+ All Categories
Home > Documents > Declinul Participarii La Vot in Rom

Declinul Participarii La Vot in Rom

Date post: 20-Oct-2015
Category:
Upload: george-mitica
View: 76 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
of 100 /100
Transcript
Page 1: Declinul Participarii La Vot in Rom
Page 2: Declinul Participarii La Vot in Rom

Declinul participării la vot în România.

Doar jumătate din participanţii la vot din ’90

mai sunt astăzi interesaţi să voteze.

Bucure tiMai 2009

ş

Page 3: Declinul Participarii La Vot in Rom

Studiul de faţă a fost elaborat în cadrul proiectului , cu sprijinfinanciar din partea Fundaţiei Friedrich Ebert (Friedrich-Ebert-Stiftung), pe baza unei metodologii

complexe de cercetare.

Autori:Violeta Alexandru, Director IPP

Adrian Moraru, Director adjunct IPPLoredana Ercuş, Asistent Programe IPP

Participarea la vot în România

Institutul pentru Politici Publice (IPP) BucureştiStr. Sfinţii Voievozi nr. 55, sector 1

Finan ator proiect:ţ

©Toate drepturile sunt rezervate Institutului pentru Politici Publice (IPP). Atât publicaţia cât şi fragmente din ea nu pot fireproduse fără permisiunea IPP. Opiniile exprimate în acest material aparţin autorilor şi nu reprezintă în mod necesar opiniilefinanţatorului Friedrich-Ebert-Stiftung.

Tel (+ 4 021) 212 3126/7Fax (+ 4 021) 212 3108E-mail: [email protected]

Page 4: Declinul Participarii La Vot in Rom

Cuv nt nainte

Justificare

Metodologie

P

ea la vot în România

generalevot

Executive summary

Bibliografie

Anexe

â î

articiparea la vot în România.Istoric şi perspectivă actuală

Cadrul legal şi instituţional privindparticipar

Potenţiali factori cu impact asupraparticipării la vot

Concluzii şi recomandări pentrucreşterea prezenţei la

Listă de abrevieri

CUPRINS

Page 5: Declinul Participarii La Vot in Rom

Notă

Mulţumim tuturor celor care au contribuit la finalizarea acestui material, acordându-ne, în

lunile februarie şi martie a.c., interviuri deosebit de interesante, împărtăşindu-ne din

propriile idei, după cum urmează: Sergiu Andon - Deputat, Comisia pentru drepturile

omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Camera Deputaţilor; Cristian Anghel -

Primar, Primăria Municipiului Baia Mare; Sulfina Barbu - Preşedintă, Comisia pentru

administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Camera Deputaţilor;

Vasile Blaga, Ministru, Ministerul Dezvoltării Regionale; Cristian Boureanu -

Vicepreşedinte, Comisia pentru Industrii şi Servicii, Camera Deputaţilor; Daniel Buda -

Preşedinte, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Camera Deputaţilor; Ionel Chiriţă -

Preşedinte executiv,Asociaţia Oraşelor din România; Vasile Silvian Ciupercă - Preşedinte,

Consiliul Judeţean Ialomiţa; Csaba FerencAsztalos - Preşedinte, Consiliul Naţional pentru

Combaterea Discriminării; Cseke Attila - Zoltan - Senator, Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări, Senatul României; Corina Drăgotescu - editorialist,

Cotidianul/Realitatea TV; Petru Filip - Preşedinte, Comisia pentru administraţie publică,

organizarea teritorială şi protecţia mediului, Senatul României; Florin Iordache, Deputat,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Camera Deputaţilor; Dan - Ştefan Motreanu -

Chestor, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor; Irinel Mica - redactor, Agerpres; Anton

Niculescu - diplomat, Ministerul Afacerilor Extern; Ioan Oltean - Vicepreşedinte, Biroul

Permanent al Camerei Deputaţilor; Bogdan Olteanu - Vicepreşedinte, Biroul Permanent al

Camerei Deputaţilor; Ana Maria Pătru - Vicepreşedintă, Autoritatea Electorală

Permanentă; Nicolae Păun - Preşedinte, Comisia pentru Drepturile Omului, Camera

Deputaţilor; Georgian Pop - Deputat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă

naţională, Camera Deputaţilor; Corina Popescu - avocat; Corneliu Liviu Popescu -

Conferenţiar universitar doctor, Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti; Florin

Popescu - Preşedinte, Consiliul Judeţean Dâmboviţa; Cristian Preda - Consilier

prezidenţial, Administraţia Prezidenţială; Vasile Puşcaş - Ministru delegat, Departamentul

Afacerilor Europene; Alexandru Radu - Profesor universitar doctor, Facultatea de Ştiinţe

Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti; Dumitru Sandu -

sociolog, Facultatea de Sociologie şiAsistenţă Socială, Universitatea Bucureşti; Ruxandra

Săbăreanu - Secretar general, Curtea Constituţională a României; Simina Elena

Tănăsescu - Prodecan, Profesor Doctor, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti;

Mihai Alexandru Voicu - Secretar, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor; Sever Cotoi

Voinescu - Secretar, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.

4D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 6: Declinul Participarii La Vot in Rom

52 0 0 9

1.

(Verba and Nie, 1972)

Cristian Chiscop, FES Rom nia Bucureşti, Iunie 2009

Cuvânt înainte

â

Într-o democra ie tân r ca aceea a României sc derea constant isemnificativ a particip rii la vot înregistrat dup 1992 ar fi trebuit sconstituie de mult vreme subiectul unei preocup ri atente din partealumii politice române ti. Din p cate tema ca atare nu dep e te decâtpentru pu ini oameni politici i reprezentan i ai societ ii civile stadiulunei simple constat ri. Cu toate acestea de tipul i, mai ales, denivelul de participare la vot depinde legitimitatea democratic aalegerilor.Dincolo de cifrele dezolante în sine, absenteismul de la urne iînstr inarea alarmant a românilor de politic ar putea semnala opierdere important a încrederii popula iei cu drept de vot în virtu ileintrinseci ale actului de a alege, punând sub semnul întreb rii petermen lung îns i soliditatea suportului popular pentru sistemulelectoral i pentru cultura democratic . Fenomenul este cu atât maiîngrijor tor cu cât nu poate fi atribuit - din motive ce in în primul rândde vârsta istoric a democratiei române ti - atingerii de c tre electorata unui grad de sofisticare specific democra iilor consolidate dinOccident.Împ rt ind credin a c o democra ie solid nu poate func iona f r osus inere popular larg , manifestat în primul rând prin participareaactiv la vot a cet enilor s i, Funda ia Friedrich Ebert România sperca studiul de fa s declan eze în rândul deciden ilor politici oschimbare de atitudine, care s adreseze f r întârziere i cu toatseriozitatea cauzele “divor ului” românilor de treburile cet ii.Pentru politica româneasc nu exist alternative. Ea are nevoieurgent de reîntoarcerea aleg torilor în agora, acolo unde doar ei potda substan unei guvern ri cu adev rat democratice.

ţ ă ă ă ăă ă ă ă ă

ă ăă ă

ţ ţ ăţă

ă

ă ă ăă ţ ţ

ăă

ăă ţ

ă ăă ţ

ă ă ţ ă ţ ă ţ ă ăţ ă ă ăă ăţ ă ţ ă

ţă ă ţă ă ă ă

ţ ăţă ăă

ţă ă ă

ş

ş ş şş

ş

ş

şş

ş

ş

şş

„ W h e r e f e w t a k e p a r t i n d e c i s i o n s t h e r e i s l i t t l e d e m o c r a c y.”

Page 7: Declinul Participarii La Vot in Rom

2.

Participarea la vot în România este în scădere îngrijorătoare. O demonstrează seriarezultatelor oficiale ale tuturor tipurilor de alegeri din ultimii ani din România. Faptul căîntreaga Europă se confruntă cu fenomenul scăderii interesului pentru viaţa politică şipentru alegeri în general nu trebuie să reprezinte o consolare pentru liderii de opinie şipoliticienii din România care ar trebui să analizeze cu mai mare atenţie cauzele şi posibileleremedii pentru ca interesul actual al votanţilor români să nu scadă sub un nivel de avarie ,legitimitatea celor desemnaţi fiind cel puţin discutabilă. Această recunoaştere populară decare orice ales trebuie să beneficieze pentru a putea guverna va fi extrem de fragilă dacăse va ajunge ca numărul participanţilor la vot să fie din ce în ce mai scăzut, aspect ce nupoate să nu intereseze liderii oricărui partid democratic. Eficienţa unei guvernări semăsoară şi prin gradul de susţinere populară manifestat în primul rând la vot, nu numai prinnegocieri între actorii politici care s-au obişnuit, după părerea noastră, prea mult să creadăcă soarta ţării stă în abilitatea lor de negociere şi mai puţin în răspunderea faţă de cetăţeni.Chiar dacă pentru unii pare destul de puţin probabil la acest moment, creşterea influenţeipartidelor extremiste respectiv a liderilor extremişti într-o asemenea stare de lucruri, ea nuva fi imposibilă dacă ne uităm cu mai multă preocupare la toate opiniile prezentate însondajele de opinie în care respondenţii se pronunţă împotriva sistemului consacrat departide din România.

Partidele, ca formaţiuni instituţionalizate dereprezentare a intereselor anumitor grupuri din societate, nu pot exista în absenţa celor pecare îi reprezintă. Prin urmare, pierderea alegătorilor prin refuzul lor de a mai participa lavot poate constitui un pericol fundamental la adresa democraţiei din România pe careautorii o consideră insuficient maturizată. Conducerea treburilor ţării de către oamenipolitici cu numai câteva procente câştigate anu va spori ci, dimpotrivă, va slăbi relaţia deîncredere între decidenţi şi populaţie. Ignorarea legii şi a autorităţii instituţiilor se manifestădeja în România, astfel că pierderea suportului electoral de către aleşi va agrava acestefenomene şi va ridica provocări serioase la adresa sistemului pluri-partidist (încă)supravieţuind astăzi în România.

Pornind de la această ipoteză de lucru, Institutul pentru Politici Publice (IPP) şireprezentanţa din România a Fundaţiei Friedrich Ebert au luat iniţiativa derulăriiprezentului proiect de cercetare, urmărind să identifice cauze majore şi remedii posibilepentru reducerea riscului de delegitimare completă a partidelor româneşti, tradus printr-oslabă participare la vot. Cele două organizaţii s-au sesizat asupra necesităţii realizării unuiasemenea demers, atât pentru a găsi o explicaţie ştiinţifică a fenomenului de absenteismmasiv de la urne constatat cu prilejul ultimelor scrutinuri din România, cât şi observând

Justificare

1

Partidele politice româneşti au pierdut în cea mai mare parte suportul popular datorită unuicomportament generalizat de ignorare a semnalelor societale şi de centrare exclusivă pemijloace politice închise de negociere.

1Studiul de fa a folosit dou instrumente sociologice de cercetare, interviuri cu întreb ri prestabilite adresate unui num r de

31 personalit i ale vie ii politice i publice din România, respectiv un sondaj de opinie na ional aplicat în luna martie a.c.(detalii în sec iunea Metodologie). În cadrul interviurilor realizate, cei mai mul i responden i au apreciat c nivelul de alert alparticip rii la vot în România este de aprox. 30%, la acest moment ara noastr nefiind departe de aceast situa ie.

ţă ă ă ăăţ ţ ţţ ţ ţ ă ă

ă ţ ă ă ţ

ş

6D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 8: Declinul Participarii La Vot in Rom

72 0 0 9

efectiv cum acest fenomen genereaz uneori o reac ie contrar din partea clasei politice: înloc s fie perceput ca o m sur sanc ionatorie, o reac ie negativ a societ ii la ofertapolitic neconcuren ial i lipsit de concrete e, el genereaz o tendin cu poten ial de aafecta grav esen a democra iei, prin aceea c partidele politice ajunse la guvernare para- i deveni auto-suficiente, ignorând în mod v dit orice semnal venit, direct sau pe altecanale de reprezentare, din partea societ ii.

ă ţ ăă ă ă ţ ţ ă ăţă ţ ă ă ţ ă ţă ţ

ţ ţ ăă

ăţ

ş

ş

Intenţia noastră este de a determina toţi actorii relevanţi ai spaţiului public din România săaşeze tema scăderii interesului cetăţenilor pentru vot în topul priorităţilor lor, implicându-seîntr-o dezbatere naţională care să conducă într-un timp optim la găsirea unor soluţii pe caresă ni le asumăm cu toţii. Studiul s-a realizat folosindu-se două metode importante deanaliză: interviuri structurate cu personalităţi ale vieţii politice şi academice din România şisondaj de opinie pe eşantion naţional, prin complementaritatea celor două metodeîncercând tocmai să punem faţă în faţă „cererea” şi „oferta” de reprezentare, percepţii alepartidelor politice, respectiv ale societăţii în ansamblul ei, cu privire la rolul şi importanţamecanismului votului ca gir dat democraţiei reprezentative. Cele două perspective asupraaceluiaşi set de întrebări s-au comparat şi analizat riguros astfel ca eventualele măsuriasumate de Guvern, partide, societatea civilă în continuare să poată avea în spate temeiulunor constatări care provin din ambele segmente sociale: decidenţi şi alegători.

Sperăm ca, în faţa unei situaţii alarmante în care se găseşte democraţia reprezentativă dinRomânia, partidele, reprezentanţii lor la guvernare şi liderii de opinie să treacă de la etapade reflecţie la cea de decizie cât mai curând pentru ca sistemul politic din România să nupiardă suportul fără de care nu poate şi nu este normal să guverneze, iar mecanismelenoastre democratice să fie de fapt mimate. Deciziile privind reforma partidelor trebuie săprivească cetăţenii i nu interesele politice imediate. Toate argumentele şi analizele petema cauzelor slabei participări la vot în România ca reprezentare absolută a ipotezei decercetare conform căreia partidele au alterat sensul reprezentării, pierzând legăturadirectă cu societatea, trebuie avute în vedere în această perioadă, deciziile nu trebuie săfie pripite, dar nici tergiversate, până când efectele vor fi şi mai greu, dacă nu imposibil detratat.

, ş

Page 9: Declinul Participarii La Vot in Rom

8D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

3.

În vederea realizării studiului de faţă, echipa proiectului a documentat problematicaparticipării la vot - ca indicator al scăderii legitimităţii partidelor politice - atât din punct devedere ştiinţific, cât şi din punct de vedere sociologic. Pentru obţinerea unor rezultate câtmai obiective şi mai apropiate de realitate cu putinţă, consultarea studiilor elaborate despecialişti în domeniu, consultarea presei naţionale dar şi a opiniei şi/sau argumentelordiverşilor actori publici actualmente aflaţi în contact cu subiectul propus, au reprezentatinstrumentele specifice utilizate. Nu în ultimul rând, în acelaşi context, în cadrul proiectului,cei doi parteneri, IPP şi FES au decis desfăşurarea unui sondaj de opinie, pe un eşantionreprezentativ la nivel naţional, cu aplicarea chestionarelor în perioada 9 - 16 martie 2009.Rezultatele acestui sondaj de opinie implementat de către divizia specializată de cercetărisociologice a Institutului pentru Politici Publice, anume IPP DATA RESEARCH, suntprezentate atât în cadrul comentariilor referitoare la principalele aspecte relevate desondaj cât şi la final, prin ataşarea celor mai relevante grafice.

Inventariem mai jos toate instrumentele de analiză folosite:

Specialişti renumiţi pentru activitatea întreprinsă în planul cercetării în domeniul politic s-auconcentrat asupra subiectului participării la vot, încercând să delimiteze cauzele şiefectele, limitele şi provocările pe care un astfel de proces participativ le comportă îngeneral.Astfel de studii şi cercetări ale unor autori români şi străini deopotrivă au completatbaza teoretică a autorilor acestui studiu, aceştia ţinând cont bineînţeles şi decontextul/realităţile socio-economice, politice şi de cultură politică particulare României.

Având stabilite şi documentate teoriile ştiinţifice privind participarea la vot şi, de asemenea,cunoscând perspectiva de participare la vot existentă în statele democratice din lume,autorii au analizat cu rigurozitate prevederile legislaţiei româneşti, ce se referă laparticiparea la vot. Următoarele acte normative au fost în principal avute în vedere:

- Legea nr. 35/2008 pentru alegerea membrilor Camerei Deputaţilor şi a Senatului şipentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţiloradministraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi aLegii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

- Legea nr. 373/2004 (abrogată) pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului- Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României- Legea nr. 67/2004 (republicată) pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice

locale- Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul

European- Legea nr. 3/2000 (actualizată) privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Metodologie

Analiza lucrărilor de specialitate

Analiza legislaţiei

Page 10: Declinul Participarii La Vot in Rom

Prelucrarea datelor oficiale privind rezultatele alegerilor din anii1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2008

Rezultatele oficiale ale tuturor tipurilor de scrutin din 1990 p n în 2008 au constituitprincipala baz analitic pentru a oferi o perspectiv dinamic a tendin ei continue desc dere înregistrat a prezen ei la urne în România. Cele mai multe analize i interpret riau luat în considerare rezultatele pentru alegerile parlamentare na ionale din acestinterval. Rezultatele de la acest tip de alegeri, iar acolo unde parlamentul este bicameral lacamera inferioar , reprezint reperul de analiz pentru toate studiile interna ionale îndomeniu.

ă ăă ă ă ă ţ

ă ă ţ ăţ

ă ă ă ţ

ş

Nu în ultimul rând, s-au analizat şi estimările sondajelor de opinie, mai ales alecelor date publicităţii în anul 2008 de către cele mai cunoscute firme de cercetare a pieţeidin România. IPP deţine o vastă bază de date cu rezultatele alegerilor din 1990 până înprezent.

Pe lângă analiza unor surse secundare de date, autorii au intervievat 31 de personalităţiale vieţii publice acoperind tot spectrul politic şi cele mai reprezentative structuri alesocietăţii civile. Lista nominală a personalităţilor intervievate se află în Nota acestui studiu.Interviul structurat a dat posibilitatea echipei proiectului de a testa anumite ipoteze decercetare, obţinând o serie de informaţii calitative deosebit de utile pentru studiu. Încă odată dorim să mulţumim tuturor celor care ne-au acordat aceste interviuri. Concluziileobţinute se regăsesc în comentariile şi concluziile prezentului studiu iar o sinteză aprincipalelor răspunsuri acordate de către cei intervievaţi înAnexa nr. 15.

Cum fenomenul participării la vot priveşte în primul rând alegătorii, studiul de faţă nu puteaignora părerea cetăţenilor din România cu drept de vot. Astfel, încă de la începutuldemarării prezentei cercetării, IPP şi FES au agreat asupra necesităţii cercetării ambelorpaliere ale societăţii, decidenţi şi cetăţeni cu drept de vot, cu scopul de a compara celedouă perspective pentru a identifica eventualele puncte convergente/divergente în cepriveşte problematica participării la viaţa politică din România. Prin urmare, pe lângăinterviurile cu personalităţile vieţii publice la care ne-am referit anterior, în cadrul acestuidemers, divizia specializată în cercetări de piaţă a Institutului - IPP DATA RESEARCH - aconceput un chestionar, agreat cu finanţatorul proiectului, pe care l-a aplicat în perioada 9 -16 martie a.c. pe un eşantion de 800 de persoane, reprezentativ la nivel naţional, cu oeroare maximă tolerată de 3,4%, la un grad de încredere de 95%.

De la înfiinţarea sa în 2001, la momentul fiecărui scrutin electoral din România, IPP apublicat rapoarte de analiză şi studii cuprinzând diverse consideraţii şi puncte de vedereasupra condiţiilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor, asupra cadrului instituţionalspecific, precum şi asupra participării cetăţenilor la vot. Toate aceste materiale au fost laîndemâna autorilor şi au permis rememorarea celor mai importante aspecte din evoluţiasistemului politic din România.

● Interviuri de tip Delphi aplicate direct unui eşantion de 31 de subiecţi- personalităţi din mediul politic şi academic românesc (februarie 2009)

Sondaj de opinie reprezentativ la nivel naţional

Propriile studii şi poziţii publice ale IPP pe această temă

,

92 0 0 9

Page 11: Declinul Participarii La Vot in Rom

4. Participarea la vot în România în date şi tendinţe.Istoric şi perspectivă actuală

În România sunt 18,4 milioane cetăţeni cu drept de vot. Dintre aceştia, numai 39,20%,adică 7,2 milioane alegători s-au prezentat la vot cu prilejul alegerilor pentru parlamentulnaţional organizate în noiembrie 2008.

Rata participării la vot este într-o continuă scădere atât în mediul urban cât şi în cel rural,ceea ce indică o stare de nemulţumire generală severă la nivelul populaţiei cu drept de votdin ţara noastră faţă de partide/candidaţi şi faţă de posibilităţile reale de a influenţa prin votactuala stare a lucrurilor . Pentru mulţi lideri politici, lideri de opinie sau membri ai unorONG-uri active în domeniul civic, declinul participării la vot din ultimii ani este îngrijorător,aceasta fiind de altfel şi explicaţia pentru iniţiativa derulării prezentei analize ceinventariază posibile cauze ale acestui fenomen şi sugerează şi o serie de soluţii aşa cumvor fi detaliate mai departe.

Facem aceste precizări plecând de la premiza că participarea cetăţenilor la viaţacomunităţii prin exercitarea votului în alegeri constituie o condiţie de bază pentru oricedemocraţie autentică. Participarea la vot precum şi gradul de implicare reprezintăelemente fundamentale ale unei democraţii, un punct forte al consolidării democratice înorice stat care urmăreşte să promoveze un regim politic reprezentativ, bazat pe un sistemde partide funcţional. Însă principiul reprezentativităţii funcţionează numai în contextulparticipării politice a cetăţenilor unui stat, iar echilibrul între forţele politice este directproporţional cu suportul public pentru partide, aflat în prezent într-un declin masiv.

Analiza istorică a prezenţei la vot din România, în baza datelor oficiale obţinute la toatescrutinurile din 1990, 1991, 1992 până în prezent, ne indică unele aspecte importante pecare le vom prezenta succint mai departe. Cunoaşterea acestei realităţi constituie un primpas pentru a elabora orice teorie şi a emite orice concluzie legată de cauzeleparticipării/absenteismului (de) la vot în România. Poziţiile publice ale liderilor politici sauale formatorilor de opinie ar trebui să plece de la cunoaşterea situaţiei reale pe care numaianaliza rezultatelor oficiale în urma exprimării votului la precedentele tururi de scrutin,respectiv interpretarea percepţiilor diferitelor categorii de actori implicaţi în acest proces, lepot oferi.

Aşadar, începând din 1990, participarea la vot în România a scăzut în mod considerabil (cuaproximativ 50%). Redăm mai jos situaţia care rezultă în urma prelucrării datelor cu privirela prezenţa la vot la nivelul Camerei Deputaţilor (camera inferioară a Parlamentului de laBucureşti) de unde rezultă că, faţă de 1990 şi 1992 când procentul participării la vot erafoarte ridicat (80%, 75%), am ajuns astăzi la mai puţin de jumătate.

2

3

2

3

Fenomenul este analizat de anali tii din România - vezi Preda, Cristian, Soare Sorina,, Editura Nemira, Bucure ti, 2008 („Participarea electoratului a urmat, în schimb, o curb descendent : mai mult

de 6/7 în 1990, 3/4 în1992 i 1996 pentru a ajunge la 2/3 în 2000 i la mai pu in de 60% în 2004 pentru alegerile legislative”).

Toate analizele interna ionale de acest tip folosesc ca sistem de referin în prelucrarea datelor statistice, alegerile pentruparlament.

şş

ş ş

Regimul, Partidele i Sistemul Politicdin România

şă ă

ţ

ţ ţă

10D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 12: Declinul Participarii La Vot in Rom

112 0 0 9

Prezenţa la vot din 1990 până în 2008 la Camera Deputaţilor

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%

199086,2%

199276,3%

199676,0%

200065,3%

200839,2%

200458,5%

20081990 1992 1996 2000 2004

Evoluţia prezenţei la vot, toate scrutinele naţionale din 1990 până în prezent

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

Parl+

Prez

| 20

.05.

90

Ref

er |

08.1

2.91

Loca

le |

09.0

2.92

Parl+

Prez

| 27

.09.

92

Loca

le |

02.1

1.96

Parl+

Prez

| 03

.11.

96

Loca

le |

04.0

6.00

Parl+

Prez

| 16

.11.

00

Ref

er |

18.1

0.03

Loca

le |

06.0

6.04

Parl+

Prez

| 28

.11.

04

Ref

er |

19.0

5.07

Parl+

Prez

| 25

.11.

07

Ref

er |

25.1

1.07

Loca

le |

01.0

6.08

Parl+

Prez

| 30

.11.

08

Toate Locale Parlamentare

În ceea ce priveşte compararea evoluţiei prezenţei la vot la alegerile locale faţă de alegerileparlamentare în acelaşi interval de timp, graficul de mai jos ne indică o accentuată pierderea interesului pentru alegerile parlamentare, mult mai abruptă decât în cazul alegerilorlocale. Pentru alegerile locale pierderile par a fi mai mici în raport cu nivelul iniţial alaşteptărilor, din perioada imediat după fiecare schimbare de regim.

Page 13: Declinul Participarii La Vot in Rom

Prezenţa la alegerile locale a înregistrat o evoluţie neregulată în sensul în care aceastascade până în 2000, creşte în 2004 pentru ca în 2008 să scadă din nou. Procentul cu carevariază prezenţa la alegerile locale este aşadar nesemnificativ faţă de modificărilesubstanţiale vizibile în ce priveşte prezenţa la vot la alegerile parlamentare.

Tot aici remarcăm că, deşi reprezintă parte din istoria noastră recentă, această evoluţieeste rar cunoscută, mulţi comentatori făcând referire la faptul că alegerile locale au fost şisunt mai importante pentru români decât cele parlamentare, lucru neadevărat în parte, elfiind confirmat doar cu ocazia ultimelor alegeri din anul 2008.

Evoluţia prezenţei la vot, din punct de vedere istoric, trebuie analizată în directă relaţie cuevoluţia populaţiei din perspectiva alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente.Graficul de mai jos se va interpreta aşadar în strânsă relaţie cu anterioarele.

16.000.000

17.000.000

18.000.000

19.000.000

20.000.000

21.000.000

22.000.000

23.000.000

24.000.000

1990 1992 1996 2000 2004 2008

populaţia alegători în liste electorale

Evoluţia populaţiei raportată la alegătorii înscrişi în listele electorale permanente

12D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Cu referire la alegătorii înscrişi pe listele suplimentare, redăm mai jos evoluţia, atât în cifrecât şi statistic, din 1992 până în prezent. Actualizarea listelor electorale este încă deficitarăîn România (chiar dacă situaţia s-a mai îmbunătăţit în timp, aşa cum se observă în celedouă grafice de mai jos), acesta reprezentând totuşi o serioasă carenţă a organizatoriloralegerilor cu repercusiuni la nivelul încrederii votanţilor în procesul de organizare aalegerilor.

,

Page 14: Declinul Participarii La Vot in Rom

2.000.000

1.800.000

1.600.000

1.400.000

1.200.000

1.000.000

800.000

600.000

400.000

200.000

0

1.572.099

1.871.762

1.568.283

1.247.369

181.068

1992 1996 2000 2004 2008

1992 1996 2000 2004 2008

16%

14%

12%

10%

8%

6%

4%

2%

0%

14,3%

12,6% 13,6%

11,6%

2,5%

132 0 0 9

Num r votan i pe liste speciale alegeri Camera Deputa ilor 1992 - 2008ă ţ ţ

Procente votan i pe liste speciale alegeri Camera Deputa ilor 1992 - 2008ţ ţ

Cu privire la prezenţa la vot pentru alegerile parlamentare din perioada post - comunism dinRomânia, în fiecare dintre cele 41 de judeţe ale ţării şi în Municipiul Bucureşti, comparândprocentele din 2008 cu cele din 1992, la nivelul aceloraşi tipuri de alegeri, cea mai marescădere procentuală este înregistrată în judeţul Covasna. Covasna se afla în 1992 pe locul3 în topul na ionalţ al prezen ei la vot la alegeri, urmat de jude ul Harghita.ţ ţ

Page 15: Declinul Participarii La Vot in Rom

14D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Sunt jude e în care situa ia nu s-a modificat prea mult în tot acest interval - S laj era pe locul7 în 1992 pentru ca în 2008 s ajung pe locul 5, iar Constan a era pe locul 5 în 1992 pentruca în 2008 s ajung pe locul 9 (vezi Anexa nr. 1). Jude ul Teleorman înregistreaz o rat aprezen ei la vot semnificativ în 2008 ajungând pe locul 1 în topul prezen ei pe jude e.Explica iile din spatele acestor cifre trebuie din nou c utate în strâns rela ie cu partidele, imai cu seam cu liderii politici locali, cu profilul cultural/comportamental al aleg torilor, cuexisten a unor competi ii strânse între lideri politici aproximativ egali. Nu în ultimul rând,evaluarea acestor ierarhii, trebuie s in cont de num rul popula iei cu drept de vot dinjude . Analiza datelor oficiale nu indic o evolu ie liniar i simetric a particip rii la vot lanivelul jude elor, de aceea ele trebuie interpretate, în m sura posibilit ilor, în rela ie i cufactori specifici locali.

ţ ţ ăă ă ţ

ă ă ţ ă ăţ ă ţ ţţ ă ă ţ

ă ăţ ţ

ă ţ ă ă ţţ ă ţ ă ă ă

ţ ă ăţ ţ

ş

şş

100,0%

80,0%

60,0%

40,0%

20,0%

0,0%

-20,0%

-40,0%

-60,0%

85,4

%

80,4

% 89,5

%

85,0

%

83,7

%

80,8

%

73,9

%

74,6

%85,5

%

76,8

%

80,5

%

80,1

%

78,6

%

84,9

%

78,2

%

77,5

,4%

75,8

%

73,4

%

74,8

%

78,5

%

74,3

%

74,1

%

78,8

%

79,8

%

79,6

%

81,0

%

72,2

%

72,4

%

68,8

%

77,3

%

73,7

%

74,7

%

75,7

%

67,5

%

69,2

%

70,8

%

68,4

%

68,7

%

65,4

%

70,3

%

76,6

%

61,1

%-1

8,3

3%

-19,6

5%

-20,6

1%

-22,1

8%

-23,4

7%

-24,0

0%

-25,6

0%

-26,3

3%

-28,8

1%

-31,5

2%

-32,9

1%

-33,0

4%

-33,6

1%

-34,6

6%

-35,0

4%

-35,2

6%

-35,7

7%

-36,1

7%

-36,4

0%

-36,6

7%

-36,9

1%

-37,1

6%

-37,5

6%

-37,6

9%

-38,3

7%

-39,7

0%

-40,3

2%

-40,7

9%

-41,0

7%

-41,8

1%

-42,1

7%

-42,3

3%

-42,4

00%

-43,0

0%

-43,0

8%

-43,3

5%

-43,8

7%

-44,0

1%

-44,0

8%

-48,5

8%

-48,7

9%

-52,2

7%

GIU

RG

IUT

ELE

OR

MA

NM

EH

ED

INI

OLT

ILF

OV

DA

MB

OV

IA

DO

LJG

OR

JV

RA

NC

EA

VLC

EA

BIS

TR

IA

-NS

UD

BU

ZU

MA

RA

MU

RE

GA

LAI

CA

RA

S-S

EV

ER

INA

LBA

SLA

JH

UN

ED

OA

RA

NE

AM

BIH

OR

AR

AD

AR

GE

SU

CE

AV

AIA

LOM

IA

CL

RA

IS

AT

U M

AR

EP

RA

HO

VA

CLU

JC

ON

STA

NA

IAI

VA

SLU

IB

AC

UT

ULC

EA

MU

RE

TIM

IM

un. B

UC

UR

ET

IS

IBIU

BO

TO

AN

IB

RA

OV

BR

ILA

HA

RG

HIT

AC

OV

AS

NAŢ Ţ

ÂŢ

ĂĂ

ĂŞ Ţ

Ă

Ţ Ş

ŢĂ

ĂŞ Ţ Ş Ă

Ş ŞŞ

Ş Ş Ă

1992 sc dere fa de 1992ă ţă

Pierderile de prezen raportate la momentul 1992ţă

Predictibilitatea prezen ei la vot care ar putea fi asociat anumitor condi ii i caracteristiciale jude elor i regiunilor istorice trebuie studiat în detaliu în România, din punct devedere al datelor statistice o asemenea rela ie de cauzalitate fiind greu de stabilit la acestmoment. Ce este evident este c o caracteristic a profilului votantului din România oconstituie acordarea unui vot preponderent conjunctural i emo ional . Prezent m încontinuare i câteva reprezent ri din care nu rezult diferen e notabile la nivelul particip riila vot între aleg torii din zonele istorice ale rii.

