Debbie Partea Intunecata a Cautatorilor de Lumina

5/27/2018 Debbie Partea Intunecata a Cautatorilor de Lumina

http:///reader/full/debbie-partea-intunecata-a-cautatorilor-de-lumina-5623f7f50b6

DEBBIE FORD

Partea ntunecata a cautatorilor de lumina

Cum sa va recuperati PUTEREA, CREATIVITATEA, STRALUCIREA si VISELE

Traducere Monica Visan Editura For You

Introducere

De oarte mu!ta vreme "ncoace suntem "ncon#urati de !ucrarea asupra um$rei%& Aceasta este "nsasi esenta impu!su!ui re!i'ios "ncadru! caruia cautam, prin traditie, un ec(i!i$ru "ntre !umina si "ntuneric& Va amintiti de Lucier, ce! care a ost odata ce! maistra!ucitor dintre "n'eri) Caderea !ui este tentatia care ne apare tuturor& *n permanenta ni se cere sa im constienti din punct devedere mora!, pentru ca, a!te!, cadem su$ in!uenta partii "ntunecate din noi&De cur+nd, un mem$ru din pu$!icu! pe care !am avut "n Minneapo!is si care urmarea cu atentie conerinta pe care eu o tineamdespre um$ra, ma "ntre$at- ./are nu turnam vin vec(i "n $urduuri noi)0, amintindumi aste! de natura perena a !ucrarii asupraum$rei& .1a da0, am raspuns eu, oarecum surprinsa de cone2iunea pe care a acuto& .Latura "ntunecata este o parte a tuturortraditii!or noastre re!i'ioase&Dar noi avem permanenta nevoie de $urduuri noi si de un !im$a# nou care sa ie contemporan cu oamenii care ascu!ta predici!e&.Da, e adevarat0, am repetat, .!ucrarea asupra um$rei este vin vec(i0&Persoana care ma "ntre$at, mia amintit de mu!ti c!ienti care, "n decursu! ani!or, sau conruntat cu um$ra !or !a mine "n ca$inet&Fiecare 'eneratie are nevoie de moduri noi de e2primare, atunci c+nd vor$esc despre enomenu! um$rei at+t um$ra po3itiva, c+t sium$ra ne'ativa& *ntunecat nu "nseamna numai ceva ne'ativ4 e! se reera !a ceva care se 'aseste "n aara !uminii constiintei noastre

!ucide&Fa3a initia!a a satu!ui terapeutic este o conesiune si ca "n mu!te dintre situatii!e traditiona!e de conesiune si spovedanie noiau3im despre esecuri si 'rese!i, despre cum a a#uns persoana respectiva !a o situatie de carei pare rau, sau ca nu a ost "n staresasi rea!i3e3e propriu! potentia! po3itiv& Suntem pusi "n ata situatiei de a oeri rea!itate si "nte!es !ucruri!or care! ram+nta pe unpacient, sa! a#utam sa devina mai constient de parti!e din e! "nsusi pe care si !e nea'a&Ce! mai mare pacat poate i viata netraita&

*n ace! moment "n Minnesota, miam amintit de ceea ce scria eminentu! psi(o!o' e!vetian C& 5& 6un' "n cartea sa din 789:,Psi(o!o'ie si Re!i'ie, si anume ca .pentru a a#un'e sa "nte!e'em pro$!eme!e re!i'ioase, pro$a$i! ca, tot ceea ce ne mai ram+ne deacut asta3i, este sa !e a$ordam din punct de vedre psi(o!o'ic& Din acest motiv, eu iau aceste '+nduriorma care au devenit i2e dinpunct de vedere istoric, "ncerc sa !e topesc din nou si sa !e torn "n matrite!e e2perientei imediate0&Conceptu! um$rei este o aste! de matrita& Este un mod de a sim$o!i3a prin !im$a# partea de persona!itate pe care nu neo asumamsi de ai da rea!itate4 este un mi#!oc de a deveni constienti de parti!e necunoscute din noi si de a vor$i despre e!e& Um$ra se reera !atoata acea parte din noi care se modiica "n mod constient si se sc(im$a "n !umina constientei e'ou!ui nostru, !a ace!e aspecte a!esine!ui de care nu reusim sa devenim responsa$i!i "n mod constient& Ca indivi3i si ca mem$ri ai unei anumite cu!turi si civi!i3atii, noi

"n mod continuu se!ectam si dam nastere !a e2perienta, cre+nd un idea! a! sine!ui si a! !umii $a3at pe e'o& Cu c+t cautam mai mu!t!umina, cu at+t Um$ra devine mai densa&

Um$rei iam dat mu!te denumiri- !atura "ntunecata, a!ter e'o, sine!e inerior, ce!a!a!t, du$!u!, 'eamanu! "ntunecat, sine!e pe care nuni! asumam, sine!e reprimat, id& Vor$im despre "nt+!nirea cu %Um$ra termen creat de catre C&5&6un', care desemnea3a acea!atura din noi "nsine care se a!a "n su$constientu! nostru persona!& Um$ra este iinta inerioara din noi, tot ceea ce ne rusinea3a, totceea ce dorim sa ascundem si care repre3inta toate dorinte!e si emotii!e ce nu se "ncadrea3a "n idea!u! nostru de persona!itate&6un' spune ca nu e2ista um$ra ara soare si nici um$ra ara !umina constiintei& Um$ra este inevita$i!a si, ara ea, suntemincomp!eti& ;&T&demonii nostri, despre !upta cu diavo!u! , despre co$or+rea "n !umea de dedesu$t, desprenoaptea "ntunecata a su!etu!ui, despre cri3a de !a mi#!ocu! vietii&Um$ra "ncepe o data cu emanciparea timpurie a! !ui .Eu0 din marea constienta unitara din care am venit cu totii& Construirea um$reise desasoara "n para!e! cu de3vo!tarea e'ou!ui& Ceea ce nu concorda cu idea!u! nostru de e'o "n p!ina de3vo!tare cu ima'ineanoastra idea!i3ata a sine!ui, re"ntarita "n mod individua! prin ami!ie si cu!tura devine um$ra& Poetu! si scriitoru! Ro$ert 1!?% numesteum$ra .sacu! !un' pe care! t+r+m "n spate!e nostru0& .P+na !a @ de ani ne petrecem viata (otar+nd ce parti din noi "nsine sapunem "n ace! sac0, spune 1!? .iar restu! vietii ni! petrecem "ncerc+nd sa !e scoatem de aco!o0&.Ce preeri sa ii, "ntre' sau $un)0, a "ntre$at 6un', ce! care a ima'inat termenu! poetic de um$ra si a mode!at acest concept ca sase potriveasca epocii noastre& 6un' a acordat o atentie specia!a !ucrarii de inte'rare a um$rei, su'er+nd ca aceasta era o initiere "nviata psi(o!o'ica partea de ucenicie, dupa cum o numea e! o constienti3are esentia!a pentru rea!i3area noastra de sine& .Ati daseama de um$ra este o pro$!ema eminamente practica0, spunea e! .care nar tre$ui sa se transorme "ntro activitate inte!ectua!a,

deoarece ea are oarte mu!t "nte!esu! unei suerinte si a unei pasiuni care imp!ica "ntrea'a persoana0&Dupa cum descrie oarte c!ar De$$ie Ford "n aceasta carte, a !ucra asupra um$rei se reera !a un proces continuu de depo!ari3are siec(i!i$rare, de vindecare a prapastiei dintre cunoasterea constienta a sine!ui si tot ceea ce suntem sau am putea i& Ca si practicanumita .Ca!ea de Mi#!oc0 din $udism, inte'rarea um$rei ne oera o constienta uniicatoare, care ne permite sa reducem potentia!u!in(i$ant sau distructiv a! um$rei, e!i$er+nd ener'ii!e "nc(ise a!e vietii, care ar putea i "ncarcerate "n pretentii!e si posturi!e necesarepentru a ascunde ceea ce nu putem accepta despre noi "nsine& Lucrarea de ata oera $eneicii care trec mu!t dinco!o de $ine!epersona! si care pot opera pentru ce! mai mare $ine co!ectiv& Daca putem sa ec(i!i$ram tensiuni!e ce apar "n propria noastra'radina, eecte!e vor trece dinco!o de 'ard, "n c+mpii!e "ntre'u!ui pam+nt&;u tre$uie sa tratam cu usurinta o carte despre um$ra& Ea este un dar o$tinut cu 'reu, o comoara smu!sa de !a 3ei, adesea cu unurias sacriiciu eroic& / carte despre um$ra nu se adresea3a doar mintii noastre, ci este ce! mai $ine "nte!easa de catre inimi!e siima'inatia noastra&



Este vin vec(i "n $urduuri noi& E! a pastrat un 'ust si un $uc(et p!acut& Pre3entarea este contemporana, un proces de inte'rare aum$rei adecvat timpuri!or noastre& Ar tre$ui sa urmam satu! !ui De$$ie Ford si, acum, c+nd pornim !a drum, sa oerim !ucrareaasupra propriei noastre um$re ca pe o oranda adusa partii ce!ei mai "na!te din noi- dra'ostei, compasiunii, misiunii inimii& Asa cumne aminteste spiritu! "nte!ept a! !ui I C(in', sau Cartea Sc(im$ari!or-;umai atunci c+nd avem cura#u! de a privi !ucruri!e "n ata, e2act asa cum sunt, ara nici o autoama'ire sau i!u3ie, doar atunci, dintot ceea ce se "nt+mp!a va iesi o !umina, prin care poate i recunoscuta ca!ea spre $iruinta& B I C(in' e2a'rama , su Asteptarea

Cuv+nt "nainte

Pe vremea c+nd eram copi!, nu ma p!aceam oarte tare& De apt, erau momente c+nd detestam aptu! ca sunt eu& Ma credeamsin'ura persoana din !ume at+t de incapa$i!a de ami ace prieteni si at+t de ridicu!i3ata de catre 'rupu! de $aieti "n care cautam cudisperare si uneori ara re3u!tat sa intru& Lucruri!e nu sau sc(im$at oarte mu!t nici c+nd mam mai maturi3at&Da, credeam ca viata mea o sa ia un curs nou& Mam mutat c(iar "ntrun oras nou, unde nu ma cunostea nimeni, unde nimeni nustia nimic despre tendinte!e me!e din copi!arie de a ma !auda oarte tare, ca o compensare a aptu!ui ca nu aveam respect ata demine "nsumi& ;imeni nu mai vedea ceea ce adu!tii din copi!aria mea numeau .atitudinea mea 3anatica0 si nimeni nu mai stia despreo$iceiu! meu de .a intra cu impetuo3itate0, ump!+nd camera cu pre3enta mea "n asa masura, "nc+t toti cei!a!ti simteau ca nu mai auspatiu "n care sa se desasoare& Ineptii!e me!e socia!e nu mai puteau i descoperite&% Ro$ert 1!?, poet, c+sti'ator a! premiu!ui nationa! pentru poe3ie& A scris Iron 6o(n, si T(e Maiden in' "mpreuna cu Marionoodman& *n aceste opere, c+t si "n conerinte!e !or, sunt preocupati de partea "ntunecata din noi, c+t si de concepte!e !ui Freud si6un'& Cu a#utoru! !or, oamenii trec acum de !a "nte!e'ere !itera!a, !a una psi(o!o'ica si apoi !a cea mito!o'ica& ;&T&

Ei $ine, am descoperit ca mutatu! dintrun !oc "n a!tu! nu ma a#utat cu nimic& Mam !uat pe mine "nsumi cu mine&Apoi, "ntro 3i, ma a!am "ntrun !acas de desav+rsire a evo!utiei spiritua!e si am ost pre3entat an'a#ati!or din departamentu! undeurma sa !ucre3& Administratoarea c!adirii a spus ceva ce nu voi uita niciodata&

.Tot ceea ce voi numiti deecte a!e voastre, tot ceea ce nu va p!ace !a voi "nsiva, sunt ce!e mai mari ca!itati pe care !e aveti0, a apusea& .E!e sunt, pur si simp!u, supraamp!iicate& Ati dat vo!umu! prea tare, astai tot&Dati putin mai "ncet& *n cur+nd, voi si toti cei!a!ti va veti vedea s!a$iciuni!e ca iind puncte!e voastre tari, aspecte!e 0ne'ative0 caiind 0po3itive0&E!e vor deveni instrumente minunate, 'ata sa actione3e "n avoarea voastra, mai de'ra$a dec+t "mpotriva voastra& Tot ceea ce avetide acut este sa "nvatati sa ape!ati !a aceste trasaturi de persona!itate, "n cantitati care sunt potrivite momentu!ui& Apreciati c+t demu!t e necesar din minunate!e voastre ca!itati si nu dati mai mu!t dec+t at+t&0Mam simtit ca si c+nd as i ost !ovit de trasnet& ;u mai au3isem niciodataasemenea !ucruri& Cu toate acestea, stiam "n mod instinctiv ca era adevarat& Laudarosenia mea nu era a!tceva dec+t "ncredere "nsine mu!t prea amp!iicata& Ceea ce oamenii numeau, "n tineretea mea, .atitudine 3anatica0 sau .prosteasca0, nu era nimic a!tcevadec+t spontaneitate si '+ndire po3itiva supraamp!iicate& Iar intrarea mea impetuoasa era doar ca!itatea mea de conducator,de2teritatea mea ver$a!a si dorinta mea de a mer'e p+na !a capat toate trei e2primate mu!t prea 3'omotos&Miam dat seama ca toate aceste aspecte a!e iintei me!e erau ca!itati pentru care usesem uneori !audat& ;u e de mirare ca nu maistiam ce sa cred=Doar "n ace! moment, c+nd mam uitat !a .!atura de um$ra0 si am va3ut c!ar de ce a!tii au numit uneori toate acestea dreptcomportamente .ne'ative0, am va3ut si daru! care se a!a "n iecare dintre e!e& Tot ceea ce aveam de acut era sa o!osesc aceste

comportamente "n mod dierit& Sa nu !e reprim, ci sa mi !e asum& Si, pur si simp!u, sa !e o!osesc "n mod dierit&Acum am a#uns sa "nte!e' ce importanta e2traordinara are sami traiesc viata, iind "n "ntre'imea iintei me!e& Adica, sami dau voieca, "n primu! r+nd sa o$serv si apoi sa pun !a un !oc "ntrun "ntre' 'randios toate aspecte!e !ui cine sunt at+t ace!ea pe care eusi a!tii !eam numit .po3itive0, c+t si ace!ea pe care eu si a!tii !eam numit .ne'ative0&Cu a#utoru! acestui procedeu mam "mprietenit, "n s+rsit, cu mine "nsumi& Dar, vai= ce mu!t timp mia tre$uit ca sa a#un' aici= Si c+tde scurt ar i ost "ntre'u! proces, daca as i cunoscut '+ndirea prounda si "nte!epciunea minunata ce se a!a "n aceasta carte scrisade De$$ie Ford&Cititi aceasta carte cu 'ri#a& Cititio o data, mai cititio o data& Apoi, cititio a treia oara, ca sa iti si'uri& Si aceti e2ercitii!e pe care !esu'erea3a& Va "ndemn sa o aceti=Va "ndemn, iarasi si iarasi=Dar sa nu cititi cartea si sa nu aceti e2ercitii!e, daca nu doriti ca viata voastra sa se sc(im$e& Puneti cartea #os c(iar "n c!ipa asta&

