Teme ANAR..................................................................................................................6Investitii de trei milioane lei pentru consolidarea falezelor Eforie Nord, Costinesti si Constanta.....................................................................................................................63 MIL. EURO PENTRU CONSOLIDAREA FALEZELOR EFORIE NORD SI SUD, TUZLA, COSTINESTI SI CONSTANTA..........................................................................................8Teme similare.............................................................................................................10Companiile de stat, pierderi de sute de milioane de euro.........................................10Şeful Asociaţiei Apele Române, căutat de aproape o săptămână în Lacul Tarniţa.....10Teme de mediu...........................................................................................................11Zacamantul de aur de la Rosia Montana va fi exploatat incepand cu 2016. Cota statului creste la 25%.................................................................................................11“Ce dac-o să fie la Roşia Montană un pic mai multă cianură?”..................................12Daniel Barbu: Roşia Montană, cu şanse să fie înscrisă pe Lista Tentativă UNESCO....18Ce vrea statul să obţină în plus la Roşia Montană......................................................20Comisia Europeana a lansat spre consultare publica revizuirea politicilor si legislatiei privind deseurile........................................................................................................21Dupa 200 de km pe apa, pluta de 1500 de PET-uri a ajuns in Galati..........................21
PRESA LOCALĂ............................................................................................................22ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................22
Teme ABA...................................................................................................................22Camelia Bărbuțu, purtător de cuvânt A.B.A Jiu – Radio Oltenia –debite scăzute pe Dunăre– ora 12.15, 21 august 2013...........................................................................22CAO: Dunărea în continuă scădere. Apel la consumul raţional al apei la Calafat.......22Teme similare.............................................................................................................23Consum record de apă la sate: o tonă pe zi de persoană!.........................................23Teme de mediu...........................................................................................................25În septembrie revine Let’s Do It, Romania!................................................................25
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................26Teme ABA...................................................................................................................26Seceta si canicula afecteaza navigatia pe Dunare.....................................................26Teme similare.............................................................................................................26DSP Timiş: „Este permis scăldatul la Şag şi Albina!”...................................................26Teme de mediu...........................................................................................................27Producem 100 de tone de gunoi/zi............................................................................27Anina poate fi scoasa din conul de umbra.................................................................28
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ – VEDEA...................................29Teme ABA...................................................................................................................29Deputatul Gerea a reacţionat la semnalele din “Argeşul” pe tema apei infestate cu petrol de la Ciolceşti...................................................................................................29Teme similare.............................................................................................................30Un canal din Parcul Lunca Argeşului miroase de-ţi mută nasul..................................30Şi-au spălat maşina în râul Vâlsan…...........................................................................31Vai de noi! Gunoaie şi imagini dezolante pentru turiştii de pe navele de croazieră, în Portul Giurgiu!............................................................................................................31
