1

Decizie nr. 64/12.12.2017

privind propunerea de acceptare a angajamentelor formulate de către Uniunea Națională a

Notarilor Publici din România în vederea înlăturării îngrijorărilor concurenţiale care formează

obiectul investigaţiei declanşate prin Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței nr. 748 din

07.11.2016

În baza:

1. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

153/29 februarie 2016, cu modificările și completările ulterioare (denumită, în continuare,

Legea concurenţei);

2. Decretului nr. 301/05.03.2015 privind numirea Preşedintelui Consiliului Concurenţei,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.157/05.03.2015;

3. Decretului nr. 302/05.03.2015 privind numirea Vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.157/05.03.2015;

4. Decretului nr. 18/20.01.2017 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului

Concurenţei, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61/20.01.2017;

5. Decretului nr. 19/20.01.2017 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului

Concurenţei, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61/20.01.2017;

6. Decretului nr. 703/27.04.2009 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului

Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;

7. Decretului nr. 974/19.12.2011 privind numirea unui membru al Plenului Consiliului

Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901/20.12.2011;

Regulamentului de organizare, funcţionare al Consiliului Concurenţei, publicat în

Monitorul Oficial al României cu nr. 601/26.07.2017;

8. Regulamentului de procedură al Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al

României cu nr. 601/26.07.2017;

9. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 553/05.08.2010;

10. Instrucţiunilor din 28 decembrie 2010 privind condiţiile, termenele şi procedura pentru

acceptarea şi evaluarea angajamentelor, în cazul practicilor anticoncurenţiale, publicate în

Monitorul Oficial cu numărul 11 din data de 5 ianuarie 2011 (denumite în continuare

Instrucţiuni).

2

11. Regulamentului (CE) nr. 1/2003 privind punerea în aplicare a regulilor de concurenţă

prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat.

12. Ordinului Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 748/07.11.2016 de declanșare a unei

investigaţii din oficiu având ca obiect posibila încălcare a art. 5 alin. (1) din Legea

concurenţei nr. 21/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către

Uniunea Națională a Notarilor Publici din România;

13. Raportului privind propunerea de acceptare a angajamentelor formulate de către Uniunea

Națională a Notarilor Publici din România în vederea înlăturării îngrijorăriilor

concurenţiale, care formează obiectul investigaţiei declanşate prin Ordinul Președintelui

Consiliului Concurenței nr. 748 din 07.11.2016;

14. Hotărârii Plenului Consiliului Concurenţei din data de 12 decembrie 2017, emisă cu

respectarea condiţiei de cvorum prevăzută de Legea concurenței pentru ca Plenul

Consiliului Concurenţei să poată decide în mod valabil.

Având în vedere următoarele:

1. SUMAR EXECUTIV

(1) La data de 14 noiembrie 2015, Congresul al XIII-lea al Notarilor Publici din România a

adoptat Hotărârea nr. 9 pentru adoptarea Codului deontologic al notarilor publici, care

conţinea o serie de prevederi/elemente de natură a crea îngrijorări din punct de vedere

concurenţial. Acestea se refereau, în principal, la modalitatea de fixare şi de încasare a

onorariilor, atragerea personalului instruit în cadrul birourilor notariale concurente,

introducerea unor restricţii privind publicitatea individuală în ceea ce priveşte informarea

consumatorilor cu privire la onorariile practicate, inclusiv în ceea ce privește popularizarea

unor modele de acte şi proceduri notariale, a unor puncte de vedere ori a unor soluţii pentru

speţe concrete.

(2) Având în vedere disponibilitatea Consiliului Concurenţei de a se angaja în discuţii privind

posibile angajamente în acest caz, în baza art. 49 alin. (1) din Legea concurenţei, Uniunea

Naţională a Notarilor Publici din România (denumită în continuare UNNPR) a formulat şi

înaintat autorităţii de concurenţă angajamente care să înlăture îngrijorările concurenţiale

constatate .

(3) Angajamentele propuse de UNNPR conduc la eliminarea completă, imediată și definitivă a

îngrijorărilor concurențiale, asigură promovarea unui mediu competitiv în limitele legale,

sunt relevante, proporționale, eficiente şi pot fi implementate într-o perioadă scurtă de timp.

(4) Instituirea unui mecanism de montorizare implementat, pe de o parte, de Consiliul

Concurenţei, pe de altă parte, de acesta împreună cu Ministerul Justiţiei, în cadrul unei

3

colaborări instituţionale, este cel mai eficient şi mai în măsură să asigure punerea în aplicare

a angajamentelor asumate.

2. DECLANŞAREA INVESTIGAŢIEI

(5) Prin Ordinul nr. 748 din 07.11.2016, Președintele Consiliului Concurenței a dispus,

conform art. 33 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei, declanșarea unei investigaţii din

oficiu având ca obiect posibila încălcare a prevederilor art. 5 alin. (1) din aceeaşi lege de

către UNNPR, prin intermediul Congresului Notarilor Publici, în calitate de for

decizional al acesteia.

3. PRACTICILE INVESTIGATE, PARTEA IMPLICATĂ, DESCRIEREA

SECTORULUI ŞI ÎNGRIJORĂRILE CONCURENŢIALE CARE AU STAT LA

BAZA INVESTIGAŢIEI

3.1.PRACTICA INVESTIGATĂ

(6) La data de 14 noiembrie 2015, Congresul al XIII-lea al Notarilor Publici a adoptat

Hotărârea nr. 9 pentru adoptarea Codului deontologic al notarilor publici1 (denumită, în

continuare, Hotărâre). Pe parcursul derulării investigaţiei, Hotărârea a fost modificată2

pentru a înlătura tocmai îngrijorările concurenţiale ale Consiliului Concurenţei.

(7) Hotărârea cuprindea anumite elemente de natură a crea îngrijorări din punct de vedere

concurenţial. Cele mai importante dintre acestea se refereau la:

- stabilirea onorariilor minime3;

- restricţii privind modalitatea de fixare şi de încasare a onorariilor;

- restricţii privind publicitatea individuală;

- restricţii privind racolarea personalului;

- restricţii privind informarea consumatorilor cu privire la tarifele practicate;

- restricţii privind popularizarea unor modele de acte şi proceduri notariale, a unor puncte

de vedere, soluţii pentru speţe concrete.

(8) Odată puse în aplicare, aceste restricţii ar fi putut avea ca efect o limitare a concurenţei între

notarii publici, inclusiv în privinţa onorariilor plătite de către beneficiarii acestor servicii, cu

consecinţe negative asupra bunăstării consumatorilor, pe o piaţă deja suspusă, prin lege,

unor restrângeri concurenţiale importante.

1 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 930 din 16 decembrie 2015 2 Hotărârea Consiliului nr. 10/21.04.2017, pentru aprobarea modificării Codului deontologic al notarilor publici din

România, aprobat prin Hotărârea Congresului nr. 9/14.11.2015, hotărâre ce a intrat în vigoare odată cu publicarea

ei în Monitorul Oficial al României nr. 319/04.05.2017; 3 Hotărârea nu făcea referire directă la onorariile minime, aprobate de către ministrul justiţiei, ci la noţiunea

generică de “onorarii minime stabilite”;

4

(9) Paragrafele din Hotărâre, de natura a crea îngrijorări concurenţiale, erau cele prevăzute la

art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (1) – (4) şi art. 17 din acest act, şi anume:

“Art. 15 Manifestări de concurenţă neloială

…..

(3) Constituie manifestări de concurenţă neloială, enumerate exemplificativ:

a) perceperea unor onorarii sub nivelul minim stabilit, precum şi acordarea unor

reduceri/scutiri de onorarii, nepermise de lege;

b) atragerea/fidelizarea clientelei biroului cu mijloace materiale, oferite sub orice formă;

c) determinarea părţilor să solicite strămutarea către sine sau către biroul său a unui act sau

procedură aflate pe rol sau în desfăşurare, la alt coleg notar, fără ca această hotărâre să fie

expresia voinţei părţilor implicate;

d) racolarea personalului instruit şi format la un alt birou notarial;

….

f) anunţarea publică a tarifelor notariale şi a modului de calcul al acestora, în altă formă

decât cea strict publicată în Monitorul Oficial al României;

g) acordarea oricăror facilităţi sau eşalonări la plata onorariului ori a taxelor şi tarifelor

legale pe care notarul este obligat să le perceapă;

….

l) participarea sau colaborarea la evenimente (audio, video, pe suport informatic etc.) cu

scopul de a-şi face publicitate în vederea atragerii de clientelă, în alte condiţii decât cele

prevăzute de lege şi de prezentul cod;

m) însărcinarea unui profesionist, chiar şi cu titlu gratuit, de a-i procura clienţi ori a-i face

reclamă;

n) nerespectarea interdicţiei legale de a-şi face publicitate individuală;

o) orice alte acte sau fapte în accepţiunea alin. (2), care vor fi calificate ca atare de către

Consiliul Uniunii, din oficiu sau la propunerea membrilor Corpului de control. Hotărârile

Consiliului Uniunii date în această materie sunt obligatorii pentru toţi notarii.

Art. 16: Publicitatea individuală

(1) Publicitatea individuală este interzisă.

(2) Notarul care beneficiază, direct sau indirect, de efectele publicităţii individuale, indiferent

cine este promotorul acestora, este direct răspunzător.

