A. MIMI I DE VISTA* ECOnoniCÄ POLITICAv il SOCIALA"

DECsACTODIOtICL P. SUCIU.

CLUJ.

D . Prof. univ. A L E X . L A P E D A T U M J j - L

MINISTRUL ARDEALULUI I EXEMPLAR LEO A 1 .

ANUL I. No. 1. CLUJ, 1 APRILIE 1 9 3 4 .

S U M A R

Un program. D. dr. Victor Deleu despre modernizarea şi îmbunătăţirea

oaşului Cluj. Electrificarea Ardealului de Nord. Genera la fânără. Programul Comisiei Interimare a Municipiului Cluj. Gânduri pentru agricultură. Greutăţile introducerii gazului metan la Cluj. Din nevoile Casei de Asigurări Sociale din Cluj. Generajia străzii. Modernizarea poliţiei din capitala Ardealului. Necesitatea reorganizării Camerei de Comerţ şi Industrie

din capitala Ardealului. Pădurile Moţilor. Gravitarea Austriei şi Ungariei spre Marea Adriatica. Reorganizarea societăţii de autobuze „Rapid" din Cluj. Taxele de contingentare şi vamale pricinuesc scumpirea

mărfurilor importate. Bursa de mărfuri şi efecte din Cluj, o necesitate indispen­

sabilă pentru comercianţi.

VIATAÄRDEÄLULUI R E V I S T Ă E C O N O M I C A , P O L I T I C A Ş I S O C I A L Ă

Redacjia şi Adm. Cluj, C. Victoriei

Nr. 102.

Abonamente : Pe un an pen­tru instituţii, autorităţi, inteprin-

deri 1000 Lei.

Apare bilunar la 1 şi 15 a lunei.

Un program? In momentul când fundamentăm apariţia unui nou organ de

presă, a unei reviste periodice, care să oglindească toate ecou* rile de viaţă reală ale Ardealului cu profeti îmbătrâniţi şi cu un loan Botezătorul retras în pustie, este cu cale să ne întrebăm noi în locul cititorului : mai era nevoie de această risipă de ener* gie presărată în cerneală de tipar ?

In ultimul deceniu, ţara de dincoace de munţi, Ardealul martirizat o mie de ani, a parcurs o etapă de sbucium frămân* lat în căutarea unui făgaş de rodnică integrare în complexul de viaţă al statului românesc întregit. S 'au consumat în acest timp idealuri, s'au spurcat altare şi s'au învăluit în cenuşe credinţe gestate de sufletul colectiv al poporului. Naţiunile conlocuitoare au fost învrăjbite unele împotriva altora, dezertorii tranşeelor de sbuciumată luptă naţională s'au aşezat la masa festinului de glo* rie iar mucenicii cu oasele frânte au fost dosiţi în scoarţe de prăfuită amintire.

O generaţie întreagă se sbârceşte la suflet în chinurile unei „Faceri", care îi depăşeşte puterile şi un tineret setos de entu* ziasm îşi pierde energiile în lupta pentru existenţă ca apa nă* valnică de munte când întâlneşte în calea ei deşertul pustiu. Ar* dealul este frumos dar noi nu mai avem ochi ca să-1 vedem, este bogat dar noi nu mai avem energie ca să-1 rodim, este plin de tradiţie de farmec şi de poezie, dar inimile noastre nu se mai acordează cu ritmul lui furtunos de voinţă de cremene.

C e vânt pustiu, ce suflu nimicitor a trecut peste plaiurile lui îngălbenind frunzele, ofilind florile şi secând isvoarele ?

Cine a semănat blestem pe capul seminţiei de acum, care nu poate să-şi mai înmănunchieze puterile pentru aşi urma dru* mu).ei drept de fermecată „Cale a Laptelui?"

Sunt fot atâfcj întrebări acestea, din frământarea cărora pornim azi cu modestie o nouă icoană de tipar pentru toţi acei obicinuiţi să gândească pe temeiul realităţilor cari ne împrej-muesc copleşind visarea stearpă cu actualitatea lor stringentă.

La saturnaliile cuvântului flecarii în scris sau la răspântie de drum, ţinta noastră însorită se îndreaptă spre reabilitarea gân* dului stăpânit în faptă.

A m ridicat cortina, în linişte de templu în care aplauzele nu au ce căuta. A m scris primul cuvânt cu amărăciunea tân» guitoare a psalmistului dela râul Vavilonului, care nu mai afla nădejde decât în puterile sufletului său.

Iată de ce, în paginile acestei publicaţii, menită să înregis­treze tot ceeace este fapt de energie, de cultură şi de muncă rodnică în Ardeal, cititorii nu vor afla decât preocupări din du* rerile zilei, probleme cari ne dor acum şi soluţii de gospodărie cari îşi aşteaptă rezolvarea dela o zi la alta.

După zgomotul asurzitor de tunuri şi fanfare cu cari Ar* dealul s'a integrat în veac românesc, a trecut o vreme îndelun* gată fără să auzim sgomotul mult mai reconfortant al loviturilor de ciocan cari şlefuiesc şi dau strălucire templului de argint.

Noi suntem la această tribună un oficiu public de înre* gistrare, a tuturor iniţiativelor bune şi a tuturor generoaselor în­demnuri la năprasnică muncă de creaţie. N u suntem sceptici, dar nici visători. N u vrem să descoperim minuni, dar nu ne vom mulţumi niciodată cu fărămiturile cari cad pe seama Ar* dealului dela masa stăpânului.

Câteva pagini de hârtie le vom transforma în biciu de foc dacă zarafii vor ascunde aurul muncii de toate zilele în băltoaca lăcomiei lor, contabilizând lucrurile bune, cu cele rele, pe per* manentă scară comparativă.

Mai este nevoie de expunere dogmatică de program? Revista aceasta nu apare pentru găgăuţii cari se îmbată la

colţ de stradă cu cuvinte. Nici pentru trândavii a căror bucurie, de viaţă rezidă în fructul muncii altora.

E a este tribuna faptelor generoase, închinate colectivităţii, rezumatul în boabe de mărgăritar, a fot ceeace durează peste frământarea măruntă a celor cu inima secată şi cu gândul istovit.

Programe se găsesc pretutindeni. A nu face riimic încă

este un program, care a epuizat o seamă de teoreticieni până acum. In această publicaţie noi vrem ca cititorul să regăsească

viaţa de toate zilele a Ardealului, viafa lui de fapte şî de variată activitate, cu durerile şi cu frământările lui de permanent sbu-cium creator.

A u mai pornit şi alţii pe calea aceasta, dar s'au oprit la primul pom cu fructe dulci, pe care l-au aflat în cale.

P e urma lor pornim noi, cu elan tineresc, pentru a-i ri* dica din ţărână, pentru a-i trezi din nou la viaţă în marşul fe* cund al foamei după glorie.

Viaţa Ardealului este viaţa noastră ! Iată de ce şi viaţa noastră trebuie să fie în permanenţă.

Viafa Ardealului.

P E M A R G I N E A U N E I C O N F E R I N Ţ E :

D. dr. Victor Deleu despre modernizarea şi înbunătăfirea

oraşului Cluj Necesitatea desvoltării regiilor autonome cari aduc realizări

serioase în favoarea municipiului

D . Victor Deleu. fost preşedinte al Comisiei Interimare a Municipiului Cluj, în cadrele unei conferinţe a făcut o intere* sântă şi documentată expunere despre nevoile generale şi rolul conducător ce trebue să-1 aibă capitala Ardealului.

N u putem să trecem peste această conferinţă a dlui Vie* tor Deleu, fără să înregistrăm unele puncte esenţiale cari frebu* esc ţinute în evidenţă de toţi acei, cari au ceva comun cu con* ducerea Municipiului Cluj.

D . Dr. Deleu cât a condus acest Municipiu a muncit desinferesat şi a pătruns cu agerime în toate domeniile pentru a cunoaşte nevoile şi lipsurile acestui oraş şi a*l ridica pe un plan bine determinat la nivelul ce trebue să*l aibă Capitala unei provincii atât de importantă cum este Ardealul.

— 4 V I A Ţ A A R D E A L U L U I

Iafă ce spune dl. Victor Deleu despre unele probleme ale oraşului :

P â n ă în prezent avem două realizări importante, care, dacă le vom desvolta vor fi pietrele fundamentale ale Clujului viitor şi fericit.

Prima este Regia Uzi* nelor Electrice, întemeiată pe bogăţia naturală a căderii de apă a Someşului S u ­perior şi pe Uzina Elee* trică dela Şorecani, centru de exploatare a cărbunelui brun, unde calitatea inferi* oară a cărbunelui se trans* formă în energie electrică. Trebuie să mărturisesc aici că m'a mirat mult atitudinea duşmănoasă a unei bune părţi a cetăţenilor noştri faţă de această realizare noroco* asă şi grandioasă, în pers* pectiva viitorului. O cu* noaştere mai adâncă a re* alifăţilor ne arată că Uzi* nele noastre nu sunt sortite de care are nevoie,

D. Dr. Victor Deleu

ci numai a furniza Clujului lumina, ele sunt plănuite şi dirijate, prin calitatea de curent alternativ, deci transportabil la mari distanţe — de a furniza energie şi lu* mină întregului Ardeal Nordic, adică regiunei pe care Clujul trebue să o domineze şi să o ocrotească. De altă parte, aceste Uzine sunt menite a valoriza bogăţiile subsolului, ce ne încon* joară, şi a da pâine locuitorilor de pe acest teritoriu. Dacă ţinem seamă de acest complex de consideraţiuni, nu înţelegem cum, în loc de bucurie, s'a născut duşmănie faţă de Uzinele noastre. C a primar, am făcut primii paşi pentru sprijinirea progresului. A m luat contact cu cei interesaţi şi voi continua să activez şi pe viitor, în această direcţie, în calitatea mea de cetăţean şi de vice*preşedinte al societăţii Şorecani. Lucrările tehnice sunt foarte

avansate şi am credinţă în realizarea lor complectă, cunoscând conducerea pricepută şi destoinică a Uzinei.

