DECIZIA

nr. 58 din 18.10.2012

referitoare la încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi g) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

şi ale art. 101 alin. (1) lit. a) şi b) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene de către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din

România

În baza:

1. Decretului nr.700/27.04.2009 pentru numirea preşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;

2. Decretului nr. 701/27.04.2009 pentru numirea vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;

3. Decretului nr.973/19.12.2011 pentru numirea Vicepresedintelui Consiliului Concurentei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 901/20.12.2011;

4. Decretului nr. 703/27.04.2009 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;

5. Decretului nr. 496/13.07.2012 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurentei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 490/17.07.2012;

6. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742/16.08.2005, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea concurenţei/lege);

7. Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16.12.2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la aricolele 81 şi 82 din Tratat, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L1/04.01.2003;

8. Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 101/02.02.2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.113/14.02.2012;

9. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 05.08.2010, puse în aplicare prin Ordinul. preşedintelui Consiliului Concurenţei nr.388/2010;

10. Regulamentului privind constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor de către Consiliul Concurenţei pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr.668/19.08.2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.631 din 05.09.2011;

2

11. Instrucţiunilor privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 51 din Legea concurenţei nr. 21/1996, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 420/02.09.2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.638/10.09.2010, modificate şi completate prin Instrucţiunile puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr.898/06.12.2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.932 din 29.12.2011;

12. Raportului de investigaţie prezentat de către raportor, precum şi a celorlalte acte şi lucrări din dosarul cauzei;

13. Audierii din data de 12.09.2012, la care au participat reprezentanţii Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

14. Faptului că în data de 18.09.2012 a avut loc deliberarea de către Plenul Consiliului Concurenţei cu privire la acest caz, fiind întrunită condiţia de cvorum pentru ca Plenul Consiliului Concurenţei să poată decide în mod valabil.

Având în vedere următoarele:

I. SUMAR EXECUTIV

1. Prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 493/18.04.2011 s-a declanşat investigaţia având ca obiect posibila încălcare a art.5 alin.(1) din Legea concurenţei nr.21/1996, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a art. 101 alin.(1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (denumit în continuare Tratat), de către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti (denumită în continuare UNEJ) pe piaţa serviciilor prestate de executorii judecătoreşti.

Baza legală a fost asigurată de:

prevederile art.26 alin.(1) lit.a) coroborate cu prevederile art.34 lit.a) din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare precum şi de

prevederile art.3 alin.(1) si ale art.5 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003 din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a regulilor de concurenţă prevăzute la articolele 81şi 82 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene (actualele art. 101 şi 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene),

iar elementele avute în vedere:

prevederile Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, prin care s-au stabilit:

3

cheltuieli de executare stabilite de organizaţia profesională şi aplicabile membrilor săi şi care exced cadrului legal stabilit prin Legea nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată.

o taxa de intrare în profesie în cuantum de 5.000 euro, prevăzută în mod discriminatoriu şi un regim, posibil discriminatoriu în ceea ce priveşte pregătirea profesională continuă.

2. Investigaţia Consiliului Concurenţei a vizat astfel două posibile încălcări ale regulilor de concurenţă de către UNEJ pe piaţa serviciilor efectuate de executorii judecătoreşti.

3. Odată cu declanşarea investigaţiei s-a procedat şi la efectuarea unor inspecţii inopinate simultane la sediul UNEJ şi la cel al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti1, în baza Ordinelor Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 494 şi 495 din 18.04.2011.

Baza legală pentru efectuarea inspecţiei a fost asigurată de prevederile art. 27 alin.(4) coroborate cu cele ale art. 36 din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Ca urmare a investigaţiei efectuate s-a constatat existenţa unor decizii ale UNEJ având ca obiect:

identificarea şi stabilirea unor cheltuieli de executare silită (prevăzute în Anexa nr. 1 la Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc), care exced cadrului legal stabilit de Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată şi care presupun un schimb de informaţii sensibile între membri, privind elemente de cost şi cuantumul acestora;

stabilirea unei taxe de intrare în profesie şi, implicit, pe piaţă, la un nivel excesiv (barieră excesivă la intrarea pe piaţă) aplicate în mod discriminatoriu prin scutirea de la plata acesteia a rudelor şi afinilor de gradul I ai executorilor judecătoreşti în funcţie, precum şi instituirea unui regim discriminatoriu în ceea ce priveşte programul de pregătire profesională continuă, cu consecinţe asupra rămânerii pe piaţă.

II. PĂRŢILE IMPLICATE

5. Înainte de anul 2000, executorii judecătoreşti funcţionau pe lângă tribunale şi judecătorii, ca personal auxiliar de specialitate (în regim salarial), în baza prevederilor art. 138 din Legea pentru organizarea judecătorească nr.92/1992, republicată.

1 Cu sediul în P-ţa Walter Mărăcineanu nr.1-3, et.3, cam.234-235, sector 1, CUI 13954926.

4

6. Apariţia Legii nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată (denumită în continuare Legea nr.188/2000), a marcat, practic, liberalizarea acestei profesii.

7. În anul 2001, cei 317 executori judecătoreşti existenţi la momentul respectiv s-au constituit în UNIUNEA NAŢIONALĂ A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI2, organizaţie profesională cu personalitate juridică, înfiinţată în baza prevederilor Legii nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti şi care reuneşte toţi executorii judecătoreşti care practică această profesie pe teritoriul României.

8. Alături de UNEJ, reprezentativă la nivel naţional, în plan teritorial, în circumscripţia fiecărei curţi de apel, funcţionează câte o Camera a executorilor judecătoreşti din care fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective. Fiecare astfel de cameră are personalitate juridică proprie, patrimoniu si buget propriu şi este condusă de un Colegiu director.

9. Potrivit raportului Consiliului UNEJ privind activitatea desfăşurată în perioada mai 2007 - aprilie 2010, la 31 decembrie 2009 erau în funcţie 492 executori judecătoreşti dintre care 468 definitivi şi 23 stagiari. Urmare a intrării în profesie în luna ianuarie 2010 a 48 de persoane, în anul 2010 erau în funcţie 505 executori judecătoreşti.

10. În domeniul profesiilor liberale din România, funcţionarea acestora a creat necesitatea reglementării lor, în cele mai multe cazuri, atât de către stat prin autoritatea legiuitoare (Parlamentul României) ori prin organe ale administraţiei publice centrale (Guvern) sau prin organe de specialitate ale administraţiei publice centrale (ministere, alte autorităţi/instituţii publice) cât şi de către organisme profesionale (prin coduri deontologice, statute, regulamente interne).

11. Executorii judecătoreşti reprezintă una dintre acele profesii a căror funcţionare specifică a creat necesitatea reglementării lor de către stat.

Cadrul de reglementare este reprezentat de o lege de organizare şi de exercitare a profesiei la care se adaugă mai multe acte normative secundare, emise sau aprobate de ministrul justiţiei cum este regulamentul de punere în aplicare a legii care abordează, de la constituirea şi funcţionarea birourilor de executor, organizarea intrării în profesie, încetarea calităţii de executor, drepturile şi îndatoririle, până la organele reprezentative şi controlul activităţii, precum şi o serie de ordine de ministru.

Statul a păstrat, prin Ministerul Justiţiei, o mare parte din prerogativele de reglementare şi de control al activităţii executorilor judecătoreşti, prerogative precum stabilirea şi actualizarea, în funcţie de criterii geografice, demografice şi volum de activitate, a numărului de executori judecătoreşti, numirea executorilor „în funcţie”, aprobarea şi actualizarea onorariilor minimale şi maximale pentru activitatea desfăşurată de aceştia, ambele cu consultarea organizaţiei profesionale, coordonarea şi controlul organizării concursurilor de intrare în profesie

2 Cu sediul în Bucuresti, str. Alecu Russo nr. 13-19, et.2, ap. 5, sector 2, CUI 13794361.

5

şi a examenelor de definitivat de către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, exercitarea, alături de aceasta din urmă, a controlului profesional al activităţii (respectarea legii în activitatea profesională, calitatea actelor şi lucrărilor efectuate şi conduita executorului judecătoresc în îndeplinirea atribuţiilor sale, în raport cu autorităţile publice, precum şi cu persoanele fizice şi juridice).

O parte dintre atribuţiile de reglementare a profesiei au fost încredinţate UNEJ.

Pe lângă organizarea examenului/concursului de acces în profesie şi, ulterior, de definitivat, precum şi a programelor de pregătire profesională continuă, UNEJ acţionează pentru asigurarea prestigiului şi autorităţii profesiei de executor judecatoresc, având ca scop principal reprezentarea şi apărarea intereselor profesionale ale membrilor sai. Totodată, conduce şi coordoneaza la nivel naţional activitatea executorilor judecătoresti şi urmăreşte respectarea regulilor deontologice în activitatea acestora, potrivit Codului deontologic al profesiei.

La cele de mai sus se adaugă însă o serie de intervenţii ale organizaţiei profesionale, realizate în virtutea rolului său de autoreglementare, care vor face obiectul analizei de faţă.

12. În ceea ce priveşte structura de organizare a UNEJ, pe lângă preşedinte, care reprezintă Uniunea în raporturile cu autorităţile publice din România, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cu cele profesionale şi cu alte persoane juridice, interne şi internaţionale, celelalte două organe de conducere ale UNEJ, la nivel central, sunt Consiliul şi Congresul.

Congresul, constituit din delegaţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti3, preşedinţii Camerelor executorilor judecătoreşti şi ceilalţi membri ai Consiliului UNEJ4, se întruneşte anual, fiind cel care aprobă bugetul uniunii, Statutul şi Codul deontologic al profesiei.

Hotărârile Congresului UNEJ sunt obligatorii pentru toţi membrii acesteia (art. 32 alin.(2) din Legea nr.188/2000).

Consiliul, constituit din reprezentanţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti (dintre care sunt aleşi de către Congres preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi) este cel care propune ministrului justiţiei condiţiile de desfăşurare a concursului sau examenului de admitere în profesie la care se adaugă, printre altele: formularea de propuneri către ministrul justiţiei privind numărul necesar de birouri de executori judecătoreşti, stabilirea şi actualizarea anuală a cuantumului cheltuielilor de executare, aprobarea programului de pregătire şi perfecţionare a executorilor judecătoreşti, stabilirea cuantumului taxelor de înscriere şi de participare la examene.

III. PIAŢA RELEVANTĂ

3 Camerele executorilor judecătoreşti sunt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de

Congresul UNEJ.

4 Congresul UNEJ este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor şi adoptă hotărâri cu

votul majorităţii membrilor prezenţi.

6

Conform Instrucţiunilor cu privire la definirea pieţei relevante, în scopul stabilirii părţii substanţiale de piaţă, precum şi Comunicării Comisiei Europene privind definirea pieţei relevante în sensul dreptului comunitar al concurenţei (97/C 372/03) piaţa relevantă are două dimensiuni: geografică şi a produsului.

Piaţa relevantă a produsului

13. Piaţa relevantă a produsului include toate produsele şi/sau serviciile care sunt considerate de către consumatori ca interschimbabile sau substituibile datorită caracteristicilor, preţului şi utilizării date acestora.

14. Prin lege, competenţele acordate unui executor judecătoresc sunt următoarele5:

a) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii;

b) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare;

c) comunicarea actelor de procedură;

d) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe;

e) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească;

f) constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă;

g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă;

h)întocmirea, potrivit legii, a protestul de neplată a cambiilor, a biletelor la ordin şi a cecurilor, după caz;

i) efectuarea oricăror alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa lui.

Potrivit celor publicate pe site-ul UNEJ, activitatea executorilor judecătoreşti constă în: executări directe (evacuări, încredinţarea minorului sau stabilirea domiciliului minorului, vizitarea minorului, puneri în posesie, graniţuiri, servituţi, predări de bunuri etc.); executări indirecte (urmărirea mobiliară a creanţelor, urmărirea imobiliară a creanţelor); popriri, protestul de neplată la cambie, bilet la ordin, constatarea unor situaţii de fapt şi inventarierea unor bunuri, procese - verbale de ofertă reală, confiscări, consultaţii în legătura cu constituirea actelor execuţionale)

15. Toate aceste activităţi reprezintă serviciile efectuate de orice executor judecătoresc pe teritoriul României, în limitele unei competenţe teritoriale instituite prin lege.

5 Art. 7 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată.

7

Executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile în circumscripţia curţii de apel în raza căreia se află judecătoria pe lângă care funcţionează, dacă prin lege nu se dispune altfel6.

16. Există însă şi o competenţă materială şi teritorială specială. Astfel, în cazul punerii în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii, competenţa aparţine executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea.

În cazul urmăririi silite a bunurilor este competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea iar în cazul aplicării măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească este competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde sunt situate sau se află bunurile în privinţa cărora s-a dispus aplicarea acestei măsuri.

În cazul constatării unor stări de fapt, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă, este competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială se va face constatarea.

Piaţa relevantă geografică

17. Exercitarea profesiei de executor judecătoresc şi, pe cale, de consecinţă, a serviciilor aferente aceastei categorii profesionale, pe teritoriul României, este condiţionată de apartenenţa la UNEJ. Statutul UNEJ este aplicabil în egală măsură tuturor membrilor, indiferent de locul de desfăşurare a activităţii acestora.

Membrii UNEJ îşi desfăsoară activitatea pe întreg teritoriul României, în limitele competenţei teritoriale stabilite prin lege. Astfel, din punct de vedere al dimensiunii geografice, piaţa relevantă poate fi definită ca reprezentând întregul teritoriu al României.

IV. ACTELE ŞI FAPTELE CONSTATATE

IV.1. Identificarea şi stabilirea unor “cheltuieli de executare”

18. Obligaţia stabilită printr-o hotărâre a instanţei sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită care, în funcţie de fiecare caz în parte, necesită un anumit volum de activitate.

6 Art.8 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată

8

Concret, îndeplinirea unui act de către un executor judecătoresc este solicitată de partea interesată de aducerea la îndeplinire a unei hotărâri a instanţei sau a unui titlu executor, atunci cand debitorul nu îndeplineşte de buna voie obligaţia sa, acesta fiind creditorul7.

În general, cel care solicită un act/o activitate/o procedură din domeniul executării silite alege executorul judecătoresc, fiind obligat să avanseze „cheltuielile” necesare îndeplinirii acestuia/acesteia.