ţ ă ţţ ă

ţă ă

ţ ăă ă ţ ă

ă ţă

şş

şş

4

5

4

5

În sensul profilului aleg torilor func ie de provenien a din localit i apar inând zonelor istorice tradi ionale din ara noastr ,profesorul Dumitru Sandu aprecia în 2006 în lucrarea pe care o coordoneaz : , publicat laeditura Polirom urm toarele: „cei care refuz sistematic votul provin din Transilvania. Votan ii partizani sunt în generalpersoane de etnie maghiar , votan ii „afoni” (cei care nu pot aprecia sau nu vor s r spund sau altfel spus acord un votignorant) provin din Muntenia iar ansele ca o persoan s fie votant partizan cresc dac persoana este de etnie maghiar ”.

Pe acest subiect re inem i afirma ia profesorului Dumitru Sandu, cu referire la rezultatele Barometrului de Opinie Public alFunda iei pentru o Societate Deschis (SOROS) aferent perioadei 1998 - 2005. Domnia sa spunea: „interesul general pentrupolitic cre te semnificativ în perioada alegerilor”.

ă ţ ţ ăţ ţ ţ ţ ăă ă

ă ă ţă ţ ă ă ă ă

ă ă ă ă

ţ ţ ăţ ă

ă

Via a social în România urbanţ ă ă

ş

ş

ş

Page 16: Declinul Participarii La Vot in Rom

152 0 0 9

80%

75%

70%

65%

60%

55%

50%

45%

40%

35%1992 1996 2000 2004 2008

na ionalţ Transilvania Muntenia Moldova

2.591.987

4.360.458

5.521.087

2.710.120

4.533.688

5.805.476

2.415.886

3.918.026

5.192.377

2.298.982

3.501.662

4.953.140

1.560.930

2.372.440

3.281.493

1992 1996 2000 2004 2008

14.000.000

12.000.000

10.000.000

8.000.000

6.000.000

4.000.000

2.000.000

0

Transilvania Muntenia Moldova

Participarea la vot pe regiuni istorice la nivelul alegerilor parlamentare

Participarea la vot pe regiuni la alegeri parlamentare - num r de aleg toriă ă

Page 17: Declinul Participarii La Vot in Rom

16D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Electoratul din mediul urban pare tot mai pu in interesat s participe la vot, eventuala sainten ie de a î i exprima votul lovindu-se cel mai probabil i de o serie de neajunsuri înorganizarea alegerilor, cum ar fi imposibilitatea de a vota prin coresponden . Diferen elede comportament electoral între votan ii din mediul urban i cei din rural au fost i suntintens analizate, mai ales de c tre partidele politice, pentru obiective specifice. Pierdereainteresului de participare la deciziile din comunitate este indubitabil mai evident la nivelulmediului urban, spa iu în care cet eanul are o palet divers de preocup ri dar i dea tept ri. Este posibil ca gradul s u de interes s fie influen at i de condi ii specifice devia .

Diferen a de participare politic rural - urban se datoreaz într-o oarecare m sur isitua iei materiale a votan ilor, dar i nivelului de interes fa de participare i implicitnivelului de informare . Dou abord ri sunt posibile pentru în elegerea situa iei din acestmoment: popula ia din mediul urban beneficiaz de mai multe facilit i în ceea ce prive tedeplasarea la sec ia de votare sau accesul la televiziune i, în consecin , rata departicipare la vot ar trebui s fie mai mare decât în mediul rural. A doua viziune, maiapropiat de realitatea româneasc , este cea potrivit c reia popula ia din mediul rural estemult mai bine conectat din punct de vedere social, rela iile interumane sunt mult mai binedezvoltate astfel încât liderii politici sunt bine cunoscu i la nivelul comunit ii locale, deunde i interesul mai mare de participare. Acest lucru face ca popula ia din mediul rural sfie mai mult stimulat spre a merge la vot decât cea din mediul urban. În plus, în mediul ruralmersul la vot constituie un eveniment social în sine, la care fiecare cet ean trebuie sparticipe. Mai multe informa ii se pot g si în capitolul privind Factori cu poten ial deinfluen are a prezen ei la vot.

Pentru a testa valoarea de adev r a uneia sau alteia dintre perspectivele teoretice anteriorprezentate am folosit date oficiale ce privesc rezultatele alegerilor parlamentare din 1996pân în 2008. Reprezentarea grafic de mai jos indic diferen e notabile între nivelulparticip rii la vot din mediul urban fa de cel rural. Prezen a la vot în mediul urban a fost cupu in mai mare în anul 1996 fa de cea din mediul rural pentru ca treptat s scad pân la35,7% în 2008. În acela i timp, prezen a la vot în mediul rural a atins valoarea de 43,9%(vezi iAnexele nr. 2 - 6).

ţ ăţ

ţă ţţ

ăă

ţ ăţ ă ă ă ,ă ă ă ţ ţ

ţă

ţ ă ă ă ăţ ţ ţă

ă ă ţ ţţ ă ăţ

ţ ţăă

ă ă ă ţă ţ

, ţ ăţţ ă

ăăţ ă

ţ ă ţţ ţ

ă

ă ă ă ţă ţă ţ

ţ ţă ă ă ăţ

ş ş

ş ş

şş ş

şş ş

şş

ş

şş

6

7

6

7

În lucrarea , din 2006 ap rut la editura Polirom, coordonatorul prof. Dumitru Sandu apreciac „percep ia problemelor la nivel na ional pare s fie influen at de experien a str in t ii mai mult decât percep iaproblemelor locale”.

Din nou opinia general a celor intervieva i cu ocazia acestui studiu este c în mediul rural, aleg torii cu o stare financiarnesatisf c toare particip mai mult la vot decât cei din mediul urban, posibil i datorit stimulentelor pe care le pot primi dar ica urmare a înt ririi rela iilor sociale/leg turilor cu deciden ii.

Via a social în România urbanţ ă ă ă ăă ţ ţ ă ţ ă ţ ă ă ăţ ţ

ă ţ ă ă ăă ă ă ă ,

ă ţ ă ţş ş

Page 18: Declinul Participarii La Vot in Rom

172 0 0 9

Prezen a la vot func ie de axa urban - rural la alegerile parlamentareţ ţ

80%

75%

70%

65%

60%

55%

50%

45%

40%

35%

30%20081996 2000 2004

urban rural

77,3%

74,5%

65,7%

64,8% 59,0%

58,1%

43,9%

35,7%

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%

5.80

8.60

8

5.10

8.58

6

4.65

7.60

06.

137.

053

6.45

0.87

2

7.27

9.78

0

3.81

2.50

93.

426.

362

1996 2000 2004 2008

urban

rural

Red m în continuare situa ia în cifre privind prezen a la vot prin compara ie urban - rural înRomânia.

ă ţ ţ ţ

Num rul votan ilor func ie de axa urban - rural la alegerile parlamentare(1996 - 2008)

ă ţ ţ

Page 19: Declinul Participarii La Vot in Rom

18D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Pierderile de electorat semnificative la alegerile parlamentare din 2008 au fost înregistrateîn marile centre urbane i universitare - Bucure ti, Timi , Constan a, Ia i - ceea celegitimeaz demersul din 2008 ini iat de IPP prin care a cerut Guvernului s remediezesitua ia studen ilor, militarilor în termen ce nu puteau vota decât în localitatea de domiciliu(veziAnexa nr. 1).

ş ş ş şţă ţ ă

ţ ţ 8

Pierderile s-au înregistrat treptat ajungându-se la situa ia reflectat de graficul de mai josrealizat prin compararea prezen ei la vot în 2004 fa de anul 2008.

ţ ăţ ţă

8Institutul pentru Politici Publice, Comunicat de pres :

, Bucure ti, 26 noiembrie 2008.ă Costul imperfec iunilor sistemului electoral i al calit ii slabe a

actualei campanii electorale: participarea sc zut la votţ ăţ

ă ăş

ş

1.200.000

1.000.000

800.000

600.000

400.000

200.000

0

2008 sc dere fa de 1992ă ţă

238.1

18

621.

026

543.1

59

258.6

71

224.0

89

200.9

29

190.5

39

191.0

39

175.8

93

248.7

58

174.1

47

187.7

46

161.0

22

214.9

40

172.4

94

208.4

09

147.6

26

234.7

54

148.9

57

204.5

05

145.7

89

277.6

90

148.1

15

128.6

48

127.4

83

115.5

15

261.5

59

125.3

31

208.5

99

124.2

05

180.0

48

123.3

22

147.2

00

121.6

83

183.6

97

119.7

74

138.5

12

117.8

39

199.0

00

117.0

72

150.9

07

116.4

34

111.3

81

107.8

39

141.0

26

106.0

44

115.9

82

103.4

69

133.8

15

95.2

00

106.6

35

89.5

92

230.0

99

175.9

07

Mun

. BU

CU

RE

TI

PR

AH

OV

AC

LUJ

TIM

IB

AC

UIA

IB

RA

OV

MU

RE

BIH

OR

AR

GE

SU

CE

AV

AC

ON

STA

NA

AR

AD

BR

ILA

DO

LJN

EA

MH

UN

ED

OA

RA

BO

TO

AN

IB

UZ

US

IBIU

GA

LAI

MA

RA

MU

RE

HA

RG

HIT

AV

AS

LUI

SA

TU

MA

RE

ALB

AC

AR

A-S

EV

ER

INV

LCE

AC

LR

AI

CO

VA

SN

AT

ELE

OR

MA

NO

LTD

MB

OV

IA

TU

LCE

AIA

LOM

IA

SLA

JV

RA

NC

EA

BIS

TR

IA

-NS

UD

GO

RJ

GIU

RG

IUM

EH

ED

INI

ILF

OV

Ş

ŞĂ Ş

ŞŞ Ş

Ţ

Ă

Ţ

ŞĂ Ţ Ş

ŞÂ

ĂĂ

Ş

ÂŢ Ţ

Ă

ŢĂ

Ă

Ţ

Pierderile de votan i raportate la alegerile parlamentare din 1992ţ

149.8

96

85.2

04

93.9

58

81.7

44

61.5

13

84.0

79

181334

81.3

99

77.9

28

185.1

40

75.5

03

206.5

04

74.0

60

72.2

43

72.2

69

91.2

39

64.3

33

92.4

95

62.3

27

151.4

94

60.8

49

106.8

14

52.2

25

126.5

98

44.5

79

100.5

58

42.0

76

110.8

42

23.7

94

118.3

85

Page 20: Declinul Participarii La Vot in Rom

Mun

. BU

CU

RE

ST

IP

RA

HO

VA

IAS

IT

IMIS

CLU

JB

AC

AU

CO

NS

TAN

TAA

RG

ES

BR

AS

OV

GA

LAT

IS

UC

EA

VA

DO

LJM

UR

ES

BR

AIL

AV

AS

LUI

SIB

IUB

OT

OS

AN

IB

IHO

RD

AM

BO

VIT

AB

UZ

AU

AR

AD

HU

NE

DO

AR

AM

AR

AM

UR

ES

NE

AM

TV

ALC

EA

CA

RA

S-S

EV

ER

INC

ALA

RA

SI

TE

LEO

RM

AN

IALO

MIT

AO

LTH

AR

GH

ITA

GO

RJ

ALB

AT

ULC

EA

CO

VA

SN

AV

RA

NC

EA

GIU

RG

IUS

AT

U M

AR

EM

EH

ED

INT

IB

IST

RIT

A-N

AS

AU

DS

ALA

JIL

FO

V

1.200.000

1.000.000

800.000

600.000

400.000

200.000

0

486.

582

2008 sc dere fa de 2004ă ţă

155.

290

148.

855

141.

372

123.

473

118.

187

115.

359

111.

950

111.

514

107.

155

99.9

6291

.165

86.5

44

79.3

64

85.5

3782

.110

57.7

84 70.8

7670

.306

70.2

4769

.922

69.2

7264

.617 63

.600

63.0

55

58.4

0660

182 56

.487

54.9

53 52.5

5152

.430

52.2

4852

.043

50.0

6049

.246 24

.399

39.7

5438

.449

34.1

6032

.718

27.2

0023

.537

C ţ ţăompararea prezen ei la vot în 2004 fa de anul 2008.

Celor de mai sus li se adaug votan ii ale c ror buletine au fost anulate. În ce prive teprocentul voturilor nule, graficul de mai jos ar t o îmbun t ire a situa iei în timp, ceea cenu înseamn c actualul num r de 210.994 de cet eni, contorizat cu prilejul ultimuluiscrutin pentru desemnarea membrilor Parlamentului României din noiembrie 2008, trebuies fie mai pu in îngrijor tor pentru organizatorii alegerilor i cu atât mai pu in pentrupartidele politice. Problema voturilor nule a fost intens dezb tut în ultimul timp. Trebuieadoptat o decizie pentru diferen ierea aleg torilor care î i anuleaz deliberat buletinul devot fa de cei care fac acest lucru datorit lipsei de educa ie cu privire la procedura de vot.

ă ţ ăă ă ă ăţ ţ

ă ă ă ăţ

ă ţ ă ţă ă

ă ţ ă ăţă ă ţ

ş

ş

ş

192 0 0 9

Page 21: Declinul Participarii La Vot in Rom

20D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

1.800.000

1.600.000

1.400.000

1.200.000

1.000.000

800.000

600.000

400.000

200.000

01992 1996 2000 2004 2008

1.645.820

834.687

706.761

599.641

210.994

Voturi nule alegeri Camera Deputa ilor 1992 - 2008ţ

Câ i dintre cei de mai sus i-au anulat cu bun tiin buletinul de vot întrucât nu eraumul umi i de nici una dintre ofertele partidelor i ce solu ie exist pentru ace tia, vomdiscuta mai departe în material în capitolul dedicat Concluziilor i recomand rilor.

Graficele de mai sus reprezint o parte din reprezent rile statistice privind situa iavotan ilor în România dup 1989, pe baza datelor oficiale rezultate în urma scrutinelor, celeincluse în acest capitol urmând a se completa cu restul reprezent rilor incluse înAnexele laprezentul studiu.

În ultimii ani, studiile i cercet rile efectuate au ar tat c rata de participare la vot în stateledin Europa Central i de Est a înregistrat sistematic o valoare mai redus decât cea dinEuropa de Vest . Anali ti care au procesul particip rii cet enilor la vot auconcluzionat c acesta este cu certitudine influen at de factori precum resursele (vârsta,educa ie, genul, mediul de provenien - rural sau urban), valori/convingeri (satisfac ia fade sistem/regimul politic) i, nu în ultimul rând, de practicile de mobilizare folosite la nivelna ional. Cultura civic , teoretizat de Almond i Verba (1996), este cea care stimuleazparticiparea cet enilor la adoptarea deciziilor ce privesc anumite probleme ale comunit iila nivel na ional sau local.

ţ ă ţăţ ţ ţ ă

ă

ă ă ţţ ă

ă

ă ă ăă ă

cercetat ă ăţă ţ

ţ ţă ţ ţă

ţ ă ă ăăţ ăţ

ţ

ş şş ş

ş

şş

ş

şş

9 10

9

10

Sum, E. Paul, ,University of North Dakota, 2005

vezi Almond, Gabriel i Verba, Sydney, , Editura DU Style,Bucure ti, 1996

Political Participation in Romania: Resources, Attitudes and the Mobilization Capacity of Civil Society

Cultura Civic , atitudini politice i democra ie în cinci na iunişş

ă ţ ţş

Page 22: Declinul Participarii La Vot in Rom

212 0 0 9

Circumscris acesteia, cultura politic din România indic , de asemenea, un set decredin e/percep ii ale cet enilor care explic în parte fenomene precum absenteismul lavot: o cercetare calitativ a Funda iei Soros România în acest sens relev principalelevalori cu care românii asociaz alegerile, despre care consider c sunt:

ă ă ăţ ţ ăţ ă

ă ţ ăă ă ă

11

- Un mecanism al democra iei;- Alegerea r ului cel mai mic („prostitu ie politic ”);- O form de exprimare;- O datorie;- O imagine;- Câ tig financiar pentru politicieni.

În ce m sur tendin ele sesizate în alte ri din lume se pot identifica i în România vomputea analiza împreun inând cont i de urm toarele elemente din acest studiu. Vomprezen a în continuare câ iva factori ce pot influen a i în România prezen a la vot astfel caace tia s poat genera dezbaterea public de care avem nevoie în fa a situa ieiîngrijor toare a ratei prezen ei la vot, la toate tipurile de alegeri din ultimii ani.

ţă ţ ă

ă

ă ă ţ ţăă ţ ă

ţ ţ ţ ţă ă ă ţ ţ

ă ţ

ş

şş

şş

11ă ţCultura politic în România, Funda ia Soros România, 2008 (http://www.soros.ro/ro/publicatii.php).

Page 23: Declinul Participarii La Vot in Rom

22D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

5.

Fenomenul pierderii interesului pentru alegeri trebuie circumscris cadrului legal, celuiinstitu ional, practicilor de organizare i sus inere a procesului electoral de dup 1990 înRomânia i, nu în ultimul rând, trebuie în eles în rela ie cu evolu ia sistemului politic postRevolu ia din 1989 care a condus la c derea comunismului în România. În cele ceurmeaz , vom face câteva considera ii succinte referitoare la cadrul legal i/sauinstitu ional prev zut pentru fiecare tip de alegeri desf urate în România dup 1990,pentru descrierea condi iilor locale în care procesele electorale se desf oar i pentrureliefarea principalelor aspecte ce concur la sc derea num rului de votan i în alegeri.

În anul 2003, popula ia cu drept de vot a României a participat la referendumul organizat încontextul modific rii Constitu iei, iar în 2007 la referendumul privind suspendarea dinfunc ie a Pre edintelui, acestea fiind organizate în temeiul legii nr. 3/2000, legea privindorganizarea i desf urarea referendumului, cu modific rile i complet rile ulterioare.Potrivit art. 1, „referendumul na ional constituie forma i mijlocul de consultare direct i deexprimare a voin ei suverane a poporului român cu privire la revizuirea Constitu iei,demiterea Pre edintelui României, probleme de interes na ional”. Condi ia pentru carezultatul referendumului pentru modificarea Constitu iei s fie luat în considerare constîn necesitatea particip rii la vot a cel pu in jum tate plus unu din num rul persoanelorînscrise în listele electorale, în timp ce, pentru demiterea Pre edintelui, se ia în consideraremajoritatea voturilor valabil exprimate ale cet enilor care au participat la referendum.

Obiectul i data referendumului se aduc la cuno tin a publicului cu cel pu in 20 de zileînaintea desf ur rii acestuia, acesta putând avea loc doar într-o zi de duminic .Campania pentru referendum începe la data aducerii la cuno tin public a dateireferendumului (art. 29, alin. 1).

Cu numai dou s pt mâni înaintea organiz rii referendumului pentru modificareaConstitu iei, în 2003, Guvernul a decis, printr-o Ordonan de Urgen , prelungirea vot riide la o zi la dou zile. Votarea în România se desf oar pe durata unei singure zile, într-uninterval orar bine stabilit (între orele 08:00 i 20:00), context în care m sura prelungiriivot rii a adus un element de noutate pentru organizarea alegerilor din România. În sensulcre terii particip rii cet enilor la vot, Guvernul a încercat s asigure cât mai multeposibilit i ca cet enii s î i exprime op iunea de vot astfel c , înainte cu doar câteva zile, afost adoptat i o Ordonan ce prevedea utilizarea votului electronic îns doar pentrumilitarii din misiunile n str in tate.

Cadrul legal şi instituţional privindparticiparea la vot în România

ţ ţ ăţ ţ ţ

ţ , ăă ţ

ţ ă ă ăţ ă ă

ă ă ă ţ

ţă ţ

ţă ă ă

ţ ăţ ţ

ţ ţţ ă ă

ă ţ ă ă

ăţ

ţ ţă ă ă

ţă ă

ă ă ă ăţ ţă ţă ă

ă ă ăă

ăă ăţ ă

ăţ ăţ ă ţ ăă ţă ă

di ă ă

şş

şş

ş ş

şş ş ş

ş ş

ş

ş

ş şş

ş

şş

şş

ş

Pentru referendum

Cu privire la , cele mai importante prevederi, aferente unorsemnificative momente electorale post - revolu ionare din România i în acela itimp relevante pentru prezentul studiu se refer la urm toarele aspecte.

cadrul legislativţ

ă ăş ş

Page 24: Declinul Participarii La Vot in Rom

Fa de m surile luate, rata prezen ei la vot nu a atins nivelul a teptat . În capitolulcon inând Concluzii i Recomand ri, problema prelungirii duratei vot rii de la o zi la doueste tratat într-o sec iune separat .

ţă ă ţţ ă ă ă

ă ţ ă

şş

12

Actualizarea listelor electorale permanente era în sarcina primarilor, cetăţenii avânddreptul să verifice şi/sau să conteste înscrierea pe liste. Problema listelor electoralepermanente care conţin greşeli sau omisiuni de la un scrutin la altul în pofida sesizării lor decătre alegători, a creat în România o stare de nemulţumire faţă de capacitatea autorităţilorresponsabile de a pune la punct toate măsurile pentru exercitarea dreptului la vot.

Cu toate nemulţumirile create, ar fi exagerat de apreciat că multele greşeli sau omisiuni dinlistele electorale permanente determină în sine o scădere a ratei prezenţei la vot, încondiţiile în care cei care nu se găsesc pe listele permanente pot totuşi vota fiind înscrişi înlistele suplimentare.

Este mai probabil ca repetatele greşeli, asociate altor nemulţumiri generale faţă desistemul politic şi instituţii publice (inclusiv cele de organizare a alegerilor), să ducă la ostare de asemenea nemulţumire astfel ca, în timp, anumiţi votanţi să renunţe a se maiprezenta la vot. În legătură cu listele electorale suplimentare mai degrabă trebuie subliniatfaptul că ele au inclus şi pe românii care, la momentul desfăşurării referendumului naţional,nu se aflau în localitatea de domiciliu, exercitându-şi totuşi votul în pe baza actului deidentitate (art. 21).

La nivel instituţional, un rol semnificativ în desfăşurarea referendumului l-a avut Agenţiapentru Strategii Guvernamentale (ASG) care a conceput şi a implementat campanii deinformare cu privire la organizarea referendumului. Pe parcursul referendumului, BiroulElectoral Central (BEC) a avut, de asemenea, un rol important ce viza aspecte tehnice şilogistice ale scrutinului.

Totodată, în contextul referendumului pentru modificarea Constituţiei din 2003, s-a înfiinţatla nivelul Guvernului Comisia pentru Transparenţă şi Informare Publică, al cărei scopdeclarat a fost acela de a monitoriza cheltuirea fondurilor pentru organizareareferendumului. Din păcate, după numai o zi de funcţionare reprezentanţii societăţii civiles-au retras din componenţa acesteia nemulţumiţi de car cterul absolut formal al lucrărilor.

În vigoare în prezent, legea nr. 67/2004 conturează cadrul legal necesar organizării şidesfăşurării alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale: consilii locale, consiliijudeţene, aleşi prin scrutin de listă potrivit principiului reprezentării proporţionale precum şi

, a

,

Pentru alegerile locale

12În contextul interviurilor organizate cu prilejul redact rii acestui studiu, autorii au întrebat personalit ile din România în ce

m sura tipul alegerilor influen eaz rata particip rii la vot. To i responden ii au apreciat c acest lucru a devenit evident înRomânia, asumând implicit c tipul alegerilor influen eaz interesul votan ilor, oferind ca exemplu alegerile locale, underela ia direct i posibilit ile de urm rire a îndeplinirii promisiunilor de c tre cei ale i în administra ia local sunt mult maievidente prin compara ie cu alegerile pentru Parlamentul European, unde rata de prezen în România este foarte mictocmai datorit necunoa terii rolului în general al PE i al impactului asupra vie ii cotidiene din România.

ă ăţă ţ ă ă ţ ţ ă

ă ţ ă ţţ ă ăţ ă ă ţ ă

ţ ţă ăă ţ

ş ş

ş ş

232 0 0 9

Page 25: Declinul Participarii La Vot in Rom

primari, ale i prin scrutin direct la fel ca i pre edin ii de consilii jude ene (începând cualegerile locale din 2008). Momentul adopt rii deciziei legislative privind schimbareamodului de alegere a pre edintelui consiliului jude ean cu foarte pu in timp înainte deorganizarea scrutinului, reprezint un exemplu ilustrativ pentru modul în care se iauasemenea decizii în România, f r s beneficieze de consultarea popular necesar într-osocietate democratic . Profitându-se de nivelul mai crescut de interes pentru alegerilelocale datorit rela iei directe între aleg tor i candida i, dar i de cre terea influen eipolitice locale a pre edin ilor de consilii jude ene în partide în general, printr-o deciziepolitic luat într-un context de sus inere fragil a guvernului 2004 - 2008, s-a decis, cufoarte pu in timp înaintea organiz rii scrutinului, schimbarea sistemului electoral pentruacest palier al administra iei. Chiar dac procentul particip rii la vot pentru pre edin ii deconsilii jude ene din România, în 2008, a fost destul de mare, aceast situa ie ar trebui - înopinia autorilor - analizat în timp, procentul mare de sus inere popular de anul trecutputând fi conjunctural.

Modificarea cadrului legal corespunz tor desf ur rii alegerilor cu pu in timp înainte descrutinul electoral a constituit deseori o practic a autorit ilor române. Din p cate îns , s-adovedit c sistemul institu ional nu se poate adapta cu u urin la asemenea modific ri deultim moment, astfel încât apar o serie de disfunc ionalit i.

ş ş ş

ş

ş ş şş

ş

ş

ş

ţ ţă

ţ ţă

ă ă ă ă ăă

ă ţ ă ţ ţţ ţ

ă ă ţ ăţ ă

ţ ă ă ţţ ă ţ

ă ţ ă

ă ă ă ţă ăţ ă ă

ă ţ ţă ăţ ăţ

ează

Mai mult, schimb rile nu suntasimilate u or de societate, mul i votan i aflând de anumite schimb ri chiar în ziua votului.Un alt exemplu în acela i context ine de alegerile locale din 2004 când, cu numai o lunînainte de data alegerilor, Guvernul a adoptat Ordonan a de Urgen nr. 24/2004 privindcre terea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice i a func iilor publice, precum iintensificarea m surilor de prevenire i combatere a corup iei. Potrivit acesteia,„persoanele care candid pentru func ia de Pre edinte al României, deputat, senator,consilier jude ean, consilier local sau primar au obliga ia s î i declare averea” (art. 6¹). Datfiind caracterul de noutate, popularizarea corespunz toare a m surii ar fi putut avea efectasupra aleg torilor, în sensul de a oferi informa ii ce ar putea fi relevante în formularea uneiop iuni de vot. Publicarea defectuoas a informa iilor privind declara iile de avere alecandida ilor nu influen eaz decât în mod indirect prezen a la vot, în sensul în care ofer oserie de date ce pot interesa votan ii din România, sprijinindu-i s î i formeze o op iunepentru un candidat sau altul. Luând m sura la care ne refeream mai devreme cu pu in timpînainte de scrutin, s-au produs, în primul rând, o serie de disfunc ionalit i organizatorice,parte dintre acestea putând crea o stare de dezam gire în rândul electoratului fa depolitic în general i fa de modul în care s-a organizat procesul electoral (inclusivinformarea popula iei) în special.

Într-un mediu politic în general marcat de suspiciune i neîncredere în clasa politic ,neafi area cu promptitudine a informa iilor despre averile candida ilor a alimentat opiniilepotrivit c rora drepturile aleg torilor sunt constant ignorate.

Data alegerilor locale, care nu poate fi decât într-o zi de duminic , se aduce la cuno tin acet enilor cu cel pu in 50 de zile înaintea vot rii. Campania electoral a început cu 30 dezile înainte de ziua vot rii i s-a încheiat în ziua de sâmb t (cu 24 de ore înainte de scrutin)înaintea zilei alegerilor, la ora 7 (art. 57). Listele electorale permanente au fost întocmite

ăţ ţ ă

ţ ăţ ţă

ţ ăţ ţă ţ

ţţ ţ ă

ă ăă ţ

ţ ă ţ ţţ ţ ă ţ ă

ţ ă ţă ţ

ţ ăţă ţă

ă ţăţ

ăţ ţ

ă ă

ă ţăţ ţ ă ă

ă ă ă

şş

ş ş şş

şş

ş

ş

şş

ş

ş

24D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 26: Declinul Participarii La Vot in Rom

252 0 0 9

şş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş şş

i/sau actualizate de c tre primari. Un exemplar al listei electorale permanente a fost pus ladispozi ia aleg torilor pentru verificarea veridicit ii, ace tia neavând îns deprinderea dea verifica informa iile afi ate/aflate la dispozi ia celor interesa i la sec ia de votare. Chiardac obliga ia cet enilor de a veni în sprijinul autorit ilor prin verificarea în prealabil aeventualelor erori sau omisiuni din listele electorale este prev zut în lege, în realitate,faptul c aceste liste sunt înc necorespunz toare este considerat o vin exclusiv aautorit ilor, presta ia acestora fiind criticat cu prilejul fiec rei runde de alegeri de dup1989.

Nu este mai pu in adev rat c , prezen i în sec iile de votare i constatând erori sau omisiuniîn listele electorale permanente, cet enii atrag explicit aten ia solicitând corectarea lor.Dat fiind c în majoritatea covâr itoare a cazurilor aceste semnale nu sunt recep ionate dec tre organizatorii alegerilor, votan ii nu au deprinderea de a se deplasa la sec ie înainteaalegerilor pentru a verifica veridicitatea înscrisurilor din listele afi ate.

În ceea ce prive te procesul de votare, legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorit iloradministra iei publice prevede la art. 83 c pentru „aleg torii netransportabili din cauz deboal sau de invaliditate, pre edintele biroului electoral al sec iei de votare poate aproba,la cererea scris a acestora sau a conduc torului institu iei sanitare ori de ocrotire socialîn care cei în cauz sunt interna i, ca o echip format din cel pu in 2 membri ai birouluielectoral s se deplaseze cu o urn special i cu materialul necesar vot rii - tampil cumen iunea „votat” i buletin de vot - la locul unde se afl aleg torul, pentru a se efectuavotarea. În raza unei sec ii de votare se utilizeaz o singur urn special .”

ăţ ă ăţ ă

ţ ţ ţ ţă ţ ăţ ăţ

ă ăă ă ă ă ă

ăţ ţ ă ă ă

ţ ă ă ţ ţăţ ţ ,

ă ţă ţ ţ

ăţţ ă ă ă

ă ţă ă ţ ă

ă ţ ă ă ţă ă ă ă ă

ţ ă ăţ ă ă ă ă

Folosirea urnelor mobile a ridicat anumite probleme la alegerile din România. Cu toate cformal exist aceast posibilitate i este folosit de cei care î i cunosc drepturile ,realitatea este c nu to i cei care sunt îndrept i i s o solicite fac acest lucru ne tiind undes se adreseze i care le sunt drepturile. Mai mult, presa a relatat cu prilejul tuturor tipurilorde alegeri din România dup 1990 faptul c exist înc situa ii în care, de i solicitat , urnaspecial nu ajunge la cel în nevoie. Facilitarea accesului la vot a persoanelor cudizabilit i constituie de altfel o serioas provocare pentru autorit ile din România. În fa aunei ineficiente practici de folosire a ei (datorit i capacit ii reduse a personalului dinbirourile sec iilor de votare) autorii propun, în capitolul Concluzii i recomand ri renun areala urna mobil i înlocuirea cu posibilitatea de vot prin coresponden . Detalii vor fi oferitela respectivul capitol.

ăă ă ă

ă ţ ăţ ţ ăă

ă ă ă ă ţ ăăăţ ă ăţ ţ

ă ăţţ ă ţă ţă

ş şş

şş

şş

ş

13

14

15

13La alegerile parlamentare din noiembrie 2008, urna mobil s-a deplasat la un procent de aprox. 0,4% votan i.

Sunt 615.933 persoane cu dizabilit i în România (la data de 30 septembrie 2008) din care 17,44% reprezint pondereacelor cu dizabilit i fizice potrivit statisticilor Autorit ii Na ionale ale Persoanelor cu Handicap (www.anph.ro - accesare30.03.2009)

Cre terea accesului la vot pentru persoanele cu probleme medicale sau cu dizabilit i este o m sur frecvent discutat înliteratura de specialitate (vezi Jeffrey A. Karp i Susan A. Banducci, , inAmerican Politics Research 2001; 29; 183) în contextul votului prin coresponden . Mai mult, exist dovezi în cifre careatest cre terea semnificativa a prezen ei la vot (prin vot prin coresponden ) în rândul persoanelor cu handicap sau alb trânilor care au dificult i s se deplaseze.