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI..................................................32Teme ABA...................................................................................................................32E oficial: Crişul Repede a fost poluat cu un dispersit netoxic.....................................32
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD...................................3319 august 2013.......................................................................................................... 33Teme ABA...................................................................................................................33Descoperă Rowmania - România naturală se vede bine din barcă şi de la Galaţi – 14 august........................................................................................................................ 33De Ziua Marinei, Ivan Patzaichin ne dă lecţii pentru vâslitul în canotcă.....................34Celebrul Ivan Patzaichin îşi aduce canotcile la Galaţi.................................................34Vâslind pe Dunăre, în aceeaşi barcă cu Ivan Patzaichin! 15 august...........................35Multiplul campion olimpic Ivan Patzaichin i-a iniţiat pe gălăţeni în tainele vâslitului în canotcă - 15 august....................................................................................................36
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Duelul canotcilor pe Dunăre. Echipe dinGalați şi Brăila au participat la o întrecere de tradiție....................................................................................................................... 38
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................38Teme similare.............................................................................................................38Primarul Ştefan Marinescu solicită finanţare pentru proiectul integrat de apă şi canalizare al comunei Roşiile.....................................................................................38Apă în şase sate din Lădeşti.......................................................................................39
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................40Teme similare.............................................................................................................40Administrația județeană continuă investițiile în infrastructura de apă la Rădeşti, Cut, Cîlnic, Șpring, Doşat....................................................................................................40În comuna Rădeşti se execută lucrări pe circa 7 km pentru alimentarea cu apă a satelor Leorinţ şi Meşcreac........................................................................................40Aradul inaintea Timisoarei? In privinta transportului public pe apa….......................41A fost lansat volumul "O istorie ilustrată a canotajului arădean"..............................42Teme de mediu...........................................................................................................42Roşia Montană de mâine: aur pentru România.........................................................42La Roşia Montană, exploatarea minereurilor aurifere va începe în toamna anului 2016........................................................................................................................... 46Premierul Ponta lasă Proiectul Roşia Montană pe seama Parlamentului..................47Roşia Montană: Peste 2000 de persoane au participat la tururile ghidate organizate de RMGC....................................................................................................................48Barci dragon pe Mures si folk la Padurice..................................................................50Concurs „Dragon boat” de Zilele Aradului.................................................................50Lunca trebuie să rămână naturală!............................................................................52Program de Educație Ecologică pentru copii: "să învățăm să construim o căsuță pentru păsări!"...........................................................................................................53
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ – TISA........................................53Teme similare.............................................................................................................53ÎN MARAMUREŞ.........................................................................................................53