19. Potrivit art. 39 alin.(4) din Legea nr.188/2000, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit , cu excepţia cazului în care creditorul a renunţat la executare, situaţie în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a executat-o de bunăvoie.

Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat să îşi îndeplinească obligaţia, a executat-o de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ţinut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum şi onorariul executorului judecătoresc şi, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporţional cu activitatea depusă de aceştia.

20. Potrivit UNEJ8, sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată.

21. Odată cu modificarea Legii nr.188/2000 republicată9 prin Legea nr. 151/201110, au fost preluate din noul Cod de procedură civilă, cod care identifică inclusiv cheltuielile de judecată sau cheltuielile arbitrale, următoarele cheltuieli de executare11[art.39 alin.(5)]:

1.taxele de timbru necesare declanşării executării silite;

2.onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii;

3.onorariul avocatului, în faza de executare silită;

4.onorariul expertului şi al interpretului;

5.cheltuielile efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi cu efectuarea altor acte de executare silită;

6.cheltuielile de transport;

7 Adresa UNEJ nr.2604/08.12.2011, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG - 16592/08.12.2011

8 Adresa UNEJ nr.1345/19.07.2011, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG – 10197/19.07.2011

9 Publicată în Monitorul Oficial nr. 783/20.10.2011

10 Publicată în Monitorul Oficial nr. 493/11.07.2011

11 Cheltuieli identificate în noul Cod de procedură civilă, alături de cheltuielile de judecată, cheltuielile

arbitrale

9

7.alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfăşurării executării silite.

22. Pe de altă parte, pentru serviciile prestate, potrivit Legii nr.188/2000, executorii judecătoreşti au dreptul la onorarii minimale şi maximale stabilite:

prin lege, în cazul executării silite a creanţelor având ca obiect plata unei sume de bani,

prin ordin, de ministrul justiţiei12, cu consultarea Consiliului UNEJ, pentru celelalte acte şi proceduri.

Între limitele date, onorariul se stabileşte, potrivit UNEJ, în funcţie de complexitatea cauzei şi volumul de activităţi, de ex. inventarierea şi sechestrarea unui autoturism vs. inventarierea şi sechestrarea unui depozit cu diferite produse.

23. Având în vedere prevederea din lege potrivit căreia13 executorii judecătoreşti nu pot condiţiona punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti de plata anticipată a onorariului precum şi faptul că, în situaţia în care debitorul nu este solvabil, acesta având obligaţia suportării cheltuielilor efectuate pe parcursul executării, “executorul nu primeşte nicio sumă de bani, până la constatarea insolvenţei”14, s-a procedat la delimitarea faţă de onorarii a unor “cheltuieli de executare”.

24. Identificarea şi stabilirea de către UNEJ a unor astfel de cheltuieli, diferenţiate de onorariile stabilite de ministrul justiţiei, a făcut obiectul preocupărilor organizaţiei încă din cursul anului 2006. Într-un proiect de hotărâre a Consiliului UNEJ, numerotată şi datată 38/30.10.2006 se precizează următoarele:

„Având în vedere prevederile art. 37 alin.1 din Legea nr.188/2000 modificată prin Legea nr.332/2006 care reglementează drepturile executorilor judecătoreşti la onorarii pentru serviciile prestate, acestea fiind stabilite de Ministerul Justiţiei fără a include cheltuielile de executare, cheltuieli ce urmează a fi avansate de partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activităţi care interesează executarea silită, conform art. 371 Cod procedură civilă în conformitate cu prevederile art. 18 alin.2 din Statutul UNEJ, Consiliul Uniunii adoptă prezenta hotărâre: Art.1 Au fost propuse şi votate în unanimitate următoarele cheltuieli de executare pentru a se efectua o uniformizare şi o practică comună la toate birourile executorilor judecătoreşti din ţară, astfel: [...]. Art.2 prezenta hotărâre va fi adusă la cunoştinţa tuturor executorilor judecătoreşti, fiind introduse pe pagina de Internet a UNEJ.”

25. În cadrul Congresului extraordinar al UNEJ din 17 februarie 2007 s-a repus în discuţie evidenţierea în mod separat faţă de onorarii15 a unor cheltuieli de executare. S-a decis astfel ca printre atribuţiile Consiliului UNEJ să se regăsească

12

Prin Ordinul nr.2550/2006

13 Art.39 (3) din Legea nr.188/2000, republicată

14 Adresa UNEJ nr.1345/19.07.2011, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG – 10197/19.07.2011

15 Potrivit celor consemnate în Procesul-verbal încheiat cu ocazia desfăşurării Congresului Extraodinar al

UNEJ Sinaia – 17 februarie 2007

10

stabilirea şi actualizarea anuală a acestora. Prin Hotărârea Congresului extraordinar al Uniunii Executorilor Judecătoreşti nr. 2/2007 privind completarea Statutului UNEJ s-au identificat aceste cheltuieli pentru fiecare activitate în parte (votându-se în unanimitate), acestea urmând să fie cuprinse într-o anexa (care va face parte integrantă din statutul UNEJ) şi care va fi publicată în Monitorul Oficial16.

În preambulul hotărârii s-a motivat după cum urmează:

„...s-a luat în discuţie propunerea privitoare la evidenţierea în mod separat faţă de onorariile de executare a cheltuielilor de executare, respectiv a celor necesare pentru întocmirea dosarelor de executare, avându-se în vedere faptul că potrivit art. 37 alin. (3) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, executorii judecătoreşti nu pot condiţiona executarea hotărârilor judecătoreşti de plata în avans a onorariilor de executare;

faţă de faptul că dispoziţiile Codului de procedură civilă reglementează în linii foarte generale cheltuielile ocazionate de executarea silită, iar absenţa unor criterii clare de determinare a sumelor ce constituie "cheltuieli" generează disfuncţionalităţi grave în activitatea executorilor judecătoreşti, se consideră că stabilirea nivelului unor cheltuieli de executare silită pe tipuri de activităţi este benefică atât pentru executorii judecătoreşti, cât şi pentru părţile (creditor şi debitor) implicate în activitatea de executare silită, împiedică eventualele abuzuri ce ar putea fi săvârşite de unii executori judecătoreşti şi asigură o mai mare transparenţă a procesului de calcul a cheltuielilor de executare silită;

s-a supus votului stabilirea cheltuielilor de executare pentru fiecare tip de activitate în parte, votându-se în unanimitate aprobarea acestora...”.

26. Astfel, potrivit Art. I, Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 iunie 2001, cu modificările ulterioare, se completează cu anexa care va avea următorul cuprins: Cheltuieli de executare silită

Nr. Activitate Sumă (lei)

1. Înregistrare Până la 1,00

2. Formare dosar Pana la: 10,00

3. Redactare adresă Pana la: 10,00

4. Proces-verbal de indeplinire a procedurii Pana la: 20,00

5. Cheltuieli de transport

In functie de distanta si de mijlocul de transport

16

Potrivit Procesului-verbal încheiat cu ocazia desfăşurării Congresului Extrordinar al UNEJ, Sinaia, 17

februarie 2007, semnat de preşedintele UNEJ, doi vicepreşedinţi, preşedintele Comisiei Superioare de

Disciplină a UNEJ, preşedintele Casei de Asigurări şi Răspundere Civilă a UNEJ, trei membri ai Comisiei de

cenzori şi câte trei reprezentanţi ai fiecărei camere (pentru fiecare cameră: preşedintele, un vicepreşedinte şi un

membru al Consiliului UNEJ).

11

6. Cheltuieli de transmitere prin posta In functie de valoarea timbrelor necesare pentru modalitatea de transmitere

7. Emiterea somatiei Pana la: 10,00

8. Proces-verbal de sechestru Pana la: 30,00

9. Proces-verbal de situatie Pana la: 50,00

10. Notarea somatiei in cartea funciara Pana la: 50,00

11. Publicatie de vanzare mobiliara Pana la: 30,00

12. Publicatie de vanzare imobiliara Pana la: 50,00

13. Emitere adresa poprire pe fiecare tert poprit Pana la: 10,00

14. Emitere adresa de radiere a somatiei din cartea funciara Pana la: 50,00

15. Proces-verbal de licitatie Pana la: 50,00

16. Proces-verbal de distribuire sume Pana la: 100,00

17. Act de adjudecare Pana la: 300,00

18. Proces-verbal de constatare Pana la: 100,00

19. Arhivare dosar Pana la: 30,00

Art.II Sumele încasate potrivit prezentei hotărâri se evidenţiază în procese-verbale alături de cele ce reprezintă onorarii de executare, onorarii de avocaţi, onorarii de experţi, precum şi alte categorii de executare; potrivit art. 3717 şi art. 577 din Codul de procedură civilă, procesele-verbale constituie titluri executorii.

Art. III Sumele încasate potrivit prezentei hotărâri sunt evidenţiate în categoria veniturilor.

Art. IV Prezenta hotărâre va fi adusă la cunoştinţă tuturor executorilor judecătoreşti şi va fi introdusă pe pagina de internet a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Art. V Secretariatul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, secretariatele Camerelor şi Serviciul informatic vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

Art. VI Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

27. În noul Statut, aprobat de Congresul extraordinar al UNEJ prin Hotărârea nr.19/2010 aceste cheltuieli s-au menţinut.

IV. 2. Stabilirea unor bariere la intrarea în profesie

28. Printre atribuţiile conferite prin Statut forului profesional încă de la înfiinţarea acestuia se regăseşte şi aceea de a stabili taxe de înscriere la concurs, care se

12

plătesc odată cu depunerea dosarului în vederea ocupării unui post de executor judecătoresc17.

29.Începând cu anul 2007, prin Hotărârea nr. 1/17 februarie 2007 a Congresului extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, s-a decis ca persoanele care dobândesc calitatea de executor judecătoresc, indiferent de forma prin care acced în profesie, să achite, pe lângă taxele de înscriere la concurs, o taxă de înscriere în profesie, echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro18.

30. În cadrul Congresului al IX-lea al UNEJ din perioada 7- 8 mai 2010, Camera Executorilor Judecătoreşti Ploieşti a formulat o propunere de majorare a acestei taxe. În acelaşi timp, din partea Camerei Executorilor Judecătoreşti Constanţa19, a venit o propunere de scutire a rudelor de prim rang ale executorilor judecătoreşti de la plata acesteia.

31. Cu ocazia lucrărilor din luna iunie 2010 a comisiei desemnate de Congresul UNEJ cu lucrările de modificare a statutului executorilor judecătoreşti, s-au formulat20:

obiecţiuni din partea unui membru al acestei comisii „cu privire la stabilirea unei taxe, echivalent a 5.000 euro, în sarcina executorilor judecătoreşti numiţi în funcţie, pentru primirea avizului în vederea deschiderii biroului” considerând că „orice taxă în acest sens indiferent de cuantumul acesteia, stabilită în sarcina unui executor judecătoresc numit în funcţie este nelegală şi neconstituţională.” precum şi

propuneri în sensul instituirii obligaţiei pentru cei care acced în profesie fără examen, să participe anual, timp de trei ani, la cursurile organizate de CNPPAJ. „În cazul nepromovării la două sesiuni consecutive să fie excluşi din profesie.”

32. În septembrie 2010, prin Hotărărea nr. 19/3 septembrie 2010 a Congresului extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti s-a decis majorarea cuantumului taxei de intrare în profesie, respective în UNEJ la 5.000 euro21, taxa de

17 Potrivit Hotărârii Preşedintelui UNEJ nr. 93/20.07.2010, taxa de înscriere la concurs a fost stabilită la 2000

lei; Ulterior, potrivit Hotărârii Preşedintelui UNEJ nr. 11/12.11.2010, pentru persoanele care au exercitat timp

de 3 ani funcţii de specialitate juridică taxa de participare la concursul sau examenul de admitere în profesia de

executor judecătoresc este de 1000 lei.

18 Calculat la cursul Băncii Naţionale a României din ziua plăţii, din care se vor vira 30% la Camera în

circumscripţia căreia îşi va desfăşura activitatea şi 70% la Uniune.

19 Ulterior, în cadrul şedinţei Consiliului UNEJ din data de 12 noiembrie 2010, s-a aprobat extinderea acestei

scutiri şi pentru personalul de specialitate al UNEJ.

20 Consemnate în Procesul-verbal din data de 18 iunie 2010, întocmit olograf.

21 Din care 80% se vor vira în contul Camerei în circumscripţia căreia îşi vor desfăşura activitatea noii

executor iar 20% în contul UNEJ.

13

la plata căreia vor fi scutite rudele şi afinii de gradul I ai executorilor judecătoreşti “în funcţie”.

33. În 26 octombrie 2010, în Monitorul Oficial nr. 713, a fost publicat Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, care înlocuieşte vechiul statut, adoptat în 2001. Concret, potrivit prevederilor noului statut - art. 51 alin.(2) - persoanele care dobândesc calitatea de executor judecatoresc, indiferent de forma prin care acced, trebuie să îşi înceapă activitatea dupa ce fac dovada achitarii sumei de 5.000 euro. Potrivit art. 53, lit.i), sunt scutite de plata taxelor de înscriere si participare la examen, precum si de plata taxei de intrare în profesie rudele şi afinii de gradul I ai executorilor judecătoresti în funcţie.

34. În acelaşi statut s-a inserat şi prevederea privind aplicarea unui regim diferit în materia pregătirii profesionale continue celor care intră în profesie fără examen, care poate merge până la excluderea acestora din UNEJ în primii trei ani, spre deosebire de cei care intră prin examen şi care, în cazul nepromovării testărilor, nu trebuie decât să reia cursurile de pregătire.

Astfel, în timp ce, în conformitate cu prevederile art. 61 şi 64, participarea la pregatirea profesionala efectuata prin Centrul National de Pregatire si Perfectionare a Executorilor Judecatoresti este obligatorie si se face cel putin o data la 3 ani; la absolvirea perioadei de perfectionare se va sustine un test si în functie de rezultatul acestuia se va aplica sau nu masura obligativitatii reluarii cursului de catre participanti la un modul viitor înauntrul acestui termen de 3 ani, potrivit art. 66:

- alin. (1) - executorii judecatoresti care acced în profesie fara examen au obligatia în primii 3 ani de activitate sa participe anual la cursurile de formare profesionala continua organizate de Centrul National de Pregatire si Perfectionare a Executorilor Judecatoresti;

- alin. (3) - nepromovarea testelor organizate la doua sesiuni consecutive de pregătire face dovada vaditei incapacitati profesionale, fiind aplicabile prevederile art. 22 alin. (1) lit. f) din lege, urmând ca la sesizarea Consiliului Uniunii ministrul justitiei sa dispuna încetarea calităţii de executor judecătoresc.

