Andy Szekely

DECIZII RADICALE PENTRU

OAMENI DEȘTEPȚI

12 decizii esențiale pentru succes și împlinire

2018

CUPRINS

Dedicație 7Mulțumiri 8Cuvânt-înainte la ediția a doua 10Introducere 15

Capitolul 13 mărturisiri și 2 lecții de viață

Prima mărturisire 23Deciziile radicale sunt convingeri! 27A doua mărturisire 33Lecția 1 387 metode de schimbare a deciziilor și convingerilor vechi 40A treia mărturisire 44Lecția 2 48Concluzie: Libertatea îți dă puterea 50

Capitolul 2Ce este o decizie radicală și la ce folosește

Te afli în fața unei decizii radicale? 53Până acum nu ai decis tu! 56Diferența dintre o decizie simplă și o decizie radicală 59Decizii radicale și paradigme 61Inspirat, disperat sau avizat? 62Ce sunt convingerile (și ce nu sunt) 68Secretul lui Maslow 73Cele 6 arii ale vieții 74Cea mai importantă lecție despre convingerile limitative 77Cea mai simplă cale de schimbare a convingerilor vechi 79

Capitolul 3Cele 12 decizii radicale

Cum să folosești cele 12 decizii 83Două decizii ale creșterii (autocunoaștere) 85Două decizii ale sănătății și vitalității (corpul tău) 93Două decizii ale banilor (cash, prosperitate) 100Două decizii ale carierei (excelență profesională) 110Două decizii ale relațiilor (comuniune) 120Două decizii ale contribuției (leadership și impact social) 129Lista celor 12 decizii radicale 141

Capitolul 4De la frică la curaj

Preia (din nou) controlul 145Curajul demistificat 147Cele două forme de curaj 151Curajul și deciziile radicale 152Cu pantalonii uzi 157Frica de eșec 159Frica de respingere 161Frica de necunoscut 164Vrei o scuză ca să zaci sau o miză ca să faci? 167Parabola săritorului de pe stâncă 170

Rezumat 1745 săptămâni pentru decizii radicale 182Epilog 226

Resurse 228Cele 6 facultăți din cadrul Bootcamp University 230Index 234Bibliografie 236

CAPITOLUL 1

3 mărturisiri și 2 lecții de viață

Prima mărturisire A doua mărturisire Lect�ia 1 7 metode de schimbare a deciziilor s� i convingerilor vechiA treia mărturisire Lect�ia 2 Concluzie: Libertatea î�t�i dă puterea...

23

Prima mărturisire

De la bun î�nceput, vreau să î�t�i spun un lucru care să te ajute la lec-tura acestei cărt�i.

Este o mărturisire legată de un principiu î�n care am crezut mult timp, s� i nu numai că am crezut î�n el, dar l-am s� i predat, scris s� i sust�inut î�n mai multe ocazii.

Ei bine, nu mai cred la fel î�n acest lucru, as�a că vreau să t�i-l spun de la bun î�nceput ca să pot�i citi ceea ce urmează î�n cunos�tint�ă de cauză s� i cu folos maxim.

Despre ce e vorba?Ei bine, am sust�inut vreme de peste 3 ani că deciziile nu sunt

bune!De fapt, am mers până acolo î�ncât am criticat cu vehement�ă

ideea de a lua decizii s� i am explicat cu argumente că, î�n loc să luăm decizii, ar trebui să facem alegeri. Alegerile sunt mult mai bune decât deciziile, spuneam eu! S� i aveam dreptate! I�n marea majori-tate a cazurilor, alegerile sunt de preferat deciziilor.

E mai bine să ai de unde alege decât să fii fort�at să tai î�n carne vie, să pui piciorul î�n prag s� i să î�t�i î�nchizi orice portit�ă de scăpare.

Dar iată un punct de vedere complementar care „face tot�i banii” s� i merită lămurit chiar acum:

Există s� i situat�ii î�n care alegerile nu sunt de preferat, nu sunt posibile sau nu sunt abordarea potrivită pentru persoana î�n cauză.