ă ţ

ăţ ăăţ ăţ ţ

ăţ ă ă ă

ţă ăă ţ ţă

ă ăţ ă

14

15ş

ş

ş

Absentee Voting, Mobilization, and Participation

Page 27: Declinul Participarii La Vot in Rom

26D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Pentru alegerile parlamentare

Seria modific rilor legislative privind procesele electorale a culminat în anul 2008, laalegerile , cu modificarea sistemului electoral pentru alegerea deputa ilor isenatorilor. Potrivit legii nr. 35/2008, legea pentru alegerea membrilor Camerei Deputa ilori a Senatului i pentru modificarea i completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea

autorit ilor administra iei publice locale, a Legii administra iei publice locale nr. 215/2001i a Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale ilor locali, parlamentarii urmau a se alege, pentru

prima dat , prin sistemul mixt în colegii uninominale.

Adoptarea din scurt a acestui sistem electoral - cu doar câteva luni înainte de desf urareaalegerilor, de i tema era de mai mul i ani în dezbaterea Parlamentului - a dus la oinsuficient informare a electoratului. În loc s se investeasc în popularizarea nouluisistem de vot i în loc ca for ele politice s se concentreze pe informarea electoratului vis avis de schimbarea fundamental produs , liderii politici au început un interminabil ir deacuze plecând de la imperfec iunile reglement rii, ceea ce a condus la ignorareaproblemei de fond de c tre unii aleg tori sau chiar la demobilizare.

Dezbaterile asupra delimit rii colegiilor uninominale s-au întins pân în ultima lundinaintea alegerilor, astfel încât cei mai mul i cet eni nu au tiut pân în ziua votului din cecolegiu f ceau parte. Astfel, în perioada campaniei, ne tiind colegiul, nu au putut urm ricandida ii proprii, liderii partidelor f când trimitere la o anumit numerotare a colegiilor carenu fusese niciodat comunicat eficient publicului. Autorit ile au fost preocupate cuadoptarea legisla iei specifice introducerii acestui sistem electoral iar liderii politici, cudesemnarea celor mai potrivi i candida i sau cu planificarea unei campanii cât mai vizibile,astfel încât cet enii au fost ultimii c rora li s-a acordat aten ie, de i tocmai ace tiareprezentau nucleul scrutinului electoral în sine.

Au existat campanii de informare privind votul uninominal realizate sporadic de c trepartide dar impactul a fost aproape nesemnificativ la nivelul rii. Emisiunile sau tiriletelevizate au acordat un

ăparlamentare ţ

ţ

ăţ ţ ţ

ă

ăţ

ă ă ăţ ă

ă ăţ ă

ă ă

ă ă ăţ ăţ ă

ă ăţ ă ă

ă ă ăţţ

ţ ţăţ ă ţ

ă, ţă

,

ş

ş ş ş

ş ş

şş

şş

şş

ş ş

şspa iu redus pentru informarea cet enilor cu privire la noile

condi ii de vot în compara ie cu amploarea i implica iile schimb rilor aduse de noul sistemelectoral. Multe explica ii au fost confuze iar altele au avut un con inut gre it - de aici i tezacalculului utilitarist al partidelor din România cu privire la introducerea acestui nou sistem,enun at la începutul acestui studiu. În esen , modificarea sistemului electoral de lareprezentarea propor ional prin vot de list la un sistem mixt incluzând formule complicatede redistribuire pe care cet eanul obi nuit nu le-a putut în elege corect în timpulcampaniei electorale nu a însemnat decât o jum tate de m sur a mult clamatei „primeniri”a clasei politice. În realitate, electoratul a fost pus practic tot în fa a faptului împlinit, avândposibilitatea de a „alege” între candida ii propu i tot de partide, neavând practic vreoinfluen în acest proces de selec ie (cum este, spre pild , cazul sistemelor electorale carepondereaz reprezentarea propor ional prin metode de selec ie preferen ial acandida ilor sau prin pana aj ).

ţ ăţţ ţ ţ ă

ţ ţ

ţ ă ţăţ ă ă

ăţ ţă ă ă

ţţ

ţă ţ ăă ţ ă ţ ţ ă

ţ

şş ş

ş

ş

ş16 17

16

17

Sistem utilizat în numeroase ri precum Olanda, Belgia,Austria, Slovacia, Danemarca, Cehia.

Metod care permite aleg torului s realizeze propria list preluând candida i de pe listele depuse de partide.

ţă

ă ă ă ă ţ

Page 28: Declinul Participarii La Vot in Rom

272 0 0 9

Totu i, sondajele de opinie realizate în perioada premerg toare alegerilor parlamentare auilustrat faptul c popula ia se pozi ioneaz împotriva revenirii la votul pe liste . Acestargument ne determin s consider m c nu sistemul de vot uninominal în sine a constituito problem , cu toate imperfec iunile care au devenit evidente dup comunicarearezultatelor alegerilor, ci felul în care modificarea sistemului electoral pentru alegereaParlamentului a fost popularizat , ceea ce a generat o foarte sc zut participare la vot la 30noiembrie 2008 (desigur acest lucru în rela ie cu al i factori la care ne vom referi maideparte într-un capitol dedicat acestui subiect).

Popula ia cu drept de vot din ar a fost constrâns s voteze numai în localitatea dedomiciliu. Pe de alt parte, în str in tate, au putut vota numai românii înregistra i oficial înara respectiv , nu i cei ce se aflau temporar în str in tate (turi ti, tineri care studiau înstr in tate, români sub diverse investiga ii medicale, etc). Institutul pentru Politici Publice aatras aten ia asupra caracterului discriminatoriu cu privire la aceste prevederi din legear tând c sute de studen i la universit i din alte localit i decât cea de domiciliu, militarii întermen, precum i cet enii care dintr-un motiv sau altul nu erau în ziua votului în localitateade domiciliu, au fost priva i de dreptul de a vota.

Faptul c la alegerile generale un procent semnificativ al popula iei cu drept de vot a fostprivat de exercitarea acestui drept a fost considerat un abuz de c tre societatea civil , daracest lucru nu a fost asumat corespunz tor de c tre autorit i. Abia foarte târziu în timpulcampaniei electorale, Guvernul a g sit de cuviin s contracareze par ial efectul m surilordiscriminatorii existente, prin acordarea gratuit ii biletului de tren dus - întors pentrustuden ii care f ceau dovada deplas rii c tre localitatea de domiciliu. Nu li s-a cerut îns odovad a votului, astfel încât mul i studen i au g sit în aceasta doar o oportunitate de a- ivizita familia nu i de a vota. Absenteismul a atins din nou o cot ridicat (60,8%), printrecauzele acestuia num rându-se i m surile restrictive adoptate de autorit i în leg tur cuparticiparea la vot.

ş

ş ş

ş

şş

ş

ăă ţ ţ ă

ă ă ă ăă ţ ă

ă ă ăţ ţ

ţ ţ ă ă ăă ă ă ţ

ţ ă ă ăă ă ţ

ţă ă ţ ăţ ăţ

ăţţ

ă ţă ă

ă ă ăţă ţă ă ţ ă

ăţţ ă ă ă ă

ă ţ ţ ă, ă ă

ă ă ăţ ă ă

18

Revenind la prevederile legislative pentru organizarea alegerilor parlamentare în scrutinuninominal, potrivit principiului reprezent rii propor ionale s-au constituit 43 decircumscrip ii electorale, fiecare dintre acestea fiind compus din mai multe colegiielectorale. Delimitarea colegiilor s-a f cut prin Hot râre a Guvernului Actualizareadelimit rii colegiilor electorale va fi, pe viitor, în sarcina Autorit ii Electorale Permanente(AEP) care are de asemenea rolul de organizator al alegerilor prin emiterea de hot râri,decizii sau instruc iuni (art. 13).

Cum listele electorale au constituit i, din p cate, constituie în continuare una dintre celemai serioase probleme de management electoral, a a cum atr geam aten ia i anterior,subliniem rolul important pe areAEP îl are în aceast privin în prezent în România, pentruredobândirea încrederii popula iei în sistemul de organizare a alegerilor.

ă ţţ ă

ă ăă ăţ, ă

ţ

ăă ţ

ă ţăţ

19.

şş ş

18

19

Sondaj realizat de Biroul de Cercet ri Sociale, http://iasi.comunicat.ro/documente/sondaj-bcs.pdf, data ultimei acces ri:10.02.2009

HG nr. 802/2008 cu rectific rile ulterioare.

ă ă

ă

Page 29: Declinul Participarii La Vot in Rom

De problema eviden ei aleg torilor se ocup în principal Autoritatea ElectoralPermanent , care p streaz i actualizeaz în permanen Registrul electoral, cereprezint o baz de date centralizat în care sunt înscri i to i cet enii români, inclusiv ceicu domiciliul în str in tate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Listeleelectorale sunt structurate pe subdiviziunile administrativ - teritoriale de pe teritoriulna ional i apoi la nivel de sec ie de votare, fiind întocmite de primari, i cuprind persoanelecu drept de vot, a a cum se reg sesc ele în Registrul electoral.

Data desf ur rii alegerilor, care nu a putut fi decât într-o zi de duminic , se aduce lacuno tin a cet enilor cu cel pu in 90 de zile înainte.

Perioada de timp aferent vot rii se întinde de la orele 07:00 la orele 21:00. Art. 42men ioneaz faptul c aleg torul care refuz s se semneze pe lista electoralpermanent , în dreptul numelui s u, va fi privat de exercitarea dreptului la vot.

Potrivit legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa ilor i a Senatului (abrogat ), sepot organiza „sec ii de votare pe lâng unit ile militare, precum i în spitale, maternit i,sanatorii, case de invalizi, centre de îngrijire, asisten i recuperare a persoanelor adultecu handicap i c mine de b trâni în care se afl cel pu in 25 de cet eni cu drept de vot. Sepot organiza sec ii de votare i în sta iile de cale ferat , în autog ri, în porturi i aeroporturi,pentru aleg torii care, în ziua alegerilor, se afl în timpul efectu rii unei c l torii” (art. 22,alin. 1 i 2). Criteriul de referin într-o atare situa ie îl reprezint aleg torii i nu locuitorii,c ci listele electorale permanente sunt întocmite pe criteriul domiciliului . Aceast m sura fost luat în contextul mobilit ii tot mai crescute a persoanelor, pentru a veni în sprijinulcet enilor care doresc s î i exercite dreptul de a vota f r a- i perturba activit ilepreconizate pentru o zi de duminic . Problema accesibilit ii sec iilor de votare pare a fipreocupat în mod sporit legiuitorul la momentul adopt rii actului normativ invocat aici, deunde i organizarea astfel încât s vin cât mai mult în sprijinul interesului votan ilor de a seprezenta la urne. Cu toate acestea, de la fa a locului, de unde s-au organizat asemeneasec ii de votare, presa a transmis imagini cu oameni stând la cozi interminabile saudimpotriv , sec ii unde nu s-au prezentat persoanele în num rul a teptat. Deciziile deacest gen, cred autorii, indic doar o aparent preocupare din partea autorit ilor pentruexercitarea unui vot de c tre cât mai mul i aleg tori. În realitate, dac o asemeneapreocupare ar exista, ar trebui s in cont i de alternative mai eficiente (cum ar fi votul princoresponden ).

ţ ă ă ăă ă ă ă ţă

ă ă ă ţ ăţă ă

ţ ţă

ă ă ăţ ăţ ţ

ă ăţ ă ă ă ă ă ă

ă ă

ţ ăţ ă ăţ ăţ

ţăă ă ă ţ ăţţ ţ ă ă

ă ă ă ă ăţă ţ ă ă

ă ă ă ăă ăţ

ăţ ă ă ă ăţă ăţ ţ

ăă ă ţ

ţţ

ă ţ ăă ă ăţ

ă ţ ă ăă ţ ă

ţă

şş

ş şş

şş

şş

şş

ş ş

ş ş

ş ş

ş

ş

ş

20

Pentru alegerile preziden ialeţ

Pentru alegerea Pre edintelui României avem în vedere legea - cadru, anume legea nr.370/2004 cu modific rile i complet rile aduse prin OUG nr. 77/2004 pentru modificarea icompletarea unor dispozi ii din legea nr. 370/2004. Primul articol al legii men ioneaz tipulde scrutin folosit pentru alegerea efului statului, anume votul uninominal în dou tururi descrutin.Alegerile preziden iale se desf oar la nivelul unei singure circumscrip ii care esteîntreaga ar .

şş ş

şş

ă ăţ ţ ă

ăţ ă ă ţ

ţ ă

20T n sescu, Elena, Simina, , EdituraAll Beck, Bucure ti, 2004.ă ă Legile electorale - comentarii i explica iiş ţ ş

28D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 30: Declinul Participarii La Vot in Rom

În cazul în care un candidat ob ine din primul tur de scrutin jum tate plus unu din voturilecet enilor înscri i pe listele electorale permanente, va fi desemnat câ tig tor alcompeti iei electorale i nu va mai fi necesar organizarea celui de-al doilea tur de scrutin .Curtea Constitu ional este cea care vegheaz la respectarea prevederilor legii pentrualegerea Pre edintelui României.

Data alegerilor se aduce la cuno tin a cet enilor cu cel pu in 45 de zile înainte, dar f r adep i 5 zile de la data expir rii mandatului Pre edintelui în func ie, acestea putând fiorganizate la fel ca i celelalte scrutine electorale doar într-o sigur zi, duminica.

Responsabilitatea actualiz rii listelor electorale permanente revine, potrivit legiiAEP , a acum explicam anterior la sec iunea privind alegerile parlamentare.

Un alt aspect ce merit men ionat este cel referitor la votarea pe baza c r ii de aleg tor,legea pentru alegerea Pre edintelui României considerând c folosirea ei va sporicalitatea organiz rii i va asigura un mult mai bun control al procesului vot rii. Din p cate,acest exemplu înt re te teza conform c reia de la lege la punerea ei în practic este o calelung în România. Organizarea efectiv în sensul distribuirii acestor c r i de aleg tor, dealtfel tip rite pentru majoritatea votan ilor, nu a fost la nivelul a tept rilor legiuitorului,distribu ia c r ilor de aleg tor nefiind finalizat nici în acest moment în România. Cei careau primit c r i de aleg tor nu au avut ocazia s le foloseasc , Guvernul renun ând întretimp la obligativitatea prezent rii acestor documente la sec ia de votare pentru identificare,astfel c o parte dintre votan i le-au i pierdut între timp. Pe de alt parte, la cap. „Dispozi iifinale” din legea specific , se men ioneaz c aceste c r i de aleg tor vor fi folositeîncepând cu alegerile parlamentare din 2008. Întrucât la momentul redact rii studiului,acest scrutin electoral a avut deja loc, putem afirma c votarea pe baza c r ii de aleg torreprezint un e ec al tuturor administra iilor responsabile cu organizarea alegerilor decând s-a adoptat aceast prevedere pân în prezent.

ţ ăăţ ă

ţ ăţ ă ă

ţ ăţ ţ ă ăă ă ţ

ă

ăţ

ă ţ ă ţ ăă

ă ă ăă ă ă

ă ă ă ţ ăă ţ ă

ţ ă ţ ă ăă ţ ă ă ă ţ

ă ţă ţ ă ţ

ă ţ ă ă ă ţ ăă

ă ă ţ ăă ţ

ă ă

ş şş

ş

şş ş

ş

ş

şşş

ş

ş

ş

21

22

Pentru alegerile europarlamentare

Legea nr. 33/2007 privind organizarea i desf urarea alegerilor pentru ParlamentulEuropean stabile te cadrul legislativ i institu ional ce prive te alegerile europarlamentaredesf urate pentru prima dat în România, în mai 2007. Modalitatea de alegere areprezentan ilor României în Parlamentul European este cea pe baz de scrutin de list ,potrivit principiului reprezent rii propor ionale.

Teritoriul României se constituie într-o singur circumscrip ie electoral , potrivit art. 4 alin. 2

ş şş ş ş

ş

ăţ

ă ăţ ă ă

ă ţ

ă ţ ă

21

22

Vezi T n sescu, Elena, Simina, , EdituraAll Beck, Bucure ti, 2004.

Înc de la înfiin area sa, prin HG nr. 279/2004 pentru Aprobarea regulamentului privind organizarea i func ionareaaparatului propriu de specialitate al Autorit ii Electorale Permanente, aceasta a atras multiple critici privind constituirea pecriterii de impar ialitate. În plus, s-au f cut erori de legiferare a modului ei de organizare în teritoriu, în timp ce i s-au dat i câtmai multe competen e pe linie de colectare i control a informa iilor cu caracter electoral. În perioada alegerilor locale 2004,AEP nu a dispus de personal executiv, practic prezen a sa fiind asociat cu interven iile din BEC i din pres ale fostuluisecretar de stat de la Ministerul Administra iei i Internelor (MAI), Ionel Fle ariu, membru în conducerea Autorit ii în aceaperioad .

ă ă

ă ţ ţăţ

ţ ăţ ţ

ţ ă ţ ăţ ăţ

ă

Legile electorale - comentarii i explica iiş ţ ş

ş

şş

şş ş

292 0 0 9

Page 31: Declinul Participarii La Vot in Rom

30D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

din legea invocat . Data alegerilor se aduce la cuno tin a cet enilor cu cel pu in 90 dezileînainte. Autoritatea Electoral Permanent (AEP) are din nou un rol semnificativ înderularea alegerilor, astfel c aceasta verific în permanen , prin schimb de informa ii cuinstitu ii europene, autenticitatea men iunilor înscrise în declara iile persoanelor carecandideaz pentru un mandat în Parlamentul European i autenticitatea men iunilorînscrise în declara iile persoanelor care doresc s î i exercite dreptul de a alege membriiParlamentului European (art. 11, alin. 1). AEP se asigur c cet enii români cu domiciliulsau re edin a în str in tate, respectiv aleg torii comunitari, nu voteaz de mai multe orisau nu candideaz în mai mult de un stat membru UE. Art. 16 din lege precizeaz , la fel cai în cazul alegerilor parlamentare i preziden iale din 2004, c se pot organiza sec ii de

votare pe lâng unit ile militare, în spitale, maternit i, sanatorii, etc. În ceea ce prive tec r ile de aleg tor, la art. 23 se men ioneaz c acestea vor fi folosite începând cu alegerileeuroparlamentare din 2009. Acest moment a i sosit în România, urmând s se sus inalegeri pentru Parlamentul European pe 7 iunie a.c., îns lipsa total a unei inform ripublice pe aceast tem ne determin s punct m un e ec în linia precedentelor de carese fac vinova i organizatorii alegerilor. Amânarea punerii în practic a acestei m suritransmite din nou un mesaj de insuficient preg tire a procesului electoral din parteaautorit ilor, constatare ce are, în mod continuu, un efect suplimentar negativ asupraîncrederii popula iei în sistemul institu ional din ara noastr .

Detalii privind diferen ele la nivelul cadrului legal pentru sus inerea tuturor tipurilor dealegeri în România se pot citi înAnexa nr. 12 care con ine un tabel centralizator comparativ.

Principalele institu ii i autorit i implicate în managementul electoral din România joac ,prin presta ia lor, un rol crucial pentru cre terea încrederii votan ilor în corectitudineaprocesului electoral.

ă ţ ăţ ţă ă

ă ă ţă ţţ ţ ţ

ă ţţ ă

ă ă ăţţ ă ă ă ă

ă ăţ ă ţ

ă ăţ ăţă ţ ă ţ ă ă

ă ţ ăă ă ă

ă ă ă ă ăţ ă ă

ă ăăţ

ţ ţ ţ ă

ţ ţţ

ţ ăţ ăţ ţ

ş

şş

ş

ş şş

ş

ş

şş

Autoritatea Electorală Permanentă

Una dintre instituţiile cel mai des invocate în scurta descriere a cadrului legislativ de maisus a fost Autoritatea Electorală Permanentă. Acest lucru întrucât AEP este, în acestmoment, principala instituţie responsabilă de organizarea şi desfăşurarea procesuluielectoral în România în condiţii optime. De altminteri, chiar în legea sa de organizareregăsim toate atribuţiile acestei instituţii. Dintre acestea, le amintim pe cele foarteimportante pentru tematica studiului nostru. Aşadar, conform legii, Autoritatea ElectoralăPermanentă în România are competenţă generală şi exclusivă în domeniul electoral, înintervalul dintre două perioade electorale. În perioadele electorale sprijină activitatea şibuna funcţionare a Biroului Electoral Central şi a birourilor de circumscripţie.

Dintre principalele responsabilităţi reţinem următoarele:

În ce priveşte cadrul instituţional, în strânsă legătură cu prevederile stabilite de cadrullegal în ce priveşte rolul unor instituţii centrale/locale în alegeri, mai ales în vedereaasigurării condiţiilor pentru participarea la vot, ar fi necesare următoarele observaţii.

Page 32: Declinul Participarii La Vot in Rom

Asigur aplicarea unitar a legii la nivel na ional privind organizarea alegerilor;

Urm re te i sprijin dotarea sec iilor de votare cu logistic modern

Preg te te speciali ti în materie electoral

Sprijin întocmirea i actualizarea listelor electorale permanente, precum i procesulde întocmire i distribuire de c r i de aleg tor;

Asigur popularizarea i cunoa terea procedurilor electorale specifice în rândulaleg torilor.

Responsabilit ile enumerate oblig atât legal, cât i func ional, Autoritatea s colaborezecu alte institu ii ale statului. De exemplu, din moment ce Poli ia i Prim riile contribuie laactualizarea listelor electorale permanente, nu se poate imagina ca Autoritatea s dublezeun asemenea efort. Practic nici nu ar avea resursele necesare. Ceea ce trebuie f cut estes coordoneze i, mai mult, s exercite rolul de supervizor peste toate institu iile istructurile implicate în procesul electoral ca acestea s îndeplineasc toate cerin ele iîntr-un grafic stabilit. Or tocmai aceast autoritate institu ia nu i-o exercit , ac ionând ca icum nu ar dori s deranjeze pe nimeni din sistemul public.

În actuala stare a lucrurilor din România, atitudinea pasiv fa de fenomenul sc deriiparticip rii la vot i fa de caren ele legii, a az o r spundere important în zona deac iune aAEP.

Este adev rat c actul normativ în temeiul c ruia s-a înfiin at i func ioneaz Autoritatea nuspecific expres faptul ca este datoria ei s se implice în campanii de încurajare aparticip rii la vot. În opinia autorilor îns , AEP ar trebui s se implice de o manier pro-activ în acest proces, desigur, sub aspect tehnic. Ceea ce este de net g duit este faptulc datoria Autorit ii este s urm reasc situa ia îngrijor toare a nivelului de încredere avotan ilor în procesul electoral, c utând s identifice solu iile potrivite. În schimb,Autoritatea pare c urm re te s fie cât mai discret pentru a nu deranja de nici un felpartidele politice, de al c ror suport depinde în final func ionarea ei (bugetul este votat înParlament), iar conducerea este numit paritar de c tre Pre edinte, Parlament i Guvern.

ă ă ţ

ă ă ţ ă ă;

ă ă;

ăă ţ ă

ăă

ăţ ă ţ ăţ ţ ă

ăă

ă ă ţă ă ţ

ă ţ ă ţă

ă ţă ăă ţă ţ ă ă ă

ţ

ă ă ă ţ ţ ăă ăă ă ă ă

ă ă ăă ăţ ă ă ă ţ ă

ţ ă ă ţă ă ă ă

ă ţă ă

ş ş

ş ş

ş şş

ş ş

şş

ş şş

ş ş

ş ş

ş

ş

ş ş

Activitatea este deosebit de util , îns ea nu poate defini în ansamblu ceea ce AEP trebuies fac în acest moment în România. Desigur, într-un context institu ional i legislativ curesponsabilit i fragmentate, neclare i cu destule lacune, lipsurile Autorit ii ElectoralePermanente trebuie tratate în contextul general mai larg în care exist i suprapuneri deatribu ii, în perioada campaniilor electorale, cu cele ale Biroului Electoral Central i chiar cucele ale instan elor de judecat .

ă ăă ă ţ

ăţ ăţă

ţţ ă

şş

şş

Astfel, în locul unor ac iuni de monitorizare care s conduc la studii i analize obiectivefa de fenomenul electoral, Autoritatea pare s se fi „refugiat” înspre punerea în practic aobiectivului privind instruirea de speciali ti prin organizarea de sesiuni de formare, unde deregul se discut legea electoral , cu membrii birourilor electorale de la diferite nivele.

ţ ă ăţă ă ă

ă ă ă

ş

ş

312 0 0 9

Page 33: Declinul Participarii La Vot in Rom

32D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Înc de la înfiin are, mai degrab în raport cu numirile f cute în conducerea ei i respectivcu insuficienta activitate promovat , Autoritatea Electoral Permanent nu a fostperceput ca un actor influent i nici eficient în contextul organiz rii i desf ur riialegerilor. Lipsa de preocupare pentru organizarea activit ii ei în Bucure ti, dar i în ara l sat s se perceap c partidele politice din România nu au interes ca ea s fiefunc ional . Din p cate nu aceasta este atitudinea unor partide care în eleg mizaorganiz rii temeinice a alegerilor pentru o ar cum este România în care cet enii sunt dince în ce mai pu in interesa i de politic i de alegeri.

La nivelul percep iei publice, AEP este v zut în mod pregnant ca o autoritate ce se ocupcu prec dere de controlul finan rii partidelor politice i a campaniilor electorale, mai multîn sensul îndeplinirii formale a legii, nefiind cunoscute rezultatele vreunui act de control înurma alegerilor locale sau parlamentare din 2008. Eschiva sa de a se implica i chiar de aconduce dezbateri publice despre managementul electoral între alegeri, atunci cândtimpul de reflec ie i de analiz anterior deciziei este mai generos decât în timpulcampaniei electorale, i-a creat o reputa ie de institu ie înfiin at mai degrab ca Românias nu r mân printre ultimele ri în care managementul electoral se organizeaz depalierul politic din Guvern, ea fiind de fapt departe de func ionalitatea pe care o a tept m.Fa de provoc rile din acest moment din România (cum ar fi presiunea candida ilor icadrul legal insuficient de clar), faptul c AEP nu este în fapt recunoscut ca o autoritate îndomeniu, în pofida denumirii, este foarte periculos pentru evolu ia democra iei dinRomânia — consider autorii.

Poate c i mai cunoscute decât Autoritatea Electoral Permanent în multe locuri din arsunt birourile electorale de la nivelul diferitelor paliere administrative i mai ales BiroulElectoral Central, ai c rui membri sunt mult mai vizibili în pres , în zilele din preajma celeide votare. În perioada efectiv a derul rii campaniilor i a alegerilor, birourile electoralevegheaz la câteva m suri importante pentru desf urarea scrutinelor electorale:înregistrarea listelor de candida i i a candida ilor independen i, supravegherea procesuluide actualizare a listelor electorale permanente, primirea i solu ionarea de contesta iiprivind desf urarea alegerilor, primirea i gestionarea proceselor verbale dincircumscrip ii i publicarea rezultatelor pentru fiecare unitate administrativ - teritorialpentru care s-au organizat alegeri, dezbaterea i anularea alegerilor dintr-o circumscrip ieelectoral , dac se constat c este cazul.

Membrii tuturor birourilor electorale sunt, teoretic, instrui i în ce prive te condi iile deorganizare a alegerilor i desf urarea corect a scrutinului. Sarcina revine i în aceastprivin AEP, care a început s fac eforturi în aceast direc ie, din ce în ce mai vizibil de laun scrutin la altul (este poate singura responsabilitate dat de lege în care AutoritateaElectoral Permanent ar avea de invocat ac iuni importante).

ă ţ ă ăă ă ă

ă ă ă ăăţ ţ ă

ă ă ă ă ăţ ă ă ţ

ă ţ ă ăţţ ţ ă

ţ ă ă ăă ţă

ţ ăţ ţ ţ ă ă

ă ă ă ţă ăţ ă

ţă ă ţă ă

ţ ţă

ă ă ă ţ ă

ă ăă ă

ă ă ăţ ţ ţ

ţ ţă

ţ ăţ

ă ă ă ă

ţ ţă ă ă

ţă ă ă ă ţă

ă ă ţ

ş

ş ş şş ş

ş

ş

ş

ş

şş

şş

şş

şş

ş şş

ş

şş ş ş

23,

Biroul Electoral Central i Birourile Electorale de Circumscrip ieş ţ

23Crearea filialelor Autorit ii a fost destul de dificil , ele stabilindu-se arbitrar în loca ii în care se ajunge greu din diferite

jude e din ar arondate la respectiva entitate. IPP a criticat acest mod de a construi organizatoric o asemenea institu ie, darnu s-a luat nicio m sur concret de corectare a acestor deficien e.

ăţ ă ţţ ţ ă ţ

ă ă ă ţ

Page 34: Declinul Participarii La Vot in Rom

332 0 0 9

Guvernul - Comisia pentru Transparen

Consiliul Na ional alAudiovizualului

ţă

ţ

Din partea Guvernului, în contextul alegerilor din România, se iau o serie de m suri deorganizare, financiare i logistice pentru buna desf urare a scrutinelor. Sumele alocatede la Bugetul de Stat aflate în administrarea Ministerului Administra iei i Internelor suntadesea comunicate publicului, rareori stârnindu-se discu ii publice în jurul lor, oameniineavând nici o evaluare obiectiv a costului real, total al unui tip de alegeri în România inici elemente de compara ie cu alte state.

Cu scopul de a legitima angajarea de cheltuieli în alegeri, de câ iva ani, Guvernul a luatini iativa organiz rii unei Comisii de Transparen , pentru care emite o Hot râre de Guverndistinct cu prilejul fiec rui scrutin. În aceste Comisii au fost invita i, pe lâng reprezentan iai statului, i cei ai societ ii civile (pres i ONG-uri din Bucure ti). Cu toate c dispune deunele informa ii (ordonatorii de credite implica i în organizarea i desf urarea alegerilortrebuie s informeze periodic Comisia asupra cheltuielilor specifice angajate), în realitate,în cadrul edin elor Comisiei, reprezentan ii societ ii civile nu pot decât s ia act decheltuielile realizate (deci efectu lor), neavând nici o posibilitate de control i nicis fac sugestii pentru eventuala lor realocare. Prin urmare, la nivelul speciali tilor dinafara sistemului public, Comisia este perceput ca o form prin care Guvernul urm re tes î i legitimeze anumite decizii organizatorice, pretinzând în acela i timp efectuarea unuiexerci iu de transparen pe care, etic, e bine s îl exercite.

Prin Hot râri de Guvern emise cu prilejul fiec rui scrutin electoral se înfiin eaz ComisiaTehnic Central , dar i Comisii tehnice jude ene reunind reprezentan i ai institu iilorpublice, ai Autorit ii Electorale Permanente, ai Serviciului de Telecomunica ii Speciale, aiSociet ii Române de Televiziune, ai Administra iei Na ionale a Rezervelor de Stat, toataceast organizare pentru o mai bun gestionare a procesului electoral sub aspectorganizatoric.

Consiliul Na ional al Audiovizualului (CNA) reprezint institu ia responsabil s veghezeasupra corectei desf ur ri a procesului electoral prin intermediul televiziunilor. Fiecarecandidat, partid sau alian politic trebuie s beneficieze de condi ii egale,nediscriminatorii, de promovare a campaniei prin intermediul televiziunilor.

Prezen a CNA în contextul campaniilor electorale din România a fost extrem de vizibil înultimii ani. Beneficiind de sus inere financiar interna ional , mai ales prin proiecte cufinan are european , Consiliul a devenit din ce în ce mai activ în domeniu. Din p cate nuîntotdeauna prompt, ceea ce a condus câteodat la reac ii/efecte în lan , de nerespectare alegii de c tre unele televiziuni (de exemplu în contextul alegerilor locale din iunie 2008, de iteleviziunile aveau obliga ia de a difuza spoturi exclusiv în cadrul emisiunilor electorale, oparte dintre ace tia au continuat s difuzeze asemenea materiale i în afara acestor spa iide emisie).