35. În aceeaşi perioadă în care au fost abordate aspectele de mai sus, în cadrul forurilor de conducere ale UNEJ, în Parlamentul României a fost promovat un proiect de lege având ca obiect organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare şi asimilarea executorilor bancari executorilor judecătoreşti (care va deveni, ulterior, Legea nr.287/2011).

Mai exact, odată cu aprobarea noului Cod de procedură civilă (prin Legea nr.134/2010, cod ce va fi pus în aplicare în baza Legii nr. 76/2012), care prevede faptul că executarea silită a oricărui titlu executoriu se realizează numai de către

14

executorii judecătoreşti22 s-a pus în discuţie situaţia executorilor bancari23 şi eventuala asimilare a acestora executorilor judecătoreşti.

36. Începând din anul 2000, în paralel cu executorii judecătoreşti (cu o competenţa materială generală în ceea ce priveşte titlurile executorii aparţinând persoanelor fizice şi juridice precum şi titlurile executorii aparţinând statului prin instituţiile sale, mai puţin titlurile executorii fiscale), în domeniul serviciilor de executare silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii aparţinând băncilor au activat şi executorii bancari. Aceştia însă nu au operat în regim de liberă practică (independent din punct de vedere economic) ci ca angajaţi ai instituţiilor de credit.

În baza dispoziţiilor Legii nr. 58/1998, ministrul justiţiei a aprobat, prin Ordinul nr. 2628/C/08.11.1999, Statutul corpului executorilor bancari, aceştia fiind învestiţi să îndeplinească orice activităţi legale în scopul realizării voluntare sau prin executare silita a obligaţiilor stabilite prin titlurile executorii ce aparţineau băncilor24.

37. În 2011 a fost adoptată Legea nr. 287 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor apartinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare25, potrivit prevederilor căreia - activitatea de punere în executare a titlurilor executorii aparţinând instituţiilor de credit, altor entităţi care aparţin grupului acestora şi care desfăşoară activităţi financiare, instituţiilor financiare nebancare sau cooperativelor de credit, se desfăşoară numai de către executorii judecătoreşti competenţi potrivit legii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi (2)26.

În acest sens, legea instituie asimilarea executorilor bancari profesiei de executor judecătoresc, în condiţii similare cu accesul de drept în profesie al actualilor executori judecătoreşti, conform Legii nr. 188/2000.

22

Art. 614, Codul de procedură civilă (Legea nr.134/2010)

23 “Cei 350 de executori bancari vor fi obligati din luna iulie sa aleaga intre a ramane in banca pe o functie

oarecare sau sa intre in corpul executorilor judecatoresti”, a declarat seful ARB, Radu Ghetea, 14 aprilie 2011,

Dan Popa , Hotnews.

24 Executor bancar putea fi orice persoană care îndeplinea condiţiile generale prevăzute de reglementările în

vigoare pentru numirea în funcţia de executor judecătoresc, precum şi condiţiile de angajare stabilite de

conducerea băncii.

25 Publicată în Monitorul oficial nr. 894/16.12.2011

26 Conform Art. 5: “ (1) Executările silite privind titluri executorii aparţinând instituţiilor de credit, altor

entităţi care aparţin grupului acestora şi care desfăşoară activităţi financiare, instituţiilor financiare nebancare

sau cooperativelor de credit, aflate în curs la data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi, pot fi

continuate de executorul care a început urmărirea silită. Cu toate acestea, creditorul, instituţie bancară sau

instituţie financiară nebancară, poate solicita continuarea executării acestor titluri executorii de către

executorul judecătoresc competent potrivit legii.

(2)De la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data numirii în funcţia de executor judecătoresc,

executorii prevăzuţi la art. 1, la cererea creditorului, instituţie de credit sau instituţie financiară nebancară, pot

începe noi executări silite în temeiul titlurilor executorii aparţinând acestor instituţii.”

15

38. Pe lângă contextul generat de promovarea propunerii legislative menţionate anterior, preocuparea UNEJ cu privire la intrarea pe piaţă a potenţialor concurenţi din rândul executorilor bancari reiese din următoarele:

În cadrul aceluiaşi Congres al IX-lea al UNEJ din 7-8 mai 2010, reprezentantul Camerei Executorilor Judecătoreşti Suceava „relatează cazul unui executor bancar care, iniţial, a căzut la examenul de stagiari, a intrat la executori bancari, iar dacă se modifică legea va intra fără niciun impediment în profesia de executor judecăresc.”27

Tot atunci, cu ocazia „analizei şi aprobării propunerilor ce au fost primite de la Camerele Executorilor Judecătoreşti referitoare la îmbunătăţirea activităţii de executare silită” s-a pus în dicuţie „o analiză referitoare la modificările care privesc accesul executorilor bancari în profesie” propunându-se luarea în calcul a modificării Legii nr. 188/2000, „pornind de la ideea că executorii bancari vor încerca să intre în profesie printr-o lege specială pentru ca, apoi, să încerce modificarea însăşi a legii organice.”

Ulterior, în cadrul unei şedinţe de consiliu a Camerei executorilor judecătoreşti Bucureşti din 25 iunie 201028 s-a adus în atenţie faptul că „la executorii bancari se fac angajări în ritm alert, exact în perspectiva asimilării ulterioare a acestora, în condiţii foarte favorabile, de către executorii judecătoreşti”.

39. După declanşarea de către Consiliul Concurenţei în data de 18 aprilie 2011 a procedurii de investigaţie, prevederile privind cuantumul taxei de intrare în profesie precum şi cele privind scutirea de la plata acesteia a anumitor categorii de persoane au fost eliminate din Statut în baza Hotărârii nr. 1/10.05.2011 a Congresului UNEJ pentru modificarea Statutului UNEJ şi al profesiei de executor judecătoresc29,

În prezent, potrivit art. 51 (2) din Statut, persoanele care dobândesc calitatea de executor judecătoresc, indiferent de forma prin care acced, trebuie să îşi înceapă activitatea primind avizul Camerei pentru înscrierea biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, după ce fac dovada achitării unei taxe de înscriere în cuantumul propus de către Colegiile directoare ale Camerelor, cu aprobarea Consiliului Uniunii.

În conformitate cu cele declarate de UNEJ în decembrie 201130, „Consiliul Uniunii nu a aprobat nicio taxă în acest sens.”

Prin aceeaşi hotărâre a Congresului UNEJ a fost eliminată orice prevedere referitoare la un regim diferit aplicabil în materia pregătirii profesionale continue.

Au fost însă menţinute „cheltuielile de executare” la acelaşi cuantum din 2007, respectiv 2010.

27

Procesul-verbal ataşat adresei înregistrate la UNEJ cu nr. 1168/18.05.2010.

28 Procesul verbal ataşat adresei înregistrate la UNEJ cu nr. 1519/30.06.2010.

29 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 369 din 26 mai 2011

30 Prin adresa nr.2604/08.12.2011, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG – 16592/08.12.2011

16

V. ANALIZA FAPTELOR INVESTIGATE

V.1. Identificarea şi stabilirea de către o organizaţie profesională a unor cheltuieli de executare silită

40. Onorariile pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti ale căror limite minime şi maxime sunt stabilite prin ordin de către ministrul justiţiei au fost „stabilite de Ministerul Justiţiei fără a include cheltuielile de executare, cheltuieli ce urmează a fi avansate de partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activităţi care interesează executarea silită.” 31

41. Potrivit UNEJ32, aceste cheltuieli “au fost stabilite de Congresul UNEJ cu consultarea ministerului, pentru a preveni eventualele abuzuri, având în vedere că în unele cazuri datorită refuzului debitorului de a respecta prevederile legale este necesară desfăşurarea unui număr mare de activităţi care impugn (reclamă – n.n.) cheltuieli mari.”

Ministerul Justiţiei (Corpul de Inspecţie al Ministrului) a comunicat UNEJ33, la solicitarea acestuia, următoarele: „Codul de procedură civilă reglementează în linii foarte generale, cheltuielile ocazionate de executarea silită, iar absenţa unor criterii clare de determinare a sumelor ce constituie <cheltuieli>, generează disfuncţionalităţi grave în activitatea executorilor judecătoreşti care, de multe ori nu îşi pot recupera aceste sume. Exemplu: în situaţia unei creanţe de 100 RON, executorul judecătoresc efectuează multiple deplasări la domiciliul debitorului aflat la distanţe foarte mari; din onorariul legal perceput şi încasat – în această situaţie cel minimal (50 RON) executorul judecătoresc nu îşi poate recupera preţul combustibilului. În acest sens considerăm că adoptarea unei hotărâri a Consiliului UNEJ nu poate avea decât un rol pozitiv, acela de a determina sfera cheltuielilor efectuate de executorul judecătoresc, ce pot fi incluse în categoria <cheltuielilor de executare> şi imputate, în mod firesc, debitorului.”

42. Printr-o altă adresă34 Ministerul Justiţiei, prin Direcţia Publicitate Mobiliară, Notari Publici, Executori, Traducători şi Interpreţi, comunică UNEJ punctul său de vedere în sensul că “ adoptarea unei hotărâri de către Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti care să stabilească nivelul unor cheltuieli de executare silită pe tipuri de activităţi este benefică atât pentru executorii judecătoreşti cât şi pentru părţile (creditor şi debitor) implicate în activitatea de executare silită. Pe de o parte, pentru executorii judecătoreşti, aceasta va constitui un punct de referinţă şi îşi va dovedi neîndoielnic utilitatea în viitor, fiind de natură a crea o practică unitară în stabilirea cheltuielilor de executare. Pe de altă parte, pentru părţile implicate în activitatea de executare silită, această măsură nu poate avea decât un impact

31

Proiect de hotărâre numerotat şi datat nr. 38/30.10.2006

32 Adresa nr. 2604/08.12.2011, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG - 16592/08.12.2011

33 Prin adresa nr. 109233/2498/06

34 Adresa MJ nr. 105414, înregistrată la UNEJ cu nr. 1598/20.11.2006

17

pozitiv în ceea ce priveşte informarea părţilor şi a cetăţenilor în general, datorită faptului că adoptarea hotărârii va avea ca efect asigurarea unei mai mari transparenţe a procesului de calcul al cheltuielilor de executare silită.”

43. Este de menţionat faptul că, deşi rolul Ministerului Justiţiei în coordonarea şi controlul activităţii efectuate de executorii judecătoreşti este unul important, competenţele acestuia sunt expres prevăzute în lege. În materie de “tarife” aferente serviciilor prestate de executorii judecătoreşti, ministrul justiţiei este cel care stabileşte limitele minime şi maxime ale onorariilor practicate de executorii judecătoreşti. Implicarea ministerului, prin exprimarea acordului faţă de stabilirea de către UNEJ a altei categorii de “tarife” decât onorariile nu are la bază un temei prevăzut de lege.

44. Totodată, legea (atât Codul de procedură civilă cat şi Legea nr. 188/2000) statuează, pe lângă cheltuielile efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi pe lângă cele de transport (identificate şi de minister), libertatea identificării şi stabilirii altor cheltuieli, implicit a cuantumului acestora, prin menţiunea “alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfăşurării executării silite” (art.39 alin.(5), pct. 7 Legea nr.188/2000).

Trimiterea pe care ministerul o face la categoria “cheltuieli de executare” introduse de curând în lege, nu face distincţie între cheltuielile aferente întregii proceduri de executare silită pe parcursul căreia, pe lângă executorul judecătoresc, intervin şi alte categorii profesionale (avocaţi, interpreţi) şi cheltuielile angajate doar de către executor, sintagma utilizată fiind aceeaşi în ambele cazuri şi anume „cheltuieli de executare”

45. Deşi ministerul vorbeşte la un moment dat despre „ absenţa unor criterii clare de determinare a sumelor ce constituie <cheltuieli>”, formula agreată de UNEJ prin identificarea, stabilirea şi adoptarea în comun a unei de liste de „cheltuieli” în cuantum maxim şi nu a unor criterii clare şi obiective de determinare a acestora, de către fiecare executor în parte, individual, nu a avut drept scop decât influenţarea comportamentului comercial al membrilor săi.

46. Astfel, în condiţiile unei limitări a preţului (onorariului) pentru serviciile prestate, realizate de lege şi în baza legii, intervine în plus o altă limitare într-o zonă lăsată liberă de lege, care nu menţionează atunci când foloseşte sintagma „cheltuieli de executare” decât cheltuielile efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi cu efectuarea altor acte de executare silită, cheltuielile de transport precum şi alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfăşurării executării silite.

Legea nu identifică şi nu individualizează mai mult decât ceea ce consideră necesar pentru, aşa cum invocă Ministerul Justiţiei, “asigurarea unei mai mari transparenţe a procesului de calcul al cheltuielilor de executare silită”.

47. O astfel de decizie a asociaţiei profesionale şi care presupune un schimb de informaţii între membrii săi privind elemente de cost şi cuantumul acestora, poate

18

avea ca potenț ial efect diminuarea până la dispariţia concurenț ei dintre aceştia. Intervenţia asociaţiei nu face altceva decât să inducă membrilor săi un comportament colectiv prin identificarea şi adoptarea acestei liste de „cheltuieli” şi să diminueaze presiunea concurenț ială dintre ei în materie de preţuri practicate, permitând celor care le aplică să prevadă cu un grad rezonabil de certitudine care va fi politica de preţuri aplicată de concurenţii lor35.

48. Chiar în condiţiile unei limitări în sus a acestor cheltuieli (stabilite în cuantum maxim), riscul pentru concurenţă este ca acestea să funcț ioneze ca punct de convergenț ă pentru cei cărora li se adresează ș i să fie adoptat de toț i sau de majoritatea celor din piaţă slăbind astfel concurenț a dintre ei.