Acele momente î�t�i cer acte de curaj s� i reprezintă borne ale ma-turizării tale!

24

Andy Szekely

I�n acele cazuri, deciziile sunt absolut necesare!Iată câteva exemple:

• Există momente când cel mai bun lucru pe care î�l ai de făcut este să o rupi cu trecutul.

• Există momente î�n care decizia de a renunt�a la o relat�ie cu ci-neva ca să pot�i merge mai departe este cea mai bună strate-gie de viat�ă.

• Există momente când cel mai bun lucru pe care î�l pot�i face este să renunt�i la un crez sau la o convingere care nu î�t�i mai serves�te.

• Există situat�ii î�n viat�ă când singura solut�ie pentru a putea supraviet�ui este să î�ncetezi brusc să mai crezi lucruri care î�t�i pun î�n pericol sănătatea.

I�n astfel de momente, cel mai bun lucru pe care pot�i să î�l faci este să hotărăs�ti cu fermitate să tai î�n carne vie... s� i să pleci fără să te uit�i î�n urmă!

Sunt momente grele, dureroase s� i stresante pe care nu s� i le do-resc decât masochis�tii.

Cu toate acestea, exact aceste momente diferent�iază oamenii mari de cei mici, liderii de subordonat�i s� i performerii de ratat�i.

Anthony Robbins spune un lucru profund î�n acest sens:

Deciziile sunt momentele în care destinul tău capătă viață.

Atunci când nu ai alegeri multiple de făcut, atunci când lucru-rile nu funct�ionează cum t�i-ai dori s� i pare că „persis�ti î�n prostie”, cum zicea tatăl meu, exact atunci este momentul oportun să iei o decizie radicală.

25

Decizii radicale pentru oameni deștepți

Cu cât o iei mai repede, cu atât va fi mai bine pentru tine.Decizia asta radicală seamănă put�in cu povestea cu câinele care

scheaună î�n surdină.O s�tii?

Se spune că un câine care stătea tolănit lângă stăpânul său sco-tea sunete de durere, dar stăpânul nu îl băga în seamă.

La un moment dat, un vecin care trecea pe acolo îl întreabă pe stăpân ce are câinele.

Acesta răspunde:— Stă pe un cui!— Şi de ce nu se mută de pe cui? întreabă vecinul.La care stăpânul răspunde foarte calm:— Încă nu îl doare destul!

***

Când vine vorba de decizii, majoritatea oamenilor se aseamănă cu acel câine... as�teaptă ca durerea să se acutizeze s� i o folosesc ca me-canism motivat�ional pentru a lua decizia de a se muta... cât�iva cen-timetri mai î�ncolo.

Acesta nu este un lucru bun sau rău î�n sine, ci este un fapt de viat�ă.

Din punct de vedere statistic, aproape 70% din populat�ie se motivează mai mult s� i mai bine atunci când trebuie să evite dure-rea sau pericolul, decât atunci când are de urmărit un anumit scop.

I�n această categorie intră marea majoritate a angajat�ilor, î�n special a celor care lucrează pentru companii nerestructurate de genul celor bugetare. Reprezentant�ii de seamă ai celeilalte catego-rii sunt oamenii cu spirit antreprenorial, oameni cu o apetent�ă

26

Andy Szekely

notorie pentru risc, motivat�i de dorint�a fermă de a obt�ine rezultate cât mai bune.

Dar să revenim la deciziile pe care TU le ai de luat.

27

Deciziile radicale sunt convingeri!

Dacă vrei î�ntr-adevăr să las� i î�n urmă trecutul s� i să iei câteva decizii majore s� i esent�iale pentru viat�a ta, e bine să cons�tientizezi faptul că există două tipuri de decizii: cele referitoare la comportamente (ce alegi să faci) s� i cele referitoare la gânduri (ce alegi să crezi).

E important î�nsă să î�nt�elegi că deciziile radicale sunt mai mult psihologice (la nivelul convingerilor), decât comportamentale.

