DECLINATIO nomen substantivum (1)

1SUBSTANTIVUL. DECLINĂRILE / CIPRIAN CONSTANTIN HĂLĂNGESCU An universitar: 2010-2011

2010-2011Declinările în limba latină / Ciprian Constantin Hălăngescu 2

cuprinde substantive feminine şi masculine cu tema în -a- -a- şi au G. sg. au G. sg. îîn n -ae-ae

sunt masculine: nume de ocupaţii bărbăteşti (agricola,-ae/ poeta, -ae/

nauta,-ae/pharmacopola,-ae/scriba,-ae/incola,-ae/pirata-ae) nume de bărbaţi ( Catilina,-ae/Seneca,-ae/ Numa-ae) nume de fluvii (Sequana,-ae, Garumna,-ae) unele cuvinte de origine greacă (charta,-ae/musica,-

ae/gramatica,-ae/diabetes,-ae/ascites,-ae)

în timpul flexiunii, substantivele de declinarea întâi îşi modifică forma prin adaosul desinenţelor cazuale pentru singular şi plural, după cum urmează:


I.I. Genitivul singularGenitivul singular italic în -as s-a păstrat în expresiile pater şi mater familias

II.II. D şi Abl. pl.D şi Abl. pl. la substantivele mobile ( dea/filia/asina), au terminaţia -abus, spre a le deosebi de corespondentele lor masculine (filiis et filiabus/deis deabusque)

III. declinarea I mai păstrează reminiscenţe ale vechiului caz LocativLocativ (desinenţa -i) la numele de oraşe la sg. (Romai>Romae) şi la substantivul militia (serviciul militar), în expresia domi militiaeque (în timp de pace sau război)

IV.IV. Cuvintele împrumutate din limba greacă Cuvintele împrumutate din limba greacă la început erau adaptate declinării latine; acest procedeu frecvent întâlnit în limba curentă a fost concurat de sistemul folosit în literatură de a transcrie cuvintele greceşti într-o declinare mixtă, cu forme greceşti şi latineşti, uneori cu forme hibride: nici greceşti, nici latineşti (ex.: gramatices –G/gramaticen-Ac)

2010-2011 4Declinările în limba latină / Ciprian Constantin Hălăngescu

V. Unele substantive de declinarea I sunt substantive pluralia tantum pluralia tantum (folosite doar la numărul plural):

angustiae,-arum – strâmtoare deliciae,-arum – plăcere divitiae,-arum – bogaţie insidiae,-arum – cursă Kalendae,-arum – prima zi a lunii reliquae,-arum – rămăşiţe Athenae,-arum – Athena Thebae,-arum – Teba



cuprinde substantive masculine (cu N sg. în -us-us//-er-er//--irir) şi neutre (cu N sg. în -um-um //--usus), câteva feminine (cu N sg. în -us-us); toate toate au G. sg. au G. sg. îîn n --ii

sunt feminine în -us-us : nume de arbori (cerasus,-i / fagus,-i / malus,-i /pirus,-i /citrus,-

i /ulmus,-i / juniperus,-i / etc) nume de ţări, oraşe, insule (Aegyptus,-i /Rhodus,-i / Epirus,-i/

etc) unele cuvinte de origine greacă (methodus,-i /periodus,-i /

humus,-i / atomus,-i / etc)

sunt neutre în --usus: vulgus,-i/ pelagus,-i/virus,-i

în timpul flexiunii, substantivele de declinarea a doua îşi modifică forma prin adaosul desinenţelor cazuale pentru singular şi plural, după cum urmează:



I.I. Vocativul Vocativul sg. sg. este diferit pentru Substantivele în --iuius s (Cornelius, -i /filius, -i) care vor

avea terminaţia -i-i şi nu -e Substantivele masculine în -er -er şi -ir -ir care au la V. Sg.

forma identică cu N. Sg.