(3) Prin publicitate individuală se înţelege acele acte sau fapte ale notarului, ale personalului

angajat sau ale colaboratorilor ori persoanelor interpuse acestora, indiferent de modalitatea de

realizare sau de durata acestora, care nu sunt permise în mod expres de lege, în scopul

atragerii sau menţinerii clientelei.

(4) Constituie publicitate individuală orice alte acte sau fapte în accepţiunea alin. (3), care vor

fi calificate ca atare de către Consiliul Uniunii, din oficiu sau la propunerea membrilor

Corpului de control. Hotărârile Consiliului date în această materie sunt obligatorii pentru toţi

notarii.

5

….

Art. 17: Pagina de internet profesională

(1) Este permisă publicitatea prin intermediul paginilor profesionale de internet sau a reţelelor

de socializare.

(2) Este interzisă introducerea în conţinutul paginilor profesionale de internet sau a reţelelor

de socializare a următoarelor informaţii:

a) calculator de taxe tarife şi onorarii cu incidenţă notarială sau afişarea acestora sub orice

altă formă decât cea publicată în Monitorul Oficial al Românei;

b) modele de acte şi proceduri notariale;

c) puncte de vedere şi soluţii pentru speţe concrete.”

3.2.PARTEA IMPLICATĂ

(10) Notarii publici sunt constituiţi la nivel naţional în Uniunea Naţională a Notarilor

Publici din România, organizaţie profesională înfiinţată prin lege, cu personalitate juridică,

de interes public, cu patrimoniu şi buget propriu.

(11) Potrivit art. 53 alin. (3) din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii

notariale, republicată, UNNPR are următoarele funcţii:

a) de strategie, prin transmiterea de propuneri la elaborarea de către Ministerul Justiţiei a

strategiilor în domeniul notarial;

b) de reglementare a activităţii, prin reglementări terţiare specifice, prin care se asigură,

în conformitate cu strategia adoptată, punerea în aplicare a legislaţiei în domeniul

notarial şi realizarea cadrului juridic subsidiar specific;

c) de reprezentare pe plan intern şi internaţional a notarilor publici;

d) de îndrumare, sprijin şi control al notarilor publici, în aplicarea corectă a prevederilor

legale în domeniul notarial;

e) de administrare a patrimoniului propriu.

(12) Organele de conducere ale UNNPR sunt:

a) Congresul;

b) Consiliul Uniunii;

c) Biroul executiv al Consiliului Uniunii;

d) preşedintele Uniunii.

3.3.DESCRIEREA SECTORULUI

(13) Serviciile notariale, în ansamblul lor, sunt oferite publicului prin intermediul birourilor

individuale sau al societăţilor profesionale. În plus, camerele notarilor publici oferă servicii

de apostilare şi supralegalizare a actelor emise de către notarii publici, precum şi de

eliberare de copii de pe acte notariale aflate în arhivele proprii. De asemenea, UNNPR poate

6

oferi servicii de consultare a registrelor notariale prin intermediul Centrului Naţional de

Administrare a Registrelor Naţionale.

(14) Competenţa materială a notarilor publici se referă la o serie de acte şi proceduri notariale

prevăzute expres de Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale,

republicată4 (denumită, în continuare, Legea nr. 36/1995). Concret, procedurile şi actele

întocmite în cadrul birourilor notariale individuale sau al societăţilor profesionale vizează:

autentificarea înscrisurilor, procedura succesorală, acordarea de consultaţii, legalizarea

copiilor, a traducerilor, a semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, a

sigiliilor, certificarea unor fapte, darea de dată certă pentru înscrisuri şi documente, primire

în depozit, acte de protest al cambiilor, biletelor la ordin şi cecurilor, înscrierea în Arhiva

Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. Totodată, acestea pot elibera copii legalizate din

arhivă sau duplicate cu valoare de original. Odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Civil,

notarii publici pot constata divorţul prin acordul soţilor în cadrul procedurii divorţului,

aceasta fiind de competenţa notarului public de la locul încheierii căsătoriei sau al ultimei

locuinţe comune a soţilor.

(15) Notarii publici pot oferi consultaţii juridice în materie notarială şi pot participa în calitate

de specialişti desemnaţi de părţi la pregătirea şi întocmirea unor acte juridice cu caracter

notarial.

(16) Serviciile notariale sunt reglementate prin:

- Legea de organizare şi exercitare a profesiei - Legea nr. 36/1995,

- Regulamentul de punere în aplicare a acestei legi, aprobat prin ordin de ministrul

justiţiei5,

- Statutul UNNPR6 şi Codul deontologic7, ambele adoptate de Congresul Notarilor

Publici din România.

(17) Forul profesional al notarilor este reprezentat de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din

România, formată din 15 Camere ale notarilor publici (numărul Camerelor notarilor

corespunde numărului Curţilor de Apel). Din fiecare Cameră fac parte notarii publici care îşi

desfăşoară activitatea în circumscripţia teritorială a unei Curţi de Apel (alcătuită din mai

multe judeţe). Organele de conducere ale Camerei sunt: Adunarea generală, Colegiul

director şi preşedintele Colegiului director al Camerei.

4 Republicată în Monitorul Oficial al României 444 din 18 iunie 2014; 5 Regulament de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul

Ministrului Justiţiei nr. 2333/C din 24 iulie 2013, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 479 din data de 1

august 2013; 6 Hotărârea nr.10 din 2 octombrie 2014, pentru aprobarea Statutului UNNPR, publicat în Monitorul Oficial al

României nr. 853 din 24 noiembrie 2014; 7 Hotărârea nr. 9 din 14 noiembrie 2015 pentru aprobarea Codului deontologic al notarilor publici din România,

publicat în Monitorul Oficial cu numărul 930 din 16 decembrie 2015;

7

3.3.1. Accesul în profesie şi pe piaţă

(18) Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, pe teritoriul României, activitatea de notar

public se organizează şi se exercită numai în cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici

şi al Camerelor Notarilor Publici, ca structuri teritoriale ale acesteia. Prin urmare, accesul

în profesie şi, implicit, pe piaţă, este condiţionat de apartenenţa la organizaţia profesională.

(19) Una dintre restricţiile concurenţiale cele mai evidente, care caracterizează sistemul

notariatului latin, din care face parte şi sistemul notarial românesc, este reprezentată de

numerus clausus, în cazul de faţă, limitarea numărului de notari publici. Potrivit art. 21

alin.(4) din Legea nr. 36/1995, numărul acestora se actualizează, de regulă anual, de către

ministrul justiţiei la propunerea Consiliului UNNPR, în funcţie de numărul notarilor

publici în funcţie, numărul notarilor stagiari care urmează să susţină examenul de

definitivat, cererile judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care urmează să

fie numiţi notar public cu scutire de examen, cerinţele rezultate din întinderea teritoriului,

numărul locuitorilor, volumul şi tipul procedurilor notariale solicitate de către public,

precum şi media anuală a onorariilor încasate, pe localităţi, de birourile sau societăţile

notariale.

(20) Potrivit Ordinului ministrului justiţiei nr. 2876/C/2015, la nivelul anului 2015, numărul de

notari publici în România era de aproximativ 2.600.

(21) Legea nr. 36/1995 stabilește ca la actualizarea numărului de notari publici să se aibă în

vedere ca în circumscripţia unei judecătorii să îşi exercite funcţia cel puţin doi notari

publici.

(22) Accesul în profesie este permis pentru persoana care îndeplineşte următoarele condiții:

a) este cetăţean român, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, cetăţean al

unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau cetăţean al Confederaţiei

Elveţiene şi are domiciliul sau reşedinţa în România;

b) are capacitate deplină de exerciţiu;

c) este licenţiat în drept;

d) nu are antecedente penale rezultate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni de

serviciu sau în legătură cu serviciul ori a săvârşirii cu intenţie a unei alte infracţiuni;

e) se bucură de o bună reputaţie, constatată în condiţiile stabilite prin statut;

f) cunoaşte limba română;

g) este apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei;

h) a deţinut timp de doi ani calitatea de notar stagiar, a absolvit Institutul Notarial

Român şi a promovat examenul de definitivat sau a exercitat timp de cel puţin şase ani

o funcţie de specialitate juridică şi a promovat concursul de admitere în funcţia de

notar public.

Așa cum reiese din art. 23 și urm. din Legea nr. 36/1995, accesul în profesie este permis fie

în urma promovării concursurilor/examenelor organizate de către camerele notarilor publici

- nota minimă de promovare fiind 7,00, fie în cazul în care persoanele cu vechime într-o

8

funcție de specialitate juridică sunt declarate admise în cadrul concursurilor organizate de

către Institutul Notarial Român (denumit în continuare INR). În prima situație, persoana

admisă trebuie să desfășoare stagiul de pregătire practică și teoretică organizat, pe o

perioadă de doi ani, de către INR.

(23) Calitatea de notar public o pot dobândi la cerere și fără examen şi judecătorii de la Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie (denumită în continuare ICCJ), în temeiul dispoziţiilor art. 102

alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare. În această situație, primind cererile formulate de

către judecătorii ICCJ, Consiliul UNNPR solicită camerelor propuneri de actualizare a

numărului de posturi și emite ordinul de actualizare a numărului de posturi pentru ca acestea

să fie ocupate de foștii judecători ICCJ.

