Decembrie 2016.qxd

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poli�ia capitalei

DECEMBRIE2016

fondat` \n 1926serie nouànul XXV Nr. 460 http://b.politiaromana.ro

La Mul]i Ani!

DECEMBRIE2016

anul XXVNr. 460

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru

materialele

publicate revine autorilor.

Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor,

f`r` acordul

prealabil al redac]iei,

este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

[email protected]

Sumar

5Performan]a d` recunoa[tere profesional`

6Pe calea pierzaniei

Jefuitorul de tablouri din Calea Mo[ilordeclar`: prietena mea este ofi]er de poli]ie

9Colindul

Noul flagel al lumii - cyber terorismul

16-17

18-19

20-21

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICUMarius Eugen {TEFANDrago[ Orlando NICU

Mihai Dan TRUC~

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

CONFERIN}~

POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

O delega]ie a Direc]iei Generale de Poli]iea Municipiului Bucure[ti, condus` de domnul director general, chestor de poli]ieMihai Marius Voicu, a participat la Conferin]a{efilor Poli]iilor Capitalelor Europene dinCapitalele Europei Centrale [i de Est [iMünchen, desf`[urat` la Budapesta -Ungaria, în perioada 14-16 noiembrie.

Conferin]a a avut ca scop men]inerea [idezvoltarea contactelor între for]ele deordine participante, în vederea realiz`riischimbului reciproc de experien]` [i preluarea eventualelor solu]ii de noutate,folosite în problematica gestion`rii centrelor de coordonare în domeniulsitua]iilor de urgen]`.

Agenda de lucru stabilit` de c`tre poli]iaungar` a permis cunoa[terea practicilor [imodalit`]ilor de lucru utilizate în coordonarea „Centrelor de Urgen]`“, organizatorii acceptând [i posibilitateaprezent`rii de c`tre ceilal]i participan]i laConferin]` a altor subiecte de interes pentru serviciul poli]ienesc. În acest sens,Poli]ia Capitalei a prezentat auditoriuluimetodele, tehnicile [i rezultatele înregistrateîn ceea ce prive[te „Combatereainfrac]iunilor de mare violen]` [i a grup`rilorinfrac]ionale“. Totodat`, reuniunea a urm`rit[i identificarea unor solu]ii de remediere a deficien]elor constatate în munca de poli]ieîn acest sector de activitate, cunoa[terea

evolu]iei statistice a infrac]ionalit`]ii lanivelul capitalelor participante, urm`rindu-setrendul infrac]ionalit`]ii hi-tech.

Odat` cu cre[terea amenin]`rii teroriste înEuropa, se impune o ac]iune coordonat` lanivelul celor trei structuri importante -poli]ie, pompieri [i salvare - în orice situa]iede alert`.

Ca [i mod de abordare a situa]iilor derisc, Poli]iile au în vedere siguran]a cet`]eanului european, sens în care seac]ioneaz` pe trei direc]ii: ob]inerea [ianalizarea informa]iilor, folosirea poli]ieijudiciare [i trimiterea, în cel mai scurt timp,a for]elor de interven]ie la locul producerii unui eveniment.

Au fost oferite date tehnice legate denum`rul de apeluri preluate la nivelul dispeceratelor [i timpii de interven]ie la ositua]ie de urgen]`.

De asemenea, ar fi în interesul tuturor cainforma]iile referitoare la poten]iale evenimente, ce ar putea afecta cet`]eniieuropeni s` circule atât în interiorul statelor,cât [i între statele membre.

Prin accesarea de fonduri europene,unele Poli]ii [i-au reorganizat dispeceratelela nivel regional, activitatea fiind coordonat`la nivelul celor trei structuri importante -poli]ie, pompieri [i salvare - în orice situa]iede alert`, interconectate în cadrul sistemului.

Siguran]a cet`]eanului european

1

Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

Cel mai important aspect la nivelulPoli]iei îl reprezint` centralizarea coordon`riiinterven]iei, managementul crizei fiindreprezentat de interven]ia poli]iei, dar [i aautorit`]ilor statului (altele decât poli]ia), însistem coordonat la nivel central.

Germania a creat un dispecerat comun -poli]ie, pompieri, salvare - printr-o investi]iede 700 milioane euro, rezultând astfelCentrul de Comand`, entitate ce asigur` interconectarea celor trei structuri.

În Berlin sunt instalate [i func]ioneaz`3000 camere de supraveghere, toate fiindcoordonate de c`tre dispecerat.

Unii participan]i au afirmat c` „modelul german“, a[a cum a fost prezentat, estedemn de urmat, îns` situa]ia economic` aunor state nu permite o asemenea investi]iela nivel local.

Delega]ia noastr` a prezentat tema„Analiz` de caz - Destructurarea grupului

infrac]ional VIRUS“. În fapt, tema a reprezentat o abordare a unui mod de lucruderulat de poli]i[tii bucure[teni într-o cooperare la nivel european pentru destructurarea unui grup infrac]ional organizat, format din cet`]eni români [i aiRepublicii Moldova, axat pe comiterea deinfrac]iuni informatice ce afectau bancomatele unit`]ilor bancare din România[i Europa.

Expunerea a fost apreciat`, cei prezen]i apreciind modalitatea de interven]ie apoli]iei bucure[tene.

Reprezentan]ii români s-au bucurat deîntregul suport al autorit`]ilor ungare, dar [ide aprecierea membrilor celorlalte delega]iiparticipante.

„Poli]ia, în parteneriat cu alte autorit`]iale statului, are obliga]ia s` asigure siguran]` cet`]eanului european!“

IIooaannaa LLEEPP~~DDAATT

Dou` s`pt`mâni \n trei paginiDup` cum [i-a propus,

Direc]ia General` de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, prin intermediul presei, precum [ial site-ului oficial al institu]iei,aduce la cuno[tin]a opiniei publice ac]iunile [i activit`]iledesf`[urate, potrivit competen]elor conferite delege, precum [i rezultateleob]inute în domeniileasigur`rii lini[tii cet`]enilor,prevenirii [i combateriiinfrac]iunilor (furturi dinbuzunare, din gen]i/po[ete,tâlh`rii, în domeniulcomer]ului de orice natur`, aevaziunii fiscale, [.a.m.d.). De asemenea, Poli]ia Capitaleivine în sprijinul cet`]enilor cusfaturi preventive, astfel încâts` poat` fi evitate, pe cât posibil, situa]iile în careace[tia ar putea deveni victimeale persoanelor cu preocup`riinfrac]ionale. De aceast` dat`,

perioada de referin]` este 15 -30 noiembrie, r`stimp în carepoli]i[tii bucure[teni, înîndeplinirea atribu]iilor de serviciu au constatat, în flagrant, 299 infrac]iuni, în timpul sau imediat dup`s`vâr[irea acestora, în caresunt cercetate 372 de persoane, infrac]iuni care seînscriu în gama celor ce aducatingere patrimoniului, dar [ivie]ii [i integrit`]ii fizice a persoanei (furt, tâlh`rie, loviri[i alte violen]e, distrugere,conducere f`r` permis, nerespectarea unei hot`rârijudec`tore[ti, tulburareaordinii [i lini[tii publice, etc.).

În acest interval, au fostsesizate 364 infrac]iuni de furt,cele mai multe, 242, fiind din[i de la auto. Au fost reclamate ca sustrase 5 autoturisme, unul fiind recuperat în scurt timp,

precum [i 15 infrac]iuni detâlh`rie, fapte în care autoriiau smuls victimelor telefonulmobil sau geanta.

Din punct de vedere alinfrac]iunilor cu violen]`, aufost sesizate 5 agresiuni,comise pe fondul consumuluide alcool [i având un caracter spontan.

Au fost identificate 222 depersoane b`nuite [i au fostpuse în aplicare peste 100 dem`suri preventive. De asemenea, au fost depistate47 de persoane urm`rite, carefie erau date disp`rute, fie sesustr`geau anumitor m`suri(executarea pedepsei cuînchisoare sau mandate dearestare preventiv`).

Poli]i[tii din cadrul sec]iilor[i sectoarelor de poli]ie, precum [i cei din serviciilecentrale au pus în aplicare 48mandate de perchezi]ie

CONFERIN}~

2


ANALIZ~

domiciliar`, atât în Bucure[ti,cât [i în mai multe jude]e, încauze privind evaziune fiscal`[i sp`lare de bani, [antaj, furt,tâlh`rie [i furturi de auto, 38de persoane fiind conduse laaudieri.

În vederea recuper`rii prejudiciilor create princomiterea infrac]iunilor s-adispus sechestru asigur`torasupra mai multor bunuriimobile [i mobile în valoarede aproximativ 1.360.000 lei,fiind recuperat` [i suma depeste 2.500.000 lei (achitat`în conturi).

În a dou` jum`tate a luniinoiembrie, Brigada Rutier` aconstatat 53 de infrac]iunispecifice competen]ei [i aefectuat cercet`ri pentru 129de accidente rutiere, în urmac`rora 20 de persoane au fostr`nite grav [i 123 u[or.

Având în vedere c` întreprincipalele cauze de producere a accidentelorrutiere este [i neacordareapriorit`]ii fie fa]` de pietoni,fie fa]` de autovehicule,al`turi de traversarea prin locnepermis sau f`r` respectareaprevederilor legale, au fostexecutate ac]iuni punctuale înmai multe zone ale Capitalei.

{i în intervalul 15-30noiembrie Poli]ia Capitalei aac]ionat pe linia men]inerii siguran]ei publice [i pentruprevenirea [i combatereafaptelor de natur`contraven]ional` [i penal`, pe parcursul desf`[ur`rii maimultor manifest`ri publice [icompeti]ii sportive.