Ase3atio pe ratu! ce! mai de sus a! $i$!iotecii voastre, aco!o unde nu veti a#un'e niciodata !a ea& Sau datio unui prieten& Pentru caeste a$so!ut imposi$i! sa traiti e2perienta acestei carti, ara sa traiti, de asemenea, si e2perienta unei modiicari "n viata voastra&Cred "n a trai o viata de tota!a !impe3ime& Aceasta "nseamna transparenta dep!ina& ;imic nu este ascuns, nimic nu este ne'at& ;icimacar acea parte din mine "nsumi !a care nam vrut sa ma uit si cu at+t mai putin sa o recunosc& Daca veti i de acord cu mine catransparenta este c(eia catre autenticitate si ca autenticitatea este usa catre Sine!e vostru Adevarat, atunci "i veti mu!tumi !ui De$$ieFord din ad+ncu! iintei voastre pentru aceasta carte& Asta, deoarece ea va va conduce !a o usa dinco!o de care veti 'asi $ucurie

vesnica, pace interioara si un !oc e2trem de vast de iu$ire de sine4 "n s+rsit, veti 'asi !ocu! "n care sai iu$iti ara conditii pe cei!a!ti&Si, o data cu "nceputu! acestui cic!u, va veti sc(im$a nu numai viata voastra, ci veti "ncepe, cu adevarat, sa sc(im$ati !umea&

;ea!e Dona!d a!sc(As(!and, /re'onMartie 788G

Capito!u! 7

Lumea din aara, Lumea dinauntru



Ma#oritatea dintre noi am pornit pe cararea evo!utiei persona!e, deoarece, !a un moment dat, 'reutatea durerii devine prea mare casa o mai putem suporta& este o carte despre demascarea ace!ui aspect din noi "nsine care ne distru'e re!atii!e, ne omoara spiritu! sine "mpiedica sa ne "ndep!inim vise!e& Este ceea ce psi(o!o'u! Car! 6un' a numit um$ra& Ea contine toate ace!e parti din noi "nsinepe care am "ncercat sa !e ascundem sau sa !e ne'am& Ea contine ace!e aspecte "ntunecate despre care noi credem ca sunt deneacceptat de catre ami!ii!e noastre, de prieteni si ce! mai important dintre toate de catre noi "nsine& Partea "ntunecata este$a'ata ad+nc "n constiinta noastra, ascunsa de noi "nsine si de a!tii& Mesa#u! pe care! capatam din acest !oc ascuns e simp!u- cevanu este "n re'u!a cu mine& ;u e $ine ce se "nt+mp!a& ;u sunt demn de a i iu$it& ;u merit nimic& ;u sunt vrednic&Mu!ti dintre noi cred aceste mesa#e& Credem ca, daca privim destu! de atent ceea ce se 'aseste ad+nc "nauntru! nostru, 'asim ceva

ori$i!& ;e a$tinem din rasputeri sa privim "ntraco!o, de rica de a nu descoperi pe cineva cu care nu putem convietui& ;e este ricade noi "nsine& ;e e rica de orice '+nd si sentiment pe care ni !eam reprimat vreodata& Mu!ti dintre noi suntem at+t de or$iti, "nc+tnu mai putem vedea rica dec+t ca pe o re!ectie&/ proiectam asupra !umii, asupra ami!ii!or noastre, asupra prieteni!or si asupra straini!or& Frica noastra este at+t de prounda, "nc+tsin'uru! mod prin care putem sa !uam !e'atura cu ea este ie prin a o ascunde, ie prin a o ne'a& Devenim mari impostori, care nepaca!im pe noi "nsine si pe cei!a!ti ne pricepem at+t de $ine !a asta, "nc+t uitam cu adevarat ca purtam niste masti, pentru a neascunde sine!e nostru autentic& Credem ca suntem cei pe carei vedem "n o'!inda& Credem ca suntem trupuri!e si minti!e noastre&C(iar si dupa ani "n care re!atii!e, cariere!e, re'imuri!e de s!a$ire si vise!e noastre au esuat, continuam sa in(i$am aceste mesa#einterne tu!$uratoare&;e spunem noua "nsine ca totu! este "n re'u!a si ca !ucruri!e vor sta din ce "n ce mai $ine& ;e punem oc(e!ari ne'ri pe oc(i si dopuri

"n urec(i, pentru a pastra "n viata povesti!e pe care !eam creat& ;u e $ine ce se "nt+mp!a cu mine& ;u sunt demn de a i iu$it& ;umerit nimic& ;u sunt vrednic&

*n !oc de a "ncerca sa ne in(i$am um$re!e, tre$uie sa dam pe ata, sa ne asumam si sa acceptam c(iar ace!e !ucruri pe care ne estece! mai rica sa !e privim "n ata& Prin .a asuma0, "nte!e' a recunoaste ca o ca!itate "ti apartine& .Um$ra este cea care detine c(eiapro$!emei0, spune "nvatatoru! spiritua! si scriitoru! La3aris& .Um$ra detine, de asemenea, secretu! sc(im$arii, sc(im$are care tepoate aecta !a nive!u! ce!u!ei, sc(im$are careti poate aecta c(iar si AD;u!&0 Um$re!e noastre detin esenta !ui cine suntem& E!edetin ce!e mai pretioase daruri pe care !e avem& Privind "n ata aceste aspecte a!e noastre "nsine, devenim !i$eri sa traim e2perienta

tota!itatii noastre '!orioase- $ine!e si rau!, "ntunericu! si !umina& ;umai prin acceptarea "n "ntre'ime a !ui cine suntem, ne putemc+sti'a !i$ertatea de a a!e'e ce acem "n aceasta !ume& At+ta timp c+t continuam sa ne ascundem,sa ne preacem si sa proiectam "n aara ceea ce se a!a "nauntru! nostru, nu avem nici !i$ertatea de a i si nici !i$ertatea de a a!e'e&Um$ra noastra e2ista pentru ca sa ne "nvete, sa ne '(ide3e si sa ne dea $inecuv+ntarea sine!ui nostru "n tota!itatea !ui& Ea contineresursa prin care noi putem scoate !a !umina si e2p!ora& Sentimente!e pe care !eam "na$usit doresc cu disperare sa ie inte'rate "nnoi "nsine& E!e sunt nocive numai c+nd sunt reprimate& Atunci, "n momente!e ce!e mai putin oportune, e!e pot scoate capu!& Atacu!!or acut pe uris va va pune "ntro situatie de3avanta#oasa "n domenii de viata care, pentru voi, "nseamna oarte mu!t&Viata voastra va i transormata numai atunci c+nd veti cadea !a pace cu um$ra voastra& /mida va deveni un !uture de o rumusetecare va va taia respiratia& ;u va mai tre$ui sa pretindeti ca sunteti persoana care de apt nu sunteti& ;u va mai tre$ui sa dovediti casunteti destu! de $uni& C+nd va veti accepta cu dra'oste um$ra, nu va mai tre$ui sa traiti "n rica& Descoperiti daruri!e pe care um$ravi !e ace si, "n s+rsit, va veti desata "n toata maretia adevaratu!ui vostru sine& Atunci veti avea !i$ertatea de a va crea viata pe carevati dorito "ntotdeauna&Fiecare iinta omeneasca se naste cu un sistem emotiona! sanatos& C+nd ne nastem, ne iu$im si ne acceptam pe noi "nsine& ;uemitem #udecati !e'ate de care parti anume din noi "nsine sunt $une si care sunt re!e& E2istam "n "ntre'imea iintei noastre, traindmomentu! si e2prim+ndune !i$er& Pe masura ce crestem, "ncepem sa "nvatam de !a oamenii din #uru! nostru& Ei ne spun cum sa necomportam, c+nd sa m+ncam, c+nd sa

dormim si "ncepem sa acem deose$iri& *nvatam ce comportamente ne ac sa im acceptati si care dintre e!e ne ac sa im respinsi&*nvatam cum sa primim un raspuns prompt, sau daca stri'atu! nostru ram+ne ara raspuns, "nvatam sa avem "ncredere "n oameniidin #uru! nostru, sau sa ne ie rica de ei& *nvatam consecventa sau inconsecventa& *nvatam ce ca!itati sunt accepta$i!e "n mediu!nostru si care nu sunt& Toate acestea ne distra' de !a a trai "n acest moment si ne "mpiedica sa ne e2primam !i$er& E nevoie sa ne

"ntoarcem !a e2perienta inocentei, care ne permite sa acceptam "n iecare moment tota!itatea !ui ceea ce suntem& Aici tre$uie saa#un'em, pentru a avea o e2istenta omeneasca sanatoasa, ericita, comp!eta&

Aceasta este ca!ea& *n cartea !ui ;ea!e Dona!d a!sc( Conversatii cu Dumne3eu, Dumne3eu spune-Dra'ostea perecta este pentru sentiment, ceea ce a!$u! perect este pentru cu!oare& Mu!ti cred ca a!$u! "nseamna a$senta cu!orii&;u este asa& E! inc!ude toate cu!ori!e& A!$u! "nseamna toate cu!ori!e care e2ista, com$inate& Tot asa, dra'ostea nu este a$senta uneiemotii



C(opra%%- .;oi nu suntem "n !ume, ci !umea se a!a "nauntru! nostru0& Fiecare dintre noi poseda toate ca!itati!e umane e2istente& ;ue2ista nimic din ceea ce putem vedea sau concepe ce noi sa nu im, iar scopu! ca!atoriei noastre este de a ne restaura pe noi

"nsine "ntru aceasta "ntre'ime&

% Stanis!av 5ro, medic psi(iatru de ori'ine ce(a, e2pert "n cercetarea starii specia!e de constienta indusa prin su$stante psi(ede!icesau a!te te(nici& Proesor de psi(o!o'ie !a Institutu! de Studii Inte'ra!e din Ca!iornia& Scrie carti si artico!e, tine conerinte si seminarii

"n !umea "ntrea'a despre psi(o!o'ie transpersona!a& ;&T&%% DeepaH C(opra, medic, autor a nenumarate carti si artico!e despre vindecarea trupu!ui si a mintii, vindecare ce poate i o$tinuta

prin o!osirea "nte!epciunii noastre interioare, prin dra'oste si te(nici specia!e de meditatie& Este director a! Institutu!ui S(arp pentruPotentia! Uman si Medicina a MintiiTrupu!ui din San Die'o, Ca!iornia, oras "n care si !ocuieste& ;&T&S+ntu! si cinicu!, divinu! si dia$o!icu!, cura#osu! si !asu!- toate aceste aspecte se a!a adormite "nauntru! nostru si vor actiona, dacanu sunt recunoscute si inte'rate "n psi(icu! nostru& Mu!ti dintre noi suntem "nspaim+ntati si de !umina si de "ntuneric& Mu!ti dintre noisuntem "nspaim+ntati sa privim "nauntru! nostru si rica ne ace sa ridicam 3iduri at+t de 'roase, "nc+t sa nu ne mai amintim cinesuntem cu adevarat& Ea se reera !a modu! "n care sa actionam ca sa trecem prin aceste 3iduri si sa dar+mam $ariere!e pe care !eam construit ca sa privim poate pentru prima data !a cine suntem si ce acem noi aici& Aceasta carte va va duce "ntro ca!atoriecare vasc(im$a modu! "n care va vedeti pe voi "nsiva, pe a!tii si !umea "ntrea'a&Va va conduce spre a va desc(ide inima si a o ump!e cu veneratie si compasiune pentru propria voastra umanitate& Poetu! persanRumi% a spus- .Doamne, c+nd va veti vedea propria voastra rumusete, veti deveni un ido! pentru voi "nsiva0& *n aceste pa'ini vaoer un proces de descoperire a rumusetii sine!ui vostru autentic&6un' a ost primu! care a o!osit termenu! .um$ra0 cu reerire !a ace!e parti a!e persona!itatii noastre care au ost respinse din cau3aricii, a i'norantei, a rusinii sau a !ipsei de dra'oste& E2p!icatia de $a3a data um$rei a ost simp!a- .um$ra este persoana care aipreera sa nu ii0& E! credea ca inte'rarea um$rei va avea un impact pround, d+ndune noua posi$i!itatea de a redescoperi o sursamai prounda a propriei noastre vieti spiritua!e&.Pentru a ace acest !ucru0, a spus 6un' .suntem o$!i'ati sa ne !uptam cu rau!, sa ne conruntam cu um$ra, sa inte'ram diavo!u!& ;uavem de a!es&0