(24) Notarul public este numit, prin ordin, de către Ministrul Justiţiei, la propunerea Consiliului

UNNPR, în baza cererii celui interesat şi după ce face dovada îndeplinirii condiţiilor

generale de intrare în profesie.

3.3.2. Organizarea profesiei

(25) Formele de exercitare a profesiei de notar public sunt: birou individual sau societate

profesională.

(26) În cadrul biroului individual îşi exercită activitatea un singur notar public, în timp ce

societatea profesională se constituie din doi sau mai mulţi notari publici asociaţi. Atât în

cadrul biroului individual, cât şi în cadrul societăţii profesionale, notarul public sau notarii

publici asociaţi pot angaja personal cu studii superioare şi personal auxiliar.

(27) Notarii publici asociaţi într-o societate profesională îşi exercită personal profesia şi răspund

individual pentru activitatea lor, în ceea ce priveşte responsabilitatea conferită acestora prin

Legea nr. 36/1995.

(28) În categoria întreprinderilor, considerate ca atare din punct de vedere al regulilor de

concurenţă8, se regăsesc aceste birouri individuale şi societăţi profesionale.

(29) Notarul public trebuie să îndeplinească o serie de formalități pentru a-și putea desfășura

activitatea. Astfel, după numirea de către Ministrul Justiției, acesta trebuie să depună

jurământul de respectare a Constituției și a legilor țării, de îndeplinire a atribuțiilor și de

respectare a secretului profesional. Ulterior, birourile notariale trebuie să obțină licența de

funcționare 9 din partea biroului executiv al Consiliului UNNPR. În caz de asociere a

8 Art. 2 alin. (2) din Legea concurenţi nr. 21/1996, republicată cu modificările şi completările ulterioare, prin

întreprindere, în sensul prezentei legi, se înţelege orice entitate angajată într-o activitate economică constând în

oferirea de bunuri sau de servicii pe o piaţă dată, indiferent de statutul său juridic şi de modul de finanţare, astfel

cum este definită în jurisprudenţa Uniunii Europene.

9 Licenţa de funcţionare constă în atestarea îndeplinirii formalităţilor pentru începerea şi desfăşurarea activităţii,

prevăzute prin regulament.

9

notarului public este nevoie în plus de o decizie a Colegiului director al Camerei sau de

ordin al Ministrului Justiției. În final, notarul public este obligat ca, în termen de 3 luni de la

emiterea ordinului de numire în funcţie, să îşi înregistreze în Registrul național de evidență a

notarilor publici (denumit, în continuare, RNENP) ordinul de numire, licența de funcționare,

ordinul sau decizia de asociere și sediul biroului notarial.

(30) Certificatul de înregistrare în RNENP conferă notarului public dreptul de a desfăşura

efectiv activitatea.

(31) Notarul public îşi desfăşoară activitatea la sediul biroului notarial în care funcţionează.

Pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale, notarul public se poate deplasa şi în afara

sediului biroului notarial, în limitele circumscripţiei teritoriale a judecătoriei în care îşi

desfăşoară activitatea.

3.3.3. Onorariile minimale aplicabile serviciilor şi procedurilor notariale

(32) Un element de bază al reglementărilor din sistemul notarial, restrictiv din punct de vedere

concurenţial, se referă la onorariile minime obligatorii, stabilite conform Legii nr. 36/1995.

Astfel, potrivit prevederilor art. 66, coroborate cu cele ale art. 56 din Legea nr. 36/1995,

notarii publici au dreptul la onorariu pentru fiecare act sau procedură notarială îndeplinită în

exercitarea funcţiei, acestea neputând însă fi mai mici decât limita minimă stabilită de

ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului UNNPR

(33) Criteriile avute în vedere la formularea acestor propuneri au în vedere, potrivit legii:

1. timpul şi volumul de muncă solicitată pentru îndeplinirea actului sau procedurii;

2. natura, noutatea şi dificultatea actului sau procedurii;

3. obţinerea de date şi informaţii suplimentare sau conlucrarea cu experţi ori cu alţi

specialişti impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea actului;

4. constrângerile de timp în care notarul este obligat de împrejurările actului sau procedurii

să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante;

5. termenele de arhivare a actelor şi procedurilor notariale;

6. locul îndeplinirii actului sau procedurii;

7. răspunderea notarului public, prin raportare şi la valoarea actului sau procedurii.

(34) Prin excepţie, la propunerea Consiliului UNNPR, Ministrul Justiţiei poate stabili acte şi

proceduri notariale pentru care onorariul se stabileşte liber, între notarul public şi solicitant.

Deși nu au existat astfel de propuneri până la momentul formulării angajamentelor în cazul

prezentei investigaţii, UNNPR a prezentat, 10 în cadrul investigației, o serie de acte și

proceduri notariale pentru care onorariul se poate negocia liber între clienți și notarul public.

(35) În decursul timpului, după liberalizarea profesiei, onorariile minime au fost stabilite, potrivit

prevederilor legale în vigoare la data respectivă, prin hotărârile Consiliului UNNPR nr. 123

din 17 iunie 2005, nr. 222 din 3 septembrie 2010, nr. 261 din 13 octombrie 2010, nr. 317

din 29 noiembrie 2010, nr. 325 din 17 decembrie 2010 şi aprobate prin Ordinul Ministrului

10 Adresa nr. 77 din 06.01/2017, înregistrată cu nr. RG 195 din 09.01.2017.

10

Justiţiei nr. 943/C/200511 şi Ordinul Ministrului Justiţiei nr 46/C/2011 12 (în vigoare în

prezent).

(36) Potrivit Ordinul Ministrului Justiţiei nr 46/C/2011 (denumit, în continuare, Ordinul nr.

46/C/2011), în fiecare birou notarial, Normele privind tarifele de onorarii pentru serviciile

prestate de notarii publici (denumite, în continuare, Normele - 2011) vor fi ţinute la loc

vizibil şi accesibil publicului, spre a putea fi consultate de către persoanele interesate.

(37) Onorariile sunt fie graduale/progresive, mai exact pe tranşe şi în cote procentuale (de

exemplu: pentru procedura succesorală şi pentru acte de partaj de bunuri mobile şi imobile,

acte translative ale dreptului de proprietate, acte constitutive ale altor drepturi reale ce au ca

obiect bunuri imobile, acte de garanţie mobiliară şi imobiliară, cesiuni de capital social,

contracte de comodat), fie stabilite în sume determinate (de exemplu: pentru autentificarea

testamentelor, procurilor, pentru consultaţii juridice, legalizări, certificarea unor fapte,

declaraţii etc.).

(38) Potrivit prevederilor art. 11 din Normele – 2011, actele şi procedurile pentru care se

stabilesc onorarii minimale graduale şi procentuale sunt: actele autentice şi alte proceduri

(de exemplu: acte de vânzare cumpărare a unui imobil, acte de garanţie, mobiliară şi

imobiliară, acte de constituire a societăţilor comerciale, precum şi procedura succesorală.

(39) Potrivit art. 73 lit. o) din Legea nr. 36/1995 „nerespectarea dispoziţiilor legale cu privire la

stabilirea, încasarea şi, după caz, virarea impozitelor, tarifelor şi onorariilor” este

considerată abatere şi atrage răspunderea disciplinară a notarului public. Camerele Notariale

nu au atribuții stabilite prin lege sau alte reglementări în ceea ce privește sncționarea

notarilor publici. Camerele Notariale pot efectua cercetări discplinare sau pot formula

acțiuni disciplinare, prin intermediul Colegiului director al Camerei.

(40) Consiliul de disciplină funcționează ca organ de jurisdicție la nivel național, în baza

regulamentului aprobat de UNNPR, fiind singurul abilitat să ia hotărâri motivate privind

aplicarea de sancțiuni discplinare.

3.4. DEFINIREA PIEŢEI RELEVANTE

3.4.1. Generalităţi privind definirea pieţei relevante

(41) Definirea pieţei relevante este, potrivit Instrucţiunilor Consiliului Concurenţei privind

definirea pieţei relevante13 (denumite, în continuare, Instrucţiuni privind definirea pieţei

relevante), un instrument de identificare şi de delimitare a cadrului în interiorul căruia se

exercită concurenţa între întreprinderi. Scopul principal al definirii pieţei relevante este

11 Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 263 din 19 aprilie 2007. 12 Publicat în Monitorul Oficial nr. 133 din 22 februarie 2011. 13 Puse în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 388 din 5 august 2010 pentru punerea în

aplicare a Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicat în Monitorul Oficial nr. 553/2010;

11

acela de a identifica în mod sistematic constrângerile concurenţiale cu care se confruntă

întreprinderile în cauză.

(42) Piaţa relevantă în cadrul căreia trebuie evaluată o anumită problemă de concurenţă se

determină prin analiza atât a pieţei relevante a produsului, cât şi a pieţei relevante

geografice.

(43) Piaţa relevantă a produsului cuprinde toate produsele şi/sau serviciile pe care

consumatorul le consideră interschimbabile sau substituibile, datorită caracteristicilor,

preţurilor şi utilizării acestora.