ăă

ţţ

ăţ

ţţ ă ţă ă

ă ă ţ ă ţăţ ă ă

ţ ţ ăă

ţ ţ ăţ ădupă area

ă ăă ă ă

ăţ ţă ă

ă ă ţ ăă ă ţ ţ ţ

ăţ ţăţ ţ ţ ăă ă

ţ ă ţ ă ăă ă

ţă ă ă ţ

ţ ăţ ă ţ ă

ţ ă ăă ţ ţ

ăţ

ă ţ

ş şş

ş

ş ş şş ş

şş

şş

ş ş

ş

ş

ş

ş ş

Page 35: Declinul Participarii La Vot in Rom

34D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Cea mai recent m sur , aceea de a permite candida ilor pentru alegerile parlamentaredin noiembrie 2008 s achizi ioneze spa ii de emisie contra cost, f r îns ca CNA s seasigure c televiziunile fac publice tarifele, a fost insuficient preg tit i deficitar pus înpractic . Fiecare post de televiziune a impus un tarif propriu (tarifele au fluctuat între 800Euro — un spot de 30 secunde pân la 20.000 Euro — apari ia într-o emisiune cu audienpe durata unei ore), pe care foarte târziu l-a afi at pentru informarea publicului .

n lipsa acestor informa ii

demonstratc toate edin ele i reuniunile operative în contextul organiz rii alegerilor,

ă ă ă ţă ţ ţ ă ă ă ă

ă ă ă ăă

ă ţ ţă

Î ţ ,t

ă ţ ă

ş

ş

ş ş

24

Televiziunile au avut în studiouri o serie de candida i i nu au precizat în ce m surrespectivele emisiuni erau pl tite de c tre participan i sau nu.elespectatorii-aleg tori nu au putut evalua presta ia acestora mai ales independen a iprofesionalismul moderatorului.

M sura, a a cum a fost luat , a oficializat o practic a pl ii de spa iu de emisie în România,dar a condus de fapt la promovarea mai ales a candida ilor care dispuneau de resursefinanciare. Unii dintre candida i au ajuns s fie chiar foarte cunoscu i, în timp ce al ii aur mas necunoscu i publicului la data alegerilor legislative. Mass-media are, din acestpunct de vedere, un rol considerabil în educarea cet enilor în direc ia exercit rii dreptuluila vot, ac ionând pentru informarea lor corect ofertele candida ilor.

Consult rile institu iei cu organiza iile de profil ale jurnali tilor sau cu altele din domeniulmedia din România nu au avut, din p cate, efectele scontate.

În planul organizatoric local, prefecturile joac un rol extrem de important în privin aasigur rii tuturor condi ii de organizare i desf urare eficient a proceselor electorale.Toate analizele în domeniu indic , cel pu in la acest nivel, o anumit deprindere dejadobândit în materia organiz rii aspectelor specifice alegerilor, ceea ce face ca uneleincidente s fie mai degrab izolate în ar . Autoritatea Electoral Permanent la carerevenim trebuie s g seasc în aceast institu ie un partener de lucru constant pentrupunerea la punct din vreme i nu în preajma alegerilor, a tuturor condi iilor pentruexercitarea dreptului la vot în România.

Chiar dac nu sunt institu ii frecvent men ionate în rapoartele organiza iilor interesate demonitorizarea alegerilor în România, este important a nu se ignora contribu ia pe careaceste structuri o au pentru asigurarea ordinii în timpul desf ur rii alegerilor. Chiar dacincidentele nu au avut un caracter na ional, cele câteva episoade în care Poli ia a intervenit— cum a fost cazul alegerilor locale din tef ne ti, jude ul Ilfov din 2008 au

ţ ă ăă ă ţ

ă ţ , şi ţ

ă ă ă ăţ ţţ

ţ ă ţ ţă ţ

ăţ ţ ăţ ă privind ţ

ă ţ ţă

ă ţă ţ ă ă

ă ţ ăă ă

ă ă ţ ă ă ăă ă ă ă ţ

ţ

ă ţ ţ ţţ

ă ă ăţ ţ

ă ţ

ş

ş

ş

ş

ş ş

ş

ş

Ş ş

Prefecturile

Poli ia i Jandarmeriaţ ş

25—

24

25

Institutul pentru Politici Publice, ,Bucure ti, 21 noiembrie 2008.

Comunicat de pres : IPP critic lipsa de reglementare a „teleshoppingului” electorală ăş

În comuna tef ne ti din jude ul Ilfov mass-media a prezentat cazurile unor votan i în leg tur cu care existau indiciiconform c rora ar fi primit stimulente financiare/materiale pentru a se prezenta la vot i a vota candida ii unui anumit partid.

Ş şş

ă ţ ţ ă ăă ţ

Page 36: Declinul Participarii La Vot in Rom

352 0 0 9

trebuie s implice tot mai mult Poli ia i Jandarmeria pentru o coordonare necesar inter-institu ional , din lipsa c reia apar adesea disfunc ionalit i în România. Rezultateleac iunilor acestor structuri care au leg tur cu procesul electoral trebuie aduse lacuno tin a publicului pentru a nu se distorsiona percep ia general privind condi iile dedesf urare a alegerilor.

ă ţ ăţ ă ă ţ ăţ

ţ ă ăţ ţ ă ţ

ă

ş

şş

În ceea ce prive te comportamentul i oferta partidelor politice din România, observa iacea mai evident este legat de un lung ir de dezam giri i promisiuni neîmplinite de-alungul timpului pe care cet enii i le amintesc chiar mai mult decât î i imagineazpoliticienii. De i România în general a progresat în tot acest interval, distan a dintrealeg tori i ale i s-a adâncit de la un an la altul. A tept rile oamenilor au fost întotdeaunamai presus de presta ia propriu-zis a partidelor de la guvernare din ultimii ani dinRomânia .

Aceea i cercetare privind Cultura politic în România realizat de Funda ia Soros în 2008încerca s inventarieze r spunsurile oferite de diferi i cet eni la întrebarea “De ce nuvoteaz românii?” în cadrul unor focus-grupuri. Printre r spunsurile invocate cel maifrecvent s-au num rat:- Pierderea interesului pentru alegeri;- Scandalurile politice;- Lipsa unei inform ri;- Necunoa terea candida ilor;- Dezam girea fa de candida i;- Neîncrederea c votul lui/ei conteaz ;- Astfel boicoteaz procesul electoral împotriva celor pe care îi consider neserio i.

Dac în primele legislaturi dup Revolu ia din 1989 din România aleg torii au votat nuneap rat în sensul de a promova un anumit curent politic sau o anumit viziune deguvernare, ci pentru a îi sanc iona pe politicieni, ast zi le este dificil s mai sanc ionezeîntrucât nu mai exist variant pe care s nu o fi încercat i care s nu îi fi dezam git deja.Rememorând evolu ia atitudinii generale în fa a proceselor electorale din ultimii ani, nuputem uita c s-a votat Conven ia Democrat din România (CDR) pentru a pedepsiPartidul Democra iei Sociale din România (PDSR) în 1996, în 2000 s-a votat PDSR pentrua exprima insatisfac ia vis-a-vis de guvernarea CDR, iar în 2004Alian a Dreptate iAdev r(D.A.) a câ tigat alegerile pe valul unei nemul umiri fa de social-democra i.

ş şş ş

ş şş

ş ş ş

ş

ş

ş

ş

şş

ţă ă ă

ăţ ăţ

ă ăţ ă

ă ă ţă ă ţ ăţ

ă ăă

ăţ

ă ţă ţă ăă ă

ă ă ţ ăă ă

ţ ă ă ţă ă ă ă ăţ ţ

ă ţ ăţ

ţ ţ ăţ ţă ţ

26

26Literatura de specialitate vorbe te despre "political malaise" (votan ii devin din ce în ce mai critici cu privire la procesul

democratic în general atunci când partidele politice care exercit guvernarea nu se ridic la în l imea a tept rilor publice) -vezi Eric Belanger, , in ComparativePolitical Studies, Vol. 37 No 9, November 2004.

şş

ţă ă ă ţ ă

Antipartyism and third-party vote choice. A comparison of Canada, Britain, and Australia

Nu putem încheia f r trimitere la mediul politic local, cu o foarte scurt trecere înrevist a din campaniile electorale, cu men iuniîn ce prive te comportamentul politic al acestora, despre care autorii consider c aravea o influen direct i semnificativ asupra particip rii la vot.

ă ă ăă ţ

ă ăţă ă ă ă

principalilor candida i / partidelorţş

ş

Page 37: Declinul Participarii La Vot in Rom

36D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Anul 2008 a cunoscut o modificare de atitudine la nivelul votan ilor fa de procesulelectoral, în special prin prisma a doi factori. Înainte de a îi trece în revist , este importantde precizat faptul c pe scena politic se confruntau pentru prima oar trei mari op iuni,posibilit ile de aliere între ele fiind foarte imprevizibile pentru un aleg tor obi nuit pânatunci s opteze între dou variante politice. A adar, primul factor a inut de faptul c , spredeosebire de alegerile anterioare, pe scena politic nu mai existau dou mari oferteplasate în dou zone politice antagonice (definite ca apar inând stângii sau dreptei politice)ci au existat trei „juc tori” . Faptul c mul i aleg tori i-au dat seama c orice fel de alianîntre partidele politice era posibil , peste a tept rile lor, a condus la o stare de deziluziegeneralizat în contextul anului electoral trecut. Practic, aleg torii i-au dat seama cadev ratul rezultat al alegerilor va avea prea pu in leg tur cu procentele ob inute concretde fiecare partid în urma scrutinului, cât mai ales cu eficien a negocierilor ulterioare pentrualian ele de la guvernare.

Al doilea factor important a derivat din sentimentul de frustrare fa de oferta politic însensul în care, dup repetatele schimb ri de op iune de vot (vezi comentariile anterioare),au ajuns în situa ia de a nu mai crede c aceast alternan la putere aduce neap rat iprogresul a teptat pentru via a de zi cu zi a oamenilor obi nui i.

La acestea se adaug un alt fenomen, chiar mai larg, cel al acutei lipse de cadre dinpartidele române ti, cu toate c fenomenul partidist din România post revolu ionar puneîn centrul s u liderul politic. Capitalul de imagine personal pare înc mai important decâtinstitu ia pe care o reprezint persoana , anali tii politici din România considerând actualulsistemul politic ca fiind asociat unei forme hibride de

Pe acest fond, una dintre cele mai des invocate nemul umiri populare din ultimii ani a avutca int calitatea liderilor politici din toate partidele. Astfel, în fa a lipsei unei politici deatragere i promovare de noi membri în func ii de decizie în partide i, implicit, înadministra ie i politic , s-a ajuns curând la o stare de dezam gire general fa deincapacitatea partidelor de a atrage lideri politici performan i. Prin nepromovarea unor liderinoi, partidele au intrat în timp într-o stare de criz de idei i solu ii pentru guvernarea rii,cet enii nemaifiind interesa i s asculte acela i discurs, rostit de fapt de aceia i oameni,zilnic, vreme de peste 10 ani.

Pe fondul unei lipse reale de interes pentru promovarea de noi oameni, s-a ajuns la solu ia„racol rii” membrilor altor partide. Ceea ce partidele considerau primeniri pe care le iprezentau ca mari succese în mass-media, nu erau v zute astfel de c tre votan i, ace tiarecunoscând figurile politice ca provenind din alt parte a spectrului politic. Practic, eravorba despre acelea i personalit i din spa iul politic din to i ace ti ani.

ţ ţăă

ă ă ă ţăţ ă ăă ă ţ ă

ă ăă ţ

ă ă ţ ă ă ţăă ă

ă ă ăă ţ ă ă ţ

ţţ

ţă ăă ă ţ

ţ ă ă ţă ăţ ţ

ăă ţ ă

ă ă ăţ ă

ţţ ă ţ

ţţ ă ă ă ţă

ţă ţ ţă

ăţ ţ ă

ţă

ă ă ţă

ăţ ţ ţ

şş

şş

ş

şş ş

ş

ş

ş şş

şş ş

şş

ş ş

27

28

personocra ie.ţ

27

28

Despre alternan a la putere dup 1989, vezi i Filon Morar, , EdituraPaideia, Bucure ti, 2001. (Autorul scrie c „dup 1989, experien a politic româneasc este ca un sistem de alternan ,înso it de scrutin propor ional de list , unde dou blocuri de partide se succes la guvernare”).

Ideea este promovat de Cristian Preda i Sorina Soare în , Editura Nemira,Bucure ti, 2008

ţ ăă ă ţ ă ă ţă

ţ ţ ă ă

ă

şş

şş

Democra ia privilegiilor. Alegerile ale ilor în România

Regimul, partidele i sistemul politic

ţ ş

ş

Page 38: Declinul Participarii La Vot in Rom

372 0 0 9

Asemenea gesturi au fost apreciate ca fiind imorale de c tre aleg tori având în vedereschimb rile de ideologii îmbr i ate peste noapte de astfel de politicieni cunoscu ipublicului ca „migratori politici” sau, licen ios, „trasei ti politici”.

Nu în ultimul rând, cu privire la discursul, comportamentul i ofertele electorale alepartidelor din campaniile electorale, este de notat faptul c forma iunile politice i candida iitind s bordeze, în campanii, subiecte superficiale (de genul: atacuri la adresa adversarilorlegate de familie, avere i rela ii economice i politice) în detrimentul dezbaterilor peprograme. Dobândirea de capital de imagine cu orice pre prin apari ii în media,dezvoltarea de intrigi cu acest scop, devine parte a realit ii politice din România, iarpartidele trebuie s evalueze impactul acestor practici la nivelul votan ilor. Sondajelerealizate relev faptul c politica devine din ce în ce mai mult un spectacol, oamenii politicidevin subiec i de tiri mondene i acest lucru poate interesa pe moment aleg torii, dar nureprezint un factor de stimulare a interesului pentru politic în general i pentru procesulde luare a deciziilor.

Este posibil ca votan ii i simpatizan i respectivului partid s fie mul umi i de modul în careface politic candidatul preferat prin agresarea contra-candida ilor i prin implicarea înshow-uri de pres pe teme controversate, dar asemenea practici nu pot convinge numaiprin ele însele nici pe simpatizan i i, foarte pu in probabil, nici pe electoratul indecis. Laîntrebarea din sondajele realizate în ultimii ani de ce nu voteaz , cei intervieva i r spund cs-au s turat de scandalurile politice, c nu se simt informa i, nu îi cunosc pe candida i, nusunt convin i c votul lor conteaz , unii considerând c alegerile sunt fraudate etc.

Fiestele electorale cu mici i bere

ă ăă ăţ ţ

ţ

ă ţ ţă

ţţ ţ

ăţă ţ

ă ăţ ă

ă ă

ţ ţ ă ţ ţă ţ

ăţ ţ

ă ţ ă ăă ă ţ ţ

ă ă ă

ă

şş

şş

ş ş

ş şş

şş

ş

ş

ş

29

30

31

Campaniile electorale sunt din ce în ce mai mult caracterizate de agresivitate verbalexcesiv care de altfel nu a lipsit nici la precedentele alegeri locale din 2008 . Candida ii dela alegerile parlamentare din toamna anului 2008 s-au agresat verbal în emisiuni televizatesau chiar fizic în spa iul public. Cel pu in în Capital , votan ii au fost martorii unei campaniielectorale agresive la finalul c reia nu au putut discerne asupra calit ilor unui candidatsau altul, fiecare dintre ace tia fiind discreditat. La nivel general, a fost o campanie marcatde violen e, mai mult decât în trecut, ceea ce e a afectat inclusiv prezen a la vot.

Pe de alt parte, nu s-a renun at la practica darurilor/stimulentelor electorale, cel pu in lanivelul unor candida i. Fie c au oferit produse alimentare sau alte bunuri materiale maiconsistente, candida ii au încercat s -i conving pe aceast cale pe cet eni s le acordevotul. Metoda pare s se r spândeasc tot mai mult în România, efectele ei fiindextraordinar de nocive, în opinia noastr . Pentru c organele competente ,unii aleg tori care dezaprob virulent asemenea practici, dezam g chiardezgusta i renun ând se mai prezint la urne.

ăă ţ

ţ ţ ă ţă ăţ

ăţ ţ

ă ţ ţţ ăţ ă ă ă ăţ ă

ă ă ăă nu se sesizează

ă ă sunt ă iţi şiţ , ţ adesea să e

ş

29

30

31

Funda ia Soros România, sondaj de opinie - Cultura politic în România realizat la 30.10.2008,http://www.osf.ro/ro/comunicate_detaliu.php?comunicat=79, data ultimei acces ri: 3.02.2009

Vezi http://www.gandul.info/alegeri-locale/alegeri-cu-geamuri-sparte-la-stefanesti-unde-candideaza-minune-video.html?9426;2677487

Vezi http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/827600/Bataie-si-electrosocuri-intre-sustinatori-PNL-si-PNG-CD/

ţ ăă

Page 39: Declinul Participarii La Vot in Rom

au devenit un loc comun al tuturor campaniilor electorale din România, asemeneamanifest ri ducând practic în derizoriu competi ia politic .

Mai grav este c unele dintre aceste evenimente populiste sunt finan ate din surse publice,atunci când, întâmpl tor sau nu, candidatul - organizator este i ocupantul unei func iipublice. Asemenea practici au fost prezentate de pres i în contextul alegerilorparlamentare din toamna anului trecut dar i în cele locale din iunie, acela i an, neluându-se nici o m sur în acest sens. Comportamentul politicienilor reprezint , f r îndoial , unadintre cauzele actualului dezinteres al popula iei pentru via a politic i pentruadministrarea rii dar, cu privire la acest aspect, ne vom referi pe larg mai departe.

Nu în ultimul rând, atragem aten ia i asupra ofertei electorale în sine prezentat de c trepartide. Având în vedere c aleg torii din România nu au oricum apeten pentru lecturaprogramelor i ofertelor electorale, neurm rind dezbaterea unor solu ii tehnice concretepentru rezolvarea diverselor probleme de interes pentru ei, partidele între in, prin modul dea face campanie, aceast spiral descendent a calit ii subiectelor/solu iilor. De altfel,a a cum se poate observa din Anexa nr. 13 care con ine un sumar al principalelor punctedin ofertele partidelor la alegerile parlamentare din noiembrie 2008, aceste difer foartepu in, sunt teme mult prea generale, ceea ce indic faptul c partidele nu sunt capabile sgenereze propuneri i alternative viabile, dar distincte, pentru probleme de interes general.Ofertele cu care candida ii se prezint în fa a aleg torilor nu pot fi a adar utile într-undemers ulterior de tragere la r spundere a politicianului.

De altfel, acest obicei nu este uzual în România, majoritatea covâr itoare a celorintervieva i cu prilejul acestui proiect implementat de c tre Institutul pentru Politici Publicesus inând c una dintre cauzele incontestabile pentru slaba prezen a aleg torilor românila urne deriv chiar din presta ia deosebit de slab a liderilor politici (angajamente f r nicioleg tur cu posibilit ile date de func ia public s le rezolve, dezinteresul pentru a dasocoteal electoratului dup ce au fost vota i).

Cumulul acestor vulnerabilit i asociate partidelor politice precum: lipsa unei „politici decadre” care s genereze o clas de politicieni profesioni ti, asocia i cu o pozi ie politicdistinct i identificabil din punct de vedere ideologic, caracterul abstract i general alofertelor electorale, practici reprobabile de cump rare a aleg torilor cu alimente saustimulente materiale, comportamente agresive la adresa candida ilor - sunt tot atâ iafactori care concur la procentul extrem de sc zut de încredere a românilor în partidelepolitice (11%, conform ultimului Eurobarometru din 2008). Mai mult decât aspectele denatur legislativ i institu ional , asemenea elemente sunt direct percepute de c trealeg tori, de unde i tendin a de a plasa politica i alegerile în sfera decep iilor sociale;sentimentul c nu pot schimba/corecta nimic din aceste derapaje determin , invariabil,absenteismul la vot. De cealalt parte, partidele se complac în aceast situa ie sau, maigrav, o alimenteaz , ignorând semnalele pe care electoratul român le transmite cu prilejulfiec rui scrutin, cel pu in în ultimii 10 ani.

ă ţ ă

ă ţă ţ

ă

ă ă ă ă ă ăţ ţ ă

ţă

ţ ă ăă ă ţă

ă ţţ

ă ă ă ăţ ţţ

ăţ ă ă ă

ţ ă ţ ăă

ţ ăţ ă ţă ă

ă ţ ă ă ăă ă ăţ ţ ă ă

ă ă ţ

ăţă ă ţ ţ ă

ă ăă ă

ţ ţă ă

ă ă ţ ă ăă ţ ţ

ă ăă ă ţ

ăă ţ

şş

ş ş

ş

ş

ş

ş

şş

ş

şş ş

şş ş

38D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 40: Declinul Participarii La Vot in Rom

6.

Factori asocia i evolu iei culturii civice i politice în România

Potenţiali factori cu impact asupra participării la vot

Pe lâng interesul general în sc dere tot mai accentuat la nivelul cet enilor din România(acest fenomen nefiind de altfel întâlnit numai în România, în aceast perioad ) fa departide politice, alegeri i procesul electoral, o serie de al i factori pot contribui concret lasc derea ratei de participare în alegeri (vezi Anexele nr. 7 - 11). Cu men iunea c nuasum m analiza tuturor factorilor posibili limitatori ai procesului electoral, îi vom prezentaîn continuare pe cei pe care îi consider m relevan i la nivelul României în ce prive teinfluen a lor asupra particip rii românilor la vot.

În multe aspecte se poate spune c România a evoluat dup schimbarea de regim politic în1989, dar nu neap rat în ce prive te nivelul culturii civice. Partidele au pierdut în timpîncrederea acordat de cet eni dup schimbarea regimului comunist (sondajul IPP DATARESEARCH realizat cu prilejul acestui studiu indic faptul c principala cauz aneparticip rii la vot este neîncrederea, 4% dintre cei care au r spuns spun c particip rarîn alegeri sau niciodat ), dar nici electoratul nu a internalizat mecanisme civice specificealtor state democratice prin care s cheme la r spundere în mod frecvent politicienii pentruceea ce au promis, respectiv pentru ceea ce nu îndeplinesc într-un mandat. Atitudinea ceamai comun a popula iei este de a renun a s se mai implice în alegeri, cu toate acesteaexist o preocupare general c neprezentarea la vot e un lucru r u (acela i sondaj neindic c 29% sunt foarte îngrijora i, 23% sunt îngrijora i iar 35% sunt destul de îngrijora i).O mare parte dintre cet enii cu drept de vot din România sunt de p rere c via a lor nu maiare i nu ar mai trebui s aib în viitor leg tur cu politica, nemaiparticipând la vot.

Cel mai recent sondaj de opinie pe tema interesului de a participa la via a politic i la votrealizat de c tre IPP DATA RESEARCH alarmeaz din acest punct de vedere, ar tând c45% dintre responden i sunt pu in interesa i de politica practicat în general în România,iar 17% sunt total dezinteresa i. Un interes i mai sc zut îl manifest fa de alegeri.Întreba i recent despre interesul fa de alegeri, 37% spun c sunt pu in interesa i, iar 15%ca sunt total dezinteresa i.

Totu i 54% spun c particip întotdeauna la alegeri, mai ales la alegerile preziden iale(60%) fa de cele parlamentare (50%). Doar 12% dintre cei intervieva i au spus c suntfoarte interesa i, spre deosebire de 7% care sunt în general interesa i de politic . Pentrupartidele politice un segment de aprox. 15% din electorat i-a pierdut interesul pentrupolitic i alegeri, iar acest aspect ar trebui s le îngrijoreze.

Faptul c interesul românilor de a se mai prezenta la vot este în sc dere a fost reflectat înrezultatele alegerilor, care au fost total diferite de cele preconizate de multiplele sondaje deopinie realizate. În ceea ce prive te interesul popula iei fa de tematicile politice abordatede televiziunile na ionale, un sondaj de opinie realizat în noiembrie 2007 la comandaConsiliul Na ional al Audiovizualului (CNA) de c tre Centrul de Sociologie Urban iRegional (CURS), relev faptul c doar 21% din popula ie manifest un interes mare i

ă ă ă ăţă ă ţă

ţă ţ ă

ăă ţ

ţ ă

ă ăăă ăţ ă

ă ă ăă ă ă ă

ăă ă

ă ţ ţ ăă ă ă ăă ă ţ ţ ţ

ăţ ă ă ţă ă ă ă

ţ ăă ă ă ă

ţ ţ ţ ăţ ă ă ţă

ţ ţă ă ţ ţţ

ă ă ţţă ţ ă

ţ ţ ă

ă ă

ă ă

ţ ţăţ

ţ ă ăă ă ă ţ ă

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

şş

ş

şş

ţ ţ ş

392 0 0 9

Page 41: Declinul Participarii La Vot in Rom

foarte mare pentru politic . Totu i, atunci când au fost întreba i de interesul fa de viitoareacampanie electoral pentru alegerile parlamentare din 2008, în procent de 44%(comparativ cu 56% în 2004), responden ii s-au ar tat „interesa i” i „foarte interesa i”.Diferen a dintre r spunsurile din sondajele anterioare scrutinului i cele exprimate la votdevin din ce în ce

ă ţ ţăă

ţ ă ţ ţţ ă

ş

şş

mai vizibile, semn c op iunile nu sunt înc formate temeinic în rândulelectoratului ci sunt influen ate de o serie de factori conjuncturali, emo ionali. Cu altecuvinte, cultura civic a românilor nu este suficient format . Într-o ierarhizare a tematicilorpolitice c rora electoratul le acord aten ie, pe ultimul loc se afl programele partidelorpolitice i experien a acestora .

Studiile de specialitate au ar tat faptul c nu toate tipurile de alegeri au aceea i putere demobilizare, absenteismul crescând în ordinea urm toarelor tipuri de alegeri: preziden iale,legislative, locale, referendumuri, europene . Cu cât competi ia politic este mai aproapede problemele cotidiene ale oamenilor, cu atât participarea la vot este mai mare. Din nou,apelând la valori civice, este de remarcat apeten a românilor pentru teme i ac iuni politicecât mai aproape de un interes personal i imediat. Din p cate, distan a creat întrepoliticieni i aleg tori este destul de mult generalizat în România, ceea ce afecteazserios toate tipurile de alegeri.

Prin lipsa de consultare cu publicul, prin maniera de luare a deciziilor adesea contraropiniilor majorit ii popula iei exprimat prin sondaje de opinie, partidele au ajuns s fiepercepute ca structuri neaccesibile, adev rate carteluri, militând mai degrab pentruinterese de grup, economice, i mai pu in pentru binele comun, a a cum este a teptat dec tre aleg tori. Prin comportamentul lor de dup alegeri, partidele par a se preocupa dince în ce mai pu in s p streze o rela ie permanent cu cet enii , nu mai g sesc canale decomunicare eficiente, l sând s se în eleag c singurul moment în care se îndreaptc tre cet ean este cu prilejul campaniilor electorale .

Nu în ultimul rând oferta propus de c tre candida i, precum i comportamentul în sine alacestora în timpul campaniei electorale, au un impact major asupra deciziei cet enilor dea merge la vot. Un program electoral ce con ine sute de promisiuni despre care cet eanultie c nu pot fi cu u urin puse în practic va determina electoratul mai degrab s nu

aib încredere în cel care îl propune i în final s nu voteze. Majoritatea celor intervieva i cuprilejul prezentului studiu au subliniat importan a pe care o are la nivelul electoratuluiprezentarea de c tre candida i i partide a unor rezultate concrete din activitateadesf urat în locul unor continue promisiuni despre care ulterior omit s mai „deasocoteal ”. Partidele nu î i asum rolul de formare a culturii civice a românilor, ac ionândtot în baza unor calcule de câ tig imediat.

ă ţ ăţ ţ

ă ăă ă ţ ă

ţ

ă ăă ţ

ţ ă

ţ ţă ţ ă

ă ă ă

ăăţ ţ ă ă

ă ăţ

ă ă ăţ ă ă ţ ă ăţ ă

ă ă ţ ă ă ăă ăţ

ă ă ţăţ

ţ ăţă ţă ă ă ă

ă ă ţţ

ă ţă ă ă

ă ă ţ

ş

ş

şş

ş

ş ş ş

ş

ş şş

şş

şş

32

33

34

35

32

33

34

35

Pentru detalii vezi http://arhiva.cna.ro/paginaindex/revistapresei/pr091107.pdf, data ultimei acces ri: 10 februarie 2009

Denni, Bernard, Lecomte, Patrick, , Editura Eikon, 2004.

Opinia general a celor intervieva i cu prilejul acestei analize este c la alegerile locale, i chiar preziden iale, participareala vot este mai mare datorit leg turii apropiate dintre cet ean i candidat.

Partitocra ia de care vorbea Daniel Barbu în , are tendin a de a nu sepreocupa de starea actual de degradare a interesului votan ilor pentru treburile cet ii cât de beneficiile rezultate din putere.

ă

ă ţ ă ţă ă ăţ

ţ ţă ţ ăţ

Sociologia politicului

Republica absent

şş

ă (Ed. Nemira, ,1999)Bucureşti

40D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 42: Declinul Participarii La Vot in Rom

De asemenea, similitudinea considerabil între programele electorale ale partidelor vaface ca electoratul s nu mearg la vot, c ci nu are posibilitatea de a alege între una saumai multe alternative. Mai mult, comportamentul extrem de dur, agresiv al candida ilorpoate reprezenta un punct de referin pentru cet eni în stabilirea op iunii de vot. A a cumspuneam anterior, acest tip de comportament poate avea efect asupra electoratuluipartizan, func ie i de con inutul mesajelor nu numai de forma de exprimare, sporindu-ichiar interesul acestuia pentru campanie.

ăă ă ă

ţţă ăţ ţ

ţ ţ

ş

şÎn acela i timp, nu va produce fecte

asupra restului segmentului popula iei, mai ales asupra aleg torilor indeci i pe care uncomportament agresiv nu îi convinge în mod neap rat s mearg la vot (ci, dimpotriv , îipoate determina s se îndep rteze de urne i de politic în general).

Acumularea de resurse în România nu este întotdeauna asociat unui nivel înalt deinstruire i nici unui interes dezvoltat pentru chestiunile politice/de administrare acomunit ii în care cet eanul cu posibilit i materiale s fie i dispus s se implice. Maimult, ca o observa ie general , românii, pe m sur ce acumuleaz resurse, se decupleazde politic , preocupându-se mai mult de confortul propriu decât de via apolitic /administrativ . Din ce în ce mai mul i î i propun în mod deliberat s - i conducvia a cât mai departe de mediul politic, acesta împreun cu cel administrativ p rând sgenereze mai degrab obstacole decât beneficii. Aceast chestiune necesit o cercetaremai aprofundat având în vedere conformismul acestei categorii care este greu decercetat prin intermediul instrumentelor sociologice clasice.

Acest tip de atitudine a fost vizibil la alegerile parlamentare 2008 când mul i cet eni cudrept de vot au preferat s mearg în excursii cu ocazia Zilei Na ionale a României

la alegeri. Ierarhizarea preocup rilor ne conduce la percep ia c alegerile sesitueaz la finalul listei de priorit i pentru un important segment al electoratului român.Tema merit analizat cu toat aten ia prin cercet ri sociologice aprofundate pentru a

şş

ş

şş

ş ş

aceleaşi eţ ă

ă ă ă ăă ă ă

ă

ăţ , ăţ ăţ ă ăţ ă ă ă ă ă

ă ţă ă ţ ă ă

ţ ă ă ăă ă ă

ă

ă , ţ ăţă ă ţ în loc de

a participa ă ţ ăă ăţ

ă ă ă ţ ă

În temeiul tuturor celor expuse mai sus, autorii apreciaz c factori asocia i nivelului culturiicivice i politice de la nivelul popula iei cu drept de vot din România joac un rol major înactualul context al sc derii particip rii în alegeri.Abordarea acestor elemente încadrate deautori în categoria factorilor asocia i culturii civice i politice ar putea oferi în viitor un posibilremediu pentru stadiul îngrijor tor al interesului pe care românii cu drept de vot îl au, înprezent, fa de procesul electoral. Asociat factorului civic, comportamentul politicienilorare un impact major asupra interesului votan ilor de a se prezenta la urne i, din acestconsiderent, în acest raport am insistat asupra evalu rii presta iei candida ilor / liderilorpartidelor pe care îi vedem responsabili fa de prezentul declin al interesului votan ilorpentru procesul electoral. Ignorarea total a unui model de politician având calit iprofesionale i morale adecvate acestei profesii a f cut ca de-a lungul timpului s acceadpe prima scen a competi iei politice personaje vocale, cu comportamente adesea sub-urbane, care au transformarea competi i într-un spectacol derizoriu iriscant pentru valorile autentice ale democra iei în acela i timp.Acest lucru nu avea cum snu aib impact asupra unei popula ii cu o cultur civic destul de fragil .