Tre$uie sa intrati "n "ntuneric, pentru a aduce aara !umina din voi& C+nd ne in(i$am orice sentiment sau impu!s, in(i$am, deasemenea, opusu! !ui po!ar& Daca ne ne'am ur+tenia, ne micsoram rumusetea& Daca ne ne'am rica, ne minima!i3am cura#u!& Dacane ne'am !acomia, ne reducem "n ace!asi timp si 'enero3itatea& Maretia noastra dep!ina este mai mu!t dec+t ne putem ima'inavreodata ma#oritatea dintre noi& *n ca3u! "n care credeti ca avem amprenta "ntre'ii umanitati "nauntru! nostru ceea ce se si "nt+mp!a atunci tre$uie sa iti capa$i!i de a i cea mai mareata persoana pe care ati admirato vreodata si, "n ace!asi timp, capa$i!i de a i ceamai rea persoana pe care vati ima'inato vreodata& Aceasta carte se reera !a modu! de a cadea !a pace cu toate aceste aspecte,uneori contradictorii, a!e sine!ui vostru&Prietenu! meu, 1i!! Spinosa, un se de seminar din Centru! de Educatie LandmarH, spune- .Lucru! cu care nu poti e2ista "mpreuna nu te !asa sa e2isti0& Tre$uie sa "nvatati cum sai oeriti "ntre'u!ui cine sunteti permisiunea de a e2ista& Daca vreti sa iti !i$eri, tre$uiesa iti "n stare .sa e2istati0& Aceasta "nseamna ca tre$uie sa "ncetati de a va mai #udeca& Tre$uie sa ne iertam pentru aptu! casuntem iinte umane& Tre$uie sa ne iertam pentru aptu! ca suntem imperecti& Asta, deoarece atunci c+nd ne #udecam pe noi "nsine,

"n mod automat "i #udecam pe a!tii& Iar ceea ce !e acem a!tora, ne acem noua "nsine& Lumea este o o'!inda a sine!ui nostru interior&Atunci c+nd putem sa ne acceptam si sa ne iertam pe noi "nsine, "n mod automat "i acceptam si "i iertam pe a!tii& Aceasta a ost o!ectie dura, pe care eu am "nvatato oarte 'reu&Cu treispre3ece ani "n urma, mam tre3it pe podeaua de marmura rece a $aii me!e& Trupu! ma durea si respiratia "mi mirosea ur+t&Mai trecuse o noapte de petreceri si dro'uri si apoi, $ine"nte!es, de stare de rau&

C+nd mam ridicat si mam privit "n o'!inda, am stiut ca nu mai puteam continua "n e!u! acesta& Aveam doua3eci si opt de ani si"nca mai asteptam ca cineva sa vina si sa aca ceva pentru mine& Dar, "n dimineata aceea, miam dat seama ca nu o sa vinanimeni& ;u o sa vina nici mama, nici tata si nici printu! meu pe ca! a!$& Eram !a o rascruce "n privinta dependentei me!e de dro'uri&Stiam ca, oarte cur+nd, va tre$ui sa a!e' "ntre viata si moarte& ;imeni a!tcineva nu putea ace aceasta a!e'ere

"n !ocu! meu& ;imeni a!tcineva nu putea sami ia durerea& ;imeni a!tcineva nu putea sa ma a#ute, %Mev!ana 6a!a!uddin Rumi, sanascut "n 7@: "n A'anistan, "ntro ami!ie persana de inte!ectua!i& Sa sta$i!it "n Turcia si a predat stiinte re!i'ioase& A ost "ndrumatpe ca!ea credintei mistice de catre un dervis ratacitor, S(amsuddin din Ta$ri3, !a a carui moarte a scris vo!umu! de poe3ie si mu3ica.Divani Samsi Ta$ri3& A mai scris o uriasa !ucrare didactica &&Mat(naJa0, c+t si o cu!e'ere de discursuri .Fi(i ma Fi(i0, pentru aiintroduce pe discipo!ii !ui "n metai3ica& Ideea de $a3a "n opera !ui Rumi este dra'ostea a$so!uta ata de Dumne3eu& A murit pe 7:decem$rie, 7@:9, 3i care este sar$atorita si acum de catre dervisii Mev!evi& ;ume!e !ui Rumi este sinonim cu ideea de dra'oste si3$or estatic "nspre ininit& E! este unu! dintre marii maestri spiritua!i si 'enii a!e omenirii si este ondatoru! ordinu!ui re!i'ios Mev!eviSui a! dervisi!or dansatori, a! caror scop ina! este sa se uneasca cu divinu!& In!uenta sa asupra '+ndirii, !iteraturii si tuturor orme!orde e2primare estetica a!e !umii is!amice este enorma& ;&T&p+na c+nd nu ma a#utam eu "nsami& Femeia din o'!inda ma socat& Miam dat seama ca (a$ar nu aveam cine era& Era ca si c+nd asi va3uto pentru prima data& /$osita si speriata, am "ntins m+na dupa te!eon si am cerut a#utor&Viata mea sa sc(im$at "n mod drastic& *n dimineata aceea am (otar+t sa ma ac $ine, indierent de c+t de mu!t va dura& Dupa ceam terminat un pro'ram de tratament de doua3eci si opt de 3i!e, am pornit "ntro odisee de a ma vindeca pe dinauntru si pe din

aara& Mi se parea o sarcina enorma, dar stiam ca nu aveam de a!es& Dupa cinci ani si apro2imativ & de do!ari c(e!tuiti, eram ocu totu! a!ta persoana& *mi vindecasem dependente!e, "mi sc(im$asem prietenii si "mi modiicasem criterii!e de va!ori& Dar, c+ndstateam !inistita "n meditatie, mai 'aseam "nca parti din mine "nsami care nu erau "n re'u!a, parti de care voiam sa scap& Pro$!emamea era ca "nca ma uram pe mine "nsami& Pare de neconceput ca cineva poate sa mear'a timp de unspre3ece ani !a 'rupuri deterapie si !a tot e!u! de tratamente, sa consu!te (ipnoti3atori si acupunctori, sa traiasca e2perienta renasterii, sa sara de pe munti, saurme3e seminarii transormationa!e, sa mear'a !a manastiri $udiste si Sui, sa citeasca sute de carti, sa ascu!te casete devi3ua!i3are si meditatie si "nca sa urasca o parte din cine este& At+ta timp, at+tia $ani si stiam ca trea$a mea "nca nu usese

"ndep!inita&Apoi, "n ce!e din urma, sa "nt+mp!at ceva& Am ost !a un seminar intensiv de practica a conducerii, condus de o emeie pe nume 6anSmit(& *n mi#!ocu! seminaru!ui, stateam "n ata 'rupu!ui si vor$eam c+nd, dintro data, 6an sa uitat !a mine si a spus- .Esti o sc+r$a0&Mia stat inima& De unde stia) Eu stiam ca eram o sc+r$a, dar "ncercam cu disperare sa scap de aceasta parte din mine "nsami& Mastraduisem din 'reu sa iu dra'a!asa si 'eneroasa, pentru a compensa aceasta trasatura cump!ita& Apoi, ara sa puna patima, 6an



ma "ntre$at de ce uram aceasta parte din mine "nsami& Simtinduma mica si proasta, iam spus ca aceasta era partea din minecaremi provoca cea mai mare rusine& Iam spus ca aptu! ca eram o sc+r$a nu mia adus dec+t durere mie si ce!or!a!ti& Atunci, 6ana spus- .Ceea ce nuti asumi, pune stap+nire pe tine0&

Am putut vedea e!u! "n care aptu! ca eram o sc+r$a pusese stap+nire pe mine, eram tot timpu! "n'ri#orata din cau3a asta, dar tot nuvoiam sami asum aceasta caracteristica& .Ce e $un "n aptu! de a i o sc+r$a)0, ma "ntre$at ea& Pe c+t "mi puteam da eu seama,nu era nimic $un "n asta& Apoi, ea mia spus- .Daca ar i sati construiesti o casa, iar constructorii tiar cere prea mu!t si ar "nt+r3iapeste termenu! sta$i!it, cre3i ca tear a#uta daca ai i sc+r$oasa cu ei)0 1ine"nte!es ca am spus, da& .C+nd tre$uie sa returne3i omara stricata, cre3i ca te a#uta sa ii o mica sc+r$a)0 1ine"nte!es ca am spus, da& 6an ma "ntre$at daca numi dadeam seama ca a

i o sc+r$a era uneori nu numai o ca!itate o!ositoare, ci si oarte importanta, daca voiam sa ac "n asa e! "nc+t trea$a sa mear'a&Dintro data, aceasta parte din mine "nsami pe care ma straduiam cu disperare sa o ascund, sa o ne' si sa o in(i$ a oste!i$erata& *ntre'u! meu trup se simtea a!te!& Era ca si c+nd as i aruncat de pe umeri o 'reutate de o suta de Hi!o'rame& 6an

"ndepartase acest aspect despre mine "nsami si mia aratat ca e! era un dar, ca nu era ceva de care sami ie rusine& Daca "idadeam voie sa e2iste, nu tre$uia sa! e!imin& Eram capa$i!a sa! o!osesc, "n !oc ca e! sa ma o!oseasca pe mine& Dupa acea 3i,viata mea nu a mai ost aceeasi& / a!ta $ucatica din pu33!eu! de vindecare usese pusa !a !oc& .Persista !ucruri!e carora !e opuire3istenta0& Au3isem aceasta ra3a de nenumarate ori, dar niciodata nui "nte!esesem pe dep!in proun3imea& Re3ist+nd .sc+r$ei0din mine, am tinuto "ncuiata aco!o& *n c!ipa "n care am acceptao si iam va3ut daru!, am re!a2at re3istenta si ea nu a mai avut nici oimportanta pentru mine& A devenit o parte natura!a si sanatoasa din cine sunt eu& Acum nici macar nu mai e nevoie sa iu o sc+r$a,dar daca situatia o cere ceea ce "n !umea asta se "nt+mp!a uneori pot o!osi aceasta ca!itate ca sami port de 'ri#a&

Acest procedeu mi sa parut miracu!os& Am acut o !ista cu toate parti!e din mine "nsami pe care nu !e p!aceam si mam straduit sa'asesc daru! care se a!a "n e!e& De "ndata ce am ost "n stare sa vad va!oarea po3itiva si ne'ativa a iecarui aspect din mine "nsami,am ost "n stare sa !as 'arda #os si sa permit acestor parti sa e2iste !i$er& Mia devenit c!ar ca procesu! nu "nseamna sa nede$arasam de !ucruri!e care nu ne p!ac "n noi "nsine, ci sa descoperim !atura po3itiva a acestor aspecte si sa o inte'ram "n vieti!enoastre&

Aceasta carte este un '(id "n ca!atoria voastra& Ea contine idei!e principa!e dintrun curs pe care !am conceput dea !un'u! ani!or,pentru ca sa va a#ut sa va de3va!uiti, sa va asumati si sa va acceptati um$ra& Voi "ncepe prin a deini "n mod deta!iat um$ra si ai

e2p!ora natura si eecte!e& Apoi, voi e2amina enomenu! esentia! a! um$rei proiectia prin care ne'am parti crucia!e din noi "nsine,d+ndu!e deo parte& Dupa ce vom !ua "n considerare o noua paradi'ma pentru a "nte!e'e viata noastra interioara si e2terioara mode!u! (o!o'raic a! universu!ui putem "ncepe sa actionam, ap!ic+nd ceea ce am "nvatat, pentru a de3va!ui ete!e ascunse a!epartii noastre "ntunecate& Atunci vom porni "n procesu! de asumare si re!uare a responsa$i!itatii pentru ca!itati!e um$rei noastre,

"nvat+nd instrumente speciice pentru a ne accepta um$ra si ai descoperi daruri!e, c+t si cum sane !uam "napoi puterea pe care am avuto asupra unor parti din noi "nsine pe care !eam dat a!tora& *n ce!e din urma, vom e2p!oramoda!itati!e prin care putem sa ne iu$im si sa ne "n'ri#im pe noi "nsine, c+t si instrumente practice pentru a ne maniesta vise!e si acrea o viata care merita sa ie traita&Mu!ti dintre noi am petrecut prea mu!t timp caut+nd !umina si ne'asind nimic a!tceva dec+t si mai mu!t "ntuneric& .;u devii i!uminat,

"nc(ipuinduti ima'ini de !umina0, a spus 6un' .ci constienti3+nd "ntunericu!0& va va '(ida pe drumu! vostru "nspre de3va!uirea,asumarea si acceptarea um$rei voastre& Cartea va va da cunoasterea si instrumente!e pentru a scoate "n aara ceea ce se a!a

"nauntru! vostru& Va va '(ida pentru a va rec+sti'a puterea, creativitatea, stra!ucirea si vise!e& Va va desc(ide inima catre voi "nsivasi catre cei!a!ti si va modiica pentru totdeauna re!atii!e voastre cu !umea&