(44) Piaţa relevantă geografică cuprinde zona în care întreprinderile în cauză sunt implicate în

cererea şi oferta de produse sau servicii, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de

omogene şi care poate fi delimitată de zonele învecinate, deoarece condiţiile de concurenţă

diferă în mod apreciabil în respectivele zone.

(45) Definirea pieţei relevante, atât la nivelul produsului, cât şi din punct de vedere geografic,

trebuie să permită identificarea concurenţilor reali ai întreprinderilor în cauză, care sunt

capabili să influenţeze comportamentul respectivelor întreprinderi şi să le împiedice să

acţioneze independent de presiunile unei concurenţe efective.

(46) Definirea pieţei relevante se face însă de la caz la caz, ţinându-se cont de condiţiile de

piaţă de la acel moment, procesul de definire a pieţei relevante urmărind identificarea

constrângerilor concurenţiale cu care se confruntă întreprinderile în cauză în circumstanţele

specifice analizate.

(47) În cazul practicilor anticoncurenţiale ce restrâng concurenţa prin însăşi obiectul lor

(înţelegeri/practici concertate privind preţul, împărţirea de pieţe, limitarea producţiei, etc.)

definirea pieţei relevante nu prezintă o influenţă decisivă în analiza cazului, astfel de practici

anticoncurenţiale fiind încălcări grave, indiferent de poziţia pe piaţă a întreprinderilor

implicate.

3.4.2 Piaţa relevantă a produsului

(48) Serviciile notariale sunt oferite publicului prin intermediul birourilor individuale şi al

societăţilor profesionale. Camerele notarilor publici oferă servicii de apostilare şi

supralegalizare a actelor emise de către notarii publici, precum şi de eliberare de copii de pe

acte notariale aflate în arhivele proprii.

(49) Procedurile şi actele întocmite în cadrul birourilor notariale vizează: autentificarea

înscrisurilor, procedura succesorală, acordarea de consultaţii, legalizarea copiilor, a

traducerilor, a semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, a sigiliilor,

certificarea unor fapte, darea de dată certă pentru înscrisuri şi documente, primire în depozit,

acte de protest al cambiilor, biletelor la ordin şi cecurilor, înscrierea in Arhiva Electronică

de Garanţii Reale Mobiliare etc. Totodată birourile notariale pot elibera copii legalizate din

arhiva sau duplicate cu valoare de original.

(50) Ca atare, pentru scopurile prezentei investigaţii, piaţa relevantă a produsului, pe care

activează părţile implicate, se defineşte ca fiind piaţa serviciilor notariale.

12

3.4.4 Piaţa relevantă geografică

(51) În ordinul de numire în funcţie a notarilor, emis de Ministrul Justiției, se menţionează

circumscripţia judecătoriei şi localitatea în care este numit notarul public.

(52) Notarul public îşi desfăşoară activitatea la sediul biroului notarial în care funcţionează.

Exceptând competenţa teritorială limitată în cazul procedurii succesorale, notarii deţin o

competenţă teritorială generală

(53) În speţa de faţă, Hotărârea adoptată de forul profesional naţional vizează notarii publici de

pe întreg teritoriul ţării, motiv pentru care piaţa relevantă este definită ca fiind piaţa

serviciilor notariale oferite la nivel naţional.

3.5. ÎNGRIJORĂRILE CONCURENŢIALE

(54) Profesia de notar public este reglementată foarte strict prin Legea nr. 36/1995 în ceea ce

priveşte accesul în profesie, organizarea profesiei şi stabilirea onorariilor notariale,

conţinând o serie de restricţionări ale concurenţei cu privire la acestea. Orice restrângere

adusă în plus serviciilor notariale, printr-un alt act, fie administrativ cu caracter normativ, fie

act intern al profesiei - decizie/hotărâre a UNNPR, are aptitudinea de a restrânge

suplimentar concurenţa, cu efecte nefavorabile atât în piaţă, cât şi asupra beneficiarilor

serviciilor notariale.

(55) Spre exemplu, existenţa onorariilor minime adoptate în baza legii cumulată cu interdicţia

impusă birourilor notariale de a-şi face publicitate privind practicarea întocmai a acestora (şi

nu a unor valori peste limita minimă) la care se adaugă faptul că beneficiarul nu mai poate fi

totodată informat despre calitatea serviciilor notariale prin intermediul site-urilor

profesionale, precum şi despre soluţiile pe care le oferă notarii publici anumitor speţe etc.

reduce într-o măsură importantă concurenţa în materie de preţ şi lipseşte consumatorul de

posibilitatea de a se informa şi, ulterior, de a alege furnizorul de servicii notariale în

cunoştinţă de cauză.

(56) Având în vedere interesul scăzut al UNNPR în acest sens, faptul că aceasta este singura

entitate îndreptăţită să transmită propuneri Ministrului Justiţiei pentru liberalizarea

onorariilor aferente unor acte şi proceduri notariale, contribuie în plus la restrângerea

posibilităţii manifestării concurenţei pe piaţa serviciilor notariale,

3.5.1. Stabilirea onorariilor minimale

(57) Adoptarea Hotărârii se referă la modalitatea de stabilire şi de încasare a onorariilor, la

momentul declanşării investigaţiei existând indicii că, în cadrul Congresului al XIII – lea al

notarilor publici, au fost stabilite restricţii suplimentare aplicabile în ceea ce priveşte

onorariile minime notariale, faţă de cele prevăzute de Legea nr. 36/1995, implicit faţă de

cele aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 46/C/2011.

13

(58) Art. 15 alin. (3) lit. a) din Hotărâre nu făcea referire directă la onorariile minime aprobate

de către ministrul justiţiei, ci doar la sintagma generică “onorarii minime stabilite”.

(59) Inspecţia efectuată la sediul UNNPR nu a iterat faptul că, în cadrul Congresului al XIII-lea

al notarilor publici, ar fi existat vreo intenţie de a stabili alte onorarii minime decât cele

prevăzute de Normele – 2011.

(60) Pe de altă parte, tot în materie de onorarii se au în vedere inclusiv prevederile legale care,

deşi au creat, încă din anul 2013, cadrul propice manifestării unei concurenţe prin preţ, nu

au fost puse în aplicare până în prezent. Această punere în aplicare a prevederilor art. 66

alin. (2)14 din Legea nr. 36/1995 este deosebit de relevantă pentru creşterea gradului de

concurenţă, atât între notarii publici, cât şi între notarii publici şi alte profesii liberale pe

acele nişe de piaţă unde notarii nu deţin exclusivitate. Cu toate că Legea nr. 36/1995 i-a

conferit rolul de iniţiator în această privinţă, UNNPR nu a făcut niciodată vreo propunere de

liberalizare a onorariilor notariale pentru o parte dintre actele şi procedurile notariale, chiar

dacă a primit propuneri în acest sens, eventual de liberalizare graduală, atât din partea

Consiliului Concurenţei15, cât şi din partea membrilor săi16.

(61) Anumite categorii de acte şi proceduri notariale, pentru care Ordinul nr. 46/C/2011 a

aprobat limite minimale ale onorariilor, stabilite de către UNNPR, în conformitate cu art. 28

alin. 2 lit. c)17 din Legea nr. 36/1995, pot fi realizate şi de alte profesii independente,

inclusiv liberale (contracte de comodat, contracte de închiriere, dare de dată certă,

consultaţii juridice, anumite acte şi proceduri care au ca obiect bunuri mobile).

(62) Deşi UNNPR a iterat18 faptul că există totuşi anumite categorii de acte şi servicii notariale

pentru care nu sunt stabilite limite minimale ale onorariilor, apreciindu-se astfel că acestea

se stabilesc liber între notarul public şi solicitant, existenţa unui ordin al ministrului justiţiei,

care să reglementeze expres categoriile de acte şi servicii notariale pentru care nu sunt

stabilite onorarii minimale a fost identificată ca necesară pentru a clarifica acest aspect şi a

determina o intensificare a concurenţei prin preţ pe această piaţă, preţul/onorariul fiind unul

dintre principalii parametrii concurenţiali. În plus, se respectă astfel regula efectivităţii

legilor19.

14 prevede că “prin excepţie de la dispoziţiile art. 57 alin. (1) lit. c), la propunerea Consiliului Uniunii, ministrul

justiţiei poate stabili acte şi proceduri notariale pentru care onorariul se stabileşte liber, între notarul public şi

solicitant”. 15 Începând din anul 2000 şi până în prezent, problematica onorariilor minimale a făcut în mod repetat obiectul

demersurilor autorităţii de concurenţă la Guvern, Ministerul Justiţiei, Parlamentul României, implicit la UNNPR,

pentru eliminarea acestora; 16 Propunere transmisă de Camera Notarilor Publici Braşov, înregistrată la Uniunea Naţională a Notarilor Publici

din România cu nr. 4761 din data de 21.12.2011; 17 În prezent, art. 57 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 36/1995 republicată prevede că Uniunea Naţională a Notarilor

Publici din România propune ministrului justiţiei onorarii minimale pentru actele şi procedurile notariale

îndeplinite în exercitarea funcţiei de către notarii publici; 18 Prin adresa UNNPR nr. 77 din data de 06.01.2017, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 195 din

09.01.2017; 19 “Legea trebuie interpretata in sensul producerii efectelor ei si nu in sensul neaplicarii ei”;

14

3.5.2. Restricţii privind modalitatea de fixare şi de încasare a onorariilor

(63) Hotărârea impunea restricţii suplimentare cu privire la interzicerea eşalonării onorariilor,

acordării de facilităţi la plată, cu toate că nici Legea nr. 36/1995 şi nici Ordinul nr.

