizată de M . B O C U
O t M o l i o » | 0 A N P O P U , 6 5 9EL ANI
' j -
N ă sc u t la 27 ian u arie 1937 p e m eleaguri să lâ jen e , a venit d u p ă re fu g iu în m unicipiul no stru ş i-a tît de m u lt i-a p lăcu t, înc ît n-a mai p leca t de-a ic i, spre b ine le tu turora . D upă ce a te rm in a t L iceu l E m il R a c o v iţă , a şa cum îi.stâ b in e o rică ru i ta len ta t um orist, a făcu t un scurt p o p a s la P o li te h n ic ă c a s â p o a tă d ev en i ab so lv en t al F acu ltă ţii de F ilo log ie . Iubitor de. c a r te , a răm as p r in tre c ă r ţi , f i in d ce l m ai c u n o s c u t b ib l io t e c a r d e la B ib l io t e c a J u d e ţ e a n ă “ O c ta v ia n G o g a ” , m a i ales ajuns -în în a l ta fu n c ţie d e Ş e f - s e c ţie I , C o lec ţii sp e c ia le , ca rte v ech e şi rară . D ebu tează , în 1962 , ev iden t, în rev is ta “ U rz ic a ” , fiind de a tu n c i m ereu prezen t- în p re sa lite ra ră şi în c o tid ian e cen tra le sau locale , în an to log ii ori cu leg e ri de poezie şi ep ig ram ă ‘d in Ţ ară sau B asarab ia . E ste ce l m ai titra t co lec ţionar de p rem ii la concu rsu rile şi fe s tiv a lu rile de um or şi poezie , inclusiv a le U n iun ii Scriitorilor, vorba- lui: C u p re m iile l i t e r a r e / a m c o n s ta ta t deşi t î r z iu / c ă -s un p o e t c u m u l t m a i m a r e / d ec ît a ş fi p u tu t să f iu ... M em bru fon d a to r şi de o n o are al U niunii E p ig ram iş tilo r d in R om ânia, îm p re u n ă cu reg re ta tu l p ro fe so r V asile Langa, a c tito r it cenaclu l “ S a tir ico n ” al ep ig ram iştilo r c lu jen i, unde â înd rum at, a a ju ta t şi a prom oVat p e ce i m ai hazo$i c lu jen i, tu rd en i sa u b istriţeni, fiind v rem e de m ai b in e d e d o u ăzec i de ani ■ sec re ta ru l şi apoi p re şed in te le c e lu i m ai de scam ă cen tru al ep ig ram ei ro m ân eşti, unde se d esfăşo ară an de an festiva lu l n a ţio n a l “ E te rn a e p ig r a m ă ” . E d ito ria l a d e b u ta t cu volum ul
“ T îr z iu d e to a m n ă ” , u rm a t de v o lu m e le p e r s o n a le “ Ş i t o t u ş i . . . e p i g r a m a ” ş i . “ A n o t im p u r i f ă r ă V iv a ld i” . A - e d i ta t în co laborare sau singur m ai m ulte cu leg e ri şi a n to lo g ii d e ep ig ram ă . E s te , în a p re c ie re u n an im ă, ce l m ai bun e p ig ra m is t c lu je a n , “ ep ig ram e le sa le se co n su m ă în s p a ţ iu l unei i r o n i i v o io a s e şi c iv i l iz a te , s p i r i t u l e s te re la x a t, a r e fine ţe şi c a p a c i ta te a d e a se a u to iro n iz a ” (Petru Poantă), cu ltivă în acelaşi tim p parodia, cronica rim ată, rondelu l, sonetul ş i m ic ro p o e m u l, “ p o e z ia m i n i a t u r a l ă de d e lica te v a p o ro z ită ţi” (...), “ cu o p ro z o d ie im p e c a b i l ă c e d o v e d e ş te d e x t e r i t a t e a în d e lu n g e x e rs a tă ” . loan Pop este co labora to r de zeci de an i al ziarulu i nostru , în tîln it la rubricile “ L e c tu r i co tid ien e” , “ T a b le ta u n u i o a re c a re ” şi, ca m aestru al cuv in te lo r, le şi încrucişează la R eb u su l s ă p tă m în a l. . . fiind deosebit de apreciat, fapt care-1 de te rm in ă să afirm e: “M ă v ăd fru m o s, m ă v ă d d e ş te p t/ t a l e n t , s u c c e s . . . ce m a i , p e r f e c t ! / Ş i to a te -a c e s te a cu tem ei/ C ă eu m ă v ă d a şa , n u e i!” . Se şi explică: D e ce s c r iu : “ P re te n ţi i n -a m de a u to r / şi nici m u lţim ea să m -ac lam e/. d a r n -am su fic ien t u m o r / ca să m ă la s d e ' e p ig ra m e ” . N ici să nu te laşi, Ionică, deoarece acum ai şi R esp o n sab ilita te : “ P e n s io n a r , d a r cu t e m e i / b îr f e ş te -o rg a n iz a ţ ia / c ă u m b lă ia r ă ş i la fem e i/ A d u n ă c o t i z a ţ i a . . .” şi sâ slu jeşti în tru m ulţi ani E p ig ra m a : “ B iju te r ie c e p r i n p o a n tă / s u b l im ă - n r i t m şi p r o z o d ie - i / u z u r p a t o a r e a n o n ş a l a n t ă / a d re p tu r i lo r poeziei” , în lum ea asta de M izerii: “ îm i e r a fo a m e , m i-e ra f r ig / ş i - a m v r u t să -m i c u m p ă r u n c o v r ig / M -am ră z g în d it d u p -u n su s p in / ...O v o d că co s tă m a i p u ţ in ” şi-apoi - o dată şi o dată trebu ie sâ se facă d iferenţa în tre E p ig ram iş ti şi p oe ţi: “ E tim p u l c a să se d e s tra m e / n e în ţe le g e re a so c o t:/ că u n ii sc r iu d o a r e p ig ra m e / i a r a lţ ii s c r iu şi ei ce p o t” .
LA M U LŢ I ANI!Eugen MĂNĂŞTUREANU
Poci?Epigram ist?
N u are decît 65 de ani şi m ai are dreptul sj
se întrebe: poet?e p i g r a m i s t ?
' O ricu m , ur.v e şn ic şi f e r m e c ă t o r d ebu tan t, mai m u lt amator d e c ît profesion ist, car:
se joaca de-a cuvinte’.;
ş i, uneori, d e -a gîn- d u rile . To: în jo a c ă p u b lic a t ţ P a 1 r
-volum e - d o u ă de poezie (“T îrziu d e toamnă". 1995, şi “A notim puri farâ V ivaldi” , 2001), do i de ep ig ram e (“ Şi totuşi... ep igram a”,. 1997, r ^ “Ispita ironiei” , ab ia ieşit de sub teascurile Cast C ărţii de Ş tiin ţă ). Publică şi în presa scris;(“A devăru l de C lu j”), şe m ai “bîlbîie” şi pe k aud io -v izuale , este cunoscut de concetăţeni s: în general, p lace , p rin bonom ia lui irezistibili V o rb a lu i , n u e s te m e m b ru a l U n iun : Scriito rilo r: “D esigur, aş fi v ru t sâ f iu / D ar vi exp lic , să in tu iţi:/ A colo sîn t cei care s c r iu / Ir eu sîn t d in tre cei citiţi” .
M u lţi a n i s i s ă - l m a i
.
c itim , d in c în d în c în d !Ionel ANDRASONi
Apariţii la Editura NICULESCU
în s c r ia “ B a c a l a u r e a t ” , E d itu ra N IC U L E S C U a ed ita t re c e n t T e s te d e is to r ie p e n t r u l ic e u , b a c a la u r e a t ş i a d m i te r e în f a c u l ta te d e M a g d a S tan ş i . C r i s t i a n V o rn ic u ( t e s te d in i s to r ia ro m â n ilo r , d e is to r ie u n iv e rsa lă , m odele d e rezo lv are a s u b i e c t e l o r d e t ip e s e u s tru c tu ra t/ s in teză , su b iec te şi b a r e m e d e r e z o l v a r e , p ro g r a m e le d c b a c a la u re a t) ; T e s te d e lim b a ş i l i t e r a tu r a r o m â n ă p e n t r u l i c e u , b a c a l a u r e a t ş i a d m i t e r e în f a c u l t a t e de I a n c u . S ă c e a n u ( s e r i i d e e n u n ţu r i g r i l ă , re z o lv a re a şi b a rem u l de n o ta re p e n t r u t e s te , r e z o l v a r e a ' e n u n ţu r ilo r g rilă , b aca lau rea t şi c o n c u rs de âd m ite re la c îtev a facu ltă ţi d in B u cu reşti) .
T o t p en tru e lev ii de liceu - m a n u a lu l I s to r ia r e l ig i i lo r d e N ic o la e B â c ilâ - u n m a n u a l c a re s e d o re ş te a fi u n p a s i n i ţ i a t i c p e n t r u t i n e r i în a r e g î n d i i s t o r i a c u l t u r i i ş i c i v i l i z a ţ i e i u n i v e r s a l e d in p e rsp e c tiv a trad iţiilo r m itic e şi re lig io a se , au toru l, a b so lv e n t al F a c u ltă ţii d e is to rie -filo so fie a U .B .B ., av înd co n v in g e re a câ e x p e rie n ţa re lig io asă ap a re ca e se n ţia lă om ului.,
î n s e r ia m a n u a l e l o r p r e p a r a to a r e : M a t e m a t i c ă p e n t r u c la s a a V l - a , c u .
r e z o lv a rc a p r o b le m e lo r d in toa te m anuale le a lte rn a tiv e , de C om ei Ş tefan , V io rica B ulrncz, V io le ta B a l t ă ş i G h e o rg h e S ta m b u l i ; M a t e m a t i c ă - A lg e b ră p e n tm c lasa a V lII-a de V io rica L azăr, de a sem en ea cu rezo lv a rea p ro b le m e lo r din toa te m an u a le le a lte rna tive .
în seria L arousse : trad u ce rea cărţii T e s te d e lim b a g e rm a n ă dc W olfram K la tt şi Jean -P au l V e rn o n : 2 0 0 d e t e s t e c u rezo lvări şi com en tarii n ecesare s ta b i l i r i i p ro p r iu lu i n iv e l şi lo c a liz ă r ii d if ic u l tă ţ i lo r ; 100 f i ş e p r a c t i c e r e f e r i t o a r e la f ie c a re a s p e c t t r a ta t , p e n tru rem ed ie rea p u n c te lo r s lab e , şi a l te 100 d e te s te , d e s t in a te c o n s t a tă r i i p r o g r e s e l o r în reg istra te ; G r a m a t ic ă lim b ii sp a n io le p e n t r u to ţ i d e Je a n C h a p r o n , P i e r r e G e r b o im , A nton io D aon .
în f in e : G h id p r a c t i c d e u t i l iz a re a c a lc u la to r u lu i în l i m b a f r a n c e z ă d e I u l i a n U n ta ru , c u 21 d e te s te c a re p rez in tă v o cab u la ru l in fo rm a tic u z u a l , p lu s ( t e r m i n o lo g i e in fo rm a tică e x p lic a tă , d ic ţio n a r , in fo rm atic ro m ân -fran cez , m ic d i c ţ i o n a r d e - t e r m i n o lo g i e fun d am en ta lă (en g lez - fra n c e z ’ - rom ân) şi e ch iv a len ţe an g lo - fran ceze p ro p u s e de c o m is ia fran ceză de n eo lo g ie .
D e s p r e G R A D IN Ă ,
c u och i d e a r t is tAşa cum am mai anunţat,
aseară, la G aleriile RADIO (str. Donath nr. 160) din Cluj- N apoca a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură GRĂDINA, a artistei Io an a A ntoniu. Organizatorii expoziţiei:Studioul Teritorial de Radio Cluj, U niunea Artiştilor Plastici - F iliala Cluj şi Universitatea de Artă şi D esign Cluj.
Io an a A n to n iu a absolvit în 1988 A cadem ia de Arte V izuale “loan A ndreescu” din Cluj- Napoca, fiind în prezent cadru universitar la Universitatea de A rtă şi D esign - Secţia Pedagogia artei. A participat, începînd din 1987, la expoziţii de grup naţionale, avînd şi cîteva personale în ţară (1995 - G aleria U AP Cluj) sau în străinătate (1991,'1992 G ijzenrooi G alery -O landa,1998 R egenstauf - Germania,1999 B udapesta); a participat la expoziţia de grup “Euroarca”, în 1997, sau la “Documenta X” de la Kassel, în Germania.;. Ioana A ntoniu este doctorand al Facultăţii de Litere din Cluj- N apoca, la prof.. dr. Ion Şeuleanu, cu o lucrare de factură interdisciplinară, O fran d e le a lim en ta re în fo lclo ru l rom ân esc - im agine şi sem nificaţie . Seria G R Ă D IN A pe care o expune acum la G aleriile Radio
cam uflează în luxurianţa vegetalului experienţa profund personală a redescoperirii sacrului. Ne aflăm în faţa unui univers organizat după reguli neexplicite, în care revelaţia
. constituie cheia descifrării sale. Im aginaţia transformă şi adaptează regnul vegetal la nevoia de armonie pe care pictura Ioanei Antoniu o reclam ă tacit. Form a se dezvoltă după dicteul culorii înstâpînite peste volume. Te învăluie blîndeţea şi bunătatea revenirii într-un spaţiu primordial, Edenul în care Narcis a fost primit şi transform at în floare. Pictura Ioanei Antoniu se fereşte să dea verdicte, ea interpretează şi com entează cu sensibilitate pedeapsa mitică, propune .
■ salvarea prin schimbarea regnului. Umanul cedează în favoarea vegetalului, împlinind acolo nostalgiaeternă a _ p " " *Paradisului. '
&
, # 8
* • - ţ
C *
HI IM ■
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
X J t 1 9 0 1 - A m u rit c o m p o z i to ru l ita lian G iu s e p p e V e rd i
(n . 1 0 /1 0 /1 8 1 3 ) .
A u r e i L o ş o s î ţ i: AUREL LOŞONŢIi
v r e z e x b - d e s p r e .
La E ditura U.T. Pres a apărut, la sfirşitul anu lu i trecu t, studiul m onografic T re c u t şi p re z e n t - d esp re B o n ţid a al prof. univ. d r. A u re l L o ş o n ţi , t i tu la ru l d isc ip lin e lo r de m an ag e m en t fm a n c ia r -b a n c a r , f in a n ţe şi c o n ta b i l i ta te la C a te d ra de m a n a g e m e n t ş i in g in e r ia sistem elor de p roduc ţie de la F a c u lta te a d e c o n s tru c ţi i de m aşini a U n iversită ţii Tehnice din C luj-N apoca. O m cu o vastă cultură de spec ia lita te (a fost cadru d idactic la U niversita tea “B abeş-B olyai” , dar şi director de b ănc i) , A u re l L o şo n ţi s-a născut în B onţida (1.932) şi este, deci, firesc să se fi g înd it la o m onografie a acestei localităţi.
C artea sa v o lu m in o a să (350 de p ag in i), p re fa ţa tă de prof. univ. d r.'A ch im M ihu , rec to ru l U n ivers ită ţii “ A vram Ian cu ” , e s t e - a l c ă t u i t â p e c r i t e r i i ş tiin ţifice , ce le 22 de cap ito le , c o m p le ta te cu f o t o g r a f i i ,
g lo s a r d e te rm e n i, b ib l io g ra f ie ş .â ., c u p rin z în d cam to t c e s -a r p u tea sp u n e , foarte s is tem atiza t, d e s p r e a ş e z a r e a , c l im a , g e o m o r f o lo g i a . ş i g e o lo g ia te r ito r iu lu i, h id ro g ra fia , f lo ra şi f a u n a , d e z v o l t a r e a is to r .ic o - g eo g ra f ic ă şi e co n o m ico -so c ia lâ a lo ca lită ţii (d a r şi cu im p o rtan te tr im ite ri la s itu a ţia a lto r zone , şi m o m e n te i s to r ic e a le în t r e g i i . T ra n s i lv a n i i) , d e la în c e p u tu r i p în ă în z i l e l e , n o a 's t r e , d e ex em p lu , o p ţiu n ile p o li t ic e a le lo ca ln ic ilo r. Cei interesaţi v o r găsi a ic i o c r o n ic ă s u c c in tă , d a r cuprinzătoare , a fam iliei B anffy , castelu lu i şi bib lio tecii sale, dar şi in f o rm a ţ i i e x a c te , b a z a te p e s ta tis tic i, re fe rito a re lă ev o lu ţia localităţii în secolul XX, cu date_ p în ă la m ijlo c u l a n u lu i 2 0 0 1 . ' In teresan tă este şi cronica fam iliei L oşonţi, căreia îi aparţine şi p e care o urm ăreşte de la prim ele m enţiuni şi am intiri p în ă astăzi.
C eea ce im presionează în această
nespReB o D t l O a
I
J r :- v -s ; v - ‘ :»;v a »4r-- •îtîîît9Atttitl
?
- r . *
S T U D IU M O N O G R A F IC
U T P R E S CLUJ-NAPOCA 2001
carte cuprinzătoare sînt, în p rim ul r î n d , p r e c iz ia ş t i i n ţ i f i c ă a inform aţiei sistem atizată în capitole şi subcapitole, rigoarea sin tezelor, ob iec tiv ita tea cerce tării (ch ia r şi c în d e s te v o rb a d e sp re is to ria^ proprie i fam ilii), fie că este vorba despre epoci m ai vechi, fie că se re fe ră la ultim ii ahi.
în condiţiile în care au apăru t
n u m ero ase 'm o n o g ra fii a le unor lo c a l i t ă ţ i a l c ă tu i t e d i le ta n t , s u b ie c t iv , e m o ţ io n a l şi fragm entar, lu c ra rea prof. univ. dr. A urel L oşon ţi este un m odel care a r trebu i u rm a t de toţi cei care in ten ţionează să trudească la a lcă tu irea un o r cărţi de acest gen.
Ilie CALIAN
+ * i*r+ { * r — ; 1
A Â 7 ' : : .. 1? / L . ;
%
. ’ i f ____ . j
t ' . * • ' « â - a .- I ;. « jC * . - ' -* .» ,* I 1
*■ "La Filipi” - păzind v gospodăria- Cib, jud. A lba, . 1913
Colecţia: M. Bocşe'
• sărbătoare pastorală, în traditia românească •
l * ' w t - 2
A .
•2 \ J t
La mijlocul C îşlegilor de iarnă,'de în simbioza om ului cu natura, în pe la 26 ia n u a r ie p în ă p rin formele de adaptare a omului faţă de10 februarie, nu exista în fiecare zonă clim ă, sol, flo ră şi faună ex istauetnografică aceeaş i p e r io a d ă de perioade de “încleştare” de “praguri”sărbătorire, unii ţinînd doar trei zile, în derularea vieţii şi a desfăşurăriila începutul lui februarie, alţii chiar activităţilor agro-pastorale. Frigul şi4-7 zile, sau 10 zile, după cum se neg u ra , sec e ta sau p lu v ia li ta te adorea “să fie prim ită” sărbătoarea de excesivă, dar şi “fiarele codrilor”către FILIPI, sfin ţii ap ă ră to ri ai puteau să constituie tot atîţia duşmani,Urmelor. în parcurgerea anotimpurilor. Satele
trad iţionale , cred in ţele şi ritu rile încercau să stăv ilească energ iile malefice, prin invocaţii, exorcizări sau p r in re s p e c ta re a u n o r s ă rb ă to ri tradiţionala, m enite sâ apere viaţa om ului şi a turm elor sale de fiareîe sălbatice, de lupi şi de urşi.'
Începînd cu B obotează, cînd se stropeau cu “apă sfinţită” oamenii, casele şi turmele, pentru sănătate, spor şi belşug, se succedau una cîte una sărbătorile “de apărare a turm elor” : F IL IP1I DE IA R N Ă , SF ÎN T U L PETRU DE IARNĂ, SÎNGEORZUL, S ÎN T O A D E R U U , R U S A L IIL E ( “B oul înstruţat” - cu ritualita tea specifică răsfrîntă asupra sporului anim alelor), M A RŢEA LUPILOR,
• SÎNANDREI, FILIPÎI DE T O A M N Ă , (trei zile din “de dulce” şi trei zile după lăsatul postului Crăciunului) e tc .,
FILIPIÎ DE IARNÂ se celebrau, aşadar, mai ales în prima decadă a lui februarie, dar în sudul ţă rii; sau în M o ld o v a se “ ţ in e a u ” în p r im a s ă p tâ m în ă a P o s tu lu i P a ş t ilo r . Sărbătoarea se “ţinea” cu străşnicie, “ m a i m u lt ch ia r d e c ît z iu a de duminică” .
Se credea, aşadar, că FILIPII sînt “m ai mari peste'fiarele sălbatice” .
Oamenii întîmpinau sărbătoarea în stra ie curate, noi, iar casele e r a u ' curate, împodobite, scuturate, căci în toate zilele care se ţineau “ca lupii să nu yie la turme”, ca “să fie bine pentru casă şi vitele din ogradă”, “pentru a nu se usca viile” (această invocaţie fiind legată de ziua SF. TRIFU, din 1 fe b ru a rie ) - e x is ta u an u m ite interdicţii; nu se mătura, nu se scotea
gunoiul din casă pe toa tă durata sărbătorii, “nu se scotea cenuşa din casă”, “nu îm prum ută foc sau jăratic, de la o casă la alta” , “nu împrumută sare sau m ălai” - ca nu cumva în “praf, puzderie sau cenuşă” să fie v reu n c ă rb u n e . S e c re d e a că lu p o a ice le b în tu ie în a c e le z ile og răzile , cau tă tă c iu n i pe care-i niânîncă pentru a le ajuta la gestaţie. “Cîţi cărbuni m încaţi de lupoaică, atiţia noi pui în ha ită” - explicau bâtrînii această credinţă în analogia prin relaţie sim patetică, magică.
Pentru ca turm ele sâ nu fie atacate de “colţ de lup”,T a FILIPI nu se- lucra cu unelte ascu ţite , fem eile nu to rceau , nu c o se a u cu acu l, n u umblau cu p iep ten ii de cînepă sau cu hecela”, “ca gu ra lupilor să fie încleştată, înc leştau şi p iep ten ii” . Bărbaţii nu “du lghereau” , nu tăiau pielea pentru a “îngu rz i” opinci, nu “ borte leau (g ău reau ) lem nul sau păm întul” , iar v ite le le hrăneau, dar nu le înjugau. . •
M ulte credinţe, m ulte interdicţii se respectau de către în treaga fam ilie, în fiecare casă, în fiecare sat. A zi, puţini mai cred şi m ai respectă aceste zile, aceste sărbători ale calendarului nescris al trad iţie i, tran sm is p rin oralitate. Dar. pom en irea lo r o fac bătrînii, căci nici un efo rt laborios sau ritual nu trebu ia ev ita t în lupta om ului cu n a tu ra , în ten d in ţa şi credinţa că îm plinirea ritului întăreşte f in a lita tea m u n c ii, p ro sp e rita te a , norocul, sănăta tea o am en ilo r şi a turmelor.
Dr. Maria BOCŞE
C o n cert d e m u zică trad iţion a lă
în Sala m are a C asei Universitarilor va avea loc m iercuri, 30 ianuarie, Ia ora 19, un concert de muzică tradiţională susţinut de O rchestra de muzică' populară a F ila rm on ic ii “T ran silv an ia” , avîndu-1 ca invitat pe renum itul interpret G rigore Leşe.
S ă p tă m în a e c u m e n ic ă
A d e v e n it deja t r a d i ţ i e . în municipiul Gherla ca, în prima lună a fiecărui an, Biserica R eform ată din lo c a lita te să o rg an izeze S ă p tă m în a de ru g ă c iu n e ecumenică, cu participarea preoţilor comunităţilor religioase din urbea de pe Someş. în perioada 21-27 ian u arie au avu t lo c s iu jb e religioase în fiecare după-amiazâ, h : ca re au p a rtic ip a t su te de c red in c io ş i de d ife rite re lig ii. Slujbele au fost oficiate de preoţii reform aţi şi rom ano-catolici din- localitate şi din comunele vecine oraşului. De asemenea, zilnic au avut loc prelegeri biblice şi concerte corale, iar cei mai talentaţi recitatori ai comunităţii reformate au susţinut recitaluri de poezie creştină. Mai am intim c itito rilo r noştri că în cadrul Bisericii Reformate Gherla, toamna trecută, s-a inaugurat un cen tru-cu ltu ral unde sîn t cazaţi cop iii sa te lo r de pe C îrnp ia Transilvaniei, care în localităţile lor nu d isp u n de şco li în lim ba maghiară şi carc au condiţii foarte bune de studiu şi educaţii: creştină.