Uzina de apă A doua realizare e Uzina de apă, pusă la punct, sub ra*

portul tehnic şi furnizând apă bună şt suficientă, exploatată în mo* dui cel mai raţional şi igienic. Investiţiile necesare se vor termina în curând şi, dacă nu va interveni ceva neprevăzut, se vor amor* tiza în curs de 6 ani. Cetăţenii Clujului vor avea mândria de*a poseda o instalaţie modernă şi bună, care va îngădui o desvoU tare frumoasă a Municipiului. Statutul cel nou al Uzinei de apă este alcătuit în aşa fel încât să se poată trece la uşurări, pe viitor, în mod automat. Grija conducerii Municipiului, în acest domeniu, trebuie să se îndrepte spre planul de sistematizare a Clujului, pentrucă toate canalizările, imperativ necesare şi noile conducte să nu fie greşit plasate şi pentrucă astfel să se evite chelfueli mari şi inutile.

Trebuie remarcat, că aceste două frumoase realizări, Uzina Electrică şi Uzina de A p ă , se datoresc îndeosebi, faptului că au fost transformale în regii autonome. Prin aceasta ele au primit garanţia unei continuităţi de conducere. Ele mai au şi norocul de-a dispune de specialişti buni şi pricepuţi.

Acestea ar fi, în linii generale, rostul şi situaţia Clujului, în rolul său naţional de Municipiu. Vom încerca acum a*l pre* zenfa, desigur tot numai în linii generale, în aspectele sale comunale.

S e susţine, în general, că Clujul ar fi unul dintre cele mai bine organizate municipii, din punct de vedere administrativ. E u admit această părere, în situaţia de azi a Ţării. N u pot însă afirma, că această siluaţiune şi organizaţie este ideală, dar nici, cel puţin, satisfăcătoare.

Din punctul de vedere al administraţiei generale, Clujul nu are nici o colaborare serioasă cu organele coordonate ale Statului.

Lipsa unui plan de sistematizare

N u avem un plan gospodăresc, nici cel puţin pe un an — când minimul ar fi pentru cinci ani.

N u avem nici un plan de sistematizare, care este indis* penzabil pentru orice activitate edilitară.

Consecinţele naturale, ce decurg din aceste neajunsuri, le

găsim în lipsa inveniarului de gospodărie şi în faptul că bugetul oraşului nu poate fi decât un simplu joc de cifre, penfruca for* malităţile legale să fie împlinite. Insă, bugetul real este total ab* sent ca viată, ca gândire, ca mobilitate. Acest rău va continua atât timp cât va fi diformată organizaţia administrativă, prin in* stabilitate politică, de care nu sunt scutite nici autonomiile.

Sunt dator să arăt aici de unde vine răul, pentrucă afir* maţiunile mele categorice să nu apară ca fiind îndreptate îm* potriva personalului primăriei în general. Regimurile politice, cum se schimbă, au credinţa că tot ce există, le este duşman. À u credinţa că faptul de a veni la putere constitue o suficientă caii* icare pentru ca să ştie totul mai bine şi mai legal decât şefii

de serviciu specializaţi. A u convingerea că, prin venirea la pu* tere, li s'a dat dreptul discreţionar de*a distruge, teroriza şi co* mite ilegalităţi. Durere toate aceste abuzuri nu se sancţionează în practică, ci ele se continuă înainte. Urmarea firească este că şe* ful răspunzător este dat la o parte. N u i s'a lăsat nici măcar independenţa în referatele, de cari este personal răspunzător.

Azi , fiecare şef de serviciu lucrează aparte, direct cu pri* marul. Prin aceasta, în mod natural, toate serviciile au devenit autonome, în practică, fără nici o armonie şi conlucrare între ele. Iar, cum gospodăria este rezultatul conlucrării armonice, — acest rezultat dispare sau se naşte diform şi fără viaţă. Dea* ceea este uşor ca altul să*l dea la o parte, ca nefiind bun. Chiar şi cetăţeanul se consolează cu această înlocuire şi nu mai socoteşte cât a costat acest monstru.

A m încercat să îndepărtez aceste rele sau, mai bine zis, am început să le laxez. Desigur, nu am putut obţine rezulta* tul dorit, din cauza scuriimei timpului. Dar am mângâierea, că am putut lăsa instrucţiuni serioase, în această privinţă, şi chiar un început de realizare. Ca ultim argument să servească, în această ordine de idei, exemplul celor două regii, bine organi* zate, ai căror şefi sunt tot foşti funcţionari ai Primăriei. Lăsaţi să lucreze în linişte, ei s'au dovedit a fi puteri excelente de muncă.

Din cele expuse de. d. Victor Deleu, reiese că o admini* sfraţie serioasă nu se poate concepe numai prin desvoltarea re* giilor autonome.

Asupra acestei probleme vom mai reveni.

Electrificarea Ardealului de Nord Declaraţiile dlui Ing. E u g e n M u n t e a n u,

directorul Uzinei Electrice din Cluj

In lunile de toamnă ale anului trecut ziarele din Ardeal s'au ocupat foarte mult de proiectul „Electrificării Ardealului de Nord" . Schimbarea guvernului a adus cu sine şi schimba* rea conducerilor primăriilor cointeresate aşa că în discuţiunea acestei probleme prea interesantă şi vitală pentru partea Nordică a ţării noastre s'a iscat o pauză, care însă nu va fi de multă durată, căci prevedem că, cu ocaziunea campaniei în alegerile comunale viitoare această problemă va fi discutată şi cerută să fie pusă la ordinea zilei.

Pentru a putea primi lămuririle necesare în această prob» lemă ne*am adresat dl. ing. Eugen Munteanu directorul Uzinei Electrice Cluj S . A . în regie mixtă, care a însoţit pe dl. dr. Victor Deleu, fost primar al Municipiului Cluj cu ocaziunea vi* zitei la diferite centre de consumaţie din părţile nordice, cu sco* pul de a culege datele necesere şi a fixa din punct de vedere technic şi financiar proectul electrificării rcgiunei nordice.

Iată ce declară dl. ing. E . Munteanu în această impor* fantă problemă :

„Apele Someşului şi Minele de Cărbuni din Aghireş cu Centrale electrice amenajate puntru exploatarea lor, cu largi po* sibilităţi de amplificare sunt chemate a alimenta centrele de con* sumaţie ale Ardealului de Nord prin crearea unei reţele regio* naie de distribuţie de înaltă tensiune.

In scopul de a populariza ideia unei înfiinţări cooperative pentru distribuirea energiei electrice, ce formează un drept rega-lian pentru comune, asigurat prin legea energiei dl. dr. Vic to r

Deleu în calitate de preş. al Corn. Inter, a Municipiului Cluj, a vizitat anul trecut centrele de consumaţie pentru culegerea date* lor necesare, cari ar fi servit de material pentru o discuţie în scopul de a ajunge la concluziuni definitive de natură technică şi financiară pentru a realiza proiectul general.

Dl . Deleu a arătat cu această ocaziune că soluţiunea cea mai potrivită ar fi un traseu definitiv în formă de inel traversând

toate aceste Centre principale de consumaţie şi asigurând aii* mentarea lor din două părji.

Drept plan general ar fi legarea Centralei Aghireş cu Baia*Mare prin Cluj—Dej—Baia*Mare, continuând apoi prin Safu*Mare, Careii—Mari, Tăşnad—Marghita—Oradea*Mare, apoi Ciucea şi Aghireş, de unde s'ar putea uşor construi deri* va}ii secundare pentru alimentarea centrelor mai mici, cari cad în afară şi înăuntrul traseului inelar. Astfel ar fi o derivaţie dela punctul Dej spre Bistriţa şi Năsăud, dela Baia*Mare, spre

Uzina electrică din Someşul'Rece.

Sighet, dela Tăşnad s'au dela Ciucea spre Zălau, Şimleul*Sil* vaniei, iar dela Cluj la Turda etc.

Iată consumaţia centrelor mai îmsemnafe, dealungul tra* seului inelar :

In centrul Baia*Mare după indicaţiile firmei Ganz (con* cesionarii în această localitate) se prevăd 14,600.000 Kwore anual cu o sarcină de vârf de 2.500 Kw. Centrul Safu*Mare (oraşul şi fabricele Unio laolaltă) 5,000.000 Kwore cu un vârf de 1500—2000 K w .

Careii*Mari 500.000 Kwore cu un vârf de 500 Kw. şi centrul Oradea--Mare 7,400.000 Kwore cu un vârf de 3.500

Kw. In total 27,500.000 Kwore cu un vârf de 8 0 0 0 - 8 5 0 0 K w . Acest consum contează deci de pe acum în favorul con*

struirei unei linii, fără a mai socoti alimentări de importanţă mai secundară ale localităţilor depe şi de lângă traseul liniei de transport.

Greutăţile de învins pentru executarea unui asemenea plan constau în faptul că centrele de consumaţie sunt azi ali­mentate prin centrale proprii învechite cu tensiuni şi frecvenţe diferite, care condiţionează înfiinţări de concesiuni s'au regii mixte pentru procurarea capitalului necesar normalizării, respec*

Uzina electrică din Sorecani construită după principiile cele mai moderne.

five uniformizării (reţele de distribuţie de joasă tensiune şi sub* staţiuni de transformare corespunzătoare curentului alternativ trei* fazic de 50 perioade. Presupunând că vor putea fi înlăturate aceste dificultăţi în scurt timp, rămâne să se combată pentru înfiinţarea de odată a liniei sub forma ei definitivă în modul arătat mai sus (traseu inelar), independent de gradul de rentabilitate momentan.

Având acestea în vedere putem examina, care ar fi ca* pifalul necesar pentru executarea acestui plan.

I. Chelfuelile reţelei de transport de înaltă tensiune. C u toată lungimea respectabilă a traseului, linia va putea

fi provăzută pentru 60 Kvolti având în vedere forma inelară (deci alimentarea din două parti a punctelor mai îndepărtate.)

Pentru acelaş motiv linia în traseul inelar poate fi con* struită simplă cu trei fire, însuşi acest traseu constituind destule alternative de rezervă în caz de deranjări locale ale liniei.

Distantele sunt următoarele : C l u j - D e j — - — 53 K m . Dej—Baia*Mare — — 85 „ Baia*Mare—Saiu--Mare 60 „ Satu--Mare—Careii*Mari 31 „ CareiUMari—Tăşnad 26 „ Tăşnad—Marghifa — 25 „ Marghita—Oradea — 45 „ Oradea*Mare—Aghireş 118 „ Aghireş—Cluj — — 32 ,,

Total — 443 K m .