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
VOT IN CONSILIUL LOCAL - Administratia locala va fi aparata de specialisti pe probleme de mediu in fiecare proces cu Romaltyn....................................................53ULTIMA ORA - SASAR - Incendiul de pe rampa de deseuri industriale s-a reaprins in aceasta dimineata......................................................................................................54
PRESA CENTRALĂ
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme ANARInvestitii de trei milioane lei pentru consolidarea falezelor Eforie Nord, Costinesti si Constanta Valoarea reactualizata a investitiei in lucrari de reabilitare a falezelor este de aproape 216 milioane milioane lei, din care, pana in prezent, a fost alocata si cheltuita, in perioada 2008-2013, suma de 119 milioane lei. Lucrarile de reabilitare a falezelor sunt finantate din bugetul de stat si sunt preconizate sa se finalizeze in perioada 2017-2018, conform informatiilor furnizate Agerpres de ANAR.ANAR, prin Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, realizeaza, in prezent, lucrari de reabilitare a falezelor din Eforie Nord si Sud, Tuzla, Costinesti si din municipiul Constanta. Astfel, la data de 31 iulie 2013, defalcat pe lucrari, pentru consolidarea falezelor de la Eforie Nord (1.200 metri) si Sud (2.000 metri) s-a cheltuit suma de 41.066.683 lei, iar pentru acest an, ANAR a prevazut sa fie cheltuita suma de un milion lei, realizata in proportie de 100%. Termenul de finalizare si punere in functiune a lucrarii este anul 2017. De asemenea, pentru consolidarea falezei de la Tuzla (6,75 km, suprafata: 13,46 hectare) s-au cheltuit 47.623.375 lei. Valoarea devizului general actualizat la data de 31 decembrie 2011 este de 73.800.135 lei, iar pentru anul 2013 ANAR a prevazut sa fie cheltuita suma de un milion de lei (realizat 97%), in timp ce termenul de finalizare si inaugurare a lucrarii este anul 2018. Potrivit sursei citate, pentru consolidarea celor 4,2 km de faleza de la Costinesti, pana la 31 iulie 2013, a fost cheltuita 99% din suma de 378.000 lei, prevazuta pentru acest an. Termenul de finalizare si punere in functiune a lucrarii este anul 2017. Reabilitarea falezei de la Constanta (1,1 km) a necesitat cheltuirea, pana in prezent, a sumei de 2.219.107 lei. Pentru anul 2013, ANAR a prevazut sa fie cheltuita o suma de 600.000 lei, termenul de finalizare si punere in functiune a lucrarii fiind anul 2017. Conform datelor oficiale, litoralul romanesc se intinde pe aproximativ 244 kilometri, in zona nord-vestica a Marii Negre, care a avut de suferit, in ultimele decenii, din cauza unor probleme grave privind eroziunea costiera. Sectorul nordic al zonei costiere a Romaniei, cunoscut sub numele de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, este cel mai afectat, insa in pericol este si sectorul
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
sudic, in care activitatile economice sunt dezvoltate, inclusiv industria turismului, care atrage aproximativ 800.000 de turisti cazati in fiecare an.Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral a finalizat Master Planul zonei costiere si cinci studii de fezabilitate pentru interventia in zonele prioritare afectate de eroziunea costiera. Documentul, care se doreste a fi unul de referinta pentru dezvoltarea zonei costiere in urmatorii 30 de ani, este fundamental pentru primirea de fonduri europene pentru reabilitarea zonei costiere. Investitiile propuse a fi realizate in prima faza a lucrarilor de combatere a eroziunii costiere vor costa aproximativ 170 de milioane de euro, fonduri care provin de la Uniunea Europeana /UE/, prin Programul Operational Sectorial /POS/ Mediu, Axa Prioritara 5. In acest context, au fost identificate cinci zone prioritare de interventie: una in statiunea Mamaia (Mamaia Sud), trei in municipiul Constanta (Nord, Centru si Sud) si o alta in Eforie Nord. Lucrarile vor fi demarate in acest an si vor fi finalizate in 2015. Totodata, Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral a inceput demersurile pentru obtinerea de noi fonduri pe urmatoarea alocatie bugetara a UE (2014-2020), in valoare de aproximativ 500 milioane de euro, pentru a interveni pe toate celelalte zone afectate de eroziune de pe litoralul romanesc. Studiile de specialitate releva faptul ca, in zona costiera a Marii Negre, pe sectorul Midia - Vama Veche, a aparut fenomenul de eroziune a falezelor, ceea ce duce la prabusiri si alunecari de teren. Infiltratiile apelor de suprafata pana la nivelul argilos, cat si abraziunea directa a valurilor asupra bazei falezelor, determina retragerea, in medie, a acestora cu circa 50 cm/an, procesul fiind intermitent. /Rtv, http://www.rtv.net/investitii-de-trei-milioane-lei-pentru-consolidarea-falezelor-eforie-nord-costinesti-si-constanta_94364.html/Realitatea, http://www.realitatea.net/falezele-eforie-nord--costinesti-si-constanta-vor-fi-consolidate_1251825.html