46/C/2011 nu interzic aceste practici.

(64) Astfel Hotărârea interzicea:

b) atragerea/fidelizarea clientelei biroului cu mijloace materiale, oferite sub orice formă;

[…]

g) acordarea oricăror facilităţi sau eşalonări la plata onorariului ori a taxelor şi tarifelor

legale pe care notarul este obligat să le perceapă;

(65) Existenţa acestor practici, interzise prin Hotărâre, nu puteau avea decât efecte benefice

asupra consumatorilor, în ceea ce priveşte onorariile plătite de aceştia. În condiţiile

restricţionării concurenţei prin onorarii minime, stabilite în baza legii prin Normele - 2011,

interzicerea oricăror facilităţi la plata acestora sau a fidelizării clientului au ca efect o

restricţionare suplimentară a concurenţei prin preţ pe piaţa serviciilor notariale.

(66) Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei interzice inclusiv deciziile asociaţiilor de

întreprinderi care stabilesc, “direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau

orice alte condiţii de tranzacţionare;”.

(67) Concurenţa dintre notari în atragerea cererii, în speţă a clientelei, este o necesitate în

condiţiile actuale de funcţionare a pieţei serviciilor notariale. Orice clauză privind

interzicerea atragerii clientelei prin abordare directă sau indirectă, inserată într-un acord sau

într-o decizie a unei asociaţii de întreprinderi, poate avea efecte negative asupra concurenţei

în cazul în care aceasta nu este justificată de motive obiective.

(68) Interzicerea facilităţilor la plata onorariilor sau a eşalonărilor la plată, fără o justificare

economică, este susceptibilă de a reprezenta o restricţionare a condiţiilor de tranzacţionare

care nu pare a fi necesară pentru preîntâmpinarea unor practici neloiale de atragere a

clientelei sau pentru încasarea taxelor cuvenite statului.

(69) Astfel, un birou notarial poate decide să acorde facilităţi la plata onorariului pentru

fidelizarea clientelei sau pentru un număr ridicat de tranzacţii încheiate de către un anumit

client, fără ca prin acordarea acelor facilităţi să fie încălcat onorariul minim prevăzut de

lege. O astfel de practică nu ar trebui interzisă.

(70) De asemenea, la prima vedere, încasarea în tranşe a onorariului nu contravine nici legislaţiei

fiscale şi nici legislaţiei notariale. Eşalonarea reprezintă o modalitate de plată în tranşe a

onorariului fiind considerată o facilitate pentru clientul final aflat în imposibilitate de plată

integrală a sumei datorate. Interzicerea de plano a eşalonării constituie o restrângere a

opţiunilor de plată disponibile clienţilor. Or, eşalonarea, chiar cu riscul neîncasării totale a

onorariului înregistrat în registrele notariale, poate fi un risc asumat de către biroul notarial

fără a constitui un mijloc neloial de atragere a clientelei. De asemenea, Consiliul

Concurenţei consideră că posibilitatea eşalonării onorariilor ar fi compatibilă cu natura

15

serviciului prestat de către notarul public şi ar fi în interesul public, necontravenind astfel

naturii serviciului de interes public prestat de către notarul public. Pot exista motive

obiective care să justifice limitarea mijloacelor de atragere a clientelei, mai ales când acestea

ar intra sub incidenţa Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale. Mijloacele

neloiale de atragere a clientelei se bazează exclusiv pe metode frauduloase sau necinstite de

fidelizare a clientelei sau de inducere în eroare a acesteia, inclusiv prin denigrarea celorlalţi

competitori.

3.5.3. Restricţii privind racolarea personalului

(71) Hotărârea a impus restricţii suplimentare faţă de cele deja reglementate prin Legea nr.

36/1995 în ceea ce priveşte atragerea personalului instruit în cadrul birourilor notariale

concurente.

(72) Scopul Legii concurenţei este acela de protecţie, menţinere şi stimulare a concurenţei şi a

unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor. O piață

competitivă în rândul angajatorilor ajută angajații actuali și potențiali, prin salarii sau alte

beneficii mai mari precum şi în privinţa altor termeni de angajare mai favorabili.

(73) Birourile şi societăţile profesionale notariale se află în competiţie pentru a oferi servicii

notariale de calitate, iar pentru aceasta „personalul auxiliar are un rol foarte important în

activitatea administrativă a unui birou notariale, aspect care impune o pregătire specifică a

acestuia pe probleme de interes notarial”20.

(74) Potrivit UNNPR, atribuţiile personalului auxiliar sunt complexe presupunând, de regulă,

activităţi de secretariat, atribuţii delegate potrivit dispoziţiilor Legii nr. 656/2002 pentru

prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, activităţi de natură administrativă, precum şi

activităţi financiar-contabile.

(75) Aşa cum se prevede şi în răspunsul transmis21 de către UNNPR la solicitarea Consiliului

Concurenţei, legislaţia românească oferă soluţii pentru situaţiile în care angajatul doreşte să

îşi schimbe locul de muncă chiar şi din cadrul unui birou notarial în cadrul altuia. Însă ceea

ce interzice Codul deontologic se referă la racolarea personalului format şi instruit la un alt

birou notarial la dorinţa angajatorului şi nu la cea a angajatului.

(76) În lipsa unei voinţe din partea angajatorului, angajatul nu poate aspira la un loc de muncă în

cadrul altui birou notarial. În cazul birourilor notariale cu experienţă redusă, prezenţa

personalului auxiliar cu experienţă poate fi extrem de importantă atât pentru creşterea

calităţii serviciilor, cât şi pentru stimularea concurenţei pe piaţa relevantă.

(77) Personalul instruit în cadrul birourilor notariale deţine cunoştinţe juridice şi tehnice

specifice profesiei notariale, dar şi altor profesii juridice, iar blocarea acestora în cadrul unui

singur birou notarial în urma unui acord între întreprinderi/decizii a asociaţiei de

întreprinderi poate conduce la afectarea concurenţei prin calitate pe piaţa serviciilor

20 Răspuns al UNNPR, transmis prin adresa nr. 436/15.02.2017, înregistrată cu nr RG 1970 din data de 16.02.2017. 21 Idem.

16

notariale în ceea ce priveşte atragerea personalului bine instruit şi, în general, la o

concurenţă scăzută, în detrimentul personalului afectat, care va fi lipsit de informații

importante și de accesul la oportunități de angajare mai bune.

(78) Astfel de restricții privind racolarea personalului de la un birou notarial de către un alt

birou notarial concurent ar trebui să fie permise, în general, numai în cazul în care acestea

sunt justificate în mod obiectiv de necesitatea protejării intereselor comerciale legitime, în

circumstanțe excepționale, după cum urmează:

- în cazul în care este protejat fondul comercial (ex. relațiile cu clienții sau loialitatea

clienților), iar aceasta trebuie să persiste pentru o perioadă de maxim doi ani de la data

încetării contractului individual de muncă, în conformitate cu prevederile art 22 din Codul

muncii;22.

- în cazul în care este protejat know-how-ul tehnic, acestea clauză poate persista timp de cel

mult trei ani.

De asemenea, interdicţia racolării trebuie să fie justificată obiectiv pentru cauze care vizează

manoperele dolosive ale angajatorilor şi nu metodele de racolare acceptate în practică, pe

scară largă.

3.5.4. Restricţii privind publicitatea individuală

(79) Anterior modificării, Hotărârea cuprindea mai multe prevederi care făceau referire la

interzicerea publicităţii. Astfel, deşi legea nu interzice publicitatea în cazul birourilor

notariale, la art. 15 alin. (3) lit. l) din Hotărâre se făcea referire la “interdicţia legală de a-şi

face publicitate”.

(80) O astfel de interdicţie conducea la o eliminare a tuturor mijloacelor de comunicare care

permiteau punerea în aplicare a acestei forme de comunicare comercială, constituind o

restricţionare a liberei concurenţe.

(81) Cu respectarea prevederilor legii cadru din domeniul publicităţii comerciale, publicitatea

onestă, clară şi decentă prezintă un rol important pentru stimularea concurenţei libere,

permiţând consumatorului să compare preţurile şi calitatea serviciilor oferite de către cei din

piaţă.

(82) Consiliul Concurenţei consideră că cei mai mulţi beneficiari ai serviciilor notariale au de

suferit prin creşterea costurilor de informare, atunci când UNNPR interzice tuturor

membrilor profesiei să realizeze comunicări de marketing fără a exista vreo dovadă că

aceste comunicări sunt înşelătoare sau mincinoase.

22 Conform practicii Comisiei Europene, perioada de non-concurenţă pentru personal cheie, depinzând de

circumstanţe, ar trebui limitat la doi ani (a se vedea:

http://ec.europa.eu/competition/mergers/legislation/best_practice_commitments_trustee_en.pdf.