Ţinând cont, că linia Aghireş (Şorecani) —Cluj, porţiunea din afară de Cluj a costat cu toate chelluelile anexe 560.000 Lei de K m . şi că astăzi preturile sunt mai scăzute, putem cal* cula cu destulă siguranfă cu o valoare de 500.000 Lei de Km. , adecă pentru linia întreagă Lei 222,000.000. Staţiunile de trans* formare pentru centrele de mai sus :

Baia*Mare 6000 Kva 60/15 compi. 5,000.000 Lei Satu-Mare 4000 „ 60/6 K v 3,500.000 „ Careii--Mari 2000 „ 60/6 „ 3,000.000 „ Oradea*Mare 8000 „ 60/3 „ 6,500.000 „

Tota l : 18,000.000 Lei

Totalul investifmnilor ar fi astfel 240,000.000 Lei fără a cuprinde derivaţiile de 15 Kv . din Baia*Mare, pentru care mai prevedem 10,000.000 Lei aşa că în total am avea nevoie de un capital de 250,000.000 lei.

Alte instalafiuni şi transformări de tensiuni şi frecvente ur* mează să cadă în sarcina regiilor mixte, respective întreprinde* rilor racordate.

Staţiunile de transformare Dej, Sighet, Zălau etc. nu au

fost cuprinse în calcul, ele formând deocamdată numai obiectul prevederilor pentru o etapă viitoare.

Tot astfel nici staţiunea de transformatoare şi linia de 15 K m . Cluj—Turda, pentrucă racordarea oraşului Turda probabil se va executa deja în a. c. (putându-se ramifica dela Cluj) dacă consiliul orăşănesc va aproba oferta deja înaintată de Soc. Şorecani.

Asupra rentabilităţii reţelei regionale inelare în felul arătat mai sus, ne vom ocupa în numărul viitor.

Generaţia tânără O generaţie chinuită, născută şi crescută în greutăţile

războiului şi în mijlocul răsturnărilor politice, sociale, morale şi materiale.

O generaţie plină de nă= dejdi şi de avânt, care şi-a ojelit sufletul în lupta pentru pâine şi în jertfa pentru existenţă.

O generaţie, care azi e o tragedie şi care mâine poate să fie o primejdie, o gene­raţie de muncă şi de con' solidare.

Pentru această generaţie, care cere legalizarea drep­tului ei la viaţă cât şi pen­tru cei care au datoria să înfăptuiască această inexorabilă poruncă, aceste rânduri de omagiu dar şi de strigăt din par­tea unui modest luptător pentru biruinţa nădejdilor ţării.

Cluj, 31 Martie 1934. Dr. ION SEP.ÀCIN

Programul Comisiei Interi­mare a Municipiului Cluj

S e va studia anularea conces ie i autobuze lor , introdu­c e r e a , gazului metan şi c o m e r c i a l i z a r e a serviciului

întrepr inder i lor . - Declaraţiile dlui Dr. VIRGIL NISTOR -

Noua comisie interimara a lui, ne-am adresat dlui dr. Virgil Municipiului Q u i , lucrează din Nistor vicepreşedintele comisiunii răsputeri pentru refacerea şi in* interimare, care a binevoit să ne tocmirea budgetului pe anul cu* dea următoarele lămuriri : rent, problemă extrem de grea in aceste timpuri de nesiguranţă financiară.

întocmirea budgetului cauzează multe neplăceri in zilele noastre când criza se agravează mereu şi veniturile proectate din anu* mite exerciţii se spulberă ca nişte visuri uşoare, făurite in zilele calde de primăvară.

Studiind temeinic situaţia dela această primărie cu uşurinţă ne putem da seama că, conducătorii municipiului, nu au o misiune de invidiat in fruntea acestui oraş. Membrii comisiei interimare ajunşi la conducerea primăriei au preluat o moştenire foarte grea şi numai cu mare băgare de se* amă şi pricepere in administra* tie vor fi în stare să-şî îndepli­nească misiunea.

Pentru a cunoaşte planurile noilor conducători şi inovajiile ce doresc să le inaugureze in ve* derea unei inbunătăţiri a oraşu*

Dl. dr. VIRGIL NISTOR Primajutor de primar al Munici»

piului Cluj.

— A m preluat conducerea Municipiului in cele mai grele timpuri. Sumele alocate în bud* get au fost complect epuizate de foştii conducători cari au lă* sat urme de bună gospodă* rie şi administraţie comunală.

Dela început am căutat să in*

bunătăjim încasările, în acest scop am reorganizat serviciul financiar al Municipiului. A m angajat noi funcjionari pentru intensificarea încasărilor, inaugurând această metodă am reuşit ca încasările zil­nice să le ridicăm dela 30 mii la 100 mii lei. Sperăm că in acest mod vom reuşi să încasăm şi o mare parte din rămăşiţe, care sumă se urcă la mai multe mi* lioane lei. Din încasările realizate vom căuta să acoperim unele ob* ligatiuni ale oraşului.

In programul nostru de viitor — a continuat d. Dr. Nistor — avem trei mari probleme de rezolvat.

Chestiunea autobuzelor, intro* ducerea gazului metan şi corner* cializarea unor intreprinderi cari actualmente nu se rentează să le administreze oraşul.

Concesionarea autobuzelor aşa cum s'a solufionat sub regimul trecut — după părerile noastre — nu este solufia cea mat po* trivită şi prin aceasta oraşul a suferit pierderi enorme, dar ab* străgând că, concesiunea este în detrimentul Municipiului, cetă}enii nu sunt asiguraji cu o locomo* Jiune comodă, eftină şi rapidă prin tranzactiunea ce s'a făcut.

Introducerea gazului metan la Cluj este o problemă veche, care insă din pricina inconvenientelor nu a ajuns la tranşarea definitivă.

După experienjele ce s'au făcut in trecut cu gazul metan, s*a constatat avantajul şi am luat contact cu cei interesaţi, să-şi dea părerile în această privinţă. Societatea ne stă la dispoziţie şi din consfătuirile ce le*am avut până în prezent, sperăm că vom reuşi să încheiem această impor* tantă problemă.

O altă problemă capitală care preocupă Comisia Interimară este exploatarea în regie proprie a serviciului intreprinderilor. Acest serviciu apasă cu sume conside* rabile în budgetul primăriei şi nu produce după modul actual de administrare, aproape nimic.

Prin o comercializere în regie, proprie, credem că acest serviciu ar realiza şi unele venituri în* semnate Municipiului.

Pentru studierea şi tranşarea definitivă a acestor probleme s'au instituit trei comisii cari în scurt timp îşi vor depune rapoartele.

Comisia Interimară a mai luat în studiu construirea unei hale de vânzare şi alte probleme im* portante ce privesc capitala A r * dealului.

* Intenţiunile Comisiunei Interi*

mare sunt foarte interesante, ce* tăţenii sunt curioşi ce se va pu* tea realiza din aceste vaste pia* nuri.

Gânduri pentru agricultură Lumea întreagă işi îndreaptă astăzi privirile asupra agricul*

turii. Dela aceasta se aşteaptă o îndreptare şi o salvare. Agri* cultura a fost şi rămâne baza existenţei omeneşti iar pentru noi, ea reprezintă întreaga putere a neamului.

Cunoaştem prea bine ceea ce s'a făcut la noi pentru agri* cultură. O vreme s'a crezut chiar că, dacă se va da săteanului

pământ, se va rezolva totul şi agricultura va infiori dela sine. Aceasta au crezut*o cei mai mulţi, cari nu erau cunoscători ai problemelor agrare şi agricole şi acei, cari sperau să tragă foloase personale. După înfăptuirea reformei agrare, s'a con* sta (at insă că, opera fia în sine reuşită, nu aduce re* zultate pentru motivul că cel împroprietărit nu dis* punea de cunoştinţele tech* nice ale unei gospodării ra* ţionale, de inventarul nece* sar şi de capitalul de ex*

Dl. dr. ION L. C I O M A C ploatare indispensabil. Ba , Insp. Gen. Agricol. lucrurile se mai complică

prin specula cămătarilor de tot felul. A trebuit atunci o intervenţie mai hotărâtă din partea sta*

tului şi organizaţiilor de specialitate, care au elaborat o serie de programe şi au propus o serie de măsuri de îndreptare cu atât mai necesare cu cât produsele agriculturii noastre depind de pieţele străine, acestea cereau marfă bună şi de calitate.

Aceste motive au contribuit ca factorii responsabili să de* termine un curent favorabil agriculturii cu atât mai vârtos cu cât insuşi Majestatea Sa Regele, Primul agricultor al ţării, o dorea şi se exprima favorabil în atâtea ocazii.

Astăzi, găsim înaintea noastră un program precis, hotărât şi complect alcătuit în detalii de dl. G . Cipăianu, fost Ministru al Agriculturii. Cercetând acest program, vedem că el prevede măsuri pentru înfăptuirile urgente, măsuri întâmplătoare şi mă* suri pentru o durată mai lungă, de trei ani.

Programul dlui Cipăianu este o operă de specialist, de cunoscător profund a chestiunilor, care dirijează agricultura no* astră şi a unui agricultor practician de mâna întâia, care a trăit şi experimentat tot ce propune şi tot ce voeşte să vadă in* făptuit.

N u este un program unilateral ci unul complect, care im* brăţişează un ansamblu de probleme din domeniul agricol, silvic, zootechnic, veterinar, cooperatist etc. Fiecare din aceste proble* me este determinată în cuvinte lapidare iar măsurile de indrep* tare se potrivesc stării şi împrejurărilor actuale.

Pent ru punerea Iui în aplicare, trebuesc mai multe elemen* te, fără de cari ori ce străduinţe ar fi zadarnice. Le vom ana* liza aici pe scurt, ele referindu*se la : organele de aplicare, la sătean şi la mijloacele materiale de acţiune. Organele de apli­care sânt în primul rând specialiştii, organizaţiile lor şi acele ale agricultorilor propriu zişi.

Specialiştii pe cari îi foloseşte astăzi statul, inginerii agro* nomi, cei cu studii medii şi inferioare, formează o armată pe departe suficientă pentru acest scop. Numărul lor, faţă de supra* faţa ţării, de suprafaţa cultivabilă şi de numărul gospodăriilor este neîndestulător mai ales dacă ne gândim la specialiştii ţărilor ve* cine unde există un număr impresionant. Agronomii noştri, e drept, sânt criticaţi. Obiecţiunile până astăzi au rămas în picioare din mai multe cauze dintre cari enumăr : lipsa de reclamă, lipsa unei organizări serioase a lor, biurocraţia de până acum ca re* zultat al lucrărilor executate în interesul exclusiv al reformei ag* rare efectuată în întregime de ei, lipsa unui contact mai intim cu brazda şi altele.