3 MIL. EURO PENTRU CONSOLIDAREA FALEZELOR EFORIE NORD SI SUD, TUZLA, COSTINESTI SI CONSTANTAAdministratia Nationala 'Apele Romane' (ANAR) a prevazut pentru acest an cheltuieli de aproximativ trei milioane de lei pentru consolidarea falezelor din zona costiera a
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Marii Negre, cu scopul de a reduce eroziunea plajelor, care se retrag, in medie, cu 50 cm/an, conform informatiilor furnizate de ANAR. Valoarea reactualizata a investitiei in lucrari de reabilitare a falezelor este de aproape 216 milioane milioane lei, din care, pana in prezent, a fost alocata si cheltuita, in perioada 2008-2013, suma de 119 milioane lei. Lucrarile de reabilitare a falezelor sunt finantate din bugetul de stat si sunt preconizate sa se finalizeze in perioada 2017-2018, precizeaza ANAR. ANAR, prin Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, realizeaza, in prezent, lucrari de reabilitare a falezelor din Eforie Nord si Sud, Tuzla, Costinesti si din municipiul Constanta. Astfel, la data de 31 iulie 2013, defalcat pe lucrari, pentru consolidarea falezelor de la Eforie Nord (1.200 metri) si Sud (2.000 metri) s-a cheltuit suma de 41.066.683 lei, iar pentru acest an, ANAR a prevazut sa fie cheltuita suma de un milion lei, realizata in proportie de 100%. Termenul de finalizare si punere in functiune a lucrarii este anul 2017. De asemenea, pentru consolidarea falezei de la Tuzla (6,75 km, suprafata: 13,46 hectare) s-au cheltuit 47.623.375 lei. Valoarea devizului general actualizat la data de 31 decembrie 2011 este de 73.800.135 lei, iar pentru anul 2013 ANAR a prevazut sa fie cheltuita suma de un milion de lei (realizat 97%), in timp ce termenul de finalizare si inaugurare a lucrarii este anul 2018. Potrivit sursei citate, pentru consolidarea celor 4,2 km de faleza de la Costinesti, pana la 31 iulie 2013, a fost cheltuita 99% din suma de 378.000 lei, prevazuta pentru acest an. Termenul de finalizare si punere in functiune a lucrarii este anul 2017. Reabilitarea falezei de la Constanta (1,1 km) a necesitat cheltuirea, pana in prezent, a sumei de 2.219.107 lei. Pentru anul 2013, ANAR a prevazut sa fie cheltuita o suma de 600.000 lei, termenul de finalizare si punere in functiune a lucrarii fiind anul 2017. Conform datelor oficiale, litoralul romanesc se intinde pe aproximativ 244 kilometri, in zona nord-vestica a Marii Negre, care a avut de suferit, in ultimele decenii, din cauza unor probleme grave privind eroziunea costiera. Sectorul nordic al zonei costiere a Romaniei, cunoscut sub numele de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, este cel mai afectat, insa in pericol este si sectorul sudic, in care activitatile economice sunt dezvoltate, inclusiv industria turismului, care atrage aproximativ 800.000 de turisti cazati in fiecare an. Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral a finalizat Master Planul zonei costiere si cinci studii de fezabilitate
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
pentru interventia in zonele prioritare afectate de eroziunea costiera. Documentul, care se doreste a fi unul de referinta pentru dezvoltarea zonei costiere in urmatorii 30 de ani, este fundamental pentru primirea de fonduri europene pentru reabilitarea zonei costiere. Investitiile propuse a fi realizate in prima faza a lucrarilor de combatere a eroziunii costiere vor costa aproximativ 170 de milioane de euro, fonduri care provin de la Uniunea Europeana /UE/, prin Programul Operational Sectorial /POS/ Mediu, Axa Prioritara 5. In acest context, au fost identificate cinci zone prioritare de interventie: una in statiunea Mamaia (Mamaia Sud), trei in municipiul Constanta (Nord, Centru si Sud) si o alta in Eforie Nord. Lucrarile vor fi demarate in acest an si vor fi finalizate in 2015. Totodata, Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral a inceput demersurile pentru obtinerea de noi fonduri pe urmatoarea alocatie bugetara a UE (2014-2020), in valoare de aproximativ 500 milioane de euro, pentru a interveni pe toate celelalte zone afectate de eroziune de pe litoralul romanesc. Studiile de specialitate releva faptul ca, in zona costiera a Marii Negre, pe sectorul Midia - Vama Veche, a aparut fenomenul de eroziune a falezelor, ceea ce duce la prabusiri si alunecari de teren. Infiltratiile apelor de suprafata pana la nivelul argilos, cat si abraziunea directa a valurilor asupra bazei falezelor, determina retragerea, in medie, a acestora cu circa 50 cm/an, procesul fiind intermitent. Sursa: Agerpres /Kappa, http://stiri.kappa.ro/economie/20-08-2013/3-mil-euro-pentru-consolidarea-falezelor-eforie-nord-si-sud-tuzla-costinesti-si-constanta-387786.html