17

3.5.5. Restricţii privind informarea consumatorilor cu privire la tarifele

practicate

(83) Art. 15 alin. (3) lit. f) din Hotărâre interzicea, în forma sa iniţială, “anunţarea publică a

tarifelor notariale şi a modului de calcul al acestora, în altă formă decât cea strict

publicată în Monitorul Oficial al României23”. De asemenea, potrivit art. 17 alin. (2) din

Hotărâre era „interzisă introducerea în conţinutul paginilor profesionale de internet sau a

reţelelor de socializare a […] calculator de taxe tarife şi onorarii cu incidenţă notarială

sau afişarea acestora sub orice altă formă decât cea publicată în Monitorul Oficial al

Românei;”

(84) În acest condiţii, birourile notariale nu puteau anunţa public că practică, spre exemplu,

onorariile minime prevăzute de Normele -2011. Acestea sunt limitate la a afişa onorariile

minime strict în forma publicată în Monitorul Oficial, deşi Legea nr. 36/1995 nu interzice

afişarea onorariilor practicate sub orice altă formă, inclusiv sub forma unor calculatoare de

onorarii în cazul celor graduale, stabilite pe tranşe şi în cote procentuale, în raport cu

valoarea determinată sau determinabilă a obiectului actului. De asemenea, în cazul unor acte

sau proceduri simple (declaraţii de venit, procuri de ridicare a pensiei, declaraţii de

renunţare etc.), birourile notariale ar trebui să aibă posibilitatea să anunţe că practică

onorariile minime fără a aduce atingere în vreun fel calităţii serviciului notarial.

(85) Impactul anticoncurenţial al interzicerii anunţării publice a onorariilor notariale constă în

limitarea libertăţii de informare a consumatorului şi în scăderea gradului de transparenţă a

activităţii notariale. De asemenea, există suspiciuni că o astfel de prohibiţie ar avea ca efect

creşterea onorariilor practicate de către birourile notariale.

3.5.6. Restricţii privind popularizarea unor modele de acte şi proceduri

notariale, a unor puncte de vedere, soluţii pentru speţe concrete

(86) Art. 17 alin. (2) lit. c) din Hotărâre interzicea popularizarea de modele de acte şi proceduri

notariale, a unor puncte de vedere şi soluţii pentru speţe concrete. Motivul invocat24 de

către UNNPR este acela că “popularizarea unor speţe sau puncte de vedere ar putea duce

la dezechilibre la nivelul practicii notariale, cât şi la crearea unor situaţii de nemulţumire

pentru cei care se adresează altui notar decât cel care a emis opinia, iar acesta, din motive

obiective (specificul speţei, modificări legislative intervenite, interpretări eronate a

autorului speţei asupra unor acte normative, etc.) nu va ţine seama de opinia respectivă,

refuzând încheierea actului sau a procedurii notariale în forma popularizată”.

23 Potrivit Ordinului Ministrului Justiţiei nr 46/C/2011, în fiecare birou notarial, Normele privind tarifele de

onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici vor fi ţinute la loc vizibil şi accesibil publicului, spre a putea fi

consultate de către persoanele interesate. 24 Adresa nr. 436/15.02.2017, înregistrată cu nr. RG 1970 din 17.02.2017.

18

(87) Efectele anticoncurenţiale ale unei astfel de practici pot fi similare cu cele ale interdicţiei

publicităţii individuale, lipsind clienţii potenţiali de informaţii importante legate de calitatea

serviciilor prestate de către birourile notariale.

(88) Forul profesional poate păstra dreptul de a verifica periodic informaţiile popularizate de

către birourile notariale prin intermediul site-urilor web şi al altor mijloace de comunicare,

inclusiv de a aplica sancţiuni în cazul popularizării unor soluţii neadevărate sau neoneste

(ex. însuşirea unei soluţii arhicunoscute, dar care este prezentată cu scopul de a induce în

eroare clientul final).

3.6. INCIDENŢA PREVEDERILOR ART. 101 DIN TRATATUL PRIVIND

FUNCŢIONAREA UNIUNII EUROPENE (TFUE) ASUPRA PRACTICII

INVESTIGATE. AFECTAREA COMERŢULUI ÎNTRE STATELE MEMBRE ALE

UNIUNII EUROPENE

(89) Potrivit art. 3 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 privind punerea în aplicare a

regulilor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat, autorităţile de concurenţă

şi instanţele statelor membre trebuie să aplice articolul 101 din TFUE acordurilor, deciziilor

asociaţiilor de întreprinderi sau practicilor concertate în sensul art. 101 alin. (1) din TFUE

care pot aduce atingere comerţului dintre statele membre în sensul acestei dispoziţii, atunci

când aplică dreptul naţional al concurenţei acestor acorduri, decizii sau practici concertate.

(90) În conformitate cu art. 101 alin. (1) din TFUE, sunt incompatibile cu piaţa internă şi

interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi

orice practici concertate care „pot aduce atingere comerţului dintre statele membre”.

(91) Criteriul efectului asupra comerţului este un criteriu legislativ autonom de drept european,

care trebuie evaluat separat în fiecare caz. Acesta este un criteriu jurisdicţional, care

defineşte domeniul de aplicare a dreptului european al concurenţei.

(92) În cazul art. 101 din TFUE, acordul trebuie să poată aduce atingere comerţului dintre

statele membre. Nu este necesar ca fiecare parte din acord, inclusiv orice restrângere a

concurenţei care poate decurge din acord, să poată aduce atingere comerţului. În cazul în

care acordul, în ansamblul său, poate aduce atingere comerţului dintre statele membre,

dreptul european se aplică întregului acord, inclusiv părţilor acestuia care, luate separat, nu

aduc atingere comerţului dintre statele membre.

(93) Potrivit punctului 18 al Comunicării Comisiei Europene – Orientări privind conceptul de

efect asupra comerţului din articolele 81 şi 82 din Tratat 25 (denumită, în continuare,

Comunicarea Comisiei Europene), din textul art. 101 din TFUE, precum şi din jurisprudenţa

instanţelor comunitare rezultă că, în aplicarea criteriului efectului asupra comerţului,

trebuie luate în considerare trei elemente:

(a) conceptul de ”comerţ între Statele Membre”,

(b) noţiunea de ”poate să afecteze” şi

(c) conceptul de ”caracter apreciabil”. 25 Publicată în JO C 101, 27.4.2004, paragrafele 81–96.

19

(94) Deşi cerinţa de a exista un efect asupra comerţului „între Statele Membre” presupune că

trebuie să existe un impact asupra activităţilor economice transfrontaliere ce implică cel

puţin două state membre, aplicarea criteriului efectului asupra comerţului este independentă

de definiţia pieţelor geografice relevante, comerţul între statele membre putând fi afectat şi

în cazurile în care piaţa relevantă este naţională sau subnaţională.

(95) Astfel aplicabilitatea legislaţiei europene se referă doar la înţelegerile, practicile şi deciziile

care sunt susceptibile să producă efecte de o anumită dimensiune.

(96) Prin urmare, având în vedere următoarele:

a) piaţa geografică relevantă corespunzătoare fiecărei pieţe relevante a serviciului este

naţională, fiecare din acestea constituind astfel o parte semnificativă a pieţei comune;

b) acţiunile UNNPR privesc comportamentul tuturor birourilor notariale prezente pe piaţa

relevantă, acţiunile subsecvente ale acestora fiind susceptibile de a afecta pieţele conexe (în

particular beneficiari ai serviciilor notariale, persoane fizice sau juridice), în sensul

distorsionării şi restrângerii concurenţei efective pe aceste pieţe; rezultă că practicile

investigate pot afecta dezvoltarea comerţului între Statele Membre într-un mod contrar

intereselor Uniunii Europene de a asigura o piaţă unică funcţională, fiind astfel susceptibile

de a atrage incidenţa art. 101 din Tratat.

4. PROCEDURA DE ANGAJAMENTE

(97) Potrivit art. 49 din Legea concurenţei, pe durata procedurii de investigaţie referitoare la

posibila săvârşire a unei practici anticoncurenţiale, întreprinderile faţă de care a fost

declanşată investigaţia pot formula propuneri de angajamente, în scopul înlăturării situaţiei

care a condus la declanşarea investigaţiei. Cu toate acestea, închiderea unei investigaţii

printr-o decizie de acceptare a angajamentelor nu constituie o regulă, aceasta având caracter

de excepţie.

(98) Din punct de vedere procedural, propunerea de angajamente aparţine

întreprinderii/asociaţiei de întreprinderi investigate, iar atunci când Consiliul Concurenţei

intenţionează să accepte angajamentele propuse, va publica un rezumat al cazului şi

conţinutul esenţial al angajamentelor, asupra cărora terţii interesaţi îşi pot prezenta

observaţiile în termenul stabilit de autoritatea de concurenţă.

(99) În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că angajamentele propuse nu îndeplinesc

condiţiile prevăzute la art. 49 alin. (3) din Legea concurenţei, acesta va informa, în scris,

întreprinderile cu privire la motivele pentru care angajamentele înaintate nu pot fi acceptate

şi va continua procedura de investigaţie.

(100) Potrivit punctului 7 din Instrucţiuni: „scopul principal urmărit prin acceptarea

angajamentelor este restabilirea rapidă a mediului concurenţial normal, prin luarea unor

măsuri de natură a înlătura situaţia care a determinat Consiliul Concurenţei să declanşeze

o investigaţie”.