II. Substantivul deusdeus NU are formă de V. sg., iar la plural are forme multiple: N – dei, dii, di / G. – deorum, deum / D. şi Abl. – deis, diis, dis

III. declinarea a II-a mai păstrează reminiscenţe ale vechiului caz LocativLocativ (desinenţa -i-i) la numele de oraşe la sg. (Brundisii, Corinthi) şi la substantivul humus (humi)

IV.IV. Regula substantivelor neutreRegula substantivelor neutre 1. Au trei cazuri la fel: N., Ac., V.1. Au trei cazuri la fel: N., Ac., V. 2. Aceste trei cazuri au la plural terminaţia 2. Aceste trei cazuri au la plural terminaţia –a–a


V. Substantive pluralia tantum pluralia tantum (folosite doar la plural)

VI. Substantive cu sens diferit la singular sens diferit la singular şi şi plural plural

VII. Substantive cu forme-sensuri forme-sensuri diferitdiferitee la singular la singular şi şi pluralplural


Asemănări între declinările I şi a II-a

Au anumite desinenţe comune pentru genurile masculin şi feminin (G pl. -rum -rum / Ac. sg. --mm / Ac. pl. --ss / D şi Abl. pl. -is-is)

Păstrează reminiscenţe ale cazului LocativLocativ

Cuprind adjective care formează clasa I de clasa I de adjectiveadjective

Exemplificări excepţii

Sistemul unitar constituit de flexiunea temelor în -a- -a- și -o-o- (declinările I și a II-a), se află în opoziție cu sistemul autonom al declinării a III-a.

Este cea mai complexă declinare a sistemului Este cea mai complexă declinare a sistemului morfologic latinmorfologic latin, prin marea varietate de teme și de genuri. Diferite acțiuni analogice și fonetice au dus la crearea unor forme care apar ca excepții de la flexiunea regulată.

Genul substantivelor de declinarea a III-a nu se Genul substantivelor de declinarea a III-a nu se poate recunoaște după terminația de N sgpoate recunoaște după terminația de N sg, căci fiecare regulă are numeroase excepții; ca urmare, în afară de cazurile în care genul se poate stabili după înțelesul substantivului sau după adjectivul care îl însoțește, în celelalte cazuri se va consulta dicționarul!!!!.



Declinarea a III-a cuprinde: substantivesubstantive, adjectiveadjective și teme integrate în paradigma verbală: participiul prezentparticipiul prezent.

Substantivele acestei declinări aparțin tuturor celor 3 genuri

Declinarea a III-a se împarte în 2 mari grupe: flexiunea consonantică (în mare parte substantive imparisilabice) flexiunea vocalică (teme în -i--i-, substantive parisilabice)

Indiferent de temă și de terminația de N.sg., Indiferent de temă și de terminația de N.sg., toate substantivele acestei declinări au G.sg. toate substantivele acestei declinări au G.sg. terminat în terminat în -is-is

Se poate recunoaște ușor genul substantivelor care la N sg. au terminațiile:

Masculin: -or -or / / -os -os / / -er -er / / -es -es / / -ex-ex Feminin: -o-o / / -as -as / / -es -es / / -is -is / / -x-x Neutru: -a-a / / -e-e / / -l-l / / -n-n / / -ar -ar / / -ur -ur / / -us-us


Tema unui substantiv de declinarea a III-a se poate afla de la GENITIVUL PLURAL !!!