ă ă ţţ ă

ă ăţ

ăţă

ţă ţ ţ

ţă ţă ăţ

ă ă ăă ţ

dus la ţ ei electoraleţ ă

ă ţ ă ă ă

ş

ş

ş

ş

şş

Factori economici

412 0 0 9

Page 43: Declinul Participarii La Vot in Rom

evalua în ce m sur experien a din alegerile parlamentare 2008 a fost mai degrabinfluen at de o serie de factori conjuncturali.

Chiar dac tendin a reliefat mai sus devine din ce în ce mai vizibil , acest aspectconstituind de altfel o surs de preocupare pentru partide, nu se poate ignora nicisegmentul de electoral pentru care factorul economic, în sensul de neajunsuri financiare,joac un rol important. Ne referim la faptul c ace tia au tendin a s selecteze candida iiprin prisma dorin ei de a determina schimbarea în timp a propriei condi ii materiale.

Nu în ultimul rând, unii români cu o stare financiar nesatisf c toare i într-o continudegradare a acesteia pot înclina s renun e a se mai prezenta la urne, din cauzaresentimentelor pe care le au fa de guvernan i, considera i cauza tuturor neajunsurilor lorfinanciare.

ă ă ţ ăţ ă

ă ţ ă ăă

ă ă ţ ă ţţ ţ

ă ă ă ăă ţ

ţă ţ ţ

ş

ş

Fa de cele afirmate anterior, autorii consider c acest factor afecteaznivelul sc zut al particip rii în alegeri din România, urmând ca acesta s fie

analizat cu rigoare în cercet ri sociologice ulterioare asociate fenomenului particip riipublice.

ţă ă ă ăă ă ă

ă ă

într-o oarecarem sură ă

Factorii educa ie, religie i mod de viaţ ţăş

Nivelul de educa ie reprezint unul dintre factorii ce pot influen a participarea la vot.Persoanele cu un nivel de educa ie mai ridicat par a participa într-o m sur mai mare însfera politic /public decât cele cu un nivel de educa ie mai redus . Teoretic, educa iainduce individului un sim mai pronun at al r spunderii civice, ceea ce îl face s participemai mult la vot prin compara ie cu alte segmente din societate. În România îns , situa ia seprezint diferit în sensul în care, în medie, extrema neinstruit /s rac a popula iei voteazîn mod constant (vezi Anexa nr. 15). Pe de alt parte, luând în considera ie aspectuletnicit ii, i în special, raportându-ne la romi se poate spune c ace tia vin mai pu in la votdin cauza lipsei accesului la informa ii ( i chiar a actelor de identitate, în unele cazuri).

Un alt aspect relevant pentru diferen ele pe care le induce ine de mediul în care cet eanullucreaz . Angaja ii din sectorul public au tendin a s voteze mai mult decât cei din mediulprivat în primul rând datorit faptului c urm resc mai atent candida ii, evaluând implica iileofertelor electorale mult mai bine. În al doilea rând, ace tia asociaz mai bine procesulelectoral cu propriile nevoi de func ionare a institu iilor.

De i la prima vedere pare c factorul religios nu ar avea nicio leg tur cu participarea lavot, exist totu i situa ii, invocate i în studiile interna ionale în domeniu , în care acestapoate avea o oarecare influen asupra particip rii. Este cunoscut preocuparea bisericiicatolice pentru bun starea comunit ii, ceea ce se traduce implicit prin aten ia acordatalegerilor i ofertei electorale. F r a se implica neap rat în determinarea op iunilor

ţ ă ţţ ă ă

ă ă ţ ţţ ţ ă ă

ţ ă ţă ă ă ă ţ ă

ă ţăţ ă ţ

ţ

ţ ţ ăţă ţ ţ ă

ă ă ă ţ ţă

ţ ţ

ă ă ăă ţ ţ

ţă ă ăă ăţ ţ ă

ă ă ă ţ

36

ş şş

ş

şş ş

ş

37

36

3

Almond, Gabriel i Verba, Sydney, , Editura DU Style,Bucure ti, 1996

G. Bingham Powell, , Sage Publications, USA, 1980

şş

Cultura Civic , atitudini politice i democra ie în cinci na iuni

Voter turnout in Thirty Democracies

ă ţ ţş

7

42D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 44: Declinul Participarii La Vot in Rom

aleg torilor, anumi i reprezentan i ai bisericii catolice i cei ai cultelor neoprotestanteîncurajeaz existen a unui spa iu de dezbatere civic despre viitorul comunit ilor, preo iiinvitând enoria ii s nu î i neglijeze obliga iile civice. Biserica ortodox pe de alt parte, nude pu ine ori, a dat dovada interesului explicit (mergând în unele situa ii pân laîndemnarea aleg torilor pentru o anumit ofert electoral ) f r îns a cultiva întotdeauna,la nivel general, interesul comunit ii fa de spa iul public/politic i implicit fa de candida ii procesul de votare.Aceste practici sunt mult mai evidente în cadrul comunit ilor mici.

Distribu ia pe medii reziden iale pare s aib i ea un rol semnificativ în ce prive teexprimarea op iunii de vot. Popula ia care obi nuie te s c l toreasc frecvent întrelocalit i datorit serviciului sau altor motive personale, are tendin a de a merge mai pu in lavot. Ora e mari din România, mari centre urbane regionale, cum ar fi Constan a,Timi oara, Cluj, Bra ov se confrunt cu un interes din ce în ce mai sc zut pentru vot (Vezicapitolul Istoricul particip rii la vot în România pentru detalii), posibil i datorit sc deriimotiva iei acestor votan i pentru a participa la via a unei comunit i pe care au ajuns maimult s o tranziteze decât s locuiasc în ea.

ă ţ ţă ţ ţ ă ăţ ţ

ă ţ ă ăţ ţ ă

ă ă ă ă ă ă ăăţ ţă ţ ţă ţ

ăţ

ţ ţ ă ăţ ţ ă ă ă ă

ăţ ă ţ ţţ

ă ăă ă ă

ţ ţ ţ ăţă ă ă

ş

ş ş

şş

ş şş ş

şş ş

ş

Deoarece educa ia este asociat cu responsabilitatea i interesul crescut pentru treburilecet ii, factorul merit analizat în contextul urm toarelor cercet ri sociologice de profil.Autorii apreciaz c , în acest moment, factorul are un oarecare rol în contextul temeianalizate în studiu. Mai mult, o parte a personalit ilor intervievate cu prilejul studiului defa au inut s sublinieze faptul c , în România, cre terea gradului de modernitateindividual nu conduce în mod necesar la un mai mare interes pentru via a public iimplicit la alegeri. De aceea recomand m analiza corespunz toare a rolului pe care acestfactor îl va avea în continuare.

În România, factorul vârst are o oarecare influen asupra tendin ei generale dedescre tere a particip rii în alegeri sesizat la nivelul popula iei din România, în sensul încare acest fenomen afecteaz i categoriile considerate ca având, de regul , o participaremai crescut la vot.

ţ ăăţ ă ă ă

ă ăăţ

ţă ţ ă ăă ţ ă

ă ă

ă ţă ţă ă ţ

ă ăă .

ş

şş

şş

Factorul vârst

Factori ce in de condi iile de desf urare a alegerilor (institu ii, practici, norme)

ă

ţ ţ ă ţ

Vârsta joac , de asemenea, un rol în determinarea particip rii cet enilor la vot. Fa de ceimai în vârst , tinerii sunt mai pu in interesa i în a- i exercita dreptul de a vota. Din punct devedere al prezen ei la vot, acest fapt se r sfrânge asupra statelor în care popula ia estemult îmb trânit . Chiar i în România, procentajul popula iei cu media de vârst mairidicat (50, 60 de ani), care a mers la vot este, la fiecare scrutin electoral de dup revolu ie,mai mare decât cel al tinerilor.

Înainte de a trece în revist câteva dintre obstacolele concrete sesizate în contextuldesf ur rii alegerilor din România, câteva comentarii despre percep ia românilor fa decadrul institu ional, lege i ordine în România, merit introduse în discu ie.

ă ă ăţ ţăă ţ ţ

ţ ă ţă ă ţ ă

ă ă ţ

ăă ă ţ ţă

ţ ă ţ

ş

ş

şş

ş

432 0 0 9

Page 45: Declinul Participarii La Vot in Rom

Gradul de satisfac ie al cet enilor fa de sistemul / regimul politic i fa de institu ii poateinfluen a prezen a la vot într-un sens sau altul. A tept rile lor fa de institu ii în sensulrezolv rii problemelor cu care se confrunt sunt în continuare foarte mari, de unde idezam girea tradus prin sc derea interesului pentru a mai participa la alegeri. Desigur,nivelul actual de dezam gire fa de politic are o strâns leg tur cu cel al educa iei civicepe care l-am invocat constant în aceast lucrare, în sensul în care adesea oamenii nucunosc care sunt atribu iile unor institu ii/politicieni, cerându-le acestora rezolvarea unorprobleme ce nu au leg tur cu mandatul. Totu i nivelul general de deziluzie ne indic ungrad sporit de dezam gire în rândul popula iei cu drept de vot din România fa de modul încare se iau deciziile, fa de politic i institu ii în România.

Din prevederile cadrului legal dar i din practica ultimilor ani, se pot observa câtevadeficien e de organizare i practic importante pe care legiuitorii i organizatorii alegerilorau tergiversat s le abordeze. Cele mai importante aspecte se refer la:

Obligativitatea de a se deplasa în localitatea de domiciliu pentru a î i exprima dreptul la votconstituie pentru mul i aleg tori o constrângere. Modul de via presupune ast zimobilitate pentru o mare parte din popula ia activ din România iar aceast prevedere are,din aceste considerente, un efect d un tor asupra inten iei de vot.

ţ ăţ ţă ţă ţţ ţ ă ţă ţ

ă ăă ă ă

ă ţă ă ă ă ă ţă

ţ ţă ă ă

ă ţ ţăţă ă ţ

,ţ ă

ă ă

ţ ă ţă ăţ ă , ă

ă ă ţ

şş

ş

ş

ş

şş ş

ş

Conform aceluia i sondaj de opinie na ional realizat cu prilejul acestui studiu de c tre IPPDATA RESEARCH, 48% dintre responden i consider c institu iile statului ar trebui scontribuie la rezolvarea problemelor cu care se confrunt , iar 20% v d rezolvarea acestoraca venind de la politicieni. 19% apeleaz la apropia i (familie - rude i cunoscu i).

Lipsa posibilit ii legale de a vota prin coresponden a devenit o tem de dezbaterepublic , cu toate c , conform sondajelor — cum este cazul celui mai recent realizat pe temaparticip rii la vot în cadrul prezentei cercet ri — 51% din popula ia cu drept de vot declarc nu ar folosi aceast metod pentru a vota. Lipsa inform rii i climatul general deneîncredere în capacitatea institu iilor statului de a asigura toate premisele de siguranpentru desf urarea alegerilor pot contribui la formarea acestui punct de vedere îmbr i atde peste jum tate dintre cei care au participat la sondaj. 37% îns spun c ar folosi aceastmetod pentru a vota. Întreba i dac ar folosi votul electronic (prin internet) 54% spun cnu, i doar 31% c l-ar folosi, dar acest r spuns trebuie în mod obligatoriu corelat cu nivelulsc zut în întreaga ar de folosire a internetului i posibil, i cu gradul de neîncredere în

securitatea informa iilor transmise prin internet .

Din datele sondajului rezult c în privin a adep ilor votului prin po t , ace tia sunt maidegrab egal distribui i pe dimensiunile de vârst , sex, educa ie, mediu de reziden ,venituri. În ceea ce îi prive te pe cei ce sus in folosirea votului prin internet, ace tia sunt maidegrab reziden i de mediul urban, educa i i cu o situa ie material mai bun .

ş

ş

ş

ş ş

şş ş

ş ş

ş şş

ţ ăţ ă ă ţ ă

ă ăă ţ ţ

ăţ ţă ăă ă

ă ă ţ ăă ă ă ă

ţ ţăă ăţ

ă ă ă ăă ţ ă ă

ă ăă ţ ă

ţ

ă ă, ţ ţ ăă ţ ă ţ ţă

ţă ţ ţ ţ ă ă

Votarea numai în localitatea de domiciliu

38

38Cu toate c în România, în mediul urban, se folose te din ce în ce mai mult internet banking pentru o multitudine de

opera iuni bancare.ă

ţş

44D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 46: Declinul Participarii La Vot in Rom

Votul alb

Durata campaniei electorale

Pe cât de nou pe atât de disputat a fost i continu s fie aceast prevedere, în sensul cfolosirea op iunii buletinului alb de vot ar putea genera fraude în sec ia de votare. Opiniaeste împ rt it de cei care nu au încredere în general în corectitudinea procesuluielectoral apreciind c , pentru a ob ine puterea, partidele politice din România pot aplicachiar ele, prin membrii lor în sec iile de votare, câte o tampil pe asemenea buletine.Interviurile realizate în cadrul acestui proiect de cercetare finalizat cu studiul de fa auar tat o tendin a personalit ilor de a nu avea încredere în modul în care se centralizeazvoturile inându-se cont i de aceste buletine albe, în sec iile de votare.

Pe de alt parte, în rândul popula iei informa ia a fost insuficient înaintea i în timpulcampaniei electorale, pentru alegerile parlamentare din 2008 (cu aceast ocazie s-a folositpentru prima dat acest sistem). Poate aceasta s fie o parte din explica ia pentruprocentul covâr itor al celor care au r spuns sondajului realizat cu prilejul studiului de faindicând c nu au folosit metoda votului alb.

În toat istoria post-decembrist a României niciun partid nu s-a limitat la perioada oficiala campaniei electorale (care poate fi de 30 sau 45 de zile, cu posibilitatea reducerii lajum tate pentru alegerile extraordinare). Cu cât aceasta este mai scurt în textul legii, cuatât devine mai evident faptul c partidele politice îi dep esc limitele. Prelungirea ei,datorit realit ilor de necontestat, trebuie analizat împreun cu partidele i identificatsolu ia cea mai potrivit i adaptat în acela i timp realit ii.

ă ă ă ă ă ăţ ţ

ă ă ăă ţ

ţ ăţă

ă ţă ăţ ăţ ţ

ă ţ ţ ăă

ă ă ţă ţă

ă

ă ă ă

ă ăă ă

ă ăţ ă ă ăţ ă ă ăţ

ş

ş

ş

ş

ş

ş

şş

ş ş

Conform recentului sondaj de opinie, 99% dintre responden i au declarat c nu au introdusbuletinul ne tampilat în urn . Tot 99% spun c nu au anulat con tient buletinul de vot.

ţ ăă ăş ş

Una dintre cele mai importanteprevederi ale legii se refer îns la întreruperea campaniei în audiovizual în weekend-uri,m sura îngr dind accesul votan ilor la informa ii pe considerentul unui puritanismexcesiv potrivit c ruia sfâr itul de s pt mân nu este potrivit pentru a discuta subiecte decampanie, ci pentru relaxare. La fel de discutabil este i m sura întreruperii campaniei cu24 de ore înaintea zilei vot rii, ca i când partidele ar ine cu adev rat cont de ea saucet enii ar putea s se decupleze total de la atmosfera campaniei.

Faptul c unele sec ii de votare nu sunt constant în acelea i loca ii de la un scrutin electoralla altul îngreuneaz orientarea cet enilor pe raza sec iei de votare. O alt precizareprive te pe românii din str in tate, cei care au de parcurs distan e suficient de lungi pân lasec ie, ceea ce îi demobilizeaz s mai participe. Nu de pu ine ori presa a prezentataglomera ia de la astfel de sec ii din str in tate, o parte dintre români nemaiapucând svoteze în timpul alocat zilei de vot, iar al ii pur i simplu renun ând.

În România se voteaz duminica. Alegerea zilei de duminic este considerat un factor cupoten ial de influen are a prezen ei la vot de c tre o parte important a anali tilor din

ă ăă ă ţ ţ

ă ă ă ăă ă

ă ţ ăăţ ă

ă ţ ţă ăţ ţ ă

ă ă ţ ăţ ă ă ţ

ţ ţ ă ă ăţ ţ

ă ăţ ţ ţ ă ă

şş

ş

ş

ş

ş

ş

Loca iile sec iilor de votare

Ziua vot rii

ţ ţ

ă

452 0 0 9

Page 47: Declinul Participarii La Vot in Rom

România, motiv pentru care, recentul sondaj realizat pe aceast tem de c tre IPP DATARESEARCH a întrebat popula ia despre acest lucru.

71% consider c duminica este cea mai bun zi pentru votare. Este interesant deremarcat i procentul celor care au spus c ar prefera o alt zi, sâmb ta - 13% sau chiar o zilucr toare - 13%, o informa ie util în dezbaterea privind m suri de stimulare a prezen ei lavot. Cei care au participat la sondaj ar fi dispu i s voteze într-o zi lucr toare pe care oa tept liber de la angajator (83% spun c ar participa la vot dac li s-ar acorda o zinelucr toare, pl tit ).

Autorii au insistat asupra elementelor prezentate mai sus apreciind c factorul institu ional- caracteristic organiz rii i desf ur rii alegerilor - are un impact deosebit de important încontextul fenomenului pierderii interesului românilor de a se mai prezenta la alegeri.Consider m c remedierea a cât mai multora dintre elementele prezentate în aceastsec iune va conduce în mod direct la cre terea interesului aleg torilor pentru fenomenulalegerilor.

Dintotdeauna, alegerile în România s-au desf urat într-o zi a weekend-ului (duminica). Pede alt parte, desf urarea alegerilor într-o zi precedat sau succedat de s rb torina ionale — cum a fost cazul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008 când a fostapropiat Zilei Na ionale a României (zi declarat oficial ca fiind nelucr toare) — are cusiguran un efect nefavorabil asupra ratei prezen ei la vot.

Alegerea unei zile de vot într-o zi sau în preajma unei zile de s rb toare sau chiar o zi încare se desf oar alte manifest ri sportive, culturale, de mare interes poate afecta însens negativ prezen a la vot.

Pe lâng acestea, survin i alte elemente incontrolabile cum ar fi starea meteorologic dinziua în care se desf oar alegerile sau din sezonul/anotimpul în care se desf oarcampania. Într-o zi ploioas , cu ninsoare, cu viscol, un num r mai mic de aleg tori vamerge la vot. Planificarea campaniei electorale în anotimpul de iarn , spre exemplu, nu vafavoriza deplas rile i întâlnirile personale ale candida ilor cu cet enii. Aceste elementeinfluen eaz participarea la vot în condi iile unei popula ii cu spirit civic foarte redus. Fade propunerea de introducere a votului prin coresponden pe care o vom dezbate maideparte, este de calculat în ce m sur aceasta nu îi va afecta/demobiliza pe cei care sedeplaseaz totu i la sec ia de votare.

O alt chestiune ce merit amintit aici, chiar dac ea nu poate fi influen at în vreun fel,este legat de diferen a de fus orar între aleg torii din ar fa de cei din str in tate. Îndiminea a zilei în care românul rezident în SUA trebuie s mearg la vot, în România dejase fac publice rezultatele exit-poll-urilor. Pentru unii dintre votan i aceast situa ie obiectivîi poate demobiliza. Pentru partide, cu siguran cei mai „interesan i” aleg tori sunt cei din

ri aflate pe acela i fus orar cu România.

ă ă ăţ

ă ă ăă ă ă

ă ţ ă ă ţă ă

ă ă ă ăă ă ă

ă ţă ă ă

ă ă ăţ ă

ăă ă ă ă ă ă

ţă ţ ă ă

ţă ţ

ă ăă ă ă

ţ

ă ăă ă ă ă

ă ă ăă

ă ţ ăţţ ă ţ ţ ţă

ţăă ă

ă ţ

ă ă ă ă ţ ăă ţ ă ţ ă ţă ă ă

ţ ă ăţ ă ţ ă

ţă ţ ăţă

ş

şş

ş ş

ş

şş

ş

şş ş

ş

ş

ş

Factori conjuncturali

46D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 48: Declinul Participarii La Vot in Rom

472 0 0 9

Factorul are în actualul context al ultimelor alegeri din România, avândtendin a de a deveni important. Din aceast perspectiv , autorii consider c factorul nutrebuie subestimat i analizat în continuare în cadrul cercet rilor de profil.

un oarecare rolţ ă ă ă ă

ăş

Factori informali

Exist un procent din num rul total al popula iei din România cu drept de vot care, pe unfond de nemul umire general fa de clasa politic , fa de institu ii i fa de lege, înclins cread c alegerile sunt în general fraudate. Declara iile unor politicieni, dar mai ales aleunor lideri de ONG i ale presei, profitând i de acces la canale de comunicare, careîncercau s acrediteze teza conform c reia alegerile sunt fraudate în România, au unimpact important în mediul social din România. Sunt cunoscute reac iile publice ale unoraprecia i comentatori ai spa iului politic care î i f ceau publice inten iile de a nu se prezentala vot, fiind con tien i c declara iile lor nu sunt ale unor cet eni obi nui i i c impactuleste major.

Presa/liderii de opinie/ONG-i tii care acrediteaz ideea c sistemul poate fi oricândfraudat, f r s ofere argumente în sprijinul afirma iilor pe care le fac sunt în opinia noastrfactori cu un impact direct asupra pierderii încrederii electoratului în sistemul public deorganizare a alegerilor. Politicienii în i i au încercat s acrediteze aceast tez , folosind-o în discursurile proprii menite s câ tige sprijinul popular. Cât anume au avut de câ tigat înplan politic, acest lucru i-l evalueaz singuri. Din punctul nostru de vedere, consecin eleau fost, chiar dac au avut impact incomparabil mai mic în raport cu al i factori, nefavorabilela nivelul general al încrederii în procesul electoral i în corectitudinea rezultateloracestuia.

Presta ia societ ii civile poate influen a nu numai în mod negativ dar i pozitiv prezen a lavot. Organiza iile neguvernamentale active în domeniu acceseaz fonduri pentru scopuldeclarat al încuraj rii particip rii la vot. Din p cate, în România este dificil de cuantificatimpactul campaniilor civice derulate de societatea civil .

Al turi de societatea civil mass-media are un rol important, incomparabil la nivelulimpactului cu cel al ONG-urilor, în materia încuraj rii particip rii la vot i implicit stimul riiinteresului pentru via a public i politic . În cursa pentru audien , de multe ori interesul dea ridica nivelul culturii civice al privitorilor r mâne pe un plan secund.

ă ă ţţ ă ţă ă ţă ţ ţă ă

ă ă ă ţ

ă ăţ

ţ ţ ă ţţ ă ţ ăţ ţ ă

ă ăă ă ă ţ ă

ă ă ăă

ă ţă ţ

ţ ăţ ţ ţţ ă

ă ă ăă

ă ăă ă ă

ţ ă ă ţăă

ş

ş ş

şş ş ş

ş

ş şş ş

ş

ş

ş

şş

39

40

41

39

40

41

Adev rul, Ion M. Ioni , , 1 septembrie2004; www.ziare.com, , 21 noiembrie 2008 („Asocia ia Pro Democra ia analizeazcu seriozitate i responsabilitate posibilitatea suspend rii procesului de observare a alegerilor”).

Poate c cel mai important moment de invocat îl reprezint alegerile preziden iale din 2004, când candidatul TraianB sescu al turi de consilierul s u Cozmin Gu au invocat în repetate rânduri fraudarea alegerilor prin intermediul soft-uluipus la dispozi ie de c tre Institutul Na ional de Statistic (INS) pentru centralizarea voturilor. Acuza iile nu s-au dovedit, oparte a popula iei a r mas cu sentimentul c o institu ie a statului, în cazul de fa INS, este poten ial implicat în favorizareaunui candidat modificând rezultatele de la urne. Institutul pentru Politici Publice a ar tat public c fraudarea alegerilor prinaceast metod nu a fost posibil . În timp, incidentul a fost uitat, dar consecin ele unor afirma ii care pot duce la pierdereaîncrederii în alegeri se resimt i ast zi.

Personalit ile intervievate au subliniat rolul major pe care îl au ONG-urile de a educa popula ia cu privire la sistemulelectoral, institu iile publice i rolul lor, dar i cu privire la importan a prezen ei lor la vot.

ă ţăţ ţ ă

ă

ă ă ţă ă ă ă

ţ ă ţ ă ţţ ă ă ţ ţă ţ ă

ă ăă ă ă ţ ţ

ă

ăţ ţţ ţ ţ

Ş ş ştafeta, suveica, excursioni tii, c ma a albastr - metode de fraudare a alegerilorRisc de fraud la alegerile din noiembrie

ă ăă

ş

ş

ş

ş ş

Page 49: Declinul Participarii La Vot in Rom

48D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Personalit ile intervievate în cadrul acestui proiect au accentuat faptul c presa, mai multdecât ONG-urile, are un rol major în stimularea cet enilor de a merge la vot, fiind unformator de opinie central .

ăţ ăăţ

42

În opinia autorilor, factorii considera i informali de c tre autori au doar într-o oarecarem sur la nivelul tendin ei generale de sc dere a interesului departicipare în alegeri în România. Eventuale efecte mai vizibile s-ar putea observa lanivelul tinerilor, dar afirma ia trebuie sus inut prin ulterioare studii de specialitate dedicatecercet rii influen ei asupra ratei de participare la vot. În opinia noastr , acest factor estesupra-apreciat în raport cu al i factori ce au concurat în ultimii ani la descre tereaparticip rii popula iei cu drept de vot în alegeri.

ţ ăă ă ţ ă

ţ ţ ăă ţ ă

ţă ţ

un rol determinant

ş

Cu siguran c lista factorilor care afecteaz desf urarea în cele mai bune condi ii ascrutinelor electorale poate continua. Ne manifest m îns speran a c autorit ilecompetente vor face tot posibilul pentru a reduce pe cât posibil manifestarea acestor factorisau a altora, cu impact direct asupra prezen ei la vot. Ierarhia poten ialului de influen are aacestor factori asupra prezen ei la urne a aleg torilor români stabilit de autorii studiului defa este asumat pornind de la coroborarea mai multor surse de informa ii care audeterminat, în final, trasarea unui diagnostic în acest sens: a a cum ar tam la începutulacestui studiu, prezen a a vot este, în esen , doar un indicator al unui fenomen socio-politic mai larg, în cazul de fa acela al degrad rii rela iei dintre partid i aleg tor.

Exist numeroase elemente — de la tendin a generalizat de a vorbi despre dezam girilegenerate de (lipsa de) oferte electorale viabile i pân la votul reactiv — care indic unfenomen accentuat de fractur între societate i una dintre formele de reprezentareinstitu ionalizate: partidul (ce teoretic ar trebui s înglobeze i s r spund unornevoi/interese din societate). Din p cate îns , partidele au ajuns ast zi, prin diversemecanisme, s func ioneze în paralel cu societatea; nemaifiind legitimate de suportulpublic, ci de al i factori (financiari, re ele de afaceri etc.), partidele tind din ce în ce mai mults devin o cast , inducând oamenilor obi nui i sentimentul invariabil al imposibilit ii de amai schimba aceast stare de fapt.

Asemenea derapaje acute de la rolul i misiunea pe care un sistem de partide ar trebui s leîndeplineasc într-o democra ie consolidat trebuie s reprezinte, pe termen mediu ilung, un semnal de alarm pentru partidele române ti ca institu ii, i nu ca grupuri restrânsede persoane sau lideri, în m sura în care apreciem c democra ia reprezentativpluripartidist este în continuare o form viabil de organizare pentru societatearomâneasc .

ţă ă ă ă ţă ă ţ ă ăţ

ţ ţ ţţ ă ă

ţă ă ţă

ţ ţăţă ă ţ ă

ă ţ ă ăă ă

ăţ ă ă ă ă

ă ă ăă ţţ ţ

ă ă ă ţ ăţă

ăă ţ ă ă

ă ţă ă ţ ă

ă ă ăă

ş

ş

ş

şş

ş

ş

şş

ş ş

42Pe de alt parte, un autor cunoscut pentru studiile sale în sfera particip rii democratice, Robert Putnam apreciaz c

sc derea particip rii civice se datoreaz televiziunii care reduce interac iunea social , implicit implicarea în via a comunit iii participarea la vot (Putnam, Robert, , editura Polirom,

Ia i, 2001). De i analiza este raportat la realit ile existente în Italia, nu putem exclude complet un astfel de factorperturbator al particip rii cet enilor la vot.

ă ă ă ăă ă ă ţ ă ţ ăţ

ă ăţă ăţ

şş ş

Cum func ioneaz democra ia? Tradi iile civice ale Italiei moderneţ ă ţ ţ

Page 50: Declinul Participarii La Vot in Rom

492 0 0 9

7.

Nevoia de relegitimare a partidelor ca forme institu ionalizatede reprezentare a societ ii

Document rile, interviurile i studiul datelor realizate în contextul analizei de fa nedetermin s apreciem c m surile privind cre terea particip rii la vot trebuie s in contde urm toarele.

Pierderea credibilit ii partidelor nu mai reprezint o surpriz pentru nimeni. Nu trebuieîns tratat ca o fatalitate c ci evolu ia democra iei din România depinde în modsubstan ial de calitatea i implicit de sus inerea liderilor politici de c tre partide isimpatizan ii acestora. Influen a în cre tere a partidelor, pân la de-juridizarea statuluicare devine o practic a partidelor i a clientelei lor sociale trebuie s devin în prezentfactorul care genereaz reformele politice din societate, de care avem urgent nevoiepentru redobândirea încrederii aleg torilor în valorile democra iei. Rolul partidelor nutrebuie s fie acela de a se substitui institu iilor statului, asemenea practici suntreminiscen ele unui sistem totalitarist care nu f cea diferen a între sistemul public i celpolitic. Riscul este prezent i ast zi, diferen a este aceea c sferele de influen i implicitautoritatea asupra unor sectoare ale vie ii publice sunt împ r ite între dou sau mai multepartide.

Calitatea politicienilor promova i de partide i (in)capacitatea lor de a se angaja în proiectepolitice care s marcheze con tiin a public sunt, de asemenea, argumente care sus inteza decredibiliz rii, de aici i recomandarea autorilor pentru profesionalizarea politicii decadre a partidelor i eliminarea practicilor de tip racol ri de la competitori de pe scenapolitic - mecanisme care nu fac altceva decât s acutizeze percep ia unui oportunismgeneralizat la nivelul întregii clase politice.

Comportamentul partidelor afecteaz nivelul de interes al aleg torilor. Faptul c numai45% dintre responden ii sondajului na ional realizat de IPP DATA RESEARCH, cu prilejulacestui studiu, declar c sunt pu in interesa i de politic , ar trebui s constituie un semnalde alarm pentru liderii partidelor din România, cei care au posibilitatea, în prezent, de aevalua cauzele interne i de performan politic . Presta ia unei p r i prea mari dintrepoliticienii activi din România r mâne „nepenalizat ” de aleg tori, ace tia preferând srenun e la a se mai interesa/implica în via a public i politic . To i actorii vie ii politicetrebuie s recunoasc realitatea conform c reia, cu cât participarea la vot este maisc zut , cu atât rezultatele scrutinului electoral sunt mai pu in previzibile i pot genera, a acum am ar tat anterior, dezechilibre.

Responsabilizarea partidelor politice este un fenomen ce trebuie început din interiorulpartidelor, eventual cu unele stimulente venite dinspre cadrul legal cum ar fi cuantificarea

Concluzii şi recomandări generalepentru creşterea prezenţei la vot

ă ţăă ă ă ă ă ă ţ ă

ă

ăţ ă ăă ă ă ţ ţ

ţ ţ ăţ ţ ă

ă ă ăă ă

ă ţă ţ

ţ ă ţă ţ ă ţă

ţ ă ţ ă

ţă ţ ă ţ

ăă

ă ă ţ

ă ă ăţ ţ

ă ă ţ ţ ă ăă

ţă ă ţ ă ţă ă ă ă

ţ ţ ă ă ţ ţă ă ă

ă ă ţă

şş

ş şş

ş

şş ş

şş

şş

şş

ş

ş ş

ţăţ

43

43Barbu Daniel, , Editura Nemira, Bucure ti, 1999RepublicaAbsentă ş

Page 51: Declinul Participarii La Vot in Rom

50D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

mai strict a voturilor partidelor în rela ie cu suma de bani pe care o primesc din subven ii.Fiecare vot poate însemna un procent în plus la veniturile partidelor. poate fisolu ia pentru reformarea partidelor în direc ia performan ei de a mobiliza cât mai mul ialeg tori la urne - idee promovat de Institutul pentru Politici Publice înc din 2006. Prinfaptul c aleg torul ar ti c fiecare vot acordat unui partid reprezint , în egal m sur , iun gir dat pentru ca respectivul partid s primeasc o subven ie de la stat, propor ional cusprijinul popular pe care îl ob ine, va induce automat sentimentul unei mai mariresponsabilit i fa de actul de a alege.