SZ. Cs.
Un p ic to r g h er /ea n în plină afirm are
în ultimii ani şi în municipiul Gherla au apărut tot mai mulţi artişti’ plastici tineri, dornici de afirmare. Pe lingă membrii Cercului dc arte p las tice din lo ca lita te , p rin tre talentele descoperite se află şi un marc număr dc studenţi, absolvenţi ai şco lilo r ghcrlcnc. Ei au fost prezenţi în ultima perioadă şi in cadrul unor expoziţii organizate la nivel judeţean. Un nume cunoscut deja de amatorii artelor din Cluj- Napoca este Debreczeni Botond. în vîrstă de 25 dc ani, ci s-a afirmat în timpul studiilor de la Academia de Arte Vizuale, unde a fost prezent mereu la expoziţia studenţilor. De asemenea, acum doi ani şi ghcrlenii au p u tu t adm ira lu c ră ri ale talentatului pictor gherlean într-o expoziţie deschisă în...' Sinagoga locală. Punctul culminant al carierei tînărului artist l-a constituit Salonul Anual de Grafică şi Arte Decorative de la Cluj-Napoca, unde Debreczeni B o tond a expus două lu c ră r i, apreciate de criticii de artă şi de public. Au fost remarcate mai ales varietatea culorilor şi im aginaţia autorului, aflat mereu cu un pas înain tea m odernism ului: tînăru l artist de pe Someş acordă o mare atenţie studiilor în domeniul artelor plastice, fiind la zi cu orice noutate sau schimbare. Debreczeni Botond doreşte înfiinţarea unei galerii de artă şi în oraşul lui natal, el fiind şi promotorul unor acţiuni interesante şi originale în peisajul artistic al urbei pe care iî slujeşte cu mult talent p rin lucrările realizate în ultimii ani.
SZ.Cs.
' Rubrică realizată de M. BOCU
Aici/ i l t l ar putea fi reclama dumneavoastră
1 9 9 5 - G h e o r g h e F u n a r a c e r u f G uvernului sâ ad*- o h o tă r îr e priv ind s c o a te r e a UDM R în afara le
s t r în g e r e a a rm e lo r ş i m uniţiilor aflate ik p o p u la ţie ş i d e s f a c e r e a co n tra c te lo r d e muncă s
c a d r e lo r M ApN , Ml şi SR I c a r e s în t membri U D l-
Guvernul analizează împreună cu Fltfll reducerea la 15%a cotei minimede impozit
Guvernul analizează, în această perioadă, îm preună cu reprezentanţii FMI, reducerea cotei minim e de impozit de la 18%, cît este îir prezent, la 15%, “prin compensare cu creşterea celorlalte Qote. îndeosebi a celei maximale”, a d ec la ra t la v ideo-conferin ţa cu prefecţii, prem ierul A drian Năstase.
EI a precizat câ tie această reducere ar urma sâ beneficieze peste 2,3 milioane de salariaţi, la care se adaugă cei aproximativ 750.000 de salariaţi care nu plătesc im pozit pe venit,
deoarece realizează venituri sub nivelul minim garantat. Năstase a adăugat că pensiile de pînă la cinci milioane de lei nu sînt supuse impozitării.
El a mai spus că aplicarea, de la 1 ianuarie 2002, a Legii privind venitul
' minim garantat “va asigura o protecţie socială re a lă ” pen tru categoriile defavorizate şi că de acest lucru vor benefic ia 600.000 de persoane, iar eforturile financiare ale statului vor fi de circa 5.700 de miliarde de lei.
Adrian Năstase a arătat că, prin Legea venitului minim garantat, se va reuşi realizarea unei evidenţe mai bune a şom erilor care beneficiază sau nu de ajutorul de şomaj. El a apreciat că numărul şom erilor va creşte din cauza acestei “înregistrări mai riguroase”.
Premierul le-a mai spus prefecţiilor că Executivul a stabilit nivelul de indexare a salariilor pe anul 2002, care va fi de 8% din luna ianuarie şi de 12% din luna octombrie, “în concordanţă cu evoluţia prognozată a inflaţiei”. ’ •
39 de proiectelegislative prioritare
Guvernul a trimis Camerei Deputaţilor o listă de 39 de proiecte legislative pentru a fi dezbătute cu prioritate de către această Cameră, printre acestea aflîndu-se Legea informaţiilor
■ clasificate, proiectul de lege privind Statutul aleşilor locali, precum şi iniţiativa legislativă privind prevenirea marginalizării sociale.
Conform deciziei de vineri a Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, vor fi dezbătute cu prioritate şi un număr de ordonanţe, printre care se află Ordonanţa 87/2001 privind serviciile publice de salubritate a'localităţilor, Ordonanţa de Urgenţă 85/2001 privind organizarea asociaţiilor de proprietari, precum şi Ordonanţa 83/2001 cu privire la funcţionarea
'serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor. Secretarul Camerei Deputaţilor, Tudor Mohora, a menţionat, într-o conferinţă de presă, că multe dintre aceste proiecte prioritare se află în dezbaterea comisiilor sau sînt în regim de mediere între cele două Camera parlamenatre. Unele dintre aceste proiecte se află" deja în înscrise în programul sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor, care va începe pe 28 ianuarie.
Politologul Stelian Tănases-a autodenunţat la Parchet• Politologul Stelian Tănase s-a autodenunţat, vineri, la Parchetul Curţii
Suprem e de Justiţie, pentru criticile aduse partidului de guvemămînt, Executivului şi premierului Adrian Năstase, el anexînd ca probe la “dosar” 32 de materiale.
Tănase spune că articolele şi interviurile pe care le-a dat în ultimele 12 luni conţin similitudini cu acuzaţiile cuprinse în raportul Armagedon II si că. astfel. încearcă sâ-i scutească pe poliţişti de “efortul” de a-I ridica dc pe stradă.
Politologul afirm ă. în 'nota remisă Parchetului, câ acuzaţiile sale au fost in principal cele dc corupţie, autoritarism, defecţiuni în politica externă, lipsa unor refonne interne adecvate.
Stelian Tănase consideră câ termenii articolului din Codul penal referitor la raspindirca de informaţii false sînt neclari, iar puterea politică poate decide singură cu privire la aplicarea lui, aşa cum o dovedeşte scandalul Armagcdon 11.
“ In respectul legii, înţeleg sâ mă autodenunţ Parchetului General ca unul care pot fi suspectat de încălcarea repetată a articolului 168/1, Cod penal. în consecinţă, mă pun la dispoziţia Parchetului General pentru cercetări", sc mai arată în declaraţia remisă dc Stelian Tănase procurorului general Tănase Joiţa.
Ucraina şi România nu fac progrese în negocierile privind platoul continental
Experţi din ministerele de Externe de la Bucureşti şi Kiev au discutat, miercuri şi joi, la Kiev, Tratatul privind regimul frontierei de stat şi A cordul privind delimitarea spaţiilor maritime de la Marea N eagră, fără a în reg istra p rog rese semnificative în negocieri.
Potrivit unui comunicat al MAE român; delegaţia română, condusă de Bogdan Aurescu, director general pentru afaceri juridice din MAE, a fost alcătuită din reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.
Partea română a înaintat părţii ucrainene un nou set de propuneri referitoare la traseul frontierei de stat, la alte aspecte legate de Tratatul de frontieră, precum şi la unele elemente practice, de natură sâ
ajute la clarificarea poziţiilor celor două părţi în ceea ce priveşte problematica Acordului de delimitare.
D elega ţiile au convenit asupra necesităţii organizării unei întîlniri, la nivel de experţi, în cadrul căreia să fie stabilite textele consolidate ale proiectelor de Tratat de frontieră, respectiv de Acord de delimitare ale fiecăreia dintre părţi.
De asemenea, s-a căzut de acord asupra efectuării unui schimb de hîrtii ale părţii de vest a M ării "Negre, în vederea în ţe leg e rii m ai exacte a p o z iţiilo r exprimate de cele două părţi în cadrul negocierilor referitoare la Acordul de delimitare.
Totodată, s-a stabilit ca următoarea rundă de negocieri să se desfăşoare la Bucureşti. . -
Guvernul a adoptat o ordonanţa I prin care vor fi vîndute o paite din clădirile- Regiei Autonome A dm inistraţia Patrimoniului si Protocolului de Stat (RA-APPS). respectiv cele cu destinaţie de birouri şi nu cele cu destinaţie de locuinţe, a declarat, vineri, la v ideocon ferin ţa cu prefecţii, premierul Adrian Năstase.
. Năstase a precizat, în acest context, că Guvernul a decis ca spaţiile din Casa Scînteii să fie vîndute instituţiilor mass-media care ocupă, în prezent, această
O rdonanţă privind vînzarea clădirilorcu d e stinaţie de birouri ale Rfl-flPPSclădire. El a spus că este “aberant" ca RA-APPS să administreze Casa Scînteii în condiţiile în care “nu are nici un fel de legătură cu acest j imobil” şi că soluţia “firească") este vînzarea lui către ziare.
“Am auz it comentarii răuvoitoare că," datorită faptului câ am fost criticaţi în ultima perioada în presă, nu vom da aceasta decizie aşteptată. Sîntem capabili să disociem între unele sentimente de moment şi poziţiile de principiu pe care trebuie să le luăm”, a adăugat Năstase.
P o triv it lui N ăstase, banii obţinuţi din vînzarea imobilelor cu destinaţie de birouri vor fi folosiţi de RA-APPS pentru a moderam şi construi în continuare spaţiile pe care le are în subordine. El a spus că spaţiile de protocol, vilele Lac 1, Lac 2, au fost construite în an ii ’60 şi este necesara modernizarea lor.
Procurorii Secţiei Anticorupţie sînt numiţi legal, susţine IViinisterul Public
Ministerul Public respinge unele acuzaţii apărute in presă, potrivit cărora procurorii din cadrul Secţiei Anticorupţie din cadrul Parchetului Curţii Supreme de Justiţie ar fi fost numiţi pe criterii preferenţiale, fără sâ aibă experienţă şi vechimea necesară pentru a lucra în această instituţie.
Procurorii cu funcţie de conducere au o vechime în magistratură de cel puţin opt ani, iar procurorii numiţi sau delegaţi în cadrul Secţiei Anticorupţie au fost selectaţi din rîndul celor care au cercetat dosare com plexe privind corupţia şi criminalitatea organizată, avîndu-se în vedere pregătirea profesională şi ţinuta lor morală, se arată intr-un comunicat al Ministerului Public.
S ecţia de C om batere a C orupţiei şi C r im in a l ită ţi i O rg an iza te d in cad ru l Parchetului Curţii Supreme de Justiţie a fost
înfiinţată prin Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi funcţionează în baza prevederilor acestui act normativ şi a Legii n r .9 2 /1 992 p en tru o rg an iza rea judecătorească.
Referitor la Flavius Crîznic, Ministerul Public precizează câ a fost numit în funcţia de p rocuror la P archetu l Judecătorie i sectorului 3 Bucureşti la 1 octombrie 1994, iar începînd cu 1 aprilie 1997 şi-a desfăşurat a c tiv ita te a la P a rch e tu l T rib u n a lu lu i Bucureşti. Începînd cu 1 noiembrie 1997, Crîznic a fost numit procuror la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, iar de la 15 iunie 1998 "a fost delegat la Parchetul Curţii Supreme de Justiţie. . -' La 1 martie 2000, Flavius Crîznic a fost delegat în funcţia de procuror şef, iar în
luna mai 2000, îndeplinind condiţiile p rev ăzu te de L egea de o rgan izare judecătorească, inclusiv cele referitoare la vechim ea în m agistratură, a prom ovat exam enul pentru numirea definitivă la Parchetul Curţii Supreme de Justiţie-Secţia Anticorupţie.
Alexandru Chiciu, cel care anchetează cazul Armagedon ÎL, este procuror din 1 noiem brie 1995, cînd a fost num it Ia Parchetul Judecătoriei Ploieşti, iar din anul 1999 şi-a desfăşurat activitatea la Parchetul Tribunalului Prahova. în anul 2000, Chiciu a fost delegat la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti - Serviciul Anticorupţie, iar din anul 2001 face parte din echipa Secţiei de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate, din cadrul Parchetului Curţii Supreme de Justiţie.
MinisterQl Public susţine că acţiunile din ultimul timp îndreptate asupra procurorilor “urmăresc timorarea acestora, dovadă în acest sens fiind şi faptul câ se pune la îndoială statutul de magistrat al acestuia conferit de lege, precum şi dreptul acestuia de a emite mandat de arestare preventivă, conform legislaţiei în vigoare”.
Camera Deputaţilor a fosl convocată, în sesiune extraordinară
în perioada 28-31 ianuarieCamera Deputaţilor a fost convocată în sesiune extraordinari
în perioada 28-31 ianuarie, ca urmare a deciziei de vineri a Biroului Permanent al acestui for legislativ.
Potrivit preşedintelui Camerei Vaier Domeanu,- c o n v o c a re a sesiunii extraordinare a fost necesară pentru dezbaterea O rd o n an ţe i de Urgenţă 1/2002 pentru completarea unui articol din Legea privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în adm in istra re terenuri proprietate publică şi privată a statului cu d e s tin ă r i agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.
în proiectul ordinei de zi a sesiunii extraordinare mai sînt înscrise 13 propuneri legislative, printre care se află proiectul de lege privind protecţia informaţiilor clasificate, un proiect de m od ificare a Codului penal, proiectul de lege privind Statutul p o liţis tu lu i, precum şi un proiect privind vînzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi aflate în administrarea consiliilo r judeţene sau a consiliilor locale.
Potrivit secretarului Cam erei Deputaţilor, Tudor Mohora- sesiunea extraordinară va începe luni cu o scurtă şedinţă de plen- pentru a se aproba ordinea de zi, urmînd ca parlamentarii s- lucreze în comisiile permanente pînă la ora 20.00. în zilele di marţi, miercuri şi joi, deputaţii vor lucra în plen.
Administraţiepublicăîn viziune
încă de la înfiinţare, Institutul de Studii Liberale (1SL) Cluj. Nicolae Păun a declarat că, în primăvara acestui an, va avea îoc, sub egida ISL şi a PNL Cluj, o amplă dezbatere pe tema adm inistraţiei publice locale. Preşedintele PNL Cluj, Marius
liberală Nicoarâ, a declarat că nu este.
Decanul Facultăţii de Studii E u ro p en e , N ic o la e Păun, a devenit, recent, membru al PNL C lu j. D ec iz ia n u reprezin tă neapărat o surpriză, deoarece profesorul universitar conducea,
e x c lu să o partic ipare internaţională la dezbatere.
Printre tem ele dezbaterii - p r io r i tă ţ i le m un ic ip iu lu i şi judeţului, colaborarea, în acest sens cu a lte fo rţe po litice , opţiunea “foitelor proaspete”.
T.C.
Guvernul a dispus retragerea secretarilor de stal din AGA si CA ale societăţilor de stat
Guvernul a luat m ăsuri-ca secretarii de stat să se retragă din AGA sau CA ale regiilor autonome, companiilor naţionale şi socie tă ţilo r naţionale, a declarat, vineri, premierul Adrian Năstase. Premierul a adăugat câ Executivul doreşte sâ menţină în continuare la CEC şi la Regia Autonomă a Patrimoniului şi Protocolului de Stat (RAPPS) “o
reprezentare a instituţiilor statului «la nivelul secretarilor de stat”. A naliz înd situaţia a 99 de secretari de stat, 27 dintre ei erau membri ai unor CA şi şase erau reprezentanţi în AGA. “Am luat măsuri ca aceştia să se retragă din CA sau din AGA”, a spus Adrian Năstase, adăugind câ vor fi “unele excepţii care vor fi decise punct cu punct” . El a
precizat că, în cazul CEC nu se pune problema unui Consiliu de Administraţie obişnuit, ci “este vorba despre o structură de conducere”.
Premierul a atras atenţia şi persoanelor care deţin funcţiile de subsecretari de stat, prefecţi şi subprefecţi câ nu pot fi, pe durata exercitării, m andatului, şi reprezentanţi al statului în AGA
şi CA ale regiilor a u to n o m e , com paniilor naţionale 51 societăţilor naţionale. EI Ş precizat că o interdicţie sim ilarâ -există şi pentru membru
..Guvernului, potrivit Legii 90 - 2001. Năstase a explicat că Pn°
această măsură,, se doreşte w “persoanele în cauză să fie fen,e de tentaţia unui trafic ®e influenţă”. .
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
1 9 9 6 - R o m â n ia şi C u b a a u s e m n a t A c o rd u l D iia te ra i in te rg u v e m a m e n ta l , p riv ind p ro m o v a re a ş i p r o te ja r e a
re c ip ro c ă a investiţiilo r, d e s t in a t p ro te jă r ii c a p i ta lu lu i in v e s tit d e re z id e n ţii u n e i ţă ri p e te rito r iu l c e le i la l te .
/ • r c.v
A p ro a p e ' i i i d a c a z u r i d a c iv i l i d a ţ i d is p ă m ţ i sâu t a u c l ia la t a în C a c a u ia K Y ’
Aproape 400 de anchete au fost deschise în legătură cu cazuri de civili daţi d isp ă ru ţi, de la începutul operaţiun ii ruse din C ecenia, pe 1 octombrie 1999, a anunţat, vineri, p rocuroru l genera l al repub lic ii caucaziene, generalul rus Vsevolod Cemov, citat de agenţia Itar-Tass, preluată de AFP. Aproximativ 500 de civili şi soldaţi sînt căutaţi, în prezent, în C ecen ia , a p rec iza t generalu l
Cemov, care a adăugat că a primit 246 de cereri de anchetare a acesto r d isp a riţii , în 2001. C onform procurorului, peste 500 de atentate sau acte de sabotaj au avut loc, în 2001, în Cecenia. “Anul trecut, cinci angajaţi ai Parchetului, 87 de colaboratori ai Ministerului de Interne, 37 de angajaţi ai administraţiei locale şi nouă preoţi sau muftii aii fost ucişi, în Cecenia, de bandiţi”, a declarat el. De asemenea,
el â precizat că 6.500 de crime şi ; delicte au fost înregistrate anul trecut, ■ - în Cecenia, dintre acestea 4.500 fiind neelucidate. în ultimii doi ani, “natura crim elo r şi de lic te lo r com ise în republică s-a schimbat radical” , a afirmat Cemov. “Majoritatea crimelor şi delictelor reprezintă, în prezent, furturi, jafuri şi crime comise în stare de ebrietate sau sub efectu l stupefian te lo r, fa ţă de perioada
anterioară, cînd ne confruntam cu crime comise în lupte” , a subliniat generalul rus. Forţele federale au fost acuzate , în re p e ta te rîndu ri, de organizaţiile de apărare a drepturilor omului că s-ar deda la jafuri şi arestări arbitrare ale civililor ceceni.
Şi grupările rebelilor ceceni au fost acuzate de organizarea de răpiri de civili din zona controlata de mşi pentru obţinerea de răscumpărări.
M andat internaţional de arestare pentru . atacul de la
CalcuttaIn d ia a an u n ţa t, v ineri, că
In te rp o lu l a emis un m andat in te rn a ţ io n a l de a re s ta re pe numele lu i F arhan M alik, din Dubai, şeful unui g rup bănuit de au to rită ţile de la New Delhi că a r ii realizat atacul îm potriva C e n tru lu i a m e r ic a n de Ia C a lc u t ta , so ld a t cu p a tr u poliţişti m orţi, relatează AFP.
In terpo lu l a inform at Biroul central de anchetă din India cu p r iv ire la a ce s t m a n d a t , a d e c la ra t m in is tru l in d ian de In terne , L a i K rishna Advani, într-o conferinţă de presă.
C onfo rm u n o r responsabili indieni, F a rh an M alik, bănuit de New Delhi că a r avea relaţii cu s e rv ic ii le de in fo rm a ţ ii p a k is ta n e z e şi cu c rim a o rg a n iz a tă , a te le fo n a t la C a lcu tta p e n tru a revend ica atacul de m arţi şi a prom is că vor fi realizate şi alte acţiuni.
P o liţia d in C a lc u tta (estul In d ie i) a a f i rm a t, jo i , câ a a r e s ta t 12 m u su lm a n i în legătură d irectă cu tiru rile de a rm ă a u to m a tă d in fa ţa C en tru lu i am erican , c a re au avut loc sim ultan cu cele ale persoanelor de pe motociclete, îi^jdirecţia poliţiştilor.
Koffi Annan şi Hamid Karzai anunţă formarea comisiei speciale din Afganistan
Secretarul general al ONU, Koft Annan, şi preşedintele guvernului interim ar afgan, Hamid Karzai, au anunţat, vineri, numele celor 21 de membri ai comisiei speciale însărcinatei cu convocarea unei Loya Jirga în Afganistan, relatează AFP.
In cursul unei conferinţe comune, Karzai a citit lista membrilor comisiei, afirmînd că formarea acesteia este cea mai importantă misiune a guvernului interimar şi a Naţiunilor Unite.
Annan a recunoscut că diferendele dintre facţiunile afgane au determinat1
o întîrziere în stabilirea structurii comisiei, lista iniţială cuprinzînd 300 de nume. “Ştiu că nu toată lumea va fi pe deplin mulţumită de această listă, dar este o listă bună. Să o susţineţi şi
. să cooperaţi cu membrii comisiei”, a afirmat el.
“Am creat un grup care să fie _ independent, un grup. form at din
bărbaţi şi fem ei integri, care sînt respectaţi de societate, cărora le-am cerut să sprijine organizarea'unei Loya Jirga”, a mai spus Annan.
Din comisie fac parte două femei,'
una dintre ele ocupînd funcţia de vicepreşedinte. Crearea acestei comisii se înscrie în etapele definite prin acordurile de la B onn, semnate în decembrie. Acordurile prevăd crearea unei comisii speciale independente, formate din 21 de membri, care să convoace, în termen de cinci luni, o Loya Jirga. Această adunare, care va fi organizată în primăvara acestui an, va numi un guvern reprezentativ, care va ad m in is tra ţa ra în u rm ăto rii aproximativ doi ani, pînă la convocarea de alegeri.
China îşi va redeschide ambasada la Kabul pe 6 februarievizita lui K arzai la Beijing pentru a anun ţa un a ju to r de 150 milioane de d o la r i p e n tr u re c o n s tru c ţ ia A fganistanului, unul d in tre cele m ai im p o rtan te a ju to a re aco rda te de C h in a . C h in a a a c o rd a t s p r ij in cam paniei m ilitare din Afganistan, lansate de S tatele Unite îm potriva re g im u lu i ta l ib a n şi a re ţe le i islamiste A l-Q aida.
China îşi va redeschide am basada la K abul pe 6 februarie, a declarat, vineri, un responsabil al M inisteru lu i chinez al Afacerilor Externe, in fo rm ează . A FP. A n un ţu l a fost făcut de Sun Guonxiang, responsabil cu problem e asiatice al m inisterului, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc după vizita şefului guvernului in terim ar afgan, Hamid
K arza i, la Beijing. B eijingul şi-a înch is am basada de la K ab u l în 1993, din motive de securita te , în cap ita la afgană avînd loc d ispute în tre membrii rivali ai m işcării de eliberare naţională a m usulm anilor. L a red esch id e rea a m b a sa d e i va p a rtic ip a v icem in is tru l ch inez al A fa c e rilo r E x te rn e , VVang Yi. A utorităţile chineze au p ro fita t de
Poliţia din New York a angajat un super-spion al CIAPoliţia din New York a înfiinţat
postu l de lid e r al serv ic iu lu i de inform aţii şi l-a numit în această funcţie pe un fost şef al operaţiunilor CLA, relatează AFP.
în cursul unei conferinţe de presă, prim arul N ew York-ului, M ichael B loom berg, a anunţat num irea lui
David Cohen în funcţia de “director- adjunct însărcinat cu informaţiile”.