49. Pe de altă parte, membrii UNEJ, care au stabilit aceste cheltuieli şi care sunt ţinuţi de respectarea lor, reprezintă întrega piaţă relevantă. Astfel, nu mai există nici un fel de presiune concurenţială care să menţină aceste cheltuieli la un nivel mai mic, concurenţial. Dacă luăm în considerare şi barierele semnificative la intrarea pe piaţă precum şi existenţa unei numerus clausus dar şi obligativitatea respectării deciziilor UNEJ de către orice nou intrat în domeniu, este evident că o astfel de măsură luată de asociaţie este restrictivă pentru concurenţă.

50. Scopul asumat de UNEJ printr-o astfel de practică a fost acela declarat de a determina comportamentul membrilor săi, scop evidenţiat şi de Ministerul Justiţiei potrivit căruia (decizia UNEJ – n.n.) este „de natură a crea o practică unitară în stabilirea cheltuielilor de executare constituind un punct de referinţă pentru executorii judecătoreşti.”

V.2. Limitarea accesului pe piaţă prin introducerea unor bariere excesive aplicate în mod discriminatoriu

51. În anul 2010, pe fondul unor preconizate modificări legislative, UNEJ a luat hotărârea majorării taxei de intrare în organizaţia profesională, respectiv în profesie şi, pe cale de consecinţă, pe piaţa serviciilor prestate de executorii judecătoreşti, la nivelul de 5000 euro. În plus, anumite categorii de persoane (rudele şi afinii de gradul I ai executorilor judecătoreşti în funcţie) au fost scutite de la plata acestei taxe.

52. Dacă în cazul unei taxe de înscriere şi participare la concurs/examen se poate vorbi despre cheltuieli angajate de organizaţia profesională pentru organizarea acestuia, cheltuieli ocazionate de utilizarea unor resurse umane şi materiale, o taxă de intrare în profesie, la un asemenea nivel cum este cel de 5000 euro, este

35

Decizia CEJ din 17 octombrie 1972, Vereeniging van Cementhandelaren / Commission, 8/72, Rec. 1972, p.

977, punctul 21.

19

descurajantă, îndeosebi pentru cei care doresc să acceadă în profesie şi care, fie îşi exercită profesia, mai întâi ca stagiari, salariaţi în cadrul unui birou al unui executor judecătoresc definitiv, fie ca salariaţi în alt domeniu juridic (în condiţiile unui salariu mediu pe economie de aproximativ 350 euro).

53. O astfel de barieră la intrarea în profesie nu pare a fi justificată nici de un obiectiv de interes general cum este necesitatea promovării unui examen la intrarea în profesie, cerinţă care poate fi motivată, aşa cum am mai precizat, de asigurarea unui anumit nivel de calitate al serviciilor nici de unul particular şi anume asigurarea unei baze materiale - săli de examen/resurse umane - supraveghetori, examinatori etc, cum se întâmplă în cazul taxei de participare la concurs.

54. Nivelul excesiv al taxei în cauză reiese inclusiv din solicitarea venită din interiorul profesiei, ca achitarea acesteia să se facă eşalonat. Printr-o adresă a Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti către Consiliului UNEJ, se face cunoscut faptul că „modificările la Statutul profesiei de executor judecătoresc şi al UNEJ, aprobate de Congresul extraordinar din data de 03.09.2010 au fost aduse la cunoştinţa membrilor acestei Camere în cadrul Adunării Generale din data de 17.09.2010 când s-a hotărât a se înainta adresa organelor de conducere ale UNEJ pentru a se găsi modalitatea legală de a se rediscuta/modifica art. 57 (2) din Statut cu privire la suma de 5000 EURO în echivalent lei la cursul BNR din ziua plăţii, pe care trebuie să o plătească toate persoanele care intră în profesia de executor judecătoresc, în sensul de a exista posibilitatea ca aceasta să fie plătită eşalonat [...] Motivele solicitării sunt multiple (nu dispune de sumă la început, vine din şomaj, [...] măsura poate fi considerată discriminatorie etc.)”. 36

În data de 12.11.2010, Consiliul UNEJ a adoptat Hotărârea nr.124 adresată Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, potrivit căreia „s-a propus şi s-a votat în unanimitate respectarea prevederilor prezentului statut referitoare la cuantumul sumei de 5000 Euro, sumă ce trebuie plătită de către persoanele care intră în profesia de executor judecătoresc, Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti solicitând ca această sumă să fie plătită eşalonat (perioada urmând a fi stabilită de Cameră sau cuantumul acesteia să fie stabilit de Cameră).”

55. În timp ce un anumit grad de control privind accesul pe piaţă este acceptabil pentru a păstra un anumit standard de calitate, mai ales atunci când este vorba despre o serie de factori calitativi cum ar fi programele obligatorii de formare profesională, examinări, anumiţi ani de experienţă, reglementările excesive la intrare duc la o reducere a ofertei de servicii, cu consecinţe negative pentru concurenţă dar şi pentru calitatea serviciilor respective. Pe de altă parte, condiţiile de acces excesive şi nejustificate se pot traduce în costuri mai mari pentru consumator decât cele care ar rezulta în condiţiile manifestării unei reale concurenţe.

36

Adresa nr.260/05.10.2010, înregistrată la UNEJ cu nr. 2088/06.10.2010

20

56. La cele menţionate se adaugă crearea unei categorii de privilegiaţi, rudele şi afinii de gradul I (copii, părinţi, soţ/soţie) ai executorilor judecătoreşti prezenţi deja în profesie care, prin scutirea de la plata taxei de 5000 euro, sunt avantajaţi în raport cu ceilalţi potenţiali executori judecătoreşti, creându-se astfel toate premisele consolidării ideii de castă profesională bazată pe legături de familie.

57. În ceea ce priveşte participarea obligatorie la pregatirea profesională, aceasta nu poate decât să contribuie la asigurarea unui nivel de calitate cât mai ridicat serviciilor oferite de membrii profesiei. Dacă însă, în cazul celor care intră în profesie cu examen, nepromovarea testului de la finalul unui program de pregătire presupune reluarea cursului, în cazul celor care intră în UNEJ fără examen, nepromovarea la doua sesiuni consecutive, în primii trei ani, conduce la încetarea calităţii de executor judecătoresc.

Instituirea unor reguli diferite, discriminatorii, este susceptibilă a avea ca efect excluderea din profesie şi ieşirea de pe piaţă într-un mod arbitrar a celor care acced în profesie fără examen. Aceasta în condiţiile în care pregătirea profesională, precum şi examinarea ulterioară a acestora se face de către proprii concurenţi, în cadrul Centrului National de Pregatire si Perfectionare a Executorilor Judecatoresti, structură din cadrul UNEJ, iar eventuala excludere din profesie se face la sesizarea Consiliului UNEJ.

58. Atât regulile privind afilierea sau intrarea într-o organizaţie profesională de care este practic legată intrarea pe o piaţă precum şi regulile care privesc excluderea dintr-o astfel de organizaţie au un efect restrictiv asupra concurenţei atunci când sunt instituite în cadrul unei asocieri de concurenţi în scopul excluderii arbitrare a potenţialilor/noilor membri.

59. Este vorba, prin urmare, despre o serie de limitări impusă de UNEJ prin unul dintre forurile sale de conducere, alcătuit din membrii profesiei, limitări care reduc numărul potenţialilor candidaţi la intrarea în profesie şi/sau, ulterior, pe piaţă, deci al propriilor concurenţi.

În mod evident, membrii unei organizaţii profesionale nu sunt interesaţi să aibă un număr mare de concurenţi. Dacă însă nu există o presiune permanentă din partea potenţialilor concurenţi, concurenţa este afectată şi scade calitatea serviciilor, fiind afectaţi atat beneficiarii cât şi, pe parcurs, dezvoltarea profesiei.

60. Introducerea unor astfel de restricţii precum cele în discuţie s-a făcut în contextul necesităţii conformării cu prevederile noului Cod de procedură civilă potrivit cărora executarea silită a oricărui titlu executoriu se realizează numai de către executorii judecătoreşti şi în acest sens al promovării unui proiect de lege (B.P.I. 276/14.04.2010), viitoarea Lege nr.287/2011, având ca obiect asimilarea executorilor bancari (în număr de aproximativ 300) celor aproximativ 500 de executori judecătoreşti „în funcţie” la momentul 2010.

21

61. Pe de altă parte, nu poate fi omis din vedere faptul că în acest domeniu, potrivit art. 13 (2) din Legea nr.188/2000, republicată, numărul de executori judecătoreşti este reglementat de ministrul justiţiei, prin ordin, cu consultarea Consiliului UNEJ, în funcţie de cerinţele locale determinate de întinderea teritoriului, de volumul de activitate şi de numărul locuitorilor, în aşa fel încât la 15.000 de locuitori să revină cel puţin un executor judecătoresc, iar numărul executorilor din circumscripţia unei instanţe să nu fie mai mic de 3.

Dacă ne raportăm la populaţia României de aproximativ 19 milioane locuitori37 şi luăm în considerare raportul de 1 executor la 15.000 locuitori, reiese un număr de aproximativ 1260 executori judecătoreşti.

La un număr de aproximativ 500 executori judecătoreşti „în funcţie” în 2010, raportul este de un executor judecătoresc la aproximativ 38.000 locuitori.

Potrivit situaţiei concrete din cadrul câtorva circumscripţii, aspectele de mai sus referitoare la stabilirea unui număr mai mic de executori raportat la populaţia României se confirmă.

Potrivit Raportului de activitate al Camerei Executorilor Judecătoreşti (CEJ) de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia (trei judeţe: Alba - 376.000 locuitori, Hunedoara - 487.000 locuitori şi Sibiu - 420.000 locuitori: Total = 1.283.000 locuitori - n.n.) pentru perioada 2009 - aprilie 201038, funcţionau 38 executori judecătoreşti39. Reiese de aici un executor la aproximativ 33.000 locuitori.

Potrivit celor menţionate în Raportul de activitate al CEJ de pe lângă Curtea de Apel Constanţa (judeţul Constanţa - 715.000 locuitori, judeţul Tulcea - 250.000 locuitori, Total = 965.000 locuitori - n.n.) pentru perioada 16 martie 2007 - 16 aprilie 201040, la nivelul acestei camere activau în 2009, 22 executori judecătoreşti (rezultând un raport de un executor la aprox. 44.000 locuitori - n.n.).

62. În situaţia în care o intervenţie administrativă pe piaţă, prin dimensionarea acesteia, este dublată de o limitare arbitrară a accesului pe piaţă al potenţialilor membri, prin bariere semnificative la intrare cum este achitarea unei taxe de intrare de 5000 euro către organizaţia profesională, fără a lua în considerare costurile aferente deschiderii unui birou (spaţiu, dotări materiale etc.) restricţionarea concurenţei este şi mai puternică. Iar când o astfel de regulă nu se aplică în mod egal tuturor intervine şi o distorsionare a concurenţei prin avantajarea unora în detrimentul celorlalţi.

63. Astfel de restricţii sunt cu atât mai nocive pentru mediul concurenţial atunci când organizaţia profesională joacă un rol important în domeniul de activitate în

37

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului efectuat în noiembrie 2011.

38 Înregistrat la Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia cu nr.

173/03.05.2010.

39 Dintre care 29 au studii juridice cu licenţă, 2 studii juridice fără licenţă, 2 studii superioare de alte

specialităţi, cu licenţă, 1 studii de alte specialităţi fără licenţă şi 4 studii medii

40 Înregistrat la Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cu nr.

210/04.05.2010.

22

care îşi desfăşoară activitatea, mai exact atunci când accesul pe piaţă este condiţionat de intrarea în respectiva asociaţie41.

În cazul de faţă, calitatea de membru în UNEJ este o condiţie sine qua non pentru exercitarea profesiei de executor judecătoresc în România.

Prin urmare, reglementările care instituie bariere excesive la intrarea pe o piaţă nu fac altceva decât să reducă oferta de servicii şi aşa extrem de limitată prin instituirea, prin lege, a unor criterii demografice şi a unei competenţe teritoriale (extinsă în 201142 de la circumscripţia unei judecătorii la cea a unei curţi de apel), cu consecinţe negative atât pentru concurenţă cât şi pentru calitatea serviciilor în detrimentul beneficiarilor acestor servicii.

V.3. Incidenţa regulilor de concurenţă în materie

64. Articolul 5 alin.(1) din Legea concurenţei nr.21/1996, republicata, cu modificările şi completările ulterioare similar art. 101 alin.(1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (denumit în continuare Tratat), interzice orice înţelegeri între întreprinderi, decizii ale asociaţiilor de întreprinderi şi practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia.

65. Pentru constatarea incidenţei prevederilor art.5 alin.(1) din lege, respectiv a prevederilor art.101 din Tratat este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor elemente constitutive:

existenţa unei asociaţii de întreprinderi;

existenţa unei/unor decizii ale asociaţiei de întrepinderi;

decizia/deciziile să aibă ca obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia sau, în cazul art.101 din Tratat, în cadrul pieţei comune.

În plus, pentru a se putea constata incidenţa art. 101 din Tratat, pe lângă cele trei condiţii menţionate mai sus, este necesar ca decizia să poată afecta comerţul între statele membre.

41

Potential pro-competitive and anti-competitive aspects of trade/business associations JT032544501, OECD ,

DAF/COMP (2007)45. 42

Prin Legea nr.151/2011.

23

Calitatea de întreprinderi a executorilor judecătoreşti

66. Misiunea şi funcţiile profesiilor liberale se află însă într-o permanentă evoluţie iar schimbările intervenite în realităţile sociale trebuie să se reflecte într-o continua redefinire a lor. În acord cu obiectivele Agendei de la Lisabona, au fost lansate mai multe repere pentru realizarea unor importante reforme, în sensul modernizarii şi stimulării activităţii în domeniul acestor profesii, inclusiv prin deschiderea, ca în orice alt sector economic, a accesului către piaţă şi, implicit, către regulile de concurenţă.

Profesioniştii liberali consideră că, îndeplinind o misiune pentru societate în întregul său, nu au ca obiectiv principal şi direct obţinerea de profit, neexercitând o activitate pur comercială. Chiar dacă recunosc că prestaţia liberală serveşte, într-adevăr, la realizarea unui câştig, în final, susţin ei, aceasta reprezintă un scop în sine, resimţind activitatea lor ca pe o veritabilă vocaţie.