Tony Robbins foloses�te des fraza: „Succesul este 80% psiholo-gie s� i 20% competent�ă”. El explică î�n continuare faptul că sistemul tău de convingeri este cel care î�t�i permite să mergi dincolo de ceea ce ai crezut că este posibil.

Pentru a exemplifica asta, î�n seminariile sale î�i determină pe participant�i să păs�ească cu tălpile goale pe un covor de cărbuni î�n-cins� i. Această provocare este un exemplu perfect pentru definit�ia pe care Tony o dă deciziilor radicale: „A lua o decizie adevărată (n.a. radicală) î�nseamnă să te angajezi să obt�ii un rezultat, iar după ace-ea să te privezi de orice altă posibilitate”*.

Am trecut prin acest proces s� i s� tiu că, î�n acel moment al deciziei (păs�esc sau nu), psihologia este cea care determină act�iunea, nu competent�a. Orice om poate păs� i pe cărbuni î�ncins� i, cu condit�ia să creadă că poate acest lucru.

Similar, î�n taberele Bootcamp University, pe care le organizez de aproape două decenii, facem exercit�ii cu frânghii la î�nălt�ime s� i se î�ntâmplă acelas� i lucru. Orice om poate să meargă drept pe o bârnă de 10 centimetri lăt�ime. Dacă respectiva bârnă se leagănă la 20m

* Citat din cartea Trezește uriașul din tine, apărută la Editura Act și Politon în anul 2017. (n.red.)

28

Andy Szekely

î�nălt�ime, capacitatea de autocontrol psihologic este mai impor-tantă decât competent�a de a-t�i ment�ine echilibrul.

Totus�i...O tabără e o tabără, iar viat�a vine peste noi s� i ne determină să

luăm decizii î�n momente î�n care ne simt�im cel mai put�in pregătit�i sau î�n care ne as�teptăm mai put�in.

E usor să dai sfaturi de genul: fă sport, mănâncă sănătos, fii pri-etenos, cites�te etc.

Aceste sfaturi nu vor funct�iona î�nsă decât după ce ai luat decizi-ile interioare / ai adoptat convingerile care fac posibilă schimbarea comportamentală.

I�l citez din nou pe Tony Robbins pe această temă, pentru că este foarte potrivită observat�ia lui din Mesaje de la un prieten*:

Există o forţă care îţi controlează toate deciziile. Ea in-fluenţează cum gândești și cum te simţi în fiecare clipă a vieţii. Ea determină ce vei face și ce nu. Ea determină ce pă-rere vei avea despre absolut tot ce se petrece în viaţa ta. Forţa aceea constă în convingerile tale.

Când crezi ceva, îi dai creierului o comandă incontestabi-lă să răspundă într-un anumit fel. Spre exemplu, ai fost între-bat vreodată: „Poţi să-mi aduci, te rog, sarea?”, ca mai apoi să intri în bucătărie gândindu-te: „Nu știu unde e sarea”? Te-ai uitat prin toate sertarele și în cele din urmă ai spus: „Nu reu-șesc să găsesc sarea”. Şi ce să vezi?

Cum a intrat în bucătărie cel care te-a rugat să aduci sa-rea, a și venit lângă tine și a arătat cu degetul chiar sub nasul tău, întrebând: „Asta ce e?”. Sarea! A fost tot timpul acolo? Sigur că da. Cum se face că n-ai văzut-o? Pentru că nu credeai că e acolo.

* Carte apărută la Editura Act și Politon în anul 2017. (n.red.)

29

Decizii radicale pentru oameni deștepți

(...)Ce este o credinţă, că tot am adus vorba? Vorbim de mul-

te ori despre unele lucruri fără să avem o noţiune clară a ceea ce sunt ele în realitate. Majoritatea oamenilor se rapor-tează la o convingere de parcă ar fi un obiect real, pe când aceasta nu e nimic altceva decât:

Convingere = un sentiment de certitudine referitor la ce înseamnă un anumit lucru

Dacă tu spui că în opinia ta ești inteligent, tot ce spui de fapt este că: „Am certitudinea că sunt inteligent”. Sentimentul acela de certitudine îţi permite să accesezi resurse care te ajută să acţionezi inteligent, pentru a genera rezultatele pe care le vrei.