ă ţ ţ

ţ ţ ţ ţă ă ă

ă ă ă ă ă ă ăă ă ţ ţ ă

ţăţ ţă

1 vot - 1 leu

ş ş

Sumele primite de la stat nu ar mai fi împ r itepropor ional fa de rezultat ci suma primit va ine cont de performan a electoral concretîn raport cu ceilal i candida i i mai ales în raport cu propria performan .Astfel partidele dinRomânia vor fi mai motivate s câ tige cât mai multe voturi, fiecare dintre acesteaajungând s conteze. De i anali ti renumi i din România v d în continuare ineficien apartidelor , apreciind c ele au asigurat func ionarea regimului democratic pluralist f rîns s poat contribui la buna lui func ionare, partidele r mân importante pentru c eletrebuie s sus in m suri ferme prin care publicul s poat fi sprijinit s participe la vot, f reforturi costisitoare la care nu este dispus.

Nu în ultimul rând, legat de comportamentul partidelor, conflictele politice nu întotdeaunamobilizeaz publicul din România, acesta ajungând s cread c mediul politic nu poate fipropice g sirii de solu ii optime pentru societate.

Solu ia pe care autorii o v d este ca partidele s accepte într-adev r s fac o evaluareradical a tuturor aspectelor care definesc partidul ca structur institu ionalizat dereprezentare a societ ii: m rimea partidelor ca atare (num r de membri) i a suportuluipopular (simpatizan i), decelarea profilului votan ilor conjuncturali ai partidului iîncercarea de a-i converti în categoria simpatizan ilor, reformarea politicii de cadre prinanaliza performan elor liderilor politici i promovarea acelora care probeaz capacitateprofesional , dar i suport popular, repozi ionarea pe axa politic prin auto-definireideologic . Societatea româneasc poate fi marcat în prezent de un nivel sc zut decultur politic dar factorul schimb rii îl constituie tot partidele politice. Nemul umirea unuilarg segment al popula iei din România fa de întreg sistemul politic — o realitate a zilelornoastre surprins de toate sondajele politice din ultimii ani — nu trebuie ignorat pâncând, prin apari ia unei oferte politice anti-sistem, aceasta se va reorienta în alt direc ie .

Cu toate c exist în rândul partidelor, dar i în afara lor, în mediul academic, între ONG-urii în pres , persoane care s-au specializat în domeniul electoral, nu exist o preocupare de

a sistematiza opiniile formate în urma scrutinelor care au avut loc în România dup 1989.Studiul de fa nu are preten ia s reu easc un asemenea demers, dar î i propune s

ă ţţ ţă ă ţ ţ ă ă

ţ ţ ţăă

ă ţ ă ţă ţ ă ă

ă ă ă ţ ă ăă ţ ă ă ă ă ă ă ă

ă ă ă ăă ţ

ţ ă ă ă ă ăă ă ţ ă

ăţ ă ăţ ţ

ţţ ă

ă ţ ăă ă ă ă

ă ă ă ţţ ţă

ă ă ăţ ă ţ

ă ăă ă

ăţă ţ ă ă ă

şş

ş ş

şş

şş

şş

ş ş

44

45

ăVersatilitatea i impredictibilitatea cadrului legalcare reglementeaz alegerile în România

ş

44

45

Radu,Alexandru, , Editura Ion Cristoiu, Bucure ti, 2000

Vezi în continuare i Preda, Cristian i Soare, Sorina, , Bucure ti, 2008 („Din p cate nu putem ti cu precizie dac dezam girea civic este rezultatul apatiei sau, dimpotriv , al unui sentimentcontestatar care nu i-a g sit înc o form de contestatare”).

Nevoia de schimbare, un deceniu de pluripartidism în România

Regimul, Partidele i Sistemul Politic din România

ş

ş ş şş

ş

şă ă ă ă ă

ă ă ă

Page 52: Declinul Participarii La Vot in Rom

contribuie la stimularea unei dezbateri despre m surile generale de reform în domeniulmanagementului electoral. Autorii acestui studiu au plecat de la premisa necesit ii g siriide urgen a unor solu ii legislative, institu ionale i practice pân la urm , pentru caactualul nivel al particip rii la vot s nu ating o cot de alarm care s afecteze echilibrulpolitic. Câteva direc ii de discu ie pentru o asemenea dezbatere, ce apreciem c trebuieînceput cât mai curând (autorii sunt împotriva practicii din România de a avansa i adoptasolu ii legislative în ultimul moment, înaintea unui tur de scrutin, considerând c una dintreproblemele de fond ale sistemului politic ine exact de faptul c în primul rând cadrul legalnu este stabil iar schimb rile nu sunt predictibile) ar ine de urm toarele elemente.

ă ăăţ ă

ţă ţ ţ ă ăă ă ă ă ă ă

ţ ţ ăă

ţ ăţ ă

ă ţ ă

ş

ş

O parte din temele de mai jos au fost deja invocate în capitolul anterior privind Factori ce inde organizarea alegerilor în România, ace tia reie ind din analiza (interviuri, sondaje,studierea rapoartelor în domeniu) efectuat cu prilejul acestui studiu.

A fost una dintre cele mai dezb tute propuneri în contextul realiz rii acestui studiu, cei carei-au exprimat opiniile fa de aceast poten ial solu ie argumentând nevoia unei sporite

capacit i tehnice de organizare a alegerilor în România. Votul prin coresponden poate fipus în practic prin folosirea metodelor clasice - po t sau prin internet, între cele douexistând diferen e atât din punct de vedere al costurilor cât i al posibilit ilor de penetrarela acest moment (un procent înc sc zut din popula ia cu drept de vot are acces lainternet). Chiar dac unele personalit i intervievate au atras aten ia asupra pericolului dea se organiza sec ii de votare la care s se prezinte un mic procent de aleg tori, majoritateapreferând, din comoditate, s opteze pentru expedierea votului prin po t , opinia unanima fost c nu se poate ignora mobilitatea popula iei i modul de via curent din România.Românii se deplaseaz prin natura serviciului, a problemelor i preocup rilor personale dince în ce mai mult atât pe teritoriul României cât i în afara acestuia, inclusiv în zilele în carese organizeaz alegeri. Ei nu pot fi prezen i fizic în localitatea de re edin iar unii dintre eiar putea fi interesa i s participe i la vot. Nu este o surpriz în acest sens s men ion mfaptul c cei care se declar în favoarea aceste op iuni sunt din mediul urban.

Introducerea posibilit ii de a vota de la distan (prin coresponden sau electronic),concomitent cu punerea la punct a tuturor condi iilor de siguran , poate fi o solu ie care sduc la cre terea particip rii la vot a unui important segment de aleg tori, activi, obi nui is c l toreasc în ar sau în str in tate . Literatura de specialitate consider casemenea m suri conduc la posibilitatea sporit a partidelor de a î i mobiliza electoratul.Votul exprimat de la distan permite prelungirea perioadei de vot întrucât aleg torii pottrimite op iunea lor prin po t sau electronic, înainte de ziua efectiv a vot rii, plicul

ţ

ă

ă ăţă ă ţ ă ţ

ăţ ţăă ă ă

ţ ăţă ă ţ

ă ăţ ţţ ă ă

ă ă ăă ţ ţă

ă ă

ă ţ ţăţ ă ă ă ţ ă

ă ă ţ

ăţ ţă ţăţ ţă ţ ă

ă ă ă ţă ă ă ă ţ ă ă ă ă ă

ă ăţă ă

ţ ă ă ă

ş ş

ş

şş

şş

şş

şş

ş ş

ş

ş

• I înntroducerea lege a posibilităţii de a se vota de la distanţă

46

46În România au fost organizate diverse dezbateri i conferin e interna ionale (spre exemplu “Asigurarea securit ii

alegerilor.A17-a conferin anual aAsocia iei Oficialilor Electorali din Europa”, Constan a, 11-13 septembrie 2008) pe temavotului electronic sau e-voting-ului, cum este denumit. La momentul actual state precum Elve ia (2003), Belgia (1999),Brazilia (2000), Canada (din 1990 în câteva ora e), Estonia (2005), Fran a (2003), Marea Britanie (2000) folosesc sistemul e-voting. Exist de asemenea multiple companii care ofer servicii de e-voting. În statele care au adoptat acest sistem a fostvizibil cre terea particip rii la vot; spre exemplu în Marea Britanie pilotarea acestui sistem a dovedit o cre tere a particip riicet enilor cu 3,5 - 5%.

ş

ş

ş ş

ţ ţ ăţţă ă ţ ţ

ţţ

ă ăă ă ă

ăţ

512 0 0 9

Page 53: Declinul Participarii La Vot in Rom

52D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

con inând buletinul de vot, acesta fiind deschis exclusiv în ziua vot rii i luat în considerareîn procesul de num rare din sec ie. O asemenea m sur ar trebui înso it de cea dedesfiin are a urnelor mobile, astfel degrevându-se organizatorii alegerilor de acestesarcini costisitoare ca timp i resurse, din ziua vot rii.

În final, nu putem ignora efectul invers al introducerii unei asemenea m suri i care ine dedificultatea de a verifica corectitudinea datelor înregistrate. Curtea Constitu ional aGermaniei considera recent c votul electronic este neconstitu ional pentru ca nu poateasigura transparen a i accesibilitatea, principii de baz într-un sistem democratic.

ţ ăă ţ ă ă ţ ă

ţă

ă ţţ ă

ă ţţ ă

ş

ş

ş

ş

Totu i autorii acestui studiu recomand introducerea votului de la distan apreciind caacesta ar contribui în mod direct la cre terea num rului de votan i neafectând substan ialnici interesul de a se prezenta la urne al aleg torilor care în mod tradi ional se deplaseazla sec ie pentru a vota. Recomand m folosirea votului prin po t în ar (vot mai pu incontestat în acest moment) i a votului electronic în afara grani elor României, acestem suri fiind necesar a se înso i de o foarte bun organizare i de m suri de securitateadecvate.

şş

şş

ş

ă ţăă ţ ţ

ă ţ ăţ ă ă ţ ă ţ

ţă ţ ă ă

• ncluderea op iunii în buletinul de vot

Dintre cele dou variante: i op iunea , autorii o prefer pe cea de-a doua pentru a evita orice suspiciune de fraudare a rezultatelor prin manipularea voturilorl sate f r o op iune expres . Sugestia este sus inut i de rezultatele sondajului de opiniena ional realizat cu prilejul acestei cercet ri: 99% dintre responden i au declarat c nu auintrodus în urn , cu prilejul recentelor alegeri parlamentare din noiembrie 2008, buletinulde vot ne tampilat (vot alb). Una dintre cauzele care pot explica un asemenea procentcovâr itor de votan i care nu au folosit op iunea dat acum de lege poate ine de lipsa lor deîncredere i faptul c un astfel de buletin de vot poate fi manipulat, la momentul centraliz riivoturilor.

I ţ

ă ţ ă

ă ă ă ţ ă ţ ăţ ă ţ ă

ă

ţ ţ ă ţă ă

Ar putea fi o solu ie care s asigure o mai mare încredere societ ii cum c aceia care înprincipiu doresc s participe la alegeri dar nu sunt mul umi i de oferta partidelor, potcomunica acest lucru în mod expres . Actuala m sur prin care opinia acestor aleg torinemul umi i se exprim prin introducerea, în urn , a buletinului de vot f r tampil pevreun candidat, este considerat ca fiind u or de manipulat de c tre cei care manifest oîncredere mai redus în corectitudinea procesului electoral. Posibilitatea de a punetampila pe una dintre op iunile din buletin, denumit Niciun candidat, le poate conferi un

grad de siguran asupra votului exprimat .

Niciun candidat

Vot alb Niciun candidat

ţ ă ăţ ăă ţ ţ

ă ă ăţ ţ ă ă ă ă ă

ă ă ăă

ţ ăţă

47

48

şş

ş

ş

ş

şş

ş

47

48

State precum Fran a SUA (în Nevada), Ucraina, folosesc deja aceast metod de exercitare a nemul umirii fa decandida i - vezi studiul IPP -Alegerile locale 2008, disponibil la www.ipp.ro.

Personalit ile intervievate au privit foarte diferit aceast propunere. Partidele au fost extrem de re inute, apreciind c oasemenea op iune (Nici un candidat) ar conduce la pierderea i mai mult a încrederii în clasa politic , ar negativiza un procescare ar trebui s conduc c tre selectarea unor lideri care s vin la conducere. Al ii au argumentat c o prezen sc zut acet enilor la vot reprezint în sine un mijloc de protest fa de clasa politic i/sau fa de candida ii propu i. Din punctulautorilor de vedere, propunerea trebuie dezb tut în cadrul partidelor având un poten ial de cre terea a interesuluicet enilor fa de alegeri.

ţ ă ă ţ ţăţ

ăţ ă ţ ăţ ăă ă ă ă ă ţ ă ţă ă ă

ăţ ă ţă ă ţă ţă ă ţ

ăţ ţă

ş

ş şş

Page 54: Declinul Participarii La Vot in Rom

532 0 0 9

98% dintre responden i mai sus in c nu au anulat con tient buletinul de vot cu prilejulultimelor alegeri. 1% dintre cei care au r spuns D la aceast întrebare, au declarat c nule-a pl cut nici un candidat.

himbarea zilei vot rii de duminic într-una a s pt mânii

Date fiind condi iile actuale din România în care nivelul particip rii la vot a ajuns atât desc zut în special datorit lipsei de interes mai ales a tinerilor i a segmentelor active dinsocietate, autorii sus in schimbarea zilei vot rii din cea de duminic într-o zi lucr toare dins pt mân .

Totu i, conform sondajului de opinie realizat, 71% dintre responden i prefera ca alegeriles se desf oare în continuare duminica, iar 13% ar prefera ca ele s fie sâmb ta.

redictibilitatea zilei vot rii

Autorii sunt a adar în favoarea acestei sugestii.

ţ ţ ăă A ă ă

ă

Sc ă ă ă ă

ţ ăă ă

ţ ă ă ăă ă ă

ţă ă ă ă

P ă

ş

ş

şş

ş

În fa a realit ilor privind comportamentul social al românilor din ultimii ani, schimbarea zileivot rii într-una a s pt mânii poate fi o solu ie care s conduc la cre terea particip rii lavot. Unele personalit i din partidele politice cu care autorii au organizat interviuri încontextul acestui studiu apreciau c „România nu este preg tit pentru o asemeneadecizie.” Totu i, consider m c m sura trebuie analizat într-un context mai larg. Pentrupartidele de dreapta, propunerea ar putea fi util i interesant prin atragerea la vot a unuisegment de aleg tori activi, obi nui i s aib activit i complexe în timpul s pt mânii, astfelîncât s se relaxeze în weekend.

Programarea alegerilor într-o zi a s pt mânii simultan cu oferirea unei zile libere de c treangajatori ar putea constitui o m sur prin care un segment important al electoratuluipoate fi stimulat s mearg mai mult la vot. Actuala m sur depinde îns i de adoptareaalteia, la care ne-am referit mai sus, anume votul prin coresponden i stabilirea regulii dea se putea vota în orice localitate, i nu numai în cea de domiciliu.

Pentru partide i pentru to i cei interesa i în procesul electoral, nu exist informa ie maia teptat ca ziua alegerilor. Aceasta este stabilit de c tre Guvern. Propunerea stabilirii înlegisla ia electoral a unor momente/date precise/fixe de organizare a alegerilor aduce ungrad de predictibilitate de care to i actorii politici trebuie s beneficieze. În plus, posibilitateade tergiversare a datei alegerilor de c tre Guvern ar putea fi eliminat .

Organizarea diferitelor evenimente la nivel general sau chiar personal se poate face maibine inându-se cont de cunoscuta dat a desf ur rii alegerilor ceea ce poate avea caimpact cre terea num rului celor care particip la urne.

ţ ăţă ă ă ţ ă ă ă

ăţă ă ă

ă ă ă ăă ă

ă ţ ă ă ăţ ă ăă

ă ă ăă ă

ă ă ă ă ăţă

ţ ţ ă ţă ă ă

ţ ăţ ă

ă ă

ţ ă ă ăă ă

ş

şş

ş

şş

ş

şş

şş

Page 55: Declinul Participarii La Vot in Rom

54D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

V

ăţ

ă ă ă ăţ ă ă ă ţ

ă ţ ă ăă

D ă ă

ă ă ă ăă ă ă

ă ă ăăţ ă ă

ţ ăă ţ ţ ţ ă ă ă ăă ă

otul obligatoriu

Autorii nu recomand , în acest moment, folosirea votului obligatoriu în România. Nici 50%dintre responden ii la sondajul de opinie realizat în contextul prezentului studiu nu ar fi deacord cu aceast m sur . Totu i 43% spun c ar fi de acord. Potrivit datelor, a a cum era dea teptat, sus in torii acestei m suri sunt cei ce particip foarte des la vot, sunt interesa i depolitic i de alegeri. Opozan ii acestei m suri sunt mai degrab cei cu venituri mici i caretr iesc în mediul urban.

esf urarea alegerilor pe perioada a dou zile

La acest moment în România, autorii apreciaz c o asemenea m sur nu ar conduce lacre terea particip rii la vot în România. În eventualitatea adopt rii ei, recomand m caprima s fie duminica astfel ca numai cea de-a doua s fie lucr toare, nebulversându-seprogramul de activit i s pt mânal. De invocat ar fi, în acest context, i rezultatelerecentului sondaj de opinie na ional realizat în cadrul prezentului studiu, din care observ mc 83% dintre responden i ar fi mul umi i dac li s-ar acorda o zi liber pl tit , în timpuls pt mâni pentru a merge la vot.

Aă ă

ţ

ţ ăţ ă ţ ăă ăţ ă

ţţ ă

ă ă ăă ă

ţ ă ţ ă ăă ă ţ

ţ ă ăă ă ă

ăă ţă ă

ţ ţ ţ ăţ ţ

ţ ă ă ă

constituit una dintre cele mai disputate teme interviurile organizate cu prilejul acestuistudiu. registrarea prealabil la vot a fost apreciat ca incorporând un aspect deconstrângere cu poten iale efecte adverse pentru participarea la vot din România.

Extrem de pu ine personalit i au fost de acord s ia în discu ie ideea argumentând c ,m sura obligativit ii votului, nu ar contribui în nici un fel la cre terea particip rii la vot,afectând în plan general popula ia României pentru care câ tigarea dreptului de a vota areprezentat unul dintre cele mai evidente câ tiguri de la Revolu ia din 1989. Dup cumsugereaz denumirea, acest tip de vot se refer la obligativitatea prezent rii la vot, în cazcontrar i în lipsa unui motiv întemeiat, pl tindu-se o amend .

Prelungirea programului sec iilor de votare nu reprezint o condi ie suficient i necesarpentru cre terea particip rii la vot. Teoretic poate fi un factor care s influen eze procentulabsenteismului. Unii lideri de opinie s-au i pronun at pe aceast tem , manifestându- irezerva c prelungirea vot rii pe durata a dou zile ar putea determina o cre tere a rateiparticip rii la vot. S-au invocat anterioarele alegeri pentru Parlamentul European în care,pe durata a dou zile, nu s-a înregistrat o prezen la vot consistent . În plus, în actualelecondi ii financiare interne i interna ionale, sus inerea alegerilor pe durata a dou zile, cuimplicare de costuri relative la func ionarea sec iilor de votare, ar putea genera un efectindirect negativ la nivelul popula iei care s se îndep rteze i mai mult de clasa politic ide Guvernul ce ia decizii costisitoare pentru bugetul public.

şş

ş

ş

şş

ş şş

ş

ş ş

49

ş şş

ş ş

ş

ş

ş

49Aceast practic este aplicat în Argentina, Australia, Germania Belgia, Italia i Mexic. În astfel de state, ce au dezvoltat o

lege privind votul obligatoriu, fiecare cet ean trebuie s se înregistreze i s se prezinte la o sec ie de votare. PolitologiiLouis Massicotte,Andre Blais iAntoine Yoshinaka care studiaz ri în care votul este obligatoriu, estimeaz c acest sistemcre te participarea la alegeri cu 8 - 15%. Cre terea apare cel mai des în rândul celor care nu voteaz în mod obi nuit mai alesîn rândul oamenilor s raci i mai pu in educa i.

ă ă ăăţ ă ă ţ

ă ţă ă ăă

ă ţ ţ

şş

şş ş ş

ş

Page 56: Declinul Participarii La Vot in Rom

552 0 0 9

V

ă ă ă ă ăă ă ă

ă ă ă ă ăă ă ă

P

ă ăţ ă ă ă ă ă

ţ ă

ă ă ă

otul anticipat

Autorii apreciaz c România nu a atins înc un nivel de organizare satisf c tor pentru apune în practic aceast solicitare i nici nu exist un climat de încredere general încât oasemenea propune pus în practic s nu fie contestat sfâr ind prin a nu fi utilizat dec tre aleg tori. De aceea nu o recomand m, metoda purtând riscul de a genera abuzuri înprezent.

relungirea duratei campaniei electorale

Autorii sunt de p rere c durata în sine a campaniei nu aduce un beneficiu în sensulprezen ei la vot i de aceea nu recomand aceast m sur . Totu i, autorii recomandmodificarea prevederii din lege privind data de anun are a candidaturilor care s fie cât maiaproape de începerea campaniei electorale propriu-zise dând astfel posibilitateaaleg torilor s afle cât mai multe lucruri de la cei care le solicit votul.

Pă ă

ăă ţă

ăţ ţ

ă ă ă ăă ă

ţă

ţ ă ţ ă ă ă ă ăă ă ţ ă ă ţă ă

3 ţ ţţ ă ă

ă ăă ţ ă

ţţ ă ă ă ă ă

ă ă ăă ă ă ă ă

ţ ă ă ă ţţ ţ

unerea la punct a tuturor aspectelor organizatorice ar mai putea permite i folosireametodei votului anticipat, o metod prin care aleg torii ce nu se pot prezenta la urne în ziuaalegerilor î i pot exercita votul într-o zi/mai multe zile, înainte de ziua propriu-zis ascrutinului. Votul anticipat se practic în ri cu un sistem de vot extrem de bine pus lapunct, el putându-se desf ura prin intermediul tehnicilor electronice (spre exemplu prin e-mail) sau în anumite loca ii anterior stabilite precum prefecturi sau chiar sedii de poli ie.Perioada de timp alocat vot rii anticipate difer de la stat la stat (în Suedia de pild , sepermite votul anticipat pe durata întregii s pt mâni dinaintea alegerilor, în oricare dintreloca iile de vot prestabilite). State precum Suedia, Canada, Belarus, SUA, etc. folosescacest mecanism de vot pentru a facilita exercitarea dreptului la vot de c tre o parte cât maimare a popula iei. Evalu rile interna ionale arat totu i c aceast metod nu l rge teneap rat baza electoral ci repozi ioneaz aleg torii fa de oferta politic .

0 sau 45 de zile, conform declara iilor unora dintre candida ii din toate tipurile de alegeridin România par a nu fi suficiente pentru un candidat ce inten ioneaz s abordezealeg torii cu cele mai democratice metode la îndemân . Începerea campaniei electoralecu mult înaintea datei oficiale stabilite de cadrul legal determin pe unii candida i sreclame necesitatea prelungirii duratei campaniei electorale. Opozan ii acestei propuneriatrag aten ia c , în România, un politician desf oar o continu campanie electoral ,nerezumându-se la durata oficial prev zut în lege, ceea ce face ca toat dezbatereadespre prelungirea duratei campaniei cu înc câteva s pt mâni s fie inoportun .

Cadrul institu ional r mâne deficitar, prin nepunerea în practic a m surilor i obliga iilorstipulate de lege. Institu iile statului român nu î i îndeplinesc obliga ia de a pune la

ş

ş

ş

ş ş

ş

şş

şş

ş ş

Presta ia nesatisf c toare, ineficient a institu iilor publice mandatates contribuie la crearea unui climat de cunoa tere a procesului electoralîn România

ţ ă ă ă ţă ş

Page 57: Declinul Participarii La Vot in Rom

56D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

dispozi ia aleg torilor un cadru de organizare în care s se observe toate m surile menites asigure siguran a votului. Modul de organizare adeseori impropriu se r sfrânge asuprainteresului oamenilor pentru a se prezenta la vot. În acest context, Autoritatea ElectoralPermanent este în continuare o institu ie ineficient . Nu are autoritatea necesar întreinstitu iile ce contribuie, prin rolul lor specific, la organizarea i sus inerea alegerilor.R spunderea pe care o poart nu trebuie limitat la perioada desf ur rii campaniei sau azilei vot rii. Principala sa misiune, aceea de a identifica eventuale tare în sistemul legislativsau în organizarea alegerilor, înainte ca scrutinul s se organizeze i propunerea de solu iiprin care s creasc gradul de informare, i implicit de interes, fa de procesul electoraleste ignorat în continuare, de o manier condamnabil , de c treAEP.

Recomandarea autorilor se îndreapt c tre evaluarea drastic a presta iei Autorit ii cuscopul numirii unei noi conduceri, credibile, cu experien în management electoral. Numaiîn aceste condi ii, recunoa terea autorit ii sale va permite conlucrarea cu alte institu ii,pentru asigurarea unui climat propice inform rii electoratului.

Atragem aten ia asupra faptului c rolul principal în direc ia cre terii particip rii la vot pecare statul îl are într-o societate democratic este acela de a asigura toate premisele decorectitudine i siguran a votului. Poate mai mult decât campanii publice (prin pres ) cuun slogan menit s atrag aten ia aleg torilor cu privire la importan a particip rii la vot,institu iile statului trebuie s aib toat grija ca aleg torul s doreasc s participe la urneîn condi ii de siguran . F r aceast preocupare pentru redobândirea încrederii, oriceefort al mediului politic i al societ ii în ansamblu nu ar fi în zadar iar trend-ul sc deriiparticip rii la vot va fi i mai sever.

Toate opiniile exprimate în lunile premerg toare redact rii acestui studiu s-au îndreptatc tre nivelul de cultur civic apreciat ca fiind extrem de sc zut în societatearomâneasc . ONG-urile i presa au fost considerate ca având o parte din vin , dar icoala care nu respect obliga ia de a sus ine ore de educa ie civic cu adev rat eficiente.

În multe dintre institu iile de înv mânt din România, orele de educa ie civic nu sunt ceeace ar trebui s fie. Consecin a pe termen mediu i lung a acestei situa ii ne va costa pe to ifoarte mult. Din acest considerent, studiul de fa apreciaz c Ministerul Educa iei vatrebui s î i asume pe viitor pierderea interesului tinerilor pentru a participa la via a publicdac orele de educa ie civic sau presta ia profesorilor nu se vor adapta c treresponsabilizarea tinerei genera ii.

ţ ă ă ăă ţ ă

ăă ţ ă ă

ţ ţă ă ă ă ă

ăă ţ

ă ă ţăă ă ă ă

ă ă ă ţ ăţţă

ţ ăţ ţă

ţ ă ţ ăă

ţă ăă ă ţ ă ţ ă

ţ ă ă ă ă ă ă ăţ ţă ă ă ă

ăţ ăă

ă ăă ă ă ă ă

ă ăă ţ ţ ţ ă ă

ţ ăţă ţ ăă ţ ţ ţ

ţă ă ă ţă ţ ă

ă ţ ă ţ ăţ

şş

şş

ş

ş

ş

şş

ş şş

ş

ş

Lec iile de cultur civic din unit ile de înv mânt trebuie sus inute cu tot interesul,ministerul de resort fiind necesar a se implica mai mult în aceast direc ie inclusiv prin

ţ ă ă ăţ ăţă ţă ţ

promovarea de sanc iuni pentru cei care nu le efectueaz concomitent cu sus inerea unormanuale i a unor module de predare eficiente i atractive, pe grupe de vârste.

ţ ă ţş ş

Nivelul de cultur civic în sc dere în pofida unor m surieduca ionale i a eforturilor societ ii civile care s-a implicat înultimii ani în acest domeniu

ă ă ă ăţ ăţş

Page 58: Declinul Participarii La Vot in Rom

O cercetare aprofundat pe aceast tem trebuie ini iat cât mai curând în România.

Atât institu iile publice cât i organiza iile presei ar trebui s evalueze obiectiv care a fostimpactul emisiunilor de profil organizate în perioada electoral de anul trecut. În planprioritar i în cadrul larg al demersurilor pentru informarea aleg torilor, ar trebui evaluatpresta ia institu iilor de pres în contextul reglement rii, de c tre CNA, cu prilejul alegerilorparlamentare 2008, a regimului de plat pentru apari ia candida ilor la televiziuni. Opreocupare în acest sens trebuie s o aib în primul rând CNA, dar iAEP c ci colaborareainterinstitu ional trebuie s func ioneze nu numai cu prilejul alegerilor.

***

ă ă ă ţ ă

ţ ţ ăăă ă

ţ ţ ă ă ăă ţ ţ

ă ă ăţ ă ă ţ

Î ăţ ţ ţ ţ

ă ă ă ă ţăţ ă ă

ţ ţ ăă ăţ

ăă

ţ ă ă ă ă ă ăăţ

ăţă ţ

ţ ţă ăţ

ă ţ ţ ăăţ

ă

ă ţă ă

ă ă ăţ ă ţ

ă ţţ ă ă ă

ţ ă ţă ă ţă ă ţ ă

ă ţ ţ ăă ă

n ce prive te rolul presei în România, aceasta reprezint unul dintre cele mai puternicecanale de difuzare a informa iilor. Ob inerea audien ei i competi ia dintre canalele mediaimportante nu trebuie îns s devin singurul obiectiv în cadrul larg al inform rii popula ieiîn contextul alegerilor. Principiul utilit ii publice i al inform rii obiective ar trebui s dominespa iul presei din ara noastr , cu atât mai mult în momente deosebit de importante cumsunt alegerile i în contextul sc derii interesului cet enilor pentru procesul electoral. Dinp cate, în raport cu alegerile din ultimii ani, presa nu a contribuit cu toate resursele pentruinformarea corespunz toare a electoratului. Acest lucru pe fondul unui comportament alcandida ilor orientat excesiv c tre o logic mediatic decât c tre una politic autentic ,precum i al unor afinit i directe între anumite trusturi media i partide.

Presa poate fi un vector fundamental în sprijinirea/descurajarea cet enilor de a participala vot, în m sura în care aceste mesaje apar in unor formatori de opinie care nu suntpercepu i ca aservi i unui anumit segment al spectrului politic. Promovarea unor campaniide informare obiective i concrete cu privire la anumite m suri adoptate de autorit i,schimb ri anticipate la nivel politic i institu ional, rolul i importan a particip rii cainstrumente ale procesului democratic - sunt tot atâtea responsabilit i pe care presa artrebui s i le asume în ceea ce prive te implicarea sa în formarea unei culturi civice aelectoratului român.

În final, autorii pledeaz pentru un proces profund de reformare a actualelor rela ii dintremediul politic, reprezentat prin partide, i societatea româneasc , proces care trebuie surm reasc câteva coordonate fundamentale: relegitimarea popular a partidelor,consolidarea cadrului legislativ i institu ional care reglementeaz participarea la via apolitic în România i abordarea unei paradigme cultural - educa ionale a politicii, ca ocontrapondere la percep ia distorsionat de ast zi a politicului drept afacere public . Însperan a c studiul de fa a determinat m car un moment de reflec ie în rândul celor careast zi se (mai) afl de o parte i de alta a rela iei politic - societate, abordarea dualist ,centrat atât pe explica ii tiin ifice, cât i pe argumente desprinse din realitatea imediat ,reprezint , în opinia autorilor, calea cea mai adecvat pentru a provoca acest proces,efectele sale urmând a fi cuantificate în timp.

şş

ş

ş

ş ş

şş ş

ş ş

ş

şş

şş ş

ş

ş

ş

572 0 0 9

Page 59: Declinul Participarii La Vot in Rom

58D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

8.

Abstract

Alarmingly, voter turnout in Romania has continued to decline from one election cycle to thenext. Between elections, in all opinion polls, one can observe a continuous degradation ofvoter confidence regarding the Romanian political class, institutions and justice. Againstthis background, future election results have become increasingly unpredictable, and thelegitimacy of elected politicians and the institutionalised structures they represent, i.e. theparties, ever more fragile.

For all types of elections, it is parliamentary elections that have suffered the most visibledecline in turnout rates. So it is not surprising that a rational political calculation determinedthe trend of changing the Romanian parliamentary electoral system from one withproportional representation on lists, to a majority system promoted under the “uninominal”denomination. Seemingly, the argument for change was based on the individualaccountability of the elected person. In reality, changing the electoral system was also asign that the Romanian parties, in their current form, do not manage to satisfy the demandsof their voters, whose number is continuously declining.