{i pentru c` toat` lumease preg`te[te de s`rb`tori,pentru a ne putea bucura înlini[te de ele, Direc]iaGeneral` de Poli]ie a

Municipiului Bucure[ti v` facerecomand`ri pentru prevenirea furturilor dinlocuin]e:

Nu permite]i accesul înlocuin]` persoanelornecunoscute, indiferent demotivul invocat;

Nu furniza]i informa]iidespre vecinii dumneavoastr`persoanelor necunoscute,care pretind c` reprezint`diverse institu]ii sau ofer`diverse servicii;

Acorda]i aten]ie când lau[a dvs. se prezint` persoane necunoscute, care declar` c`vin din partea unor rude cesunt plecate în strìn`tate sausunt din alte localit`]i;

Fi]i aten]i când la u[advs. se prezint` persoane necunoscute, care declar` c`fac parte din diferite institu]iisau societ`]i; solicita]i legitima]ia de serviciu [ibuletinul de identitate, [ire]ine]i numele, prenumele [iseria actului de identitate;

Când ave]i cel mai micdubiu, nu ezita]i s` contacta]iinstitu]iile pe care pretind c`le reprezint`, pentru a v`convinge de veridicitatea celor

spuse; dac` sunte]i îngrijora]i,suna]i la poli]ie;

Nu l`sa]i acea persoan`s` v` opreasc` s` face]i acestlucru, sus]inând c` segr`be[te. O persoan` serioas`nu va avea nimic împotrivaacestui demers [i va a[teptaafar` pân` ve]i suna. Nu uita]i s` \nchide]i u[a,pân` verifica]i dac` persoanaeste ceea ce sus]ine c` este;

Dac` persoanele ezit`s` se identifice, nu sta]i ladiscu]ie;

Ave]i grij` la agen]ii comerciali, care sun` neanun]a]i [i încearc` s` v`conving` s` cheltui]i bani peanumite scheme de investi]ii.Astfel de scheme nu v` garanteaz` c` ve]i câ[tigabani, ba mai mult, a]i puteas` pierde]i o sum` mare;

Înv`]a]i copiii, ca atuncicând sun` cineva la u[`, s`nu se tr`deze dac` sunt singuri acas`;

Înv`]a]i copiii s` nu dearela]ii nim`nui desprelocuin]` sau bunurile dinaceasta [i s` nu deschid` u[anim`nui în lipsa dvs.;

Nu permite]i

3


ANALIZ~

persoanelor strìne s` intre înlocuin]a dvs., indiferent demotivele invocate;

U[ile trebuie s` fiesolide, cu sisteme de închideresigure. Monta]i la u[` un vizor.Întotdeauna trebuie s` vede]idin cas` cine este la u[` [i s`deschide]i numai dup` ce v-a]iconvins asupra identit`]ii [iinten]iilor persoanelor respective. Lipsa vizoruluireprezint` o impruden]`, pecare unii au pl`tit-o scump;

Nu l`sa]i niciodat` ocheie de rezerv` într-un locascuns, cum ar fi pre[ul de lau[`, într-un ghiveci sau încutia po[tal`. Înlocui]i imediat încuietoarea dac` a]i pierdut ocheie. Nu l`sa]i cheile la gâtulcopilului, deoarece unrùf`c`tor va fi tentat s`-lurm`reasc` [i s` i le subtilizeze;

Evita]i discu]iile desprebunurile de valoare, aflate înlocuin]`;

Nu ]ine]i sume mari debani sau bijuterii în cas`,neasigurate [i nu l`sa]i impresia c` de]ine]i astfel debunuri;

U[a de acces s` fieprev`zut` cu dou` încuietori,având sisteme de chei diferite[i cu lan] de siguran]` pe interior;

Dac` p`r`si]i locuin]a întimpul nop]ii l`sa]i o luminàprins` sau un aparat de radioîn func]iune;

Nu spune]i când sunte]ipleca]i în vacan]`. Nu l`sa]ibilet în u[` sau mesaje perobotul telefonic, prin al c`rorcon]inut s` certifice absen]adumneavoastr`;

În cazul caselor la curte[i al apartamentelor situate laparter este necesar s` v` proteja]i ferestrele cu grilajemetalice, ale c`ror capete deprindere s` fie încastrate înzid, iar spa]iile dintre bare s`fie de dimensiuni mici;

Draperiile sau jaluzelelev` pot feri locuin]a de priviriindiscrete. Nu l`sa]i cabunurile de valoare s` se vad`prin fereastr`;

Instalarea unui interfon,montarea unei yale la u[ile deacces în scara blocului [i existen]a de chei numai la ceice locuiesc cu forme legale în

imobil, v` ofer` sentimentulde siguran]`;

Nu l`sa]i necunoscu]ii s`p`trund` în bloc sau nu ]ine]iu[a deschis` pentru cinevacare sose[te când dvs. ie[i]idin cl`dire;

Administra]ia bloculuitrebuie s` acorde o mai mareaten]ie persoanelor angajates` asigure cur`]enia în spa]iilecomune, întrucât acesteaajung s` cunoasc` foarte bine programul locatarilor [i potfurniza informa]iile unor indivizi rùvoitori;

Angajarea unui paznic,cel pu]in în intervalul orar6.00-16.00;

La intrarea în holulblocului, de cum se las` searasau pe palierele care nu suntprev`zute cu geamuri, trebuies` existe o lumin` permanent`;

Becurile de iluminat interior [i exterior vor fi montate cu sisteme de asigurare pentru a nu fi spartesau scoase din circuit cuu[urin]`;

Montarea de grilaje metalice pentru u[ile de accesîn subsoluri, boxe, teras` [iintr`rile suplimentare;

Un gard sau un zid tepoate sc`pa de ho]i;

Instala]i un dispozitiv desupraveghere video aperimetrului locuin]ei împreun` cu sistem dealarm`. De asemenea, instala]iun sistem de iluminare cusenzori de mi[care în curteacasei [i un interfon la parteade acces;

Nu depozita]i în curteacasei, la vedere, ambalajeleunor obiecte de valoare.

DDiiaannaa SSAARRCCAA

4


PREVENIRE

|n lume, exist` structuri de prevenire a criminalit`]ii cu o bogat` experien]`, uneleavând chiar o vechime de 50 ani (MareaBritanie, 1966). În România, activitatea de prevenire a criminalit`]ii este în principal gestionat` de Poli]ie, cu sprijinul societ`]ii civile.Structurile de prevenire s-au înfiin]at în 1994, înfiecare inspectorat jude]ean de poli]ie [i suntcoordonate de Institutul de Cercetare [iPrevenire a Criminalit`]ii. Astfel, Poli]ia Românà f`cut pa[i mari [i decisivi în consolidareaidentit`]ii ei europene, interven]ia sa fiind,deopotriv`, una proactiv` [i una reactiv`.Potrivit unui sondaj de opinie realizat în anul2012 de c`tre Institut, 98% dintre subiec]iiintervieva]i în Bucure[ti au fost de p`rere c`„activitatea de prevenire a criminalit`]ii realizat`de Poli]ia Român` ar trebui dezvoltat`“.

Dup` integrarea României în UniuneaEuropean`, structura de prevenire acriminalit`]ii a devenit membru cu drepturidepline al Re]elei Europene de Prevenire aCriminalit`]ii, re]ea constituit` în mai 2001, prinDecizia Consiliului Uniunii Europene(2001/427/JHA), ca urmare a ini]iativei Fran]ei[i Suediei (www.eucpn.org). Anual, aceast`re]ea premiaz` cele mai bune proiecte de prevenire a criminalit`]ii din Europa, într-uncadru festiv.

Anul acesta, concursul s-a desf`[urat înSlovacia, la Bratislava, în perioada 14-15 decembrie, România fiind reprezentat` de proiectul Direc]iei Generale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, „Seniori vigilen]i“, unproiect prin care circa 250 de vârstnici auînv`]at reguli simple de autoap`rare, precum [imodul în care pot cùta, cu ajutorul internetului, sfaturi institu]ionale, cu caracterpreventiv.

Performan]a Serviciului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii nu este singular`. În2009, campania „Accidentele se pot întâmplaoricui. Ai mai mult` grij` în trafic!“, realizat` deAgen]ia de publicitate Arsenoaiei-M`t`[el, aadus României o nominalizare la Cannes. Peste50 de vedete din sport, muzic`, televiziune autransmis mesaje preventive din scaunul curotile, îndemnând la mai mult` pruden]`. Doiani mai târziu, o alt` campanie a Poli]ieiCapitalei, în parteaneriat cu Agen]ia Publicis,„Nu scrie [i conduce în acela[i timp“ a câ[tigatdou` medalii de bronz la Festivalul dePublicitate de la New York. Spotul radio a fostdesemnat la Ad'or „Cel mai bun spot radio aldeceniului“. Afi[ul realizat de aceea[i agen]ie depublicitate pentru Campania „Prin] [i cer[etor“ afost, dou` s`pt`mâni la rând, în topul celor maibune [ase layout-uri din lume.

Înc` din 2008, în Capital` exist` cursuri de

educa]ie juridic` ce sunt ]inute gratuit în [coli [ilicee de c`tre ofi]eri de prevenire. Tot ei au elaborat primul manual de educa]ie juridic` peîn]elesul copiilor, intitulat „Unde-i lege, nu-itocmeal`!“, manual care a fost apoi tradus în limbile englez`, german`, chinez`, dar [i în sistem Braille. De altfel, copiii cu nevoi specialeau fost mereu în aten]ia Poli]iei Capitalei,poli]i[tii fiind prezen]i în [colile speciale undedesf`[oar` activit`]i preventive, inclusivuitilizând limbajul mimico-gestual. Proiectul„Unde-i lege, nu-i tocmeal`!“ nu este cunoscutdoar în România, ci el este aplicat [i înRepublica Moldova, bro[ura de legisla]ie fiindfolosit` [i aici ca suport de curs.

Olimpiada siguran]ei este un alt proiectdevenit tradi]ional. Aflat, în 2016, la cea de-a VI-a edi]ie, concursul s-a bucurat anual de participarea a 650 de elevi, similar cu celelalteolimpiade: de matematic`, român` sau limbistrìne. Olimpiada promoveaz` creativitatea, dar[i lucrul în echip`, parteneriatul [coal`-elev-p`rinte fiind condi]ia reu[itei.

Nu în ultimul rând, Serviciul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii a câ[tigat, în 2014,„Premiul pentru Educa]ie“ oferit de RadioRomânia Cultural, pentru ideea de a reuni legisla]ia [i credin]a în scopul cre[terii rolului comportamentului proactiv în societatearomâneasc`. Proiectul a beneficiat desus]inerea Arhiepisopiei Buzùlui [i Vrancei [i afost solicitat pentru implementare în jude]eleIa[i, Dolj, Hunedoara, Harghita, Buzù.

Pentru ofi]erii de prevenire din Poli]iaCapitalei performan]a, dep`[irea propriilor limite sunt condi]ii necesare pentru a puteaajunge la cât mai mul]i cet`]eni, cu mesajeclare, pentru a cre[te încrederea acestora îninstitu]ia care-i ap`r`. Preg`tirea profesional`continu`, de calitate, a f`cut ca Serviciul deAnaliz` [i Prevenire a Criminalit`]ii s` fierecunoscut, de societatea civil`, ca un parteneronest [i profesionist.

GGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAA

Performan]a d` recunoa[tere profesional`

5


{TIRI

Pe calea pierzanieiMai multe fapte de

tâlharie, r`mase cu autorinecunoscu]i, au fost documentate de poli]i[tiiSec]iei 12, reu[indu-se identificarea [i prinderea autorilor.

Frapant` este vârsta autorilor, care nu dep`[e[te15 ani.

Oamenii legii aveau \nlucru trei tâlh`rii, comise pe 3decembrie 2015, 9 [i 27 mai

anul acesta, iar elementulcomun era c` victimele au fostatacate de ni[te copii. Informa]iile, pu]ine la num`r,nu i-au descurajat pe poli]i[ti,care, cu sprijinul altor colegidin structurile de ordine public` [i criminalistic`, auadunat dovezi ce au condus la identificarea autorilor [i lagradul de implicare alacestora \n faptele comise.