67. Invocând, printre altele, aşa numita asimetrie de informaţii între prestatorii de servicii şi destinatarii prestaţiei (cel care apelează la serviciile unui profesionist liberal nu posedă uneori capacitatea de a evalua competenţa şi calitatea muncii acestuia) şi pentru scopul declarat al protecţiei acestora din urmă, au fost introduse, fie de către legiuitor, fie prin autoreglementare, de către organismele profesionale, o serie de restricţionări cum sunt, de exemplu, cele referitoare la preţ, restricţionări care depăşesc cadrul necesar desfăşurării profesiei în condiţii etice.

Nu intervenţiile legiuitorului sau ale forului profesional asupra preţului îl protejează pe beneficiarul serviciului atunci când nu posedă cunoştinţe de specialitate în domeniu, ci depunerea tuturor diligenţelor de către cel ce exercită profesia pentru a garanta serviciul prestat precum şi o maxima transparenţa în evidenţierea componentelor activităţii prestate şi în negocierea, astfel, a preţului.

Tocmai de aceea, procesul de dereglementare nu vizează criteriile de acces în profesie în funcţie de competenţă sau pe cele de etică profesională pe parcursul exercitării profesiei ci, în special, acele aspecte care, în mod firesc, ar trebui să fie rezultatul interacţiunii dintre cererea venită din partea beneficiarilor şi oferta de servicii profesionale.

68. Aşa cum este deja consacrat în jurisprudenţa europeană, numai reprezentanţii profesiilor liberale care îşi exercită profesia în mod independent din punct de vedere economic (self-employed) sunt consideraţi întreprinderi din punct de vedere al dreptului concurenţei şi trebuie să se supună regulilor de concurenţă. Astfel, indiferent de forma de organizare juridică a celor care exercită o astfel de profesie în mod independent (birou, cabinet, societate civilă profesională, SRL etc.), vorbim practic despre structuri de întreprinderi mici sau mijlocii.

69. Statutul executorilor judecătoreşti este unul special.

Pe de-o parte, potrivit art. 2 din Legea nr.188/2000, republicată, executorii judecătoreşti sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public iar actele îndeplinite de aceştia sunt considerate drept acte de autoritate publică. Executorul

24

judecătoresc este numit „ în funcţie” de ministrul justiţiei, tot acesta fiind şi cel care constată sau dispune încetarea calităţii de executor judecătoresc. În acelaşi timp, coordonarea şi controlul activităţii membrilor acestei profesii se exercită de către Ministerul Justiţiei împreuna cu UNEJ.

Pe de altă parte, potrivit art. 12 din aceeaşi lege:

activitatea executorilor judecătoreşti se desfăşoară în cadrul unui birou în care pot funcţiona unul sau mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, cu personal auxiliar corespunzător;

executorul judecătoresc sau executorii judecătoreşti asociaţi pot angaja executori judecătoreşti stagiari, alt personal de specialitate, precum şi personal auxiliar corespunzător, necesar pentru desfăşurarea activităţii biroului;

iar potrivit art.12 din Statut,

profesia de executor judecătoresc este liberală şi independentă.

Astfel, executorii judecătoreşti îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor birouri, individual sau prin asociere în baza unui contract de societate civilă, acestea reprezentând formele de organizare juridică specifice profesiei.

70. Executorii judecătoreşti se pot asocia, punând în comun, de la cunoştinţele de specialitate până la baza materială necesară desfăşurării activităţii de executare silită şi pot angaja personal în baza unor contracte de muncă (potrivit art. 22 (1) din Legea nr.188/2000, executorul judecătoresc este obligat să încheie contract individual de muncă cu executorul judecătoresc stagiar), lucru pe care nu îl pot face decât întreprinderile.

71. Pentru a îndeplini un serviciu de interes public încredinţat de legiuitor, executorul judecătoresc îşi foloseşte competenţa profesională, competenţă dobândită în urma acumulării unor cunoştinţe printr-o pregătire specifică de natură intelectuală. Pentru actele/procedurile îndeplinite prin valorificarea cunoştinţelor profesionale, executorul judecătoresc obţine un preţ, denumit în domeniul profesiilor liberale, îndeosebi juridice, onorariu.

Acest preţ/onorariu nu reprezintă o taxă, pe care executorul judecătoresc o colectează în numele statului şi pentru stat şi nici un salariu plătit de angajator (statul roman, în speţă Ministerul Justiţiei ori instanţele judecătoreşti).

Onorariile încasate de fiecare executor judecătoresc se constituie într-un venit care variază de la caz la caz şi care, după scaderea cheltuielilor efectuate (de ex. chiria pentru spaţiul în care funcţionează biroul, salariile angajaţilor, cheltuielile cu utilităţile, cu consumabilele etc.) poate fi asimilat, în termeni economici, profitului realizat de o întreprindere. Prin urmare, veniturile realizate de un executor judecătoresc într-o perioadă de timp nu sunt prestabilite ci variază, în funcţie de volumul de activitate prestată, volum care, în mod evident, este dat de volumul cererii şi influenţat de oferta de astfel de servicii care îl concurează.

25

De altfel, aspectele în discuţie sunt foarte bine înţelese de membrii profesiei, fiind evidenţiate într-o adresă înaintată de UNEJ Ministerului Justiţiei43 în care se precizează faptul că „executorului judecătoresc i s-a fixat un onorariu minimal şi maximal de 1%, iar un angajat al statului care nu are obligaţii, de exemplu, salarii pentru personalul auxiliar, taxe şi impozite aferente, cheltuielile necesare pentru funcţionarea unui birou privat, are prin lege un supliment de 32% din valoarea creanţei recuperate, fiind vorba de executorii fiscali şi ai AVAS.”

72. Deşi este numit „în funcţie” de ministrul justiţiei, executorul judecătoresc nu acţionează ca un funcţionar. Cu excepț ia cazurilor în care desemnarea unui executor este prevăzută pe cale judecătorească, fiecare creditor este liber să aleagă un executor judecătoresc, în limitele de competenţă teritorială şi materială alocate prin lege, în funcţie de calitatea serviciilor oferite, care poate varia de la un executor la altul, luând în considerare, printre altele, aptitudinile profesionale ale persoanelor în cauză. Rezultă că, în limitele competenț elor lor teritoriale, executorii judecătoreşti îș i exercită profesia în condiț ii de concurenț ă, ceea ce nu este caracteristic exercitării autorităț ii publice.44

73. În Legea nr. 188/2000, la art. 45, se vorbeşte despre răspunderea civilă a executorului judecătoresc care poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale şi despre asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc care se realizează prin Casa de asigurări constituită în acest scop.

Acesta este, prin urmare, un alt element care caracterizează latura privată a exercitării activităţii de către executorii judecătoreşti.

74. Nu este un element de noutate faptul că atât executorii judecătoreşti cât şi notarii publici au fost consideraţi multă vreme ca exercitând acte de autoritate publică, fapt care i-ar excepta de la respectarea principiilor privind libertatea de stabilire şi de furnizare a serviciilor45 precum şi de la aplicarea regulilor de concurenţă.

În cauzele având ca obiect limitarea accesului la profesia de notar pe motive de cetăţenie46, statele membre implicate au susţinut faptul că activităţile notariale nu se supun respectării principiului libertăţii de stabilire pe motiv că sunt asociate exercitării autorităţii publice. Trebuie menţionat că în toate statele implicate în aceste cauze (Franţa, Belgia, Germania, Austria, Grecia, Luxemburg) este prezent

43

Adresa înregistrată la UNEJ cu nr. 805/06.06.2007

44 C-50/08 Comisia Europeană împotriva Republicii Franceze, pct.99

45 De altfel şi OUG nr.49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a

furniza servicii în România care transpune Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

privind serviciile în cadrul pieţei interne, exceptează de la aplicarea sa serviciile prestate de aceste două

categorii profesionale.

46 Cauzele C-47/08, C-50/08, C-51/08, C-53/08, C-54/08, C-61/08 şi C-52/08.

26

sistemul notariatului latin, existent şi în România, cel mai reglementat şi mai restrictiv sistem de organizare notarială47.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a fost pusă astfel în situaţia de a rezolva implicit controversa privind asocierea activităţilor care ţin de profesia de notar exercitării autorităţii publice.

Faptul că se acț ionează urmărind un obiectiv de interes general (un serviciu de interes public - n.n.) nu este suficient pentru ca o anumită activitate să fie considerată asociată în mod direct ș i specific exercitării autorităț ii publice48.

Instanţa europeană a apreciat că acele activităț i care nu presupun exercitarea unor puteri decizionale, acele activităț i auxiliare sau pregătitoare în raport cu exercitarea autorităț ii publice, respectiv acele activităț i a căror exercitare, deș i presupune un contact, chiar constant ș i organic, cu autorităț ile administrative sau judiciare sau o participare, chiar obligatorie, la funcț ionarea acestora, nu aduc atingere puterilor de apreciere ș i de decizie ale respectivelor autorităț i şi nu pot fi asociate cu exercitarea autorităţii publice49.

Criteriul urmat în mod tradiț ional pentru identificarea autorităț ii publice este capacitatea autorităț ii publice de a-ș i impune voinț a în mod unilateral, mai exact, fără să fie necesar consimț ământul subiectului de drept vizat. Dimpotrivă, particularul nu poate să îș i impună propria voinț ă în faț a altui particular decât în baza consimț ământului acestuia din urmă.

Voinț a statului îș i află expresia definitivă în hotărârile judecătoreș ti, orice încercare de executare va putea fi întotdeauna atacată în justiț ie, în acest caz instanț a fiind din nou cea care va pronunț a o soluț ie definitivă. Această funcț ie proprie instanț ei se poate exercita cu ocazia soluț ionării unui litigiu concret, privind în special pretenț ii private în conflict (pretenț ii tipice întemeiate pe drepturi ale particularilor în raport cu alț i particulari în raporturi de drept civil).

75. În România, în materia executării silite, instanţa de executare este cea care soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, judecă contestaţiile la executare precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite.

Executorii judecătoreşti pun în aplicare hotărâri judecătoreşti ori alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titlu executoriu, fără a avea vreo putere decizională faţă de părţi. Astfel, competenţele încredinţate unui executor judecătoresc sunt exercitate preponderent în baza unui act de decizie al instanţei şi sub supravegherea instanţei competente.

Chiar dacă anumite activităț i efectuate de executorii judecătoreşti presupun un contact permanent cu instanţele judecătoreşti sau o participare, chiar obligatorie, la funcț ionarea acestora, acest lucru nu aduce atingere puterilor de apreciere ș i de decizie ale instanţei.

47

Sistem caracterizat de restricţii cantitative şi calitative la intrarea pe piaţă (restricţionarea numărului de

practicanţi ai profesiei, o perioadă minimă de studii juridice, o perioadă minimă de experienţă profesională),

onorarii minime obligatorii, drepturi exclusive, alte reglementări ale comportamentului pe piaţă decât cele care

privesc onorariile (structura afacerii, cooperarea inter-profesională, restricţionarea publicităţii).

48 C -50/08, pct.86

49 C -50/08, pct.76,77

27

De altfel, potrivit Legii nr.188/2000 - art. 60 - actele executorilor judecătoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor judecătoreşti competente.

Prin urmare, atribuț iile încredinţate executorilor judecătoreşti nu pot fi considerate, ca atare, asociate în mod direct ș i specific exercitării autorităț ii publice50.

Există, cel puţin, o serie de activităţi efectuate de executorul judecătoresc care nu pot fi asociate exercitării autorităţii publice. Este vorba despre acele activităţi în legătură cu care acesta nu are nicio putere decizională faţă de părţi, aceasta apartinând instanţei, în timp ce executorul nu face altceva decât să ducă la îndeplinire ceea ce a hotarât instanţa.

76. La art. 12 din Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, profesia este considerată liberală şi independentă.

Dacă în Codul deontologic al profesiei, executorii judecătoreşti sunt calificaţi drept independenţi51 din punct de vedere profesional, supunându-se numai Constituţiei României, legii, statutului profesiei şi codului, conceptul de independenț ă în materia profesiilor liberale nu este definit numai prin referire la obligaț iile de etică profesională, ci ș i prin absenț a unui raport de muncă. În acest sens, Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European ș i a Consiliului privind recunoaș terea calificărilor profesionale face disticţie între exercitarea unei profesii sub una din cele două forme. Potrivit art. 2, directiva se aplică oricărui resortisant al unui stat membru, inclusiv membrilor profesiilor liberale, care doresc să exercite o profesie reglementată într-un stat membru, altul decât cel în care ș i-a obț inut calificările profesionale, fie cu titlu independent, fie cu titlu salariat.

Prin urmare, caracterul independent al profesiei de executor judecătoresc conferă celor care exercită profesia în afara unor raporturi de muncă, cum este cazul executorilor judecătoreşti stagiari, ori cum era cazul, până nu de mult, al executorilor bancari, chiar şi în prezenţa unei eventule componente de autoritate publică a activităţii efectuate, statutul de întreprinderi în sensul regulilor de concurenţă.

77. Nu în ultimul rând trebuie menţionat faptul că, în jurisprudenţa CJUE invocată anterior, avocatul general face trimitere, în concluziile sale, la mai multe cauze în care Curtea s-a pronunţat în sensul că, dacă o activitate se află sub incidenț a articolului 45 primul paragraf CE52 (actualul art. 51 din TFUE), acest fapt nu implică

50

Cazul C - 47/08 Comisia/Belgia, pct.107 51

Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, independent este acela care nu depinde de cineva sau de

ceva, cel care se bizuie pe puterile proprii, cu iniț iativă personală. 52

Art. 45, Tratatul CE - Sunt exceptate de la aplicarea dispoziț iilor prezentului capitol (inclusiv a celor care

interzic restricț iile privind libertatea de stabilire a resortisanț ilor unui stat membru pe teritoriul altui stat

membru), în ceea ce priveș te statul membru interesat, activităț ile care sunt asociate în acest stat, chiar ș i cu

titlu ocazional, exercitării autorităț ii publice.

28

în mod automat că activitatea respectivă rămâne imună la normele de concurenț ă prevăzute la articolele 81 CE ș i 82 CE (actualele art. 101 şi 102 TFUE)53.

78. Toate aspectele prezentate nu pot conduce decât la constatarea caracterului privat, comercial, cel puţin al unei părţi din activitatea efectuată de executorii judecătoreşti, fapt care le atribuie calitatea de întreprinderi supuse regulilor de concurenţă.