Cohen, fost şef al biroului CIA de la New York, a condus, în perioada 1995-1997, prestigioasa “direcţie de operaţiuni”, din cadrul agenţiei de informaţii americane,
în Cadrul N ew Y ork Police
A m e r i c a n i i s t i u u n d e se a f l ă R ă d o v a n K a r a d z i c i ,/ , *
ia r a r e s t a r e a sa e s te i m i n e n t ăServiciile de informaţii americane l-au localizat pe Radovan Karadzici, căutat de Tribunalul Penal Internaţional
de la Haga (TPI) pentru crime l e război în Bosnia, iar arestarea sa este iminentă, informează, vineri, cotidianul “Nezavisne Novine”, citat de AFP. Fostul lider al sîrbilor din Bosnia în timpul războiului din această ţară, în 1992-1995, a fost localizat datorită recentelor1 conversaţii de la un telefon mobil, a declarat o sursă apropiată organizaţiilor internaţionale;de Ia Şarajevo, fară a preciza locul în care s-ar putea afla acesta. Sursa citată a precizat că americanii au convins autorităţile de la Şarajevo să îi predea, în urmă cu o Săptămînă, pe cei şase cetăţeni arabi suspectaţi de terorism şi de legături cu Qsama bert Laden, în schimbul promisiunii de a-1 aresta pe Karadzici.
Department (NYPD), el se va ocupa de “strîngerea, analizarea şi distribuirea informaţiilor, care vor permite NYPD să-şi desfăşoare într-o manieră mult mai eficientă acţiunile tot mai globale”, a anunţat primăria.
“David are o reputaţie solidă, avînd' legături şi lucrînd cu alte agenţii guvernamentale, cu guverne străine şi sectorul privat” , a declarat Raymond K elly , şe fu l N Y PD . “O raşul va beneficia de toate aceste lucruri”, a mai spus Kelly.
Avînd circa 41.000 de agenţi bine antrenaţi şi echipaţi, NYPD reprezintă o forţă superioară celor unor armate din ţările lumii a treia. Departamentul de poliţie are, după atentatele din 1 1 'sep tem brie , şi un şe f-ad junct însărcinat direct cu “lupta antiteroristă” .
Adolf Eiclunann a fost descoperit în Argentina de un refugiat, si nu de lissadAdolf Eichmanri, responsabil de
deportarea a m ilioane de evrei r i n , lagărele naziste, a fost, descoperit în . Argentina d e 'u n refugiat orb, şi» nu de Mossad, serviciul de informaţii israelian , in fo rm ea ză , v in e r i , , cotidianul “The Guardian”, citat de AFP. . V v
‘Tim p de 40 de ani, lum ea întreagă a crezut că Mossadul, cu sprijinul lui Simon W iesen th a l, u n adevăra t “vînâtor” de naz iş ti, a organizat spectaculoasa capturare a lui Adolf Eichm anri” , ' in fo rm ează corespondentul “The G uardian” la Buenos Aires, Uki Goni.
Sylviâ, fiica lui Lothar Hermann,
un socialist de origine evreiască, care ■ scrisoare lui Tuviah Friedman, de la a fost trim is în lagărul de la Dachau Centrul de documentare din Haifa,în perioada 1935-1936, era prietena fiului cel mai mare al fostului oficial nazist, care locuia în Argentina sub numele de Klement.
Lothar Hermann a trimis o scrisoare au to rită ţilo r jud ic iare germ ane la Frankfurt, iar procurorul Fritz Bauer a decis sâ alerteze direct serviciile de informaţii israeliene.
Cei doi agenţi ai Mossadului trimişi la Buenos Aires au afirmat, însă, că nu sînt convinşi că acest Klement era Eichmann.
Lothăf Hermann nu s-â descurajat, • iar la 17 octombrie 1959 i-â trimis o
ca re anun ţase o reco m p en să de 10 .000 de d o la r i p e n tru o rice informaţie care duce la arestarea lui Eichm ann. Hermanri îi trim ite lui Friedman “detaliile exacte” ale cărţii de identitate argentinianâ a fostului nazist. Urmarea este cunoscută; un comando al Mossadului l-a răpit pe A dolf Eichmann la 11 mai 1960, la San Femando, lîngă Buenos Aires,
- după care l-a scos din ţară, zece zile mai tîrziu, deghizat într-un angajat al companiei aeriene israeliene El-Al.
- D u p ă un an, la .31 m ai 1962, Eichmann este spînzurat în Israel, la
încheierea procesului său. Vor mai trece încă zece arii p înă cînd Lothar H erm an n v a in t ra în p o se s ia recompensei, în iulie 1972.'
' Opoziţia din Republica
Moldova a pârâsit lucrările
Parlam entulu iO poziţia creştin-democrată şi
g ru p u l p a rlam en ta r “A lian ţa Braghiş” au părăsit, vineri, şedinţa în plen a Parlamentului acuzînd m a jo rita te a co m u n is tă câ obstrucţionează opoziţia, transmite BASA-press.
Grupul parlameritar a l PPCD, care are 9 membri, a decis, joi, să nu m a i 'p a rtic ip e la şed in ţe le p lenare deoarece “m ajo rita tea parlamentară manifestă intoleranţă şi o s til ita te fă ţişă ” fa ţă de minoritate şi “încalcă sistematic dreptul opoziţiei de a-şi exprima opinia”, se arată într-un comunicat al acestui grup parlamentar.
Facţiunea “Alianţa Braghiş”, în componenţa căreia au mai rămas 14 deputaţi (faţă de 19 cîţi erau iniţial), şi-a motivat abandonarea şedinţelor prin refuzul majorităţii de a lua în calcul opiniile lansate de acest grup parlamentar. •
L iderul facţiunii m ajoritare, V ic to r S tepan iuc , a d ep lîn s solidarizarea Alianţei Braghiş cu protestele PPCD desfăşurate în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi a cerut formaţiunii conduse de ex-premierul Braghiş să adopte o atitudine tranşantă faţă de situaţia ten s io n a tă de la C h işin ău co n d iţio n a tă , p o tr iv it Iui Stepaniuc, şi de sprijinul acordat de România.
Vajpayee: Testarea rachetei cu capacitate
nucleară are ca scop“securitatea naţiunii”»Premierul indian, Atal Bchari
Vajpayee, a declarat câ testarea, vineri,"a unei rachete cu capacitate n u c lea ră este una d in tre in iţia tive le m enite sâ asigu re “securitatea şi protecţia naţiunii”, relatează AFP.
“Pentru securitatea şi protecţia na ţiun ii, avem în vedere in a i multe măsuri, iar Agni este una dintre ele”, a afirmat Vajpayee, la reşedinţa sa, la cîteva ore după testarea reuşită a rachetei.
Racheta din clasa Agni I a fost lansată la ora locală 08.50 (03.20 G M T), la baza Shandipur, pe coasta statului Orissa.
“Este un pas important, care re f le c tă p rog resu l n o s tru ştiinţific”, a adăugat Vajpayee, ca re a d a t a s ig u ră ri c ă data operaţiunii a fost decisă cu mult timp înainte.
Testarea, condamnată la scurt tim p de P ak istan , a avu t loc într-un moment în care relaţiile dintre cele două ţări sînt deosebit de tensionate, ca urmare a atacului sinucigaş de luna trecută, de la P a rla m e n tu l.fe d e ra l d in N ew D elh i, a tr ib u it d e ' au to r ită ţile indiene grupărilor islam iste cu baza în Pakistan.
Cal puţin zaca parsoana raniţa într-un a ta n ta t sinucigaş, la T a l-fîv iv
Cel puţin zece persoane au fost rănite într-un atentat sinucigaş comis, vineri dimineaţă, în sudul Tel-Aviv-ului, a afirmat postul de radio militar, israelian, citind surse medicale, relatează AFP. Potrivit unui poliţist intervievat de postul de radio, atentatul a fost comis de un bărbat, care circula cu o inotocicletâ sau un scuter. Atacul a avut loc în apropiere de o autogara dezafectată. Cartierul a fost imediat izolat de poliţie, care caută şi alte dispozitive explozive în zonă. . . .
________________________ m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-69-7;
C om pan ie de softw are rom âno-am ericană Selectează
MANAGERI DE PROIECTE Ş l SERVICII DE IMPLEMENTARE
Cerinţe: ■ ‘ "• Abilităţi deosebite de comunicare;• înclinare tehnică;• Fluenţă în limba engleză; '• Absolvent universitar (Studii Economice, Tehnice sau altele).
Vă oferim:• Salarii atractive;• Carieră de viitor;• Călătorii frecvente în străinătate;
. • Instruire de specialitate.
Informaţii suplimentare la telefon : 191.366. Curriculum vitae la adresa lpintiIie@ m ontran.r(J
R e g i a A u t o n o m ă d e T e r m o f i c a r e C l u j - N a p o c a
B d . 2 1 D e c e m b r i e 1 9 8 9 , n r . 7 9
a n g a j e a z ă p r i n c o n c u r s :
• T ra d u c ă to r de lim ba ge rm an ă - condiţii:- studii superioare - secţia Lim bi M odem e Âplicate- a doua limbă străină: engleză sau franceză- cunoştinţe temeinice de operare PC
• Specialist în re la ţii publice - condiţii:- studii superioare de specialitate- experienţă în domeniul mass-m edia, minimum 1 an- cunoscător de limba engleză şi/sau germană- abilităţi de comunicare- cunoştinţe de operare PC ' '- spirit de m uncă în echipă.
Concursul va avea loc la sediul unităţii în data de 12.02.2002, ora S «.
D osarele pentru concurs se vor depune până la data de S .02 .2002 .
Informaţii suplim entare sc pot obţine la telefonul 430878.
ÎN ATENŢIA PUBLICULUI CALATOR!. Urmare numeroaselor solicitări'ale Consiliului Local Floreşti şi ale cetăţenilor acestei comune, începînd cu data de 28 ianuarie 2002, linia 49 de autobuze se prelungeşte pînă la intersecţia Spl. Independenţei cu str. Pavlov şi va circula pe următorul traseu:
CLUB E U PH O R IASTEPAU mOJlCT22 ian. ora 21.00 MlUUA BAWICIU23 ian. ora 21.00 TAXI 24 bn. ora 21.00 PAOCOWSUl25 ian. ora 21.00 5APKA PUBMlACEA lAVIClU22 ian. ora 21.00 MI8CEA VlWTIlA II APfilAW IVAVlTCHl ‘23 bn. ora 21.00 . .SAHMAlEttflEtl24 bn. ora 21.00 PE1PEMP023 bn. ora 21.00
- W
I!R§Î3S
TOPAZ(Cstvjsa*t
CBiŢiiL
9* O m n iT c d h
MATRIMONIALE• Doamnă văduvă, cu apartament,
sufletistâ, caut un bărbat cu suflet pentru a conveţui împreună pentru a alunga singurătatea. Tel: 44-49- 92. (I6M 486)
VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI
• De vînzare teren 1300 mp, în cartierul Zorilor, str. Sălicii lîngă blocuri. Tel: 19-13-43, între orele 9-11.(1569755)
W MAESTROIMENftGE fi TROÎS N A P O C A 15
( « I
*. V înd 3 camere, Dorobanţilor, et, 2, finisat, ocupabil. Preţ 23500 USD. Tel: 094-97-18-14. (1611488)
• Vînd apartament 3 camere, etaj I, decomandate, baie plus wc de serviciu, 2 balcoane, superfmisat, ocupabil imediat, preţ 24.500 USD. Tel. 13-69-76. (1614616)
• Vînd parchet din stejar şi fag uscat, orice dimensiuni. Calitatae excepţională. Preţ fară concurenţă. La cerere asigurăm şi transport. Tel. 094-47-74-30. (1614294)
F ; :
'JBANCA COMERCIALĂ CARPATICA
Cluj-Napoca,Str.M.I.Antonescu n r.l, Tel. 425562 P-ţa Mihai Viteazul nr.7-8, f e l . 136293
CERTIFICATE DE DEPOZIT NOMINATIVE IN VALUT*TER M EN
90 de Zile180 de Zile270 de Zile360 de Zile
D O B IN D AUSD3,703,904,104,50
EURO4,64,85,05,0
Suma minimă pentru cumpărarea unui certificat de depozit este: de 100 USD sau 100 EURO (sau echivalentul pentm valutele IN).
■Valoarea certificatelor de depozit N O M INATIVE este garantata pentm PERSOANELE F IZ IC E de către Foridul de Garantare a Depozitelor în Sistem Bancar. '
i
[ " A T E N Ţ I E " ! " " ’!
I Firmă difuzare I i presă vinde II n lli/im iiH i ci fAnnfn I
A S I G I J I M U H - U I L l S K î l J H A U E
I N D U S T R I I L O R A R G E Ş S . A .S U C U R S A L A C L U J -N A P O C A ,
str. Dorobanţilor nr. 78, ap.25 Parter tel/fax: 064-44.86.36.
Şl PENTRU LUNA IANUARIE 2002 , SOCIETATEA NOASTRĂ VINE ÎN ÎN TÎM PIN A REA C E R IN Ţ E L O R D V S. SC Ă ZÎND U -VĂ EFORTUL
FINANCIAR CU O R E D U C E R E A P R IM E I D E A S IG U R A R E
R C A C U 2 0 % .
A S IG U R ÎN D U -V Ă L A N O I, P U T E Ţ I F I S IG U R I DE PROTECŢIA OFERITĂ.
SUCURSALA CLUJ ANGAJEAZĂ: INSPECTOR DAUNE, CONTABIL SUCURSALĂ, AGENŢI ASIGURĂRI. INTERVIURILE VOR AVEA LOC ÎN 15.01.2002 SI17.01.2002, ÎNTRE ORELE 12W-16M,LA SEDIULSUCURSALEI.
CURÎURI ife INFORMATICĂFORMARE
P M G S A M A K M & 41» OPERATORI PC <14 4 apr
PERFECŢIONAREProgramare JAVA, VBisic, C++
i P L f l T f l î n R f l T EB cp ib S c îlV te l 194111,195477 it w w .c k e t r o
• Vînd Skoda Felicia 13i, albă, IX . 1998, 81000km, stare perfectă. Preţ 9000 D M san echivalent în Iei, negociabil. Tel: 092-36-54-91. (1611445)
• Mare ocazie!!! Vînd maşini de spălat cu presiune; aparate dejantatşi vulcanizat. Tel. 092- 26-21-59; 092-26-21-85.(1614367)
• Vînd aeroterme industriale p en tru ' biserici, hale industriale, etc. Tel. 094-84-74- 93. (1614548)
• Vînd aparate pentru spălătorii auto şi vulcanizări. Tel. 094-84-74-93. (1614549)
• Cumpăr şnur de mărţişoare. Tel. 13-43-36. (1614515)
• V înd urgent colţar extensibil cu fotoliu, culoarea vern il, nou. P reţ foarte avantajos. Tel. 43-88-09 (după ora 20). (1614608)
• Primesc în chirie 2 băieţi (se
unu) într-o cameră separată, acces la baie, bucătărie, telefon şi dependinţe. Preţ negociabil. Tel: 44- 49-92 între orele 8.00-20.00. (1611485)
• Dau în chirie pe termen lung. apartament 2 camere, în cartierci Grigorescu. Preţ 75 USD. Tel. 18- 04-78. (1614578)
• Dau în chirie cameră mare. liniştită, ultracentral, unei studente, în cameră locuieşte o altă studenta serioasă , care va fi colegă de cameră. Preţ bun, plus parte din cheltuieli. Tel. 13-69-76. (1614617)
• Doresc să închiriez garsoniera confort I sau apartament confort II. nemobilat, pe tremen lung, ocupabil din data de 01.02.2002. Tel: 094- 70-24-85 în zona Mărăşti- Grigorescu. (1611435)
'• Vînd loc de veci în Cimitirul Central, lîngă Capelă cu piatră funerară sculptată. Telefon 43-80- 67.(1614612)
ÎNCHIRIERI
• Firmă importatoare 'ăe benzi adezive de uz industrial caută d istribu itori locali. Informaţii la tel: 01-22-21-49- 9 sau 094-36-54-50. (1611349)
• Job Service România, agent autorizat Star Cruises, caută urgent pentru vase de coazierâ personal pentru Casino, preponderent feminin, fără experienţă, vîrsta 18-24 ani. G ratu it: b ilet de avion, analizele medicale, şcolarizare. Relaţii Ia tel: 068-41-49-63; 068-41-49-27. (1611380)
• Grupul Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii Cluj-Napocaorganizează în data de 4 februarie 2002, ora 10.00, concurs pentru ocuparea a două posturi de îngrijitoare. In fo rm aţii Ia secretariatul şcolii. (1569743)
• Dau în chirie apartament 3 camere, mobilat, cartieru l M ănăştur. Tei: 45-90-94. (1611301)
• Transport persoane în Spania, Portugalia - 250 USD. Tel: 094-90- 89-19; 094-95-22-04. (1611297)
• Meditez elevi la chimie pentm bacalaureat şi admitere la facultate. Tel: 18-83-74. (1569745)
Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l6. d a CBi
Studioul de Televiziune ‘Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str: D o n a th h r . 160,organizează concurs ex tern pentru ocuparea a 5 (cinei) posturi de p o m p ie ri civili. Condiţii de p a r tic ip a re : a) calificare în m eseria de pompier civil (cu diploma de calificare); b ) vech im e în muncă m inim 3 a n i; c) absolvent de liceu . A cte necesare: a) d ip lo m a de calificare în m eseria de pompier civil; b) curriculum vitae; c) cerere de înscriere la concurs;' d) cazier; e) copie după carnetu l de m uncă; f) copie după actul de studii; g) vizite m edicale p en tru efort Gzic. Dosarele cu actele de mai sus se v o r dep u n e la secretariatul T . V. R. Cluj, pînă la data de 07.02.2002, da ta concursulu i u rm în d a fi anunţată ulterior, priu afisajul de la in t r a r e a în c lăd irea stud iou lu i. B ib lio g ra fia necesară şi in fo rm a ţii suplimentare se pot obţine de Ia secretariatul T. V. R. Cluj, telefon • 42-01-36, saucompartimentul economic, tel.
}i8-49-28. (1614599) .
• Caut profesoară de chitară sau studentă la Conservator, pentru elevă clasa-X-a. Tel. 44- 42-80. (1614596)
• Numiţii Borza Ana, Borza Gabriela, Borza Horea Mircea, Borza Dan Gavrilă sînt citaţi pentru data de 20 februarie 2002, la ora8.00, sala 16, la Judecătoria Cluj- Napoca în proces cu Borza Mircea acţiune în constatare, dosar nr. 12104/2001. (16L1466)
• Numiţii Flueraş Nicolaie, Pop Maria, Pop Floarea, Rusz Ionaş, Rusz Mitra, Rusz George, soţia Iui Vanea Dumitru născută Flueraş, soţia lui Fluieraş llie, Trif loan şi soţia Ana, Tâuţan Ana măritată Irimeş, văduva lui Sălicea loan născută Morar Maria, Fluieraş Vasile şi Fluieraş Szia sînt chemaţi în data de 11.02.2002 la Judecătoria Cluj-Napoca, sala 124 ca pîrîţi în dosar nr. 9070/2001 avînd ca obiect prestaţie tabulară. (1611476) „
• Consiliul de Administraţie al SC Somvetra SA Gherla, în temeiul prevederilor art. 111 din Legea nr. 31/1990 republicată şi art. 14 din Actul constitutiv al societăţii convoacă Adunarea Generală Ordinară a acţionarilor Ia data de12.02.2002, ora 10.00, Ia sediul societăţii din Gherla, str. Clujului nt. 18/A, jud. Cluj,.pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor. Ordinea de zi: 1. Prezentarea situaţiei societăţii ca urmare a încetării lucrului şi măsurile organizatorice ce se impun luate pentru redresarea societăţii. 2. Diverse. în cazul în care în data de 12.02.2002 prezenţa acţionarilor nu asigură reprezentarea capitalului social prevăzut de lege şi. actul constitutiv al societăţii, pentru validarea deliberărilor, adunarea generală va avea loc în data de13.02.2002, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefonul 064/24- 13-86, interior 118. (1569760)
1 In conformitate cu Legea nr. 137/1995, S. C. AGA CUG GAZ S. R- L. anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “separare
$gaze industriale” situat în Cluj- Napoca B-dul Muncii nr. 18. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor, nr. 99. (1614604)
• în conformitate cu Legea' nr. 137/1995, SC PEROM SA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Fabrică producţie perii, pensule şi bidinele” situat în Cluj-Napoca str. H. Barbusse nr. 59- 61, Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, C alea . Dorobanţilor nr. 99. (1611368) ■
• Numita Percezel Afanka, născută Fuiop este chemată la Judecătoria Cluj-Napoca, în data de30.01.2002, sala 124 în calitate de pirită, în proces cu Nicolae Gheroghe, avînd ca obiect uzucapiune. (1614607)
• Numiţii Lazâr Niculae şi Lazăr Nechita sînt solicitaţi să se prezinte în data de 30.01.2002, ora 8,00, sala 124 la Judecătoria Cluj-Napoca, în jalitate de pîrîţi în dosar nr. 13895/ 2001 în proces cu Şutea loan Gheorghe pentru prestaţie tabulară.(1614609) ’
PIERDERI• Pierdut CIV seria B 262534, pe
numele Fârcaş Valentina. O declar nulă. (1611470)
• Pierdut autorizaţie sanitară veterinară nr. 858 din 15.12.1999. Se declară nulă. (1611473) -
• Pierdut carnet de student pe numele Obreja Adrian. îl declar nul.(1569763) .
• Pierdut carte de identitate auto seria A nr. 0202878, pe numele Mureşan Dan. O declar nulă.(1569764)
• Pierdut geantă diplomat, în zona str. Universităţii , Potaisa. Conţine acte. Găsitorului recompensă (şi numai pentru acte). Tel. 093-66-59- 68 sau 12-27-81 (seara). (16145.62)
• Pierdut placa de înmatriculare auto cu nr. CJ-94- CAS. O declar nulă. (1614600)
• Pierdut carnet de student eliberat de Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” pe numele Ciufudean Florin loan. îl declar nul. (1614605)
• Pierdut carnet de student pe numele Buhoci Mihaela. îl declar nul. (1614606).
DECESE COMEMORĂRI• Cu adîncă durere în suflet
anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, bunic şi ginere ROZSA ŞTEFAN, în vîrstă de 56 ani. Nu te vom uita niciodată şi vei răm îne pe veci în . su fle tu l n o stru . D um nezeu să te od ihnească în pace! Înm ormîntarea va avea loc în G erm an ia . S o ţia M a r ia şi familia. (1611477) .