Pe 9 decembrie, judiciari[tii

i-au re]inut pe D.N, 15 ani [iN.M., 14 ani, care au fostacuza]i de urm`toarele fapte:pe 3 decembrie 2015, D.N., \mpreun` cu B.M. (ce avea 13ani când s-a comis fapta), ausmuls geanta unei femei de73 ani, \n apropierea unuibloc de pe o strad` din sectorul 3; pe 9 mai, \n parculIOR, P.L. (ce avea 13 ani cânds-a comis fapta) l-a lovit cu pumnul \n tâmpl` pe A.Neculai, 82 ani, iar când acesta s-a pr`bu[it la p`mânt,N.M. i-a smuls borseta (\n carese afla un telefon mobil) ce oavea pe um`r [i au fugit; pe27 mai, N.M. [i D.N. au atacatdou` tinere \n parcul Al.I Cuza,luând geanta uneia dintre ele.

Pe 10 decembrie,Judec`toria Sectorului 3 aemis, pe numele celor doi,mandate de arestare pentru30 de zile, pentru s`vâr[irea atrei infrac]iuni de tâlh`rie.

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

6

|n umbra nop]ii, cu geamantanelepline de cupru

Eliberat de curând din penitenciar, unb`rbat s-a \ntors la practicile ilegale care l-au dus \n spatele gratiilor [i anume furtuldin societ`]i comerciale. „Experien]`“ \n domeniu avea, dovad` fiind cazierul judiciaral acestuia. Poli]i[tii Sec]iei 9, \mpreun` cucolegii de la Direc]ia Opera]iuni Speciale

din IGPR, \l aveau pe acesta \n aten]ie,deoarece studiile [i situa]ia statistic` arat` o probabilitate mare de recidiv` a celor cesunt elibera]i din \nchisoare.

|n aceste condi]ii, poli]i[tii aveau informa]ii c` A. Lilian, 34 ani, este pe cales` comit` mai multe furturi \n sectorul 2,

Credit foto: Corbis.com


Peste 90 de poli]i[ti din Capital`,Maramure[ [i Constan]a au fost implica]i,miercuri, 7 decembrie, \ntr-o ac]iune ampl`de perchezi]ii (23 la num`r) [i m`suri judiciare, pentru documentarea [i aducerea\n fa]a justi]iei a unei grup`ri specializat` \ninfrac]iuni economice.

Poli]i[tii bucure[teni au cercetat activitateaeconomic` a dou` societ`]i comerciale care,\n perioada 2012-2013, au \nregistrat \n contabilitate achizi]ii fictive de la altesociet`]i, urm`rind s` se sustrag` de la plataTVA-ului [i a impozitului pe profit datorat bugetului de stat. Banii astfel rezulta]i erauretra[i din conturile societ`]ilor, sub aparen]aachit`rii contravalorii bunurilor achizi]ionate,\n realitate sumele ajungând \n buzunarelesuspec]ilor.

Oamenii legii au stabilit un prejudiciu de

aproximativ 5 milioane lei, iar suma total`,rulat` \n circuitul de sp`lare a banilor, seridic` la 9 milioane lei.

Cu ocazia perchezi]iilor, au fost conduse lapoli]ie 11 persoane. Totodat`, Parchetul depe lâng` Tribunalul Bucure[ti a dispus instituirea sechestrului asigurator pe bunurimobile \n valoare de 25.000 euro, de asemenea fiind indisponibilizat` [i suma de170.000 lei, descoperi]i cu ocaziaperchezi]iilor.

Pe 8 decembrie, Parchetul a dispusm`sura controlului judiciar timp de 60 zile,pentru E. Elena, 66 ani, T. Andreea, 35 ani, E. George, 35 ani, [i T. Mihai, 28 ani. Ace[tiasunt cerceta]i pentru s`vâr[irea infrac]iunilorde evaziune fiscal` [i sp`lare a banilor.

PPaaggiinnii rreeaalliizzaattee ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

{TIRI

ceea ce a condus la supravegherea acestuia \n seara de 3 decembrie. Trecusede miezul nop]ii, când judiciari[tii l-auobservat pe individ, \mpreun` cu al]i doib`rba]i (identifica]i ulterior \n persoanelelui A. Iulian, 45 ani, [i M. Nicolae, 31 ani),\n zona spitalului Fundeni. Cei trei au merspe jos pân` pe [oseaua Morarilor, \n dreptul unei firme de construc]ii, unde au\ncercat s` intre prin efrac]ie, dar au abandonat ac]iunea doarece s-a declan[atsistemul de alarm`.

Ace[tia au p`r`sit zona [i s-au f`cutnev`zu]i \ntr-o zon` cu vegeta]ie abundent`, de pe malul lacului Fundeni.Dup` aproximativ trei ore, A. Lilian a plecatdin aceast` zon` [i a intrat \n ParculMorarilor. Poli]i[tii au blocat toate ie[iriledin parc [i au a[teptat c` individul s` \[ifac` apari]ia.

|n jurul orei [ase diminea]a, A. Lilian ap`r`sit parcul, dar nu cu mâinile goale, cicu dou` geamantane voluminoase. |n acestmoment, poli]i[tii au decis s` intervin` [i

l-au oprit pe acesta, \nc`tu[ându-l. La controlul asupra bagajelor, au fost

descoperite mai multe ]evi din cupru, dar [ialte accesorii din cupru, precum [i sculeelectrice, folosite \n lucr`rile de instala]iisanitare (\n valoare de 20.000 lei).

Cercetarea \n zon` a condus [i la identificarea firmei de unde fuseser` furatematerialele, care, ulterior, au fost returnatede oamenii legii.

Din audierile [i cercet`rile ulterioare,poli]i[tii au descoperit c` firma p`gubit`,fusese „c`lcat`“ de ho]i [i cu o sear`\nainte, atunci disp`rând patru borma[ini [iun pickhammer. De asemenea, A. Lilian,\mpreun` cu M. Nicolae, sunt autorii unuialt furt, petrecut la \nceputul lunii noiembrie, tot \n sectorul 2. |n acest caz,ho]ii au plecat cu dou` borma[ini, douàparate de sudur` [i un flex, \n valoaretotal` de 25.000 lei.

Poli]i[tii continu` cercet`rile, cu A. Lilian\n spatele gratiilor, acuzat de infrac]iuneade furt calificat.

7

Val de perchezi]ii la adresele evazioni[tilor


RUTIER

Recomand`ri de sezonPoli]i[tii rutieri recomand`

tuturor participan]ilor la trafics` manifeste maximum depruden]` [i s` adapteze permanent viteza de rulare lacondi]iile de drum [i de trafic.Astfel, când carosabilul esteumed ori acoperit cu polei,ghea]`, z`pad` b`t`torit`,mâzg` sau drumul este dinpiatr` cubic`, trebuie s` se circule cu vitez` redus`.

Brigada Rutier` a Capitaleisolicit` [oferilor s` respecteprevederile legale [i s` nudep`[easc` ma[inile oprite lasemafor, s` nu opreasc` ori s`sta]ioneze neregulamentar [is` nu p`trund` în intersec]ie,chiar [i atunci când semnalulsemaforului permitedeplasarea, în cazul în care,din cauza aglomera]iei, nu opot traversa. Astfel, centrulintersec]iei va r`mâne liber, circula]ia pe direc]ia transversal` fiind posibil` \ncondi]ii normale.

Când temperaturile suntsc`zute, apare pericolul derapajului chiar [i atunci cândprecipita]iile lipsesc sau suntreduse cantitativ. Zonele undecarosabilul poate fi alunecossunt: splaiul râului Dâmbovi]a,arterele din zonele lacurilor [ipodurile peste acestea, arterelecu carosabil din piatr` cubic`,pantele [i rampele, pasajelerutiere.

Pentru a preîntâmpina producerea unor evenimenterutiere nedorite, recomand`mconduc`torilor de autovehicule:

s` reduc` viteza dedeplasare în zonele precizate,precum [i în apropierea trecerilor pentru pietoni, iar încondi]iile unui carosabilacoperit cu z`pad`, polei,ghea]` sau mâzg` s` circule cuo vitez` de 30km/h în localit`]i[i 50km/h în afara acestora;

s`-[i asigure o bun` vizibilitate cur`]ând parbrizul,luneta [i geamurile laterale;

s` asigure buna func]ionare a[terg`toarelor de parbriz [i asistemului de climatizare [idezaburire;

s` foloseasc` \n modcorect sistemul de iluminare-semnalizare, pentrua vedea [i a putea fi v`zu]i întrafic;

s` p`streze în mers o distan]` suficient de mare,pentru a putea opri în condi]iide siguran]`;

s` echipeze autovehiculul cu pneuri corespunz`toare;

s` nu frâneze sau s`vireze brusc [i s` utilizeze cuprec`dere frâna de motor.

Conduc`torii auto trebuie s`se intereseze de starea drumurilor de pe traseul pecare urmeaz` s`-l parcurg` [is`-[i preg`teasc` autovehicululpentru drum (plinul de combustibil, lopat`, sac cunisip, etc).

Pietonii au obliga]ia s` circule numai pe trotuare, traversarea str`zii s` o fac` pela locurile semnalizate [i marcate corespunz`tor, laculoarea verde a semaforului [inumai dup` ce sunt siguri cìnten]ia lor de traversare a fostobservat` de c`tre [oferi.

Prevederile legale în vigoareinterzic circula]ia autovehiculelor, f`r` ca acestea s` fie dotate cu anvelope de iarn`, pe

drumurile publice acoperite cuz`pad`, ghea]` sau polei,nef`când referire la o anumit`perioad` a anului.

Este sanc]ionat` conducerea autovehiculului pedrumurile publice acoperite cuz`pad`, ghea]` sau polei f`r`ca acesta s` fie dotat cu anvelope de iarn`, iar în cazulautovehiculului de transportmarf` cu o mas` total`maxim` autorizat` mai marede 3,5 tone [i al autovehiculului de transportpersoane cu mai mult de 9locuri pe scaune, inclusiv cel alconduc`torului auto, f`r` caacestea s` fie echipate cuanvelope de iarn` pe ro]ileaxei/axelor de trac]iune sauf`r` a avea montate pe acestero]i lan]uri sau alte echipamente antiderapanteomologate.

Amenda pentru faptamen]ionat` este prev`zut` înclasa a IV-a de sanc]iuni (de la9 la 20 puncte-amend`), iarsanc]iunea contraven]ionalèste înso]it` [i de m`surare]inerii certificatului de înmatriculare.

Poli]i[tii rutieri recomand`tuturor participan]ilor la trafics` respecte cu stricte]e semnifica]ia indicatoarelor [i sùrmeze întocmai îndrum`rileagen]ilor de circula]ie!