Despite the obvious importance of both the electoral process itself, as well as politicalcompetition, the data related to voter turnout has not been sufficiently investigated thus far.This survey examines questions that shed new light on, or even contradict certain “myths”established in the Romanian public debate and in the collective mind regarding elections.Specifically, we point out those most frequently invoked by politicians, the mass media oranalysts – common opinion leaders:

This theory is only valid for the weighted percentage of the voting population calculated onresidential environments; this means it is true that a higher percentage of the populationliving in rural areas votes, but in terms of absolute numbers, we find that the inhabitants ofurban areas participate in elections in higher numbers (for instance, during the lastelections in 2008, 3,812,509 urban voters participated as opposed to 3,426,362 ruralvoters).

Such an assumption is not representative for the entire democratic exercise of voting inRomania: from the first free elections in 1990 to the elections in 2004, parliamentaryelections have constantly generated higher voter turnout. Only in 2008 was turnout in localelections higher than in the parliamentary election, but this is not enough to say that

The Decline of Romanian Voter Turnout:Only Half the Voters in the 1990 Electionare still interested in voting

Voters in rural areas participate in higher numbers in electionsthan those in urban areas

elections are more important to voters than parliamentary elections

Page 60: Declinul Participarii La Vot in Rom

local elections are more important to Romanian voters generally.

Although there are theories to support a certain association between the geographical area(region) and the voting discipline of the voters, the latest poll results show that from astatistical viewpoint, there are no significant differences that would legitimise a hypothesis,which for example, stated that Moldova enjoys higher voter turnout than other regions andtherefore, the geographical component could significantly affect the voting results.

However, one thing is certain: Romanians' interest in participating in the electoral processin general is lessening. Under these circumstances, it is important to review any potentialfactors that lead, in a concrete manner, to the dilution of participation in Romania'selections.

In many aspects it may be said that Romania has evolved since the change of politicalregime in 1989, but not necessarily as regards the . Since the changefrom the communist regime, parties have slowly lost the confidence of the citizenry, but thevoters themselves have not internalized the civic mechanisms specific to other democraticstates, by which they frequently hold politicians accountable for their platform promisesand the failure to deliver those promises. The most common attitude amongst people is torefuse to be involved, although respondents are generally worried that the population ofRomania is no longer going to vote . A large proportion of citizens with voting rights inRomania share the opinion that their lives are not and should not be related to politics in thefuture, and thus do not participate in elections .

The fact that Romanians' interest in participating in elections is declining has been reflectedin election results that were totally different from those expected in numerous opinion polls.The difference between the responses of the polls and the actual votes cast in theelections is explained by the fact that political choices are not yet well formed among the

• Voters in certain regions of the country are more disciplined

A. Factors associated with the development of civic political culture in Romania

level of civic culture1

2

3

4

4

1

2

3

The IPP DATARESEARCH poll conducted during this research indicates that the main cause of non-voting is voter distrust.

The same poll shows that 29% are very worried, 23% are concerned and 35% are quite worried.

The opinion poll conducted by IPP DATA RESEARCH is alarming from this point of view, showing that 45% of respondentsare little interested in politics generally practiced in Romania and 17% are completely disinterested. An even lower interest isshown regarding elections: 37% of respondents say they are little interested, and that 15% are completely disinterested.However 54% say they always participate in elections, especially in presidential elections (60%) in contrast withparliamentary elections (50%). Only 12% of those interviewed said they are very interested, as opposed to 7% who weregenerally interested in politics, an indication that ca. 10-12% of the electorate has a high interest in the political phenomenonin Romania.

As regards the interest of the population concerning the political topics handled by the national TV stations, a poll conductedin November 2007 commissioned by the National Audiovisual Council (CNA) and the Center for Urban and RegionalSociology (CURS), reveals that only 21% of the population shows a high or very high interest in politics. However, whenasked about the interest in the forthcoming election campaign for parliamentary elections in 2008, 44% of the respondents(compared with 56% in 2004) were “interested” and “very interested”.

592 0 0 9

Page 61: Declinul Participarii La Vot in Rom

electorate, and are influenced by a number of incidental or emotional factors.Accordingly, itis noteworthy that in a ranking of political topics the electorate pays attention to, the lastplace was occupied by the programs of political parties and their experience .

The political parties are now – due to the lack of consultation with the public and toquestionable decision-making practices, often contrary to the opinions expressed by themajority in opinion polls – perceived to be inaccessible structures, behaving more likecartels, which work for narrow private interests rather than for the common interest, asexpected by voters. As indicated by their behaviour after the elections, the parties seem tobe increasingly less concerned about maintaining a permanent relationship with thecitizens and no longer find effective channels of communication, suggesting the idea thatthe only time they approach voters (again, due to private interest) is during electioncampaigns .

Last, but not least, candidates' political offers have a major impact on the people's decisionto vote.An election program that contains hundreds of promises, which voters know cannotbe easily put into practice, undermines voter confidence leading to the decision not to vote.Most of the people interviewed during this research project emphasized the importance ofcandidates and parties presenting concrete results from their political activity, instead ofcontinuing to make promises for which they subsequently fail to “be accountable”.

At the same time, the considerable similarity between the parties' electoral programs alsocontributes to low voter turnout because they offers no real alternatives to choose from.Moreover, the extremely tough, aggressive behaviour of the candidates can be a referencepoint for citizens in taking the decision to vote or not. This type of behaviour can have amobilising effect on partisan voters, but has a rather demobilising effect on the rest of thepopulation. This is noticeable especially with regard to undecided voters. Aggressivebehaviour cannot convince them to vote, as this is in most cases exactly the reason whythey move away from elections and politics in general.

Therefore, we could even go so far as to say that the lack of an authentic civic/politicalculture at a basic level in Romanian society is, if not determined, at least exploited andmaintained by the political parties which do not make any coherent efforts towardideological individualisation but, on the contrary, promote a utilitarian behaviour.

These factors are mainly related to the sometimes improper organization of elections andthe highly unpredictable and often inadequate (for the efficient organization ofelections)

5

6

7

6

7

catch-all

B. Factors related to election conditions (institutions, practices, rules)

5For details see http://arhiva.cna.ro/paginaindex/revistapresei/pr091107.pdf. Date of last access: 10 February 2009.

The general opinion of the people interviewed during this research is that in local elections, and even presidential elections,voter turnout is higher due to a close link between citizens and candidates.

The “Partitocracy” described by Daniel Barbu n (Nemira Publishing House, Bucharest,1999), tends tobe less concerned about the current state of degradation of the interest of voters to community affairs, but more concernedabout the benefits derived from power.

i Republica absentă

60D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 62: Declinul Participarii La Vot in Rom

612 0 0 9

legal framework, coupled with very low activity from the Permanent Electoral Authority(PEA), the institution responsible for coordinating the overall election process in Romania.

Considering the legal framework and practices of recent years, and the fact that citizens'expectations from institutions are still very high , one notices some important deficienciesin election organisation and practice, which legislators and election organisers have failedto approach as of yet. The most important issues relate to:

The requirement to vote one's votingdistrict represents a constraint for many voters; modern life entails a good deal of mobilityfor a large part of the Romanian population, such that this provision has had a negativeeffect on voting intention.

The topic of legalising mail-in ballots became a subject of public debate, althoughaccording to our poll 51% of eligible voters say they would not use this method to vote. Thelack of information and the overall climate of diminished confidence in the ability of stateinstitutions to ensure secure conditions during elections contribute to the delineation of thispoint of view embraced by over half of those in our opinion poll. By contrast, 37% say theywould use this method to vote. Asked if they would use electronic voting technology (viaInternet), 54% say no, while only 31% say that they would use it. However, these resultsmust be correlated with low levels of internet usage throughout the country and possiblywith the degree of distrust regarding the security of information transmitted via the internet .

This new provision continues to be disputed, generating the suspicionthat the use of “white” voting paper could lead to fraud. This opinion is shared by thosedistrustful of the fairness of the election process in general; they claim that in order to gainpower, political parties in Romania might stamp the blank ballots in their favour during thecounting process at the polling stations. Interviews conducted during this research haveshown a tendency of various personalities to not trust vote counting methods in pollingstations, taking further into account “blank” votes. On the other hand, the population wasinsufficiently informed before and during the election campaign as evidenced by theinsufficient public debate on this option being introduced in the latest parliamentaryelections law. This may, in part, explain the overwhelming percentage of those interviewedwho answered that they never used the “blank” vote option.

The authors of this research deem the impact of the institutional factor, namely thecharacteristics of organising and holding the elections, very high in light of the fact thatRomanians have lost their interest in participating in elections.

8

9

8

9

The inability to vote outside one's voting district.

The “Blank” vote.

According to the same national opinion poll conducted by IPP DATA RESEARCH, 48% of respondents think the stateshould contribute to solving the problems they face, and 20% think politicians should solve them, while another 19% makeuse of familial assistance (family, friends and relatives).

However, in urban Romania, people increasingly use internet banking for a multitude of banking operations.

Page 63: Declinul Participarii La Vot in Rom

The duration of the election campaign.

The locations of the polling stations.

Election Day.

C. Economic factors

Historically, after December 1989, no politicalparty has restricted its campaign activities to the official election campaign period (whichcan last 30 or 45 days, with the possibility of reducing it by half for extraordinary elections).The shorter this period is in the law, the more it becomes apparent that the political partiesexceed its limits. Its extension, in the face of undeniable realities, must be analysedtogether with the parties, in order to find the best solution.

However, one of the most important provisions of the law refers to the ban of audio-visualmedia campaigning during weekends. This measure limits voters' access to information:according to this highly Puritanical measure, the weekend is not an appropriate time todiscuss campaign issues, but is rather meant for relaxation. Equally questionable is themeasure of stopping the campaign 24 hours before the voting day, as if the parties couldactually take this provision seriously into account, or the voters could genuinely disconnectfrom the campaign spirit.

The fact that some polling stations are notconsistently in the same locations from one election cycle to the next makes it difficult forvoters to find it within the electoral precinct. Another provision affects Romanians living ortravelling abroad; often extreme distances to available polling stations in their area are aserious factor for demobilisation.

In Romania, Election Day is always a Sunday. An important number ofRomanian analysts believe that the choice of Sunday for Election Day is a factor with thepotential to seriously influence voter turnout. While the opinion poll conducted by IPP DATARESEARCH shows that 71% of respondents believe Sunday is the best day for voting, it isinteresting to note the percentage of those who said they would prefer another day:Saturday, 13% or even a working day, 13%. This is useful information in the debate overmeasures to boost turnout: many said they would be willing to vote on a working day if itwere declared free by their employer (83% say they would participate in the vote if theywould be granted a paid non-working day).

The accumulation of resources in Romania is not always associated with high educationalachievement or profound interest in political/community management issues, in whichpeople with good financial standing would, as expected, be willing to get involved.Moreover, as a general observation, Romanians, in the process of accumulating resourcesdecouple themselves from politics, being more concerned about their own comfort thanpolitical/administrative life. Increasingly, many tend to deliberately lead their lives as faraway from the political environment as possible, as political and administrativeenvironments seem to generate more obstacles than benefits for them. This issue requiresmore extensive research, considering the conformism of this category, which is difficult tostudy by means of classic sociological tools.

62D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 64: Declinul Participarii La Vot in Rom

D. Educational factor

E. Age factor

F. Incidental factors

Education level is one of the factors that significantly influences voter turnout. People with ahigher level of education seem to participate to a greater extent in the political/publicenvironment than those with a lower level of education . Theoretically, education induces apronounced sense of civic responsibility in individuals, resulting in higher voter turnoutcompared to other segments of society. In Romania, however, the situation is different inthe sense that, on average, the extremely uneducated/poor segments of the populationvote on a consistent basis.

Another issue, relevant for the differences induced by it, is the environment in which peoplework. Employees in the public sector tend to vote more than those in the private sector. Thisis due primarily to the fact that they follow the candidates in a more attentive manner,evaluating the implications of political offers much better; and secondly, because theybetter associate the election process with the operational needs of the institutions theywork in.

Due to the fact that education is associated with responsibility and an increased interest forcommunity issues, this factor is worth being analysed by further sociological polls. Theauthors believe that, presently, this factor plays a certain role in the context of the topicexplored in the research. Moreover, many people interviewed in the course of this researchhave stressed that in Romania, the increasing degree of individual modernity does notnecessarily lead to a deeper interest in public life and, implicitly, in elections. We thereforerecommend a proper analysis of the future role of this factor.

Age also plays a relatively important role in determining the voting participation of citizens.Unlike the elderly, younger people are less interested in exercising their right to vote. Interms of turnout, this affects the states with an aging population. Even in Romania, thepercentage of the voting population with a higher average age (50 - 60 years old), hasbeen, in every election since 1989, better represented than their younger counterparts.

The scheduling of Election Day in temporal proximity to other public events was consideredas the main incidental factor; in addition, the decision to schedule Election Day on aweekend day (Sunday) has had impacts that have been insufficiently analysed by politicalparties (see the opinion poll results in this respect).

10

10

One can therefore conclude that in Romania, the age factor plays an important role in thegeneral trend of decreasing participation in elections, in the sense that this phenomenonaffects the categories considered to have generally higher turnout.

Almond, Gabriel and Verbal, Sydney, Civic Culture, Political Attitudes and Democracy in Five Nations, DU Style PublishingHouse, Bucharest, 1996.

632 0 0 9

Page 65: Declinul Participarii La Vot in Rom

On the other hand, elections held on a day preceded or followed by national holidays, aswas the case several times (e.g. the parliamentary elections of November 2008, and therecent European elections in June 2009), bore clear detrimental effects in turnoutpercentages. Scheduling Election Day in the middle of a holiday, or around the holidays, oron a day when other sportive and cultural activities of high interest are organised, mayadversely affect turnout rates.

Moreover, other uncontrollable factors may arise, such as adverse seasonal weatherconditions for the time of year the elections are conducted; on such a day, lower turnout is tobe expected. Planning the election campaign in the winter season, for example, will notencourage travel and candidate appearances/meetings with their voters. These elementsfurther negatively influence the voter turnout of a population which in general has very littlecivic spirit.

There is a percentage of the total voting population of Romania that is generallydiscontented with the political class, institutions and the law, who are inclined to believe thatelections are in any case, rigged. Statements made by politicians, media representativesand other opinion-leaders who took advantage of their access to communication channelsin trying to encourage the idea that elections are fraudulent in Romania, have had a certainimpact on the Romanian social environment. There have been highly publicised cases ofrenowned political commentators who made public their intentions to not participate inelections, while fully aware that their declarations were not shared by common voters butthat their impact was nevertheless a major one. Prominent representatives of NGOs wholaunched the idea that the electoral system can be defrauded at any time, without offeringarguments to support such affirmations have, it seems, a direct impact on the decline ofvoter confidence in the public system for organising the elections. Politicians have alsoattempted to launch the similar ideas in speeches aiming to gain voters' support. It wouldappear that the consequences were unfavourable regarding the general level ofconfidence in the election process and the correctness of its results, even if the impact wasincomparably lower than other factors.

Of course, the activity of civil society can also have highly positive influence on voterpresence in the polls. NGOs active in this field seek out funds with the declared intention ofusing them to encourage voter turnout. Many of them are very active, despite the problemsthey encounter. Unfortunately, in Romania it is difficult to quantify the impact of civiccampaigns run by civil society .

In addition to civil society, the mass-media plays an important role, whose impacts cannotbe compared in terms of encouraging voter participation and, implicitly, stimulating interest

G. Informal factors

11

11The interviewed personalities have highlighted the major role played by NGOs in educating people as regards the electoral

system, the public institutions and their role, as well as the importance of exercising their right to cast a vote in elections.

64D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 66: Declinul Participarii La Vot in Rom

in public life and politics. In the race for audience, the interest to raise the civic culture of theviewers remains often in a second place.

Those interviewed in this project have stressed that it is the press (as a major opinionleader), not NGOs, that plays a major role in stimulating citizens to vote.

The analysis of the official data resulting from elections organized after the 1989 Revolutionin Romania, of the legislative and institutional frameworks of the most representativeopinion polls in recent years, and also of the surveys and analyses in this field regarding theelectorate in Romania, led at the end of this research project conducted by the Institute forPublic Policy in the period January-March 2009 to the following conclusions:

1. All analysed data indicate a continuous downward trend in Romanians' interest inpolitics and elections and, implicitly, voter turnout. The chances of real improvements inthese areas are minimal at this time. Furthermore, the general attitude toward democraticvalues represents a real concern, since the attitude towards electoral processes andcitizens' participation in elections is also derived from this indicator.

2. The legislative framework must be adapted to modern realities during the periodsbetween elections, reducing the probability as much as possible, that changing electorallegislation concerning the organisation of elections too closely to Election Day couldbecome a source of political pressure with the potential to bring advantages ordisadvantages to any party.

3. The reform of the institutions mandated to manage the electoral process in Romaniamust urgently lead to firm decisions in order to recover the credibility of the Romanianpolitical system. Poor functioning of the Permanent Electoral Authority negatively affectspublic confidence in the possibility of authentic control mechanisms and sanctions thatwould match the irregularities which occur during election campaigns.

4. Aseries of administrative measures must be introduced in order to restore voting abilityto hundreds of thousands eligible voters who are deprived of their voting right due to thelack of technical procedures, especially for persons with special needs (disabled persons)and those with high mobility (persons who frequently travel outside their electoral district).

5. Political parties must perform objective internal evaluations, since the generalperception indicates that established parties have lost touch with voters: Eurobarometer2008 shows that only 11% of Romanians still trusted political parties. This phenomenoncan be mainly associated with the leaders and candidates endorsed by the parties; theperpetuation of a feeling that the final decisions are made by a small circle of party leaders;the proliferation of practices of “political migration” i.e. persons who have changed partiesthree or more times, to improve their portfolios; and even the promotion of often aggressive

General conclusions and recommendations for increasing voter turnout

652 0 0 9

Page 67: Declinul Participarii La Vot in Rom

behaviour (verbal and even physical). We can add here the general dissatisfaction relatedto the permanent practice of failing to fulfil the promises made in the election campaigns.

***Finally, the authors plead for a profound reform process of the current relations between thepolitical environment represented by the political parties, and Romanian society at large.This is a process that should follow some fundamental precepts: the recovery, by politicalparties, of voter confidence; the consolidation of the legislative and institutionalframeworks that regulate participation in Romanian political life; and the introduction of acultural-educational program for politics as a counterweight to the current distortedperception of the political environment. The authors hope that this research generated atleast a moment of reflection among those who are (still) today on one side or another of therelationship between politics and society. This dualistic approach, focused both onscientific explanations and arguments resulting from the immediate reality, represents, inthe opinion of the authors, the most effective way to initiate the process of change, while itseffects are quantified over time.

66D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 68: Declinul Participarii La Vot in Rom

672 0 0 9

9.

AEP

ANPH

ASG

BEC

CD

CJ

CNA

CSM

HG

MAI

OG

ONG

OUG

PD-L

PDSR

PIB

PNL

PSD

TVA

UDMR

UE

Listă de abrevieri

-Autoritatea Electoral Permanent

-Autoritatea Na ional pentru Protec ia Persoanelor cu Handicap

-Agen ia pentru Strategii Guvernamentale

- Biroul Electoral Central

- Camera Deputa ilor

- Consiliu Jude ean

- Consiliul Na ional alAudiovizualului

- Consiliul Superior al Magistraturii

- Hot râre de Guvern

- MinisterulAdministra iei i Internelor

- Ordonan a de Guvern

- organiza ie neguvernamental

- Ordonan a de Urgen a Guvernului

- Partidul Democrat Liberal

- Partidul Democra iei Sociale din România

- Produsul Intern Brut

- Partidul Na ional Liberal

- Partidul Social Democrat

- taxa pe valoarea ad ugat

- Uniunea Democrat a Maghiarilor din România

- Uniunea European

ă ă

ţ ă ţ

ţ

ţ

ţ

ţ

ă

ţ

ţ

ţ ă

ţ ţă

ţ

ţ

ă ă

ă

ă

ş

Page 69: Declinul Participarii La Vot in Rom

10. Bibliografie

Lucr ri de specialitate

Legisla ie

ă

ţ

- Almond, Gabriel i Verba, Sydney, , Editura DUStyle, Bucure ti, 1996;

- Asocia ia Pro Democra ia, .

Barbu, Daniel, Editura Nemira, ,1999;- Denni, Bernard i Lecomte, Patrick, , Editura Eikon, 2004;- Centrul pentru Jurnalism Independent,

, aprilie - iulie 2007;- Consiliul Na ional al Audiovizualului,

, realizat de Institutul de Marketing i Sondaje, Bucure ti, 2004;- Autoritatea Electoral Permanent - Iancu Gheorghe, Georgescu Ioan, , Editura C.N.I.

„CORESI” S.A., 2006;- Institutul pentru Politici Publice, , Bucure ti, 2004;- Institutul pentru Politici Publice, , Bucure ti, 2005;- Institutul pentru Politici Publice, , Bucure ti, 2003;- Parlamentul României, , RegiaAutonom „Monitorul Oficial”, Bucure ti, 2004;- Preda, Cristian i Soare, Sorina, , Editura Nemira,

Bucure ti, 2008;- Putnam, Robert, , Editura Polirom, Ia i,

2001;- Sum, E. Paul,

, University of North Dakota, 2005;- Sandu, Dumitru (coordonator), , Editura Polirom, Ia i, 2006;- T n sescu Simina Elena, , EdituraAll Beck, 2004.

- Legea nr. 35/2008 pentru alegerea membrilor Camerei Deputa ilor i a Senatului i pentru modificarea icompletarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorit ilor administra iei publice locale, a Legiiadministra iei publice locale nr. 215/2001 i a Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale ilor locali;

- Legea nr. 373/2004 (abrogat ) pentru alegerea Camerei Deputa ilor i a Senatului;- Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Pre edintelui României;- Legea nr. 67/2004 (republicat ) pentru alegerea autorit ilor administra iei publice locale;- Legea nr. 33/2007 privind organizarea i desf urarea alegerilor pentru Parlamentul European;- Legea nr. 3/2000 (actualizat ) privind organizarea i desf urarea referendumului;- OUG nr. 24/2004 privind cre terea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice i a func iilor publice,

precum i intensificarea m surilor de prevenire i combaterea corup iei;- OUG nr. 66/2008 privind modificarea legii administra iei publice locale nr. 215/2001, a legii nr. 334/2006, a

legii nr. 67/2004 i a legii nr. 393/2004;- OG nr. 32/2008 privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorit ilor administra iei publice

locale i pentru modificarea i completarea legii nr. 334/2006 privind finan area activit ii partidelor politicei a campaniilor electorale;

- OUG nr. 20/2008 privind unele m suri pentru organizarea i desf urarea alegerilor pentru autorit ileadministra iei publice locale;

- HG nr. 986/2008 privind stabilirea m surilor pentru organizarea i desf urarea alegerilor pentru CameraDeputa ilor i Senat din anul 2008;

- HG nr. 802/2008 pentru aprobarea primei delimit ri a colegiilor uninominale pentru alegerea CamereiDeputa ilor i a Senatului cu rectific rile ulterioare;

- HG nr. 983/2008 privind stabilirea datei de desf urare a alegerilor pentru Camera Deputa ilor i Senat dinanul 2008;

- HG nr. 279/2004 pentru Aprobarea regulamentului privind organizarea i func ionarea aparatului propriude specialitate alAutorit ii Electorale Permanente.

şş

ş

ş ş

şş

şş

şş

ş

ş

ş ş ş

ş şş

ş

ş şş ş

ş şş ş

ş

ş şş

ş ş

ş şş

şş ş

ş

Cultura Civic , atitudini politice i democra ie în cinci na iuni

Reguli i nereguli în alegerile locale 2008 Raport cu privire la monitorizareacampaniei electorale i observarea procesului de votare de la alegerile pentru autorit ile publice locale diniunie 2008;

- Republica absent ,Sociologia politicului

Tendin e în reflectarea presei în pres (IV): Studiu de caz:Vulnerabilit i i puncte forte ale media publice înainte de alegeri

Percep ia publicului asupra campaniei electorale pentru alegerilelocale 2004

Votul electronic

Alegerile locale 2004 - o lec ie politicAlegerile parlamentare i preziden iale 2004Constitu ia României - dezbatere i referendum 2003

Legisla ie electoral 2004Regimul, partidele i sistemul politic din România

Cum func ioneaz democra ia? Tradi iile civice ale Italiei moderne

Political Participation in Romania: Resources, Attitudes and the Mobilization Capacity ofCivil Society

Via a social în România urbanLegile electorale - comentarii i explica ii

ă ţ ţ

ăţ

ă

ţ ăăţ

ţ

ţ ăţ

ţţ ă

ţ ă ţ ţ

ţ ă ăţ

ş

şş

ş

şş

ş

ş

ţ ţ

Bucureşti

ţ

ă ă

ă

ă ă

ţăţ ţ

ţă ţ

ă ăţ ţă

ă ăţ ăţ ţ

ă ţţ

ăţ ţţ ăţ

ă ă ăţţ

ă ăţ

ăţ ă

ă ţ

ţăţ

68D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 70: Declinul Participarii La Vot in Rom

Surse Internet

Cotidiene centrale citate în studiu

-

- Funda ia Soros România, sondaj de opinie - (data public rii: 30.10.2008),, data ultimei acces ri: 3.02.2009

- IDEA(Institute for Democracy and ElectoralAssistance) ,- Van Den Besselaar, Peter, OOstveen Anne - Marie, De Cindio Fiorella, Ferrazzi Davide, Experiments with

e-voting technology experiences and lessons, 2003 disponibil la, data ultimei acces ri: 3.01.2009

- Be Voting. Study of electronic voting systems, partea 1 disponibil lai partea aII-a disponibil la

, dataultimei acces ri: 3.01.2009

- , data ultimei acces ri: 3.01.2009- Organiza ia Deliberating in a Democracy, , data ultimei acces ri: 3.09.2009- Autoritatea Na ional pentru Persoanele cu Handicap, ,

data ultimei acces ri: 10.02.2009- Biroul de Cercet ri Sociale, , data ultimei acces ri:

10.02.2009-

, data ultimei acces ri: 10.02.2009- Consiliul Na ional al Audiovizualului, , data

ultimei acces ri: 10.02.2009- Programul politic de guvernare al alian ei PSD+PC, 2008-2012 - , data ultimei acces ri:

3.01.2009;- Programul de guvernare PNL, 2008-2012 - , data ultimei acces ri: 3.01.2009;- Programul politic de guvernare PD-L, 2008-2012 - , data ultimei acces ri: 3.01.2009;- Program UDMR alegeri 2008 - , data ultimei acces ri: 3.01.2009.

ţ ăă

ăă

ă

ăă

ţ ăţ ă

ăă ă

ăţă

ţ ă

ăă

ă

Cultura politic în Româniahttp://www.osf.ro/ro/comunicate_detaliu.php?comunicat=79

http://www.idea.int/vt/

http://www.social-informatics.net/Bologna2003.pdf

http://www.ibz.rrn.fgov.be/fileadmin/user_upload/Elections/fr/presentation/bevoting-1_gb.pdfhttp://www.ibz.rrn.fgov.be/fileadmin/user_upload/Elections/fr/presentation/bevoting-2_gb.pdf

http://en.wikipedia.org/wiki/Electronic_votinghttp://www.deliberating.org/

http://www.anph.ro/tematica.php?idt=13&idss=41

http://iasi.comunicat.ro/documente/sondaj-bcs.pdf

http://iasi.comunicat.ro/alegeri-2008/sondaj-alegeri-parlamentare-pdl-la-11-distanta-de-psd-pnl-pe-locul-3-cu-214-udmr-peste-6-absenteism-in-crestere

http://arhiva.cna.ro/paginaindex/revistapresei/pr091107.pdf

www.psd.ro

www.pnl.rowww.pd.ro

www.udmr.ro

ă

ş

Cotidianul- Evenimentul Zilei- Gândul- Jurnalul Naţional- Agerpres (fost Rompres)- Ziua

692 0 0 9

Page 71: Declinul Participarii La Vot in Rom

70D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Sit

uaţ

ie s

tati

stic

ăg

ener

ală

asu

pra

rez

ult

atel

or

aleg

erilo

r p

arla

men

tare

199

2 -

2008

Pre

zen

ţa la

vo

t (%

)P

ozi

ţia

ocu

pat

ăîn

to

pu

l pre

zen

ţei l

a vo

tp

e ju

deţ

eS

căd

erea

pre

zen

ţei l

a vo

t

11. AnexeA

nex

a 1

Page 72: Declinul Participarii La Vot in Rom

712 0 0 9

Page 73: Declinul Participarii La Vot in Rom

72D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

1992

1996

2000

2004

2008

GIURGIU

MEHEDINI Ţ

GORJ

ILFOV

OLT

MARAMUREŞ

DOLJ

TELEORMAN

CARASEVERIN Ş

GALAI ŢŢ

CLRAI ĂĂŞ

BISRITANSUD ŢĂĂ

Mun. BUCURETI Ş

ARAD

ARGEŞ

TIMIŞ

VLCEA Â

IALOMIAŢ

VRANCEA

SATU MARE

ALBA

TULCEA

BUZUĂ

PRAHOVA

CLUJ

SUCEAVA

IAI Ş

BIHOR

HUNEDOARA

NEAMŢ

VASLUI

BRAOV Ş

BACAU

SIBIU

SLAJ Ă

BOTOANI Ş

CONSTANAŢ

BRILA Ă

COVASNA

MUREŞ

DAMBOVIAŢ

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

HARGHITA

An

exa

2P

reze

nţa

la v

ot

ord

on

ată

du

1992

Page 74: Declinul Participarii La Vot in Rom

1992

1996

2000

2004

2008

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

GORJ

GIURGIU

OLT

MARAMUREŞ

VASLUI

MEHEDINŢI

TELEORMAN

DOLJ

CĂLĂRAŞI

ARGEŞ

VÂLCEA

SATU MARE

VRANCEA

GALAŢI

Mun. BUCUREŞTI

IALOMIŢA

TULCEA

BISTRIŢANĂSĂSUD

BIHOR

DÂMBOVIŢA

ILFOV

BOTOŞANI

BACĂU

BUZĂU

HUNEDOARA

SUCEAVA

ARAD

NEAMŢ

ALBA

IAŞI

PRAHOVA

TIMIŞ

CARAŞSEVERIN

SĂLAJ

CLUJ

BRĂILA

BRAŞOV

CONSTANŢA

MUREŞ

COVASNA

SIBIU

HARGHITA

Pre

zen

ţăla

vo

t o

rdo

nat

ăd

up

ă19

96A

nex

a3

732 0 0 9

Page 75: Declinul Participarii La Vot in Rom

74D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Pre

zen

a la

vo

t o

rdo

nat

d

up

20

00ţ

ăă

An

exa

4

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

GIURGIU

TELEORMAN

MEHEDINI

OLT

ILFOV

DMBOVIA

DOLJ

GORJ

VRANCEA

VLCEA

BISTRIA-NSUD

BUZU

MARAMURE

GALAI

CARA-SEVERIN

ALBA

SLAJ

HUNEDOARA

NEAM

BIHOR

ARAD

ARGE

SUCEAVA

IALOMIA

CLRAI

SATU MARE

PRAHOVA

CLUJ

CONSTANA

IAI

VASLUI

BACU

TULCEA

MURE

TIMI

Mun. BUCURETI

SIBIU

BOTOANI

BRAOV

BRILA

HARGHITA

COVASNA

Ţ

ÂŢ

Â

ŢĂĂ

Ă

Ş

Ţ

Ş

Ă

Ţ

Ş

Ţ

ĂĂŞ

Ţ

Ş

Ă

Ş

Ş

Ş

Ş

Ş

Ă

1992

1996

2000

2004

2008

Page 76: Declinul Participarii La Vot in Rom

Pre

zen

a la

vo

t o

rdo

nat

d

up

20

04ţ

ăă

An

exa

5

752 0 0 9

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

SATU MARE

MARAMURES

BISTRIA-NSUD

ARAD

TIMI

NEAM

BIHOR

CLRAI

ARGE

MEHEDINI

ALBA

CARA-SEVERIN

Mun. BUCURETI

BACU

GALAI

CLUJ

DOLJ

BRAOV

OLT

TULCEA

GORJ

GIURGIU

ILFOV

VASLUI

IAI

SIBIU

SLAJ

PRAHOVA

SUCEAVA

BOTOANI

HUNEDOARA

IALOMIA

VRANCEA

VLCEA

HARGHITA

BUZU

MURE

COVASNA

BRILA

TELEORMAN

DMBOVIA

CONSTANA

ŢĂĂ

Ş

Ţ

ĂĂŞ

Ş

Ş

Ş

Ş

Ă

Ţ

Ş

Ş

Ă

Ş

Ţ

Â

Ă

Ş

Ă

ÂŢ

Ţ

1992

1996

2000

2004

2008

Page 77: Declinul Participarii La Vot in Rom

Pre

zen

a la

vo

t o

rdo

nat

d

up

20

ăă

8A

nex

a6

Mun. BUCURETI

TIMI

COVASNA

TULCEA

CLRAI

MARAMURES

SATU MARE

BRAOV

BRILA

IASI

SIBIU

IALOMIA

ARGE

CARA-SEVERIN

ARAD

PRAHOVA

CLUJ

GALAI

VASLUI

BACU

BOTOSANI

HARGHITA

BISTRIA-NSUD

SUCEAVA

GORJ

ALBA

BIJHOR

MURE

GIURGIU

VLCEA

HUNEDOARA

NEAM

DOLJ

CONSTANA

BUZU

MEHEDINI

ILFOV

SLAJ

OLT

DMBOVIA

VRANCEA

TELEORMAN

Ş

Ş

ĂĂŞ

Ş

Ă

Ţ

Ş

Ş

Ţ

Ă

ŢĂĂ

Ş

Â

Ţ

Ţ

Ă

Ţ

Ă

ÂŢ

1992

1996

2000

2004

2008

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

76D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 78: Declinul Participarii La Vot in Rom