Programul prevede rostul fiecărui specialist. Este fot ce au dorit şi până acum agronomii adevăraţi, cari încătuşaţi în lucrări de birou, gemeau după lucrul real pe câmp.

Specialiştii silvicultori şi veterinari au avut dela început un cadru bine determinat şi lor li s'a dat posibilitatea activării efec*

uve pe teren, de care s'au achitat şi se achită în cele mai bune condifiuni.

Numărul insuficient de astăzi al agronomilor se complec-tează treptat prin absolvenţii celor două Academii de înalte sfu* dii agronomice, unde se depune zi de zi o formidabilă muncă în domeniul teoretic, al laboratoarelor şi nu mai pufin în dome' niul practic. Pregătirea ce o capătă viitorii ingineri agronomi dela noi, nu poate sta cu nimic mai prejos decât aceia dela in* siitutele similare străine. In acelaş timp, şcolile medii şi elemen* tare din toate specialităţile agricole, pregătesc temeinic elemente pentru viaţa practică, chiar dacă numărul acestora nu este astăzi încă atât de mare.

Pr in urmare, din acest punct de vedere, prevederile pro* gramului pot şi trebue să fie deplin satisfăcute.

Săteanul nostru, îl cunoaştem ca pe cel mai muncitor, dis* ciplinat, înţelegător şi cuminte. Dacă până astăzi n'a progresat, cauzele trebue să le căutăm în noi înşi-ne şi în desinteresul ce l'am arătat fără incetare.

Lucrurile se schimbă însă. Cultura de bază se promovează cu mijloace reale. U n curent nou stăpâneşte astăzi pentru în* drumarea temeinică a săteanului spre o agricultură nouă. Came* rele agricole îşi dau tributul lor cu toate criticile. ce li se aduc. Ele lucrează efectiv pentru sătean şi aproape în toate ramurile agriculturii. Asociaţiile de specialişti şi asociaţiile de importantă culturale — cu deosebire Astra — desfăşoară o activi* jate, care nu este trâmbiţată dar pe care săteanul o cinsteşte şi o laudă. N ' a r trebui decât să amintesc de „şcolile ţărăneşti" şi de acei „pioneri" din comunele noastre, spre a ne da seama că, astăzi se lucrează din răsputeri pentru luminarea săteanului şi ori ce om cu răspundere se ataşează devotat şi desinteresat aces* tor acţiuni salvatoare.

Este neîndoios că, această mişcare, acest curent cultural şi de specialitate nu poate rămâne fără rezultat pentru sătenii a căror massă impresionantă este singură menită să aducă ceeace dorim cu toţii pentru agricultura noastră.

Mijloacele materiale, formează o problemă mai grea şi aş putea spune, chiar cea mai importantă. Banii se câştiga astăzi greu, creditul este pentru sătean inexistent iar statul se strădueşte

şi luptă cu cele mai mari greutăfi, din acest punct de vedere. Sacrificiile pe care statul le face pentru îndrumarea agri*

culturii nu sânt prea insemnate faţă de ceia ce voim să realizăm. N u trebue să se aştepte insă fotul dela stat. Există o salvare. Când în sezonul frecut, micii industriaşi englezi se vedeau pe marginea prăpastiei, s'au unit inlr'un mănunchiu şi astfel s'au pus bazele cooperaţiei de astăzi care guvernează în mare măsură producţia şi distribuţia în Europa. Cooperaţia la noi, este mai tânără şi nu se poate vorbi peste fot de spiritul nostru coopera­tor. Pentru aceasta trebue o educaţie specială, susţinută necon* fenit şi străbătută de acel spirit inalt de sacrificiu ca şi de suf* let. Fără sacrificii şi fără suflet e greu de realizat ceva. Iată de ce zic că, în ce priveşte mijloacele materiale există salvare : cooperaţia este cheia cu care se vor deschide toate porţile către îmbunătăţirea agriculturii noastre.

Trăim zile când cooperaţia lâncezeşte ; conducătorii însă veghează şi luând în seamă lucrările propuse în ultimile săpfă* mâni, o rază de lumină şi o speranţă sănătoase a cuprins in* treaga suflare românească.

N ' a ş voi să incheiu aceste rânduri fără un gând pentru binevoitorii acestui neam, dacă sânt ori nu agricultori.

Munca specialiştilor, munca oficialităţii şi a asociaţilor de specialitate îndrumată aşa cum am arătat, spre a da roadele do* rite, trebue să fie susţinută, apreciată şi ocrotită de orice bun român.

Dr. Ion L. Ciomac.

G. MATLAK COAFEUR DE DAME PIAŢA UNIRII

No. 12. '

Ondolaţiuni pernanente şi manicur.

Greutăţile introducerii gazului metan la Cluj In ultimul timp se agită foarte mult problema gazului

metan. Departe de noi gândul de*a pune obstacole unei so* luţiuni, care poate fi de cea mai vitală importanţă pentru viitorul Municipiului, dacă este sănătos rezolvată şi de acord cu toţi fac* lorii interesaţi.

Ţinem însă de datoria noastră a semnala, că o rezolvare greşită a problemei poate păgubi Municipiul cu sume foarte importante.

Analizăm. Societatea de Gaz metan, pune în joc un ca* pital oarecare pentru invesfiţiuni. Cetăţenii vor trebui desigur ş ei să pună unul pentru instalaţiunile de racord şi interne. Nici unul din aceste două poziţii nu este neînsemnat.

N e întrebăm acum, dacă rentabilitatea acestor investiţiuni s'a calculat real în raport cu adevăratul preţ de vânzare al ga* zului în viitor şi dacă va rezulta intr'adevăr un câştig pentru Mu* nicipiu, sau numai pentru cetăţeni sau pentru nici unul din ei. Sau — ceea*ce deasemeni nu este exclus — Municipiul îşi va cauza singur nimicirea întreprinderilor sale de folos public şi pro* ducătoare de venituri, nemai putând astfel produce nici un venit.

Gazul metan, venind la Cluj, va trebui să-şi acapareze un număr suficient de consumatori de forţă mofrică, de încălzit, eventual şi de luminat, care astăzi se află în mâinile altor surse de alimentare, spre exemplu, lumina şi forţa mofrică în bună parte în aceia a Uzinelor electrice Cluj S . A . , iar încălzitul lot în bună parte în mâinile moţilor din jur, sau a întreprinderilor care lucrează cu moţii, dându*le pesibilităţi de trai şi câştig.

Lăsând la o parte lumina, a cărei distribuire publică esfe azi dreptul exclusiv al Uzinei electrice şi unde dealtfel gazul me* tan nu poate fi considerat ca un concurent serios, dovadă aşe* zările de lumină din Turda şi alte oraşe cu gaz metan, nici nu ar putea fi admis de Municipiu ca afare, fără a clătina din te* melie bazele întreprinderilor sale, care aduc aportul cetăţenilor la bugetul Primăriei în proporţia cea mai justă (veniturile din vân* zarea luminei electrice şi impozitul pe lumină pot fi considerat»

ca taxele cele mai drepte pe cetăţeni — din punctul de vedere al dreptăjii sociale căci sunt suportate în raport cu situaţia şi po* sibilitătile materiale ale cetăţenilor, fiecare plătind după consuma* (ia proprie) vom lua în discuţie numai celelalte două debuşeuri : forja motrică şi încălzitul.

Defentorii actuali de piaţă vor căuta a*şi menţine debuşeu* rile şi după introducerea gazului metan poate chiar cu riscul de*a vinde primele stocuri pe sau sub preţul de cost, dacă au o po* sibilitafe de*a acoperi diferenţa.

Dar în acest caz calculul de rentabilitate al gazului se schimbă şi el va trebui să se calculeze cu alte preturi de con* curenjă.

C e va rămânea atunci cu rentabilitatea capitalului enorm de investiţie, cum rămâne cu veniturile Primăriei de pe urma gazului, cu ce se vor înlocui veniturile Primăriei dela Uzinele electrice car vor fi sacrificate în mod ntural şi care var fi soartea moţilor a căror piaţă va fi răpită sau ale că* ror posibilităţi de trai se va reduce sub minimul de azi ?

Pentru a fi feriţi de surprize, credem că în discuţiunea acestor probleme, trebuie procedat cu multă atenţiune şi mai ales cu ascultarea tuturor sferelor interesate.

Din nevoile Casei de Asigurări SocialedinCluj

N e c e s i t a t e a înfiinţării unui Spi ta l al asiguraţ i lor De vorbă cu d. dr. S. Bariţiu medicul şef al acestei

importante institufii Pentru primirea unor informaţiuni necesare punerei la

punct a problemelor ce preocupă azi pe muncitorii şi patronii, din Cluj şi Ardeal cu privire la Legea de Unificare a Asigură* rilor Sociale, ne*ani adresat dlui dr. Septimiu Bariţiu, distinsul medic clujean care deţine funcţiunea de Medic*Şef al Casei Asigurărilor Sociale din Cluj. C u amabilitatea sa binecunoscută, dl dr. Bariţiu a binevoit să ne dea următoarele interesante date şi lămuriri :

Raporturile dintre muncitori şi patroni sunt încordate astăzi

din cauza unor prevederi cuprinse în Legea asigurărilor cari obligă pe patron să plătească un ajutor de 7 zile lucrătorului bolnav şi de 30 zile funcţionarului. Din această cauză — spune dl dr. Baritiu, patronii refuză uneori să satisfacă această datorie şi în cazul când sunt siliţi de organele Casei Asigurărilor So* ciale, ei ca o pedeapsă dată aceluia ce îşi rec* lamă un drept il con* cediază. Din acest mo* tiv se ivesc aproape co* tidian o serie de conflicte pe cari până acum în mare parte am reuşit şă le aplanăm pe cale pa* cinică.

Privitor la asistenţa medicală dată munci* lorilor dl dr. Septimiu Bariţiu, s'a arătat foarte mulţumit de modul cum selectul corp medical al Casei îşi face datoria, în aşa mod încât re* clamatiuni din partea asi* guratilor nu se ivesc nici* D. Dr. SEPTIMIU B A R I T I U odată împotriva medi* medic şef al Casei Cercuale din Cluj. cilor.