BBrriiggaaddaa RRuuttiieerr`̀

8


TRADI}II

9

Pentru noi, românii, colindele au o valoarenepre]uit`. Prin originea lor, ele reprezint` unadin cele mai vechi forme de manifestare a „folclorului religios românesc“. Ele formeaz` untot unitar, al`turi de doine, balade [i cântecede vitejie, p`strând unele dintre cele maiarhaice realiz`ri poetice.

O form` de colind întâlnim înc` din perioada Imperiului Roman. Atunci, în timpuls`rb`torii „Saturnalia“, care avea loc între 17 [i23 decembrie, doi copii porneau în zorii zilei,oprindu-se din cas` în cas`, cu ramuri dem`slin [i sare. La fiecare locuin]` f`ceauurm`toarea urare: „Gaudium et laetitia sit inhac domo; tot filii, tot porcelli, tot agni“(Veselie [i bucurie s` fie în aceast` cas`; câ]icopii atâ]ia purcei, atâ]ia miei). SimionMangiuca explica: „originea colindei romane nupoate fi altceva decât un cult de Soare ...Colinda este un zeu de Soare, care umbl` jurîmprejur prin zodiac [i în a c`rui onoare se colindeaz` în solsti]iul de iarn`, în 25 decembrie, deoarece p`gânii au serbat atunciDies Natalis Solis Invieti“.

Denumirea de „Colind“ deriv` din cuvântullatin „Calendae“, care se traduce ianuarie.Aceast` form` este asem`n`toare la francezi -chalendes; la albanezi - kolendre [i la slavii orientali - koleadka. În mitologia slav`, kaleadareprezint` „divinitatea folcloric` agrar`“, care cutimpul a devenit un simbol al colindelor deCr`ciun (Victor Kernbrach). Ivan Evseev spunea

despre colindat c` „este un ritual str`vechi, cufunc]ionalitatea magico-simbolic` foarte complex`: augural`, de stimulare a fertilit`]iisolului [i fecundit`]ii oamenilor, de ini]iere atinerilor, o manifestare artistic` sincretic`, oîmbinare a textului cântat cu recitative, muzicìnstrumental`, gestic` etc. cu caracter propriufiec`rei zone folclorice în parte“.

Exist` o interferen]` între elementul profan,ancestral [i elementul religios. Colindele, însimplitatea lor, reprezint` glasul SfinteiEvanghelii, transmis prin glasurile colind`torilor.De-a lungul timpului, ele au circulat pe caleoral`, fiind consemnate în scris mult mai târziu.Unele texte din „Psaltirea în versuri“ a luiDosoftei au devenit colinde.

Toate colindele au în centrul lor PersoanaMântuitorului. Din ele se r`sfrâng înv`]`turilecre[tine despre p`catul str`mo[esc, Întruparea[i Na[terea Fiului [i de asemenea este cinstit`Maica Domnului. În colinde, PreasfântaN`sc`toare de Dumnezeu este prezentat` camijlocitoare [i rug`toare pentru noi oamenii.„Tat`l“ Însu[i, coboar` din cer s` binecuvântezelumea: „De-auzi gazd` ori n-auzi/Toaca-n cer [islujba-n rai,/Toaca-n cer cum o b`tea,/Slujba-ncer cum o f`cea,/ Dumnezeu cumcuvânta/Maica Sfânt` se ruga./ {i s` stai s` totprive[ti / Cum f`cea slujbe cere[ti/Îngerii]inând stâlpari/Cântau sfintele cânt`ri“.

Pentru români colindele au avut [i rolul de aap`ra credin]a ortodox`, fiind un mijloc

Colindul


popular eficient. Exist` documente carem`rturisesc despre românii din Transilvania,care preferau s` cânte colindele înv`]ate dinstr`buni, în locul celor impuse de strìni.

Primii colind`tori au fost p`storii care auvenit la pe[tera în care S-a n`scut PrunculIisus. Astfel, ei au fost primii vestitori ai minunii Întrup`rii. Asemeni p`storilor,colind`torii vestesc [i ei minunea: Dumnezeua venit printre noi „S` se nasc` [i s` creasc`,s` ne mântuiasc`!“, încredin]a]i fiind totodat`c` sunt solii unei lumi mai bune.

Cu colindatul umbl` atât copiii [i fl`cìi, dar[i b`rba]i în toat` firea. Sunt sate undediminea]a colind` copiii, pân` la asfin]it fl`cìi,iar seara b`rba]ii. Traistele lor sunt f`cute manual [i adesea pline de petice. În ele voraduna covrigi, nuci [i mere pe care gospodariicolinda]i le vor d`rui în aceast` sear`.

În noaptea de Ajun, por]ile caselor suntl`sate deschise, colind`torii putând s` intre îngospod`rii [i s` cânte la ferestre. Numai înunele târguri e necesar s` se cear` voie de la

gazd`. Colindele se fac în seara din AjunulCr`ciunului, pentru c` numai aceast` searèste considerat` „seara colindelor“. Sunt zoneunde se umbl` cu colindul [i în seara deSfântul Vasile, dar aceste colinde sunt cântatede regul` de copii mici sau s`rmani.

În Bucovina, se spune c` Dumnezeu a l`satcolindele pentru ca, în fiecare an de Cr`ciun,numele Sù s` ajung` la urechile oamenilorpentru a-i abate de la cele rele. Iar atunci cândnu se vor mai auzi colinde, lumea va înc`peape mâinile diavolilor.

Pe 25 decembrie, fiecare cre[tin îl a[teapt`pe Hristos Domnul, asemenea str`mo[ilorno[tri, retrìnd, astfel, bucuria celor care aufost martori ai Na[terii Sale.

„Scula]i gazde, nu dormi]i,C` v` vin colind`tori,Pe la u[i, pe la cetori,

Nu v-aducem nici un rù,F`r pe Bunul Dumnezeu,

Mititel [i-nf`[`]el“.

TRADI}II

10

Supersti]ii, farmece [i vr`jiConform Dic]ionarului

explicativ al limbii românesupersti]ia este o „prejudecat`care decurge din credin]a înspirite bune [i rele, în farmece[i vr`ji, în semne prevestitoare,în numere fatidice sau în alter`m`[i]e ale animismului sauale magiei“.

O form` de credin]`p`gân` r`zb`tând timpul, sau

o modalitate folcloric` de ap`stra specificul na]ional.

Oricum ar fi, supersti]iile auinfluen]` asupra noastr`, noil`sându-ne adesea purta]i deaceste credin]e primare.

În folclorul românesc g`simtradi]ii, supersti]ii, datini careînso]esc marile s`rb`toricre[tine. Astfel, în lunaoctombrie, în afar` de

S`rb`toarea CuvioaseiParascheva, s`rb`torim [i doimari sfin]i - Sfântul DimitrieIzvorâtorul de Mir (26octombrie) [i Sfântul DimitrieBasarabov (27 octombrie),când, în satele române[ti, sunt serba]i, în ajun de SfântulDumitru, „Mo[ii lui SfântulDumitru“ sau „Mo[ii de brânz`[i lapte“.

În noaptea de 25 spre 26octombrie este ridicat „focullui Sumedru“, la lumina c`ruiafemeile împart nuci, mere,struguri [i vin [i peste carecopiii trebuie s` sar` pentru acre[te s`n`to[i. T`ciunii carer`mân dup` stingerea foculuisunt arunca]i pe câmp [i înlivezi pentru roade bogate înanul urm`tor. Se mai spune c`în aceast` noapte c`ldura intr`în p`mânt l`sând loc frigului.

În Dobrogea exist` obiceiul c` fl`cìi aduna]i în


cete, s` porneasc` pe uli]ecântând din fluiere. Unul dintineri, îmbr`cat în femeie, vastrânge bani de la s`tenii carevor s` fie feri]i de boli [i dev`t`m`ri trupe[ti.

Dac` în aceste zile vremea va fi aspr` ]`ranii credc` iarna va fi blând` iar dac`va fi vreme bun`, toamna vafi lung` [i frumoas`. De va filun` plin` [i cerul senin, iarnava fi u[oar`, iar dac` va fi înnorat va veni o iarn` lung`cu z`pezi grele.

De Sfin]ii Arhangheli Mihail[i Gavriil, în unele zone dinTransilvania se coace „turtaare]ilor“ (berbecii desp`r]i]ide oi), care apoi este aruncat` în mijlocul oilor.Dac` turta va c`dea cu fa]a însus, oile vor avea miei mul]i[i vor fi s`n`toase, iar de vac`dea cu fa]a în jos vor finecazuri cu turma. În aceast`zi nu ai voie s` lucrezi, ca s`nu te chinui în ceasul mor]ii.

O alt` mare s`rb`toare cutradi]ii mo[tenite din timpuldacilor este Sfântul Andrei. Înnoaptea premerg`toares`rb`torii, numit` „noaptealupului“, când se zice c` sfântul împarte hran` lupilor,se crede c` umbl` strigoii.Este considerat` una dintrecele mai importante nop]i depeste an în care se pot facevr`ji [i farmece. Oamenii seung cu usturoi [i atârn` funiicu aceste plante la tocurileu[ilor.

O datin` iubit` [i respectat` la sate este cea deMo[ Ajun când în apa pentrusp`lat pe fa]` gospodinelepun nuci, ca membrii familieis` fie s`n`to[i tot anul. Acum,nucile [i merele colind`torilorse descânt` pentru a fi defolos femeilor care nu potavea copii.

De Sfântul Vasile, fetele dela sate pun busuioc la ghizdurile fântânilor, pentru aafla dac` se vor m`ritacurând. A doua zi, dac`busuiocul va fi g`sit cu promoroac` înseamn` c` alesul va ap`rea degrab`.

În luna lui Gerar se fac prevestiri legate de vreme.Dac` aceast` lun` nu estegeroas`, sigur vor fi februarie [i martie.

Datina „Filipilor de iarn`“]ine trei zile, din 29 în 31 ianuarie [i este o s`rb`toare alupilor. Este ]inut` cu sfin]eniemai ales de ciobani.

Gospodinele spal` rufeledoar cu ap` clocotit`, pentrua op`ri gura lupului. }`raniiprivesc luna, care cu cât va fimai plin`, cu atât anul va fimai rodnic.

Alt` tradi]ie pomene[te deBaba Dochia, s`rb`torit` din1 pân` pe 8 martie. Sespune c` zilele Babei suntcapricioase [i în[el`toare, precum caracterul acesteia.

Exist` obiceiul de a-]i alegeo „bab`“ (o zi din aceast`perioad`), care î]i preveste[tecum va fi anul pentru tine,c`ci el va sem`na întocmai cuziua pe care ]i-ai ales-o drept„bab`“.