20

(101) La acelaşi punct din Instrucţiuni sunt prezentate exemplificativ şi tipurile de obiective care

sunt avute în vedere în cazul acceptării angajamentelor, respectiv: a) împiedicarea repetării

unor astfel de practici anticoncurenţiale; b) îmbunătăţirea mediului concurenţial; c)

realizarea unei economii de procedură.

(102) Totodată, la punctul 11 al Instrucţiunilor este detaliat scopul fundamental al

angajamentelor, apreciindu-se că autoritatea de concurenţă poate accepta numai acele

angajamente care înlătură situaţia care a condus la declanşarea investigaţiei şi care

contribuie, în mod suplimentar, la protecţia concurenţei. La acelaşi punct 11 din Instrucţiuni

sunt prezentate şi caracteristicile obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească

angajamentele propuse. Astfel, acestea trebuie: a) să fie complete; b) să fie eficiente din

toate punctele de vedere; c) să poată fi puse în aplicare în mod efectiv, într-o perioadă scurtă

de timp.

(103) Consiliul Concurenţei are obligaţia de a realiza o evaluare privind modul în care

propunerea de angajamente răspunde restabilirii mediului concurenţial normal şi protecţiei

suplimentare a concurenţei şi nu va accepta angajamente în acele cazuri în care consideră că

aplicarea unei sancţiuni răspunde mai bine obiectivelor politicii de concurenţă.

5. ASPECTE PROCEDURALE PRIVIND PROPUNEREA DE ANGAJAMENTE

FORMULATĂ DE UNNPR

(104) Prin adresa înregistrată la Consiliul Concurenţei sub nr. RG/19262/20.12.2016, UNNPR a

formulat, în temeiul art. 49 din Legea concurenţei şi al pct. 20 din Instrucţiuni, o solicitare

de confirmare a disponibilităţii Consiliului Concurenţei de a se angaja în discuţii privind

acceptarea de angajamente în cazul ce face obiectul investigaţiei.

(105) Evaluarea preliminară a propunerilor de angajamente formulate de către UNNPR a

relevat faptul că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă necesare, astfel că, la o

evaluare prima facie, acestea au fost considerate acceptabile pentru a fi supuse testului de

piaţă în cadrul consultării publice. Astfel, în urma hotărârii Consiliului Concurenţei,

propunerea de angajamente formulată de UNNPR a fost supusă dezbaterii, în vederea

parcurgerii procedurii prevăzute la punctul 35 din Instrucţiuni privind consultarea publică.

Consiliul Concurenţei a hotărât publicarea angajamentelor în vederea efectuării testului de

piaţă. Astfel, în perioada 14.07.2017 – 14.08.2017, Consiliul Concurenţei a publicat pe

pagina sa de internet, în vederea consultării publice, un rezumat al cazului şi conţinutul

esenţial al angajamentelor pe care UNNPR le-a propus în vederea eliminării îngrijorărilor

concurenţiale şi remedierii mediului concurenţial posibil a fi fost afectat ca urmare a

practicilor analizate.

(106) Autoritatea de concurenţă nu a primit niciun fel de observaţii, astfel că, după expirarea

termenului alocat testului de piaţă, s-a considerat că angajamentele propuse răspund

îngrijorărilor concurenţiale exprimate în acest caz.

21

6. ANGAJAMENTELE PROPUSE DE UNNPR ŞI EVALUAREA APTITUDINII

ACESTORA DE A ÎNLĂTURA ÎNGRIJORĂRILE CONCURENŢIALE

(107) Propunerea finală de angajamente a fost transmisă în termenele stabilite, prin adresa nr.

3078 din data de 13.06.2017, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 8613 din data

de 13.06.2017.

(108) Propunerea de angajamente reprezintă o ofertă serioasă, fermă, neechivocă, precisă,

completă, necondiţionată şi irevocabilă. Propunerea este suficient de detaliată astfel încât să

permită Consiliului Concurenţei realizarea unei evaluări complete.

(109) Totodată, în cadrul propunerii, au fost prezentate explicaţii cu privire la modul în care

ansamblul angajamentelor şi fiecare dintre acestea permit înlăturarea situaţiei care a condus

la declanşarea investigaţiei.

(110) Textele din Codul deontologic care au ridicat suspiciuni privind distorsionarea mediului

concurenţial au fost abrogate sau modificate pentru a elimina îngrijorările Consiliului

Concurenţei. Aceste modificări au fost deja adoptate prin Hotărârea Consiliului Uniunii

Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 10 din data de 21.04.2017, după cum

urmează:

- prin eliminarea sintagmei “nivel minim stabilit’’, din cadrul art. 15 alin.(3) lit.a), s-a

eliminat îngrijorarea potrivit căreia prevederea respectivă ar putea fi interpretată în sensul

posibilităţii stabilirii, prin înţelegeri anticoncurenţiale, între notari sau între aceştia şi

organizaţiile lor profesionale, a unor valori diferite, superioare onorariilor prevăzute în

Normele - 2011;

- prin eliminarea integrală a dispozițiilor art. 15 alin. (3) lit. b) se lasă la aprecierea notarilor

publici posibilitatea de a-şi fideliza clientela, prin orice mijloace legale;

- ca urmare a eliminării dispozițiilor art. 15 alin. (3) lit. d), nu mai există îngrădiri în

privința racolării personalului care deservește birourile notariale, notarii publici putând

coopta în echipa de angajați a biroului lor inclusiv angajați ai altor birouri notariale (dacă

aceștia vor considera că oferta de lucru este mai avantajoasă faţă de cea din biroul în care

deja activează);

- ca urmare a eliminării dispozițiilor art. 15 alin. (3) lit. f), notarii publici pot beneficia de

publicitate prin anunțarea publică a onorariilor percepute pentru diferite tipuri de acte şi

proceduri;

- ca urmare a eliminării dispozițiilor art. 15 alin. (3) lit. g), notarii publici pot acorda

eșalonari la plata onorariului, aceasta fiind o facilitate acordată clienţilor lor aflați în

imposibilitate de plată integrală a sumei datorate notarului;

- prin eliminarea dispozițiilor art. 15 alin. (3) lit. n) şi art. 16 alin. (1) – (4), privitoare la

interzicerea publicității individuale, notarii publici își pot face publicitate prin orice fapte

sau acte legale în scopul promovării activității pe care o desfășoară în calitate de notar

public.

22

- prin eliminarea prevederile art. 15 alin. (3) lit. l) notarii publici pot participa sau colabora

la diferite evenimente (audio, video, pe suport informatic etc.) cu scopul de a-şi face

publicitate în vederea atragerii clientelei ;

- prin eliminarea dispozițiilor art. 17 alin. (2), notarii publici au dreptul să gestioneze

informațiile încărcate pe paginile profesionale de internet, inclusiv prin introducerea

calculatoarelor de taxe, tarife şi onorarii, a modelelor de acte sau a punctelor de vedere cu

privire la anumite spețe.

(111) Totodată, în scopul înlăturării unei îngrijorări concurenţiale a Consiliului Concurenţei,

legată de nepunerea în aplicare a prevederilor art.66 alin. (2) din Legea nr.36/1995, UNNPR

a formulat un angajament suplimentar în acest sens.

(112) Acest angajament vizează formularea de către UNNPR a unor propuneri privind

liberalizarea onorariilor pentru anumite categorii de acte şi proceduri notariale, pe care să le

înainteze ministrului justiţiei, respectând astfel dispoziţiile art. 66 alin. (2) din Legea nr.

36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, republicată. Aceste acte şi proceduri

notariale pentru care se propune negocierea liberă a onorariilor sunt fie dintre cele care nu

au fost reglementate în mod expres prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 46/C/201126, fie

dintre cele pentru care respectivul ordin a aprobat limitele minimale ale onorariilor, dar, prin

natura lor, pot fi realizate şi de alte profesii independente, inclusiv liberale (contracte de

comodat, antecontracte, contracte de închiriere, dare de dată certă, consultaţii juridice,

anumite acte şi proceduri care au ca obiect bunuri mobile).

(113) La art. 1 alin. (1) din Hotărârea nr. 33/31.05.2017 “se propune ministrului justiţiei ca

onorariul pentru actele şi procedurile prevăzute în prezentul articol să se stabilească liber

între notarul public şi solicitant:

1. Procedura autentificării:

1.1 alegerea regimului matrimonial prin convenţie matrimonială;

1.2 actul de lichidare la schimbarea regimului matrimonial;

1.3 modificarea regimului matrimonial prin convenţie matrimonială;

1.4 mandatul de incapacitate;

1.5 actul de desemnare a tutorelui din timpul vieţii;

1.6 renuţarea la dreptul de proprietate;

1.7 contractul de logodnă;

1.8 contractul de fiducie;

1.9 contractul de administrare;

1.10 constatarea amiabilă a unui act nul sau anulabil;

1.11 pactul de opţiune de vânzare;

1.12 pactul de opţiune de cumpărare;

1.13 contractul de vânzare având ca obiect o moştenire;

1.14 retractarea revocării testamentului;

1.15 încheierea de respingere;

26 Publicat în Monitorul Oficial nr. 133 din 22 februarie 2011.

23

1.16 contractul de comodat;

1.17 contractul de închiriere;

1.18 promisiunea de vânzare cumpărare;

1.19 actele şi procedurile care au ca obiect bunuri mobile.