Teme similareCompaniile de stat, pierderi de sute de milioane de euroCompaniile de stat sărăcesc bugetul ţării, înregistrând pierderi de sute de milioane de euro. Doar în 2012, Hidroelectrica, Oltchim Râmnicu Vâlcea şi CFR Călători au văduvit statul de 600 de milioane de euro.Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a încheiat anul 2012 cu o pierdere record de 114 milioane de euro. Explicaţiile sunt doi ani consecutivi de secetă şi contractele cu băieţii deştepţi, care au dus compania în insolvenţă. Sunt însă şi veşti bune. În primul semestru din 2013, Hidroelectrica a făcut un profit de peste 100 de milioane de euro. Oltchim Râmnicu Vâlcea nu a avut însă acelaşi noroc. Combinatul a
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
încheiat anul 2012 cu un minus de 126,5 milioane de euro. Pierderi s-au înregistrat şi în primele 6 luni ale anului, uzina chimică raportând un deficit de peste 30 de milioane de euro. Au scăzut însă şi cheltuielile cu personalul, după ce 1.000 de angajaţi au fost disponibilizaţi. O situaţie la fel de dificilă este şi la CFR Călători. Compania a ajuns în situaţia de a pierde 222,6 milioane de euro într-un singur an. Managerii companiei speră să redreseze situaţia în acest an şi să limiteze pierderile la 90 de milioane de euro. Chiar şi asa, niciun director de companie de stat care a adus societatea pe minus nu a fost, până acum, tras la răspundere. /Antena 3, http://www.antena3.ro/economic/companii/companiile-de-stat-pierderi-de-sute-de-milioane-de-euro-225276.html
Şeful Asociaţiei Apele Române, căutat de aproape o săptămână în Lacul TarniţaŞeful Asociaţiei Apele Române este căutat de aproape o săptămână în Lacul Tarniţa, potrivit România TV. Trupul bărbatului este căutat de scafandrii din Constanţa, însă pare de negăsit. Între timp anchetatorii încă încearcă să stabilească dacă a fost vorba de un accident sau de o sinucidere. Şeful Asociaţiei Apele Române, Vasile Ciomoş, s-a înecat în Lacul Tarniţa, joi, iar de vineri scafandri îi caută trupul. Anchetatorii nu ştiu cum a ajuns bărbatul în apă, dar iau în calcul atât varianta sinuciderii, cât şi cea a unui accident. Ciomoş a absolvit Universiatea "Babeş-Bolyai" cu licenţă în economie şi e doctor în economie la Universitatea din Timişoara. A predat la Academia de ştiinţe Economice din Bucureşti şi la UBB Cluj şi a fost director al Regiei Autonome de Termoficare din Cluj. /RTV.NET, http://www.rtv.net/seful-asociatiei-apele-romane-cautat-de-aproape-o-saptamana-in-lacul-tarnita_94388.html#ixzz2cW4B7cse
Teme de mediuZacamantul de aur de la Rosia Montana va fi exploatat incepand cu 2016. Cota statului creste la 25%Exploatarea zacamantului de aur de la Rosia Montana va incepe in 2016, iar statul isi va majora participatia la 25 la suta din actiuni. Sunt cateva din prevederile propunerii de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
contract de asociere dintre statul roman si investitorul canadian. Aparitia documentului a tensionat spiritele intre cei care sunt pro si contra proiectului. Oaspetii de la Bucuresti au scapat nesifonati din imbranceala, dar fiecare tabara isi sustine in continuare pozitia."Sunt miner de 20 de ani, vreau sa am ce pune pe masa copiilor." Proiectul de la Rosia Montana a fost pus deja de Guvern pe lista investitiilor prioritare, dar va fi modificat. Guvernul vrea sa mareasca in primul rand cota de participare a statului, de la 19 la 25 la suta, dar si redeventa pe care o va incasa, de la 4 la 6 la suta. Acestea modificari trebuie sa fie aprobate si de Parlament. "Va incepe orice fel de explorare si exploatare numai in masura in care Parlamentul Romaniei va adopta o lege care sa prevada conditiile de mediu, conditiile de participare a statului roman", a precizat premierul Victor Ponta. Calculele celor de la Rosia Montana Gold Corporation arata ca, daca aurul se va vinde la un pret de 900 de dolari uncia, compania va incasa 7,5 miliarde de dolari, din care statul va primi 1,8 miliarde. Acum insa pretul aurului este de 1300 de dolari uncia, ceea ce insemna vanzari de peste 10 miliarde de dolari din care 4 miliarde vor ajunge la stat. O parte din bani vor fi folositi insa pentru proiecte mari de investii. "Beneficiile care rezulta din redevevente si din alte lucruri care tin de aceasta posibila speciala intra intr-un fond special, nu intra la buget, ci intra intr-un fond special de dezvoltare", a mai spus Ponta. Daca Parlamentul va aproba legea in aceasta toamna, cei de la Rosia Montana vor sa inceapa constructiile vara viitoare iar exploatarea efectiva a aurului in noiembrie 2016. /Stirile Pro Tv, http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/zacamantul-de-aur-de-la-rosia-montana-va-fi-exploatat-incepand-cu-2016-cota-statului-creste-la-25.html