Capito!u! @

*n cautarea um$reiUm$ra are mu!te ete- "nricosatoare, !acoma, urioasa, ra3$unatoare, rautacioasa, e'oista, manipu!atoare, !enesa, dominatoare,osti!a, ur+ta, ara va!oare, mesc(ina, c+rtitoare, s!a$a, care critica &&& si !ista poate continua& Partea "ntunecata din noi actionea3a caun depo3it pentru toate aceste aspecte de neacceptat din noi "nsine toate !ucruri!e despre care pretindem ca nu suntem si toateaspecte!e care ne ac sa ne ie #ena& Acestea sunt ete!e pe care nu vrem sa !e aratam !umii si ete!e pe care nu vrem sa ni !e aratamnoua "nsine&Tot ceea ce ur+m, caruia "i opunem re3istenta, sau ce nu ne asumam "n privinta noastra "nsine, capata viata proprie, su$min+ndcapacitatea noastra de autoeva!uare& C+nd a#un'em ata "n ata cu partea "ntunecata din noi, prima tendinta pe care o avem este sap!ecam, iar a doua este sa ne t+r'uim cu ea ca sa ne !ase "n pace& Mu!ti dintre noi siau risipit o mare cantitate de timp si $ani, "neortu! de a ace e2act acest !ucru& Ironia este ca tre$uie sa acordam cea mai mare atentie tocmai acestor aspecte ascunse, pe care!eam respins& C+nd "nc(idem undeva ace!e parti din noi "nsine care nu ne p!ac ara sa stim, si'i!am comori!e noastre ce!e maipretioase& E!e sunt ascunse aco!o unde neam astepta ce! mai putin sa !e 'asim& E!e sunt ascunse "n "ntuneric&

Aceste comori "ncearca cu disperare sa iasa aara, sa !e dam atentie, dar noi ne "ncapat+nam sa !e "mpin'em "napoi& Ca nisteuriase min'i tinute su$ apa, aceste aspecte ies !a supraata, ori de c+te ori nu mai sunt apasate& Atunci c+nd a!e'em sa nupermitem unor parti din noi "nsine sa e2iste,suntem ortati sa c(e!tuim cantitati uriase de ener'ie i3ica pentru a nu !e !asa sa iasa !a supraata&

Poetu! si autoru! Ro$ert 1!? descrie um$ra ca pe un sac invi3i$i! pe care iecare dintre noi "! cara "n spate& Pe masura ce crestem,noi punem "n sac iecare aspect din noi "nsine care nu este acceptat de ami!ii!e si prietenii nostri& 1!? crede ca noi ne petrecemprime!e decade din viata noastra ump!+ndune sacu!, iar restu! vietii "ncercam sa scoatem tot ceea ce am pus "n e!, straduindunesa ne usuram povara&Ma#oritatii oameni!or !e este teama sa se conrunte si sasi accepte propriu! "ntuneric, dar aco!o, c(iar "n ace! "ntuneric, veti 'asiericirea si "mp!inirea dupa care t+n#iti& C+nd va !uati un ra'a3 pentru a va descoperi "ntre'u! sine, desc(ideti usa "nspre adevaratai!uminare& Una dintre capcane!euriase a!e Epocii Inormationa!e este sindromu! .c(estia asta o stiu de#a0& A sti ne "mpiedica adesea sa traim o e2perienta cu inima&

A !ucra cu um$ra nu este o activitate inte!ectua!a4 ea este o ca!atorie de !a cap spre inima& Mu!ti dintre cei care se a!a pe ca!ea spreautodesav+rsire cred ca eiau "nc(eiat procesu!, dar, de apt, nu vor sa vada adevaru! despre ei "nsisi& Mu!ti dintre noi t+n#im sa vedem !umina si sa traim "nrumusetea sine!ui nostru superior, dar "ncercam sa acem acest !ucru ara sa inte'ram tota!itatea a ce "nseamna noi "nsine& ;oi nu



putem avea e2perienta dep!ina a !uminii, ara sa cunoastem "ntunericu!& Partea "ntunecata este cea care pa3este trecerea spreadevarata !i$ertate& Fiecare dintre noi tre$uie sa vrea "n permanenta sa e2p!ore3e si sa scoata !a !umina acest aspect a! sine!ui& Fieca va p!ace, ie ca nu va p!ace daca sunteti oameni, aveti o um$ra& Daca nu o puteti vedea, "ntre$atii pe mem$rii ami!iei voastre,sau pe cei cu care !ucrati& Ei o sa vo arate& ;oi credem ca masti!e pe care !e purtam ne ascund sine!e nostru interior, dar, oricereu3am sa recunoastem "n privinta noastra "nsine, scoate capu! si se ace cunoscut atunci c+nd te astepti ce! mai putin&

A accepta un aspect din tine "nsuti, "nseamna a! iu$i ai permite sa coe2iste "mpreuna cu toate ce!e!a!te aspecte, ned+ndui oimportanta mai mare sau mai mica dec+t oricarei a!te parti din tine "nsuti& ;u este suicient sa spui- .stiu ca am totu! su$ contro!0&Tre$uie sa ve3i ce poti "nvata

de !a acest aspect, ce dar "ti aduce e! si atunci tre$uie sa ii capa$i! sa! privesti cu veneratie si compasiune&Traim cu impresia ca, pentru ca ceva sa ie divin, tre$uie sa ie perect& 5resim& De apt, adevaru! este e2act opusu!& A i divin"nseamna a i "ntre' si a i "ntre' "nseamna a i totu!- po3itivu! si ne'ativu!, $ine!e si rau!, s+ntu! si diavo!u!& C+nd ne acordamra'a3u! de a ne descoperi um$rasi daruri!e ei, "nte!e'em ce a vrut 6un' sa spuna prin- .Auru! se a!a "n "ntuneric0& Fiecare dintre noi tre$uie sa descopere ace! aur,pentru a ne reuni cu sine!e nostru sacru&C+nd eram copi!, mi sa spus ca pe !ume e2ista doua e!uri de oameni4 $uni si rai& Asa cum ac cei mai mu!ti dintre copii, mastraduiam sami arat ca!itati!e si ma c(inuiam oarte tare sami ascund deecte!e& Doream cu disperare sa scap de toate ace!e partidin mine "nsami pe care mama,tata, sora mea si rate!e meu !e considerau de neacceptat& / data cu trecerea timpu!ui, "n viata mea au aparut mai mu!ti oameni iecare cu parerea !ui si miam dat seama ca erau din ce "n ce mai mu!te !ucruri din mine "nsami pe care tre$uia sa !e ascund&

Adesea, noaptea, stateam trea3a, "ncerc+nd sami dau seama de ce eram o etita asa de rea& Cum era cu putinta sa iu $!estematacu at+t de mu!te deecte 'roa3nice) *mi aceam 'ri#i si "n privinta surorii si rate!ui meu, care aveau si ei mu!te deecte de "ndreptat toti dadeam de $uc!uc, ori dec+te ori vreunu! dintre noi maniesta o aste! de trasatura& Mi se spunea ca oamenii din "nc(isoarea orasu!ui erau aco!o, deoareceaveau deecte care !eau adus neca3uri& Voiam sa iu si'ura ca no sami s+rsesc viata, privindumi ami!ia si prietenii printre 'ratii&

Asa ca, "nca de timpuriu mam '+ndit ca, ce! mai $un mod prin care ma puteam ace acceptata de catre cei!a!ti, era sa ascund

aceste parti nedorite din mine "nsami ceea ce "nsemna, de mu!te ori, a minti& Visu! meu era sa devin perecta, pentru ca sa iuiu$ita& Prin urmare, minteam daca nu ma spa!am pe dinti, minteam daca m+ncam mai mu!te pra#ituri dec+t "mi era portia, minteamdaca ma $ateam cu sora mea, iar c+nd aveam trei sau patru ani, nici macar numi dadeam seama ca minteam, deoarece

"ncepusem de#a sa ma mint pe mine "nsami&Mi sa spus- nu i nervoasa, nu i e'oista, nu i rautacioasa, nu i !acoma& ;u i a ost mesa#u! pe care mi !am ase3at ad+nc "n mine&

Am "nceput sa cred ca eram o iinta rea, deoarece, uneori, eram rautacioasa si, uneori, eram nervoasa si, uneori, doream toatepra#ituri!e& Credeam ca, pentru a supravietui "n ami!ie si !ume, tre$uia sa scap de toate aceste impu!suri& Ceea ce am si acut&

*ncetu! cu "ncetu!, !eam "mpins at+t de departe "n straundu! constiintei me!e, "nc+t am uitat comp!et ca se a!au aco!o& Aceste.deecte0 au devenit um$ra mea& Si, cu c+t "naintam "n v+rsta, cu at+t !e "mpin'eam mai departe&C+nd am devenit ado!escenta, ascunsesem at+t de mu!t din mine "nsami, "nc+t eram ca o $om$a cu ceas care astepta sae2p!ode3e "n ata oricui "i aparea "n ca!e& / data cu aceste asanumite deecte, am "mpins ad+nc si toate opusuri!e !or po3itive& ;uputeam trai niciodata e2perienta de a i rumoasa, deoarece "mi petreceam at+t de mu!t timp "ncerc+nd sami ascund ur+tenia& ;uma puteam simti niciodata $ine c+nd eram 'eneroasa, deoarece aceasta era doar o masca cemi acoperea !acomia& Minteam "nprivinta !ui cine sunt si ma minteam "n privinta a ceea ce eram capa$i!a sa rea!i3e3& Am pierdut accesu! !a tot ce "nsemna cine sunteu&Din cau3a aptu!ui ca ma straduiam at+t de tare sa "nc(id totu! "n mine, nu aveam ra$dare cu a!tii care "si scoteau !a !umina

imperectiunea& Am devenit into!eranta si am "nceput sa #udec& Din punctu! meu de vedere, nimeni nu era suicient de $un, !umeaera un !oc 'roa3nic si toti cei care se a!au aco!o erau "n perico!& Credeam ca pro$!eme!e me!e mau cop!esit, deoarece mamnascut "ntro ami!ie nepotrivita, aveam prieteni nepotriviti, aveam o ata nepotrivita, un trup nepotrivit, traiam "ntrun oras nepotrivitsi mer'eam !a o scoa!a nepotrivita& *n ad+ncu! inimii me!e, credeam cu adevarat ca aceste circumstante e2terioare erau cau3asin'uratatii, a m+niei si nemu!tumirii me!e& Ma '+ndeam- ./, daca mas i nascut $o'ata asa cum merit de apt daca as i !ocuit "nEuropa si mas i dus !a o scoa!a de e!ita= Daca as avea "m$racaminte scumpa si un cont "n $anca, !umea mea ar i minunata& Toateneca3uri!e ar disparea0&Ca3usem "n capcana at+t de ami!iara a !ui .daca0& Daca !ucruri!e ar sta asa, totu! ar i "n re'u!a& Eu as i "n re'u!a& Aceasta ama'irena durat mu!t& C+nd ima'inatia a "ncetat sa o mai ia ra3na, mam conruntat cu ce! mai 'roa3nic cosmar& Am descoperit ca tot ceeram &&& era eu- s!a$anoa'a,imperecta, din c!asa de mi#!oc, urioasa si e'oista& Miau tre$uit saptespre3ece ani ca sa ma "mpac cu tot ceea ce sunt cea oarteinte!i'enta si cea rumoasa, cea imperecta si cea p!ina de deecte& Si, p+na "n 3iua de asta3i, "nca mai am de !ucru&Motivu! pentru care tre$uie sa !ucram asupra um$rei este sa devenim "ntre'i& Sa s+rsim suerinta& Sa "ncetam de a ne mai ascundepe noi "nsine, de noi "nsine& *n momentu! "n care acem asta, putem "nceta de a ne mai ascunde de restu! !umii& Societatea noastranutreste i!u3ia ca toate recompense!e se duc catre oamenii care sunt perecti& Dar mu!ti dintre noi descopera ca a "ncerca sa iiperect este un !ucru costisitor& Consecinte!e emu!arii .persoanei perecte0 ne pot distru'e i3ic, menta!, emotiona! si spiritua!& Am!ucrat cu at+t de mu!ti oameni $uni care suera de diverse $o!i&&& dependenta, depresie, insomnie si re!atii disunctiona!e& Ei sunt

oameni care nu se enervea3a niciodata, nu se pun niciodata pe ei "nsisi pe primu! !oc, nu se roa'a niciodata pentru ei& / parte dintrupu! !or e cop!esit de cancer si nu stiu de ce& *n'ropate ad+nc "n trupuri!e !or, "nundate departe "n minti!e !or, se a!a toate v ise!e,m+nia, tristetea si dorinte!e& Au ost educati sa se puna pe u!timu! !oc, pentru ca asa tre$uie sa aca un om $un& Ce! mai 'reu !ucrupentru ei este sa se e!i$ere3e de aceasta conditionare, sa descopere cine sunt ei cu adevarat& Dat iind ca ei merita propria !ordra'oste, ei merita iertare si compasiune si, prin urmare, merita din p!in sasi e2prime m+nia si e'oismu!&

*nauntru! nostru, noi avem iecare trasatura, "mpreuna cu opusu! ei po!ar4 iecare emotie umana si iecare impu!s& Tre$uie doar sascoatem !a !umina, sa ne asumam si sa acceptam cine suntem "n "ntre'imea !ui, $ine!e si rau!, "ntunericu! si !umina, puternicu! sis!a$u!, cinstitu! si necinstitu!& Daca voi credeti ca sunteti s!a$i, atunci tre$uie sa cautati opusu! si sa va 'asiti puterea& Daca sunteticondusi de rica, tre$uie sa mer'eti "nauntru! vostru si sa va 'asiti cura#u!& Daca sunteti o victima, tre$uie sa! 'asiti "n voi pe ce!care victimi3ea3a& Aveti, prin nastere, dreptu! de a i "ntre'i de a avea totu!& E nevoie doar de o modiicare a perceptiei voastre, deo desc(idere a inimii& Atunci c+nd poti sai spui ce!ui mai pround si mai "ntunecat aspect din tine "nsuti .eu sunt acesta0, atunci potia#un'e !a adevarata i!uminare& ;u putem accepta !umina pe dep!in, p+na c+nd nu acceptam pe dep!in "ntunericu!& Am au3it ca se



spune ca a !ucra asupra um$ra este ca!ea !uptatoru!ui condus de catre inima& Ea ne duce spre un !oc nou din constiinta noastra,unde tre$uie sa ne desc(idem inimi!e catre tot ceea ce "nseamna noi "nsine si catre "ntrea'a omenire&