Așadar, deciziile cele mai importante nu se referă în primul rând la comportamente, ci la convingeri.

Convingerile sunt cele care te î�mpiedică să mergi mai departe sau, dimpotrivă, te propulsează către succes mai mult decât orice altceva.

De exemplu,• Unii oameni cred că nu merită să câs�tige mai mult�i bani s� i...

ghici ce se î�ntâmplă? Viat�a le „confirmă” că as�a este.• Alt�ii cred că nu sunt î�n stare să î�s� i găsească perechea potri-

vită. Rezultatul? Trec de la o relat�ie la alta s� i constată î�n fi-ecare caz că s� i-au dezamăgit partenerul s� i că î�s� i caută acum pe altcineva. Concluzia? Vor trăi până la sfârs�itul viet�ii cu sperant�a nefructificată că vor găsi pe cineva potrivit.

• S� i mai dramatic, alt�ii cred despre ei î�ns�is�i că sunt incapabili să se descurce î�n viat�ă, iar viat�a le confirmă cu vârf s�i î�ndesat acest lucru..

30

Andy Szekely

Cel mai î�nt�elept citat pe care l-am auzit vreodată î�n legătură cu această realitate î�i apart�ine lui Henry Ford:

Dacă tu crezi că poți sau crezi că nu poți, ai dreptate în am-bele cazuri!

Acesta este î�ntr-adevăr un lucru profund s� i dramatic.Dar cel mai dramatic adevăr dintre toate este următorul: majo-

ritatea convingerilor care ne limitează s� i ne fac să trăim cu jumătăt�i de măsură sunt INCONS�TIENTE!

Pentru a le scoate la lumină e nevoie de un consilier specializat care să î�t�i pună tot felul de î�ntrebări s�i să ment�ină această explorare î�ntr-o zonă de sigurant�ă psihologică.

Dacă ar fi altfel, oamenii s-ar opri brusc î�n mijlocul străzii, s�o-cat�i de propriile lor autolimitări î�n gândire s� i ar î�ncepe să strige ca din gură de s�arpe.

Dar nu se î�ntâmplă as�a...Suntem născut�i cu bun simt� (majoritatea) s�i „tratat�i” cu educat�ie,

pentru ca asemenea lucruri să fie t�inute sub control.Cu toate acestea, orice om sănătos la cap are î�n forul său inte-

rior momente de î�ndoială, de teamă, sentimente de inadecvare s� i de insecuritate.

Care este cauza?Conflictul dintre convingerile proprii, care poate au fost cândva

utile, s� i realităt�ile zilei. Lumea se schimbă mereu s� i noile realităt�i invalidează vechile convingeri, le fac desuete s� i inutile, iar î�n unele cazuri chiar periculoase.

Ca o ilustrare a acestui fapt, dă-mi voie să te î�ntreb ceva s�i te rog să răspunzi spontan:

Tu mai crezi în Moș Crăciun?

Acum te rog să cites�ti ce răspunsuri primesc eu la această î�ntrebare de la participant�ii la cursurile mele s� i să le compari cu al tău.

31

Decizii radicale pentru oameni deștepți

Sunt două răspunsuri posibile la această î�ntrebare. Primul este „NU!” Al doilea este ceva mai interesant.

Este: „DA, dar...”Cei care răspund astfel t�in î�ncă la visul lor din copilărie, dar l-au

adus la zi, considerând că Mos� Crăciun e un „lucru” s�i merită păstrat ca poveste, ca idee, ca metaforă, chiar dacă nu mai cred î�n el la fel ca atunci când erau copii.

Aces� ti participant�i au reus� it să rezolve creativ conflictul din mintea lor î�ntre convingerea că Mos� Crăciun nu există s� i că de fapt există, dar asta e valabil numai î�n anumite circumstant�e.

Practic, ei au păstrat poezia, dar au păstrat-o t�inând cont de realitatea vârstei mature.