Pre

zen

a la

vo

t la

ale

ger

ile p

arla

men

tare

din

199

An

exa

7

68,8

75,8

81

78,8

74,1

74,6

72,2

79,6

76,6

78,2

73,7

85,5

89,5

80,8

80,4

79,8

78,5

78,6

83,7

80,5

85,4

75,7

80,1

72,4

77,3

77,5

70,8

74,3

74,7

67,5

69,2

68,7

70,3

61,1

73,4

74,8

84,9

85

76,8

68,4

73,9

65,4

772 0 0 9

Page 79: Declinul Participarii La Vot in Rom

70,2

73

,1

80

,1

75

,1

77

78

,3

79

,4

76

,5

77

,2

80,6

74

,9

81

,9

87

85

81

,3

77

,1

76

,6

77

,9

75,7

76

84

73,1

70,4

73,2

76

,1

77,5

75

,1

72

,2

72

,8

66

,8

72

69

,1

71,2

66,9

72

,1

74

81

,3

81,3

74,1

75,3

73,8

71,1

Pre

zen

a la

vo

t la

ale

ger

ile p

arla

men

tare

din

199

An

exa

8

78D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 80: Declinul Participarii La Vot in Rom

Pre

zen

a la

vo

t la

ale

ger

ile p

arla

men

tare

din

200

An

exa

9

59,3

53,9

67,7

64,5

63,3

65,1

66,2

69,2

67,2

68,5

61,8

70,5

70

66

,8

67,8

65,4

65

66,7

65,4

65,2

73

60,3

61,8

64,6

65,5

77,5

65

62,3

65,1

62,2

64

65,3

66

58,7

63,7

65,6

69,2

70,8

64

62,1

63,6

64,6

792 0 0 9

Page 81: Declinul Participarii La Vot in Rom

Pre

zen

a la

vo

t la

ale

ger

ile p

arla

men

tare

din

200

An

exa

10

50,5

48,4

59,2

56,4

55,1

55,8

57,6

59,6

57,2

58,1

54,1

60,3

60,1

59

58,2

56,4

59,5

58,9

59,5

57,9

60,6

59,7

58,7

58,1

60,3

59,4

63,2

56,6

59,8

58,5

58,2

58,2

63,1

58,5

56,4

59,6

63,7

62,8

58,5

58,5

57,6

57,1

80D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 82: Declinul Participarii La Vot in Rom

Pre

zen

a la

vo

t la

ale

ger

ile p

arla

men

tare

din

200

An

exa

11

35,2

36,1

45,2

42,1

37,2

31,5

37,2

43,4

41,3

37,4

40,7

42,5

40,7

36,9

36,3

43,4

41

36,7

39,7

38,1

33,1

46,9

37,9

37,7

44,2

37,2

46,8

37,1

43,1

41,2

43,6

46,5

50,7

42,8

35

37,1

43,9

36,5

34,4

44,9

30,5

44,5

812 0 0 9

Page 83: Declinul Participarii La Vot in Rom

Ale

ger

i lo

cale

Ale

ger

i par

lam

enta

reA

leg

eri p

rezi

den

iale

ţA

leg

eri e

uro

pen

eR

efer

end

um

Ziu

a d

e vo

tD

umin

ica

Dum

inic

aD

umin

ica

Dum

inic

aD

umin

ica

Ore

le d

e d

esch

ider

e/în

chid

ere

a se

ciil

or

ţ7

- 21

7 - 2

17

- 21

7 - 2

1

În t

iinar

eap

ub

licu

lui a

sup

rad

atei

ale

ger

ilor

şţ

Cu

cel p

u in

50 d

e zi

le în

aint

Cu

cel p

u in

90 d

e zi

le în

aint

Cu

cel p

u in

45 d

e zi

le în

aint

Cu

cel p

u in

90 d

e zi

le în

aint

Cu

cel p

u in

20 d

e zi

le în

aint

Lo

cul v

ota

rii

Num

ai în

loca

litat

ea d

e do

mic

iliuN

umai

în lo

calit

atea

de d

omic

iliu, î

n co

legi

ulel

ecto

ral a

fere

nt (d

in 2

008)

În o

rice

loca

litat

e,pr

in în

scrie

rea

pe li

stel

esu

plim

enta

re

În o

rice

loca

litat

e,pr

in în

scrie

rea

pe li

stel

esu

plim

enta

re

În o

rice

loca

litat

e,pr

in în

scrie

rea

pe li

stel

esu

plim

enta

re.

Du

rata

cam

pan

iei

elec

tora

le61

30 d

e zi

le(s

e în

chei

e la

ora

7în

ziu

a ce

pre

cede

ale

geril

e)

30 d

e zi

le(s

e în

chei

e la

ora

7în

ziu

a ce

pre

cede

ale

geril

e)

30 d

e zi

le(s

e în

chei

e la

ora

7în

ziu

a ce

pre

cede

ale

geril

e)

30 d

e zi

le(s

e în

chei

e la

ora

7în

ziu

a ce

pre

cede

ale

geril

e)

Cam

pani

a în

cepe

la d

ata

aduc

erii

la c

uno

tin

pub

lica

date

i ref

eren

dum

ului

ţăă

Sis

tem

ul e

lect

ora

l

Pri

mar

ii i

pre

ed

inii

de

con

silii

jud

een

eşş

ţ

ţ

Scru

tinun

inom

inal

(din

200

8pr

eed

in ii

sun

tal

ei c

a pr

imar

ii)ş

ţş

Co

nsi

lieri

ilo

cali

iju

de

eni

şţ

Scru

tin d

e lis

tpo

trivi

tre

prez

ent

riipr

opor

iona

leă

ăţ

Scru

tin u

nino

min

alpo

trivi

t prin

cipi

ului

repr

ezen

t rii

pro

por i

onal

e(d

in 2

008)

ăţ

Scru

tin u

nino

min

alSc

rutin

de

list

pot

rivit

repr

ezen

t rii

pro

por i

onal

ăţ

Turu

ri d

e sc

ruti

n2

turu

ri1

tur

1 tu

r2

turu

ri1

tur

8 - 2

0

1 tu

r

An

aliz

co

mp

arat

iv

cad

ru le

gis

lati

v i

inst

itu

ion

al d

e o

rgan

izar

e i

des

f

ura

re a

ale

ger

ilor

ăă

ţă

şş

şA

nex

a12

82D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 84: Declinul Participarii La Vot in Rom

Vo

tul î

n a

lbIn

trodu

s în

200

8

Ro

mân

iid

in s

tr i

nat

ate

ăN

u po

t vot

a.Po

t vot

a la

sec

iile

de

vota

re d

in a

run

de î

i au

dom

iciliu

l

ţ ţă

ş

Pot v

ota

la s

ec ii

leor

gani

zate

în a

rare

spec

tiv

ţ ţ ă

Pot v

ota

la s

ec ii

leor

gani

zate

în a

rare

spec

tiv

ţ ţ ăN

u po

t vot

a.

Pro

cen

t cu

car

eal

eger

ile s

eco

nsi

der

va

lide

ă

Nu

se s

peci

ficun

pra

g m

inim

ăN

u se

spe

cific

un p

rag

min

imă

Nu

se s

peci

ficun

pra

g m

inim

ăN

u se

spe

cific

un p

rag

min

imă

Mo

dif

icar

eaC

on

stit

uie

50%

+1di

n nu

m r

ulpe

rsoa

nelo

rîn

scris

e pe

liste

le e

lect

oral

epe

rman

ente

ă

Car

ile d

e al

eg t

or

ţă

Nu

a fo

st p

erm

is

vota

rea

pe b

aza

c r

ilor d

e al

eg t

or d

ecât

în a

nul 2

000.

ăă

ţă

Dem

iter

eap

re e

din

telu

iş 50

%+1

din

votu

rile

vala

bil

expr

imat

e

832 0 0 9

Page 85: Declinul Participarii La Vot in Rom

Anexa 13Scurt analiz privind oferta principalilor competitori în alegerile parlamentare 2008

-Analiz pe teme -ă ă

ă

PD-L i PNL propun alocarea unui procent de 6% din PIB în timp ce PSD nuvorbe te atât despre alocare financiar cât despre cre terea accesului tuturor cet enilorla educa ie, înfiin area de coli, cre e i gr dini e, acordarea salariilor motivante pentrupersonalul din înv mânt. PD-L propune ca noutate, introducerea „conturiloreduca ionale” pentru fiecare cet ean (o sum fix de bani oferit de stat pentru activit ieduca ionale) i a „tichetelor educa ionale” pentru profesori (sum fix de bani folositpentru specializare, profesionalizare, stagii de înv are, etc.). UDMR î i propune sextind înv mântul în limba matern la mai multe institu ii de înv mânt superior dinTransilvania.

toate cele 4 partide sunt de acord cu trecerea managementului spitalicesc (maiexact, spitale comunale, or ene ti, municipale i jude ene neclinice) în subordineaadministra iei locale. În plus, PSD aduce în discu ie introducerea unui spor de fidelitatepentru cei care continu s lucreze în sistem, de exemplu 10% din salariu în cazul în careun cadru medical r mâne 5 ani în aceea i unitate medical .

: PD-L prognozeaz o cre tere de la 500 lei la 575 leiîn timp ce PSD asigur atingerea nivelului de 1000 lei iar PNLde 600 lei.

: toate partidele propun alocarea unui procent asem n tor din PIBanume 1% PNL, PD-L, UDMR i 1,5% PSD.

: PD-L asum introducerea votului electronic i sus inerea formelor dedemocra ie participativ prin sisteme electronice, indiferent de locul în care se afl înmomentul desf ur rii alegerilor.

: PD-L propune elaborarea i implementarea unui Program Na ional deAc iune pentru Mediu i S n tate, realizarea colect rii selective în toate localit ile cupeste 5000 de locuitori i elaborarea h r ilor de zgomot în localit ile cu peste 50.000 delocuitori, PSD sus ine stimularea utiliz rii energiei solare în sudul i estul rii, PNLpromova introducerea legisla iei pentru colectarea selectiv a de eurilor.

: PD-L propune simplificarea procedurilor privind achizi iilepublice, acordarea autorit ilor locale dreptul de modificare a nivelului taxelor i impozitelorlocale, sistem unitar de salarizare a func ionarilor publici. PSD vorbe te despre evaluareaex ante i ex post a tuturor proiectelor de legi i a reglement rilor, despre generalizareaghi eului unic, o nou lege a finan rii partidelor politice, iar PNL sus ine cre tereatransparen ei activit ilor din administra ia public local , efectuarea analizelor preliminarede impact i de evaluare a impactului reglement rilor. UDMR insist asupra cre rii unorconsilii de autonomie cu competen limitat i extinderii competen elor pre edin ilor deconsilii jude ene.

Educa ia:

S n tatea:

Valoarea salariului minim urm torii ani

Cercetare i inovare

Accesare informa ii

Protec ia mediului

Reforma administra iei publice

ţ

ă ă

ă

ţ

ţ

ţ

şş ş

ş ş ş

şş

ş ş ş

ş

ş

ş

ş

ş

şşş

şş

şş

ş şş ş

şş ş

ă ăţţ ţ ă ţ

ăţăţ ăţ ă ă ă ăţţ ţ ă ă ă

ăţ ăă ăţă ă ţ ăţă

ă ţţ ţ

ă ăă ă

ăă

ă ă

ă ţţ ă ă

ă ă

ţţ ă ă ă ăţ

ă ţ ăţţ ă ţă

ţ ă

ţăţ

ţă

ă ţă ţţ ăţ ţ ă ă

ă ă ăţă ă ţ ţ

ţ

ş

84D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 86: Declinul Participarii La Vot in Rom

Reforma institu ional

Justi ie i politici anticorup ie

Politica fiscal - monetar

Transport

Sus inerea tinerilor

ţ ă

ţ ţ

ă

ţ

: PD-L propune adoptarea formulei Parlamentului unicameral cereune te maxim 300 de membrii i totodat , insist asupra înt ririi leg turii dintreparlament i guvern. Celelalte partide nu au în vedere un capitol distinct destinat acesteitematici. PD-L este cel care aduce în discu ie introducerea reprezent rii minimale de 30%în favoarea femeilor în Parlament i primele dou linii ierarhice ale guvernului începând cuurm torul ciclu electoral.

: propunerile tuturor celor 4 partide analizate la acest capitolau un caracter abstract; astfel PD-L vorbe te despre reluarea luptei împotriva corup iei,reducerea duratei proceselor, asigurarea stabilit ii i coeren ei legislative; PNL propunereducerea taxelor aferente actului de justi ie, unificarea jurispruden ei, introducereamanagerului de instan , unificarea remuner rii prin absorbirea unor sporuri în salariul debaz ; PSD are în vedere adoptarea Codului Civil, Codului Penal i a Codului de ProcedurPenal , abrogarea acelor prevederi care limiteaz rolul CSM, înfiin area instan elorspecializate; UDMR propune modificarea Constitu iei, înfiin area unor judec torii teritorialeastfel încât niciun cet ean s nu fie obligat s c l toreasc mai mult de 50 de km pentrusolu ionarea unor procese în instan .

: PD-L, PNL i UDMR au în vedere men inerea cotei unice deimpozitare la nivelul actual de 16% în timp ce PSD propune impozitarea diferen iat ,reducerea TVA-ului la 5% pentru alimente de baz concomitent cu cre terea TVA-ului laproduse de lux la 25%. PNL propune reducerea cu pân la 10 puncte procentuale acontribu iei de asigur ri sociale, planificare bugetar multianual , ponderea veniturilorbugetare s ajung la minim 40% din PIB. UDMR asum aplicarea taxei TVAreduse de 9%la pre urile purt torilor de energie i a anumitor servicii oferite la fa a locului, dreptulautorit ilor locale de a devia de la nivelul stabilit central al taxelor i impozitelor locale înm sur de 0 - 50%.

: D-L asum c va finaliza lucr rile de infrastructur pe termen lung prinpromovarea pactului na ional „Autostr zile României”, instituirea unui sistem echitabil decolectare a taxelor pe infrastructura rutier conforma principiului „pl te ti cât folose ti”,cre terea vitezei tehnice proiectate pe calea ferat în medie cu 25%, crearea Biroului Unicde Înmatricul ri; PNL asum construirea unei linii de cale ferat între municipiul Bucure tii aeroportul Henri Coand , extinderea re elei de metrou pe direc iile prioritare Magistrala

5, finalizarea studiilor necesare construirii unui nou aeroport în Bucure ti. PSD asum cva pune la dispozi ia cet eanului circa 1000 km de autostr zi iar UDMR construc iaautostr zilor Oradea - Bra ov respectiv Târgu Mure - Ia i, racordarea la re eauaeuropean de cale ferat rapid .

: PD-L propune subven ionarea dobânzii pe o perioad de 12 luni încazul creditelor pentru achizi ia de bunuri de folosin îndelungat procurate în primul ande c snicie, dezvoltarea programului „Prima cas pentru tineri” menit s rezolve problemalocativ a tinerilor. PNL încurajeaz mobilitatea tinerilor în spa iul interna ional, informareai consilierea tinerilor în ceea ce prive te alegerea carierei. În ceea ce prive te aloca ia de

stat pentru copii, PD-Lpreconizeaz cre terea acesteia la suma de minimum 100 lei.

ş şş

ş

şş

ş

ş

ş

şş

ş şş

şş

ş

ş ş ş

ş ş şş

ă ă ă ă

ţ ăă

ă

ţăţ ţ

ţ ţţă ă

ă ăă ă ţ ţ

ţ ţ ăăţ ă ă ă ă ă

ţ ţă

ţţ ă

ăă

ţ ă ă ăă ă ă

ţ ă ţăţ

ă ă

ă ă ă ăţ ă

ă ăă

ă ă ăă ţ ţ

ă ăţ ăţ ă ţ

ă ţă ă ă

ţ ăţ ţă ă

ă ă ăă ă ţ ţ

ţă

ş

852 0 0 9

Page 87: Declinul Participarii La Vot in Rom

PSD propune reduceri fiscale de activitate profesional pentru tineri (100% în primele 6 lunii 50% în urm toarele 6 luni), taxe 0 pentru fiecare angajat cu vârsta mai mic de 25 de ani,

scutirea angajatorilor de plata impozitului pentru salaria ii studen i, angaja ii part - time pedurata facult ii, m rirea aloca iilor familiale cu 50%, construirea a 400.000 de locuin epentru tinerele familii, pre ul de cost pentru apartamentele cu 2 camere fiind sub 30.000 deeuro. UDMR insist asupra construirii a 120 de stabilimente sportive, a 70 de piscine înar .

: PD-L propune stimularea produc iei de produse ecologice, reducerea accizeila motorin pentru lucr rile agricole la pragul minim din UE, de 21 euro/ton , cre tereatreptat a subven iei acordate la peste 300 euro/hectar pân în 2012. PNL propunereducerea progresiv a accizei la motorin , separarea clar a produc torilor care productotal sau par ial pentru pia de cei care produc doar pentru subzisten . PSD asumacordarea primei de instalare de 25.000 euro tinerilor fermieri, dublarea pensiilorfermierilor, alocarea a 2 mld. Euro pentru extinderea re elelor de ap i canalizare.

: PNL asum accentuarea prezen ei economice a României în spa iulRepublicii Moldova precum i promovarea rela iilor de bun vecin tate i a cooper riiregionale în zona M rii Negre. PD-L propune consolidarea rolului României în UE, iar PSDrelansarea rela iilor cu Rusia, Ucraina, Republica Moldova dar i cu SUA.

ăă ă

ţ ţ ţăţ ă ţ ţ

ţă

ţ ă

ţă ă ă

ă ţ ăă ă ă ă

ţ ţă ţă ă

ţ ă

ă ţ ţţ ă ă ă

ăţ

ş

ş

ş

ş ş

ş

Agricultur

Politica extern

ă

ă

86D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 88: Declinul Participarii La Vot in Rom

Anexa 14Gril de interviu personalit i

PARTICIPAREALAVOT ÎN ROMÂNIA

ă ăţ

Interviurile standardizate au fost aplicate unui num r de 31 de personalit i ale vie iipolitice/publice din România.

1. Care crede i c este rolul alegerilor într-o societate democratic ?

2. În 2008, la alegerile locale/parlamentare, dvs. a i participat la vot?

3. Considera i c participarea la vot este influen at de tipul de scrutin? (dac r spunsuleste DA) În ce sens?

4. Din cuno tin ele dvs., prezen a la vot la ultimele alegeri a fost în sc dere fa dealegerile precedente sau constant ?

5. Spune i-mi, v rog, 3 factori ce, în opinia dvs., pot influen a pozitiv prezen a la vot.

6. Spune i-mi, v rog, 3 factori ce, în opinia dvs., afecteaz prezen a la vot (factoriconjuncturali, institu ionali, culturali, etc.)

7. Unde crede i c au gre it Guvernul, respectiv partidele politice prin m surile luate cuprilejul alegerilor locale/parlamentare din 2008, judecând dup nivelul prezen ei la vot?

8. Considera i c încurajarea particip rii la vot este mai degrab atribu iaguvernului/autorit ilor sau a partidelor politice?

9. Cine crede i c ar trebui s mai contribuie la cre terea particip rii la vot? (ONG-urile,presa, etc.)

10. În opinia dvs., care considera i c ar fi nivelul de alert privind participarea la vot?

11. Crede i c este oportun introducerea prin lege a obligativit ii particip rii la vot înRomânia? (argumenta i)

12. Crede i c alegerile ar trebui s fie organizate într-o alt zi decât duminica?

13. Ce p rere ave i despre stabilirea unei date fixe pentru alegeri (ex: a treia duminic dinoctombrie)? Crede i c o asemenea m sur ar avea efectul de a cre te prezen a laurne în ziua alegerilor?

ă ăţ ţ

ţ ă ă

ţ

ţ ă ţ ă ă ă

ţ ţ ă ţăă

ţ ă ţ ţ

ţ ă ă ţţ

ţ ă ăă ţ

ţ ă ă ă ţăţ

ţ ă ă ă

ţ ă ă

ţ ă ă ăţ ăţ

ţ ă ă ă

ă ţ ăţ ă ă ă ţ

ş

ş

ş

ş

872 0 0 9

Page 89: Declinul Participarii La Vot in Rom

14. Cum aprecia i c va fi prezen a la vot la alegerile europarlamentare din iunie 2009 fade precedentele alegeri pentru europarlamentari? Dar fa de alegerile pentruparlamentul na ional din noiembrie anul trecut?

15. Ce criterii aprecia i c vor fi luate în considerare de c tre partide pentru desemnareacandida ilor la alegerile europarlamentare?

16. În final, cum aprecia i dvs., în general, nivelul culturii civice la acest moment înRomânia?

ţ ă ţ ţăţă

ţ

ţ ă ăţ

ţ

88D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 90: Declinul Participarii La Vot in Rom

892 0 0 9

Tem

a p

rop

us

res

po

nd

enilo

ţO

pin

ia g

ener

ală

Guv

ernu

l/aut

orit

ile

au

prin

cipa

lul r

ol în

încu

raja

rea

cet

eni

lor s

pa

rtici

pe la

vot

ăţăţ

ăM

ajor

itate

a îm

potri

Parti

dele

pol

itice

au

prin

cipa

lul r

ol în

încu

raja

rea

cet

eni

lor s

pa

rtici

pe la

vot

ăţă

În g

ener

al d

e ac

ord

Soci

etat

ea c

ivil

/pre

sa jo

aca

un ro

l sem

nific

ativ

în în

cura

jare

a ce

t e

nilo

r s

parti

cipe

la v

otă

ăţă

Maj

orita

tea

de a

cord

.

Niv

elul

de

aler

t p

rivin

d pa

rtici

pare

a la

vot

ăSu

b 50

% re

spec

tiv 3

0%

Intro

duce

rea

votu

lui o

blig

ator

iuM

ajor

itate

a îm

potri

Aleg

eri î

ntr-o

alt

zi d

ecât

dum

inic

În g

ener

al d

e ac

ord

Stab

ilirea

une

i dat

e fix

e pe

ntru

ale

geri

Maj

orita

tea

de a

cord

Sist

emul

înre

gist

r rii

pre

alab

ile p

e lis

tele

ele

ctor

ale

perm

anen

teă

Opi

nii î

mp

r ite

ăţ

Votu

l alb

Maj

orita

tea

împo

trivă

Opt

iune

a„n

iciu

n ca

ndid

at” p

e bu

letin

ul d

e vo

tM

ajor

itate

a îm

potri

Vot p

rin c

ores

pond

en

/ vo

t ele

ctro

nic

ţăM

ajor

itate

a de

aco

rd

Scu

rt

anal

iz

tem

atic

a

inte

rviu

rilo

r re

aliz

ate

în c

adru

l pro

iect

ulu

ăă

An

exa

15

Page 91: Declinul Participarii La Vot in Rom

90D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Volumul e antionului

Tipul e antionului

Criteriu de stratificare

Reprezentativitate

Validare

Valorile prezentate

Control

Not

ş

ş

ă

: 800 de persoane n varst de 18 ani i peste

: e antion probabilistic stratificat

: 8 arii culturale grupate pe provincii istorice,mediu reziden ial, m rimea localit ilor, gradul de dezvoltare a localit ilorrurale. Selec ie proba ilist a localit ilor, a punctelor de e antionare i apersoanelor. Persoanele intervievate au fost selec ionate din listeleelectorale de la alegerile din 2004. Acolo unde listele electorale nu au fostdisponibile (3 judete), responden ii au fost selecta i pe baza unui passtatistic de 5.

: e antionul este reprezentativ pentru popula iaadult neinstitu ionalizat a Rom niei, av nd o eroare tolerat de +/-3,4%.

: e antionul a fost validat pe baza datelor de la INS i arecens m ntului popula iei din 2002.

n aceast cercetare sunt cele direct rezultate dinteren (nu s-au f cut ponder ri).

: echipa de coordonare a verificat 30% din chestionare telefonic iprin confruntarea datelor personale din chestionare cu datele personalereale ale respectivilor intervieva i. 10% din chestionare au fost verificatepe teren, la domiciliul subiec ilor, de operatori neimplica i n faza deaplicare a chestionarelor. Controlul a acoperit to i operetorii folosi i.

Valorile au fost rotunjite la numere ntregi, ceea ce po te induce la acestnivel c datele unui r puns sa nsumeze 99% sau 101%. n afar de

î ă ş

ş

ţ ă ăţ ăţţ b ă ăţ ş ş

ţ

ţ ţ

ş ţă ţ ă â â ă

ş şă â ţ

î ăă ă

ş

ţţ ţ î

ţ ţ

î aa ăs î Î ă

IPP DATA RESEARCH – PARTICIPARE LA VOT

Martie 2009

AS

PE

CT

EM

ET

OD

OL

OG

ICE

IPP DATARESEARCH

Aspecte metodologice

Page 92: Declinul Participarii La Vot in Rom

erorile de e antioane, modul de formulare al ntreb rilor, dificult ilepractice de culegere a datelor din teren, evenimentele desf urate nperioada aplic rii pot induce alte erori care s afecteze rezultatelecercet rii.

: 9 - 16 martie 2009

Prezenta cercetare a fost desf urat de c tre IPP DATA Research i seaxeaz pe o serie de aspecte privind via a, percep iile i inten iile de votale locuitorilor Rom niei. Interviurile fa n fa au fost realizate deoperatorii IPP DATA Research la domiciliul responden ilor. E antionarea,eleborarea chestionarului, culegerea i nregistrarea datelor, verific rileulterioare, prelucrarea statistic , analiza datelor i eleborarea raportuluide cercetare au fost realizate de c tre echipa de cercetere.

IPP DATA ResearchBucure ti, Str. Sfin ii Voievozi nr. 55, Sector 1

Tel.: (021) 212 3126; Fax: (021) 212 3108E-mail: [email protected]

ş î ă ăţăş î

ă ăă

ăş ă ă şă ţ ţ ş ţ

â ţă î ţăţ ş

ş î ăă ş

ă

ş ţ

Anchet de teren

Pentru detalii privind cercetarea

a

IPP DATA RESEARCH – PARTICIPARE LA VOT

Martie 2009

AS

PE

CT

EM

ET

OD

OL

OG

ICE

IPP DATARESEARCH

IPP DATARESEARCH

912 0 0 9

Page 93: Declinul Participarii La Vot in Rom

Puţin interesat%45

30%Destul

de interesat1% NŞ/NR

%17Total dezinteresat

%7Foarte interesat

Puţin interesat37%

15%Totaldezinteresat

1% NŞ/NR

12%Foarte interesat

35%Destul

de interesat

IPP

DA

TA

-P

AR

TIC

IPA

RE

LA

VO

TC t de interesat sunte i de politic ?â ţ ă

C t de interesat sunte i de alegeri?â ţ

IPP DATARESEARCH

IPP DATARESEARCH

IPP

DA

TA

-P

AR

TIC

IPA

RE

LA

VO

T

92D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 94: Declinul Participarii La Vot in Rom

Politicienii20%

8% Cunoscuţii

13% NŞ/NR

11% Rudele

48%Instituţiile statului

IPP

DA

TA

-P

AR

TIC

IPA

RE

LA

VO

TDac v g ndi i la principalele probleme / nemul umiri pe care le ave idumneavoastr , cine ar trebui s contribuie n primul r nd la rezolvarea lor?

ă ă â ţ ţ ţă ă î â

IPP DATARESEARCH

932 0 0 9

Page 95: Declinul Participarii La Vot in Rom

26% Des

8% Niciodată

16% Rar

50%Întotdeauna

21% Des

12% Rar

7% Niciodată

60%Întotdeauna

IPP

DA

TA

-P

AR

TIC

IPA

RE

LA

VO

TC nd au loc parlamentare dumneavoastr participa i...â ă ţ IPP DATA

RESEARCH

IPP DATARESEARCH

ne ncrederedezinteresnu i i fac treabatimpdezam gitnu are pe cinebolnavcorup iho ilipsesc din localitatenu vreau

î

ş

ă

ţţ

8%3%221111111

%%%%%%%%%

5%3%311111111

%%%%%%%%%

ne ncrederedezinteresnu i i fac treabatimpdezam gitnu are pe cinebolnavcorup iho ilipsesc din localitatenu vreau

î

ş

ă

ţţ

Pentru ceicare au r spunsRar sau Niciodat .De ce?

ăă

IPP

DA

TA

-P

AR

TIC

IPA

RE

LA

VO

T

Pentru ceicare au r spunsRar sau Niciodat .De ce?

ăă

C nd au loc preziden iale dumneavoastr participa i...â ţ ă ţ

94D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 96: Declinul Participarii La Vot in Rom

11%Creşte

29%Descreşte

60%Rămâne la fel

35%Destul de îngrijorător

29%Foarteîngrijorător

8%Puţin îngrijorător

23%îngrijorător

5% NŞ/NR

IPP

DA

TA

-P

AR

TIC

IPA

RE

LA

VO

TDe la o alegere la alta, interesul dumneavoastr de a participa la vot...ă

Crede i c dac tot mai pu ini cet eni merg la vot, este un lucru...ţ ă ă ţ ăţ

IPP DATARESEARCH

IPP DATARESEARCH

IPP

DA

TA

-P

AR

TIC

IPA

RE

LA

VO

T

952 0 0 9

Page 97: Declinul Participarii La Vot in Rom

7% NŞ/NR

40%Ambilor

12%Niciunuia

26%Partidelor

15%Instituţiilor statului

12% NŞ/NR

37% Da

51% Nu

IPP

DA

TA

-P

AR

TIC

IPA

RE

LA

VO

TDup p rerea dumneavoastr responsabilitateaaducerii cet enilor la vot ar trebui s revin n principal...

ă ă ăăţ ă ă î

IPP DATARESEARCH

IPP DATARESEARCH

IPP

DA

TA

-P

AR

TIC

IPA

RE

LA

VO

T

Dac s-ar introduce votul prin po t (coresponden )a i folosi aceast metod pentru a vota?

ă ş ă ţăţ ă ă

96D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 98: Declinul Participarii La Vot in Rom

15% NŞ/NR

54% Nu

31% Da

3% NŞ/NR

13%O zi lucrătoare

13%Sâmbata

71%Duminica

IPP

DA

TA

-P

AR

TIC

IPA

RE

LA

VO

TIPP DATARESEARCH

IPP DATARESEARCH

IPP

DA

TA

-P

AR

TIC

IPA

RE

LA

VO

TDac s-ar introduce votul prin internet a i folosi aceast metod pentru a vota?ă ţ ă ă

Care ar fi cea mai bun zi de vot?ă

972 0 0 9

Page 99: Declinul Participarii La Vot in Rom

6% NŞ/NR

11% Nu

83% Da

7% NŞ/NR

50% Nu

43% Da

IPP

DA

TA

-P

AR

TIC

IPA

RE

LA

VO

TIPP DATARESEARCH

IPP DATARESEARCH

IPP

DA

TA

-P

AR

TIC

IPA

RE

LA

VO

TDac vi s-ar acorda o zi liber (pl tit ) de la munc a i participa la vot?ă ă ă ă ă ţ

A i fi de acord cu introducerea votului obligatoriu?ţ

98D e c l i n u l p a r t i c i p r i i l a v o t î n R o m â n i aă

Page 100: Declinul Participarii La Vot in Rom

Recommended