*ntrun seminar recent, o emeie sa ridicat p!+n'+nd& ;ume!e ei era Audre?& Se a!a "ntro suerinta cump!ita& Recunostea ca avea'+nduri 'roa3nice si "i era rusine si #ena sa ni !e "mpartaseasca, deoarece, "n e!u! acesta, noi puteam a!a ca era o persoana cuadevarat rea& Dupa o discutie !un'a, a marturisit, "n ce!e din urma, ca "si ura iica& Era at+t de neca#ita, "nc+t dea$ia au3eam cespunea& A repetat "ncet, iarasi si iarasi- .*mi urasc iica0& Toata !umea din camera se uita !a ea, unii cu compasiune, a!tii cu 'roa3a&

Am !ucrat un timp cu Audre?, e2p!ic+ndui ca, daca ceea ce simtea era ura, atunci totu! era "n re'u!a& Tre$uia sa accepte ura pecare o simtea ata de iica ei& Am "ntre$at c+ti oameni din sa!a aveau copii& Aproape toata !umea a ridicat m+na& Leam cerut sa

"nc(ida oc(ii si sa "ncerce sasi aminteasca un moment "n care era posi$i! sa i simtit ura pentru copiii !or& Toata !umea a descoperitce! putin un aste! de moment& Apoi, iam acut sasi ima'ine3e ce dar !e putea da aceasta ura& Unii au spus sanatate, a!tii au spusdra'oste si a!tii au spus e!i$erarea emotiei& Toti au va3ut ca nu aveaucontro! asupra emotiei "nsasi& Simteau ura, c(iar si atunci c+nd nu voiau sa o simta&Faptu! ca nu era sin'ura a a#utato pe Audre? sasi dea voie sa simta ura, ara sa se #udece& Iam e2p!icat ca avem cu totii nevoie saur+m, pentru a cunoaste dra'ostea si ca ura are putere numai atunci c+nd este in(i$ata sau ne'ata& Am "ntre$ato pe Audre? ce sar "nt+mp!a daca siar acceptasentimente!e de ura si ar astepta sa descopere daruri!e !or, "n !oc de a !e in(i$a& Era "nca rusinata si statea cu capu! "n #os, asa ca iam spus o poveste&

*ntro 3i, doi 'emeni au p!ecat cu $unicu! !or "ntro e2cursie& Au mers prin padure, p+na c+nd au a#uns !a un 'ra#d vec(i& C+nd $aietiisi $unicu! !or au intrat sa vada cei aco!o, unu! dintre $aieti a "nceput imediat sa se p!+n'a- .1unicu!e, (ai sa iesim de aici& 5ra#du!asta miroase a $a!e'a de ca!0& 1aiatu! statea !+n'a usa, urios ca avea $a!e'a pe pantoii !ui cei noi& *nainte ca $atr+nu! saraspunda, !a va3ut pe ce!a!a!t nepot a!er'+nd ericit prin $o2e!e 'ra#du!ui& .Ce cauti)0, !a "ntre$at e! pe copi!& .De ce esti asa deericit)0 1aiatu! a privit "n sus si a spus- .Daca e at+ta $a!e'ade ca! aici, asta "nseamna ca tre$uie sa ie si un ponei pe undeva0&

*n camera era !iniste acum& Fata !ui Audre? stra!ucea& *ncepea sa vada daru! oerit de ura ei poneiu! din acest aspect !e'at de ea"nsasi& Aceasta modiicare de perceptie ia permis e!i$erarea ener'iei ne'ative pe care o purta "n ea de ani de 3i!e& Audre? a "nte!es

ca sentimente!e ei de ura erau un mecanism de aparare, care o prote#au de respin'erea ce!or pe carei iu$ea& C(iar daca aceastaura "i provocase o suerinta teri$i!a, ea usese cata!i3atoru! pentru ca!atoria ei spiritua!a si un impu!s ca sasi caute propriu! adevar!auntric&Dar mai era "nca aur de scos !a ivea!a& La doua saptam+ni dupa curs, iica !ui Audre? ia dat te!eon& Audre? se simtea $ine si ariscat sai spuna iicei ei despre sentimente!e pe care !ea avut "n u!timii doi ani& Audre? ia e2p!icat cum "n timpu! cursu!ui siaacceptat sentimente!e de ura si, c+nd a terminat de vor$it, iica ei a "nceput sa p!+n'a& A p!+ns "ncontinuu, e!i$er+nduse de anii dedurere si 'o! su!etesc si e2prim+ndusi toata ura pe care si ea o simtise ata de mama ei& C+nd totu! sa "nc(eiat, ia cerut mameisa vina sa ia masa "mpreuna& Se3+nd !a masa, una "n ata ce!ei!a!te, au putut sa simta acea !e'atura specia!a care e2ista "ntre omama si o iica si au #urat ca, de atunci "nainte, sasi e2prime toate emotii!e, aste! "nc+t nimic sa nu !e mai desparta vreodata&Daca Audre? nar i ost suicient de cura#oasa ca sasi e2prime ura, aceasta vindecare nar i ost posi$i!a& Si mama si iica aveauat+t de mu!te emotii in(i$ate, "nc+t e2p!odau, ori de c+te ori se a!au "n aceeasi camera& Ura tre$uia sa ie e2primata si acceptata,aste! "nc+t daru! ei sa poata i scos !a !umina& Daru! urii !ui Audre? a ost dra'ostea& Ea ia dat o re!atie noua, rumoasa, cinstita cuiica ei&/rice aspect !e'at de noi "nsine are un dar& Fiecare emotie si iecare trasatura pe care o avem ne a#uta, arat+ndune drumu! sprei!uminare, "nspre unime& Cu totii avem o um$ra, care este o parte din rea!itatea noastra tota!a& Um$ra noastra este aici ca sasu$!inie3e !ocu! "n care suntem incomp!eti& Este aici pentru ca sa ne "nvete dra'ostea, compasiunea si iertarea nu doar pentru

cei!a!ti, ci si pentru noi "nsine& Atunci c+nd um$ra este acceptata, ea ne poate vindeca& ;u doar ."ntunericu!0 nostru ne'at este ce!care "si 'aseste !ocu! "n straunduri!e um$rei noastre& Aco!o este o .um$ra!uminoasa0, un !oc unde neam "nmorm+ntat puterea, competenta si autenticitatea& Parti!e "ntunecate a!e psi(icu!ui nostru sunt

"ntunecate, numai atunci c+nd sunt "na$usite si ascunse& C+nd !e aducem !a !umina constiintei noastre si !e descoperim daruri!esecrete, e!e ne transorma& Atuncisuntem !i$eri&

Am va3ut acest !ucru "n mod c!ar !a unu! dintre cursuri!e me!e, "n ca3u! unei emei dure, 3dravene, care mesteca c(eJin''um sicare parea a avea o "n#uratura tatuata pe runte& Pam punea totu! !a "ndoia!a, dar airma sus si tare ca nu avea nici o pro$!ema "n asi asuma partea ei "ntunecata& Si avea dreptate- partea ei "ntunecata era 3ona ei de conort& ;ui pasa daca "i spuneai ca esteurioasa sau ca este o sc+r$a& Pam !e considera pe am+ndoua ca iind comp!imente& Prin urmare, c+nd iam spus ca era o.$!+nduta0, ea sa uitat !a mine cu de3'ust si cu tota!a ne"ncredere& .Eu) 1!+nduta) ;iciodata=0 Era comp!et incapa$i!a sa se vadape ea "nsasi ca iind moa!e, du!ce sau eminina& Am !asato "n pace, iind convinsa ca e2ercitii!e de !a s+rsitu! saptam+nii "i vor arataca!ea& *n 3iua urmatoare, dupa o meditatie de puriicare, !eam cerut c+torva persoane sa vina "n mi#!ocu!'rupu!ui ca sa ie "m$ratisate de catre noi toti& ;u mai acusem acest !ucru "nainte, dar era oarte c!ar ca Pam si a!ti c+tiva erau

"ntepeniti si aveau nevoie de dra'oste& C+nd neam pus $rate!e "n #uru! ei, Pam a cedat, p!+n'+nd s+sietor si c(em+ndusi mama&Timp de mai mu!t de o ora, un 'rup de apro2imativ 3ece oameni au stat si au m+n'+iato, "n timp ce ea !asa sa iasa aara ani dedurere, sin'uratate si tristete&

Desi parea ca !acrimi!e ei nu se vor s+rsi niciodata, "n ce!e din urma Pam a cedat si nea dat voie sa o iu$im ara conditii& Mait+r3iu, am descoperit ca Pam usese a$andonata c+nd era copi! mic si ca nu sia cunoscut niciodata mama si nici nu avea vreopo3a de c+nd era copi!& De apt, an'a#aseun detectiv care "ncerca de c+tiva ani sai 'aseasca mama& *n u!tima 3i a cursu!ui, Pam sia acceptat ca!itati!e ei de $!+ndete siama$i!itate& Toata !umea se minuna "n permanenta de transormarea ei& / saptam+na mai t+r3iu, Pam a primit vesti de !a detectiv sia capatat prima ei po3a de copi!&Dupa doua saptam+ni, detectivu! ia 'asit mama si Pam a vor$it cu ea pentru prima data& / data acceptata, um$ra poate ivindecata& C+nd este vindecata, ea devine dra'oste&Daca auru! se a!a "n "ntuneric, atunci cea mai mare parte dintre noi !am cautat unde nu tre$uia& Dupa cum spune adesea DeepaHC(opra- .*n interioru! iecarei iinte umane e2ista 3ei si 3eite "n stare de em$rioni, care au o sin'ura dorinta& Ei vor sa se nasca0& ;oit+n#im sa vedem cum "nco!tesc



seminte!e divinitatii noastre, dar am uitat ca iecare sam+nta are nevoie de teren erti! "n care sa creasca& Locu! "ntunecat,pam+ntean, esentia! din interioru! nostru este um$ra noastra& Este un c+mp care are nevoie de acceptare, dra'oste si cu!tivare,

"nainte ca !ori!e care suntem noi "nsine sapoata "n!ori&

EKERCITII

C+nd aceti aceste e2ercitii, este important sa iti "ntro anumita stare de spirit& Toate raspunsuri!e de care aveti nevoie se a!a

"nauntru! vostru, dar tre$uie sa deveniti destu! de !inistiti si tacuti pentru a !e au3i& Acordativa suicient timp si asi'urativa ca ati"nc(is te!eonu! si ca vati dedicat comp!et acestui proces& Va recomand sa va re3ervati ce! putin o ora pentru a ace aceste e2ercitii&*m$racativa conorta$i! si ase3ativa "n !ocu! preerat& Sar putea sa doriti sa aprindeti niste !um+nari si sa puneti o mu3ica $!+nda,pentru a va crea o atmosera atra'atoare& A!aturi, tineti un #urna! si un creion cu care va p!ace sa scrieti& Poate vreti sa !uati uncasetoon si sa "nre'istrati etape!e care urmea3a, aste! "nc+t sa nu tre$uiasca sa desc(ideti mereu oc(ii pentru a citi ce aveti deacut&C+nd sunteti 'ata, "nc(ideti oc(ii si respirati "ncet si ad+nc de cinci ori& Inspirati numar+nd p+na !a cinci, retineti respiratia c+t timpnumarati p+na !a cinci si apoi e2pirati "ncet pe 'ura& Fo!ositi respiratia pentru a va re!a2a "ntre'u! trup& Concentrativa "n continuareatentia asupra respiratiei&

Acesta este unu! dintre ce!e mai $une moduri de a va !inisti mintea&Acum, cu oc(ii "nc(isi, ima'inativa ca intrati "ntrun ascensor si "nc(ideti usa& Apasati pe unu! dintre $utoane si co$or+ti sapte eta#e&Ima'inativa ca intrati ad+nc "n constiinta voastra& C+nd usa se desc(ide, vedeti o 'radina sacra si rumoasa& *ncercati sa vi3ua!i3aticu c!aritate tot ceea ce este aco!o& /$servati copacii, !ori!e, pasari!e& Ce cu!oare are ceru!) Este de un a!$astru stra!ucitor si!impede, sau este acoperit de nori) Simtiti temperatura din aer si v+ntu! care va m+n'+ie o$ra#ii& Cum sunteti "m$racati) Purtati o

"m$racaminte pe care o iu$iti) Ima'inativa "n orma voastra ceamai $una, arat+nd deose$it de atra'ator& Scoatetiva pantoii si simtiti pam+ntu! de su$ picioare& E acoperit cu iar$a sau cu nisip) Euscat sau umed) Vedeti o carare acuta din pietris sau marmura) E2ista cascade, sau statui) E2ista anima!e) Stati un minut ca sa

priviti "n #ur "n toate directii!esi sa o$servati ce a!tceva se mai a!a "n 'radina voastra& C+nd ati terminat de a va crea 'radina, creativa un !oc sacru de meditatie,unde puteti veni ca sa 'asiti toate raspunsuri!e pe care !eati dorit vreodata& Petreceti un minut e2p!or+nd !ocu! vostru sacru interiorsi aceti !e'am+nt ca! veti vi3ita adesea& *ntoarcetiva atentia "nspre respiratie si respirati iarasi, "ncet si ad+nc de "nca cinci ori&