“Ce dac-o să fie la Roşia Montană un pic mai multă cianură?”Anunţul conform căruia negocierile pentru implementarea proiectului Roşia Montana se află pe ultima sută de metri a relansat disputa civica legată de utilitatea pentru România a proiectului respectiv. Aflat între ciocanul includerii zonei pe lista celor 7 mai periclitate situri istorice europene şi presiunile politice/financiare legate de demararea proiectului, executivul României se pregăteşte să arunce responsabilitatea deciziei finale în braţele Parlamentului. Pe 19 august, premierul Victor Ponta declara că “va începe orice fel de explorare şi exploatare numai în măsură în care Parlamentul României va adopta o lege
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
care să prevadă condiţiile de mediu, condiţiile de participare a statului român, faptul că toţi banii care rezultă din redevenţe şi din beneficii intră într-un fond de dezvoltare durabilă şi numai dacă Parlamentul după care, sigur, preşedintele şi toate celelalte proceduri vor fi îndeplinite. Guvernul va trimite rezultatul negocierilor până la începutul sesiunii parlamentare. Mai departe, cum şi cât timp va trece prin cele două Camere, dacă va trece, dacă va fi adoptat, dacă va fi modificat, nu ştiu să vă spun acest lucru”. Declaraţia nu a surprins prea mult media românească, fiind în ton cu pasarea responsabilităţii eşecului privatizării CFR Marfă, care se încearcă a fi translat în curtea CSAT sau a Consiliului Concurenţei, dar şi cu procedura folosită de cabinetul Năstase în momentul privatizării Petrom. Ca şi atunci vorbim în aceste momente de cedarea resurselor minerale în favoarea unei companii străine, motivaţia principală fiind crearea de noi locuri de muncă şi colectarea de importante sume care însă, surprinzător, nu vor lua calea firească a bugetului de stat, ci ”beneficiile care rezultă din redevenţe şi din alte lucruri care ţin de aceasta posibilă exploatare vor intra într-un cont special, (…) de dezvoltare”. Iar, pentru a deturna atenţia de la această redirecţionare a profitului potenţial rezultat din colaborarea cu cei de la Gabriel Resources, Victor Ponta a ţinut să precizeze că negocierile care se poartă în acest moment vizează “schimbarea şi întărirea până la cele mai înalte standarde a condiţiilor de mediu, o participare a statului român mai semnificativă decât era şi un nivel al redevenţelor mare”.◦Cum a ajuns un fost şef de la Roşia Montana în Guvernul României?Declaraţiile lui Victor Ponta au făcut deja valuri, opoziţia, prin vocea vicepreşedintelui PDL, Sulfina Barbu, solicitându-i acestuia să explice public de ce şi-a schimbat atitudinea în ceea ce priveşte exploatarea rezervelor de aur de la Roşia Montana şi a trecut proiectul pe lista obiectivelor prioritare ale Guvernului. “Proiectul Roşia Montana va fi în continuare blocat pentru că nu toţi politicienii pot fi cumpăraţi cum sunt cumpăraţi alţii din toate partidele” a reamintit în acest context Sulfina Barbu declaraţia făcută în octombrie 2011 de către Victor Ponta. Ţinând cont de aceasta, PDL îi solicită premierului USL să “spună public cine l-a cumpărat şi cu cât pentru deblocarea proiectului Roşia Montana? Plecăm de la propria declaraţie a domnului Victor Ponta. Deci, conform convingerilor domniei sale, dânsul a fost cumpărat pentru a fi de acord cu proiectul