C u toatecă numărul asigurărilor din Cluj este de cea 20.000—25.000 drepturile lor sunt riguros respectate şi atât asistenja medicală cât şi ajutoarele băneşti la cari le dă dreptul legea, sunt date cu cea mai mare grije şi puncfuoziiate.

Dintre multiplele doleanţe ale Casei Asig. Soc. din Cluj unele s'au realizat deja în scurtul timp decând dl dr. Baritiu a reluat conducerea medicală a Casei, iar altele sunt pe cale de realizare. Printre realizările dlui dr. Barifiu, notăm următoarele : a reorganizat serviciul medical al Casei în aşa fel încât regreta* bilele erori ce se făceau uneori cu priviri la fixarea datei de în* cepere a incapacităţii de lucru la un asigurat şi alte incovenienfe

ce isvorau din lipsa de sistematizare a serviciului medical nu se mai ivesc. Privitor la planurile de viitor dl dr. Bariţiu, ne*a declarat că s'a luat în bugetul Casei pe exerciţiul viitor suma de 5.500.000 lei alocată unui fond ce va fi utilizat pentru clădirea unui dispensar al Casei în Cluj. Natural că această sumă ur* mează a fi augmentată pe viitor în aşa fel încât Casa Asig. Soc. din Cluj să aibe în viitor un spital modern care să*i de* servească toate cerinţele mereu în creştere. C u privire la organi* zarea serviciilor de circumscripţie rurală, ele funcţionează normal şi aduc mari servicii muncitorilor de la fabricile sau societăţile care îşi au sediul la ţară.

C a încheiere, dl dr. Bariţiu a ţinut să*şi exprime mulţu* mirile sale faţă de dl secretar general al Ministerului Sănătăţii dl rof. dr. Tifu Gane , care a dat un larg sprijin Caselor de Asigurare Sociale din Ardeal şi în special din Cluj. Astfel in urma stăruinţelor dlui dr. prof. Tifu Gane s'a înfiinţat în Cluj un serviciu medical pentru inocularea vaccinului Calmefte şi din partea Casei Asig. Soc. din Cluj a fost delegat un medic care să supravegheze aceste vaccinări pentru copiii asiguraţilor Casei. Este inutil, ne spune dl. dr. Bariţiu, să insistăm asupra impor* tanţei ce prezintă acest lucru pentru lupta de profilaxie a tu* berculozei.

In legătură ca procentul bolnavilor d. dr. Bariţiu, ne*a dat lămuriri că cel mai mare număr este al tuberculoşilor şi această boală este în creştere continuă în deosebi între clasa muncifo* torească.

Este necesar ca în această direcţie să facem foafe sforţările pentru a ajuta pe cei suferinzi şi prin aceasta ferim de infecţie toată societatea.

A m mai discut cu dl dr. Bariţiu o serie întreagă de pro* bleme ce privesc asigurarea socială, care este pătruns de simţul datoriei, capabil de mari realizări şi un profund cunoscător al tuturor problemelor aşa de variate ce formează doctrina Asigu* rarilor Sociale.

Generafia străzii Problema tinerei generali, discutată cu mare aprindere

acum câţiva ani, se menane mereu pe planul actualităţii, mai ales că nici un început de rezolvare al ei nu se zăreşte.

Procesul de lămurire, pe care noi tineretul ni*l facem pro* priei noastre poziţii spirituale izvorăreşte dintr'o adâncă necesitate. Problema generafiei de azi este o problemă reală, nu fictivă. Cine neagă gravitatea ei, nu înţelege spiritul vremii noastre şi nici sentimentul de viaţă, al omului de azi, fafa de cel de ieri.

N u este lipsită de interes pentru lămurirea punctului nostru de vedere o delimitare a conţinutului noţiunei de „generaţie".

Criteriul timpului, al numărului de ani cari încadrează un şir de oameni, nu este esenţial în precizarea unei generaţii. A spune că oamenii dela vârsta de 20 sau 60 de ani sunt o ge* neraţie, este un lucru secundar, fiindcă nu succesiunea tempo* rară stabileşte diferinţele dela o generaţie la alta. Generaţia nu are un sens biologic ci spiritual. Mai multe generaţii de oa* meni, cari au trăit în cursul timpului, dar cari n'au reuşit să constifue structuri sufleteşti diferite, nu pot constitui decât gene* raţii biologice fără nici o semnificaţie. P e de altă parte, în orice timp se pot vedea coexistând mai multe generaţii, ceeace le di-ferenfiază este structura lor sufletească, tema ce o au de re' zolvat, funcţiunea istorică ce o au de îndeplinit.

Dacă astăzi avem o problemă a generaţiei noui — şi as* pectele ei sunt atât de grave — faptul se datoreşte unei prefă* ceri repezi care a intervenit în ritmul istoriei. Trecerea dela băt* râni la cei tineri, nu s'a făcut liniştit şi normal, ci prin saltur repezi. O schimbare în funcţiunea lor istorică se simte pretu* tindeni.

Noi am avut drept cadru al copilăriei noastre, războiul cel mai groaznic pe care l'a cunoscut omenirea. El a fosti răscrucea radicală dintre două lumi, cu structuri sufleteşti diferite.

Noi ne*am format politiceşte în epoca prăbuşirii imperiilor despotice, în epoca proclamărilor de republici şi state naţionale, în epoca biruinţei libertăţilor cetăţeneşti (vot universal, expropriere, întruniri publice şi manifestaţii de stradă).

Generala noastră este prin esenţă politică. Ea s'a for' mat sufleteşte în sunetul şi sub sugestiile străzii. Noi suntem generaţia străzii.

Avem deci toate calităţile şi defectele ei. Când am fost mici am văzut în stradă soldaţii noştri luptând pentru mărirea României.

A m văzut apoi, cum poporul a coborât, umăr la umăr, în stradă să*şi cucerească drepturile politice.

Iar acum, coborâm noi tineretul tot în stradă să ne cu­cerim dreptul la viaţă.

N u vreau să vorbesc despre prăpastia ce se deschide tot mai ameninţătoare între noi şi generaţia părinţilor noştri.

Ei au fost aceia cari au îndeplinit un imperativ al istoriei : unirea. U n lucru desigur foarte mare, dar numai atât neau dat.

D e atunci ne conduc ţara şi vede fiecare cum o conduc, sădind pretutindeni incompetenţă, abuz, nemulţumire. Greutăţile de azi, au depăşit posibilităţile lor de realizare. Ei au instaurat în stat sistemul cumulului şi al protecţiei. Noi tinerimea nu mai găsim loc în această organizaţie de stat. Bătrânii se încăpăţi* nează să=şi păstreze câte 2—3 slujbe, împingându*ne pe noi în braţele şomajului.

N u se gândesc la consecinţele dezastruoase provocate de acest sistem ?

V a fi probabil analog cu spectacolul ce ne*a oferit ban* cile. Şi ele au exploatat pe cei ce aveau nevoie de bani, luându* le dobânzi fantastice şi au sfârşit prin a nu*şi mai primi nici banii împrumutaţi, fapt care le*au adus în pragul falimentului.

In vremurile normale, conducătorii cu răspundere s a u in* teresat întotdeauna de generaţia tânără. Astăzi aproape toţi po* liticianii caută să exploateze entuziasmul ei tineresc în favorul lor. Şi este un joc primejdios. Legătura sufletească între cele două generaţii lipseşte. Pentruca generaţia conducătoare să nu provoace nemulţumiri violente din partea tineretului, ar trebui să=şi revizuiască sistemul ce a introdus, să privească cu seri' ozitate şi obiectivitate problema generaţiei tinere. Să-i găse* ască integrarea normală în organizaţia de stat; altfel intră în conştiinţa fiecăruia, că organizaţia aceasta, cu nepotism, cumul şi incompetenţă, nouă ne este vitregă.

Căci noi ce vrem deocamdaiă? Purificarea imediată a vieţii politice. Nici un cumul să nu mai fie cu putinţă. Selecţionarea valorilor conducătoare numai după criteriul

capacităţii. Şi atunci fotul va fi bine. Altfel, generaţia aceasta rebelă, crescută în spiritul stră*

zii sar putea să mai producă surprize. Âxente Sever Banciu.

Modernizarea poliţiei din capitala Ardealului

Odată cu reorganizarea gene* rală a poliţiei, se vor face unele inovaţii în cadrele Chesfurei din capitala Ardealului.

D . Victor E . Puica, chest o* rul poliţiei din Cluj, în trecut a făcut mai multe călătorii de stu* dii în străinătate, unde a pătruns temeinic în felul de organizare a poliţiilor din ţările apusene.

In urma acestor cunoştinţe şi cu praxa ce d. Puica o deţine atât ca bun poliţist cât şi ca fost ofiţer activ de jandarmi, va face toate sforţările ca să ridice nive* Iul poliţiei din Cluj la o treaptă mai înaltă.

In această ordine de idei d. Victor Puica, a binevoit să ne spună următoarele :

Poliţia din Cluj aşa cum ac* iualmenfe este organizată nu co* respunde cerinţelor juste şi de ordin obştesc, în special sergenţii

nu au niri măcar cunoştinţele elementare.

D. V I C T O R E. P U L C Ä chestorul Politiei Cluj.

A m observat unele fapte ne ­potrivite chiar şi intre funcţionarii

interni ai poliţiei, ceeace a tăcut să iau măsuri mai severe ca în trecut.

Cât timp voi fi în fruntea acestei Instituţii, voi căuta toate căile potrivite, să refac fotul spre bine, această operă însă numai atunci va avea succes deplin, dacă voi avea fot concursul ce* tăţenilor din acest oraş.

Pentru îmbunătăţirea serviciilor exterioare am elaborat un plan care îl voi pune spre aprobare organelor superioare.

Acest plan cuprinde o serie de inovaţii între care amintim introducerea serviciului cu moto* delete, reglementarea circula* ţiei, etc.

O altă chestiune importantă

care mă preocupă — spune d. Puica — este edificarea cazărmii sergenţilor. In acest scop nea* vând fondurile necesare în baza ordinului ministerului de interne cu N o . 3555/933 aprobat şi de d. V . Iamandi subsecretar de Stat se va face colecţie publică. Pentru a nu îngreuna cetăţenii cu această colecţie, se vor pune în vânzare bilete de câte 1 leu şi 2 lei la restaurante, comer* cianţi şi cinematografe.

Colecţia este aprobată de toate autorităţile locale.