De fapt, un lucru similar se î�ntâmplă atunci când mergem la cinema.

Pentru a putea să ne bucurăm de un SF gen Avatar sau de o comedie romantică, avem nevoie să suspendăm part�ial judecata matură s� i să ne lăsăm purtat�i î�n poveste.

Asta nu î�nseamnă că la finalul filmului suntem alt�i oameni s� i că nu putem reveni la fostul EU...

I�nseamnă doar că, pentru a ne putea bucura de cele două ore de spectacol cinematografic, ne lăsăm imaginat�ia liberă s� i ne identifi-căm cu unele dintre personaje î�n vreme ce le detestăm pe altele, chiar dacă s�tim că am intrat pentru o vreme î�ntr-o lume imaginară.

De fapt, exact capacitatea noastră de a intra î�n lumea imaginară este cea care ne permite să ne bucurăm complet s� i să î�nvăt�ăm ma-xima din astfel de experient�e.

Fără ea, viat�a adultă ne-ar transforma î�n nis�te robot�i.Din fericire, această abilitate este tot ce ne trebuie ca să schim-

băm decizii s� i convingeri vechi ce nu ne mai sunt de folos.

32

Andy Szekely

Mecanismul este simplu. Tot ce ai de făcut este să î�t�i imaginezi pentru o clipă că realitatea din mintea ta legată de problema pe care o traversezi este de fapt una complet nouă.

Cartea de fat�ă te ajută să faci asta!

33

A doua mărturisire

Urmează o mărturisire despre ce anume se î�ntâmplă î�n capul meu atunci când primesc î�ntrebări la cursuri sau î�n timpul sesiunilor de coaching. Mai exact, majoritatea oamenilor care mă solicită vin cu î�ntrebări care sună cam as�a:

• Cum pot să scap de teama de a vorbi î�n public?• De ce nu reus�esc să î�mi controlez emot�iile negative?• Din ce cauză nu reus�esc să economisesc o parte din banii pe

care î�i câs�tig? Etc...

Alt�ii, care par ceva mai hotărât�i, vin cu alt tip de î�ntrebări.

• Cum pot să î�l fac pe partenerul meu de viat�ă să fie mai ordo-nat (iubitor, î�nt�elegător etc.).

• Cum as� putea să î�i fac pe ceilalt�i să mă privească cu alt�i ochi?• I�n cât timp pot să scap de obiceiurile mele proaste? Etc…

Ambele categorii de î�ntrebări au un viciu ascuns s� i pun proble-ma gres� it, din punctul meu de vedere.

Dacă as� fi terapeut, probabil că nu le-as� considera nis�te î�ntrebări proaste, dar nu sunt terapeut, as�a că le consider astfel!

I�ntrebările respective sunt proaste pentru că potent�ialul lor de a duce la solut�ii este minim. Ele ment�in atent�ia omului pe proble-mă, nu pe solut�ie. S� i atunci, nu ar fi oare mai î�nt�elept să nu răspund direct la ele?

34

Andy Szekely

Mărturisirea nr. 2 de care î�t�i pomeneam mai sus este aceea că

ani la rând am refuzat pur și simplu să răspund la astfel de întrebări.

Am făcut-o cu elegant�ă, dar am refuzat!De fapt, e impropriu spus că am „refuzat”... să spunem că am

preferat să răspund altfel decât se as�tepta interlocutorul.De ce? Pur s� i simplu nu cred că are rost să răspunzi la astfel de

î�ntrebări as�a cum se as� teaptă cei care t�i le adresează.I�n cele mai multe cazuri e mai simplu să propui celui care pune

î�ntrebarea o alta la care el are deja răspunsul, iar acel răspuns î�l ghidează către propriile lui concluzii s� i odată cu asta î�l scoate din blocaj.

Iată câteva exemple:

• Cum pot să scap de teama de a vorbi în public?

Cum îmi pot găsi curajul de a vorbi cu încredere, energie și charismă în faţa unui public foarte interesat de ceea ce spun?

• De ce nu reușesc să îmi controlez emoțiile negative?