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Roşia Montana”. Mai mult, Sulfina Barbu, îi cere lui Victor Ponta să explice “de ce a numit la Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie un fost director de la Roşia Montana, pe domnul Gabriel Dumitrascu, care a condus această companie vreme de cinci ani. Trebuie să explice public preacinstitul domn Ponta care ne spunea că va avea cel mai cinstit Guvern, care au fost resorturile care au stat la baza schimbării punctului de vedere din octombrie 2011 până astăzi şi cum a ajuns un fost şef de la Roşia Montana în Guvernul României pe o poziţie atât de importantă“. În contrapartidă, Victor Ponta ţinea să precizeze (în cadrul unei intervenţii televizate) că după toate negocierile, s-au schimbat garanţiile de mediu, s-a schimbat participaţia statului român, s-a schimbat nivelul de redevenţe. “Însă eu nu vreau aici să spun că e bine sau e rău, ci că de 13 ani ţinem un proiect fără să spună Guvernul «albă» sau «neagră»”. Mai mult, cei de acolo ne dau în judecată şi probabil că vor şi câştigă despăgubiri” a avertizat premierul României. Iar în ceea ce priveşte schimbarea sa de optică referitoare la respectivul proiect, Victor Ponta a ţinut să precizeze că “nu voi vota pentru acel proiect, am propriile mele convingeri şi nu mi le-am schimbat. Însă cred că am datoria ca prim-ministru să nu stau cu proiectul în sertar, cum au stat atâtea guverne, ci să-l punem pe masă. Nu există autoritate deasupra Parlamentului. Dacă Parlamentul va decide să-l respingă, s-a închis problema”.◦ Tablou sinistru: până unde au ajuns negocierile?Dincolo însă de polemica politică trebuie ţinut cont de faptul că informaţiile provenite din culisele negocierilor şi publicate de site-ul www.pesurse.ro au permis avansarea următoarelor premise de semnare a contractului:- Statul român va deține 25% din capitalul social al RMGC pe toată durata licenţei;- Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montana Gold Corporation (RMGC) că plata redevenţei să se facă în natură;- România va încasa 5,2 miliarde $ la bugetul de stat şi bugetele locale- Se vor înființa 3.200 de locuri de muncă;- România va primi 6% din valoarea aurului extras;
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
- Se vor inveşti 100 de milioane $ în proiecte de conservare a patrimoniului cultural, amenajarea de trasee turistice, muzee;- Împădurirea a 1.000 ha de teren;- Dreptul de concesiune asupra imobilelor din perimetrele proiectelor miniere va fi atribuit direct RMGC pe o perioadă de 49 de ani. Licenţa de exploatare se poate prelungi pe perioade de până la 20 de ani;- Statul român va fi participa la toate adunările generale ale acţionarilor. Consiliul de Administraţie va fi format din 9 membri din care 3 vor fi ai statului român.- RMGC are dreptul de a exploata numai minereurile auro argentifere de la Roşia Montană;- Litigiile vor fi soluţionate de Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris.Numai că pentru aceasta statul român trebuie să se angajeze să respecte un calendar care se permită demararea propriu-zisă a proiectului. Astfel, până în decembrie 2013 va fi avizat PUZ-ul iar până în martie 2014, toate ministerele şi primăriile trebuie să dea toate avizele, hotărârile şi deciziile necesare derulării proiectului. După care până la finele lunii mai 2014 va trebui clarificat dreptul de folosinţă asupra imobilelor din perimetrul de exploatare şi scoaterea acestora din Fondul Forestier. Luna iunie va aduce cu sine obţinerea Autorizaţiei de Construire şi demararea procesului de construire propriu-zisă a facilităţilor de exploatare şi producţie. Procesul de construcţie va dura până în noiembrie 2016 dată la care mina va intra în funcţiune. Pentru ca totul să decurgă conform calendarului stabilit, executivul de la Bucureşti va “netezi” posibilele obstacole legate de dreptul de proprietate, declarând proiectul ca fiind de utilitate publică, ceea ce va simplifica enorm expropierea imobilelor urmând ca acestea să fie, ulterior expropierii, plătite de compania canadiană.În plus, Ministerul Mediului va scoate prin Hotărâri de Guvern suprafeţe de până la 255 hectare de teren forestier din cadrul perimetrului minier Roşia Montană. Şi pentru a completa tabloul sinistru a ceea ce se va întâmpla în zona Roşia Montana trebuie menţionat că Roşia Montana Gold Corporation (RMGC) poate apela la scoaterea de terenuri din circuitul agricol şi fondul forestier şi trecerea lor în domeniul intravilan, are dreptul să utilizeze şi să schimbe folosinţa oricăror imobile din cadrul perimetrului
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