*

Dacă d. V . Puica va reuşi să înfăptuiască toate aceste dezi­derate, va face mari servicii cetă* ţenilor.

Necesitatea reorganizării Camerei de Comerţ şi Industrie din capitala

Ardealului — D e vorbă cu d. Eugen Beşa preşedintele acestei C a m e r e —

Opinia publică a fost viu alarmată în ultimul timp, de si* fuaţia neserioasă ce se petrecea Ia Camera de Comerţ şi Industrie din Cluj.

Ambiţiile personale şi diferite uneltiri de rea credinţă, au făcut ca această instituţie să-şi piardă mult din prestigiul câştigat ani, de*a rândul, prin munca serioasă ce se desfăşura în intere* sul obştesc.

Desele schimbări de conducători ce au avut loc la scurte intervaîuri, a cauzat o adevărată discordie intre membrii instituţiei, discordie care va dura încă mult timp în dezavanfagiul Camerei.

Dl. E . Beşa directorul Industriei Sârmei, ales de curând preşedintele Camerei, dela început a căutat să soluţioneze pro* blemele cari formau o discufiune publică şi atât de dureroasă pentru o instituţie ce trebue să reprezinte o garanţie hotărâtoare.

După ocuparea preşidenţiei a căutat să intre în miezul afa* cerei, ordonând o anchetă în legătură cu construirea noului palat

vitale ale comercianţilor şi industriaşilor — ale căror interese — cu regret — dar au fost mult neglijate din partea acestei in* stituţii, menită să menajeze toate interesele lor.

In acest scop am luat contact cu ministerul pentru a*l pune în curent cu toate doleanţele acestei Camere.

C u ocaziunea elaborării unor proecte de legi fiscale, am arătat părerea noastră în această privinţă şi cu satisfacţie trebue să constat că multe texte s'au modificat după cele arătate de noi.

In această ordine de idei trebue să spun, că la elaborarea proectelor de legi ce privesc viaţa comercială şi industrială este absolut necesar ca în primul rând să*şi de părerea conducători Camerelor de Comerţ, din motiv că sunt în primul rând interesaţi

al Camerei, unde după unii — consilieri — s'au făcut nereguli. Anchetă s'a fer* minat şi cu toată rigoarea ce s'a lucrat, nu s'a găsit nimic în contul foştilor conducători.

Pentru a primi unele informaţii în legătură cu problemele dela ordinea zi* lei şi cu reorganizarea Ca* merelor de Comerţ, ne*am adresat dlui E . Beşa, care a binevoit să ne spună următoarele :

Dl. E U G E N B E Ş A Preşed. Camerei de Cerner) şi Industrie

Cluj

Dela alegerea mea de preşedinte — spune d. B e * şa — am căutat să rezolv în primul rând problemele

şi numai de comun acord se pot elabora proecte temeinice şi cari nu stingheresc interesele obşteşti.

Tot în acest sens am intervenit pe lângă Municipiul Cluj, ca în noul an budgetar să nu fie introdusă taxa ad*valorem care ar cauza mari pierderi comercianţilor ce abia răzbesc cu taxele multiple, puse asupra lor până în prezent.

Pentru intensificarea comerţului nostru cu străinătatea am luat contact cu mai multe societăţi din Viena, Praga, Brün şi Budapesta cari legături vom căuta să Ie lărgim pentru pentru ridicarea balanţei noastre comerciale.

Cu această ocaziune trebue să deschid o mică paranteză, pentru a face unele observaţii în legătură cu stagnarea expor* tului nostru :

In primul rând, cu ocaziunea încheierii unor acorduri comerciale cu streinătatea România nu a fost reprezentată piin delegaţii experţi, cunoscători ai situaţiei comerciale şi industriale ci aproape cu toate ocaziunile aceste delegaţii au fost desem* nate pentru polilicani fără experienţă în această materie. In acest fel s'au făcut mai multe convenţiuni în defavorul nostru.

O altă latură a problemei este insuficenţa propagandei în strematale. Suntem un Stat fără de reprezentanţi corner* ciali : în streinătate de şi în acest scop se cheltuesc multe mi* lioane anual din budgetul statului.

Trecând la situafia internă a Camerei, trebue să recunosc că este foarte grea, dar cu pricepere greutăţile pot şi învinse.

Cât timp voi fi în fruntea acestei instituţii — a încheiat d. Beşa — voi căuta toate căile cele mai potrivite ca să depun munca mea în interesul membrilor acestei Camere.

iKluiliiiSînilliîiSK

if| Î N T R E B U I N Ţ A Ţ I R E N U M I T E L E L Ă M P I | * |

I „ALÄDIN" l Reprezentanţa pentru Ardealul de Nord fl£

s

I Şjj] MIHAIL FENYŐ Sir. Gen. Neculcea, 2 | 1

Pădurile Moţilor in perspectiva proceselor agrare

P â n ă Ia mijlocul veacului al XVIII- lea , adică până la urbanul arbitrar al Măriei Terezia din anul 1Í46, avem dovezi palpabile, că Moţii au fost stăpâni pe pădurile lor. Această dată marchează pentru aristocraţia feudală, începutul acaparării pădu* rilor moţeşti prin abuz şi uzurparea dreptului istoric consacrat prin diplomele principilor ardeleni.

Uzul liber şi neîmpiedecat al ţăranilor din Munţii apuseni asupra pădurilor, era cunoscut în legile fostei Ungarii sub nu* mele de drepturi regale, în temeiul cărora Moţii erau scutiţi să facă seniorilor feudali robote şi slujbe de supuşi, spre deosebire de restul iobagilor, cari în afară de preţul muncii lor, nu aveau nimica (rusticus praeter mercedem laboris nihil habet).

Unul dintre factorii generatori ai răscoalei dela 1T84 şi a revoluţiei dela 1848, a fost redobândirea acestor drepturi, de cari i*au despoiat stăpânirile streine din trecut şi ştergerea io* băgiei, pe care nu o puteau suporta Moţii crescuţi într'un regim de privilegii.

Roata dela Bălgărad şi tragicul sfârşit al Craiului Munţilor, se vede însă că au fost numai preludiul unor nedreptăţi, declan* safe de un destin fatal şi implacabil, care din renorocire s'a con* finuat şi sub stăpânirea românească.

Reforma Agrară din Transilvania trebuia să însemneze o linie de hotar, în istoria frământată de revoluţiile pornite de ele* mentül dinamic al Românilor ardeleni: Moţii. Această lege de dreptate socială, urma să repună în drepturile istorice, populaţia ţării Moţilor, care a fost întotdeauna liberă şi stăpână, pe codrii şi pământurile ce poseda din moşi*sfrămoşi.

Procesele agrare purtate de Moţii din judeţele Cluj, Turda şi Hunedoara, îr. cei 14 ani ce s'au scurs dela Unirea cea Mare şi Sfânta — pentru exproprierea masivelor păduroase de pe domeniile contelui Banffy, ale absenteistului Urmantzy, şi a pansemiţilor Tischler*Biirger, constituie cea mai ruşinoasa pa* gină, din seria nesfârşitelor tâlhării şi jafuri câte s'au înregistrat pe spinarea cambrată de mizerii şi necazuri, a acestei eroice populaţii.

Penlru a putea pătrunde dedesubturile nesfârşitelor procese agrare şi a demonstra dreptatea Moţilor, vom face un istoric sumar asupra lor.

Să începem deci.

I. Domeniul contelui Gh. BANFFY.

Fostul ministru de externe al Ungariei şi actualul şef ocult al politicei revanşardo*revizioniste din Ardeal. Acest domeniu în întindere de 12.000 jugăre a fost expropriat în întregime în anu 1922, urmând să fie împroprietărite zece sate* moţeşti din regiu* nea Huedin, judeţul Cluj.

Fostul conte, nemulţumit de faptul că în principiu Use ex* propriase întreg domeniul, declară apel la Comisiunea judeţeană de expropriere Cluj. Aci trebuie să notăm, că proprietarul îna* inte de a fi fost expropriat, înslreinează o parte din păduri, prin cedarea dreptului de exploatare a materialului lemnos, unor so* cietăţi forestiere evreo*ungare.

Această înstreinare fiind făcută însă, după 1 Dec. 1918, conform dispoziţiilor categorice ale legii agrare era nulă de drept. Comisiunea judeţeană Cluj, în loc să respingă de plano apelul proprietarului şi să îndrume Comisiunea de ocol pentru expro* priere, să procedeze la împroprietărirea celor zece comune, sin* gurele îndreptăţite la păduri şi păşuni, printr'o grosieră violare a textului legii, scuteşte pe seama contelui Banffy şi a societăţilor exploatatoare „Fehévizi" şi „Biharszilágyi" 6Í9Í jugăre pădure seculară şi împroprietăreşte din cele 10 comune numai şapte, pe restul de 6205 jugăre, format in mare parte numai din pâlcur de păduri şi stânci sterpe.

Juridiceşfe, hotărârea Comisiunei judeţene păcătueşte, din două puncte de vedere. Mai întăi, confirmă drept valide con* traetele încheiate după 1 Decemvrie 1918, între societăţile ex* ploatatoare şi fostul conte, iar pentruca violarea legii să fie per* fectă, face plocon 27'47' jugăre pădure, dlui G h . Banffy deşi potrivit dispoziţiilor formale ale legii, în nici un caz nu i*se pu* teau scuti de sub expropriere mai mult de 200 jugăre.

Pr in violarea flagrantă a legii, s'a răpit deci dreptul comu*

* 1. Răchitele, 2. Sgrind, 3. Frăsinet, 4. Mârgău, 5. Rogojel, 6. Bu* eni, 7. Bociu, 8. Ciuleni, 9. Giurcuţa, 10. DealuUBotei,

nelor, acordându-le păduri în feren de păşune şi invers, scutind proprietarului mii de jugăre în plus, aceasta, cu scopul vădit ca societăfile forestiere — ulterior raţionalizate prin capitonarea con* siliilor de administraţie prin vre-o câţiva politiciani de marcă — să-şi poată continua opera de devastare a codrilor moţeşti, schim* bând cu desăvârşire planimetria terenului şi transformând întreg masivul păduros într'un veritabil Karst D'.amatin.

Sătenii a căror principală ocupaţiune este industria casnică a lemnului, văzând că societăţile încearcă tăierea pădurilor, în faţa pericolului iminent de-a fi condamnaţi astfel, la pieire sigură, în anul 1923, s'au împotrivit, oprind muncitorii firmelor de a le devasta codrii.