• C u d u re re în su fle t anunţăm decesul după o scurtă şi grea suferinţă a scumpului nostru ta tă , socru şi bunic TURC GAVRIL, în vîrstă de 68 ani. Înm orm întarea va avea loc luni, 28 ianuarie 2002, ora13.00 în Cimitirul M ănăştur, Capela Nouă. Odihneşte-te în pace! Corina, Dănuţ şi Bogdan. (1611479)
• Cu adîncă durere anunţ decesul iu b itu lu i m eu soţ TURC GAVRIL, după o grea suferinţă. Dormi în pace! Soţia Maria. (1611480)
• Cu in im a zd ro b ită de durere anunţăm încetarea din viaţă a dragulu i nostru tată, socru şi bunic TURC GAVRIL. Nu te vom u ita n iciodată . M ih a i, O lg u ţa , M ih ă iţă şi Ştefan Turcu. Odihneşte-te în pace! (1611481)
• Cu re g re t în suflet ne despărţim de scumpul nostru tată , socru, bunic şi străbunic TURC'G A V RIL, în vîrstă de 68 an i. F iu l F lo r in , no ra Felicia, nepoţii Ciprian, Alina, Carmen, Ştefan şi strănepoatele Bianca şi Denisa. Dumnezeu să- i odihnească în pace! (1611483)
• Nu s în t cuv in te să ne mîngîie sufletele în aceste clipe de n e m ă rg in ită d u re re la plecarea din viaţă a scumpei noastre soţie, m am ă, soacră şi bunică FLU ERA Ş RODICA MARIANA. Soţul Mircea, fiica C a rm en cu so ţu l Alin şi nepoţelul A linuţ şi fiul Radu. Înm orm întarea va avea loc în ziua de 26.01.2002, ora 13.00, Ia C ap ela n o u ă M ăn ăştu r. D orm i în p a ce su fle t bun . (1569756)
• Cu inima în d u rera tă anunţ încetarea din viaţă a scumpei mele soră FLUERAŞ RODICA M A RIA N A . M ih a e la , soţul Cristi şi nepoţelul Florin, în sufletul nostru vei răm îne o veşnică am intire. (1569757)
• După ani de lacrim i şi durere a încetat din viaţă draga mea soră FLUERAŞ RODICA MARIANA în vîrstă de 44 de an i. S o ra A u ro ra cu fiica R a r in a , so ţu l G eorge şi nepoţica Denisa şi fiul Adrian. L ac rim i, flo ri şi am in tire veşnică. (1569758)
• Sîntem alături d ^ familia dr. R otaru, în aceste momente grele p ric in u ite de m oartea ta tă lu i d rag . Fam ilia Moga. (1611467)
> Aducem un ultim omagiu celui care a fost conf. dr. ILIEŞ IU S T IN . O d ih n e ascâ -se în pace! C o lec tiv u l C linici Pediatrie III. (1611468)
• Ne despărţim cu greu şi durere în suflet de cel care ne- a fost şef ROZSA ŞTEFAN. T ran sm item sincereco n d o lean ţe fam ilieiîn d u re ra te . A n g a ja ţii SC Parasolar SRL. (1611478)
> Sîntem a lă tu ri de colegul n o stru P o g ăc ian F laviu , în greaua încercare pricinuită de m o a rtea ta tă lu i d rag . Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colegii de Ia JSC Sares SA. (1611484)
• în tr is ta ţi şi cuprinşi de d u re re p lîn g em d isp a r iţia prem atură a scum pului nostru frate, unchi şi cum nat, Prof. NICOLAE PO PO V IC I. Adio scumpul nostru. Familiile loan, Nicu Popovici şi T . Chirilean. (1611487)
în aceste m omente de grea în ce rca re s în tem a lă tu ri de fam ilia (G u g u ra Io n ică , la m area d u re re p ric in u ită de trece re în n e fiin ţă a soţiei, mamei şi bunicii MĂRIOARA. Finii Ionel şi Ecaterinâ'Ferenţ. (1611489)
• Sîntem alături de colegul n o s tru M ariu s M acavei în m area d u re re p ricinu ită de decesul ta tă lu i său. Sincere condoleanţe. Diriginta şi elevii an u lu i I I I. G rup Ş co lar T ra n s p o rtu r i Căi F e ra te . (1569762)
• Sîntem alături de colegul nostru Cherecheş Bogdan în aceste clipe grele pricinuite de pierderea tatălui drag. Colegii din Proiectare ai SC M afir SA, Cluj-Napoca. (1569765)
• R eg re tăm trecerea în veşnicie a celei care a fost colega n o a s tră R O D IC A FLU ER A Ş, şi-i aducem un ultirp om ag iu . Fam iliei îndoliate îi transmitem sincere condoleanţe şi întraga noastră compasiune. S. C. Farmec S. A. (1614593)
• S in cere condolean ţe familiei, Ia trecerea în nefiinţă a celui care a fost conferenţiar dr. ILIEŞIU IUSTIN, eminent dascăl şi medic pediatru. Prof. dr. Antonia Popescu. (1614594)
• Un ultim omagiu celui care a fost eminent dascăl şi distins coleg, profesor universitar Dr. in g in e r CSU LA K A K O S. Sîntem alături de familia greu încercată şi transmitem sincere condoleanţe. Familia prof. Dr. Paul Popescu. (1614595)
• Sîntem alături de colegul nostru Radu Gugura, în greaua în c e rc a re p r ic in u ită de p ie rd e re a su fe r ită şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu s- o odihnească în pace. Colegii de la Polisano Cluj. (1614598)
• O lacrim ă, o floare şi un ultim şi pios omagi upentru cea care a fost buna mea colegă şi prietenă RODICA FLUERAŞ. Dumnezeu să te aibă în paza Lui şi sâ te odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei. Adriana Boancă. (1614613)
• Cu durere şi tristeţe în suflet ne despărţim de cea care a fost o colegă deosebită şi un sufle t b u n , ROD ICA FLUERAŞ. Nu te vom uita niciodată. Sincere condoleanţe familiei. Jeni Cormoş şi Cheţa Creţ. (1614614)
• Un ultim omagiu adus celei care a fost o colegă buhă şi un om de în c red ere , RODICA FLUERAŞ. Dum nezeu să o od ih n ească în pace. C on d o lean ţe fam iliei. Colectivul secţiei Cosmetice II Farmec S.-A. (1614615)
• Nici lacrimile, nici timpul şi nimic din frumuseţea lumii nu va putea, da uitării trista şi d u reroasa zi de 27.01.2001, cînd m o a rte a nem iloasă a răpit-o d intre noi pe scumpa noastră mamă, soacră şi bunică ANDREI LUCREŢIA . Fiica Chiorean Lenuţa, ginerele Nelu şi n ep o ţii A nca şi N elu ţu . Dumnezeu să te aibă în paza Lui. (1611449)
• Cu lacrim i în ochi şi suflete cern ite îng en u n ch em la mormîntul iubitului nostru soţ, tată, fiu şi frate ing. FLORIN IEPURE, la 2 ani de la trecerea în nefiinţă. Dormi în pace suflet blînd. Familia. (1611475)
• Au tre cu t 13 ani şi respectiv 1 an de la plecarea pe drum ul fără întoarcere a dragei noastre m am ă, bunică şi străb u n ică MARINA MĂRIUCA şi bunul nostru tată , bunic şi străbunic M A R IN A EM IL^ d in sa tu l P a ta . î i readucem astăz i în m em o ria celo r ca re i-au cunoscut, rugîndu-ne ca bunul Dum nezeu să-i odihnească în pace. Fiica Vochiţa şi ginerele P a u l îm p re u n ă cu cop iii G abrie la , Sim ona şi nepotul Paul. (1611471)
• Au trecu t şase săptămîni de lacrim i şi amarnică durere, de cînd scumpa şi m ult iubita n o a s t r ă fiică şi so ră C O B L IŞA N M O N IC A , în vîrstă de 24 de ani ne-a părăsit plecînd pe drum ul veşniciei, lăsînd în urm ă un gol imens, pe c a re nici am in tirea, nici lacrim ile, jalea şi durerea nu-1 vor umple niciodată. Parastasul d e p o m en ire va avea Ioc dum inică 27 ianuarie 2002, ora12.30, la b iserica în ă lţa re a S fin te i C ru c i din c a r tie ru l P lopilor. în veci nem îngîiaţi mam a M aria şi fratele Marius. (1569741)
• Amintim celor care l-au c u n o sc u t şi în d ră g it că se împlinesc 6 luni de la trecerea în eternitate a iubitului nostru soţ, ta tă , fiu şi frate MARCU RADU. Va răm îne veşnic în gîndurile şi sufletele noastre. C o m e m o ra re a va avea loc dum inică 27 ianuarie 2002, ora12.00, Ia B iserica. “ Sf. A rh a n g h e l M ih a il” dincartie ru l M ărăşti. Dumnezeu să-l o d ih n ească în pace! Fam ilia îndoliată. (1569753)
• Aducem un pios omagiu acum la comemorarea a 3 ani de la trecerea în nefiinţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic MARCU PETRU. Va ră m în e veşnic în in im ile noastre. Comemorarea va avea loc dum inică 27 ianuarie 2002, o ra 12.00, la B iserica “ Sf.- A rh a n g h e l M ih a il” din cartie ru l M ărăşti. Dumnezeu sâ-I o d ih n ea sc ă în pace! Familia îndoliată. (1569754)
• L a .7 ani de lacrim i şi du rere în sufletele noastre de la decesu l scum pei n o a stre soţie, m am ă, soacâ, şi bunică VIORICA FRÂNCU, anunţăm p e cei c a re au iu b it-o să participe la slujba religioasă de p a rastas care se va ofleia la B iserica de pe s tr . B isericii O rto d o x e , în z iu a de 27 ianuarie , 2002, ora 12,00. în veci n em în g îia ta fam ilie . (1614423)
• Azi se împlinesc 4 ani de Ia t r e c e re a în e te rn ita te a l iu b itu lu i meu t a tă , p ro f . GHEORGHIEŞIOAN. Sufletul lui blînd şi generos va răm îne veşnic în amintirea mea. Dormi în pace suflet blînd. Dumnezeu să te odihnească în pace. Unica fiică Otilia. (1614564)
• S-au scurs 6 săptăm îni de cînd a plecat dintre noi, colonel ( r ) T O C A C IU IO A N . Va ră m în e veşnic în in im ile noastre şi ne rugăm să aibă odihnă veşnică şi să-i fie ţarina u şo a ră . L acrim i şi flo ri pe m orm înt. Soţia, fiul, nepoata şi nora. (1614601)
• Lacrimi nesecate, imensa s in g u ră ta te şi d u re re ne însoţesc acum la îm pfin irea unui an de cînd ne-am despărţit pen tru totdeauna de ccl mai iubit soţ, tată, socru şi bunic BUZURA GAVRIL. Neuitate vor fi chipul şi vorba ta dreaptă cu carc nc-ai în co n ju ra t. O clipă dc reculegere din partea celo r ca re l-au cunoscu t şi p re ţu i t . D um nezeu să tc o d ih n ea sc ă în p acc . So ţia O liv ia , fiica L ivia, g inere le M an o le , n ep o tu l M ih a i.(1614610)
MULŢUM IRI
• Pe această cale doresc sâ mulţumesc din suflet medicului d e Ia S a lv are V a ro d i Alexandru şi asistentei Diaconu M ira precum şi doamnei doctor Simiti Adriana şi asistentei şefă Ignat Ileana de la Medicală I - Cardiologie, carc în noaptea dc 1/2 ianuarie anul curent, miau salvat viaţa după un edem pulm onar şi stop cardiac, cu un şoc e le c tr ic şi m ed ica ţie adecvată. (1569759)
A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E
CE
oferă tuturor p ersoan elor juridiceservicii d e publicitate şi cam panii prom oţionale
în presa locală şi centrală m ai Tsim plunu se p oate!
ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, te l/fax: 0 64 /19 -73 -04
Aici ar putea fireclama dum neavoastră
P j \ v m '
spirit modem iluminist, a A c a d e i Domneşti de la “Sf. Sava;
■•~;U : i v-fu'P •'-n? A\ % 1 l * * li * 1 * \ V* I *V***-*"*! «K*f’wAm T X V. , ~ .Ţ i7 , ; ; f r*. ?>, : ~ - * u T r ^ n
m i m
2 a u to v e h ic u b v a r a c h ita o t a i ă
s a r e a in f r a s t r u c tu r i i r u t ie r ePosesorii de autovehicule de transport marfa
sau pasgeri vor achita, de la 1 iulie 2002, o taxă . pentru utilizarea infrastructurii rutiere, denumită
rovinietă. Guvernul a adoptat, jo i, o ordonanţă p riv ind in troducerea tarife lor de u tilizare a infrastructurii de transport rutier.
Pentru toate autovehiculele de transport marfa, cu m asa m axim ă adm isă de peste 12 tone, rovinietă se. stabileşte în funcţie de numărul de osii ale autovehiculului şi de emisiile poluante (EURO). Rovinietele sînt structurate după durata de parcurs şi staţionare pe reţeaua rutieră din România. Astfel, vor fi emise roviniete pentru o zi, şapte zile, o lună, şase luni şi un an.
S în t ex cep ta te de Ia p la ta acesto r ta r ife autovehiculele folosite în scopuri de apărare naţională, de către serviciul de pompieri şi alte
servicii de urgenţă, de poliţie, autobuzele folosite exclusiv pentru transportul urban, precum şi vehiculele folosite pentru întreţinerea drumurilor. De asemenea, taxa nu va fi achitată pentru autovehiculele care circulă în regim “Şcoală”, utilizate în cadrul pregătirii probelor practice pentru obţinerea categoriei corespunzătoare a perm isu lu i de conducere . Posesorii de autovehicule înmatriculate în România vor utiliza doar rovinietă anuală, procurată prin oficiile Poştei Române şi de la agenţiei Administraţiei Naţionale a Drumurilor. Utilizatorii infrastructurii, de transport rutier cu autovehicule înmatriculate în alte state vor utiliza roviniete în funcţie de durata de parcurs şi de şedere pe reţeaua rutieră din România, care se pot procura de la agenţiile Administraţiei Naţionale a Drumurilor aflate în
punctele de control trecere a frontierei de stat şi în teritoriu, precum şi prin oficiile Poştei Române.
Autoritatea Rutieră Română şi registrul Auto Român vor acorda licenţe, respectiv cărţi de identitate ale autovehiculelor şi vor efectua in sp ec ţii tehnice num ai p o se so rilo r de autovehicule care sînt în posesia rovinietei anuale.
' - N erespectarea p re v e d e r ilo r ordonanţei constituie contravenţie, iar valoarea amenzii aplicate este de-4 milioane de lei. Cuantumul am enz ii poate fi m o d ifica t p rin ho tărîre guvernamentală. O dată cu aplicarea amenzii contravenţionale, posesorilor de autovehicule sau conducătorilor acestora, care nu posedă rovinietă valabilă, li se suspendă talonul autovehiculului şi, după caz, licenţa de execuţie, pînă la achitarea, taxei.
Copiii de la Grădiniţa
specială nr.35 din IVlănăştur au
primit daruri
In cursul zilei dc ieri, Fundaţia Raţiu a făcut o donaţie Grădiniţei speciale nr.35 din cartierul M ânâştur. Donaţia a constat în zahăr, vitam ine şi ceaiuri, în valoare de aproximativ cinci milioane lei. Preşedintele Fundaţiei, Emil Raţiu, a declarat că această colaborare cu Grădiniţa specială este mai veche, dar a ju toarele au fost mai m ult sporadice. D irectoarea grădiniţei, Finuca Bora, a precizat că ajutorul oferit de Fundaţia Raţiu reprezintă un supliment pentru copii, care au o alocaţie de hrană de 24.000 lei pe zi. F u n d a ţia R aţiu este o o rg an iza ţie neguvcm am entalâ şi non-profit, înfiinţată în 1996, avînd drept scop combaterea sărăciei, obiectivul fiind acela dc a promova interesele c a te g o r ii lo r so c ia le d e fa v o r iz a te (a le bâtrinilor şi ale copiilor abandonaţi ori cu handicap). Donaţia oferitAGrădiniţei speciale din M ânâştur a fost posibilă datorită unei firme din O radea:
. M.L.
„FORMATORI RROMI PENTRU REŢEAUA ORGANIZAŢIILOR RROMILOR SI SOCIETATEA CIVILĂ"
Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Rromi Cluj a anunţat un nou proiect venit în sprijinul etniei pe care o reprezintă, şi anume „Formatori rromi pentru reţeaua organizaţiilor rrom ilor şi so c ie ta tea c iv ilă ” , com ponenta „Formare de formatori rrom i”. Este vorba de un proiect finanţat prin PHARE, care are ca scop crearea unui g rup de 12 instructori rrom i, specializaţi în management organizaţional.
P o triv it p re c iz ă r i lo r C lau d ie i M acaria,1 coordonator program, proiectul va fi structurat pe două module: un modul de formare (martie - iunie a.c.), care va consta în trei seminarii de pregătire în dezvoltarea unor abilităţi, o perioadă de practică la ONG-uri ale rromilor şi o întîlnire de evaluare, şi un modul de instruire (august - noiembrie a.c.), care va consta în sesiuni de. instru ire ţin u te de tin e rii rrom i la sediile organizaţiilor din ţară.
In .c a d ru l p ro ie c tu lu i se va u rm ări ca participanţii să-şi însuşească un set complex de cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice necesare p rocesu lu i de in s tru ire în m anagem entul
organizaţional, să răspundă so lic itărilo r de instruire ale membrilor ONG-urilor rromilor şi să contribuie la creşterea capacităţii ONG-urilor rromilor în scrierea propunerilor de finanţare, managementul resurselor umane şi derularea programelor - a precizat Claudia Macaria.
Pentru a fi eligibili, aplicanţii trebuie să îndeplinească urm ătoarele condiţii: să aibă participări anterioare la seminarii de pregătire în managementul organizaţional sau cunoştinţe: conexe, dobîndite în activitatea profesională din cadrul unei organizaţii nonguvemamentale; să aibă vîrstă cuprinsă între 20 şi 35 de ani;'să poată şi să aibă disponibilitatea de a se deplasa la organizaţiile rromilor care vor solicita sesiuni de instruire. Vor avea’prioritate persoanele cu motivaţie, abilităţi-manageriale şi potenţial de formatori de opinie.
Data limită pentru depunerea formularelor de în sc rie re la C en tru l de J le s u r s e pentru Comunităţile de Rromi Cfuj este 1 m artie 2002, ora 16.
M. TRIPON
EDUCAŢIE PENTRU VIATĂ
V
‘ SOCIETATEA r 6 n  M DE CANCER
' l :
o p r o v o c a r e l a
■ 'H u m jr u h 1. Ivn .i: ianuarie,- snu/. 2002
• •'CsVf.-- J$&2?8?35 ' .
în această primă lună a anului 2002, Societatea Română de Cancer a reuşit publicarea primului număr al unei reviste proprii - „Cancer, o provocare la Viaţă”.
Născută din „dorinţa de a plăsmui o viaţi împlinită şi sănătoasă pentru fiecare”, revista ( p r conţine o serie de articole privind prevenirea i depistarea ori tratarea cancerului. „Ce este j cancerul?”, „Controale de depistare precoce 1 a cancerului” (Chiş Amalia, studentă UMF): „Poate fi cancerul recunoscut şi prevenit?(dr. Ovidiu Coza, Institutul Oncologic Cluj). „Cum se tratează cancerul?” (dr. Nagy Viorica, U M F „luliu Haţieganu) - sînt doar cîteva din titlurile acestui prim număr al revistei. Exprimarea, simplă şi accesibila publicului larg, ne dă convingerea că în scurt timp revista îşi va îndeplini cu succes rolul educativ pe care editorii i-l-au hotărît. Fiindcă, spune prof. Nicolae Ghilezan La editorialul său: „Sănătatea nu poate fi asigurată numai de medici şi trebuie să fie o problemă a întregii comunităţi, deoarece fară implicarea fiecăruia dintre noi, pentru apărarea propriei sănătăţi, dar şi a familiei sale şi a comunităţii în care trăieşte, acest suprem deziderat al omenirii nu poate fi atins”.
M. TRIPON
A LITERAIn s titu tu l p en tru o S oc ie ta te
Deschisă Budapesta a anunţat un program de premiere a realizărilor artistice rroma în literatură. Este un program prin care se urmăreşte atît promovarea excelenţei în proza şi poezia scrisă de autori rromi din centru l şi estu l E u rdpe i, c ît şi prom ovarea lim bii rrom ani prin
lite ra tu ră şi, to to d a tă , lă rg irea ae nuveie in cel puţin două reviste pentru obţinerea unui titlu academicaccesului publicului Ia diversitate şi ' literare, antologii sau publicaţii cu publicaţii studenţeşti; lucrări dela opere de excepţie în literatură. secţiune permanentă de literatură ‘ instruire; lucrări de critică literal
Premiile se vor acorda pe baza etc.; un volum scrieri sau povestiri;excelenţei şi a valorii artistice a un roman sau- 0 nuvelă; dramă,lucrării depuse. Lucrarea poate fi Sînt e lig ib ili să candideze ladepusă în lim ba rrom ad i'sau în L ucrări' ş t i in ţi f ic e . ceî> câre aulimba oficială a ţării de origine a . publicat: cel puţin cinci eseuri
Z e c i d e c o p i i s e a c c i d e n t e a z ă a n u a l d i n c a u z a u n o r j u c ă r i i p e r i c u l o a s e
Zeci de copii se accidentează anual, iar unii dintre ei chiar îşi pierd viaţa din cauza unor jucării periculoase, care nu ar fi acceptate pe piaţă, dacă ar exista un control al acestor produse, a declarat, vineri, Rodica Şovar, preşedintele Asociaţiei Române pentru Educaţie Preşcolară (AREP), la sfîrşitul simpozionului “Revoluţia • educaţiei, Educaţia prin jo c”, organizat de UNESCO.
“în România există creatori minunaţi de jucării, dar, cu toate acestea, producţia lor nu este stimulată, iar pe piaţă apar tot felul de produse extrem de periculoase pentru copii”, a mai spus Şovar. - . . .
U n copil în vîrstă de opt ani a murit după ce a înghiţit o bilă dintr-un dispozitiv sferic. A ltul şi-a pierdut un ochi jucîndu-se cu un arc cu săgeţi. Cîţiva micuţi au ajuns în secţia de toxicologie a Spitalului Grigore Alexandrescu, pentru că vopseaua de pe jucăria Ion preferată conţinea o cantitate mare de plumb, a exemplificat preşedintele AREP. -
Rodica Şovar a acuzat faptul că nu există nici o autoritate care să controleze jucăriile care se comercializează pe piaţa liberă şi care să urmărească impactul acestora asupra educaţiei copiilor. “Pentru că activitatea ludică (prin joc) este una din componentele de bază ale reformei sistemului educaţional, autorităţile trebuie să acorde mai m ultă importanţă acestui sector”, a conchis ea.
autorului.Se va acorda cîte un premiu de
5 .000 USD p en tru fiecare din categoriile menţionate mai jos. De asemenea, cel mult doi Analişti din fiecare , c a te g o rie vo r putea fi premiaţi cu cîte 1.000 USD fiecare. '
S c riito ri rro m i cu ta len t de excepţie, care au lucrări publicate, sînt eligibili să candideze în una din prim ele tre i ca teg o rii anunţate. Lucrările depuse în numele unor autori decedaţi , nu vor fi luate în considerare. Manuscrisele trebuie să reprezinte cele mai valoroase lucrări publicate recent şi care sînt creaţie exclusivă (fară co-autori). Criteriile de luare a deciziilor fiind excelenţa şi valoarea literară, se recomandă ca. alegerea exemplarului de manuscris să fie făcută cu mare atenţie. -
S în t, e lig ib ili să candideze la Literatură - Ficţiune cei care au publicat: cel puţin 5 povestiri scurte diferite, scrieri scurte sau fragmente
colecţii şi/sau repovestiri de legeni populare, mituri şi basme.
S crisoarea de intenţie ' candidaţilor, ce conţine un scun sumar al materialului, trebuie să t- prezentată în limba engleză- P priveşte lucrarea .literară, aceaş- trebuie să fie prezentată înJiBffi rromani sau în limba oficială a ţi'- de origine, în care a fost publics- lucrarea. O persoană poate trimi'-' doar o aplicaţie pe an. ; : '
Toate prezentările,de manuscris trebuie să fie dactilografiate s:- listate pe calculator. Copiile din căr- sau rev is te nu vor fi luate i- considerare.
_________ Aplicaţiile vor.fi evaluate de cau tradus şi publicat: o lucrare grup internaţional de experţi literar-im p o rtan tă şi recu n o scu tă d in ia r prem iile vor fi anunţate T-literatura internaţională - proză sau toam na anulu i 2002. Termen:poezie; sau un volum de . proză sau limită pentru depunerea materialelepoezie publicată de un rrom într-o (pe adresa: Veronica Tomka, Romaltă limbă. . . Literary Awards Program, Ope:
Nu pot fi folosite, în vederea .S o c ie ty I n s t i t u te . - Budâpest. stabilirii eligibilităţii, materiale de Oktober 6.U.12, H - 1 0 5 F Budapest genu l: lu c ră ri, de , co lab o ra re ; • H ungary , ‘ '• e ‘m^.in terviuri f sau editoriale; lucrări [email protected]) este 1 aprilie şco la re ;- lu c ră r i /:p u b lic a te pe 2002. . ; TRipONcheltuiala proprie; lucrare pregătită ' -M. 1 n i r u
creative diferite (cum ar fi eseuri personale sau m em orii) sau ' un volum de lucrări ştiinţifice. '
Sîrit eligibili să candideze la Poezii cei care au publicat: un volum de poezii de cel puţin 50 de pagini; cel puţin 20 de poezii diferite sau pagini cu poezii în cel puţin cinci rev is te lite ra re , an to lo g ii sau publicaţii care au rubrică permanentă de poezie.