Calitatea de asociaţie de întreprinderi a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti

79. Prin faptul că grupează la un loc concurenţii de pe o piaţă oferindu-le cadrul perfect schimbului de informaţii (care ar trebui limitat la schimbul de experienţă profesională), asociaţiile profesionale sunt susceptibile a afecta libera concurenţă pe piaţa respectivă. Cu toate acestea, simpla creare a unei asociaţii nu constituie, în sine, o atingere în funcţionarea unei pieţe. La fel şi apartenenţa la o astfel de asociaţie.

80. În numele unui presupus interes public, organizaţiile profesionale au ridicat adesea bariere la intrarea în profesie, au impus restricţii în ce priveşte publicitatea ori tarifele practicate de către membrii lor, restricţii privind forma de organizare precum şi asupra modului de a contracta cu clienţii. Pe parcurs s-a dovedit că tocmai acest interes public cere ca şi în această zonă sa se manifeste libera concurenţă.

Principala misiune a unei organizaţii profesionale este aceea de a promova, reprezenta şi apăra interesele membrilor săi.

La aceasta se adaugă funcţia de reglementare (prin regulamente, statute, hotărâri, decizii). În exercitarea acestei “funcţii”, organizaţia este cea care stabileşte reguli de acreditare/acces care trebuie să fie transparente şi obiective, în condiţii egale pentru orice aplicant, fără nicio discriminare. Tot legat de acest rol, organizaţia poate fi în situaţia în care statul îi acordă prerogative de putere publică, prin lege ori prin alt act emis de stat, în baza căreia organizaţia are dreptul să stabilească, de exemplu nivelul minim al tarifelor practicate de membrii săi dar şi în situaţia în care emite norme în nume propriu (autoreglementare) în care stabileşte astfel de tarife (fară ca statul să o împuternicească în acest sens).

Un alt rol extrem de important constă în dezvoltarea unor standarde profesionale prin elaborarea unor reguli de etica/conduită (coduri deontologice) şi a unei

53

Concluziile avocatului general, pct. 134; A se vedea printre altele: Hotărârea din 21 septembrie 1988, Van

Eycke (267/86, Rec., p. 4769), Hotărârea din 4 mai 1988, Bodson (30/87, Rec., p. 2479), Hotărârea din 19

martie 1991, Franț a/Comisia (C-202/88, Rec., p. I-1223), Hotărârea din 23 aprilie 1991, Höfner ș i Elser

(C-41/90, Rec., p. I-1979), Hotărârea din 13 decembrie 1991, GB-Inno-BM (C-18/88, Rec., p. I-5941),

Hotărârea din 30 martie 2006, Servizi Ausiliari Dottori Commercialisti (C-451/03, Rec., p. I-2941), Hotărârea

din 3 iulie 2003, Chronopost ș i alț ii/Ufex ș i alț ii (C-83/01 P, C-93/01 P ș i C-94/01 P, Rec., p. I-6993),

precum ș i Hotărârea din 1 iulie 2008, MOTOE (C-49/07, Rep., p. I-4863).

29

răspunderi disciplinare, dar şi civile, precum şi în furnizarea către membrii săi de servicii care includ activităţi de training în domeniile în care activează.

81. Din jurisprudenţa CJUE reiese că o organizaţie profesională trebuie considerată o asociaţie de întreprinderi în sensul articolului 101 din Tratat atunci când adoptă reguli care constituie expresia voinţei reprezentanţilor membrilor săi şi care vizează obţinerea unui comportament determinat de la aceştia în cadrul activităţii lor economice54.

82. Faptul că suportul unei înţelegeri între concurenţi este o asociaţie care nu exercită ea însăşi activitate economică, nu împiedică aplicarea prevederilor din Tratat referitoare la concurenţă, atunci cand practicile incriminate sunt asociate aderenţilor care exercită o astfel de activitate, fiind susceptibile să afecteze componenta economică a activităţii acestora.

83. Potrivit prevederilor art. 2 alin.(2) din Legea concurenţei, conceptul de întreprindere, preluat din jurisprudenţa europeană şi consacrat inclusiv în practica decizională şi în jurisprudenţa naţională55, desemnează orice entitate angajată într-o activitate economică, indiferent de statutul său juridic şi de modul de finanţare56.

Orice activitate constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piaţă determinată reprezintă o activitate economică. Executorii judecătoreşti furnizează servicii specifice profesiei într-un mod durabil (pe o perioadă lungă de timp) şi în schimbul unor remuneraţii, suportă riscuri financiare legate de prestarea acestor servicii, desfăşurând astfel o activitate economică şi, în consecinţă, sunt întreprinderi în sensul art. 2 lit. a) şi al art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei, precum şi în sensul

54

Decizia Curţii Europene de Justiţie din 19 februarie 2002, în cazul Wouters, C-309/99, Rec p I-1577,

punctul 64; Decizia Comisei Europene în cazul Arhitecţilor Belgieni, din 24 iunie 2004, case COMP 38.549,

par. 44.

55 Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr. 47 din 02.11.2010 referitoare la încălcarea art. 5 alin. (1)

Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 101 din Tratatul

privind Funcţionarea Uniunii Europene de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din

România Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr. 102 din 31.05.2005 referitoare la încălcarea art. 5 alin.

(1) lit. a) din Legea concurenţei nr.21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, de către filialele UNIM

a unui comision minim care să fie practicate de către agenţiile imobiliare membre ale Uniunii Naţionale a

Agenţiilor Imobiliare – UNIM, prin luarea unei decizii având ca obiect consolidarea unui comision de

referinţă; Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr. 19 din 26.03.2008 referitoare la încălcarea art. 5 alin.

(1) lit. a) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, de către Asociaţia Naţională a Tehnicienilor Dentari

prin stabilirea şi publicarea tarifelor de referinţă pentru lucrările de protetică dentară.

56 Cazul C-41/90, Hofner / Macrotron, hotărârea din 23 aprilie 1991, ECR I – 1979, par. 21; Cazul C-244/94

Féderation Française des Sociétés d'Assurance [1995] ECR I-4013, par. 14. Conceptul de “agenţi economici”

a fost construit de către Curtea Europeană de Justiţie, denumită în continuare CEJ. În cazul Polypropylene,

CEJ a statuat că “subiectul regulilor de concurenţă sunt agenţii economici, un concept care nu este identic cu

chestiunea personalităţii juridice utilizată în scopul legii comerciale sau fiscale. Se poate referi la orice entitate

angajată în activităţi comerciale.”

30

art. 101 din Tratat. Faptul că profesia lor este reglementată nu este de natură să afecteze această concluzie57.

84. Un organism profesional precum UNEJ, persoană juridică din care fac parte toţi executorii judecătoreşti care activează pe teritoriul României, reprezintă o asociaţie de întreprinderi în sensul art. 5 alin. (1) din lege şi al art. 101 din Tratat, în situaţia în care adoptă reguli privind accesul pe piaţă precum şi elemente de cost/cheltuieli pentru serviciile prestate de membrii sai.

85. În practica Comisiei Europene şi în jurisprudenţa europeană s-a reţinut că legislaţia în materie de concurenţă nu se aplică acelor activităţi care, prin natura, scopul şi regulile cărora li se supun, nu aparţin sferei activităţilor economice sau care vizează exercitarea prerogativelor de putere publică ale unei autorităţi publice58. Este vorba de situaţiile în care asociaţia îndeplineşte o funcţie socială, care are la bază principiul solidarităţii59 sau în care aceasta exercită puteri specifice autorităţilor publice60.

Stabilirea de către UNEJ a unor reguli excesive şi discriminatorii privind accesul pe piaţă cât şi stabilirea cheltuielilor pe care le avansează beneficiarul serviciului prestat reprezintă intervenţii pe piaţă, în sfera activităţii economice şi aceasta fără ca statul să-i acorde drepturi exprese în acest sens.

86. În jurisprudenţa europeană au fost reţinute şi alte argumente în susţinerea concluziei că o organizaţie profesională, abilitată cu prerogative de reglementare a profesiei, constituie asociaţie de întreprinderi în sensul art. 101 din Tratat şi anume, faptul că organele de conducere sunt constituite exclusiv din membri ai profesiei, sau că autorităţile publice nu pot interveni în numirea membrilor organelor de conducere sau o fac într-o măsură nesemnificativă61.

În cazul de faţă, UNEJ este alcătuită exclusiv din executori judecătoreşti în timp ce organele sale de conducere sunt constituite exclusiv din membri ai profesiei.

57

În acest sens, a se vedea decizia Wouters, pct. 47 - 49; Cazul C-35/96, Comisia vs Italia, hotărârea din 18

iunie 1998, ECR I-3851, par. 36, 37; cazul Asociaţia arhitecţilor din Belgia, decizia Comisiei din 24 iunie

2004, case COMP 38.549, pct. 37.

58 Cazul Wouters, C-309/99, par. 58, Decizia Comisiei Europene în cazul Arhitecţilor belgieni, par. 39.

59 Cazurile reunite C-159/91 şi C-160/91, Poucet and Pistre, hotărârea Curţii Europene de Justiţie din 1993,

ECR I-637, pct. 18 şi 19, cu privire la managementul sistemului public de securitate socială.

60 Cazul C-364/92 SAT Fluggesellschaft, 1993, ECR I-43, par. 30, cu privire la controlul şi supravegherea

spaţiului aerian şi Cazul C 343/95, Diego Cali & Figli, (1997), ECR I-1547, par.22 şi 23, cu privire la controlul

anti-poluare al mediului marin.

61 Cazurile reunite C-180- 184/98 Pavlov ş.a v Stichting Pensioenfonds Medische Specialisten, par. 87; Cazul

Wouters, par. 61. În cazul Arhitecţilor Belgieni, Comisia a reţinut că asociaţia intră în sfera de aplicare a

normelor de concurenţă chiar dacă unii membri ai organului de conducere al asociaţiei erau numiţi de Guvern.

31

Existenţa unei decizii a asociaţiei de întreprinderi

87. La nivel european, conceptul de decizie a unei asociaţii de întreprinderi a fost interpretat în sens larg. De la rezoluţiile adoptate la o întâlnire a adunării asociaţiei până la simple recomandări formulate de o asociaţie către membrii săi, toate acestea pot constitui decizii ale asociaţiei în sensul prevederilor din Tratat referitoare la concurenţă, atunci când ele denotă hotărârea organizaţiei respective de a coordona comportamentul membrilor săi.

88. Hotărârile Congresului extraordinar al UNEJ, for la care participă delegaţi/reprezentanţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti din teritoriu, de adoptare a unor reglementări interne prin care se stabilesc în termeni imperativi reguli de acces în profesie, aplicate în mod discriminatoriu, precum şi o listă cu cheltuielile pe care trebuie să le avanseze beneficiarii pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti reflectă intenţia acestora de a limita accesul pe piaţă al potenţialilor concurenţi precum şi de a coordona comportamentul membrilor săi în materie de preţuri/tarife/cheltuieli, reprezentând o decizie a organizaţiei profesionale ca organizaţie de întreprinderi în înţelesul prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei şi ale art. 101 din Tratat.

Decizia asociaţiei de întreprinderi să aibă ca obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, respectiv în interiorul pieţei comune

89. Pentru a fi incidente în cauză prevederile art. 5 alin. (1) din lege şi ale art. 101 din Tratat este necesar ca deciziile UNEJ să aibă ca obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, noţiunile de „obiect” şi „efect” reprezentând cerinţe alternative şi nu cumulative.

La nivel european, s-a stabilit de-a lungul timpului că, în scopul aplicării art. 101 din Tratat, în situaţia în care se stabileşte că o înţelegere are ca obiect împiedicarea, denaturarea sau restrângerea concurenţei, nu este necesar să i se examineze şi efectele62, acelaşi principiu aplicându-se şi unei decizii a unei asociaţii de întreprinderi63.

90. Acordurile sau deciziile care au ca obiect restrângerea concurenţei sunt cele care, prin natura lor, au capacitatea de a restrânge concurenţa. Este vorba de restricţii care, având în vedere obiectivele urmărite de regulile de concurenţă, au un potenţial ridicat de efecte negative asupra concurenţei, astfel încât este inutil, în sensul aplicării art. 5 alin. (1) din lege sau a art. 101 din Tratat, să se demonstreze efectele reale asupra pieţei.

62

Cazurile reunite 56 şi 58/64, Consten si Grundig vs Comisia (1966) ECR 299, par.342; Cazul T-67/101,

JCB Service /Commission , ECR II -49, par.117.

63 Cazul 45/85 Verband der Sachversicherer vs Comisia, par. 39.

32

Această prezumţie are la bază gravitatea restricţiei şi experienţa care arată că este foarte probabil ca acordurile sau deciziile unei asociaţii de întreprinderi care au ca obiect restrângerea concurenţei să producă efecte negative asupra pieţei şi să pericliteze obiectivele urmărite de regulile naţionale şi europeane de concurenţă.

91. Pentru a stabili dacă o decizie a unei asociaţii de întreprinderi are ca obiect restrângerea concurenţei sunt relevanţi o serie de factori, precum conţinutul acesteia, scopurile obiective urmărite, contextul economic şi juridic precum şi conduita şi comportametul părţilor pe piaţă.64 Dovada intenţiei subiective a părţilor de a restrânge concurenţa constituie un factor relevant, dar nu o condiţie necesară.

92. Dacă în ceea ce priveşte conţinutul deciziilor UNEJ analizate nu există niciun dubiu, acestea fiind publicate în Monitorul Oficial, referitor la scopurile urmărite şi la contextul în care acestea au fost adoptate trebuie menţionate următoarele:

UNEJ este organismul profesional care reprezintă interesele membrilor săi şi asigură buna desfăşurare a activităţii acestora, abilitat de lege cu anumite puteri de reglementare a exercitării profesiei, care acţionează prin organele sale de conducere, împuternicite de lege să adopte hotărâri şi norme obligatorii pentru executorii judecătoreşti.

În identificarea şi stabiliea unor cheltuieli de executare, scopul precizat de UNEJ în proiectul de hotărâre (numerotat şi datat 38/2006) este acela de a obţine „o uniformizare şi o practică comună la toate birourile executorilor judecătoreşti din ţară”, scop asumat şi de Ministerul Justiţiei care vorbeşte despre „o practică unitară în stabilirea cheltuielilor de executare”.