FINALA FINALA TEMEITEMEI

NOMINATINOMINATIV singularV singular

GENITIV GENITIV singularsingular

GENITIV GENITIV pluralplural

TEMA TEMA substantivulsubstantivul

uiui

dentalădentală MILES MILITIS MILITTUM MILIT-

dentalădentală LAUS LAUDIS LAUDDUM LAUD-

labialălabială PRINCEPS PRINCIPIS PRINCIPPUM

PRINCIP-

velarăvelară DUX DUCIS DUCCUM DUC-

nazalănazală HOMO HOMINIS HOMINNUM HOMIN-

lichidălichidă ORATOR ORATORIS ORATORRUM

ORATOR-

siflantă siflantă (rotacizantă)(rotacizantă)

TEMPUS TEMPORIS TEMPORRUM

TEMPOR-

vocalăvocală CIVIS CIVIS CIVIIUM CIVI-


Substantivele cu temă consonantică se pot împărți în 2 subcategorii:

Cu desinența -s-s (miles, lux, pulvismiles, lux, pulvis) Cu desinență zerozero (homo, sol, agmen, calor, multitudohomo, sol, agmen, calor, multitudo)

Desinența --ss la majoritatea temelor consonantice, determină modificări fonetice în finală:

duc + ss > dux leg + ss > lex ped + ss > pess > pes milet + ss > miless > milesSubstantivele de genul neutru, vor respecta în

flexiune regula neutrelorregula neutrelor!!!


Desinențele cazuale

CAZ SG. PL.

NNø-s

-es-a

GG -is -um

DD -i -ibus

Ac.Ac. ø-m

-es-a

Abl.Abl. -e -ibus

V.V. ø-s

-es-a

Exemplificări


Are aceleași desinențe, cu câteva deosebiri: G pl. este în -ium -ium și nu în -um Ac. sg. este -m-m și nu -em (ca la consonantice); la unele substantive

(febris, tussis, turris, puppis) vom întâlni și un Ac. în –im iar la altele (securis/navis) se găsesc ambele forme

Abl. sg. la neutre este în -i-i și nu în -e Cele 3 cazuri asemenea au desinența în -ia-ia și nu în -a Ac. pl. este identic cu N și V și la subst. masculine și feminine!!!


NOMINATIV sg.NOMINATIV sg. GENITIV sg.GENITIV sg. ABLATIV sg.ABLATIV sg. GENITIV pl.GENITIV pl.

La singular se comportă ca cele cu teme consonantice, la plural ca cele vocalice (în -i)

ARS (meșteșug) ARTIS ARTE ARTIUM

DENS (dinte) DENTIS DENTE DENTIUM

FONS (izvor) FONTIS FONTE FONTIUM

MORS (moarte) MORTIS MORTE MORTIUM

MUS (șoarece) MURIS MURE MURIUM

NIX (zăpadă) NIVIS NIVE NIVIUM

CLIENS (client) CLIENTIS CLIENTE CLIENTIUM

FRAUS (înșelăciune)

FRAUDIS FRAUDE FRAUDIUM

MONS (munte) MONTIS MONTE MONTIUM

Teme care par vocalice dar se comportă ca cele consonantice (FALSE IMPARISILABICE)

CANIS (câine) CANIS CANE CANUM

IUVENIS (tânăr) IUVENIS IUVENE IUVENUM

SENEX (bătrân) SENIS SENE SENUM

VATES (profet) VATIS VATE VATUM

* La fel se declină și substantivele : pater,-is / mater,-is / frater, is


În -i-i: VISVIS / în -u-u: SUSSUS / în -ou-ou: BOSBOS și IUPPITERIUPPITER (defectiv de plural)

Substantive pluralia tantum pluralia tantum de declinarea a III-a

Caz Singular Plural

N/V VIS SUS BOS IUPPITER

VIRES SUES BOVES

G - SUIS BOVIS IOVIS VIRIUM

SUUM BOUM

D - SUI BOVI IOVI VIRIBUS

SUIBUS

BOBUS

Ac. VIM SUEM BOVEM

IOVEM VIRES SUES BOVES

Abl. VI SUE BOVE IOVE VIRIBUS

SUIBUS

BOBUS

maiores,-um - strămoși moenia,-ium - metereze

manes,-ium - sufletele morților

Penates,-ium - zeii penați


Substantive cu sens diferit la singular și Substantive cu sens diferit la singular și pluralplural