Sînt e lig ib ili să candideze la Traduceri în limba rromani cei care
u arîe 20 A S S K lM iiig sa iB . . ' â £ evărulcsx-"*5«ra.s «■ V
INTERES ENORM PENTRU MECIUL ROMÂNIA-ISRAELR e in tro d u c e re a C luju lu i, d u p ă
a p r o a p e p a t r u d e c e n i i , în c ircuitu l b a s c h e tu lu i e u r o p e a n , p rile ju ită d e ş a n s a o rg a n iz ă r ii m ec iu lu i d e m a r e a tra c t iv i ta te d in tre re p re z e n ta tiv e le R o m â n ie i ş i I s r a e lu lu i , c o n t în d p e n t r u g r u p a B a p r e l im in a r i i l o r C a m p io n a tu l u i E u r o p e a n ,
t r e z e ş t e u n i n t e r e s e n o rm în r în d u l iu b ito r i lo r s p o r tu lu i c u m in g e a la c o ş , c e le 2 .5 0 0 d e b ile te p u s e c u d o a r d o u ă z ile în u rm ă în v în z a re fiind p e c a le d e e p u iz a r e . V ic to ria la u n p u n c t d i f e r e n ţ ă ( 7 6 - 7 5 o b ţ in u tă d e t r i c o lo r i , m i e r c u r i s e a r a , în D a n e m a r c a , c o r o b o r a t ă c u în fr în g e re a is rae lien ilo r, p e te re n p rop riu , în fa ţa G re c ie i, cu lm ea la a c e e a ş i d i f e r e n ţă , t r e z e ş te m ari am biţii în a m b e le ta b e re , a n u n ţ î n d u - s e u n s p e c t a c o l sp o rtiv p e c in s te , o d isp u tă d e z ile m a ri. In d iscu tab il d in “p o le p o s itio n ” p o r n e s c o a sp e ţi i noştri, o e c h ip ă d e re n u m e , c u jucă to ri d in ren u m itu l te a m M ac cab i Tel A v iv , c u t r e i a m e r i c a n i n e u t r a l iz a ţ i , ş i c u c o n d iţii d e p r e g ă t i r e , c o m p e t i ţ i e ş i o r g a n i z a r e , d a t ă fiind p o p u la r i ta te a d e c a r e b a sc h e tu l s e b u c u r ă ş i a s p o n s o r i l o r p u te r n ic i d in ju ru l e c h ip e lo r , in c o m p a ra b ile c u c e l e d e c a re
b e n e f ic ia z ă a i noştri. în p o fid a a c e s t o r a , ş a n s e l e b ă i e ţ i l o r p re g ă ti ţ i d e M irc e a V u ic s în t r e a l e , e i f i in d d e c i ş i s ă le fructifice , a tm o s f e r a e x c e le n tă c e d o m n e ş t e în lot, d o rin ţa d e v ic torie ş i a m b iţia ex tra o rd in a ră c e - i a n im ă , la c a r e a d ă u g ă m v a lo a r e a in d is c u ta b i lă a u n o r j u c ă t o r i c e e v o l u e a z ă în c a m p io n a te p u te rn ic e d e p e s te h o ta r e (A n to n io A le x e , V irgil S t ă n e s c u , F l a v iu s L ă p u ş t e , B o g d a n P o p e s c u ) şi a c e lo r d in în tr e c e re a in te rn ă , fiind a tu u rile e ch ip e i R o m â n ie i. O v ic to rie a trico lorilor p o a te fa c e d in a c e s t m ec i, u n u l is to ric .
V ineri d u p ă -a m ia z ă , la C lubu l U n iv e rs-T , o rg a n iz a to rii , D JT S Cluj, r e p re z e n ta tă d e D orel P o ja r - d ir e c to r , ş i F .R .B . d e lo a n D o b r e s c u - p r e ş e d i n t e , a u o rg a n iz a t o c o n fe rin ţă d e p r e s ă , în c a d r u l c ă r e i a a n t r e n o r u l e c h ip e i R o m â n ie i, M ircea V ulc , a d a t re la ţii d e s p r e m ec iu l c u
D a n e m a r c a
I s r a e l u l . P r e f e c t u r i i J u d e ţ e a n - C o r p o d e a n ,
ş i c e l v i i to r c u R e p r e z e n t a n t u l ş i C o n s i l iu lu i
d i r e c to r u l S ilv iu - a o fe rit c u a c e s t
p r i le j o D ip lo m ă d e o n o a r e F e d e ra ţie i R o m â n e d e B a s c h e t .
(M .I.R .)
„Săptămîna sportivă” pe TVR2Io n e l B a n u , re a l iz a to r u l „ S ă p tă m în ii s p o r t iv e p e T V R 2 ",
p r e g ă t e ş t e p e n tru lun i, 2 8 ia n u a r ie , c u î n c e p e r e d e la o r a1 9 .0 0 , o e d iţie s p e c ia lă . E a v a fi d e d ic a tă p e s c a r i lo r sp o rtiv i c a r e a ş t e a p t ă c u în fr ig u ra re (ş i la p ro p r iu şi la f ig u ra t) v e n ir e a p rim ăverii,- c u to t a r s e n a lu l p r e g ă t i t ş i s c e n a r i i le v ii to a re lo r p o v e ş t i ... b in e p u s e la p u n c t. Invitaţi în e m is iu n e v o r fi d o i „g re i” a i A J P S Cluj: in g . O c ta v ia n M o ra r - d i r e c to r şi p ro f . M a r iu s G h e rg h e l - v ic e p re ş e d in te . R ea liz a to ru l Io n e l B a n u a p r o m is d i f u z a r e a u n o r im a g in i in e d i te ş i s e c v e n ţ e d e la co m p e tiţii im p o r tan te c a r e v o r v e n i în sp rijin u l.d em o lării „m itului” c u m c ă p e sc a r ii a r fi n iş te m in c in o ş i.. D a c ă v ă re u ş i s a u n u , n e v o m c o n v in g e luni, 2 8 ia n u a r ie ; c u , în c e p e r e d e la o ra1 9 .0 0 , p e T V R 2.
“U” crede în profesorii
de sport“Ş e p c ile ro ş ii” nu m a i a u n im ic
d e p ie r d u t , d o a r d e c îş t ig a t ! C a m p a n ia d e r e fa c e re a im aginii a f o s t d e c l a n ş a t ă p r in o r g a n i z a r e a u n e i i n e d i t e ş i in te re s a n te întîlniri, în s a la m a re d e ş e d i n ţ e a P r e f e c tu r i i , c u p ro feso rii d e s p o r t d in u n ită ţile ş c o la re a le m unic ip iu lu i. P e s t e 5 0 d e c a d r e d e s p e c ia l i ta te a u r ă s p u n s c h e m ă r i i f ă c u t e d e U n i v e r s i t a t e a C lu j , s c o p u l d e c l a r a t a l r e u n iu n i i f i in d d e s c o p e r i r e a , p r e g ă t i r e a ş i în d ru m a re a tin e re lo r ta le n te s p re C en tru l d e C op ii şi Ju n io ri F .C . “U" şi în f i in ţa re a FAN “U" prin d e s e m n a r e a d in rîn d u l e lev ilo r a unui r e p r e z e n ta n t d e f ie c a re ş c o a lă la v iito a re le în tîln iri d e a c e s t g e n . C o n s ta n tin C o re g a , i n s p e c t o r g e n e r a l ş i v i c e p r e ş e d i n t e l e C o n s i l iu lu i J u d e ţ e a n , L iv iu M e d r e a , a u a n u n ţa t c ă c e l e d o u ă in stitu ţii s în t fo a rte a p r o a p e d e g ă s i r e a u n e i f o r m e l e g a l e d e r e c o m p e n s a r e f i n a n c i a r ă a p r o f e s o r i l o r c a r e î ş i a d u c contribuţia la la n s a r e a în circuitul sportiv , in d ife ren t d e ra m u ră , a c e lo r s u s c e p t i b i l i d e m a r e a p e r fo r m a n ţă . “U ”, p rin v o c e a p r e ş e d i n t e l u i C o m i t e tu lu i D irector, V iorel T im o ce , a m ă rit m iza, o fe rin d u - le d a s c ă l i lo r u n p r o c e n t fix p e n t r u f o r m a r e a sportivilor şi o b o n if ic a ţie la un e v e n tu a l t r a n s f e r în ţ a r ă s a u s tră in ă ta te . “P e lîn g ă s a t i s fa c ţ ia m o r a lă , n e g în d im s ă v ă ră s p lă t im ş i f in a n c ia r" - Liviu M edrea ; “C a p ro fe s o r d e fizică sîn t inv id ios p e co leg ii d e s p o r t şi sportivi c ă a u a ju n s s ă c îş t ig e b a n i f r u m o ş i ” , " r e v e n i r e a sportului c lu je a n e s tp în m îin ile v o a stre şi în t î ln i re a d e a s tă z i e s t e u n a d e i n c i t a r e ” - C o n s ta n t in C o r e g a , a u f o s t cîteva d in tre m e s a je le a d r e s a t e , în să rep lica n u a în tîrz ia t ş i, p e fondul u n o r d iscu ţii l ib e re ş i - cu ra jo ase , p ro feso rii s - a u p lîn s d e s l a b a d o t a r e m a t e r i a l ă ex isten tă în m a jo r i ta te a u n ită ţilo r d e în v ă ţă m în t . D in p ă c a t e - părere stric t p e r s o n a lă - n ici unu l nu s -a a n g a j a t în a re fu z a , d e mîine, c e d a r e a o re lo r d e s p o r t spre a lte m a te rii, c u m ş tim b in e că s e p ra c tic ă , f e n o m e n c a r e pare s ă le c o n v in ă , s a u s c u t i r e a elevilor d e e fo rt fizic p e b a z ă d e adeverin ţe m e d ic a le . .. d u b io a s e .
P asu l c e l m a i g re u (p rim ul!) a fost fă c u t ş i r e c o m p e n s a t c u 30 d e m ingi d e fo tb a l d ă r u i t e ' şcolilor d e v ic e p re ş e d in te le C .D . al F.C. “U”, Ş te fa n D im itriu, şi îm părţite d e in s p e c to ru l L a z ă r , iar, la f ie c a re jo c în d e p la s a r e , al ech ipei F .C . “U”, n o u ă e lev i vo r b e n e f ic ia d e t r a n s p o r t ş i intrare g ra tu ită .
CodinSAMOILĂ
Australian OpenKournikova la primul titlu major din carieră
La Vatra Dornei, “ locom otiva” seriei a 8-a dem arează greu
L id e ru l serie i a 8-a din Divizia “C”, CFR Cluj, se află în aceste z ile în tr-un can to n am en t cen tra liz a t în staţiunea Vatra Domei, lotul de
ţ t u - s
S-a decernat vineri primul titlu. El a revenit “dublului” fem inin M artina H ingis (E lveţia), A nna Kournikova (Rusia) - care a învins în finală pe Arantxa Sanchez Vicario (Spania), Daniela Hantuchova (Slovacia) cu scorul de 6-2, 6-7, 6-1. Hingis confirmă astfel forma excelentă din acest debut de sezon, ia r K ournikova cucereşte, în sfirşit, un titlu (la
dublu , ce-i d rep t), după o “secetă” prelungită.
Juniorii noştri Florian Mergea şi Horia Tecău au, învins în “sferturi” cuplul Marc Auradou (F ran ţa ), R oss H utch ins (A nglia) şi au acces în sem ifinale. Scorul m eciului 6-2, 7-6. Ei îi vor întîlni în această fază, astăzi, pe Adam Feeney şi Christopher Guccione (ambii Australia).
T i
V *
î v î . i r - -
■■ ţ ’.■ 4 • * i- i ; ' C ■ ■
Tot astăzi se va disputa şi finala de dublu masculin, între M ichael L londra, F abrice Santoro (ambii Franţa) şi Mark K now les (Bahamas), Daniel Nestor (Canada).
Sîmbătă, capul de afiş îl va constitui, farâ îndoială, finala de simplu feminin, care le opune pe Jen n ife r C apriati (SUA, d e ţin ă to a rea tro feu lu i) şi Martina Hingis (Elveţia).
Ie ri, în cea de a doua sem ifin a lă m asculină, la
î \ ■ capătul unui meci spectaculos l care a durat 4 ore şi 30 minute:
Tom m y Haas (G erm ania) - | Marat Safin (Rusia), 7-6, 6-7, i 6-3, 0-6, 2-6.] Duminică va avea loc finala j masculină, una europeană, care j îi va avea drept protagonişti pe
‘ j Tomas Johansson (Suedia) şi ; Marat Safin (Rusia).
3j In numerele noastre viitoare, vom reveni cu rezultatele, date s ta tis tic e şi com entarii pe marginea primului turneu de Grand Slam din acest an.
- Ovidiu BLAG
Divizia “A” în ordinea ierarhiei turului
10. F.C.M. B a c ă u ş i “ in f a r c tu l” d in p a r t i d a c u “b a n c a r i i ”
Pentru început o scurtă istorie. Formaţia băcăuană a luat fiinţă în anul 1950 şi multă vreme a purtat denumirea de Dinamo. Pentru . scurtă vreme, după 1989, a purtat numele de Selena (nume impus de Dumitru Sechelariu, pe atunci proaspăt om de afaceri şi “apropitar” al echipei, acuni primar al Bacăului şi preşedinte d e . onoare al echipei F.C.M.). în ediţia trecută, formaţia băcăuană, spre disperarea tuturor celor din jurul ei, s-a clasat pe locul care o obliga să susţină baraj cu a doua clasată din seria 1. a Diviziei “B”, Farul Constanţa. în primul joc, pe malul mării, 2-1 pentru băcăuani ca apoi, acasă, să fie invers, victoria revenind Farului cu 2-1, lovitura de graţie fiind dată de “loteria” loviturilor de la 11 metri, cîştig de cauză avînd “marinarii” constănţeni, promovaţi în “A”, iar băcăuanii retrogradaţi în “B”. Numai că retrogradarea a fost de foarte scurtă durată, băcăuanii redevenind divizionari “A”, prin cumpărarea acestui drept de la F.C. Baia Mare, care cîştigase barajul cu Foresta Suceava. Preţul cumpărării “blidului cu linte” a fost în ju r de 700.000 dolari. Mă rog, cine are bani (adică “verzi”) îşi poate permite un astfel de lux.
O dată cumpărat locul în “A”, conducerea echipei s-a gîndit că ar fi cazul unei primeniri a lotului'cu valori autentice şi în curs de devenire. S-au reîntors acasă stelistul Ciocoiu şi “bancarul” Florin Petcu, au mai venit Apostol, Răzvan Lucescu, Iftodi, brazilianul Nivaldo, Viorel Ion (toţi de la Rapid), Mircea Ilie (Oneşti), Pitu (O ţelul) şi alţii. Cîteva plecări: Raţ, Bundea, Bordeanu, Boalfa şi Zlati. A fost adus un antrenor nou, Mircea Rednic (de venirea lui fiind legat şi transferul jucătorilor rapidişti
se dispute tocm ai d in această cauză. Avem în vedere un alt te s t cu c a ra c te r am ica l în com pan ia d iv iz ionare i “ D ” , D o rn a V a tra D o rn e i, în s ă , m om entan , g ru p a re a locală
_nu şi-a reluat p regătirile” . în c iu d a tim pulu i p o tr iv n ic , jucătorii au efectuat cîte două antrenamente pe zi, uneori chiar c îte 3, p lu sa te de a le rg ă ri m a tin a le lâ c îte două z ile (fiecare de 40 de minute), şi cu şedinţe de forţă (a cîte 2 ore). Primul antrenament începe Ia ora 10,30, imediat dupâ servirea m icu lu i dejun . La o ra 12 jucătorii servesc masa de prînz, iar de la ora 16, tim p de
23 de jucători deplasaţi, plus staff-ul tehnic, fiind cazat la
'h o te lu l “Bucovina”-. Contactat telefonic, secundul Octavian Albu ne-a declarat câ timpul de afară nu permite desfăşurarea în co n d iţii favo rab ile a an tren am en te lo r. “ D acă în p rim e le două zile am avut posib ilita tea să ne pregătim n o rm a l, dc m ie rc u r i , d in cauza încălzirii tem peraturii de a fa ră , zăpada a “inundat” e fe c tiv s u p ra fa ţa de jo c , îngreunînd astfel posibilitatea de a ne în d e p lin i p la n u l p ropus. Este foarte posibil ca p a r t id a a m ic a lă cu d iv iz io n a ra “ C ” , C ru c e a , p rog ram ată dum inică, să nu
amintiţi anterior). A mai avut loc o primenire şi în privinţa stadionului din Bacău, dotat cu instalaţie de nocturnă. Sub aceste auspicii, se părea câ toamna va fi farâ probleme pentru băcăuani şi primarul Sechelariu, dar, cu o etapă înainte de cortina finală autumnală, s-a abătut asupra echipei un adevărat “infarct” provocat de “bancarii” lui F.C. Naţional printr-o victorie la scor, iar replica imediată a conducerii echipei a fost mazilirea antrenorului Mircea Rednic şi readucerea celui cu care F.C.M. Bacău retrogradase în , “B”. Acestea fiind spuse, să trecem la scurta poveste a celor 15 etape. . . .
Debut cu. stîngul, 0-1 acasă, cu Steaua, reparat, parţial, prin egalul 3-3, reuşit în deplasare cu F.C. Argeş. în etapa a treia victorie acasă, 2-0 cu Petrolul, şi înfrîngere în a patra, în deplasare,0-1 cu F.C. Braşov. O “remiză” nedorită în etapa a cincea, acasă,1-1 cu Ceahlăul, urmată de o înfrîngere în deplasare; 0-1 cu Rapid (victorie norocoasă a giuleştenilor). Urmează etapa a şaptea cu1-0, acasă, cu U.M. Timişoara, iar în deplasare, în etapa a opta,2-4 cu Dinamo. Momentul culminant al toamnei 'l-a constituit cele patru victorii consecutive ce-au urm at în etapele 9-12: acasă,'
.3-0 cu Farul, în deplasare, 3-1 cu Sportul Studenţesc, 2-1 cu Astra, acasă şi 1-0 cu Oţelul, tot acasă. Prea plinul celor patru victorii s-a revărsat în finalul toam nei: 0-3 în deplasare cu Universitatea Craiova, 1-5, acasă, cu F.C. Naţional (“infarctul” de care aminteam) şi 0-2, în deplasare, cu Gloria. Ce-a însemnat -1-5 cu F.C. Naţional? Pierderea a trei puncte care ar fi situat formaţia băcăuană pe un loc superior, la egalitate de puncte cu trupa din Bănie. ■
Bilanţ general: 20 de puncte (16 agonisite acasă) din 6 Victorii (una în deplasare) şi 2 egaluri (unul în deplasare), 7 fiind înfrîngerile (2 acasă). La “adevăr”, -4. Locul 8 la eficacitate, prin cele 19 goluri marcate de zece jucători: Cursaru 7, M. Croitoru, Nivaldo, Bădoi şi Florin Petcu cîte 2, Piţu, Văduva, Ciocoiu şi Mircea Ilie cîte unul. Prin cele 23 de goluri primite, defensiva băcăuană ocupă locul 12-13 în ierarhia apărărilor. în primăvară, băcăuanii vor avea de susţinut 7 jocuri acasă si opt în deplasare.
Victor E. ROMAN
două ore, sub bagheta celor doi antrenori, lotul de 23 trage de “ fiare” într-o cochetă sală de sport. Pînă acum, cei “23”. au - răspuns pozitiv la efort, doar C ătălin Petrescu a acuzat o uşoară întindere.
Spre seară , ju c ă to r i i au permisiunea antrenorilor dc a petrece o oră prin pitoreasca staţiune, unii însă se destind citind, jucînd rummy sau poker.
CristiarvFOCŞANU
r m E M h
2 6 ia n u a rie• C u p a tru d e c e n ii în u rm ă ,
în 1 9 6 2 , j a p o n e z u l S i g e o F u k u s l m a a c o n t i n u a t ‘o p e ra ţ iu n e a ” d e îm b u n ă tă ţ i re a r e c o rd u r i lo r m o n d ia l e la n a ta ţ ie , a l c ă r e i “s t a r t ” a fo s t d a t în p rim e le z ile a l e a n u lu i.E l a re u ş i t în a c e a s t ă z i,. în o r a ş u l A u c k la n d (A u s tra lia ) s â a m e lio re z e re c o rd u l p ro b e i d e 220 y a rz i (2 0 1 ,0 8 m e tri) . N o u l re c o rd a fo s t 2 :1 6 ,1 , ia r c e l “d a t u ită rii" d e 2 : 1 7 ,8 m in u te ş i îi a p a r ţ i n e a lu i... F u k u s im a .
• A c u m 3 0 d e a n i, în 1 9 7 2 , î n c a p i t a l a J a p o n i e i , la T o k y o , 'a lu a t s f irş it c e a d e a 5 - a e d iţ ie a C a m p io n a tu lu i m o n d ia l d e volei fem in in , la tă o r d i n e a p e p o d i u m u l d e p re m ie re ; 1. J a p o n ia , 2 . S U A ,3 . C o r e e a d e S u d !
2 7 ia n u a rie• A u tr e c u t c inc i d e c e n i i şi
j u m ă t a t e d e c în d , în a n u l 1 9 4 7 , a fo s t în f i in ţa tă la C lu j A s o c i a ţ i a S p o r t i v ă “P r o g r e s u l ”. în 1 9 6 0 , a s o c i a ţ i a a - d e v e n i t c o m p o n e n tă a n o u lu i c lu b s p o r t iv c o n s t i tu i t în o r a ş u l n o s tru , a c tu a lu l ,C S M C .
LASZLO Fr.
1 Dolar SUA = 31.776 lei 1 Marcă germană = 14.126 lei K e o m m i i : q ' ;
I M â l
Aproxim ativ 71% dintre români considerăinaccep tab il n ivelu l inflaţiei, ia r aproape jum ătate din populaţie anticipează că, peste un an, cu aceeaşi sumă de bani va putea fi cumpărată o cantitate mult mai mică de bunuri decît în prezent, reiese dintr-un sondaj de opinie realizat, în decembrie 2001, în şase state din Europa Centrală şi de Est, la comanda Central European Opinion Research Group.
C u un a sem en ea p ro cen ta j al c e lo r nem ulţum iţi de nivelul ridicat al inflaţiei, România se plasează înaintea Cehiei, Ungariei, Poloniei, Rusiei şi Slovaciei. în cazul Slovaciei, spre exemplu, ritmul de creştere a preţurilor este catalogat drept inacceptabil de către 63,1% dintre cei chestionaţi, în timp ce Ungaria se remarcă în acest sens prin răspunsurile oferite de 50.9% d in totalul respondenţilor. în Rusia şi Republica Cehă a fost obţinut acelaşi răspuns de la 48,2“o, respectiv 35,7% dintre persoanele intervievate. în schimb, în Polonia, proporţia celor care cred că inflaţia este inacceptabilă este extrem de apropiată de cea a categoriei
care este de acord cu evoluţia preţurilor - 29,4%, comparativ cu 28,7%.
In România, la întrebarea “Consideraţi căin fla ţia , anu l acesta , este acceptabilă sau inacceptabilă”, doar 19,3% dintre cei chestionaţi sînt de părere că ritmul de creştere a preţurilor este acceptabil, un astfel de rezultat contrastînd cu cej din Republica Cehă, unde această idee este împărtăşită de 39,5% dintre respondenţi, cel mai ridicat procentaj din rîndul statelor care fac obiectul analizei. -
La întrebarea “Credeţi că, peste un an, cu aceeaşi sumă de bani, veţi putea să cumpăraţi o cantitate mai mare de bunuri, aceeaşi cantitate, o cantitate ceva mai mică sau o cantitate mult mai mică de bunuri?”, 48,6% dintre români au indicat că v o rJ i în măsură să achiziţioneze o cantitate mult mai m ică de bunuri, în timp ce 36,6% întrevăd posibilitatea de a intra în posesia unei cantităţi ceva mai mici.
Numai 1,7% dintre respondenţi cred că vor cumpăra o cantitate mai mare de bunuri, proporţia op tim iştilo r rom âni fiind , cu toate, acestea,
superioară celei din rîndul responden ţilo r slovaci, polonezi şi maghiari.
De asemenea, 44,7% dintre cetăţenii români chestionaţi cu ocazia sondajului de opinie au afirmat că, în comparaţie cu anul trecut, cu banii pe care îi au acum vor putea sâ cumpere mult mai puţin, iar 34% cred că vor cumpăra “ceva mai puţin”. La fel de sceptici sînt şi polonezii şi slovacii, care apreciază în proporţie de peste 38% că vor cumpăra mult mai puţin, în timp ce ponderea celor care sînt de părere că situaţia se va menţine şi vor putea cumpăra la fel de mult este de 23,9%, respectiv de 15,3%. Ritmul în care se mişcă preţurile îi determină şi pe 44,2% dintre cetăţenii maghiari să creadă că vor cumpăra “ceva mai puţin”.