Care este starea de care am nevoie ca să îmi exprim autentic emoţiile pozitive și negative În cel mai adecvat și sănătos mod cu putinţă?

• Din ce cauză nu reușesc să economisesc o parte din banii pe care îi câștig?

Care este modul de a gândi (setul de convingeri) care mă ajută cel mai mult să câștig bani frumoși și să mă bucur de abundenţa lor ori de câte ori am nevoie?

35

Decizii radicale pentru oameni deștepți

• Cum pot să îl fac pe partenerul meu de viață să fie mai ordonat (iubitor, înțelegător etc.)?

Ce ar trebui să transform la mine pentru ca partenerul meu de viaţă să reacţioneze așa cum îmi doresc? Vreau să fac astfel de schimbări pentru acest scop?

• Cum aș putea să îi fac pe ceilalți să mă privească cu alți ochi?

Cum mă autoapreciez? Consider că merit ce e mai bine pentru mine? Este aprecierea celorlalţi ceea ce îmi doresc în aceste condiţii?

• În cât timp pot să scap de obiceiurile mele proaste?

Ce obiceiuri bune îmi doresc să adaug la viaţa mea? Cum le pot adă-uga astfel încât cele proaste să dispară de la sine?

Reformulările pe care tocmai le-ai citit sunt menite să genereze alt tip de răspuns î�n creierul omului... s� i de cele mai multe ori exact asta se î�ntâmplă... acest „alt răspuns” deschide calea spre solut�ii la probleme.

Mecanismul este simplu, dar nu simplist.I�n cursurile mele explic de obicei acest mecanism cu următoa-

rea afirmat�ie:

„Creierul este mai «prost» decât stomacul”.

Afirmat�ia stârnes�te de obicei zâmbete, dar ea are o doză de profun-zime destul de mare.

Explicat�ia pe care o dau î�n continuarea acestei afirmat�ii sună cam as�a:

Dacă îi dai mâncare stricată stomacului, reacționează imediat refuzând-o.

36

Andy Szekely

Creierului, dacă î�i dai „mâncare stricată”, react�ionează tot imediat, dar î�n alt mod... o procesează s� i creează din ea un rezultat care poa-te părea acceptabil.

De exemplu, dacă î�t�i pui î�ntrebarea: „De ce mi se î�ntâmplă asta tocmai mie? ”, creierul î�t�i va oferi o listă cu justificări:

• pentru că nu am avut condit�ii• pentru că m-am născut î�ntr-o t�ară de r@#@t• pentru că am avut un profesor care m-a traumatizat• pentru că sunt prea scund, prea gras, prea alb, prea negru,

prea needucat, prea sărac...

Oricât de adevărată ar fi lista respectivă, ea nu te ajută la nimic. Dimpotrivă!Pe de altă parte î�nsă, dacă pui î�ntrebarea potrivită, creierul o va

procesa s� i î�t�i va oferi o altă listă. De data asta, o listă cu solut�ii posi-bile de rezolvare a problemelor.

I�n cazul de mai sus, î�ntrebarea potrivită ar putea suna as�a:

Ce vreau şi sunt dispus să fac chiar acum pentru a rezolva în cel mai bun mod posibil problema?

S� i aici, creierul se va conforma s� i î�t�i va oferi o listă. Tot ce î�t�i mai rămâne de făcut este să alegi cea mai bună solut�ie s� i să act�ionezi.

37

Decizii radicale pentru oameni deștepți

Atenție!

S� i î�n primul s� i î�n al doilea caz ai obt�inut lista ca răspuns la î�ntreba-rea pe care ai pus-o, iar ca să pui î�ntrebarea te-ai folosit tot de cre-ier! Instrumentul ultraperformant numit creier poate fi la fel de bine s� i cel mai puternic instrument de autosabotaj din câte există!

Acesta este principiul fundamental pe care mă bazez atunci când răspund la î�ntrebări cu reformularea lor.

Cu această idee in minte î�t�i propun să explorăm î�mpreună pri-ma lect�ie din această carte.