Aducetiva "ntro stare "nca si mai prounda de constienta re!a2ata&Acum, punetiva urmatoarea serie de "ntre$ari si asteptati sa va au3iti vocea interioara& Dupa iecare "ntre$are, desc(ideti o c!ipaoc(ii si scrieti raspunsuri!e "n #urna!& Ce! mai $un mod de a ace aceasta este prin a scrie, repede, a$so!ut orice va vine "n minte& ;ue2ista raspunsuri corecte sau 'resite& ;u va aceti 'ri#i "n privinta a ceea ce scrieti4 dativa voie sa simtiti si sa e2primati orice simtenevoia sa iasa "n decursu! acestui proces& Dupa ce ati raspuns !a prima "ntre$are, "nc(ideti oc(ii, "ntoarcetiva "n 'radina voastra siase3ativa "n !ocu! vostru de meditatie& Mai respirati "nca de doua ori, pround si "ncet, "nainte de a va pune a doua "ntre$are si asamai departe& ;u va 'ra$iti&7& De ce anume "mi este ce! mai teama)@& Ce aspecte din viata mea tre$uie sa ie transormate)9& Ce vreau sa rea!i3e3 prin citirea acestei carti)& De ce anume din mine "nsumi "mi este ce! mai teama ca nu cumva sa ie a!at de a!tcineva)& Ce anume "mi este ce! mai teama ca voi a!a despre mine "nsumi)

& Care este cea mai mare minciuna pe care miam spuso mie "nsumi vreodata):& Care este cea mai mare minciuna pe care am spuso vreodata a!tcuiva)G& Cear putea sa ma opreasca de !a a actiona asa cum este necesar pentru ami transorma viata)C+nd ati terminat e2ercitiu!, acordativa timp pentru a scrie "n #urna! si a e2prima pe (+rtie orice a!tceva care tre$uie sa iasa !asupraata& Apoi, stati o c!ipa si recunoasteti cura#u! si truda pe care !eati o!osit "n acest e2ercitiu si mer'eti mai departe !a capito!u!urmator&

Capito!u! 9

Lumea este "nauntru! nostru

.;u noi suntem "n !ume, ci !umea este "nauntru! nostru0& Prima data c+nd am au3it acest !ucru am ost u!uita& Cum se poate ca!umea sa ie "nauntru! meu) Cum se poate, ca tu, o a!ta iinta umana, sa poti trai "nauntru! meu) Mia tre$uit oarte mu!t timp ca sa

"nte!e' ca ceea ce se a!a cu adevarat"nauntru! meu este amprenta "ntre'ii omeniri mii!e de ca!itati si caracteristici care constituie o iinta umana& Mode!u! (o!o'raic a!universu!ui ne "nvata ca iecare dintre noi este un microcosmos a! macrocosmosu!ui& Fiecare dintre noi contine toata cunoasterea

"ntre'u!ui univers& Daca tai

"n $ucate!e mici (o!o'rama de pe cartea ta de credit sau de pe carnetu! de conducere si diri#e3i o ra3a !aser pe una dintre $ucate!e,vei vedea "ntrea'a ima'ine& *n ace!asi mod, daca e2amine3i o sin'ura iinta umana, vei 'asi (o!o'rama universu!ui& Amprentauniversa!a se a!a "n AD;u! nostru&Dr& David Simon, directoru! medica! a! Centru!ui C(opra pentru 1una Stare si autor a! cartii *nte!epciunea vindecarii e2p!ica acest!ucru "n e!u! urmator- ./ (o!o'rama este o ima'ine tridimensiona!a ce provine dintrun i!m $idimensiona!& Trasatura unica a(o!o'ramei este ca "ntrea'aima'ine tridimensiona!a poate i creata din orice $ucata de i!m& *ntre'u! este continut "n iecare $ucatica4 de aceea se numeste(o!o'rama& Tot asa, iecare aspect a! universu!ui este continut "nauntru! iecaruia dintre noi& Forte!e care contin materia din "ntre'u!cosmos se 'asesc "n iecare atom a! trupu!ui& Fiecare ir din AD;u! meu duce "n e! "ntrea'a istorie de evo!utie a vietii& Mintea meacontine potentia!u! iecarui '+nd care a ost sau va i e2primat vreodata& *nte!e'erea acestei rea!itati este c(eia care desc(ide usavietii intrarea spre !i$ertate ne!imitata& A trai e2perienta acestei rea!itati este $a3a adevaratei "nte!epciuni0& C+nd "nte!e'eti ca voicontineti tot ceea ce vedeti "n cei!a!ti, "ntrea'a voastra !ume se modiica& Scopu! nostru "n aceasta carte este sa 'asim si sa



acceptam tot ceea ce iu$im si tot ceea ce ur+m "n a!ti oameni& C+nd recuperam aceste aspecte neasumate din noi "nsine,desc(idem usa "nspre universu! interior& C+nd cadem !a pace cu noi "nsine, "n mod spontan cadem !a pace cu !umea "ntrea'a&/ data ce acceptam aptu! ca iecare dintre noi "ntrupea3a toate trasaturi!e din univers, putem "nceta de a mai pretinde ca noi nusuntem totu!& Cei mai mu!ti dintre noi am ost "nvatati ca suntem dieriti de a!ti oameni& Unii dintre noi ne consideram a i mai $unidec+t a!tii si mu!ti dintre noi credem ca nu suntem cum tre$uie& Vieti!e noastre sunt mode!ate "n unctie de aceste #udecati deva!oare& Aceste #udecati sunt ce!e care ne ac sa spunem 0Eu nu sunt ca tine0& Daca esti a!$, sar putea sa cre3i ca esti dierit dene'ri& Daca esti ne'ru, sar putea sa cre3i ca esti dierit de un asiatic sau un (ispanic& Evreii cred ca sunt dieriti de cato!ici, iarconservatorii de dreapta cred ca sunt dieriti de !i$era!ii din aripa st+n'a& Fiecare dintre cu!turi!e si civi!i3atii!e noastre nea "nvatat sa

credem ca suntem undamenta! dieriti de cei!a!ti& Adoptam, de asemenea, pre#udecati de !a ami!ii si prieteni& .Esti dierit, deoareceesti 'ras si eu sunt s!a$& Eu sunt destept si tu esti prost& Eu sunt timid si tu esti cura#os& Eu sunt pasnic si tu esti a'resiv& Eu vor$esctare si tu vor$esti "ncet&0 Aceste convin'eri mentin i!u3ia ca noi suntem separati& E!e creea3a at+t $ariere interne, c+t si e2terne carene "mpiedica sa ne acceptam tota!itatea iintei noastre& E!e continua sa ne aca sa aratam cu de'etu! spre cei!a!ti&C(eia este sa "nte!e'em ca nu e2ista nimic din ceea ce putem vedea sau percepe si care noi sa nu im& Daca nu am avea oanumita ca!itate, nu am puteao recunoaste "n a!tu!& Daca esti inspirat de cura#u! a!tuia, aceasta este o re!ectare a cura#u!ui care sea!a "n tine& Daca tu cre3i ca cinevaeste e'oist, poti sa ii si'ur ca si tu esti "n stare sa dai dovada de ace!asi e'oism& Desi aceste trasaturi nu sunt e2primate tot timpu!,iecare dintre noi are capacitatea de a maniesta orice trasatura pe care o vede& Dat iind ca ca suntem o parte din !umea(o!o'raica, noi suntem tot ceea ce vedem, tot ceea ce #udecam, tot ceea ce admiram& Indierent de cu!oarea pie!ii, de 'reutate saude preerinte!e re!i'ioase, noi avem cu totii ace!easi trasaturi caracteristice universa!e& *n aceasta privinta esentia!a, toate iinte!eumane sunt !a e!&Renumitu! medic A?urvedic%, dr& Vasant Lad, spune- .*n interioru! iecarei picaturi este oceanu! si "n interioru! iecarei ce!u!e esteinte!i'enta "ntre'u!ui trup0& Atunci c+nd cuprindem imensitatea acestei airmatii, putem "ncepe sa vedem amp!oarea !ui cine suntem&1ar$atii si emei!e sunt creati e'a!i, prin aceea ca ei "mpartasesc aceeasi 'ama comp!eta de trasaturi umane& Cu totii avem putere,orta, creativitate si compasiune& Cu totii avem !acomie, sen3ua!itate, m+nie si s!a$iciune& ;u e2ista trasatura, ca!itate sau aspect pecare noi sa nu !e avem& Avem din p!in !umina divina, dra'oste si stra!ucire si avem din p!in "n e'a!a masura e'oism, ascun3isuri si

osti!itate& Suntem acuti ca sa continem "ntrea'a !ume "nauntru! nostru4 o parte din sarcina de a i pe dep!in uman este de a 'asidra'oste si compasiune pentru iecare aspect din noi "nsine& Asa cum este mintea umana, tot asa este si mintea cosmica&Ma#oritatea dintre noi traim cu o vi3iune "n'usta a ceea ce "nseamna a i uman& Atunci c+nd permitem caracteristici!or noastreumane sa accepte universa!itatea noastra, putem deveni cu usurinta tot ceea ce dorim&% A?urveda este ce! mai vec(i sistem de vindecare din !ume, care e2pune "n mod c!ar si concis !e'i!e undamenta!e si principii!e care'uvernea3a viata pe pam+nt& A "nte!e'e A?urveda "nseamna a "nte!e'e orte!e care ne cau3ea3a "m$o!navirea& ;&T&

*n cartea Dra'oste si desteptare 6o(n e!Jood o!oseste ana!o'ia cu un caste! pentru a descrie !umea dinauntru! nostru& Ima'inativa ca sunteti un caste! minunat, cu coridoare !un'i si mii de camere& Fiecare camera din caste! este perecta si are un dar specia!&Fiecare camera repre3inta unaspect dierit a! vostru si este o parte inte'ranta a "ntre'u!ui caste! perect& C+nd ati ost copii, ati e2p!orat iecare centimetru dincaste!u! vostru, ara rusine si ara a #udeca& Fara rica, ati scotocit "n iecare camera, caut+nd pietre!e pretioase si misteru! ei& Atiacceptat cu dra'oste iecare camera, ieea o "ncapere oarecare, dormitor, $aie sau pivnita& A$so!ut iecare "ncapere era un unicat& Caste!u! vostru era p!in de !umina,dra'oste si minune& Apoi, "ntro 3i, cineva a venit !a caste! si va spus ca una dintre camere era imperecta, ca, ara "ndoia!a, ea nuapartinea caste!u!ui vostru& Va su'erat ca, daca doreati sa aveti un caste! perect, tre$uia sa "ncuiati usa de !a acea camera&

*ntruc+t doreati dra'oste si acceptare, vati 'ra$it sa o "ncuiati&

/ data cu trecerea timpu!ui, au venit din ce "n ce mai mu!ti oameni !a caste!u! vostru& Cu totii siau spus pareri!e despre camere,despre care !ep!aceau si care nu !e p!aceau& *ncetu! cu "ncetu!, ati "nc(is usa dupa usa& Minunate!e voastre "ncaperi au ost "nc(ise, !i sa !uat!umina, au ost !asate "n "ntuneric& A "nceput un cic!u& De atunci "ncoace, din dierite motive, ati "nc(is din ce "n ce mai mu!te usi& Ati

"nc(is usi, deoarece va era teama, sau deoarece credeati ca ace!e camere erau prea "ndra3nete& Ati "nc(is usi !a camere!e careerau prea conservatoare& Ati "nc(is usi, deoarece a!te caste!e pe care !eati va3ut nu aveau o camera ca a voastra& Ati "nc(is usi,deoarece conducatorii vostri re!i'iosi vau spus sa stati departe de anumite "ncaperi& Ati "nc(is orice usa care nu se potriveastandarde!or societatii sau propriu!ui vostru idea!& Sa dus vremea c+nd caste!u! vostru parea nes+rsit si viitoru! parea e2traordinarsi !uminos& ;u va mai '+ndeati !a iecare "ncapere cu aceeasi dra'oste si admiratie& Acum, doreati sa dispara camere!e de careerati odata m+ndri& *ncercati sa 'asiti o moda!itate de a scapa de aceste "ncaperi, dar e!e aceau parte din structura caste!u!ui& Dupace ati "nc(is usa !a oricare "ncapere care nu va p!acea, o data cu trecerea timpu!ui ati uitat comp!et ca ea e2ista& La "nceput nu vatidat seama ce aceti& Devenise un o$icei& Pe masura ce iecare e2prima mesa#e dierite despre cum ar tre$ui sa arate un caste!ma'niic, va ost mu!t mai usor sai ascu!tati pe ei, dec+t sa aveti "ncredere "n vocea voastra interioara cea care iu$ea "ntre'u!caste!& Faptu! ca ati "nc(is ace!e camere va acut sa va simtiti cu adevarat "n si'uranta, "n cur+nd, vati tre3it ca !ocuiti doar "nc+teva "ncaperi mici& Ati "nvatat cum sa va "ncuiati viata si sa va simtiti $ine ac+nd acest !ucru& Mu!ti dintre noi am "ncuiat at+t demu!te camere, "nc+t am uitat ca am ost odata un caste!& Am "nceput sa credem ca nu suntem dec+t o casuta mica cu doua camere,care are nevoie de reparatii&