La polul opus, sînt de părere că vor putea să cum pere “ceva m ai m u lt” 15,6% din tre respondenţii ruşi, 11,6% dintre cei maghiari şi 11,3% dintre cetăţenii cehi.
în România, datele, au fost culese de către IMAS, în intervalul 5-12 decembrie 2000, pe un eşantion de 1.499 persoane.
fîstra a depus plângere penala, în aprilie 2001, împotriva celor implicaţi în afacerea RomCuarţ
S o c ie ta tea d e a s ig u ra re A stra a în a in ta t. în că d in luna ap rilie 2 0 0 1 . P a rc h e tu lu i dc pc lîngă C u rte a S u p re m ă d c Ju s tiţie şi I n s p e c to r a t u lu i G e n e ra l a l P o l i ţ i e i , o p l î n g c r c p e n a lă îm p o tr iv a fo s tu lu i p reşed in te al A s t r a . N ic o l a e C o n s ta n t in H a ţe g a n u , f o s tu lu i d i r e c to r eco n o m ic , C ris tian D obrc, şi a pa tronu lu i firm ei C onstruct G rup I n t e r n a ţ io n a l , C o s te l A lic , in f o r m e a z ă u n c o m u n ic a t A P A PS .
N ico lae C o n stan tin H aţeganu a d ec is . în feb ru a rie 2001, sâ co n stitu ie d ep o z ite în sum ă de peste 8 m ilioane dc dolari la RID şi B R S . d rep t g aran ţie pen tru un îm p ru m u t a c o r d a t s o c ie tă ţ i i R o m C u a rţ . c o n d u s ă dc fo s tu l p re fe c t d e H u n e d o a ra . C o ste l A lic . C o n trac tu l stipu la condiţii m ai bune fa ţă d c un depozit Ia te rm e n şi p r e lu a r e a de c ă tr e A s tra a 4 0 % d in inves tiţie în c aşu l n c ra m b u rsă r ii c red itu lu i. B an ii d ep u şi d re p t garan ţie la B R S nu sc m ai a f lă în con tu rile A stra . H a ţeg an u , dem is în luna m a r tie a a n u lu i tre cu t, a fost
aud iat, săp tăm în a trecu tă , a lă tu ri dc alte pe rso an e , de că tre o fiţe rii D irec ţie i C e rce tă ri P e n a le d in cadrul Inspecto ratu lu i G en era l al P o litie i, în scan d a lu l le g a t de B RS.
A stra a in trodus, în ian u a rie 2002 , o ce re re dc c h e m a re în ju d e c a tă a B ăncii R o m ân e d e Scont, în reg is tra tă Ia T rib u n a lu l M unicip iu lu i B ucureşti, av în d ca ob iec t o b lig a rea la p la tă p en tru sum ele ca re aveau ca d e s tin a ţie a ch iz iţio n a rea titlu rilo r d c s ta t şi p e n tr u c e le c o n s t i t u i t e c a d e p o z i t e . D c a s e m e n e a , co m p an ia d e asigurări a rea liza t, to t în a c e a s tă lună, o p lîn g e re pena lă , în reg istra tă la P arche tu l C S J , îm p o t r iv a f o s tu lu i p reşed in te al B ăncii R o m ân e de Scont, T e o d o r N ico lăescu .
în v ed e rea recuperării su m e lo r f r a u d a te , s e m a i s p u n e în c o m u n ic a t , A s tr a v a c e r e in stitu irea sechestru lu i asigu ră to r asup ra d ep o z ite lo r co n stitu ite la B R S , a s u p r a c o n tu r i l o r şi b u n u rilo r p ro p rie ta tea S ivam o, p recu m şi a su p ra b u n u r i lo r 'ş i c o n tu r i l o r a d m in is t r a to r u lu i
C o n stan tin N afom iţă . Totodată, A s tr a va c h e m a în ju d e c a tă s o c i e t a t e a S iv a m o p e n tru o b lig a rea la p la ta sum ei de 187 d e m i l i a r d e le i şi va c e re in stitu irea sechestrului asigurător a su p ra depozite lo r constituite la B R S şi B anca de Investiţii şi D e z v o l ta r e . C o n s ta n t in N a fo m iţă , directorul general al s o c ie tă ţ i i de v a lo ri m o b ilia re S iv a m o , a fo s t a r e s ta t , la în c e p u tu l a c e s te i s â p tâ m în i, p e n tru 30 de zile , în legătură cu p re jud ic ierea A stra. A nchetatorii a u s ta b i l i t că , în c a li ta te de d i r e c to r g e n e ra l a l S iv a m o , ace s ta l-a ajutat pe preşedinte le B R S , T eo d o r N ic o lă e sc u , sâ a trag ă fonduri ale A stra în banca re sp ec tiv ă . A cest lucru a fost posib il prin efectuarea, de către N afom iţă , a unor operaţiun i de in term ediere - fără au torizare - d e t i t lu r i d e s ta t ş i p r in fa lsificarea unor ex trase de co n t ce a tes tau , în m od n erea l, că A stra deţinea titlu ri de stat.
în acelaşi d o sa r au m ai fost a r e s ta ţ i p r e v e n t iv R ă z v a n H a r i to n o v ic i - p r e ş e d in te le
societăţii de asigu rări A stra şi Dan Sâftescu - fostu l p reşedinte al f irm e i, p re c u m ş i L u c ian B u rg h e le a - ş e f u l b ir o u lu i p la s a m e n te d e la A s tr a . în a c e la ş i t im p , I n s p e c to r a tu l G en e ra l a l P o li ţ ie i c o n tin u ă audierea persoanelor im plicate în scan d a lu l B ă n c ii R o m â n e de Scont. S urse ap ro p ia te anchetei au declarat că frauda înregistrată în c o n tu r i l e d e s c h i s e de com pania de asigu rări A stra la B an ca R o m â n ă d e S c o n t se ridică la 12,1 m ilioane de dolari.
“ S o c ie ta te a d e a s ig u r a r e - rea s ig u ra re A s tra c o n tin u ă sâ înreg istreze şi în cu rsu l acestei lun i, în c iu d a d e f ic i tu lu i de im agine cu care se confrun tă , un nivel sem nificativ al încasărilo r ş i, m a i m u l t d e c î t a t î t , îş i d iv e r s i f ic ă p o r to f o l iu l de c l i e n ţ i” , - se m a i a r a tă în com unicatu l A PA PS.
C onducerea A stra declară că dispune de lichid ităţi consistente în p lasam ente şi titlu ri de stat su f ic ie n te p e n tru a fa ce faţă o r ic ă ro r s o l ic i tă r i d in p a rte a clienţilor. •
P r o c e s u l d e p r i v a t i z a r e d in P o m â n ia v a f i î n c e t i n i t d e r e c e s iu n e a m o n d ia lă
R ecesiunea econom ică m ond ia lă va spori d ificu ltă ţile cu ca re se con frun tă E x ecu tiv u l în r e a l iz a r e a o b ie c t iv e lo r a m b i ţ io a s e p ro p u se p e n tru acest an în p ro cesu l de p riva tiza re , se a ra tă în u ltim ul raport despre R o m ân ia a l E co n o m ist In te llig en ce U n i t ' (E 1U ), d iv iz ie a T he E co n o m ist G roup .
C u to a te a c e s te a , E IU e s t im e a z ă c ă ten d in ţa în reg is tra tă în p riva tiza re în cursu l a n u lu i t r e c u t s e v a m e n ţ in e p e n t r u u r m ă to a r e l e 18 lu n i , c a u r m a r e a p r e s iu n i l o r d e te r m in a te d e e v a lu ă r i le o rg a n is m e lo r f in a h e ia re in te rn a ţ io n a le , p re c u m şi a co n strîn g e rilo r b u g e ta re . C ele m a i im p o r t a n t e p r iv a t i z ă r i p e c a r e E x ecu tiv u l ş i-a p ropus să le fina lizeze în . a c e s t an s în t tre c e re a în p ro p rie ta te p riva tă a societâţilo .r A lro şi A lp rom , p recu m şi a B ăn c ii C o m e rc ia le R om âne.
D e asem en ea , ap rec iază E IU , G uvernu l v a a v e a d i f i c u l t ă ţ i în n e g o c ie r e a c u - s in d ic a te le d in s e c to ru l p u b lic p e n tru ap lica rea p ro g ram elo r de austerita te incluse
în buget. E IU consideră c ă pactu l social cu sindicatele nu va pu tea fi respectat, în special c a urm are a fap tu lu i că p re ţu rile la energ ie cresc în tr-un ritm m ai acce le ra t decît in fla ţia şi ra ta de indexare a sa lariilo r.
A ceastă m ajo rare a ta r ife lo r va a fec ta cu p reponderen ţă sa la riile rea le ale angaja ţilo r d in sec to ru l p u b lic , a le c ă ro r venituri s în t re la tiv scăzu te . R ap o rtu l-E IU face re fe rire la s ind ica te le d in învăţăm îrit, dom eniu în c a re sa la r iu l m e d iu re p re z in tă 85% d in m e d ia p e ţa ră , p re c u m şi la s in d ica te le co nduc to rilo r d e locom otivă .
EIU estim ează o c re ş te re a PIB de 3 ,5% în acest an şi de 4 ,2 % în 2003. T end in ţa în reg istra tă p e p lan m o n d ia l de m icşorare a p re ţu rilo r la en e rg ie , p re c u m şi po litic ile fisca le şi m o n e ta re s tr ic te p rom ovate de E xecutiv v o r d e te rm in a red u cerea in fla ţie i la 2 5 % în 2 0 0 2 ş i 1 7 ,5 % 'î n 2 0 0 3 ; P r o g n o z e le g u v e r n a m e n ta l e v iz e a z ă în reg istra rea unei ra te a in fla ţie i de 22% , p en tru acest an , şi de 18% , în 2003.
V o lu m u l e x p o rtu rilo r v a fi, p o tr iv it stu d iu lu i, de 12,6 m iliarde de do lari, în acest an, şi de 14,8 m iliarde de do lari în 2 0 0 3 . Im p o rtu rile s în t e s tim a te , pen tru aceeaşi perioadă, la 15,3 m iliarde, respectiv 17;8 m ilia rde de dolari.
R efe rito r la defic itu l con tu lu i cu ren t al ba lan ţe i d e plăţi externe, E IU prognozează s c ă d e re a a c e s tu ia la 5 ,1 % d in P IB la s f irş itu l acestui an ş f la 5 ,3% d in PIB în cu rsu l anu lu i v iitor. în sch im b , analiştii p re v ă d ’ c re ş te rea ra te i ş o m a ju lu i peste ob iec tivu l de 8% co n v en it cu F M I, ca u rm are a restructurării sec to ru lu i industrial ş i a în c e t in i r i i r i tm u lu i d e c r e ş te r e econom ică . Studiul E IU p rev ed e u n curs de sch im b de 36.563 lei pen tru un do lar la s f îrs itu l acestu i an şi d e 4 0 .2 7 9 le i la sfirşitu l anului 2003. Â u to rii docum entulu i es tim ează că raportu l de sch im b fa ţă de m o n ed a un ică eu ropeană v a fi de 36.178 de lei, la sfirşitu l anu lu i 2002 , şi d e 39.360 de le i, la sfirşitu l anu lu i v iito r.
Fişele fiscale se pol depune pînă Ia finele
lunii februariePlătitorii de salarii şi de venituri asimilate
salariilor, persoane fizice şi juridice, au obligaţia completării şi depunerii fişelor fiscale pe anul 2001 în conformitate cu dispoziţiile OMF nr. 1193/1999 - referitor la fişele fiscale prevăzute de OG nr. 73/1999 şi OMFP nr. 187/2001. Fişele fisca le pe anul 2002 se vor completa în conformitate cu dispoziţiile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2260/^001 - privind fişele fiscale..
Precizăm că veniturile din salarii pe anul 2001 care, potrivit legii, sînt scutite de impozit, nu se vor înscrie în fişa fiscală. în situaţia în care angajatul a realizat la funcţia de bază, pe lingă veniturile scutite la plata impozitului pe venini venituri nescutiîe, acestea din urmă, precum şi impozitul aferent se vor înscrie în fişa fiscală, în rîndul corespunzător lunii în care au fost realizate, conform legii.
D educerile personale se acordă lunar angajatu lu i, în lim ita plafonului legal şi a v en itu lu i lu n ar im pozabil în scris în fişa fiscală 1.
Încep înd cu I ianuarie 2002, deducerea personală de bază este de 1.600.000 lei/lună.
A ngajatorii cu mai mult de 10 angajaţi cu contract de m uncă în anul 2001, vor depune fişele fiscale în form at ejectronic. Programul informatic este pus la dispoziţia angajatorilor gratuit de către unităţile, fiscale din subordine; D .G .F.P. a Jud. Cluj. T erm enul lim ită de depunere a fişelor fiscale 1 şi 2 pe anul 2001 es te u lt im a zi a lun ii fe b ru a r ie 2002 Angajatorii, care nu au clarificat neregulile apărate în completarea fişelor fiscale pe and 2000, sînt rugaţi sâ ia legătură, de urgenţă, cu unităţile fiscale în raza cărora se află sediul social-
De asemenea, reamintim plătitorilor de venituri din: dobînzi, dividende, jocu ri de noroc, transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale, valorificarea sub o rice form ă a d rep turilo r de proprietari intelectuală şi din pensii, ce aveau obligaţi: depunerii declaraţiilor informative, prevăzute de OMF nr. 1372/2000, pînă la 31 decembrie 2001.
Nedepunerea fişelor fiscale şi a declaraţiilor informative, la termenele de mai sus, constituie contravenţie si se sancţionează cu amendă de 1: 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.
Creşterea economică a României s-ar putea reducb în acest an şi ţara ar putea intra în recesiune, dacă Guvernul încetează aplicarea reformelor structurale, a declarat la prezentarea raportului “Tranziţia-primii zece ani”, elaborat de Banca Mondială, directorul acestei instituţii -pentru România, Ziad Alahdad. “Situaţia macroeconomică a
, României este mult îmbunătăţită faţă de cea înregistrată în 1999, cînd rata inflaţiei era foarte ridicată, rezervele vâlutare erau reduse, iar sectorul financiar era pe punctul de a intra în criză,” a afirmat Alahdad.
Cu toate acestea, anul 2002 nu va fi uşor, a apreciat Alahdad, întrucît Executivul trebuie să continue eforturile pentru atragerea
. de investiţii străine şi pentru crearea unui mediu de afaceri transparent şi guvernat de principiile liberei concurenţe. Oficialul Băncii Mondiale a mai spus că o creştere economică sustenabilă, principala prioritate a Guvernului român, poate fi obţinută numai cu condiţia continuării reformelor
M in istru l F inan ţelor Publice, Mihai Tănăsescu, a declarat că România a început reformele cu întîrziere în comparaţie cu alte staţe aflate în tranziţie, dar această situaţie ar putea avea şi efecte benefice. “Reversul medaliei este că putem să folosim experienţa altor ţări. Trebuie sâ învăţăm de la ţările din regiune, în specjal de lâ Ungaria , a spus ministrul Finanţelor.
%
\•
r
K r / m m u i ' ; :1 EURO = 27.628 Iei
1 g AUR = 285.032 Iei
? îs « i?- V IN
- p e r s o a n e f i z i c e ■ %
Bănci comerciale fa vedere : 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 5 28 30 31 32 33
BRD - G S G 5 27 29 , 30 - •■.31.. 325 . 27 30 32 • 34 ’ 36
Românească** 2 29 30 31 32 32 .. C E C 5 26 - 27 - 28
A L IA N Ţ A '9 : 30 31 32 ‘ 33 • 34 -R O M E X TE R R A (dob. variabilă) 6 30 31 32 33 33
EUROM B A N K sv ;• ; 31.. 33 ■ ~ 33 34 7. 35"Ion Ţiriac" 4 27 29 30 30 31
Română de S co nt 31 32 33 33 345. 31 31 ■; * 31 30
A LP H A B A N K *| 3 28 30 30 - 31W E S T B A N K : 1 . - 5 ' :k.;,/30- •• . 32 • 33 33 33
ComercialăC A R P A TIC A 6 29 30 31 31 29
V O L K S B A N K ’ Vv .26 - 26 '• 28 26 ■ •■ 26Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni
N A P O C A(dob. fluc 10. k -;3 6 >•. 38 :.; l 42 44 •
T R E Z O R - 40 41 43 - 46
1 p e r s o a n e j u r i d i c e - %
Bănci com erciale . la vedere 1 lună 3 luni : 6 luni; 9 Ju n i 12 luniB C R * 5 28 30 31 32 33
, BRD** - G S G 5 • 25 26 . 26,5 27 ‘ 27,5B A
(dob. rtviculblli) 5 30 31 32 32 32
.» B anc P o s t* " * 5 27 28 29 31 - .32Transitvania S 29 30,5 32 32 31
Românească** 2 29 30 *31 32 * 32C E C ■ - - ‘ 26 27 27 28 28
R O M E X T E R R A(dob. varUbilA) 6 30 31. 32 - 3 3 ' 33 '
E U R O M B A N K 4 30 31 32 33 33• "ion Ţ ir ia c " *: *4 ' 27 -29 30 * "3 0 31-
Română de Scont 5 31 32 33 33 34' 5 - 31 31 31 30
A L P H A B A N K 3 28 30 30 ' ' 31W E S T B A N K 5 29 31 32 32 32
Com ercia lă ' C A R P A T IC A , 29 ,, 30 31 31; 29
V O L K S B A N K 2 26 26 28 26 26‘ Bănci popu la re. la vedere .1 lună 3 luni 6 luni , 9 luni 'i^.iuni
N A P O C A(dob. fluctuanţi) 10 36 37 38 . - 39
;e cap ila lizează ; I p iQ lil UUUlll£II IO vA|IIIQLvi flUIQi IVIU
ora 1 2 ” prin lax: 19 .7 4 .18 .
- p e r s o a n e f i z i c e - %
B A N C A , V a lu ta V e d e ro 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i .9 lu n i 1 2 lu n i
B C RE U R 0 ,7 5 - 2 ,7 5 3 - 3,5U S D 0 ,7 5 - 2 ,7 5 3 - 3,5
B R D - G S GE U R 0 ,5 1,65 2 ,2 2 ,3 . 2 ,4 2,5U S D 0,5 1,4 2 ,5 5 2,9 ■ ' 3 3,1
B a n c P o s tE U R 1,5 2,3 2 ,7 3 3 ,2 3,7U S D 0 ,7 5 1,75 2,5 2,8 3 3,5
B . A g r i c o l ăD E M 1 3,25 3 ,2 5 3 ,2 5 3 .1 0 - • 3 , ..U S D 1 2 2 ,2 5 2 ,2 5 2 ,2 5 2,25
i o n Ţ i r i a cE U R 1 2,5 3 3,5 3 ,7 5 4 ,5U S D 0 ,5 2 2 ,2 5 3 3 3,5
T r a n s i t v a n i aE U R 2 - 3 ,5 3 ,7 5 4 4 ,7 5U S D 1 - ' 3 3 ,2 5 3 .7 5 4 ,2 5
R o m â n e a s c ăE U R 0,5 3,25 3,5 3 ,7 5 4 4 ,2 5U S D 0 ,5 2,75 3 3 ,2 5 3 ,5 3 ,75
R o m e x t e r r aD E M 3,9 4 .2 4 .5 *4,8 ; 5,1U S D 3,9 4 ,2 4,5 4 ,8 ; 5,1
E U R O M B A N KE U R 1 3,25 3 ,5 4 4 4U S D 0 ,7 5 2,25 2 ,7 5 2 ,7 5 2 ,7 5 2 ,7 5
R o m â n ă D E M 1 3,75 4 4,2 4 ,3 5 4 ,5de S c o n t - U S D 1,5 3 ,75 3 ,9 ./ 4 v.' 4 ,2 4 ,5
A L P H A B A N KE U R 0,5 3,25 4 ,2 5 4 ,5 - 4 ,5U S D 0 ,2 5 2,25 3 ,2 5 3 ,2 5 - 3 ,25
W E S T B A N KE U R O 2 3 ,1 ; 3 ,2 3 ,3 . 3 .4 3 .6
U S D . 1,5 2,9 3 3 ,1 5 3 ,3 3 ,5C o m e r c i a l ă
C A R P A T I C AE U R 1 3,5 3 ,7 5 4 - 4 ,5U S D 1 3 3 ,2 5 3 ,5 - 4
V O L K S B A N KE U R 0 ,2 5 > 2 ,55 2 ,5 0 2 ,5 0 2 ,4 5 2 ,4 0U S D 0 ,2 5 1,80 1 ,7 5 1 ,7 0 1 ,7 0 1,80
- p e r s o a n e j u r i d i c e - %
' '..B A N C A Valuta Vodore - 1 lună Şiuni;': 6 luni 9 luni 12 Hinl
B C REUR 0,75 - 2,75 3 - 3,5USD 0,75 - 2,75 3 - 3.5
B R D - G S GE U R 0,5 1,65 • •: ;'2,2.- 2,3 2.5USD 0,5 -1,4;. 2,55 2 , 3 ..;..■ 3.1 -EU R 1,5 2,3 2,7 3 3,2 3.7USD 0,75 1,75 2,5 2.8 3 - ' 3,5
B. A g r i c o l ăDEM 1 ' 3,25 |;:.;3,25v'. 3,25;;. 3,10 ■ -3U S D -, 1.-;. ■: 2 2.25' 2.25 . - 2.25EU R 2.5 3 3,5 3,75 4.5USD 0,5 2 2,25 3 - 3 3.5E U R - ■- 2 •:-;3,5.;''Ş: 3,75 ' - 4.;.;.-." ■ 4,75
iU S D v. : ?V 3,9. -•4.2 ... 4.5 : -:4,8 ■ :: 5,1 -EU R 1 3,25 3.5 4 . 4 . 4USD 0,75 2,25 2,75 2,75 2,75 .2.75
R o m â n ă d e •VDEM.':-:: 3,75 ‘V ^ ;4 J = -;44S ■-' . - 4 , 5 :S c o n t :r U SD ; :; ::.r.3,75 3,9ţg'?; 4 . ■H^Zr - 43
EU R 0.5 3.25 4 3 5 4,5 . - 4,5U S D 0 ,2 5 2 ,2 5 3 ,2 5 3 ,2 5 - 3 ,2 5
We s t b a n kE U R O 2': 3 ;i:3,1-"::> 3^. -y V 3,3. 3Ausp; ; r: 1,Ş; 2,8 : 2.9-?h; 3,05 • 3,2 3,4 .
C o m e r c i a l ă E U R 1 3 ,5 3 ,7 5 4 - 4 ,5C A R P A T I C A U S D 1 3 3 ,2 5 3 ,5 - 4
V O L K S B A N KE U R 0 ,2 5 2 ,5 5 2 ,5 0 2 ,5 0 2 ,4 5 2 ,4 0U S D 0 ,2 5 ; 1 .80 1 ,75 1 ,7 0 1 ,7 0 1,80
Nori: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă in funcţie de bancă
IUG ftomânâa a intrat pe plata carsiiiriler
ING Bank a intrat pe piaţa plăţilor fără numerar din România, prin lansarea a şase cârduri de debit Visa, în lei şi în valută, cu utilizare în ţară sau în străinătate, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele ING România, Ralph Hamers
Patru din cele şase cârduri emise oferă posibilitatea de’ a beneficia de o asigurare individuală în caz de accident, cu o primă de 600.000 lei/an, care acoperă o daună maximă de 100 milioane de lei. Cârdurile ING Visa Gold au această asigurare inclusă în produs. . .
Taxele şi comisioanele de erfiitere sînt fixe pentru clienţii persoane fizice şi negociabile, în funcţie de capacitatea financiară, pentru ceilalţi clienţi. Deşi nu deţine o reţea proprie de ATM, cârdurile ING sînt acceptate la orice ATM cu însemnul VISA fără un comision suplimentar faţă de cel perceput de banca proprietară pentru propriii clienţi. Mai mult, ING nu percepe nici un comision pentru utilizarea cârdurilor la comercianţi.
ING Visa Electron este un card de debit, atît în lei, cît şi în valută, cel destinat pieţei interne fiind numai în lei. ING Visa Classic are utilizare internaţională şi se adresează persoanelor care călătoresc frecvent, iar fondurile pot fi păstrate atît în lei, cît şi în valută. Visa Classic oferă accesul la programele de înlocuire a cârdului sau distribuire de numerar, în regim de urgenţă. Cele trei produse permit încheierea unei poliţe de asigurare, a cărei valabilitate este aceeaşi cu a cârdului, iar prima de asigurare este debitată automat din contul de card.