93. Identificarea în comun a unei liste de cheltuieli şi stabilirea cuantumului acestora, de către şi în cadrul oferit de organizaţia profesională presupun un schimb de informaţii despre costuri între concurenţi. Difuzarea de către UNEJ a acestor cheltuieli, chiar şi în cuantum maxim, este de natură a-i incita pe membrii organizaţiei profesionale să se alinieze acestora, mai întâi prin alinierea la acele elemente de cost fără a ţine seama de costurile reale angajate de fiecare în parte şi de cuantumul real al acestora (îndeosebi pe cei ale căror costuri ar putea fi, eventual, mai mici, decât nivelul fixat de UNEJ).

Un asemenea risc ar fi putut fi evitat prin difuzarea unor elemente care să faciliteze calculul propriilor lor costuri, de fiecare în parte în mod individual, astfel încât să îşi poată stabili în mod autonom, independent, tarifele/cheltuielile65. De altfel, Ministerul Justiţiei într-o adresă către UNEJ66 face referire la absenţa unor criterii clare de determinare a sumelor ce constituie „cheltuieli”.

64

Comunicarea Comisiei - Orientări privind aplicarea art. 81 alin. (3) din Tratat, în prezent art. 101 alin. (1),

par. 21 şi 22; Pct. 21 din Instrucţiunile privind aplicarea art. 5 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996;

Cazurile reunite 29-30/83, Compagnie Royale Asturienne des Minses and Rheinzink (1984) ECR 1679,

par.26.,

65 Decizia Comisiei Europene 96/438/CE in cazul IV/34.983-FENEX (JO L 181 din 20.7.1996, p. 28), par. 61-

64, Decizia Comisiei Europene în cazul Arhitecţilor Belgieni, par. 88 şi 89.

66 Prin adresa nr. 109233/2498/06

33

94. Aşa cum a reţinut şi Comisia Europeană în cazul Arhitecţilor Belgieni67, chiar dacă o asociaţie profesională poate, în anumite circumstanţe, să se pronunţe în mod legitim a posteriori asupra nivelului tarifelor, aceasta nu are dreptul să încerce să armonizeze a priori aceste tarife.

95. În cazul FENEX68, deşi Comisia Europeană a admis că furnizarea de asistenţă tehnică membrilor săi este o practică normală pentru o asociaţie profesională, a subliniat totuşi că aceste asociaţii nu trebuie să exercite o influenţă directă sau indirectă asupra concurenţei, mai ales în privinţa tarifelor practicate de membrii săi, fără a se ţine cont de propria lor structură de costuri şi a concluzionat că practica asociaţiei intră sub incidenţa interdicţiei prevăzute de art. 81 (actualul art. 101) din Tratat.

96. În cazul Dyestuffs69, CJUE a precizat că: “rolul concurenţei prin preţ este de a menţine preţurile la cel mai scăzut nivel posibil. Deşi fiecare producător este liber să îşi modifice preţurile, luând în considerare în acest sens comportamentul prezent sau viitor al concurenţilor săi, este contrar regulilor de concurenţă conţinute în Tratat ca o întreprindere să coopereze cu concurenţii săi, în orice mod, în scopul de a determina un curs de acţiune comun, coordonat, referitor la preţuri şi de a asigura succesul prin eliminarea a priori a tuturor factorilor de incertitudine cu privire la comportamentul fiecăruia.”

97. Stabilirea unei taxe de intrare în profesie la un nivel excesiv, de 5000 euro şi instituirea unui regim discriminatoriu atât cu privire la aceasta cât şi în ceea ce priveşte pregătirea profesională continuă cu posibile consecinţe în sensul eliminării din profesie, în contextul modificărilor legislative intervenite în noul Cod de procedură civilă şi al asimilării executorilor bancari celor judecătoreşti, au drept scop limitarea intrării în profesie, respectiv eliminarea din profesie şi de pe piaţa serviciilor aferente acesteia, a potenţialilor concurenţi, implicit a celor care provin din rândurile executorilor bancari.

La aceasta se adaugă conduita membrilor UNEJ de a decide ca o anumită categorie de persoane să beneficieze de privilegii la intrarea în profesie prin scutirea de la plata taxei de intrare.

98. Membrii UNEJ reprezintă întreaga piaţă naţională de servicii aferente executării silite astfel încât orice măsură de natură economică luată de ei prin forurile de conducere şi care se aplică tuturor, limitează orice formă de concurenţă prin preţ într-o zonă lăsată liberă de lege.

67

Par. 87 al Deciziei Comisiei Europene.

68 OJ L181/28, (1996).

69 Cazurile C-48, 49, 51 - 7/69, ICI vs Comisia (Dyestuffs) (1972).

34

99. Deşi nu sunt prevăzute în mod expres sancţiuni pentru nerespectarea reglementărilor interne, membrii UNEJ sunt ţinuţi, ca normă deontologică, de respectarea necondiţionată a tuturor hotărârilor organelor de conducere, nerespectarea acestora atrăgând răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc70. Astfel de termeni imperativi nu fac decât să ateste intenţia evidentă a UNEJ de a impune un comportament determinat membrilor săi.

100. În situaţia de faţă, având în vedere conţinutul deciziilor luate de UNEJ, contextul în care acestea au fost adoptate, comportamentul UNEJ şi al membrilor săi, rezultă în mod cert că acestea reprezintă voinţa oficială a organizaţiei, având drept obiect limitarea acccesului pe piaţă, respectiv influenţarea comportamentului membrilor săi pe piaţă în materie de preţuri şi deci restrângererea concurenţei în sensul art. 5 alin. (1) lit.a) şi g) din lege şi a art. 101 alin. (1) lit. a) şi b) din Tratat.

Condiţia afectării comerţului între statele membre ale Uniunii Europene

101. Potrivit punctului 18 al Comunicarii Comisiei Europene – Orientări privind conceptul de efect asupra comerţului din articolele 81 şi 82 din Tratat (2004/C 101/07), din textul articolelor 81 (actualul art. 101) şi 82 (actualul art. 102) din Tratat, precum şi din jurisprudenţa instanţelor europeane rezultă că, în aplicarea criteriului efectului asupra comerţului, trebuie luate în considerare trei elemente:

(a) conceptul de ”comerţ între statele membre”,

(b) noţiunea de ”poate să afecteze” şi

(c) conceptul de ”caracter apreciabil”.

102. Atât profesia de notar cât şi cea de executor judecătoresc au fost considerate multă vreme ca fiind exceptate de la aplicarea Tratatului în virtutea rolului lor de „autoritate publică”.

Odată cu pronunţarea de către CJUE71 asupra încălcării Tratatului de către mai multe state ale Uniunii Europene, statele membre trebuie să se conformeze hotărârilor instanţei europeane şi să asigure cadrul legal corespunzător permiterii accesului la profesia de notar a cetăţenilor unui stat membru în alt stat membru.

La fel ca şi în cazul notarilor publici, exercitarea profesiei de executor judecătoresc pe teritoriul României este condiţionată de deţinerea cetăţeniei române.

Constatarea existenţei în Legea nr. 188/2000 a unei prevederi posibil contrare prevederilor Tratatului referitoare la libertatea de stabilire nu face obiectul de competenţă al autorităţii de concurenţă.

Prin urmare, analiza din punct de vedere al incidenţei art. 101 asupra cazului de faţă pleacă de la premisa conformării cadrului de reglementare adoptat de Statul român cu prevederile Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene.

70

Art.21 din Codul deontologic al executorului judecătoresc (Anexa nr. 2 la Statut)

71 Cauzele menţionate anterior C-47/08, C-50/08, C-51/08, C-53/08, C-54/08, C-61/08 şi C-52/08.

35

103. Conceptul de “comerţ între statele membre” nu se limitează la tradiţionalele schimburi transfrontaliere de bunuri şi servicii, ci este un concept mult mai larg care cuprinde activităţi economice transfrontaliere, inclusiv stabilirea şi/sau furnizarea, interpretare compatibilă cu obiectivul fundamental al Tratatului - acela de a promova libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalurilor.

104. Deşi cerinţa de a exista un efect asupra comerţului „între statele membre” presupune că trebuie să existe un impact asupra activităţilor economice transfrontaliere ce implică cel puţin două state membre, aplicarea criteriului efectului asupra comerţului este independentă de definiţia pieţelor geografice relevante, comerţul între statele membre putând fi afectat şi în cazurile în care piaţa relevantă este naţională sau subnaţională.

105. În Decizia privind sancţionarea Asociaţiei Arhitecţilor Belgieni din anul 2004, Comisia Europeană a apreciat că, o decizie sau o înţelegere care se extinde pe întreg teritoriul unui stat membru are prin natura sa ca efect fragmentarea pieţelor pe baze naţionale, împiedicând, astfel, integrarea economică ce reprezintă unul dintre obiectivele Tratatului.

106. Statutul UNEJ şi al profesiei de executor judecătoresc, adoptat prin hotărâri ale unuia dintre forurile de conducere ale organizaţiei profesionale (Congresul) şi publicat în Monitorul Oficial se aplică tuturor membrilor săi. Întrucât exercitarea profesiei de executor judecătoresc pe teritoriul României este condiţionată de aparteneţa la UNEJ se poate afirma că Statutul se aplică tuturor executorilor judecătoreşti care îşi exercită profesia pe teritoriul României, mai exact întregii pieţe naţionale de servicii exercitate de executorii judecătoreşti.

107. Noţiunea de ”poate să afecteze” are ca funcţie de bază definirea naturii impactului necesar asupra comerţului între statele membre. În conformitate cu criteriul standard statuat de CJUE, noţiunea de ”poate să afecteze” presupune că, pe baza unui set de factori obiectivi de fapt sau de drept, trebuie să se poată prevedea cu un grad suficient de probabilitate, dacă acordul, practica sau decizia respectivă poate avea vreo influenţă, directă sau indirectă, reală sau potenţială, asupra structurii comerţului între statele membre încât ar putea să împiedice atingerea obiectivului creării unei pieţe interne unice72. Intenţia subiectivă din partea întreprinderilor în cauză nu este necesară.

Sintagma „poate să afecteze” şi trimiterea pe care o face CJUE la „un grad suficient de probabilitate” presupun că, pentru ca aplicabilitatea legislaţiei europeane să fie stabilită, nu este necesar ca acordul, practica sau decizia să fi afectat deja comerţul dintre statele membre, cu alte cuvinte, să fi avut vreun efect (sau să aibă în continuare vreun efect) asupra comerţului între statele membre.

72

A se vedea Cazul 319/82, Kerpen&Kerpen, Cazurile conexate 240/82 şi alţii, Stichting Sigarettenindustrie,

T-25/95 şi alţii, Cimenteries CBR.

36

Este suficient ca acordul practica sau decizia să fie „susceptibil(ă)” de a avea un astfel de efect73.

108. Unele practici sunt prin natura lor susceptibile să aducă atingere comerţului între statele membre. În cazul practicilor analizate în cazul de faţă este vorba despre o fixare de preţ prin identificarea şi stabilirea unor cheltuieli - elemente de cost, cât şi despre limitarea accesului pe piaţă prin instituirea unor bariere excesive şi discriminatorii la intrarea pe piaţă, ambele fapte fiind în mod evident susceptibile să afecteze direct comerţul între statele membre.

109. Inclusiv natura produselor/serviciilor la care se referă acordurile, practicile sau deciziile oferă indicii despre capacitatea lor de a afecta comerţul între statele membre. Dacă, prin natura lor, serviciile sunt importante pentru întreprinderile care doresc să intre sau să îşi extindă activitatea în alte state membre, aplicabilitatea legislaţiei europeane se poate stabili mai uşor decât în cazurile în care, datorită naturii lor, cererea de produse/servicii oferite de furnizorii din alte state membre este limitată sau în cazurile în care produsele / serviciile prezintă un interes limitat pentru o stabilire transfrontalieră sau pentru extinderea activităţii economice desfăşurate din acel loc de stabilire.

Serviciile efectuate de membrii UNEJ constituie ansamblul activităţii profesionale a executorilor judecătoreşti. Prin natura lor, aceste servicii sunt esenţiale pentru cei care doresc să intre sau să îşi extindă activitatea pe teritoriul României.

110. Criteriul efectului asupra comerţului restrânge domeniul de aplicare al art. 101 din Tratat la acele acorduri, decizii şi practici susceptibile a genera un nivel minim de efecte transfrontaliere în Comunitate. În conformitate cu formularea CJUE, capacitatea de a afecta comerţul între statele membre trebuie să fie ”apreciabilă”74. Este vorba astfel despre un element cantitativ care limitează aplicabilitatea legislaţiei europeane la acordurile, practicile şi deciziile care sunt susceptibile să producă efecte de o anumită dimensiune.

Atunci când afectează piaţa într-o măsură nesemnificativă, acordurile, practicile sau deciziile nu intră sub incidenţa art. 101. Evaluarea caracterului semnificativ depinde în special de natura acordului, practicii sau deciziei, de natura produselor şi serviciilor în cauză – aspecte analizate mai sus – precum şi de poziţia pe piaţă a întreprinderilor.

Cu cât este mai puternică poziţia pe piaţă a întreprinderilor participante, cu atât afectarea sau probabilitatea de afectare a comerţului între statele membre este mai apreciabilă. În unele situaţii nu este suficientă doar determinarea cotei de piaţă, fiind necesară şi luarea în considerare a cifrei de afaceri a agenţilor economici participanţi pentru produsele/serviciile respective.

Având în vedere faptul că exercitarea profesiei de executor judecătoresc pe teritoriul României este condiţionată de accesul în UNEJ, este evidentă poziţia pe

73

A se vedea Cazul T-228/97, Irish Sugar, Cazul 19/77, Miller.

74 A se vedea Cazul 22/71, Béguelin, Culegere 1971, p. 949, pct.16.

37

piaţă a membrilor asociaţiei, a căror organizaţie profesională deţine practic ”monopolul” asupra accesului în profesie.

Din acest punct de vedere, deciziile luate de UNEJ au un impact major asupra întregii pieţe de servicii exercitate de executorii judecătoreşti.