Acum, ima'inativa caste!u! ca un !oc care 'a3duieste tot ceea ce sunteti $ine!e si rau! si ca iecare aspect care e2ista pe p!aneta,e2ista "nauntru! vostru& Una dintre camere este dra'oste, a!ta cura#, una este e!e'anta si a!ta este 'ratie& ;umaru! camere!or esteara s+rsit& Creativitate, eminitate, cinste, inte'ritate, sanatate, a'resivitate, se2, putere, timiditate, ura, !acomie, ri'iditate, !ene,aro'anta, $oa!a si rautate sunt "ncaperi din caste!u! vostru& Fiecare "ncapere este o parte esentia!a a structurii si iecare camera areun opus undeva, "n caste!u! vostru& Din ericire, nu suntem niciodata mu!tumiti cu a i mai putin dec+t ceea ce suntem capa$i!i saim& ;emu!tumirea noastra "n ceea ce ne priveste este un motiv pentru a cauta camere!e pierdute a!e caste!u!ui nostru& Putem 'asic(eia "nspre unicitatea noastra, numai atunci c+nd desc(idem toate "ncaperi!e din caste!&Caste!u! este o metaora care ne a#uta sa "nte!e'em amp!oarea !ui cine suntem& Fiecare dintre noi poseda acest !oc sacru "nauntru!sau& Accesu! aco!o este usor, daca suntem 'ata si dornici sa vedem tota!itatea !ui cine suntem& Cea mai mare parte dintre noisuntem "nspaim+ntati de ceea ce



vom 'asi "n spate!e usi!or acestor "ncaperi& Asa ca, "n !oc de a porni "ntro aventura ca sa ne 'asim sine!e nostru ascuns p!ini deener'ie si uimire continuam sa pretindem ca "ncaperi!e nu e2ista& Cic!u! continua& Dar daca doriti cu adevarat sa sc(im$ati directiavietii voastre, tre$uie sa intrati "ncaste! si sa desc(ideti cu "ncetu! a$so!ut iecare usa& Tre$uie sa va e2p!orati universu! interior si sa !uati "napoi tot ceea ce nu vatiasumat& ;u va puteti aprecia maretia si nu va puteti $ucura de tota!itatea si unicitatea vietii voastre, dec+t "n pre3enta sine!ui vostru

"ntre'&C+nd am "nceput cautarea !umii dinauntru! meu, am cre3ut ca era o sarcina imposi$i!a& Credeam ca !umea era "n de3ordine si nueu& Niceam- eu nu sunt o crimina!a, eu nu sunt un $osc(etar& ;u doream cu adevarat sa descopar ca posedam toate trasaturi!e

caracteristice a!e !umii& At+t c+t putem sami dau seama, eu nu semanam de!oc cu oamenii pe carei #udecam sau "i nedreptateam&Scopu! meu a devenit ace!a de a vedea cum putea e2ista !umea dinauntru! meu& De iecare data c+nd vedeam pe cineva sau cevacare numi p!acea, "ncepeam sami spun .eu sunt !a e! cu ei, ei sunt "nauntru! meu0& Prima !una am ost de3ama'ita, deoarece nuputeam 'asi "n mine "nsami nimic din ace!e !ucruri .re!e0&

Apoi, "ntro 3i, "n timp ce mer'eam cu trenu!, totu! sa sc(im$at& / emeie din compartiment tipa !a copi!u! ei& *mi spuneam tot timpu!ca eu nu mas purta cu copi!u! meu "n e!u! acesta si c+t de 'roa3nica era acea emeie pentru casi certa copi!u! "n pu$!ic& Atunci, omica voce din cap mia spus- .Daca copi!u! tau siar i varsat cacao cu !apte pe costumasu! a!$ de matase, si tu ai i acut o cri3a0&Dintro data, piese!e din pu33!e sau ase3at cum tre$uie& 1ine"nte!es ca eram "n stare sa ma enerve3 pe un copi!& ;u voiam sa admitacest !ucru "n sinea mea, asa ca atunci c+nd am va3ut pe a!tcineva ac+nd o cri3a de urie am "nceput sa #udec, "n !oc samaniest empatie& Faptu! acesta ma acut sa numi mai "ndrept atentia asupra mea& Miam dat seama ca, "nauntru! meu, se a!acaracteristica dovedita de iecare persoana si nu persoana "nsasi& Eu nu sunt emeia urioasa din tren, dar "ntradevar amnera$darea si into!eranta pe care ea !ea maniestat "n ace! moment&Ceea ce am descoperit a ost potentia!u! meu de a actiona !a e! cu oamenii pe care "i #udecasem ce! mai aspru& Mia devenit c!araptu! ca tre$uia sa iu oarte atenta !a trasaturi!e care ma deran#au ce! mai mu!t !a a!tii& Am "nceput sa !e recunosc ca pe niste

"ncaperi pe care !e "ncuiasem& A tre$uit sa admit si aptu! ca si eu as i putut ur!a !a copi!u! meu, daca as i avut o 3i proasta& Apoi,mam uitat !a un $osc(etar si mam "ntre$at- .Daca nas avea nici ami!ie, nici scoa!a si mias i pierdut serviciu!, nar i oare cuputinta sa a#un' si eu $osc(etar)0 Raspunsu! a ost, da& *n ca3u! "n care circumstante!e vietii me!e sar sc(im$a, "mi este usor sami

dau seama ca as putea ace sau as putea i orice a!tceva& Am "ncercat sa iu orice 'en de persoana- ericita, trista, urioasa, !acomasi 'e!oasa& /amenii 'rasi ma deran#au "n mod specia!& Tata usese "ntotdeauna un tip masiv si era si e! inc!us "n pre#udecati!e me!e&Dintro data !am privit cu a!ti oc(i& Eu ma nascusem cu oase su$tiri si cu un meta$o!ism rapid& Miam dat seama ca, dacameta$o!ismu! meu sar sc(im$a si as continua sa man+nc porcarii!e pe care !e "n'(iteam, si eu as deveni 'rasa& Erau totusi c+tevasituatii "n care aveam pro$!eme& ;u ma puteam ima'ina niciodata ca iind crimina! sau vio!ator& Cum as putea omor" cu s+n'e recepe cineva) *mi era usor sami ima'ine3 ca as omor" pe cineva care ar vrea sami aca rau mie sau ami!iei me!e, dar nu c+nd eravor$a despre ace!e crime $ruta!e si ara sens& Miam dat seama ca acum nu aveam nici o dorinta de a omor", dar, daca as i ost

"nc(isa "ntro camaratimp de paispre3ece ani si $atuta "n iecare 3i, oare nu as i ost "n stare sa omor cu s+n'e rece) Raspunsu! era, da& Aceasta nuacea din omor ceva de acceptat, dar "mi permitea sa vad ca puteam accepta cu adevarat posi$i!itatea de a i a$so!ut oricine&De atunci "ncoace, c+nd miera 'reu sami ima'ine3 ca pot sa iu orice, stiam ce sa ac& De e2emp!u, "nca numi puteam da seamacum as putea i vreodata pedoi!& Asa ca, miam pus "ntre$area- ce e! de persoana ar putea ace se2 cu un copi!& Un de'enerat, opersoana careia "i este rica, sau este pervertita, mam '+ndit eu& Apoi mam "ntre$at- .As putea i de'enerata) Miar putea i rica)

As putea i pervertita)0 Am "ncercat sami ima'ine3 circumstante!e ce!e mai cump!ite care mi sar i putut "nt+mp!a c+nd eram copi!si miam dat seama ca daca as i ost c(inuita si vio!ataatunci si as i trait ara dra'oste as i crescut cu totu! a!te!& *ntro asemenea situatie, nas putea, "n nici un ca3, sa pre3ic ce anume

as i sau nu as i capa$i!a sa ac& Sa nu #udecati nici un om, "nainte de a intra "n pie!ea !ui& C(iar daca "mi era oarte 'reu sami"nsusesc une!e dintre aceste trasaturide caracter, tre$uia sa accept posi$i!itatea ca "n mine traia un demon& Uneori, pro$!ema care se pune nu este daca ai o anumitatrasatura "ntrun anumit moment, ci daca ai puteao maniesta "n circumstante dierite&

Am "ncercat cu tot e!u! de persoane care ma de3'ustau sau "mi provocau repu!sie& *mi era mai 'reu sa !e accept pe une!e dec+t pea!te!e, "n anumite ca3uri dura mai mu!t timp, dar, "n ce!e din urma, au ost putine !ucruri pe care nu mi !e puteam asuma& Cu timpu!,vocea mea interioara, care dea !un'u! vietii #udeca totu! si toate, sa !inistit& Toata viata am visat sa am !iniste "n minte si acumvedeam cum apare aceasta posi$i!itate& Miam dat seama ca #udecam oamenii numai atunci c+nd ei dovedeau o caracteristica pecare nu o puteam accepta "n mine "nsami& Daca cineva acea pe ne$unu!, nu! mai #udecam, deoarece stiam ca si eu aceam pene$una& ;umai atunci c+nd eram a$so!ut convinsa ca nu as i ost capa$i!a de un anumit comportament, ma suparam si aratam cude'etu! spre cea!a!ta persoana& Tineti m+na "ntinsa drept "n ata voastra si aratati cu de'etu! spre cineva& /$servati ca aveti unde'et "ndreptat spre acea persoana si trei de'ete care se "ndreapta spre voi "nsiva& Acest !ucru va poate o!osi ca sa va aducaaminte ca atunci c+nd "i acu3am pe a!tii nu acem a!tceva dec+t sa ne'am un aspect din noi "nsine&Procesu! de a ascunde si de a ne'a parti din mine "nsami a "nceput sa para aproape comic, din momentu! "n care miam dat seamade c+t de mu!ta ener'ie o!oseam pentru ca sa nu iu un anumit 'en de persoana& Daca nu te ve3i pe tine "nsuti ca pe unmicrocosmos a! "ntre'u!ui univers, vei continua sati traiesti viata ca individ separat& Vei cauta raspunsuri si "ndrumari "n aara, "n !ocde "nauntru si vei emite #udecati despre ceea ce este $un si ceea ce este rau& Vei mentine i!u3ia ca, tu si cu mine, nu suntem !e'ati

cu adevarat& Vei sta "n spate!e mastii ta!e, pentru ca sa te simti "n si'uranta& Dar daca accepti tota!itatea universu!ui dinauntru! tau,accepti tota!itatea rasei umane&De cur+nd, am ost "n Co!orado ca sa conduc un seminar pentru un cup!u, MiHe si Mari!?n, si pentru compania !or de marHetin'&C+nd am a#uns !a ei acasa, am iesit sa !uam o masa rapida "mpreuna cu copiii !or, ca sa discutam despre re!a2are emotiona!a& Lapr+n3, am avut o discutie minunata despre cum sa traiesti "ntro !ume "n care cu totii recunoastem ca iecare dintre noi are "nauntru!sau o amprenta a "ntre'u!ui univers& MiHe si Mari!?n erau de#a ami!iari3ati cu teoria (o!o'raica si erau entu3iasmati& Dar, c+nd neam suit "n masina dupa pr+n3, MiHe sa "ntors catre mine si mia spus .E2ista c+teva !ucruri despre care stiu ca eu nu sunt0& ;amost surprinsa4 aceasta se "nt+mp!a adesea dupa ce o persoana admite ca este a$so!ut orice& La urma urmei, mi sa "nt+mp!at simie& Asa ca !am "ntre$at pe MiHe- .Ce nu esti)0 MiHe a raspuns- .;u sunt idiot0& Am privit "n o'!inda retrovi3oare prin care MiHe seuita direct !a mine si iam spus- .Daca tu esti a$so!ut orice, atunci esti si idiot0& *n masina sa !asat o tacere morm+nta!a& Sotia sicopiii !ui MiHe se uitau !a mine, necre3+ndusi urec(i!or, "i spusesem !ui MiHe ca era idiot& Apoi, MiHe a "nceput sami spuna despre



toti idiotii pe carei cunostea si ca e! nu era ca nici unu! dintre acestia& Se imp!ica at+t de tare emotiona! c+nd vor$ea despre oameniipe carei descria, "nc+t am stiut ca aceasta era o pro$!ema oarte importanta pentru e!&

Am continuat drumu!, "n timp ce MiHe "si epui3a repertoriu! de povestiri despre idioti& *n ce!e din urma, !am "ntre$at- .Ai acutvreodata ceva ce ar putea ace un idiot)0 E! sa '+ndit !a "ntre$are si mia raspuns repede ca da, dar a continuat, spun+ndumi canu puteam sa compar ceea ce a acut e! cu ceea ce aceau idiotii pe carei cunostea& Tipii aia erau idioti dea $ine!ea& Iam spus capsi(icu! nu poate ace distinctia "ntre un idiot mic si un idiot mare un idiot e un idiot& Datorita aptu!ui ca acest cuv+nt, .idiot0, avea o

"ncarcatura at+t de mare pentru e!, !am "ntre$at pe MiHe daca nu credea ca acesta ar putea i un semna! care sai comunice ceva&Cred ca nu mai e nevoie sa spun ce !un'a a ost ca!atoria=

Iam cerut !ui MiHe sa ia macar "n consideratie ideea mea ca idiotenia era un aspect din e! pe care "! respinsese !a un moment dat sica acuma avea oca3ia sa! recupere3e& Cum se putea ca e! sa ie a$so!ut orice, dar sa nu ie idiot) Si, !a urma urmei, ce era rau "n ai idiot) Iam "ntre$at pe sotia !ui si pe copii daca vreunuia dintre ei !e pasa daca era numit idiot& ;ici unu! nu parea deran#at decuv+nt& Iam "ntre$at daca au avut ceva e2periente nep!acute cu idioti& ;ici unu! nu avusese&C+nd am a#uns !a ei acasa, neam 'ra$it sa iesim din masina& Aara erau 7G 'rade su$ 3ero& ;iciodata nu mai usesem undevaunde era at+t de ri', asa ca stateam "ntepenita, tremur+nd, astept+nd sa se desc(ida usa din ata& Au trecut c+teva minute, timp "ncare MiHe se scotocea prin $u3unare si apoi sa repe3it spre masina& *n ce!e din urma, MiHe sa uitat !a noi si a spus- .Cred ca am