ING Visa Gold este, de asemenea, un card cu utilizare intemaţionalăţ care are inclusă poliţa de asigurare individuală în caz de accident şi oferă, în plus, accesul la programul Visa pentru servicii medicale şi legale.
Cu utilizare internă sau internaţională, Visa Business se adresează companiilor, oferind posibilitatea de a defini limite pentru fiecare utilizator. Alimentarea contului de card şi obţinerea extrasului de cont pot fi realizate şi în mod electronic prin MultiCash, sistemul ING pentru electronic banking.
Facilitatea de descoperit de cont va fi disponibilă începînd cu luna februarie, iar limita acestuia se va stabili în funcţie de puterea financiară a clientului.
Guvernul intenţionează să încheie cu BERD un contract de preprivatizare a Petrom
Guvernul are în vedere încheierea cu BERD a unui contract de preprivatizare a SNP Petrom, a declarat la videoconferinţa cu prefecţii, premierul Adrian Năstase.. Năstase a spus că la Petrom există “elemente care produc • perturbări şi dereglări ale fluxului economico-financiar” şi care pot genera, într-un timp scurt, “dezechilibre cu impact asupra întregii economii româneşti”. El a arătat că unul dintre aceste elemente este neîncasarea de către Petfonj, conform prevederilor contractuale, a contravalorii produselor livrate: ţiţei în valoare de 4.823 miliarde de lei, din care în afara contractului 1.953 miliarde, gaze naturale - 1.275 miliarde de lei, păcură şi gaze de Ia Termoelectrica - 1.722 miliarde de lei, motorina către unităţile miniere - 227 miliarde de lei.
Premierul a spus că, în urma acestei situaţii, creanţele societăţii Petrom au crescut cu 2.412 miliarde de lei şi pierderile financiare sînt estimate la 3.000 miliarde de lei, arăţînd că se impune trecerea- la pregătirea privatizării acestei societăţi naţionale.
SN Petrom, cu un capital social de 37.973 miliarde lei, are o. reţea care cuprinde peste 450 de staţii de distribuţie a carburanţilor auto în România şi acoperă peste 50 la sută din piaţa internă de profil.
Romline va primi 40.000 de dolari pentru achitarea datoriilor navelor arestate
Guvernul a aprobat acordarea unui fond de ajutor în valoare de 40.000 de dolari pentru asigurarea condiţiilor minime de subzistenţă a echipajelor am barcate la bordul unor nave maritime de transport şi pentru menţinerea în siguranţă a unor nave aflate în patrimoniul CNM Romline SA.
în prezent, două nave aparţinînd CNM Romline şi gajate’ AVAB sînt arestate în străinătate, respectiv nava Star (arestată în Republica Dominicană) şi nava Lisa M - reţinută în Turcia.
CNM Romline nu dispune de resursele financiare necesare aprovizionării navelor cu combustibili, lubrifianţi, alimente şi apă potabilă pentru asigurarea unor condiţii minime de subzistenţă la bordul acestor nave. Acest fapt poate avea consecinţe negative atît asupra echipajelor, cît şi asupra navelor, şi ar putea conduce la pierderea totală a navelor.. De asemenea, Guvernul .a aprobat utilizarea sumei de 10
m iliarde de lei pentru ach iz iţionarea de ech ipam en te individuale de protecţie a muncii, în scopul administrării unor active bancare (creanţe neperformante) deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra Şantierului Naval Constanţa. *
Şantierul Naval Constanţa se află în proces de privatizare, fiind inclus în programul PSAL.
K i i i m , 2 2 3 C E R T IF IC A T E D E D E P O Z IT N O M IN A T IV E*
V A L . R A T A D O B lN Z II3 LUNI * 6 LUNI 9 LUNI 1 2 LU N I
L E I 3 3 % 3 3 % 3 4 % - 3 4 %U S D 3 .6 0 % 3 .7 0 % 3 .7 5 % 3 .8 0 %
E U R O 4 ,6 0 % 4 ,7 0 % 4 ,7 5 % 4 ,8 0 %
V A L O R IL E C E R T IF IC A T E L O R D E D E P O Z IT - N O M IN A T IV ELEI U S D E U R
* G a ran ta te de Fondul d e G aran tare a D epozitelor in s istem ul b a n ca r în conform itate cu prevederile Legii nr. 88/1997
* - fă ră com ision N (sosseoo)
D E N U M I R E A
V A L U T E IS i m b o l
V a r ia ţ i e f a ţ ă d e z i u ă
p r e c e d e n t ă ( % )
C U R S U L I n l e i
DOLAR AUSTRALIA AUD 0.30 i 16388
DOLAR CANADA CAD 0.26 i 19820
FRANC ELVEŢIA CHF 1.09 i 18813
COROANA DANEMARCA DKK 0.96 i 3719
LIRA STERLINA GBP 0.31 i 43081
YEN JAPONIA JPY 0.31 i 236.09f: i
COROANE NORVEGIA NOK 0.71 i 3514
COROANE SUEDIA SEK 0.89 i 2993
DOLAR SUA * ,'/ '* USD 0.07 l 31776
DST y -y DST 0.50 i 39604
EURO EUR 0.99 l 27628
Cursurile ţârilor participante ta EURO
SHILING AUSTRIA ATS 0.99 l 2008
FRANC BELGIA BEF 1.01 -L 685
MARCA GERMANA DEM 1.00 i 14126
PESETAS SPANIA ESP 0.99 i 166.05
MARCA FINLANDEZA FIM 0.98 i 4647FRANC FRANŢA FRF 0.99 i . 4212LIRA IRLANOA IEP 0.99 1 35060LIRA (TALtA LIT 0.97 i 14.27GULDEN OLANDA NLG 1.00 i 12537
ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.99 4- 137.811 g AUR (preţ tn lei) 0.08 l • 285032
l H i m FONDURIMUTUALE#23IANUflRIE2002FOND ADMIN1SIBAT0R / .. .
VALOARE LA 3 ;
CREŞTEREu a
-CREŞTERE . Î S 20Q1 .
CREŞTERE DE U 1.0I30Q2
NR.INVESIITORI.
ACTIV NET - (mlLteQ
Active Ju n io r' Active Management International S A . 3.256 1,02% 24,44% 1,02% 351 845
A ctive Ciassîc Active Management International S A . 32.728 1,17% 24,90% 1,17% 440 . 429
Active Dinamic Active Management International S A . 95.252 - 1,33% 35,33% 1,33% 727 5 46 .
Armonia - Real Fin Invest S A . 240.131 1,31% 32,87% . 1*31% 766 . 1.449
A R D A F Spo r S A . 91.350 , 0 ,83% 25,40% 0,83% 1385 1.950
Capital Plus . Certinvest S A . ^ 34358 3,10% 49,50% 3,10% 9.315 12.773
Fondul pentru Com erţ Exterior • Sira S A . 296.170 1,70% 39,90% 1,70% 590 34.137
Fortuna Classic Capital Asset Management S A . 1.105.360 1,04% 29,97% 1,0 4 % 21381 45326
Fortuna Gold ( 19.012000) • Capital Asset Management S A . 2.150.850 1,60% 42,64% 1,60% 541 17.445Fortuna Ju n io r ! f'} f Capital Asset Management . B 9.581 1,88% 36,59% . 1,88% 56 153Fondul Galaţi Q uadrant Asset Management S A . 61.477 1,31% 30,87% 1 3 1 % "“ 290 484Fondul de investiţii ş» Dezvoltare (26.01.1999) S.M.F. 2000 S A . 1.024.489 1,37% 28,59% 1,37% ’ 133 5385Fondul Oportunităţilor Naţionale : Vanguard Asset Management S A . 199.499 1,17% 42,02% 1,17% 500 15.823Fondul Monetar Stabilo Quadrant Asset Management S A . 467.562 1,69% 37,23% 1.69% ' " 317 “ 9.441Tezaur Certinvest S A . 263.129 . 1,92% 37,96% 1,92%' 769 899
rFondul Mutual Transilvania . j x Globinvest S A .* 149.307 1,91% 46,52% 1,91% 589 93.876
• in te rv iu c u -p ă r in te le Io an M ătieş , c o n s ilie r cu p ro b le m e so c ia le în c a d ru l B is e r ic ii G re c o -C a to lic e , E p a rh ia de C lu j-G h e rla •
• Cc nc pu teţi spune despre v o c a ţia so c ia lă a B iseric ii G reco-C atolice?
- încă dc lă înfiinţarea ci în anu l 1700, B ise rica G rcco- C a to lică a avu t şi arc , o puternica vocaţie socială. în prim ul rînd , prin unirea cu
Domnului, care activează şi în prezent. Acţiunile acestor surori i-au vizat pc bătrînii din azile, p e o rfan i sau bolnavii din spitale.
• C e a c t iv i t ă ţ i socia le deru lează în p rezen t Biserica' G reco-C afolică?
- B iserica G reco-Catolică desfăşoară o serie de acţiuni sociale, în special în sprijinul copiilor orfani, al copiilor şi tin erilo r cu problem e neuropsihice sau al bătrînilor, prin intermediul unor Institute de viaţă, adică diverse Congregaţii şi Ordine călugăreşti, fundaţii sau asociaţii. în Eparhia de Cluj- Gherla există în prezent în ju r de ÎS instituţii de acest gen, care funcţionează cu aprobarea Episcopiei.
• C a re s în t p r in c ip a le le C o n g re g a ţi i şi O rd in e că lu g ă reşti d in E parh ia de
intenţionează să construiască un • azil de bătrîni. De. un Centru de
plasament, unde sînt crescuţi copii orfani pînă cînd sînt daţi spre adopţie, se îngrijesc şi su ro rile D om inicane, iar surorile Baziliene se ocupă de o grădiniţă. 'Sînt doar cîteva exemple, întrucît există mult mai multe astfel de instituţii care desfăşoară diverse activităţi atît pe latură educativă, cît şi socială. De asemenea, în cadrul parohiei G reco-C atolice din cartierul Mânâştur-Vest (preot Ovidiu Lăpuşte), funcţionează o cantină socială unde primesc
• ■ B F “~"
U*1' - ■:*Y - f v ■ s »* . -■ î l
K
t f -V r . .
*>' <•*> !.
V-'
X ; , : . ^ ' n
■ ■*-• - a
l:
■ -a-w„a
Biserica Romei nu s-a avut în vedere doar un scop spiritual, ci şi obţinerea dc drepturi pentru românii din Ardeal, cum ar fi dreptul la p roprietate sau la cultură. Din veniturile proprii sau ale b is e r ic ii, ep iscop ii grcco-catolici au susţinut tineri la studii în ţară şi in străinătate. Cele mai multe activităţi sociale s -au d e ru la t, în să , prin in te rm e d iu l u n o r o rd ine că lu g ă re ş ti, cum ar fi spre exem plu surorile din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare sau d in C o n g re g a ţia M aicii
C lu j -G h e r la şi ce a c ţiu n i desfăşoară acestea în sprijinul nevoiaşilor?
- Surorile din Congregaţia Maicii Domnului au un Centru de plasament pe strada Vulcan din municipiul Cluj-Napoca şi
m în ca re în ju r de 160 de persoane în fiecare zi.
• C a re s în t p r ih c ip a le le asociaţii din cadrul Bisericii Grcco-Catolice care se implică în acţiuni sociale?
A so c ia ţia G enerală a R om ânilor Uniţi (AGRU) şi A soc ia ţia t in e r i lo r Români Uniţi (ASTRU) se implică, cu voluntari, în diverse activităţi sociale care-i vizează deopotrivă pe copii şi bătrîni, oferindu-le a tît sp r ijin m ateria l, c ît şi spiritual. A sociaţia "Fam ilia sfîntă”, prin Policlinica fără plată, oferă consultaţii medicale şi m ed icam en te g ra tu ite . Mfediciî voluntari, de diferite confesiuni, care activează în po lic lin ică au ajutat mii de bolnavi lipsiţi de posibilităţi materiale. In Centrul de zi “Sf. M aria”, din cadrul Asociaţiei
pentru protejarea şi ajutorarea handicapaţilor neuropsihici, se desfăşoară diverse activităţi de recuperare şi reintegrare socială cu 33 de copii şi tineri bolnavi psihic. Aceştia sînt învăţaţi să facă cum părătu ri, să se deplaseze cu autobuzul sau să confecţioneze icoane pe piatră sau lemn, mulaje din ipsos etc, în a te lie re le p ro te ja te ale centrului, pe care le vînd apoi în magazinul propriu.
• Există şi alte asociaţii din cadrul bisericii care derulează a c ţiu n i în s p r i j in u l p e rs o a n e lo r cu h a n d ic a p m ental?
- Tot în sprijinul bolnavilor cu afecţiun i neu ro p s ih ice
şi are filiale în mai multe oraşe din ţară. Această asociaţie se ocupă şi de copiii orfani sac tinerii cu posibilităţi material; reduse, pentru care organizeazi excursii, pelerinaje şi tabere gratuite. O altă asociaţie car: acordă ajutor persoanelor aflate în dificultate este “Caritas” care. în ultimii ani, a oferit tone ce îmbrăcăminte şi alimente, ir valoare de sute de mii de măre: gennane, a organizat tabere ce vară gratuite pentru copii s: tineri cu posibilităţi materiale reduse, în ţară şi străinătate. Astfel de acţiuni a derulat ş: derulează şi Asociaţia Creştini Umanitară “Uniunea Creştină".
Prin aceste activităti, Biserica
. -mJJ îidesfăşoară diverse activităţi şi Asociaţia “Credinţă şi lumină”,
. cu scopul de a integra- aceste persoane în societate şi biserică. “Credinţă şi lumină” a apărut în Franţa în urmă cu 31 de ani, iar în România prin anul 1991
G reco-C atolică doreşte să-i ajute pe toţi nevoiaşii, indiferent de religie sau naţionalitate. Cînd cineva bate la uşa noastră il întrebăm mai întîi ce nevoi are...
Viorica GAJ!
D E L A Î N C E P U T U L . . *A cestu i a n , red ac ţia n o astră d o re ş te s ă vâ facă, stimaţi cititori, prin
a c e s te rubrid 'GRĂDINA CLUJEANULUI" şi FLORI PENTRU CASA NOASTRĂ", s ă iubiţi, s ă stim aţi, s ă înţelegeţi şi s ă vă ajutaţi mai mult d e n a tu ră şi îri a c e a s tă idee, vâ vom ajuta:
• s ă daţi o fa ţă n o u ă grădinii şi c a s e i d -voastră , în fiecare săp tăm înă, şi s ă aduce ţi c ă ld u ră şi lum ină în am bientul în c a re trăiţi.
• s ă "suspenda ţi" grădini la fe res tre le , b a lco an e le şi pe te ra se le d -v o astră : b a lsam id e şi crăiţe , crini, narc ise , co lţunaşi, pufuleţi, d e o n e , bu su io c e tc .
• s ă d e sco p eriţi - redescoperiţi frăgez im ea unei ridichi, arom a unui fenicul, s a v o a re a unei cepe , d u lcea ţa unei sa la te - toa te a ces tea cultivate cu m îna d -v o a s tră în g răd ina proprie.
• s ă regăsiţi p lă c e rea recoltării unor legum e şi fructe p roaspete şi s av u ro ase .
• s ă faceţi din grădina ş i c a s a d -voastră locurile d e unde puteţi cu le g e oricînd d e lic a te se şi frum useţe , d tindu -ne, sîn tem convinşi c ă veţi a v e a o g răd in ă şi un am bien t a tît d e plăcut, încît vă vep putea juca c u anotim purile.
Mai dorim s ă ştiţi c a satisfac ţia n o astră c ea m ai m are va fi cînd între noi va e x ista o com unicare p e rm a n e n tă , deci v ă ru g ă m s ă ne scrieţi şi spec ia lis tu l n o s tru vă va ră s p u n d e la o rice vâ in te resează . {
- REDACŢIA - I
Q R Â D I N A C L Y / J E / ^ v M Y / L W I^ e s p r e fructe ş i pomi fructiferi/ ştiaţi cu?...
• F ru c te le fa c p a rte d in a lim en ta ţia vieţii u m a n e prin conţinutul lor în s u b s ta n ţă u s c a tă (20% din g re u ta te a to ta lă ), prin rolul lo r d e fa c to r d e nutriţie b io-catalitică.
• V itam ine le şi să ru rile m in e ra le c a r e s în t co n ţin u te d e fructe s e in g e re a z ă în în treg im e în o rg a n ism u l um an şi, d a to rită p roprietăţilo r t e r a p e u t i c e , s în t r e c o m a n d a t e a t î t în a lim en ta ţia omului s ă n ă to s , c ît şi pen tru m ulte ca teg o rii d e bolnavi.
• P lan ta ţiile d e pom i d in a p ro p ie re a m arilor ag lo m era ţii u rb a n e şi, în m od d e o se b it, din grădinile n o astre exercită o influenţă favorabilă a s u p r a c lim atu lu i, re s im ţită prin r e g la re a te m p e ra tu r ii, um idităţii, a purităţii a e ru lu i, p re c u m ş i prin re d u c e re a zgom otulu i.
• P r in tre c e le m ai im p o r tan te v ita m in e conţinute d e fructe s e num ără: vitamina C , care s e g ă s e ş te în to a te fructe le cu un con ţinu t d e 0 ,5 la 4 0 şi ch ia r 150 m g la 100 gr. d e fructe.
E s te im portan t s ă ştiţi c ă o rgan ism u l u m an nu p o a te s in te tiza a c e a s t ă v itam ină, p e c a re
noi o p rocu răm din a lim e n te şi mai a le s din fructe, lam a , m ărul şi p a ra reprezin tă u n a din puţinele s u r s e d e v itam ina C; vitam ina A s e g ă s e ş te în p ru n e , nuci; v itam inele B2 şi P P s e g ă s e s c în m e re şi c ire şe .
• D intre s u b s ta n ţe le m inera le - p o tasiu l ş î m agneziu l - e le m en te c u e fec te d e o se b it d e
"favorabile a su p ra săn ă tă ţii omului, s e g ă s e s c în cantităţi în s e m n a te în c ire şe , c a ise , m e re şi a lte fructe . în a fa ra c e lo r a ră ta te , fructe le conţin n u m e ro a se s u b s ta n ţe , c a acizi organici liberi, s u b s ta n ţe p e c tice , e ste ri, alcooli.
• O plantaţie cu cca 20 pom i fructiferi o cu p ă 150 - 2 0 0 m p din c u r te a s a u .grădina unei gospodării.
• R ea lizarea (p lantarea) u no r specii d e pom i fructiferi în tr-un so rtim en t form at din c ireş, vişin, c a is , p iersic, p run , m ăr, păr, n u c e tc . - asigu ră fructe p ro a sp e te p en tru familie, pen tru o p e rio a d ă lungă din a n (iunie - octom brie).
• O p lan ta ţie d e 20 pom i fructiferi p e rod, în treţinută co re sp u n z ă to r , p ro d u ce din primii
a n i d e ro d un m inim d e 3 0 0 kg fructe p ro a sp e te . .
• 3 0 0 kg fructe a s ig u ră con su m u l în stare p ro a s p ă tă al unei familii c o m p u să din 4-6 p e rs o a n e , p recum şi posibilitatea conservării prin com poturi, gem uri, dulceţuri, m agiun etc. c a re s e co n su m ă îm p reu n ă cu m ere şi pere în s ta r e p ro a sp ă tă în timpul iernii (3-4 luni), iar d e calita tea şi rolul fructelor în alimentaţie, d e s c r is e m ai su s , ben efic iază toţi membrii familiei.
• V a lo a rea fructelor c e s e obţin la preţul pieţii e s te d e p e s te 10.000.000 lei.
• în fi in ţa rea unei p lan ta ţii d e 20 pomi f ru c ti fe r i în g ră d in a n o a s t r ă rep rez in tă c h e l tu ie l i r e d u s e , c o n c r e t i z a te în co n trava loarea (cca 500 .000 lei) în tratamente fo lo s ito a re an u a le (de c ca 200-300 mii lei), lucrările d e s ă p a t gropi, p lantare , întreţinere s e v o r fa c e cu p a s iu n e a şi p lăce rea întregii familii.
1ng. exp. DRAGOŞ D.
\
POLIŢIA C L U J : 9 5 5 şi 4 3 -2 7 -2 7 JAN D A R M ER IA : 95 6 POM PIERII: 981
2 0 0 0 - C o m is ia E u r o p e a n ă a a p r o b a t r e c o m a n d a r e a priv ind e lim in a re a R o m â n ie i şi B u lg a rie i d e p e " lis ta
n e a g r ă ” a s ta te lo r a i c ă r o r c e tă ţe n i a u n e v o ie d e v iz ă d e in tr a r e p e n tru ţă rile m e m b r e a le U E .
j/ Semnături în fals pentru: cîteva plinuri de benzinăi Un b ă rb a t, în v â rs tă d e 4 5 d e an i, a fo s t a r e s ta t d e procurorii
clujeni s u b a c u z a ţ ia d e în ş e lă c iu n e şi fa ls în în sc r isu r i o fic ia le s u b sem n ă tu ră p riv a tă . Potriv it a n c h e ta to rilo r , C o rp o d e a n V a s ile a fo s t
’ angajat în tr e 1 9 9 8 şi 2 0 0 0 în c a lita te d e a s is te n t to p o g ra f la firmaProdeftiki A te n k e E feklid is SA , c u p u n c t d e lucru în C lu j-N ap o ca . Din n o iem b rie 2 0 0 0 p în ă în m a rtie 2001 a fo s t a n g a ja t la S C S p e r
■ Search S A , c u p u n c t d e lu c ru în a c e e a ş i lo c a lita te . P e p e r io a d a în, care a lu c ra t la c e le d o u ă so c ie tă ţi c o m e rc ia le , C o rp o d e a n s -a
p rezen tat la s ta ţ ia d e a l im e n ta re a firm ei P ritax , s i tu a tă în cartieru l Zorilor, d e u n d e a rid ica t m ari can tită ţi d e b e n z in ă , p ie s e a u to şi accesorii, p e b a z a u n o r a v iz e d e în so ţire s e m n a te în fa ls . Prejudiciu l cauzat, în v a lo a r e d e 500 d e m ilioane d e lei, n u a fo s t re c u p e ra t .
! Procurorii a u e m is p e n u m e le lui C o rp o d e a n un m a n d a t d e a r e s ta r eî preventivă p e 3 0 d e z ile şi to to d a tă .s -a d is p u s lu a re d e m ăsu ri
asigurătorii, în v e d e r e a re c u p e ră r i i p re jud iciu lu i. •
T T V - ; '
(In fals ofiţer SRI aînşelat mai mulţi clujeni
Un tîn ă r d in lo c a li ta te a M o g o ş , ju d e ţu l A lba , a fo s t a r e s ta t , joi seara , d e p ro cu ro rii P a rc h e tu lu i d e p e lîn g ă T ribunalu l Cluj su b acuzaţia d e tra f ic d e in flu en ţă . Potrivit re p re z e n ta n ţi lo r M inisterului Public, în p e r io d a s e p te m b r ie -d e c e m b r ie 2 0 0 1 , M ân D orin , în v îrs tă de 26 d e a n i, s - a re c o m a n d a t m a i m u lo r p e r s o a n e d in C lu j-N ap o c a şi Turda c a fiind c ă p i ta n u l R u s u D orin d in c ad ru l S erv ic iu lu i R o m ân de Inform aţii. M an a prim it d e la a c e s te p e r s o a n e m a i m u lte s u m e de bani în lei ş i v a lu tă p ro m iţîn d u -le c ă prin in te rm ed iu l re la ţiilo r p e care le a r e la S erv ic iu l P o liţiei R u tie re C luj, Serv ic iu l P a ş a p o a r te
i Cluj, C u r te a S u p r e m ă d e J u s ti ţ ie B u cu reş ti ş i A m b a s a d a Italiei la V jjcureşti le p o a te rezo lv a , fie p e rm is e d e c o n d u c e re , fie p a ş a p o a r te , vize tu r is tic e s a u s ă p ro n u n ţe hotărîri fa v o ra b ile în in s ta n ţe .
P rejud iciu l n u a p u tu t fi re c u p e ra t , ia r P a rc h e tu l d e p e lîngă Tribunalul C luj a e m is p e n u m e le lui M an D orin u n m a n d a t d e arestare p re v e n t iă d e 3 0 d e zile .