Pe 9 martie, de ziuaSfin]ilor 40 de mucenicipor]ile Raiului se deschid, dar[i mormintele. Gospodineleîmpart col`cei cu miere [inuc`, iar b`rba]ii pot consuma pân` la 40 depahare cu vin în memoria„sfin]i[orilor“.

Ziua de „Blagove[tenie“(25 martie) este o zi închinat` Maicii Domnului -Buna Vestire. În aceast` zi,pescarii nu au voie s` aruncem`m`lig` în ap` saugospodinele s` pun` ou` subclo[c`. În schimb, se va a[ezape pragul casei pâine [i ap`pentru hrana îngerilor care nevor veghea tot anul.

Tradi]iile [i supersti]iiledescoperite în sateleromâne[ti par pentruneini]ia]i amuzante, primitive, desuete. Ele fac,îns`, parte din vie]ile mo[ilor[i str`mo[ilor. În ele fream`tìstoria de s`rb`toare a unuineam care a [tiut s` dìnuieprin vremuri, p`strându-[ibog`]iile spirituale înc`rcatede bucurie [i dinamism.

PPaaggiinnii rreeaalliizzaattee ddee AAddrriiaannaa CCOOJJOOCCAARRUU

TRADI}II

11

Bunica [i ho]ul mascat

Pentru o clip`, Vestul S`lbatic s-a mutat la Keene

Township, Ohio. Acolo locuie[te Dna PatriciaMathias, în vârst` de 63 ani. În ziua când s-au întâmplat toate se împlinea o lun` de lamoartea so]ului ei. Nu voise îns`, s`-[ip`r`seasc` vechea ei cas` [i s` se mute cucopiii. Fiul sù îi d`duse, totu[i, un pistol [i oînv`]ase cum s`-l foloseasc` - „nu po]i trì singur` [i f`r` nici o ap`rare“, îi spusese el,de[i avea prea pu]in` lini[te c` mama sa s-ar fiputut ap`ra singur`... Maiales c` avusese nu de multun accident de ma[in` [i„era plin` de tije“ de lacoaps` pân` la laba piciorului.

{i, iat` c` în diminea]aurm`toare, bunica Patriciaeste trezit` de un zgomotneobi[nuit care venea dinpivni]`. Î[i ia pistolul [i setâr`[te literalmente pe sc`ri(nu se putea obi[nui s`recurg` la un baston).Stupoare: se treze[te în fa]a unui mascat care]inea un pistol îndreptat spre ea! Trag amândoideodat`. Un glonte îi trece [uierând pe la ureche. Speriat`, se târ`[te cum poate înapoipe sc`ri în cas`. Încearc` s` telefoneze lapoli]ie - liniile telefonice fuseser` îns` tìate.Fuge cum poate spre u[a de la intrare, încercând s` ajung` la vecini. Aude, îns`, pa[iiho]ului. Era înc` întuneric bezn` [i nu vedeanimic. Aude îns` o nou` împu[c`tur`. Atunciînchide ochi, întinde bra]ul [i trage înnebunit`,f`r` s` se opreasc`. „{tiam c` am zece cartu[eîn înc`rc`tor. Am tras pân` nu a mai r`masnici unul“. Aude doar ni[te pa[i care seîndep`rtau, apoi lini[te. Reu[e[te s` ajung` lavecini [i alerteaz` familia [i poli]ia.

Când ajung amândoi la fa]a locului, totul seterminase. Ho]ul a fost g`sit dup` opt zile.Mort, într-un [an] nu departe de cas`. Cât`putere mai avusese în el s` mearg`. „A fost

identificat dup` gloan]ele g`site în el ca fiindomul în care a tras dna Mathias“ - a declarat[eriful. „A fost autoap`rare“, a declarat bunicaPatricia, nu f`r` s` adauge c` îi pare foarte rùc` l-a omorât pe intrusul mascat...

La 92 de ani, o b`bu]` împu[c` un bandit ce voia s` o jefuiasc`

Doamna Bessie Smith din Chicago, a atinsvenerabila vârst` de 92 ani [i nu s-a maimi[cat din scaunul ei rulant din 1973, dar astanu a împiedicat-o s` împu[te f`r` avertismentun ho] care a intrat prin efrac]ie în casa ei.

Jefuitorul, un adolescent în vârst` de 17 ani,a p`truns noaptea în locuin]a doamnei Bessie,

[i i-a cerut banii, amenin]ând-o pe b`trân`cu un cu]it. V`zând c`femeia o ]ine pe a ei [irepet` mereu c` este s`rac`[i nu are nici un ban,tân`rul a luat o sticl` dewhisky din bar [i a începuts` bea.

Dup` ce s-a ame]it bine,plin de veselie, banditul aînceput s` cânte [i s`plimbe din camer` încamer` fotoliul rulant unde

st`tea femeia, cerându-i s` scoat` banii de laciorap [i amenin]ând-o mereu c` o va aruncape fereastr`, dac` ea mai întârzie mult.

B`trâna a profitat de un moment în careaten]ia tân`rului era îndreptat` spre sticl` [i ascos din sertarul unei comode un pistol de calibrul 45. A ochit apoi cu grij`, ]intind dreptîn capul tân`rului. Poli]ia a arestat-o peb`trâna doamn`, dar tribunalul a dat verdictulde nevinov`]ie, motivând aceasta prin faptul cìndividul putea deveni [i mai periculos, dup`ce consumase aproape jum`tate de litru dewhisky.

Paznicul vigilent

Pe strada Valleranello nr. 111, din Como(Italia), s-a deschis un [antier, în care tot ce sepoate fura se reduce la câ]iva saci de ciment [ila uneltele zidarilor. În mod normal, nimeni

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --

Convins c` [i în acea sear` vecinul lui adusese încas`rile acas`, s-a gândit s` p`trund` în locuin]a acestuia,

s` ia banii [i s` p`r`seasc`localitatea.

” ”


PREVENIRE

14

n-ar fi riscat s` fie prins furând acele lucruri demic` valoare. Îns` Bruno Schintu (52 ani) erade alt` p`rere. Împreun` cu un prieten, el aîncercat s` le fure [i a fost v`zut de paznicul[antierului, Nicola Nizi (39 ani).

Pe 8 aprilie 1996, în jurul orei 23.00,paznicul a auzit ni[te zgomote suspecte. Fiindconvins c` umbrele pe care le z`rea în întuneric erau ale unor oameni care veniser`cu inten]ia de a fura, [i-a luat pu[ca devân`toare [i a tras în direc]ia lor. Unul dintreei, Bruno Schintu, un individ cu numeroaseantecedente penale, a fost grav r`nit. Înmomentul în care s-a pr`bu[it, i-a c`zut dinmân` un [peraclu, pe care îl folosise pentru afor]a încuietoarea intr`rii. Cel`lalt b`rbat afugit.

A fost împu[cat în timp ce încerca s`-[i jefuiasc` vecinul!

Rossano Bertucelli (24 ani) din localitateaLucea (Italia) era lini[tit [i muncitor, lucru pentru care se f`cuse iubit [i apreciat de prieteni [i de colegii de munc`. Lucra la o fabric` de subansamble pentru telecomunica]ii[i câ[tiga destul de bine. De aceea, tat`l lui afost surprins când Rossano i-a comunicatdecizia lui de a demisiona. „Nu mai vreau s`lucrez acolo! E mult zgomot, iar tura de noaptee insuportabil`!“

Tân`rul credea c` î[i va g`si curând un altloc de munc`, dar n-a fost a[a. V`zându-sef`r` nici un rost, Rossano a c`zut prad` uneiputernice depresii nervoase. {i-a p`r`sit prietenii [i s-a retras în camera lui, refuzândorice contact cu familia.

În seara de 17 octombrie 1994, lui Rossanoi-a încol]it în minte ideea de a jefui casa vecinului sù, Gabriele Ber Nardini (54 ani),proprietarul unor concesiuni ale firmelor deautomobile „Lancia“ [i „Nissan“. În acea sear`,Bernardini avea asupra lui 20 milioane de lire,bani proveni]i din încas`ri, pe care urma s`-idepun` la banc` a doua zi. Rossano îl vizitauneori pe Bernardini [i ajunsese s` cunoascòbiceiurile casei.

Convins c` [i în acea sear` vecinul lui adusese încas`rile acas`, s-a gândit s`p`trund` în locuin]a acestuia, s` ia banii [i s`p`r`seasc` localitatea. {i-a tras un ciorap pecap [i a s`rit gardul în gr`dina lui Bernardini.Dar acesta, chinuit de insomnie, a v`zut siluetaho]ului în gr`din`. {i-a luat pistolul [i, prin fereastra deschis`, a tras câteva focuri îndirec]ia lui. Rossano s-a întors [i a f`cut câ]ivapa[i c`tre poart`, dar s-a pr`bu[it la p`mântf`r` via]`.

„Când poli]i[tii i-au scos ciorapul de pefigur`, am crezut c` le[in!“, a m`rturisitGabriele Bernardini. „Nu mi-a[ fi închipuit c`Rossano m-ar fi putut determina vreodat` s`-lîmpu[c“.

Inten]ionând s` jefuiasc` o cas`,ho]ul a fost împu[cat de un copil

În ziua de 13 iulie 1994, Jarrod Barnes (13 ani) [i cei trei fra]i mai mici erau singuri încasa lor din Arglington (SUA), când un individînarmat cu un cu]it [i un [peraclu a încercat s`for]eze u[a. Jarrod [i fratele lui, în vârst` de 12ani, au blocat u[a, iar ceilal]i doi fra]i, de 9,respectiv 7 ani, s-au încuiat în baie. Jarrod aluat pistolul tat`lui sù [i a ]intit u[a. Glon]ul animerit în pieptul ho]ului, care a murit pe loc.„Noi l-am înv`]at unde s` ]inteasc` dac`încearc` cineva s` intre în cas`“, a declaratGary Barnes, tat`l copilului. „A f`cut exact ceeace l-am înv`]at!“

Judec`torul Attomey David Moss a clasatcazul cu men]iunea „legitim` ap`rare“, dar arecomandat p`rin]ilor s` nu mai ]in` pistolul laîndemâna copiilor.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Decembrie15


Bucure[tii acestor ani '40sunt domina]i de r`zboi, deinfrac]ionalitate, anomie, nesiguran]` public`, de aspectece ]in de rea[ezarea pe noitemeiuri a unei societ`]i care-[icaut` drumul dictat de fapt decomuni[ti, mai mult strìnidecât autohtoni. }ara se aflasub ocupa]ie [i din nefericirea[a va r`mane pân` \n 1958,dup` ce marile puteri occidentale ne-au abandonat \nbra]ele ursului sovietic. |n acesttablou evident sumbru, poli]i[tiiCapitalei \ncercau [i ei s`-[ifac` treaba, cu mijloace maimult sau mai pu]in ortodoxe.