împotrivirea aceasta este cunoscută, sub numirea de aşa zisa „Revoltă Ia Răchitele", unde o companie de jandarmi în cap cu Căpitanul Brudea, i-a maltratat şi brutalizat pe Moţi într'un mod barbar, deşi ei se aflau în legitimă apărare, faţă cu societăţile exploatatoare, cari voiau să le răpească singurul isvor de existenţă, pădurile. Dupăce revolta a fost potolită prin bătăi şi schinjuiri, societăţile evreo*ungare, au dat un asalt nebun asupra pădurilor, desbrăcând munţii de haina lor naturală.

Cererea de revizuire făcută de comune prin apărătorul lor şi tribunul Moţilor Âmos Frâncu, abia a putut smulge dela Co* mitetul Agrar, o deciziune care da comunelor încă 36<"4 jugăre.

Fostului conte i=au mai rămas cu toate acestea, în urma manoperelor de tot felul şi mai ales în urma intervenţiilor politi* cianiste pe lângă casaţia reformei agrare, un teren de 2650 ju= găre pădure seculară, în loc de 200 jugăre cât era cota maximă prevăzută de lege.

Preţurile stabilite de organele agrare, asupra terenurilor expropriate, variau între 10—100 lei jugărul.

Proprietarul văzând că i s'a scutit o cotă atât de mare, se declară mulţumit şi cu preţurile stabilite.

Avocaţii săi sperând însă că îşi vor putea majora onorarul, înaintează în anul 19Ö5 apel, prin care cer majorarea preţurilor expropriate.

Ceeace este mai curios însă, aCesf apel nu se află înre* gistrat nicăeri. Totuşi pentru a nu se da bătuţi şi pentru a nu scăpa din mână un chilipir atât de formidabil, depun sub jurământ

în faţa Curjii de Apel din Cluj, că ei au înaintai apelul în termen. Justiţia spre marea surprindere a apărării Moţilor, admite

apelul ca introdus în termen, după 7 ani dela înaintarea lui (?), dar la cererea proprietarului printr'o simplă deciziune numeşte în anul 1932 o comisiune de 2 experţi, formată din specialişti propuşi de Banffy, în persoana profesorului de agronomie Mar* tinovici şi a inginerului pensionar Turcia, cari apoi au făcut o expertiză într'adevăr turcească.

Aceştia fără a face investigaţii amănunţite pe teren, pentru a constata calitatea terenurilor de păşuni şi păduri, depun un raport falş, prin care clasează toate pădurile deja exploatate şi toate stâncile sterpe ce au mai rămas, situate la altitudini de 1200 metri, drept poieni, păduri şi păşuni cl. I*a. Raportul de expertiză a fost ticluit în mod intenţionat, pentrucă în urma acestor clasări a terenurilor, Curtea de Apel să poată pronunţa majorarea preţurilor, de expropriere dela 2.904.000 lei, la fan* tastica sumă de 16.156.000 lei. întreg raportul de expertiză a fost declarat fals d'a capo al fine de către primarii şi delegaţii agrari ai comunelor interesate, urmând ca Tribunalul Cluj, să se pronunţe asupra faptelor acestor experţi ingenioşi.

Aceasta ar fi în linii mari odiseia procesului agrar al celor şapte comune moţeşti, purtat cu fostul ministru de externe al Ungariei, pentru exproprierea domeniului său din masivul Vlă* deasa.

Precum vedem, un arsenal întreg de arme otrăvite au fost utilizate, începând cu violări de legi şi sfârşind cu bătăi, pentruca dreptatea Moţilor să fie şifonată într'un mod brutal, în favorul societăţilor exploatatoare şi a unui conte duşman hain al Moţilor.

(va urma.) Dr. Virgil Şortan.

STOFE ŞI PARDESIURI D E PRIMA V A R Ă la Firma

IANOVICZ ŞI FIUL Calea Regele Ferdinand No. 24

P R O B L E M E

Gravitarea Austriei şi a Ungariei spre marea

Adriatica friesiul, plămânul Europei

centrale

Putem admite oricând teoria închegării primului nucleu de viafă pe piscurile cele mai înalte ale pământului, cum a fosf Pamyrul, însă nu e mai pufin adevărat că formele de viată su­perioare au apărut numai în măsura în care omul, din toate veacurile, a ştiut să coboare înspre alvia marilor fluvii, Tigru, Eufrat, Hoang-ho, Nil, Tibru etc., sau înspre [ imuri le largi ale mării, cari toate au îndemnat la comerţ, la navigare înspre ţinuturile mai bogate, pline de ispite pentru descoperitori şi pen* tru surplusul de populaţia din patria de origine.

A ş a s'au format primele civilizaţii, primele mari puteri po* litice şi economice : în jurul apei. Iar istoria Evului Mediu nu este altceva decât o surdă luptă pentru cucerirea marilor drumuri maritime din Mediterană şi Atlantic, după cum istoria modernă tot aicea îşi are plasat epicentrul tuturor marilor ei cuceriri sau înfrângeri.

Principatele române, mai mult ca oricare altă tară, au cu* noscut şi ele acest comandament al destinului uman. începând din pragul veacului al X V I I W e a , dela bătălia de Stănileşti, ele au continuat să fie, până la 1877, arena unei sângeroase riva* lităji ruso*otomane care, în ultima analiză, nu viza altceva de* cât stăpânirea Bosforului, cheia Mediteranei, pe care Romanovii bucuroşi l'ar fi transformat în perlă a vastului lor imperiu.

Asemenea mere ale discordiei, au existat şi există peste tot în Europa. Dintre toate desigur cel care se găseşte mai mult în mijlocul realităţilor este Triestul, care merită o deosebită aten* Hune.

Portul Triest a căpătat o strălucire oarecare numai după 1866, când a devenit austriac, servind atunci ca mijloc de pe*

nefraţie al imperiului Habsburgic în Adriatica, fiind totodată cel mai activ port comercial din aceea mare. Prin Triesf răsufla întreg hinterlandul, care se demarca, pe atunci, prinfr'o zonă ce cuprindea Slovacia, Austria actuală, o pare din Moravia şi chiar Bavaria. N u servea câtuşi de puţin exportul ci importul impe* riului, prin el intrând anual aproximativ 2 milioane tonne cari constau din bumbac, orez, cafea, fructe şi coloniale, adecă pro* duse mediterane, din Asia Mică sau din Orientul îndepărtat.

P e vremea aceea Triestul era în plină desvoltare. In raza lui intrau anual 40.000 de vapoare, reuşindu*i astfel să eclipseze strălucirea de odinioară a porturilor italiene, de pe ţărmul estic al peninsulei şi în special strălucirea Veneţiei.

După războiul mondial Triestul a fost atribuit Italiei. Acea* stă ţară are alte numeroase porturi cu un strălucii trecut istoric şi comercial, plus Fiume din vecinătate. Triestul a rămas de acum izolat în fundul mohorât al golfului adriaiic, fără hinterlan* dui de altădată, cu puternice bariere vamale în spate, cu o J u * goslavie care*şi exportă şi importă mărfurile prin porturi pro* prii cu o Austrie care şi*a transformat Z5°lo din comerţul său în comerţ terestru, ca şi Ungaria şi în fine cu Germania şi Ce* hoslovacia cari s a u orientat fot mai mult spre mările din nord sau inspre Gdynia, unde unul din cele trei debarcadere ale por* tului poartă chiar numirea de „debarcaderul cehoslovac".

Trebuie să mai adăugăm la acestea că însăşi Italia şi*a dat seama de imposibilitatea prosperară Triestului. De aceea Du* cele a orientat comerţul continental spre căile ferate cari au legat temeinic regatul cu restul Europei, peste povârnişurile Àlpilor, a dat o deosebită atenţie porturilor Napoli şi Genova, spre a con* trabalansa vertigonoasa desvoltara a porturilor franceze din M e * diterana şi nu numai că a acordat importante avantagii Veneţiei, rivala Triestului, dar a construit un nou port, Bari, care a mo* nopolizat întreg comerţul italian cu Levantul.

Aceasta a fost situaţia până în momentul când Ducele a luat inţiativa patronării unei noui tendinţe economice şi politice a unor ţări din Europa centrală, spre a servi masselor fasciste necesarele doze de entuziasm reconfornant, d. Mussolini a lansat întâi cuvântul de ordine pentru sprijinirea revizionismului iar acum pentru refacerea, sub egida Romei, a bazinului dunărean.

Ducele a simţit că Austria e pe punctul de a fi înghiţită de Germania, iar Ungaria de a se alătura definitiv celui de al treilea Reich, vecinătate naţional*socialismului prusac şi imposi* bilitafea de a contrabalansa Mica Antantă, apoi tendinţele de expansiune ale Germaniei spre Est , l*au obligat la ofensiva care se pare că, în mod provizoriu, a fost câştigată.

Dacă uniunea economică italo*austro*maghiară va putea căpăta întruchipare, aşa cum au formulalo în acordurile semnate la Roma, atunci Triestul, deschiderea lui nelimitată pentru A u s * tria şi Ungaria, adică reconstruirea unui hinterland, este mai mult decât o necesitate, este o condiţie sine qua non.

Cele două ţări aveau neapărat nevoie de această eşire la mare. Faptul reiese clar într'o sumară examinare a relaţiilor aus* tro*ungare sau a noului crez politic al dlui Gömbös care se trudeşte să fie, din acest punct de vedere, un abil secund al dlui Mussolini.

Europa centrală, organizată economiceşte, nici nu se poate imagina fără un Triest activ, capabil să scuture colbul de pe gloria lui de odinioară.

Cea care ar profita însă mai mult de pe urma unei ase* menea prosperări ar fi desigur Italia, ea putând exercita un con* trol nu numai asupra întregului import şi export austro*maghiar ci şi construind flota comercială necesară acestor state, în şan* fierele ei navale.

Italia pune astfel în joc interesele altor puteri, potrivnice voinţei de afirmare a fascismului în bazinul dunărean.

In felul acesta Triestul poate deveni nu numai plămânul ci şi cel mai serios măr al discordiei în centrul Europei, într'o vreme când această regiune a continentului nostru avea nevoie cât mai multă pace şi consolidare.

m C O N S U M A Ţ I T T D C T T Q « M

¥i L A B E R Ă R I A P I A Ţ A U N I R I I m

Corneliu Albu.