Cosmin PURIS
li
L y x
•sSsgs
V ineri, 25 ia n u a r ie a .c . , la s e d iu l r e d a c ţ i e i " A d e v ă r u l d e C luj" a a v u t lo c t r a g e r e a la s o r ţ i p e n t r u c î ş t i g a r e a u n e i iniţieri g r a tu i t e în lu m e a m o d e i .S o a r t a a d e c i s c a d - r a J ten issâ JE M g o .a i iă , C a le a M ă n ă ş tu r nr. 78 /85 , s ă f ie n o r o c o a s a c î ş t i g ă t o a r e .E a e s t e a ş t e p t a t ă la r e d a c ţ i e , jo i, 31 i a n u a r i e 2 0 02 , o r a 10 .00 ,’ p e n t r u a lu a l e g ă t u r a c u r e p r e z e n ta n ţ i i o rg a n iz a to r i lo r c u r s u l u i , U n iv e rs T.
- d.s.
Nimic despre muzicăMotto:La oră li s-a spus
,să-l ia pe do de sus; ei nici că se mirară, ci căutară scară...
O R IZ O N T A L : 1. V oievozi. 2 . T im p u r i g e o l o g i c e - P r in d e tin ich e le . 3 . P itic - Ii vii rău lu i d e .. . 4 . S a lu t p e n tru cei mici - D o m in ă p la je le m a r in e (pl.). 5 . Ţ e s e la ră z b o a ie - P ă m în t. 6 . A c to r a p ro p ia t (R ă u tu )l - P rin d e p ă s ă r i . 7 . S e lu p tă p e n tru poziţii în a lte (pl.).
V E R T IC A L : 1 . A t ă i a . 2 . O p e re ! - M icul tita n a l seco lu lu i 2 0 . 3 . M em o rie (a b r .) - Unul c a z ă p a d a . 4 . I n s u la lu i^ M o n te
C ris to - D înşii. 5 . In trat în c a s ă .6 . T ra ia n la n c u - Liviu O p re a . 7 . M aurul lui S h a k e s p e a r e . 8 . A n a Z e h a n - C a m p io n . 9. N esig u ri.
loan POP
Hal sâ dăm mînă cu mină... (soluţia)
M IH A IV IT E A Z U L A L E C S A N D R I • Ml • NUL • CID• A • R O B • IMITAŢII • C A R E • FIAT • A C U T A • IR • E N D • S T A L IN IS T • S IE N A • T • RO A T A • T S • ARM AT • N S • T• A TA ŞA T • AG • IRE • TI • T C• IR O D • A • I • IA • IP A T E S C U• IO N • P IO N I - IAN • K O G A LN IC EA N U
Potrivit ultimelor statistici ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, peste 250 de milioane de copii din lumea întreagă, cu vîrstc cuprinse între 5 şi 15 ani, sînt obligaţi să muncească în cele mai periculoase medii, iar 120 de milioane dintre aceştia prestează sa r ic ii mai mult de opt ore pe zii Conform aceloraşi statistici, cele mai grave forme de activitate în care sînt antrenaţi minorii sînt prostituţia şi pornografia, de altfel un bussiness profitabil pentm capii reţelelor de carne vie, dar cu.riscuri enorme pentru aceşti micuţi, care au dreptul la o copilărie normală. In România, statisticile arată că în ultimiii ani, peste 500.000 de . copii au abandonat şcoala din cauza sărăciei, iar . traficul de carne vie a luat amploare.
'.Mvf'Z JT Jj
f e i
com baterea celor mai grave forme de muncă la care sînt expuşi copiii. „Programul a fost lansat la Cluj, la sfîrşitul acestei săptămîni, şi are drept scop conştientizarea opiniei publice asupra importanţei prevenirii şi combaterii muncii copiilor. De fapt, C onvenţia Sindicatelor Democratice din România, în spec ia l p rin F edera ţia S in d ica te lo r L ibere din învăţământ, cea mai puternică federaţie din învăţămînt, avînd peste. 200:000 de sindicalişti şi la care este afiliat şi Sindicatul L ib e r d in Înv ă ţâm în tu l P reun iV ersita r C lu jean a în cepu t • abordareaprobîematicii muncii copiilor încă de anul trecut, din dorinţa de a contribui la prevenirea şi eliminarea treptată a acesteia atît în sectorul formal, cît şi în cel informai11, a declarat prof.
,.ţi se promite o slujbă şi ajungi să ţi se ţină una1 î 5 « t Ş f i t f ’•% I t t
• SPUNE NU MUNCII COPIILOR! •' în iunie 1999, la Geneva, într-un consens global, OIM a adoptat un nou in s trum en t internaţional re fe rito r la drepturile om ului-C onvenţia nr.183 asupra celor mai grave forme de muncă a copiilor care vizează practici precum sclavia,
iLmunca forţată, traficul de copii,/ r servitutea, - ^prostitu ţia ,
pornografia etc. în România, Convenţia a fost ratificată prin Legea nr. 203/2000 însoţită de Recomandarea 190. A ceasta reprezintă o provocare adresată guvernelor şi partenerilor so c ia li. din toate ţările membre pentru
elaborarea şi realizarea planuri de acţiune pentru combaterea acestui flagel.
• Lipsa unei educaţii adecvate - principala cauză a exploatării copiilor •
R espectînd p rin c ip iile C onvenţie i, C on federa ţia Sindicatelor Democratice din Rom ânia, în co lab o rare cu International Labour Office- România-şi Solidarity Center, a constituit un Comitet Central de Acţiune la Bucureşti şi alte trei com itete sim ilare în Cluj, B raşov şi Iaşi pentru prom ovarea program ului de
CreaţiafîosnhS t a n c a
Constantinescu p r e ş e d i n t a UJCCSDR. “Lipsa unei e d u ca ţii adecvate sau mai bine zis carenţele acesteia sînt p r in c ip a le le cau ze ale e x p lo a tă r ii c o p iilo r în R om ânia. în acest sens, în p roiectu l m en ţionat au fost an tren a ţi s in d ic a liş t i d in în v ă ţăm în tu l p reu n iv e rsita r pentru a educa copiii spre a cunoaşte drepturile, riscurile şi p e r ic o le le m u n c ii asupra sănătăţii, securităţii şi educaţiei lor. Din păcate, în România
traseele - morţii _
, p i w a i a .jfeS&eîiTafcs,
efectuarea operaţiilor m anuale. de încărcare , descărcare şi transport, iar în C ontractul C o lectiv de M uncă pen tru 2001-2002 se stipulează că
’D 3 4 ; 5 6 - . 7 8 9
2 R Ep .v a - ţ
L— j
3
L J M1
4r — n
F A _ '
5‘ •- 1 S 0 L
6 - L A7
■ S 1
fo a rte m ulţi părin ţi îşi exploatează copiii, forţîndu-i să m uncească pen tru a se întreţine. De asemenea, sînt cazuri cînd familiile îşi vînd1 propriii copii pentru prelevare de organe sau pentru a practica . p ro s titu ţia , pe o sum ă insignifiantă. “
• Carta S o cia lă E uropeană fixează la 15 ani vîrstă minimă de angajare •
C onform C onstitu ţie i R om âniei, exp loatarea m in o rilo r, fo losirea lo r în ac tiv ită ţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care. le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normaîă. Normele Generale de Protecţie a Muncii interzic, de asemenea, folosirea tinerilor sub vîrstă de 16 ani Ia
W ‘C d b l
...la orizon t fT*̂ li prnmiUMnJijba «.Iajungi ţi ţin i una # % !?
H Q : 8 1 * .
- t e x i s t a »| j f | ' | i | i j :5 t i f mihcdeuaw!-?*“ :-z~- *i*riT"iSr ' *
morvmuS .5
părţile (sind icatc-patronatc) asigură un regim de protecţie specială, tinerilor în vîrstă de p înă la 18 ani. Cu toate •reglementările în vigoare, sute de co p ii din R om ânia sînt u tilizaţi în activităţi care se efectuează în condiţii deosebit de dificile sau mulţi dintre ei s în t rec ru ta ţi în scopul prostituării sau producţiei de m aterial pornografic sau de spectacole pornografice.
• „Nu da sărăcia din România pe bogăţia regretelor“ •
„Traficul de copii sau femei este foarte profitabil şi se pot obţine venituri mult mai mari decît în-traficul de droguri. De aceea, este aşa tentantă afacerea, afirmă Iana Matei, preşedinta A so c ia ţie i pen tru s toparea traficului de persoane, Reaching O ut -R om ânia . „P ro filu l ’ victim elor care cad în plasa capilor reţelelor de racolare de persoane arată astfel: vîrstă predom inan tă 15-25 de ani, majoritatea provin din familii dezorganizate cu posibilităţi materiale reduse şi speră la un tra i de v ia ţă mai bun. D in păcate, pentru 2000 de dolari fetele sînt vîndute şi integrate în „traseele morţii1* : România- B o sn ia , Serb ia , M acedonia, Grecia, Bulgaria şi mai departe T u rc ia . S u te de rom ânce în cea rcă să vină acasă, dar
numai unele reuşesc să ajungă în România.
A , ,
• „Călăuzele morţii s în t cu ochii p e tine: p leci om, ajungi m arfă“ •
„Cînd am plecat din România aveam 15 ani. Acum am SIDA, iar în cei cîţiva ani pe care îi mai am de trăit sper să conving cît mai multe fete să rămînă acasă11, spune A.T., 23 de ani. „Unei prietene din grupul nostru i s-a făcut râu. Intr-o seară doi b ă rb a ţi înarm aţi au lu a t-o spunînd că o vor duce la spital. Nu am mai văzut-o niciodată. La cîteva luni, cînd IPTF-ul - ne-a salvat am aflat că a fost fo losită pentru p re levare de • organe11, spune N.C., 20 de a n i . . Prin aceeaşi experienţă a trecut şi A .F ., 21 de ani: „ M i-au injectat-heroină, după care trei bestii m-au violat toată noaptea. Dimineaţa am realizat că eram tăiată pe spate şi aveam arsuri de ţigară pe faţă11. Şi exemplele p o t co n tin u a , su s ţin e Ian a Matei. De aceea, prin programul pe care l-am lansat, aici la Cluj, dorim să prevenim, pe lîngă exploatarea copiilor Ş i traficul de persoane, prin campanii -de inform are, seminarii, diverse acţiuni în colaborare cu structuri s in d ic a le , O N G -uri,-im plem entînd o stra teg ie la nivelul judeţului Cluj.
Corina POPESCU
Premierul spaniol, Jose Maria Aznar, a declarat, într-un interviu publicat, vineri, de cotidianul italian "Corriere della Sera", că preşedinţia Comisiei Europene nu reprezintă unul din obiectivele sale, relatează AFP.
Vicepremierul irakian Tarek Aziz a acuzat vine* Statele Unite că intenţionează.”să preia controlul tetei’
asupra Orientului Mijlociu, relatează'ĂFF
Corupţii României n-au nevoie de Uniunea Europeană
urmare din pagina 1
afla. cu o clipă mai devreme, cine e cel mai bogat parlamentari din România, cine e pc locul doi, pe trei şi aşa mai departe, şi dc unde au adunat aceşti oameni banii ascunşi în conturi bancare, sâ spunem . Şi cum s-ar înghesui sâ ajungă la pub lica ţia respec tivă c o n silie rii sau şo fe rii b iro u rilo r parlamentare, pentru a cumpăra întregul tiraj al publicaţiei şi a o ascunde dc ochii muritorilor de rînd. Pentru a preîntîmpina o asemenea situaţie cu totul neplăcută, aleşii naţiunii şi-au luat măsuri dc apărare eficiente. Cel mai bine este ca proiectul sâ nu fie dezbătut în plenul Senatului sau al Camerei, unde mişună gazetarii, care nu s-ar lăsa pînâ nu ar pune mina pe cl şi astfel beleaua ar fi gata. Dc aceea, mapele se află, de aproape trei ani dc zile, la Comisia jurid ică a Senatului, ai cărei membri nu ştiu pur şi simplu ce sâ facâ cu ele. A trecut atita timp dc cînd proiectul a fost alcătuit (aş zice, o întîrziere folositoare, inclusiv pentru parlam entari), s-au schimbat miniştrii, cei noi pot sâ aibă alte păreri, să-l schimbe chiar, pentru a-1 face mai cuprinzător, mai eficient. Aşa că... să mai aşteptăm. Oricum, declaraţiile dc avere sc află la loc sigur, în seifurile din cclc două palate. Asta, dacă unii n-au uitat să le predea şefului lor. E adevărat, hîrtiile respective sînt sub cheie, nu Ic mai poate schimba nimeni. Problema este însă că clc ar trebui să împodobească paginile aride ale Monitorului Oficial, pc carc sâ le facâ mai interesante pentru marele public. Cei din btînii cărora s-au umplut golurile lăsate în băncile de stat sau private dc hoţj ar trebui să ştie'cine sînt “beneficiarii” muncii lor. Nu sc poate însă merge atît de departe în lupta împotriva corupţiei. S-ar cutremura pămîntul patriei dragi de atitea fărădelegi produse în atît de puţin timp. Şi atunci, râtninc să visăm la NATO şi Ia Uniunea Europeană, de care ii doare undeva pe profitorii care hotărăsc totul în România. Ei se află de mult timp în Uniunea Europeană, în hotelurile şi pe plajele de lux ale acesteia.
! r ă s p u n s a l i s m a p n i s pi?nîfDid im p lio r s a I s m â i is i
M A E resp inge “cu fe rm ita te” afirmaţiile liderului grupului parlamentar al c o m u n iş tilo r din P arlam entu l R epub lic ii M oldova, potrivit cărora România ar fi implicată în manifestaţiile de protest de la Chişinău.
P o triv it unui com unicat al M AE, remis, presei, într-o audienţă care a avut loc la sediul ministerului, Ambasadei Republicii Moldova lâ Bucureşti, i s-au cerut explicaţii în legătură cu aceste afirmaţii, precum şi punctul de vedere al Guvernului de la Chişinău.
M in is te ru l rom ân de E xterne u rm ăreşte “cu profundă- îngrijorare e v o lu ţii le po litice pericu loase din Republica Moldova”, care au culminat cu ridicarea imunităţii parlamentare a unui grup de trei deputaţi ai Partidului Popular Creştin .Democrat, în vederea trimiterii lor în judecată pentru acţiunile de protest din ultimele două săptămîni, se arată în comunicat.
M AE “constată cu regret continuarea derapajelor de la normele şi standardele e u ro p en e , dem ocra tice” în
com portam entul au to rită ţilo r de la Chişinău, apreciind că, din declaraţiile publice ale unor reprezentanţi ai puterii şi, în primul rînd, ale ministrului Justiţiei, rezultă intenţia de a se merge pînă la capăt în direcţia lichidării opoziţiei democratice parlamentare.
Ministerul de Externe, din însărcinarea Guvernului României, adresează ‘Iun apel insistent Guvernului Republicii M oldova să oprească esca ladarea , periculoasă a evoluţiilor actuale şi, pe calea dialogului, să găsească soluţiile cele mai potrivite cauzelor care au condus la situaţia existentă, ceea ce ar perm ite restau rarea unui clim at dem ocratic şi a~ p lu ra lism ulu i în Republica Moldova”.
Totodată, MAE îşi exprimă speranţa că, în con tinuare , com unitatea internaţională îşi va exercita întreaga influenţă pentru a determina respectarea în R epublica M oldova a va lorilo r democratice şi exercitarea nestingheritâ a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Legea statutului a general temeri
nefondate în rînduls f
opoziţiei ungare‘ Teama manifestată de partidele ungare de o p o z iţie că Legea statutului şi memorandumul ungaro-român la această lege ar putea fi în detrimentul solicitanţilor de locuri de muncă de etnie ungară s-a dovedit a fi nefondatâ, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Nyiregyhaza, secretar de Stat la cabinetul primului- ministru Laszlo Madi, citat de MTI.
Potrivit memorandumului de înţelegere ungaro-român, dreptul de a obţine locuri de muncă în Ungaria, pe o perioadă limitată, a fost extins de la etnicii ungari din România la toţi cetăţenii români. ' '
Madi a citat cifre furnizate de centrul regional al forţei de muncă din comitatul Zabolcs-Szatmar-Bereg, din nord-estul ţării, potrivit cărora, în ultimele trei săptâmini un singur român s-a prezentat pentru a obţine un loc de muncă în comitat şi numai şapte pa tron i d in zonă şi-au anun ţa t disponibilitatea de a angaja străini.
G uvernu l ungar d ispune de toa te mijloacele necesare pentru a reglementa folosirea forţei de muncă străine pe teritoriul ţării, a precizat secretarul de stat.
P o lit ic ie n ii com en tează r ip a rla m e n ta re a depusaReprezentanţii PNL, PNTCD,
PSD, UDM R ŞI PRM critică d e c iz ia leg isla tivu lu i de la Chişinău de ridicare a imunităţii parlam en tare a trei deputaţi PP C D , exprim îndu-şi solidaritatea faţă de aceştia.
P a rlam en tu l R epub lic ii M o ldova a votat, v ineri, ridicarea imunităţii deputaţilor creştin-democraţi Iurie Roşea, Ş tefan Secăreanu şi V lad C ubreacov , deşi la şed in ţa legislativului nu au participat d ec ît d ep u ta ţii P artidu lu i Comuniştilor.
P rezen tăm declaraţiile pe această temă:
. • L ib e ra lii îşi dec la ră solidaritatea cu parlamentarii P a rtid u lu i P opu lar C reştin D em ocra t din R epub lica Moldova, precum şi cu toţi cei care luptă pentru apărarea fiinţei neamului românesc dincolo de Prut, a declarat, vineri, senatorul PNL Radu F. Alexandru. “PNL urmăreşte cu emoţie şi durere
evoluţia evenimentelor de la Chişinău. Zilele trecute, speram ca pu te rea p o litică din R ep u b lica M oldova să dovedească raţiune şi sâ nu îm p ingă în tr-o zonă a ten s iu n ilo r şi. a m ăsu rilo r punitive abuzurile îm potriva ce lo r care răm în fideli rom ân itâ ţii Lor,” a adăugat parlamentarul liberal. Radu F. Alexandru consideră că decizia m in is tru lu i Ju s tiţie i din R ep u b lica M oldova de a suspenda PPCD, urm ată de rid ica rea im unităţii unor parlamentari din acest partid, “d ovedeşte lip sa de responsabilitate a celor care decid în num ele populaţie i rom âne m a jo r i ta re ' d in Republica Moldova”. Senatorul PNL susţine că, prin măsurile lu a te , în u ltim a vrem e, îm p o tr iv a lim bii rom âne, au to r ită ţi le de la C h işinău “ spulberă orice speranţă de aderare la normele statului de
drept şi ale unei dem ocraţii autentice”.
• Secretarul general al PSD, Cozmin Guşă, a declarat că “afirmarea identităţii naţionale nu este un delict nicăieri şi, în esenţă, este. chiar un demers profund european”. “Nu în acest fel se pot rezolva problemele cu im pact na ţional a fla te în divergenţă”, a spus Guşă.
• PNŢCD consta tă cu consternare că au to r ită ţile com uniste de la C h işinău continuă “seria abuzurilor şi ac ţiu n ilo r care înca lcă p rinc ip iile e lem en tare a le d em ocra ţie i” , a d ec la ra t preşedintele partidului, Victor Ciorbea, referitor la decizia Parlamentului din R epublica Moldova de ridicare a imunităţii în cazul a trei deputaţi din PPC D , Iurie R oşea, Ş tefan Secăreanu şi Vlad Cubreacov. PN ŢCD consideră m ăsura autorităţilor de la Chişinău drept“un nou abuz, o ilegalita te
(mamifere din ordinul Cetacee), lamantini şi dugongi (mamifere din ordinul Sirena) Mai mult, Gheorghe Funar precizează că G u v ern u l A d ria n N ăstase consideră că „ trebuie completat numărul de papagali din ţară ”, ia r , după o p e rio ad ă „ d e re f le c ţie " d in p artea p rem ie ru lu i, ace s ta a decis
red u ce rea sem n ifica tiv ă a ta x e lo r la im portu l de „p sitta c ifo rm e , inclusiv papagali, peruşi, arakanga şi cacaduu".
în comunicat se mai specifică faptul că, o dată cu pregătirea urm ătoarei ediţii a emisiunii „U n C răciun cu prem ierul”, Adrian Năstase colegii din guvern" au decis reducerea taxelor pentru importul pomilor
de Crăciun. „Aceasta poate f i o soluţie gîndită de Guvernul UDMR - PSD după ce, începînd din 1989, pădurile româneşti au fo s t je fu ite fă r ă milă, fă r ă ruşine ş i fă ră a se lua vreo m ăsură a se spune încomunicat. în opinia primarului clujean, aceeaşi hotărîre „care în cu ra jea ză im portu l de măgari, balene ş i papagali" afectează producătorii agricoli
români, prin măsura reducerii semnificative a taxelor vamale la im portul de grîu, jiorum b, secară, ovăz şi lînă. In aceste cond iţii, prim arul Gheorghe F u n a r este de p ăre re că
, „sloganul electoral a l PDSR pentru alegerile din anul 2000 - „Alături de oameni, împreună cu e i!” - ar trebui modificat în p u n c te le sa le esen ţia le , o denumire corectă a sloganului
fiitid «Alături de comisioane, împreună cu plicul» ", Concluzia primarului Gheorghe Funar este fară echivoc: „...devine tot mai clar că programul „Fabricat în România” al Guvernului N ăstase se referă s tr ic t la rapoartele Armagedon, unul dintre singurele programe ale Executivului care şi-au atins sco p u l f i in d «Im porta t în România»”.
săv îrşită în d is p re t . prevederilor constituţionale apreciind că decizia s-a Îl. } “fără argumente serioase şi fer. ţj a oferi posibilitatea celor acuzei i de a se apăra”. I
• Şi PRM îşi m an ifes:. “dezacordul” şi protestează f u de - rid icarea ; im u n ită r . parlam entare a c e lo r tre deputaţi PPCD, a c e e a : atitudine fiind adoptată şi : : | legătură cu su sp en d a re : | activităţii acestui partid de că r: j au torită ţile de la C h işin ău k “Pentru criza din Basarabia, c vină o au şi clasa p o li tic : rom ânească şi guvernele perindate în ultimii 12 ani, dup: cum şi marile concesii făcute de guvernele CDR şi de G uvernul A drian N ăstase UDMR, şi tend in ţe le care afectează solidaritatea societăţi' româneşti şi autoritatea de str în T ransilvan ia”, a afirma: senatoru l PRM Mihai Ungheanu.
L ideru l grupului parlam en tar al U D M R di' C am era D eputaţilo r, Attila K elem en, consideră drept “pripită” decizia Parlamentului Republicii M oldova privinc rid icarea im unităţiiparlam en tare a c e lo r tre: deputaţi PPCD. El a declarat ci în o rice ţa ră c iv i l iz a ţ i interzicerea unui partid “nu serveşte unui clim at politic favorabil”. Liderul U D M R a mai spus, referitor la situaţia din Republica Moldova, că “orice formă de schimbare forţată a etnicităţii unei ţări nu va aduce beneficii, ci tensiuni”.
C A SA DE EDITURĂ
Autorizată prin S.C. rr . 1 2 9 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată Ia Oficiul Registrului Comerţului judeţului Ouj, sub nr. J / 1 2 /3 C 8 din 2 2 .0 3 .1 S 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9 ‘
IL IE C Ă L IA N (re d a c to r şe f);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor ş ef adjunct).Tel.19.16.81; fax:19.28.28;E-ma'il:[email protected] - redacţia E-mail: rec,[email protected] - publicitate
S e c re ta r de re d a c ţie : T e l/fax :
R EDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA: ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 : SPORT: TEL: 19.21.27 - GODIN SAMOILĂ;: PUBLICITATE: TEL./FA X :19.73.04; DIFUZARE MICA
PETCU;
H o re a P E T R U Ş 19.74.18SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL /FAX: 21.60.75
![storage0.dms.mpinteractiv.rostorage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10327/3560171/10/top-cele-valoroase-100...„miturile“, a[a cum le nume[te un guru al finan]elor, Profesorul](https://static.documente.net/doc/80x56/5e306cb9abefbf578e084489/-amiturileaoe-aa-cum-le-numete-un-guru-al-finanelor-profesorul-aswath.jpg)