Chiar cu guvern \n totalitate comunist, \n 1945\nc` mai aveam pe tron unrege [i existau oameni politici,\n ]ar` [i \n exil, caren`d`jduiau \ntr-o \ntors`tur` alucrurilor. Suveranul nu va mair`mâne mult [i va da bir cufugi]ii, iar oamenii politici verticali vor fi vâna]i inclusiv dec`tre poli]ie [i vor \nfundapu[c`riile.

|n vederea manifesta]iei desimpatie, prilejuit` de ziua onomastic` a regelui Mihai(Sfin]ii Arhangheli Mihail [iGavriil, 8 noiembrie 1945),ini]iatorii - partidele istorice,Partidul Na]ional Liberal(Br`tianu) [i Na]ional }`r`nesc(Maniu) - s-au adresat ministrului de Interne, TeohariGeorgescu, cu o cerere. Acesta

a oferit P.N.}. diverse s`li, planul fiind acela de a risipioamenii [i de a nu le permiteie[irea pe str`zile Capitalei,\ntrucât noul regim, neavândsus]inere popular`, \nc` setemea de o r`sturnare asitua]iei. De asemenea, \nc` dela 7 noiembrie, D.G.P. a transmis un ordin tuturorunit`]ilor din ]ar` prin carec`l`torii trebuiau legitima]i [i

\mpiedica]i s` ajung` laBucure[ti.

For]ele amplasate \n Pia]aPalatului Regal erau cele dinBatalionul „Ordine [i Paz`“,unitate special` a M.Af.I., de laCorpul Gardienilor Publici,Prefectura Poli]iei Capitalei,precum [i dezertori, comuni[ti[i alte scursuri din cunoscutadivizie „Tudor Vladimirescu“.Conduc`torii represiunii: mr. D.Wolski, cpt. Bosiceanu, lt. }\rlea,lt. Tomovici, lt. Spineanu, lt.Marius Popa, slt. Pùnescu, plt.Grama [.a. Din parteaPrefecturii Poli]iei Capitalei,colonelul Teodor Petruc este

cel care conduce m`surilediversioniste [i represive.

|nc` din primele ore aledimine]ii se adun` oameni decondi]ie diferit`, elevi, studen]i,func]ionari, militari, muncitori,nu numai bucure[teni. F`r` aexista provoc`ri [i f`r` a avea caracter de partid, pân` la orele10.00 nu se \nregistreaz` confrunt`ri. La un moment dat,\[i fac \ns` apari]ia camioaneledin timp preg`tite, pline cumuncitori deghiza]i [i agen]iprovocatori. Sunt de la C.F.R.,P.T.T., Distribu]ia, c`rora li seal`tur` nelipsi]ii agen]i sovietici[i vin din str. Wilson, sediulConfedera]iei Generale aMuncii. Provocarea - injurii,insulte, scuipat, lovituri - vinetot de la camioane, cei de aici\ncercând s`-i disperseze pemanifestan]i, \n special cei dinzona statuii regelui Carol I. Ungrup de manifestan]i pa[nicidin apropierea cl`dirii M.Af.I.este \nconjurat de poli]i[ti,\mpins \n curtea institu]iei,sechestrat, b`tut-m`r. De la ferestrele ministerului s-a tras\n mul]ime.

Au loc numeroase alterca]ii.Dup` unele surse, se \nregistreaz` 11 mor]i. 413 manifestan]i au fost aresta]i, iar unele camioanesunt incendiate chiar de comuni[ti, pentru a oferimotivul interven]iei \n for]`.Nimic de zis, am mai avutsitua]ii similare, chiar dup`1989.

A[a dup` cum informareprezentantul SUA \n România,Roy M. Melbourne, „\nc` dinzori, numeroasele deta[amentede poli]i[ti [i solda]i, de obicei\n grupuri de câte patru, patrulau prin Pia]a Palatului(Regal, n.n.)“.

Aflat la Athene Palace, americanul a v`zut c`, cu pu]in

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Reprimarea manifesta]iei anticomuniste din Bucure[ti

(8 noiembrie 1945)

Florin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~


...]`r`ni[tii lui Maniusolicit` ca „administra]ia,

poli]ia [i organeleSecurit`]ii de stat

s` fie neutre“.

” ”

16

\nainte de prânz, dinsprecl`direa M.Af.I. „s-au tras puternice rafale de arm`“. {i dup` prânz a continuat s` setrag` din sediul M.Af.I., pentru adispersa mul]imea care demonstra pentru rege, pentru Patrie [i pentrudemocra]ie, pentru americani,pentru c`derea guvernuluiGroza.

|n telegrama generaluluiSusaikov c`tre Stalin semen]ioneaz` nici mai mult nicimai pu]in decât c` demonstran]ii („opera luiManiu-Br`tianu“), au tras focuride provocare \n aer, c` poli]ia[i jandarmeria a \nconjuratpia]a, dar a permis oamenilors` p`r`seasc` zona, c`mul]imea a atacat camioanelecu „muncitori“, c` o persoan` afost ucis` cu un foc de pistol„dar nu datorit` focurilor dearm` ale poli]iei (…) poli]ia nueste dotat` cu pistoale“, ci trasde la fereastra unei case.

Mai raporta c` ]`r`ni[tii luiManiu solicit` ca administra]ia,poli]ia [i organele Securit`]ii destat s` fie neutre“.

La 10 noiembrie, \n cadrul\ntrunirii Consiliului F.N.D.,Vasile (Laszlo) Luka a precizat c` evenimentele suntopera reac]iunii, fiind vorba deacte teroriste, anarhice, derebeliune armat`. Luka, fostinformator al Siguran]ei, dup`ce d`dea cifra de 9 mor]i, erafoarte categoric cerând ca „celpu]in 25% dintre func]ionari ar trebui da]i afar` prin epurare,ca elemente fasciste,reac]ionare“, iar Gheorghiu-Dejamintea c` Teohari Georgescu„spunea c` st`pâne[te situa]ia“,dar „el trebuie s` aib` cel pu]in60-70.000 oameni la dispozi]ialui“.

AAllcc`̀ttuuiirreeaa DDiirreecc]]iiuunniiii GGeenneerraalleeaa PPoollii]]iieeii -- 44 ffeebbrruuaarriiee 11994477

Poli]ia \[i trìa ultimii doi anidin tumultoasa-i istorie. O alt` institu]ie - Mili]iaPopular` - se preg`tea s`-i ialocul. Pân` atunci, iat` structura D.G.P. (I.G.P.R. deast`zi), la \nceputul anului1947, \n prag de a fi botezat`„Mili]ia Popular`“, a[a cum afost \ntocmit` de inspectorulgeneral de poli]ie DimitrieMântulescu:

Directorul General;Subdirectorul General(subdirector general, deta[at laPoli]ia Regional`, iar la D.G.P.func]ioneaz` doi inspectorigenerali de poli]ie, cu delega]iede subdirector general).

I) SERVICII CENTRALE ALED.G.P.

- Direc]iunea I - Poli]iaAdministrativ`: Serviciul Poli]ieiAdministrative (Biroul Poli]ieiAdministrative, Biroul CazierAuto, Biroul Cazier PermiseArme, Registratura [i Arhiva);Serviciul Poli]iei de Frontier` [ial Pa[apoartelor (BiroulPa[apoarte, Biroul Poli]iei deFrontier`, Registratura [iArhiva); Serviciul de Control alStrìnilor (Biroul Recens`mânt,Biroul Strìni, Biroul Apatrizi,Registratura [i Arhiva);

- Direc]iunea II - Poli]iaJudiciar`: Serviciul Poli]ieiJudiciare (Biroul Poli]ieiJudiciare [i Urm`riri, BrigadaMobil`, Registratura [i Arhiva,Biroul Urm`ririlorInterna]ionale); Serviciul Poli]ieiTehnice (Biroul Cazier [iStatistici, Laboratorul Poli]ieiTehnice); Brigada Mobil`;

- Direc]iunea III - Poli]ia deSiguran]`, Serviciul I Secretariat(Biroul Coresponden]`, Biroul

Cifru, Biroul Cercet`ri, BiroulCaziere Fi[e IdentificareRegistratura [i Arhiva); ServiciulII Informa]ii (Birourile 1-6);Serviciul (Oficiul) deRadiotransmisiune (Secretariat,Sta]iunea 1-2, Atelierul);

- Direc]iunea IV - Personalul[i Contabilitatea, compus dinServiciul Personalului (Sec]iaPersonalului - Biroul Eviden]`Personal, Biroul MONT,Registratura [i Arhiva; Sec]iaCazier - Biroul State Serviciu,Biroul Carnete, BiroulPensionari; Sec]ia Control [iM`suri Disciplinare, BiroulAnchete Disciplinare, BiroulControl [i Inspec]ie, BiroulComisia Disciplinar`); ServiciulContabilit`]ii (sec]ia SalariiGenerale - Biroul Ordonan]e [iSalarii, Biroul Diverse Personal;Sec]ia Salarii Exterioare - BiroulOrdonan]e [i Salarii, BiroulSechestrelor; Sec]ia Cheltuielide Materiale - Biroul Casieriei,Biroul Materiale, Biroul Chiriilor,Biroul Patrimoniu, BiroulDepozit de Legalizare, BiroulArhivei); Cabinetul Medical;Intenden]a; Autogarajele(Sec]ia Auto), Biroul referen]i.

II) SERVICII EXTERIOAREALE D.G.P.

|n ceea ce prive[te provincia, existau InspectorateRegionale de Poli]ie la Bra[ov,Bucure[ti, Cluj, Constan]a,Craiova, Chi[inù, Cernù]i,Gala]i, Ia[i, Oradea, Pite[ti,Sibiu, Suceava, Timi[oara, chesturi de poli]ie la Brìla,Constan]a, Foc[ani, Gala]i,Ploie[ti, Turnu M`gurele, Tulcea[i poli]ii la Bazargic, Buzù,C`l`ra[i, Câmpu Lung, Giurgiu,Pite[ti, Râmnicu S`rat, Silistra [iTârgovi[te.

ISTORIA LA ROTATIV~


-- ssffâârr[[iitt --

17

VULNERABILIT~}I


Noul flagel al lumii - cyber terorismulLa sfâr[itul anului 2001, Marina Regal`

Britanic` a reunit, pentru exerci]ii în GolfulPersic, cea mai mare for]` de nave de r`zboide la R`zboiul din Insulele Falklands din 1982.For]ele includeau o baz` a avia]iei, 2distrug`toare, 4 fregate, 2 submarine nucleare,2 nave amfibie, 5 dragoare [i 11 nave de rezerv`. Avia]ia mobilizat` includea 15 aeronave Harrier [i 25 de elicoptere.Aproximativ 8500 de marinari erau implica]i.