111. Comisia Europeană consideră că, în principiu, acordurile nu pot aduce atingere în mod semnificativ comerţului dintre statele membre atunci când îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

(a) cota de piaţa totală a părţilor de pe orice piaţa europeană relevantă afectată de acord nu depăşeşte 5 % şi

(b) în cazul acordurilor orizontale, cifra de afaceri anuală totală realizată în Comunitate de întreprinderile implicate pentru produsele la care se referă acordul nu depăşeşte 40 de milioane de euro. În cazul acordurilor care se referă la cumpărarea în comun a produselor, cifra de afaceri relevantă este cea a achiziţiilor combinate ale tuturor părţilor de produse la care se referă acordul.

Raportându-ne la cele menţionate mai sus, este evident că prima condiţie nu este îndeplinită, serviciile prestate de membrii UNEJ acoperind întreg teritoriul României ca parte a pieţei comune.

112. Având în vedere circumstanţele prezentate, efectele reale sau potenţiale asupra comerţului dintre statele membre, în sensul art. 101 din Tratat, sunt semnificative.

VI. Consecinţele juridice ale încălcării art. 5 alin.(1) din lege şi a art.101 din Tratat

113. Constituirea unei asociaţii profesionale ca asociaţie de întreprinderi poate conduce la manifestarea unor practici anticoncurenţiale determinate de schimburile de informaţii în legătură cu elemente cum sunt, de exemplu, preţurile practicate dar şi accesul/prezenţa în profesie şi pe piaţă, între membrii acesteia.

Tocmai din acest motiv, organizaţiile profesionale ar trebui să îşi modifice scopurile de ieri pentru a privi în viitor, ar trebui să se asigure că "membrii lor se află la standarde înalte de educaţie şi calitate pe durata exercitării profesiei, că au abilităţile necesare pentru a proteja şi promova drepturile şi interesele clienţilor lor, cu o atenţie deosebită pentru chestiunile de etică precum şi pentru cele privind drepturile omului."75

Libera concurenţă si accesul liber in profesie trebuie însă sa primeze in modalitatea de organizare a profesiilor liberale, in virtutea principiului constitutional al liberei concurente (art.135).

Atunci când o asociaţie stabileşte reguli în vederea satisfacerii interesului membrilor săi, nu se poate spune decât că este vorba despre o decizie a acesteia. Numai

75

Extras din Recomandarea 21 din 25 Octombrie 2000 a Consiliului de Miniştrii al UE

38

dacă regulile sunt stabilite în scopul unui interes general, atunci acestea au cu adevarat un caracter de reglementare.

Prin urmare, orice reglementare emisă de o organizaţie profesională ar trebui să fie imparţială şi nu să fie făcută exclusiv în interes propriu, privat.

114. În conformitate cu art.51 alin. (1) lit.a) din lege, încălcarea art.5 din lege precum şi a art. 101 din Tratat se sancţionează cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată de către întreprinderile implicate în anul financiar anterior sancţionării.

Conform prevederilor art. 51 alin.(2) din lege, dacă încălcarea săvârşită de o asociaţie de întreprinderi priveşte activităţile membrilor săi, amenda nu poate depăşi 10% din suma cifrelor de afaceri totale ale fiecărui membru activ pe piaţa afectată de încălcarea săvârşită de asociaţie.

115. Cifra de afaceri luată în considerare în cazul de faţă este reprezentată de veniturile totale realizate de UNEJ în anul 2011, cumulate cu veniturile totale realizate de cele cincisprezece structuri din teritoriu ale acesteia ((Bucureşti76, Alba Iulia77, Bacău78, Braşov79, Constanţa80, Cluj81, Craiova82, Galaţi83, Iaşi84, Oradea85, Piteşti86, Ploieşti87, Suceava88, Timişoara89, Târgu Mureş90) în acelaşi an 2011, 76

Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cu sediul în Piaţa Walter Mărăcineanu, nr. 1-3, etaj 3, camera 234-235, sector 1 Bucuresti; CUI 13954926; 77

Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, cu sediul în Alba Iulia, Str. P-ţa Iuliu Maniu nr. 25; CUI 13848356; 78

Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cu sediul în Bacău, Str. 22 Decembrie nr.191, bl.1, sc.B, ap.4; CUI 13834237; 79

Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Braşov, cu sediul în Braşov, Str. Gării nr. 26, Sc.A, Ap.2; CUI 13847636;

80 Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, cu sediul în Constanţa,

Str. Griviţei nr. 18, CUI 14032932;

81 Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca,

Calea Dorobanţilor nr. 14-16, SC. B, etj. 8, ap.52; CUI 13933257;

82 Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova, cu sediul în Craiova, Str.

Dezrobirii nr. 7; CUI 13916833;

83Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, cu sediul în Galaţi, Str.

Brăilei nr. 173, Bl. G, Sc. 2, Et. 2, Ap. 24, CUI 14118635;

84 Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, cu sediul în Iasi, str. Tatarasi, nr.

50, bl.C1, et.1, ap.4; CUI 11714064;

85 Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Oradea, cu sediul în Oradea, Str.

Parcul Traian nr. 1, Ap. 8/A; CUI 13857095

86 Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, cu sediul în Piteşti, Str. Eroilor

nr. 2-6; CUI 13882684;

87 Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, cu sediul în Ploieşti, Str.

Mihail Eminescu nr. 22, bl.1, sc.A, parter, ap. 5; CUI 13996778;

88 Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cu sediul în Suceava, Str.

Alexandru cel Bun nr. 18; CUI 13856324;

89 Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, cu sediul în Timişoara, Str.

Orăştie nr. 1; CUI 13880047;

39

motivat de faptul că, structurile din teritoriu sunt direct implicate în procesul decizional. Mai exact, deciziile care fac obiectul acestei investigaţii au fost luate de Congresul UNEJ, constituit din delegaţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, preşedinţii Camerelor executorilor judecătoreşti şi ceilalţi membri ai Consiliului UNEJ.

116. Conform art. 64 din lege, independent de sancţiunile aplicate în baza legii, persoanele fizice şi/sau juridice care au fost prejudiciate prin practica anticoncurenţială contrară art.5 alin.(1) din lege, au dreptul la acţiune în faţa instanţelor judecătoreşti pentru repararea prejudiciului cauzat prin acea practică anticoncurenţială.

Individualizarea sancţiunii

117. În cazul de faţă, se constată încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit.a) din lege şi ale art. 101 alin. (1) lit. a) din Tratat în perioada februarie 2007 - prezent precum şi ale 5 alin. (1) lit.g) din lege şi ale art. 101 alin. (1) lit. b) din Tratat în perioada octombrie 2010 - mai 2011, reţinându-se astfel două fapte distincte.

118. Consiliul Concurenţei aplică prevederile Instrucţiunilor privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 51 din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Individualizarea sancţiunilor prevăzute la art. 51 din lege se face ţinând seama de gravitatea şi durata faptei.

Individualizarea se va face pentru fiecare faptă/încălcare în parte.

119. Nivelul de bază se obţine prin însumarea cuantumurilor stabilite pentru gravitatea şi pentru durata faptei, respectiv:

x gravitate + y durata = nivel de bază

Gravitatea faptei 120. În cazul ambelor fapte suntem în prezenţa unor încălcări de tip cartel, având ca obiect:

a) identificarea şi stabilirea unor cheltuieli de executare silită (prevăzute în Anexa nr. 1 la Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc), care exced cadrului legal stabilit de Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, şi care

90

Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş, cu sediul în Tg. Mureş, Str. Gheorghe Doja nr. 42, ap.2; CUI 13851076;

40

presupun un schimb de informaţii sensibile între membri, privind elemente de cost şi cuantumul acestora,

b) limitarea accesului pe piaţă prin stabilirea unei taxe de intrare în profesie şi, implicit, pe piaţă, la un nivel excesiv (barieră excesivă la intrarea pe piaţă) aplicate în mod discriminatoriu prin scutirea de la plata acesteia a rudelor şi afinilor de gradul I ai executorilor judecătoreşti precum şi prin instituirea unui regim discriminatoriu în ceea ce priveşte programul de pregătire profesională continuă, cu consecinţe asupra rămânerii pe piaţa serviciilor efectuate de executorii judecătoreşti.

121. Dimensiunea pieţei afectate este naţională, calitatea de membru al UNEJ fiind o condiţie sine qua non pentru exercitarea profesiei de executor judecătoresc în România. 122. În aceste condiţii - încălcări de tip cartel, piaţă naţională - ambele fapte se încadrează în categoria celor de gravitate mare, al căror cuantum preconizat este de la 4% până la 8% din cifra de afaceri totală a contravenientului. Având în vedere conţinutul şi natura faptelor, pentru fapta de la pct. 120 lit.a) se reţine un cuantum de 4%, respectiv nivelul minim al cuantumului prevăzut în Instrucţiunile privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 51 din Legea concurenţei nr. 21/1996, în timp de pentru fapta de la pct. 120 lit. b) se reţine un cuantum de 6%. Durata faptei 123. Se reţine încadrarea încălcării de la pct. 120 lit.a) de mai sus în categoria faptelor de durată mare (peste cinci ani, februarie 2007 - prezent) fapt care determină o creştere a cuantumului amenzii cu până la 10% pe an din cuantumul determinat pentru gravitatea faptei.

124. Se reţine încadrarea încălcării de la pct. 120 lit.b) în categoria faptelor de scurtă durată (mai puţin de un an, octombrie 2010 - mai 2011), în acest caz neaplicându-se niciun cuantum adiţional.

Circumstanţe atenuante şi agravante 125. În cazul încălcării prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din lege şi a art. 101 alin.(1) lit. a) din Tratat (prevăzute la pct. 120 lit.a) de mai sus) se reţine ca circumstanţă agravantă continuarea acesteia după declanşarea procedurii de către Consiliul Concurenţei, fapt care determină o majorare a nivelului de bază cu 10%, iar ca circumstanţă atenuantă faptul că, comportamentul anticoncurenţial al UNEJ a fost autorizat sau încurajat de autorităţi publice (Ministerul Justiţiei) ori de legislaţia existentă, fapt care determină o reducere a nivelului de bază cu 10%. Prin urmare, pentru această faptă nu se va aplica nicio majorare/reducere a nivelului de bază al sancţiunii.

41

126. În cazul încălcării art. 5 alin. (1) lit. g) din lege şi a art. 101 alin.(1) lit. b) din Tratat (prevăzute la pct. 120 lit.b) de mai sus) se reţine ca circumstanţă atenuantă furnizarea de dovezi în sensul încetării încălcării imediat ce autoritatea de concurenţă a intervenit, fapt care determină o reducere a nivelului de bază cu 10%.

În temeiul prevederilor art. 20 alin. (1) şi alin. (4), ale art. 45 alin. (1) lit. a), d) şi e) şi ale art. 55 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

PLENUL CONSILIULUI CONCURENŢEI

DECIDE

Art.1. Se constată încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei nr. 21/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 101 alin. (1) lit. a) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, începând din februarie 2007 – prezent, precum şi ale art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea concurenţei şi ale art. 101 alin. (1) lit. b) din Tratat, în perioada octombrie 2010 - mai 2011, de către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti prin:

a) identificarea şi stabilirea unor cheltuieli de executare silită (prevăzute în Anexa nr. 1 la Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc), care exced cadrului legal stabilit de Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, şi care presupun un schimb de informaţii sensibile între membri, privind elemente de cost şi cuantumul acestora, respectiv

b) stabilirea unei taxe de intrare în profesie şi, implicit, pe piaţă, la un nivel excesiv (barieră excesivă la intrarea pe piaţă) aplicate în mod discriminatoriu prin scutirea de la plata acesteia a rudelor şi afinilor de gradul I ai executorilor judecătoreşti în funcţie, precum şi instituirea unui regim discriminatoriu în ceea ce priveşte programul de pregătire profesională continuă, cu consecinţe asupra rămânerii pe piaţa serviciilor efectuate de executorii judecătoreşti.

Art.2. În temeiul art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează UNEJ pentru încălcarea:

a) dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei şi ale art. 101 alin. (1) lit. a) din Tratat cu amendă în cuantum de 312.152 lei, reprezentând 6% din veniturile totale realizate de UNEJ în anul 2011, cumulate cu veniturile totale realizate de cele cincisprezece structuri din teritoriu ale acesteia în acelaşi an, 2011;

b) dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea concurenţei şi ale art. 101 alin. (1) lit. b) din Tratat cu amendă în cuantum de 280.937 lei, reprezentând 5,4% din veniturile totale realizate de UNEJ în anul 2011, cumulate cu veniturile totale

42

realizate de cele cincisprezece structuri din teritoriu ale acesteia în acelaşi an, 2011.

Cuantumul total al amenzii ce va fi aplicat Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este de 593.089 lei.

Art.3. În temeiul art. 45 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se dispune eliminarea lit. h) de la art. 21 şi a art. 69 alin. (1) din Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc precum şi a listei cu cheltuieli de executare silită cuprinsă în Anexa nr. 1 la acelaşi Statut, care exced cadrului legal instituit de Codul de procedură civilă, respectiv de Legea nr.188/2000, privind executorii judecătoreşti, republicată (art.39 alin.(5)), sub sancţiunea prevăzută la art. 51 alin. (1) lit. e) şi la art. 54 alin. (1) lit. a) din lege.

Art.4. Se acordă Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti un termen de trei luni de la comunicarea deciziei Consiliului Concurenţei în care să aplice dispoziţiile art. 3 de mai sus, să publice hotărârea de abrogare în Monitorul Oficial al României şi să informeze Consiliul Concurenţei în legătură cu acest fapt. Art.5. Suma prevăzută la art. 2 se va achita, în termen de maxim 30 de zile de la comunicare, prin ordin de plată tip trezorerie, cu menţiunea: “amenzi aplicate de către Consiliul Concurenţei conform Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”. O copie a ordinului de plată va fi transmisă neîntârziat Consiliului Concurenţei. Art.6. Prezenta decizie poate fi atacată, conform art. 47¹ alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare. Art.7 În conformitate cu prevederile art. 57 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prezenta Decizie va fi publicată pe pagina de Internet a Consiliului Concurenţei. Art.8 Secretariatul General şi Direcţia Servicii din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări aducerea la îndeplinire a prezentei decizii. Art.9 Prezenta decizie va fi comunicată de către Secretariatul General din cadrul Consiliului Concurenţei la: UNIUNEA NAŢIONALĂ A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI Bucuresti, str. Alecu Russo nr. 13-19, et.2, ap. 5, sector 2; CUI 13794361

Bogdan M. Chiriţoiu,

Preşedinte

43