2. Procedura succesorală:

2.1 certificat de executor testamentar;

2.2 lichidarea pasivului succesoral;

2.3 intervenţia creditorului în cadrul procedurii succesorale pentru valorificarea

creanţei;

2.4. actul de lichidare între soţul supravieţuitor şi moştenitori;

2.5 proces verbal de constatare a stării materiale a testamentului olograf;

2.6. proces verbal de validare a testamentului olograf;

2.7 citarea succesibililor cu domiciliul în străinătate şi dovezile de comunicare a

acesteia;

2.8 încheierea de respingere

3. Procedura divorţului:

3.1 acordul parental în procedura divorţului;

3.2 actul de lichidare între foştii soţi;

3.3 încheierea de respingere la cererea de divorţ.

4. Procedura insolvenţei persoanei fizice:

4.1 actele instrumentate în cazul procedurii insolvenţei.

5. Actele de dată certă înscrisurilor.

6. Consultaţiile juridice.”

(114) Prin acest angajament, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor

Publici din România nr. 33 din data de 31.05.2017 şi transmis spre aprobare Ministrului

Justiţiei, se asigură premisele creşterii gradului de concurenţă prin preţ atât între notarii

publici, cât şi între notarii publici şi alte profesii independente, inclusiv profesii liberale.

7. MECANISMUL DE MONITORIZARE A ANGAJAMENTELOR

(115) UNNPR a comunicat autorităţii de concurenţă faptul că soluția adoptată deja de Consiliul

său a fost una categorică, în sensul eliminării integrale din cuprinsul Codului deontologic a

prevederilor care creau îngrijorări concurenţiale. Acest lucru s-a materializat prin adoptarea

Hotărârii Consiliului nr. 10/21.04.2017, pentru aprobarea modificării Codului deontologic

al notarilor publici din România, aprobat prin Hotărârea Congresului nr. 9/14.11.2015,

hotărâre ce a intrat în vigoare odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial al României nr.

319/04.05.2017.

24

(116) Angajamentul privind formularea de propuneri de acte și proceduri notariale pentru care

onorariul să poată fi negociat în mod liber între notarul public și beneficiarul serviciului

notarial a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din

România nr. 33/31.05.2017, prin care se propune ministrului justiției aprobarea, prin ordin,

a actelor și procedurilor notariale respective.

(117) Mecanismul de monitorizare propus27 de către UNNPR, din care trebuie să rezulte faptul

că aceasta şi-a îndeplinit angajamentele asumate. urmează să se desfăşoare pe o perioadă de

12 luni, cu două etape semestriale.

(118) Prima etapă va consta în:

a) notificarea de către UNNPR şi verificarea de către Consiliul Concurenţei a ratificării

Hotărârii Consiliului UNNPR nr. 10/2017 de către Congresul Notarilor Publici -

analiza angajamentelor propuse de către UNNPR;

b) notificarea de către UNNPR şi verificarea de către Consiliul Concurenţei a tuturor

actelor interne ale profesiei, inclusiv a celor care modifică acte în vigoare, astfel încât

acestea să nu contravină angajamentelor asumate;

c) analizarea actelor de control efectuate de UNNPR asupra modului de exercitare a

profesiei în scopul verificării, ca în conţinutul acestora să nu fie reţinute aspecte care

intră în contradicţie cu angajamentele asumate prin prezenta decizie.

(119) Cea de-a doua etapă, va avea în vedere, obiectivele menţionate la lit.b) şi c) ale pct. (104)

din prezenta decizie.

(120) Prin adresa înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG nr. 11223 din data de

07.08.2017, Ministerul Justiţiei a iterat posibilitatea colaborării instituţionale între Consiliul

Concurenţei şi Ministerul Justiţiei în vederea implementării unui mecanism eficient de

cooperare şi monitorizare a angajamentelor.

8. CONCLUZII PRIVIND ANGAJAMENTELE PROPUSE DE UNNPR

(121) Analiza angajamentelor propuse de către UNNPR relevă faptul că acestea:

• conduc la eliminarea completă, imediată și definitivă a îngrijorărilor concurențiale – astfel,

angajamentele propuse elimină complet, imediat (din momentul implementării lor) și

definitiv îngrijorările concurențiale prin înlăturarea restrângerilor concurenţiale privind:

stabilirea onorariilor minime, publicitatea individuală, modalitatea de încasare a

onorariilor, atragerea clientelei, respectiv racolarea personalului în cadrul birourilor

notariale;

• asigură promovarea unui mediu competitiv în limitele legale - prin faptul că, în afara

restricţiilor impuse prin lege, UNNPR nu intervine cu alte reglementări de natură a îngrădi

comportamentul de piață al birourilor şi societăţilor profesionale notariale; în plus, prin

27 Prin adresa UNNPR nr. 4006 din data de 06.07.2017, înregistrată cu nr RG 10035.

25

formularea de propuneri către ministrul justiţiei în sensul eliminării limitelor minimale ale

onorariilor pentru anumite acte şi proceduri realizate în regim concurenţial şi includerea

lor alături de categoriile de acte şi servicii notariale pentru care nu sunt stabilite limite

minimale ale onorariilor, în conformitate cu prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr.

36/1995, se asigură un prim pas pentru intensificarea concurenţei prin preţ. În plus, se

respectă astfel regula efectivităţii legilor28.

• sunt eficiente și pot fi implementate într-o perioadă scurtă de timp - prin faptul că permit

înlăturarea imediată și completă a îngrijorărilor concurențiale, precum și monitonizarea și

controlul lor efectiv. Acestea au fost deja aprobate de către Consiliul UNNPR şi pot fi

implementate chiar şi înainte de aprobarea lor de către Consiliul Concurenței;

• sunt relevante și proporționale - întrucât răspund în mod direct și complet îngrijorărilor

concurențiale și permit înlăturarea imediată a acestora, sunt proporționale față de

îngrijorările concurențiale, prin rezolvarea lor în întregime și în mod eficient, fără a avea

vreun impact negativ asupra oricăror alte piețe, întreprinderi sau consumatori.

(122) Angajamentele formulate răspund cerinţelor de fond şi pot fi considerate suficiente

pentru a conduce la restabilirea mediului concurenţial normal prin înlăturarea situaţiei care a

determinat declanşarea investigaţiei.

(123) Având în vedere natura angajamentelor propuse, se consideră că instituirea unui mecanism

de monitorizare combinat ar putea fi cel mai eficient pentru a se asigura punerea în

aplicare a angajamentelor asumate. Astfel, acest mecanism va fi realizat astfel:

a) Printr-o colaborare instituţională între Consiliul Concurenţei şi Ministerul Justiţiei în

scopul implementării angajamentului asumat prin Hotărârea Consiliului Uniunii

Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 33 din data de 31.05.2017;

b) Printr-o monitorizare efectuată de către Consiliul Concurenţei în cazul modificărilor aduse

Codului Deontologic prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici

din România nr. 10 din data de 21.04.2017.

În temeiul prevederilor art. art.19 alin.(1) art.25 alin. (1) lit.c) ale art. 6 alin. (1) lit. c) şi ale art.

49 alin. (3) din Legea nr. 21/1996,

28 “Legea trebuie interpretată în sensul producerii efectelor ei şi nu în sensul neaplicării ei”.

26

PLENUL CONSILIULUI CONCURENŢEI

DECIDE

Art.1. Angajamentele care se regăsesc în Anexă constituie parte integrantă a prezentei Decizii şi

sunt obligatorii pentru Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.

Art.2. Destinatarul deciziei, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, este ţinut de

respectarea angajamentelor, indiferent dacă măsurile întreprinse de aceasta în realizarea lor se

realizează intern sau sunt externalizate către alte instituții, cu respectarea reglementărilor legale.

Art.3. În consecinţă, investigaţia declanşată prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei

nr. 748/07.11.2016 având ca obiect posibila încălcare a art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr.

21/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către Uniunea Națională a

Notarilor Publici din România, se închide prin prezenta decizie.

Art.4. Monitorizarea angajamentelor se va desfăşura pe o perioadă de 12 luni, începând cu data

comunicării deciziei, astfel:

a) Printr-o colaborare instituţională între Consiliul Concurenţei şi Ministerul Justiţiei în

scopul implementării angajamentului asumat prin Hotărârea Consiliului Uniunii

Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 33 din data de 31.05.2017;

b) Printr-o monitorizare efectuată de către Consiliul Concurenţei în cazul modificărilor

aduse Codului Deontologic prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor

Publici din România nr. 10 din data de 21.04.2017.

Art.5. Prezenta decizie poate fi atacată, conform art. 51 alin.(1) din Legea concurenţei nr.

21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în contencios administrativ, la

Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art.6. În conformitate cu art. 62 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, prezenta Decizie va fi publicată pe pagina de internet a

Consiliului Concurenţei.

27

Art.7. Direcţiile şi compartimentele de specialitate din subordinea Secretarului General şi

Direcţia Teritoriala din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări aducerea la îndeplinire a

prezentei decizii.

Art.8. Prezenta decizie va fi comunicată Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Preşedinte,

BOGDAN M. CHIRIŢOIU