Ceea ce a f`cut acest exerci]iu cu adev`ratdiferit, a fost utilizarea intens` a internetului.Fiecare nav` avea propriul intranet (o structur`de re]ea, ce poate opera f`r` acces la nimic dinafara navei), dar [i conexiuni criptate la internet între nave. |n loc s` foloseasc` radioulpentru comunicare, s-a folosit foarte mult chatul. Dar, spre deosebire de un chat roompublic, Marina a folosit obi[nuita „disciplin` anetului“ (care precede internetul de mai binede jum`tate de secol), astfel încât mesajeleimportante s` nu fie pierdute în discu]ii.

O unitate de comando a navelor are nevoiede foarte mult` comunicare între nave, pentrua ]ine opera]iunea în desf`[urare. Mare parte aacestor lucruri nu apare în filmele despreopera]iuni navale, pentru c` ele nu înseamn`de fapt nimic pentru public. Este vorba despremulte materiale tehnice, dintre care cea maimare parte este formulat` în jargon. Cele maimulte nu trebuie trimise în mare grab`, a[a c`marinarii din fiecare nav` au destul timp la dispozi]ie pentru a tasta mesajele pe chat. Acest lucru ofer` avantajul înregistr`rii detaliilor: cine ce a zis [i când (aceste spa]iisecretizate de chat salveaz` toate convorbirileîntr-un fi[ier [i pentru fiecare mesaj al fiec`rei

persoane este afi[at` ora la care a fost trimis). Radioul este înc` disponibil pentru mesajele

urgente. De fapt, radioul este chiar mai liberpentru mesajele urgente, întrucât majoritateaacestor mesaje sunt acum tastate. Dac` unmarinar aude c` sose[te un mesaj prin radio,[tie c` este foarte important [i nu doar cevaadministrativ de genul „apropie-te cu 3 kilometri [i redu viteza la 15 noduri“. Mai mult,odat` ce sunt rezolvate toate problemele, po]ifolosi cu u[urin]` transmisia de alte date digitale, precum h`r]i [i informa]ii desprefor]ele inamice. |n plus, internetul este otehnologie de comunica]ii valoroas` pentru càproape fiec`rui recrut îi este deja familiar. Esteieftin, securitatea este destul de bun` (de[imajoritatea utilizatorilor civili nu î[i fac probleme în acest sens) [i este foarte flexibil.De obicei, navele sunt la destul de mare distan]` de inamic, pentru a face dificil`bruierea sau spargerea traficului pe internet dela o nav` la alta.

Ideea de a folosi internetul pe câmpul delupt` a prins contur chiar înainte de existen]ainternetului. Când au fost date în folosin]` telefoanele [i radioul, în timpul Primului R`zboiMondial (1914-1918), militarii mai grijulii auobservat cum aceste noi aparaturi electronicepermit informa]iei s` traverseze mult mairepede haosul de pe câmpul de lupt` modern.Dar toate astea erau în stadiul de teorie, pentruc` liniile telefonice erau deseori întrerupte pecâmpurile de lupt` din Primul R`zboi Mondial,iar radiourile de atunci nu erau foarte portabile.Dar, pân` la începerea celui de-al DoileaR`zboi Mondial (1939-1945), ap`ruser` destulde multe radiouri portabile. Chiar [i înainte, înanii '30, ofi]erii artileriei americane au g`sit omodalitate de a ob]ine printr-un radio sau telefon mesaje de oriunde, pe o distan]` demai multe mile de-a lungul liniei de front, de lacineva care dorea deschiderea focului asupraunei ]inte a[a încât, în mai pu]in de o or`, sutede arme de artilerie s` loveasc` acea ]int`.

Aceast` minune a anilor '40 a b`gat spaimaîn germani, dar era nevoie de mult` munc`. Nu existau computere care s` fac` toate calculele necesare, iar persoana din fa]` puteaface o gre[eal` fatal` atunci când raportapozi]ia ]intei.

18


VULNERABILIT~}I


Mergem cu pa[i repezi spre 2001 [idealurile aride din nordul Afganistanului.Trupele au radiouri mai bune [i alte dispozitiveelectronice, pentru eviden]ierea loca]iei ]intelor.Alia]ii no[tri afgani sunt amu]i]i de modul încare americanii pot vorbi la un radio, apas`câteva butoane [i apoi, în numai câtevaminute, culmea de la aproape o mil` dep`rtaredispare cu un vuiet [i un nor de praf. Inamicula fost acolo, dar nu mai este. Numai dac` nuiei în calcul p`r]ile corpului uman împr`[tiateîntr-un crater larg.

{i `sta nici m`car nu era lucrul la care segândeau tipii inteligen]i în timpul anilor '90.Ideea lor, numit` „NetFires“, este înc` în lucru.Acest sistem a fost creat de c`tre armat` [i nudepinde de for]ele aeriene, ci de un câmp delupt` pe internet, care va face ca to]i bìe]iibuni s` [tie unde se afl` cei rì. Pare u[or, pentru c` tehnologia internetului seîmbun`t`]e[te în permanen]` [i lucrurile suntrepede dezvoltate de milioane de utilizatoripasiona]i. Armele care ar profita de pe urmatuturor acestor informa]ii sunt o alt` problem`.

Chiar [i cu viteza internetului, ]intele importante, precum tancurile, se pot mi[ca încontinuare. De aceea, pentru ca acest câmp delupt` al internetului s` func]ioneze, trebuie s`po]i lovi ]intele aproape imediat ce le vezi.Pentru a ucide, au fost create dou` noi proiectile. Principalul este PAM (PrecisionAttack Missile), un proiectil cu un diametru de178 de milimetri, care cânt`re[te 45 de kilograme, [i are o raz` de ac]iune de 50 dekilometri. PAM atac` de sus, cu un focos de 12kilograme, [i poate nimici orice tanc, lovindpartea mai sub]ire a blindajului. PAM-urile suntlansate pe vertical` din ceea ce pare un container de 1,2x1,8x1,2 metri (l`]ime xadâncime x în`l]ime). De fapt, chiar este uncontainer. Proiectilele sunt scoase din fabric` înacest container sigilat. Fiecare container are 15proiectile [i poate fi transportat în spatele unuicamion sau vehicul de teren Humvee. Odat` ceconectezi un container PAM la câmpul de lupt`wireless al internetului, proiectilele sunt gatade lansare. |n func]ie de câte ]inte inamice suntestimate, ofi]erilor le sunt desemnate anumitezone ale câmpului de lupt` [i li se dau parolepentru containerele PAM din acea zon`. Ace[titipi devin „exper]ii proiectilelor“ [i sunt autoriza]i s` trimit` unul sau mai multe PAM-uri împotriva oric`rui vehicul inamic ce

apare pe ecranul lor (care poate fi orice, de laun „laptop de r`zboi“ învechit, la un ecran platmai mare, situat într-un cort al cartierului general sau într-un bunc`r).

Câmpul de lupt` al internetului folose[teaeronave, UAV-uri, sateli]i [i senzori tere[tripentru a alege ]inte. Atunci când expertulproiectilelor vede o ]int`, pe care vrea s` o distrug`, doar o indica]ie [i un click vor trimitecoordonatele ]intei la un container PAM dinapropiere, va lansa PAM-ul c`tre o loca]ieaproximativ`, unde senzorii proiectilului voralege ]inta, [i se va îndrepta spre ea. De celemai multe ori, senzorii vor declara ]inta distrus`[i vor ajusta ecranul expertului proiectilelor înconsecin]`.

Admi]ând faptul c` vor fi situa]ii, precumcele în care ]intele sunt situate în p`duri [i jungle, care vor împiedica senzorii s` g`seasc`prea multe ]inte, exist` un al doilea proiectil,LAM-ul (Loitering Attack Missile), care areaceea[i greutate ca [i PAM-ul, numai c` esteun proiectil ce va zbura pentru aproximativ 45de minute în cùtarea unei ]inte. Dac` nu esteg`sit` nici una, se pr`bu[e[te pur [i simplu [iexplodeaz`. Dac` este detectat` o ]int` cu unradar încorporat (radar cu laser, sau LADAR, defapt), [i software-ul încorporat recunoa[tevehiculul ca fiind unul inamic, proiectilul atac`de sus. Cu toate c` focosul LAM-ului nu estesuficient de puternic pentru a distruge cea maimare parte a tancurilor, orice altceva va fi probabil distrus prin ardere.

Elementele majore ale acestui sistem aufost deja testate [i toat` chestiunea va fi probat` în 2003. Nimeni nu î[i face iluzii c`versiunea 1.0 a NetFires va func]iona atât debine. Atât de multe lucruri pot merge prost cuidentificarea ]intelor, siguran]a proiectilelor [ichiar câmpul de lupt` al internetului. Odat` cevor fi rezolvate toate aceste probleme (probabilla versiunea 3.0), tot va trebui s` î]i faci griji înleg`tur` cu ce va face inamicul pentru a seap`ra împotriva NetFires. Dat fiind gradul marede dependen]` de comunica]iile wireless,NetFires va trebui s` î[i fac` griji s` nu fie atacat, bruiat sau dat peste cap. Când aduciinternetul pe câmpul de lupt`, trebuie s` tea[tep]i c` vor fi [i hackeri acolo.

AAddrr iiaann VVLLAADDAAddrr iiaann VVLLAADD

-- vvaa uurrmmaa --

19


MAGAZIN

Cititorii no[tri \[i maiaduc aminte, cu siguran]`,c` \n anul 2000, \n luna decembrie, chiar \n ziua dedup` Mo[ Nicolae,bucure[tenii [i nu numai ei,au fost [oca]i de o [tire depres` cu adev`rat exploziv`:fusese atacat [i jefuit magazinul „Galeriile de art`[i antichit`]i Djaburov“, situat \n zona central` aCapitalei, pe Calea Mo[ilornr. 145, sector 2.

|n momentul \n careprimele informa]ii au ajunsla public, se [tia doar c` unindivid necunoscut, \narmatcu un pistol, a amenin]atpersonalul din magazin [ipe salariatul casei deschimb valutar „Olimpic“, ce func]ioneaz` \n incintaacestuia, sustr`gând dou`tablouri de valoare, 2000USD [i 49 milioane de lei.

Cum evenimentul, la vremea aceea, era cam depagina \ntâi, s-a mai vorbitdespre el \nc` vreo dou` -trei zile, dup` care mass-media a f`cut o „pauz`“pân` pe data de 16 decembrie 2000, când„fiorosul bandit“ a fost prins[i \nc`tu[at \n Pia]aRoman` din Capital`. {idespre prinderea infractorului s-a scris câteceva.

Acum, \ns`, avem posibilitatea s` v`prezent`m cazul de la\nceput [i pân` la sfâr[it, cas` v` pute]i da seama cum

a fost posibil s` fie s`vâr[itun act banditesc \n plin` zi[i \n „buricul“ Bucure[tiului,de c`tre un individ instigatde anturajul sù lipsit descrupule.

Cum a fost comisjaful?