"ncuiat c(ei!e "n casa0& Dupa o c!ipa de !iniste, am "ntre$at- .Ce e! de persoana sar "ncuia aara pe o vreme de 7G 'rade su$ 3ero)0Cu totii am tipat "n ace!asi moment- .Un idiot=0 MiHe a r+s si, "n ce!e din urma, Mari!?n sia 'asit c(ei!e ei si am intrat "n casa& *nca odata universu! ma a#utat "n !ucrarea pe care o aceam&Dupa ce neam "nca!3it, mam ase3at a!aturi de MiHe ca sa vedem daca e! putea sasi dea seama c+nd a ost momentu! "n care a(otar+t sa nu ie idiot& Sia amintit ca, odata, pe c+nd era copi!, a acut ceva prostesc si toti au r+s de e!& *n aceea c!ipa sia #urat sanu mai aca niciodata asa ceva&

A "ncuiat o camera din caste! despre care credea ca era rea& Dupa cum spune at+t de $ine 5unt(er 1ernard- .A!e'em sa uitam cinesuntem si apoi uitam ca am uitat0&

Aspecte care se ascund de noi "nsine, cum ar i idiotenia "n ca3u! !ui MiHe, au o deose$ita si oarte puternica in!uenta asuprarea!itatii noastre pre3ente& E!e au o viata a !or proprie si "ncearca "ntotdeauna sa ne atra'a atentia, pentru a i acceptate si inte'rate

"n sine!e nostru "ntre'& Fara sa ieconstient de asta, MiHe a atras tot timpu! "n viata !ui idioti, aste! "nc+t sa poata trai e2perienta acestui aspect neasumat din e! "nsusi&MiHe nu putea 'asi compasiune pentru proprii!e sa!e 'rese!i, aste! "nc+t "i considera idioti pe oamenii care aceau 'rese!i& Deoareceura acest aspect "n e! "nsusi, "i ura pe toti cei!a!ti care aveau ace!asi deect& Acest !ucru in!uenta modu! "n care "si conducea oamenii

"n cadru! companiei& An'a#atii sai "! percepeau ca pe o persoana diici!a si, uneori, irationa!a&Iam su'erat !ui MiHe ca acest aspect neasumat din e! "nsusi, pe care! numea .idiot0, "i aducea daruri& Lam pus sa "nc(ida oc(ii sisami spuna primu! cuv+nt carei vine "n minte, atunci c+nd "! "ntre$ ce este $un "n a i idiot) E! mia raspuns, "ncapat+narea&Deoarece MiHe nu vota sa ieconsiderat idiot, a muncit oarte din 'reu !a scoa!a si a devenit un e!ev eminent& Sa dus !a acu!tate, apoi sia !uat doctoratu! si adevenit conta$i!& A muncit oarte mu!t ca sa ie printre primii "n domeniu! sau si se tinea !a curent cu toate evenimente!e !oca!e simondia!e, asa cum tre$uie sa aca o persoana educata& MiHe a ost putin socat de ceea ce spunea e! "nsusi& Lam "ntre$at daca arvrea sa ierte si sasi asume acest aspect din e! "nsusi, dat iind ca a i .idiot0 "i daduse toata "ncapat+narea de a a#un'e aco!o unde aa#uns "n viata& Dupa o oarecare e3itare, mia spus ca ar aceo, desi "i va tre$ui ceva timp ca sa di'ere conversatia noastra&

A doua 3i, MiHe parea mai t+nar si mai p!in de ener'ie& *nca nu era si'ur daca, asi asuma si a iu$i acest aspect pe care! numeaidiotenie, era ce! mai $un !ucru pe care! putea ace, "ntruc+t "si petrecuse aproape patru3eci de ani ne'+ndu!& Dar, dupa o a!taconversatie !un'a, e! sia putut da

seama ca, din cau3a ca nu sia asumat acest aspect din e! "nsusi, a atras mu!ti oameni "n viata !ui, care "ntradevar se purtau caniste idioti& Iam e2p!icat ca aceasta era o !e'e spiritua!a ca universu! ne diri#ea3a "ntotdeauna "napoi, pentru a ne accepta pe noi"nsine "n tota!itate& Atra'em pe oricinesi orice de care avem nevoie pentru a ne o'!indi aspecte!e din noi "nsine pe care !eam uitat&Fiecare aspect dinauntru! nostru are nevoie de "nte!e'ere si compasiune& Daca nu vrem sa ni !e dam noua "nsine, cum ne putemastepta sa !e primim din partea !umii) Asa cum suntem noi, asa este si universu!& Dra'ostea de sine tre$uie sa se scuunde "n noi sisa (raneasca iecare nive! a! iintei noastre& E2ista dintre cei care iu$esc ceea ce se a!a "nauntru! !or, dar care nu sunt "n stare sase uite "ntro o'!inda timp de mai mu!t de un minut si sa vada ce aspect au, priviti din e2terior& A!tii oamenii "si petrec timpu! si $aniipentru aspectu! !or e2terior si s+rsesc prin a ur" ceea ce se a!a "nauntru&

A sosit momentu! sa aduceti !a !umina tota!itatea voastra, aste! "nc+t sa puteti a!e'e sa modiicati "n mod constient iecare domeniudin viata voastra interna si e2terna&

A venit momentu! sa iti propriu! vostru ido!& Fiecare parte din voi are ceva sa va dea& Iu$induva si accept+nduva pe voi "nsiva "ntota!itate, veti i cu adevarat capa$i!i sa ne iu$iti si sa ne acceptati pe noi toti&

EKERCITII

*ncepeti prin a "ndeparta orice !ucru care var putea distra'e& Veti avea nevoie de #urna!, creioane co!orate si pi2& Poate doriti sa

puneti o mu3ica $!+nda, care va a#uta sa va re!a2ati& *nc(ideti oc(ii si respirati rar si ad+nc& Fo!ositiva respiratia pentru a va !inistimintea si a va dedica acestui proces& Mai respirati "nca de cinci ori, rar si ad+nc&

*nt+!nirea cu sine!e vostru sacru&

Ima'inativa din nou ascensoru! dinauntru! vostru& Intrati "n e! si co$or+ti sapte eta#e& C+nd veti iesi din ascensor, veti vedea 'radinavoastra cea rumoasa& P!im$ativa prin 'radina si o$servati !ori!e si copacii care va "ncon#oara& Priviti run3e!e ver3i si !u2uriante sisavurati parumuri!e !ori!or& E o 3i rumoasa si pasari!e c+nta& /$servati cu!oarea ceru!ui& Amintitiva c+t de conorta$i! si "nsi'uranta va simtiti "n 'radina voastra& ;u va 'ra$iti, mai respirati o data ad+nc, tra'+nd "n voi rumusetea 'radinii voastre sacre&5asitiva un spatiu !inistit "n care sa sedeti si creati un !oc conorta$i! pentru meditatie& Un !oc "n care sa va simtiti ce! mai $ine&

Asi'urativa ca vati pus o "m$racaminte care va m+n'+ie trupu! si va ace sa va simtiti atra'atori si minunati& Apoi, stati #os si"nc(ideti oc(ii&



*ntro c!ipa, "n constiinta voastra va apare un aspect din voi "nsiva& Acesta va i voi "nsiva "n orma voastra cea mai $una& Va i "ntota!itate cine sunteti o "ntre'ime p!ina de dra'oste si compasiune, de orta si putere&

Acest aspect din voi este sine!e vostru sacru& Invitati aceasta iinta ma'niica sa intre pe dep!in "n ra3a constientei voastre&Vi3ua!i3ativa pe voi "nsiva ca maniest+nd potentia!u! vostru ce! mai "na!t, simtinduva p!ini de pace si !iniste, concentrati si "mp!initi&

Acum, cereti sine!ui vostru sacru sa se ase3e !+n'a voi& Luati de m+na acest aspect si priviti! "n oc(i& *ntre$ati! daca va i a!aturi devoi sa va "ndrume si sa va prote#e3e pe tot parcursu! acestei saptam+ni& Apoi, "ntre$ati! ce anume e nevoie sa aceti pentru a vadesc(ide inima si a !asa saiasa toata vec(ea to2icitate emotiona!a pe care o purtati& Acum, "m$ratisati acest aspect sacru din voi "nsiva si mu!tumitii ca a venit

sa va vada si aceti !e'am+nt cai veti vi3ita oarte des, at+t pe e!ea, c+t si 'radina voastra sacra& Acum desc(ideti oc(ii si scrieti "n#urna! despre aceasta e2perienta& Ce ati va3ut, cum arata 'radina voastra, cum aratati voi si ce simtiti&Cum arata sine!e vostru sacru) Ce a avut de spus e!ea);u va 'ra$iti cu c+t scrieti mai mu!t, cu at+t va i e2primata mai mu!ta "nte!epciune prin voi& Luati o $ucata de (+rtie si nistecreioane co!orate si desenati o ima'ine a sine!ui vostru sacru& ;u va aceti 'ri#i "n !e'atura cu modu! "n care va arata desenu! vostru4nu e vor$a de un concurs aici& Permitetiva doar ca, ce! putin cinci minute, sa desenati&

*nt+!nirea cu um$ra ta

*nc(ideti oc(ii si respirati de cinci ori, rar si pround& C+nd a#un'eti !a cinci in(a!ati, tin+nduva inspiratia at+t timp c+t puteti sa oaceti ara sa va deran#e3e si apoi e2pirati c+t mai "ncet cu putinta& Fo!ositiva respiratia pentru a va !inisti mintea si mer'eti ad+nc "nconstiinta voastra& Ima'inativa ca intrati "n ascensor si co$or+ti sapte eta#e& C+nd desc(ideti usa ascensoru!ui,vedeti un !oc oarte "ntunecat si sum$ru& Ima'inativa ce!e mai cump!ite situatii posi$i!e& /$servati mirosuri!e, murdaria, 'unoiu! depretutindeni& Ati putea i "ntro pestera p!ina de so$o!ani, serpi, '+ndaci si paian#eni&

Aduceti "n ata oc(i!or un !oc unde nati vrea niciodata sa iti& Dupa ce ati creat acest !oc, continuati sa respirati rar si ad+nc si apoiuitativa "ntrun co!t si vedeti cea mai de'radata orma cu putinta a voastra "nsiva& Permiteti sa va apara "n minte ima'inea voastra

cea mai rea& *ncercati sasimtiti si sa vedeti totu! despre voi- cum aratati, cum mirositi, cum va simtiti& Acum, permiteti sa vina "n mintea voastra un cuv+ntcare sa descrie persoana pe care o vedeti&Dupa ce ati stat cu aceasta persoana suicient de mu!t timp pentru a capata o ima'ine despre e!ea, desc(ideti oc(ii& Scrieticuv+ntu! pe care !ati primit si tot ceea ce ati trait ca e2perienta "n vi3ua!i3area voastra& Scrieti ce! putin 3ece minute&Permiteti constiintei voastre sa e2prime orice '+nduri sau sentimente pe care !e are "n !e'atura cu aceasta e2perienta& Sine!e Sacruaccepta si "m$ratisea3a Sine!e Um$ra

*nc(ideti oc(ii pentru a va "ntoarce "n 'radina voastra sacra& Creati un cadru si'ur si sacru "n care sa va aceti e2ercitii!e& Iarasi,o!ositiva respiratia pentru a va !inisti mintea si pentru a va cuunda mai ad+nc "n constiinta voastra& Luati acum ascensoru! vostruinterior, co$or+ti sapte eta#e si intrati "n 'radina&P!im$ativa si admiratii rumusetea& C+nd simtiti pre3enta !inistitoare a mediu!ui "ncon#urator, 'asitiva !ocu! de meditatie& *nmomentu! "n care stati conorta$i! si va simtiti "n si'uranta, aduceti "n ata ima'inea sine!ui vostru sacru& Ima'inativa ca va sca!dati

"n !umina !uiei& *n momentu! "n care ima'inea este i2ata, mer'eti si aduceti aspectu! "ntunecat, de um$ra, a! sine!ui vostru& Ceretiisine!ui vostru sacru sa vina si sa "m$ratise3e sine!e vostru um$ra& Permitetii acestei parti atoateiu$itoare si rumoase din voi

"nsiva sa tina "n $rate aceasta parte "nricosatoare, "ntunecata,neiu$ita& Ima'inativa ca trimiteti !aturii voastre "ntunecate dra'oste, $unatate si iertare& Spunetii aspectu!ui "ntunecat din voi ca

este "n si'uranta si ca intentionati sa va petreceti un timp, "nte!e'+ndu! si "nvat+nd sa! iu$iti& Petreceti aco!o c+t timp e nevoie si nuiti suparati daca sine!evostru um$ra nu permite sa ie "m$ratisat& Mer'eti si "ncercati 3i!nic, p+na c+nd accepta& Adesea, re3istenta noastra se maniesta "ncadru! vi3ua!i3arii, asa ca, dupa apro2imativ 3ece minute, spuneti !a revedere am$e!or aspecte si "ntoarcetiva "n camera voastra&Luati o oaie de (+rtie si creioane co!orate si desenati o ima'ine a e2perientei voastre& Ar tre$ui sa desenati cam cinci minute&Dupa ce ati terminat, !uativa #urna!u! si scrieti ce! putin 3ece minute despre meditatia voastra si despre e2perienta pe care o traiti "n!e'atura cu desenu!&

Capito!u!

Sa ne punem pe no

Date post:	18-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	gabriel-botezatu
View:	38 times
Download:	1 times

Debbie Partea Intunecata a Cautatorilor de Lumina

Documents