Reorganizarea Societăţii de autobuze „Rapid" din Cluj

O simţitoare îmbunătăţire a circulaţiei . Municipiul Cluj neavând organizat transportul cu puteri

mecanice, începând din anul 1924 a eliberat permise de. indus* trie pentru transportul de persoane pe teriforul oraşului Cluj, la oameni de specialitate şi pregătire mecanică.

Astfel a luat fiinţă transportul de persoane cu autobuze care evoluând a crescut tot mai mult până ce în anul 1929 pe piaţa Clujului circulaţia era făcută de aproape 100 proprietari de autobuze, cei mai mulţi lucrau individual, iar unii grupaţi în di* terite societăţi ocazionale.

S e impunea deci organizarea lor într'o singură asociaţie, aceasta mai ales pentru a servi publicul şi a organiza circulaţia mai bine.

Aşa a luat fiinţă în anul 1929 Sindicatul Proprietarilor de Autobuze „Rapid" ca persoană juridică înscrisă la Tribunalul Cluj şi cu scopul de a apăra interesele membrilor, de a facilita eliberarea de abonamente, de a normaliza circulaţia, de a avea un personal de taxare şi conducere (şoferi) uniform şi în fine de a apăra interesele profesionale, şi a elimina neajunsurile cau* zate din starea de până atunci.

După organizarea membrilor în sindicat şi cimentarea ba* zei unei colaborări mai rodnice pe viitor, se impunea de a reor* ganiza întreg sistemul circulaţiei care se făcea individual.

O consecinţă fericită a fost deci înfiinţarea Cassel Comune a Proprietarilor de Autobuze, pe ziua de 1 Februarie 1931.

Prin înfiinţarea încasărilor în comun să inlăfura orice riva* litafe, neordine şi s'a creiat o organizaţie disciplinată, chemată să desvolte tot mai mult circulaţia şi deservirea intereselor pub* lice atât cât priveşte liniile, bilete de fransbordare, abonamente.» abonamente de favoare pentru copii etc.

In decursul activităţii a acestei formaţiuni, a venit şi proble* ma autobuzelor faţă de Municipiu, care şi*a găsit rezolvirea fe* ricită prin încheerea unui contract, pe timp de zece ani,

Odată soluţionată aceasta, având siguranţa zilei de mâine, în baza obligaţiunilor luate faţă de Municipiul Cluj, se impunea reorganizarea autobuzelor în cadrul stipulaţiunilor cuprinse prin angajamentul luat faţă de oraş.

C a urmare deci, proprietarii din sindicat, au procedat la o reorganizare complectă care cuprinde :

1. O circulaţie normalizată pe întreg teritoriul oraşului,

stabilită în proprorţie cu lungimea traseurilor, cu halte şi opriri principale, staţionare de 3 minute la capetele de linie,

2. refacerea şi reînnoirea parcului de autobuze cu tipul caroşeriei.unice, (un fel de caroserie, culoare uniformă), corespun* zăloare ca înălţime, lungime, salubritate pentru public, fi 3 . disciplinarea personalului taxator şi şoferi,

4. asigurarea plăţii taxelor către comună, şi impozitelor de Stat . ;

5. crearea de credite pentru membrii, personal şi angajaţi, 6. aprovizionarea comună cu cele trebuincioase exploatării, 7. organizarea de excursii la vară pentru public- :

8. extinderea circulaţiei din oraş la punctele unde popula* laţia are ocazia de a se bucura vara de băi, excursii etc.

9. desigur că circulaţia autobuzelor depinde de starea stră* zilor, se va inzisla deci în acest sens pe lângă Primărie.

10. organizarea instituţiei în aşa fel ca să corespundă ce* rinţelor publicului, autorităţilor şi membrilor săi — fiind totdeauna la înălţimea îndatoririlor luate.

Astăzi, sindicatul are 102 membrii, şi calculând familiile lor numărul se urcă la circa 500 persoane, cu 102 angajaţi ca taxatori, şoferi si un personal administrativ, în total un grup de peste 1000 de inşi.

Asociaţia dispune de 102 autobuze, care circuă pe traseuri în lungime totală de 70 kilometri.

Asociaţia plăteşte Sfatului şi Muncipiului impozite şi taxe anual circa 3 milioane Lei.

Din cele expuse mai sus reiese că, Societatea „Rap id" are incontestabile merite în ceeace priveşte modernizarea /oco* moţiunii de persoane în capitala Ardealului.

O parte din populaţie, aduce critică locomoţiunii actuale de autobuze. Sigur, ar fi mai comod dacă s'ar introduce tran* vaele, dar până în prezent nu s'a aflat această soluţie, care re* clamă importante investiţiuni.

Societatea îşi dă toată silinţa să îndeplinească condiţiunile impuse de Primărie, în acest scop a făcut în zilele acestea o comandă nouă de 30 caroserii uniforme prescrise de regulament.

Această măsură este un nou pas înainte ca publicul să aibă toată comoditatea necesară.

OQ D D D D D O D D Q O D Q D D O D O D D S S D D D O O P O P D D D D D O O D O O D D O

° C R O I T O R I A U L T R A M O D E R N Ă g

I J E L M Ă R E A N ! a a

DD a ° o

3 C L U J , P I A Ţ A U N I R I I g a ă [IN CURTEA BERĂRIEI URSUS] E » a DonDanDQoaoDDooaDaDOD===nnaaoBDaonpoaOaoODDan

Taxele de contingentare şi vamale pricinuesc scum­pirea mărfurilor importate

Mai multe fabrici sfreine îşi vor instala filiale la noi

— Ce spune c l . Rozsa despre industria dro^aisfă —

Resfricţiunile importului din pricina măsurilor de conţin* genfare şi vamale ce s'au luat în ultimul timp, formează o dis* cuţiune generală şi o problemă vitală a vieţii comerciale şi in* dustriale.

In orice ramură corner* cială încătuşarea importului prezintă o mare greutate, din pricină că tranzacfiu* nile nu^şi pot urma cur* sul lor normal.

O altă manifestare se observă în astfel de îm* prejurări, urcarea simţitoare a preţurilor.

Din unele statistici în* tocmite recent reiese că im*

portul articolelor de. farma* eie şi droguerie, au scăzut aproape la jumătate, în com* paratie cu balanţa din tre* cut, când în calea mărfuri* lor de origină streină, nu D. M. Rózsa, erau puse obstacole.

Pent ru a cunoaşte starea faptică şi unele doleanţe a acestei branşe, ne*am adresat d-lui M . Rozsa directorul întreprinderii Royal S . A . , care ne*a spus următoarele :

Industria droguistă la noi este pe o treaptă foarte scă*

zută în comparatìe cu străinătatea. Din această cauză suntem ne* voifi pentru toate mărfurile să apelăm la străinătate.

Multă lume se întreabă, care este motivul că preturile la diferite articole sunt mult mai eftine pe piaţa mondială decât la noi în fără ?

Iată răspunsul : Consumatorii nici nu»şi închipue ce greu* tă}i întâmpină comercianţii pentru a*şi procura marfa din strai* năfate. Este de ajuns să amintim contingenfarea, restricţiunile de valută, diferite taxe de lux, taxe vamale etc.

Toate aceste taxe la un loc fac mai mult ca însăşi costul de pret a mărfii. Dar cele arătate sunt numai mici fărâmituri dintr'un şir întreg de greutăţi pe cari trebue să le întâmpine un importator în actualele împrejurări.

S e pare că totuşi o schimbare va fi posibilă, din cauză că mai multe uzini mondiale au hotărât să-şi instaleze filiale la noi, unde materialul brut va fi prelucrat şi prin aceasta se va produce o eftinire considerabilă la toate articolele de droguerie şi cosmetică.

Planul în curând va fi realizat şi aceasta va da posibilitate de muncă la o mulţime de droguerişti, cari actualmente şo­mează.

Bursa de mărfuri şi efecte din Cluj o necesitate in­

dispensabilă pentru comercianţi

Realizările din ultimii ani

Suntem în al patrulea an de când pe lângă Camera de ComerJ din Cluj, a luat fiinţă Bursa de mărfuri şi efecte, a cărui preşedinte este d.": Vaier Pascu, cunoscut comerciant din localitate.

Această instituţie de şi înfiinţată numai de câţiva ani, da*

torită priceperii conducătorilor a putut să-şi ereieze un bun re* nume în tot Ardealul şi de a cărei îndrumări nu se mai pot dispensa comercianţii şi exportatorii a celor patru judeţe de pe raza Camerei de Comerţ din Cluj.

Pentru ca cei interesaţi să-şi formeze o părere reală des* pre această instituţie vom arăta pe scurt tranzacţiile importante ce s'au realizat în cadrele bursei din Cluj.

In anul 1931 s'au făcut tranzacţii de diferite mărfuri în* fr'o cantitate de 769 vagoane, ceiace reprezintă o valoare de 2r,r89.ior iei.

Tranzacţiile din anul 1931 se urcă la o cantitate de 246 vagoane reprezentând o valoare de 21,045.540 lei.

In anul 1933 circulaţia prin Bursă a fost simţitor micşo* rată din pricina crizei care a împiedecat operaţiunile. C u toate acestea tranzacţiile s'au ridicat la 176 de vagoane reprezentând o valoare de 13,342.871 lei.

încheierile primului trimestru pe anul 1934 sunt în curs. de întocmire şi din operaţiile de până acuma se observă o miş* care mai frecventă.

Din datele de mai sus se vede clar munca importantă ce s'a depus la această Instituţie pentru reglementarea şi stabilitatea preţurilor.

Făcând acest mic istoric din care reiese că în cadrele acestei instituţii se depune o muncă importantă pentru binele comerţului, nu putem să trecem cu vederea peste atacurile ne* serioase ce s'au pus la cale din partea unor consilieri ai Came* rei de Comerţ cu scop de a compromite conducerea Bursei.

Dar atacurile puse la cale prin presă nu au avutnu mai scopul de a compromite conducerea Bursei, ci a influenţa opinia publică în vederea alegerei noului preşedinte al Camerei de C o * merţ şi Industrie. v

Consiliul Bursei a hotărât ca să tragă la răspundere în faţa instanţelor judecătoreşti pe calomniatori.

âiEiâiiEEAâtiiiâtâiâiiiiiâAiiiEiiEiâiAâiâjâ»

ip iWW'WWlVf i f i , f , f i # l l f ! f i ^ : f i l l i | l l

T Í Z F A N C I . W * cele mai reuşiie la