Ofi]erii de poli]ie implica]i \n elucidarea acestei infrac]iuni detâlh`rie au stabilit c`, pedata de 7 decembrie, campe la ora 13.30, la sediul magazinului s-a prezentatun b`rbat care s-a interesatde pre]urile unor tablouri,iar la casa de schimb valutar de cursul dolarului.Personalul magazinului are]inut c` era vorba despreun individ \n vârst` de circa35 de ani, \nalt cam de1,85 - 1,90 m, deconstitu]ie corpolent`, cuumerii \ngu[ti [i bazinulproeminent, cu p`r negru

tuns scurt, \mbr`cat cu ogeac` din piele de culoareneagr`.

Ini]ial, atacatorul a intrat\n discu]ii cu ToaderCristian-Valentin, 26 ani [icu Neac[u Constantin, de49 ani, salaria]i ai magazinului, interesându-sede un tablou comandat cuo zi \nainte (mai vizitase magazinul \n ziua anterioar`) [i exprimându-[idorin]a de a achizi]iona [idou` tablouri de NicolaeD`r`scu [i Iosif Iser. |nacest timp, GrigorescuDaniela, salariat` a Casei deschimb „Olimpic Exchange“,ce func]ioneaz`, a[a cumam mai spus, \n incinta magazinului „Galeriile deart` [i antichit`]i Djaburov“,a ie[it pe trotuarul din fa]`,unde a purtat discu]ii cu untân`r, pe nume Sorin, carelucreaz` [i el la un oficiu deschimb valutar, situat \napropiere.

Profitând de aceast`

Jefuitorul de tablouri din Calea Mo[ilor declar`:prietena mea este ofi]er de poli]ie!

Constantin CONSTANTINESCU

20

MAGAZIN


situa]ie, jefuitorul a scos unpistol [i, sub amenin]areaacestuia, i-a condus peToader Cristian [i Neac[uConstantin \ntr-o \nc`pere amagazinului folosit` dreptdepozit. Acolo i-a imobilizatprin legare cu bandàdeziv`, precum [i la gur`,dup` care, cu cel mai seninaer din lume, ca [i cumnimic nu s-ar fi \ntâmplat, aie[it [i el \n fa]a magazinului [i a intrat \nvorb` cu GrigorescuDaniela, solicitând-o s`-ifac` un calcul \n leg`tur` cu un presupus schimb valutar.

Cum au intrat \n magazin, tâlharul i-a pusfetei ]eava pistolului \n

coaste [i, sub amenin]are, acondus-o [i pe ea \n depozit [i a imobilizat-o \nacela[i mod ca [i pe ceilal]idoi vânz`tori..

Cam a[a s-a produs atacul banditesc! F`r` unfinal senza]ional?

Ba nu. Dup` circa 10minute, Toader Cristian-Valentin a reu[it s` sedezlege. Imediat i-a eliberat [i pe Neac[uConstantin [i GrigorescuDaniela, intrând \n magazin. Nu mai era absolut nimeni, dar lipseautablourile „Barc` \n port“,semnat de Nicolae D`r`scu[i „Peisaj din Avilla“ al luiIser. Iar din interiorul caseide schimb valutar fuseser`

sustra[i 2000 de dolari SUA[i circa 49 de milioane lei.Toader Cristian, speriat deevenimentele prin care trecuse, a mai avut totu[idramul de luciditate care i-a permis ca, fix la ora13.57, s`-l anun]e prin telefonul celular pepatronul sù (de fapt, peunul dintre ei), pe numePalacu Ion, c` magazinul [icasa de schimb valutar aufost jefuite de un individnecunoscut. Unde se aflaPalacu Ion când a primittelefonul este, \ntr-adev`r, ochestie senza]ional`!

-- vvaa uurrmmaa --

21



UMOR

22

☺☺☺☺☺☺

Un cuplu hot`r`[te s` plece de Cr`ciun \nCaraibe. So]ia decide s` vin` mai târziu dincauza serviciului.

Când so]ul a ajuns la hotel, a scris un mailso]iei, dar a gre[it o liter` din adres` [i mailul afost trimis la alt` adres`.

Mailul ajunge din gre[eal` la o v`duv`, cevenise tocmai de la \nmormântarea so]ului.Cite[te mailul [i le[in`. |n mesaj scria: „Dragamea, am ajuns bine. Probabil te va surprindes` prime[ti ve[ti de la mine pe aceast` cale,dar acum au calculator aici [i po]i trimitemesaje persoanelor dragi. Doar ce-am ajuns [iam verificat ca totul s` fie preg`tit pentruvenirea ta, vinerea viitoare. Abia a[tept s` tev`d [i sper ca aceast` c`l`torie s` fie la fel delini[tit` ca a mea. Nu-]i lua multe haine, c` aicie o c`ldur` infernal`!“

☺☺☺☺☺☺

☺☺☺☺☺☺

Un pensionar î[i sun` fiul în preajmas`rb`torilor de iarn`, dup` luni bune de cândnu l-a v`zut [i nici nu au vorbit la telefon.

-Fiule, te-am sunat s` te anun] c` divor]ezde maic`-ta. M-am s`turat s` o suport de atâ]iaani. Sun-o [i pe sora ta, ca s` nu mai fiu nevoits` repet aceste cuvinte. În seara asta m` mutde-acas`!

Închide telefonul l`sându-[i fiul f`r` replic`.Apoi, se întoarce c`tre so]ia care i-a stat al`turi40 de ani [i îi spune:

- Gata, draga mea. Am aranjat s` ne vin`copiii acas` de Cr`ciun!

☺☺☺☺☺☺

☺☺☺☺☺☺

Cele trei etape din via]a unui b`rbat:1. Crede \n Mo[ Cr`ciun;2. Nu mai crede \n Mo[ Cr`ciun;3. Este Mo[ Cr`ciun...

☺☺☺☺☺☺





UMOR

☺☺☺☺☺☺

Dou` blonde hot`r`sc s` mearg` \n p`dures`-[i caute un brad de Cr`ciun.

Dup` câteva ore de cùtare, una dintre ele \ispune celeilalte:

- A[a nu mai merge! Eu propun s` lu`mprimul brad pe care \l g`sim, indiferent dacàre globuri sau nu!

☺☺☺☺☺☺

„M` adresez pe aceast` cale prietenilor [icunoscu]ilor!

V` informez c` sunt dispus, \ncepând de azi,s` primesc cadourile de Cr`ciun pentru a evitaaglomera]ia din ultimul moment! Accept baninumerar sau cec-uri, bijuterii, parfumuri fine,haine de marc` [i chiar autoturisme, apartamente sau juc`rii! Cr`ciun Fericit!

V` mul]umesc pentru \n]elegere! S`rb`toriFericite!“

☺☺☺☺☺☺

☺☺☺☺☺☺

A doua zi de Cr`ciun, preotul unei biserici seuit` la scena Na[terii [i observ` c` Iisus lipseadintre statuete. Când iese afar`, vede un bìe]el cu o ma[inu]` ro[ie, \n care era a[ezat`statueta prunculului Iisus.

- De unde ai luat statueta asta, micu]ule?- Din biseric`, zice bìe]elul.

- {i de ce ai luat-o?- Cam cu o s`pt`mân` \nainte de Cr`ciun,

m-am rugat pruncului Iisus [i i-am promis c`dac`-mi va aduce o ma[inu]` ro[ie de Cr`ciun,El va fi primul pe care-l voi plimba cu ea!

☺☺☺☺☺☺

☺☺☺☺☺☺

Doi tipi la \nchisoare:- Cum ai ajuns aici?- Mi-am f`cut cump`r`turile de Cr`ciun prea

devreme.- Adic`?- |nainte de deschiderea magazinului.

☺☺☺☺☺☺

- Ce cadou i-ai cump`rat bunicii de Cr`ciun?- O minge de fotbal!- Pì bunica joac` fotbal?- Dar ea de ce mi-a cump`rat mie c`r]i de

citit?

☺☺☺☺☺☺

O brunet` [i o blond` decoreaz` bradul deCr`ciun. Bruneta bag` în priz` instala]ia electric` pentru pom [i o întreab` pe blond`:

- Func]ioneaz`? Blonda r`spunde: - Da, nu, da, nu, da, nu!

SSuurrssaa:: gglluummiittee..rroo

23


TIMP LIBER

|NCEAS !

|N CAN~ !

FIR TEXTIL !

Albastru\ntunecat

CU}ITMARE

Al`turare

Cutie cucreioane

CIUR

RIDAT~

NASGOL

}AR~

Vedenie

NEAM DE

MONGOLI

Retu[ central

ALIPITE

ABIS !

|N CERC !!

FIRAV |N

TALIE !ACAR !

|N ZIAR !

|N ASIA !

CUREA !

COSTEL RA{CA-CCOSCOSTEL RA{CA-CCOS

O tân`r` mângâie un miel pe cap.- De ce nu are corne? \l \ntreab` pe

cioban.- Da’ cum s` aib`? |nc`...

- urmarea pe linia 7 (4 cuv.) -

11 33 88 11

|ndestulat`

Feti[can`

AAcceellaa

Potera[i

CULP~

|N AVAL ! A cere denevast`

STÂNC~

AAGRESA

CUT~ !

PA{TE |N TIBET

||NN CCOOIIFF !!

TEN !

SPAIM~OORRIIZZOONNTTAALL::1) Ho]i de buzunare; 2) Arbore; 3) C`runt

(fig.); 4) Toc gol !; 5) |n baie !; 6) |mp`rat chinez;7) Continuare glum` (3 cuv.); 8) Pu[i pe ceart`;9) Lùdat \n prima parte ! - Bot stricat ! - |n stol !;10) A c`p`ta - Hazliu.

VVEERRTTIICCAALL::1) Ban fals; 2) Deosebit de des; 3) Toc de

ochelari; 4) Cup` !; 5) A calma; 6) Diviziune ana-tomic`; 7) Indivizi care constrâng o persoan`,prin violen]` sau for]`, s` fac` ceva pentru a do-bândi un folos \n mod injust! - 8) Document(od.) - A ivi; 9) Nit \ntors ! - Sunt \n etate - Cu-t` !; 10) Provocator.

Un individ, dup` ce a sparto banc`, ajunge acas` cubuzunarele pline. La scurttimp, sun` cineva la u[`. |n fa-]a lui, Moartea.

- Ptiu, ce m-ai speriat, amcrezut...

UUrrmmaarreeaa ((33 ccuuvv..)) ppee lliinniiaa 77

DDiicc]]iioonnaarr:: JJIINNGG,, OOBBTT

11 99 00 66

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1024

CURIOZITATECURIOZITATE

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

Director General AdjunctChestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralChestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

|mputernicit Director General Adjunct

Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82joi, orele 14:30-16:00

|mputernicit Director General Adjunct

Comisar de poli]ieMihai Dan Truc`

Telefon: 021.315.79.88miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

Date post:	01-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	vubao
View:	239 times
Download:	0 times

Decembrie 2016.qxd

Documents