Excepții de genExcepții de gen

SINGULARSINGULAR PLURALPLURAL

aedes,-ium = templu aedes, -ium = casă

finis,-is = sfârșit fines, -ium = teritoriu

ops, opis = ajutor opes, -ium = resurse

parens, -tis (m. sau f.)= tată/mamă

parentes,-um = părinți

pars, partis = parte partes, -ium = rolul unui actor, partid

REGULĂ GENERALĂREGULĂ GENERALĂ EXCEPȚIIEXCEPȚII

MASCULINMASCULIN: -or / -os / -er / FeminineFeminine: arbor/ soror/ marmor

NeutreNeutre: cor/os,ossis/ os, oris/ cadaver/ papver / tuber

FEMININFEMININ: -o / -as / -es / -is / MasculineMasculine: carbo/ pulmo/ sanguis / pulvis / lapis


cuprinde substantive masculine (cu N sg. în -us-us) şi neutre (cu N sg. în -u-u), câteva feminine (cu N sg. în -us-us); toate au G. sg. în --usus

substantivele neutre vor respecta substantivele neutre vor respecta regula neutrelor!!!regula neutrelor!!! Atât la singular, cât şi la plural, la această declinare,

Vocativul este identic cu Nominativul pentru toate Vocativul este identic cu Nominativul pentru toate genurile!!!!genurile!!!!

sunt feminine în -us-us : unele nume de arbori (pinus,-us / quercus,-us / etc) unele denumiri ale parţilor corpului uman (manus,-us) unele denumiri ale gradelor de rudenie (socrus,-us/norus, -us)

această declinare prezintă un sistem flexionar foarte şubred, suferind influenţa declinărilor a II-a şi a III-a, fiind absorbită de acestea în latina evoluată

în timpul flexiunii, substantivele de declinarea a patra îşi modifică forma prin adaosul desinenţelor cazuale pentru singular şi plural, după cum urmează:



I. Substantivul domusdomus este un caz special, întrucât a moştenit din indo-europeană o dublă flexiune (temă în -u- şi temă în -o-/-e-).

II. La D. şi Abl. , desinenţa -bus- -bus- s-a adăugat direct la temă; prin analogie cu declinarea a III-a, u interior s-a transformat în sunet intermediar între u şi i; de aceea se întâlneşte ezitarea: manubusmanubus şi manibusmanibus. Unele substantive, au păstrat terminaţia -ubus -ubus (acus, arcus, lacusacus, arcus, lacus).

III. Multe substantive de declinarea a IV-a sunt defectivedefective şi nu se folosesc decât la Abl. sgAbl. sg. Exemplu: iussu (ducis)iussu (ducis)=din ordinul comandantului

IV. Rar se întâlnesc şi genugenu şi cornucornu la singular şi atunci mai mult la ablativ.


Este declinarea cea mai săracă în cuvinte şi a avut aceeaşi existenţă precară ca şi declinarea a IV-a. Cuprinde numai substantive feminine (cu N sg. în -es-es); toate au G. sg. în --eiei

Substantivul Substantivul dies,-ei dies,-ei poate fi poate fi şi masculin şi şi masculin şi femininfeminin, iar compusul său, , iar compusul său, meridies,-ei meridies,-ei este este masculinmasculin!!!!!!

Numai substantivele Numai substantivele res,-ei res,-ei şi şi dies,-ei dies,-ei au au forme pentru ambele numere!!!forme pentru ambele numere!!!

în timpul flexiunii, substantivele de declinarea a cincea îşi modifică forma prin adaosul desinenţelor cazuale pentru singular şi plural, după cum urmează:



I. Unele substantive au tendinţa de a trece la declinarea I:

II. Altele au tendinţa de a trece la declinarea a III-a:

III. Substantivul res,-ei are înţelesuri diferite, după adjectivul pe care îl însoţeşte

Date post:	03-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	ursache-iuliana
View:	74 times
Download:	2 times

DECLINATIO nomen substantivum (1)

Documents