proiectelor miniere respective, inclusiv a celor cu destinaţie specială, ci chiar poate reloca monumente ale naturii existente în cadrul perimetrului proiectului minier, în scopul protejării acestora. Chiar dacă toate acestea se vor face pe cheltuiala companiei miniere, ceea ce s-a întâmplat până acum în perimetrul respectiv, cu cele 17 milioane $ deja investite (suma vehiculată de RMGC) în reabilitatea şi protecţia clădirilor şi obiectivelor de interes istoric din zonă, pune sub semnul întrebării bunăvoinţa companiei în acest domeniu. Ajunşi în acest punct ne vedem obligaţi să reamintim că în urmă cu câteva luni, organizaţia de patrimoniu “Europa Nostra” a inclus pe lista sa de salvare Roşia Montana, alături de alte 13 situri culturale şi istorice ale Europei aflate în pericol de a fi distruse. Alături de Roşia Montana se mai află o mănăstire renascentistă italiană şi un oraş istoric din Turcia. În urma celui de al 50-lea Congres al “Europa Nostra” desfăşurat la Atena pe 16 iunie 2013 lista obiectivelor a fost înjumătăţită, Roşia Montana reuşind să fie nominalizată printre cele 7 situri ameninţare cu dispariţia. Faptul că lista include amfiteatrul roman de la Durres – Albania, zona-tampon din centrul oraşului Nicosia – Cipru, fortificaţiile Vauban din Briancon – Franţa, mănăstirea renascentistă din San Benedetto Po – Italia, mănăstirea de secol XV din Setubal – Portugalia şi biserica armenească Sf. Gheorghe din Mardin – Turcia, reprezintă o dovadă în plus pentru importanţa sitului Roşia Montana nu doar în context local, ci şi la nivelul întregii umanităţi. Dar ce înseamnă concret prezenţa pe această listă? Pentru început iniţiatorii programului vor efectua misiuni de salvare la toate siturile după sfârşitul verii. Mai precis, experţi angajaţi de Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei vor oferi analize şi consiliere asupra modalităţilor de finanţare, ca, de pildă, prin fonduri ale Uniunii Europene sau, după caz, împrumuturi.Planurile de salvare iniţiale vor fi prezentate apoi la Conferinţa de Politică a Patrimoniului European, organizată de Europa Nostra la Bruxelles pe 5 decembrie. Care a fost reacţia oficialilor de la Bucureşti? Nulă! Oare de ce? În condiţiile în care organizaţia Europa Nostra, Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei susţin patrimoniul Roşiei Montane şi s-au angajat că, până la sfârşitul anului, zona va dispune de un plan de salvare prin protejarea patrimoniului şi dezvoltarea economică şi socială a comunităţii.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
◦Cine şi cât câştigă?Societatea Roşia Montana Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din businessul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz (foto) şi Thomas Kaplan. Compania deţine la Roşia Montana, prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi peste 1.400 de tone de argint a căror valoare este apreciată, la cursul actual al celor două metale, la aproximativ 12 miliarde $. O sumă care pare supraevaluată în condiţiile în care, în Anexa 1a contractului referitoare la partea financiară a investiţiei, se precizează că: “analiza (financiară, n.n.) porneşte de la premisa unor preţuri constante ale aurului de 1,200 USD/uncie şi 20 USD/uncie pentru argint”. În aceste condiţii este evident că marele câştigător al tergiversărilor proiectului sunt cei de la RMGC, care în proiectul iniţial lansat acum şase ani calculau că investiţia estimată la 1,7 miliarde de dolari urma să le aducă venituri de 5 miliarde $. Oricum, potrivit studiului de impact realizat de RMGC, firma ar putea ajunge să înregistreze pierderi doar dacă preţul aurului ar coborî la 450 dolari/uncie (de trei ori mai puţin decât preţul la zi – n.n.), iar al argintului la 8 dolari. Dacă pentru canadienii de la Gabriel Resources afacerea se anunţă un succes, statul român nu se poate lăuda cu acelaşi lucru. Chiar dacă în aceste momente se negociază că participarea statului român să crească până la 25% şi a revedenţei de la 4% la 6%, nu se poate neglija faptul că în alte ţări firmele care exploatează astfel de resurse plătesc redevenţe de 50-70%. Conform aceleeaşi proiecţii financiare făcute de RMGC, “Încasările la bugetele de stat (bugetele generale consolidate, bugete locale şi încasările companiilor de stat) sunt estimate la un total de 2,3 miliarde USD folosind un preţ al aurului pe termen lung de $1.200/uncie. Astfel: redevenţa minieră pentru aur şi argint – 591 milioane USD; dividende acţionar statul român prin Minvest sau succesor Minvest -580 milioane USD; impozit pe profit – 445 milioane USD; impozite pe dividende şi dobânzi nerezidenţi -368 milioane USD; impozite şi contribuţii sociale asociate salariilor -200 milioane USD; accize pe combustibili -115 milioane USD”. (Asta în condiţiile în care cei de la RGCM susţineau, până mai ieri, că România va câştiga de pe urma proiectului 4 miliarde de euro). Ar
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
trebui precizat că în conformitate cu prevederile aceleiaşi anexe “Cursurile de schimb folosite în modulul financiar sunt de 3,25 pentru USD, 4,17 pentru EUR şi 3,25 pentru CAD”. Mai mult, planul de afaceri prevede următoarea structura de finanţare: “40% din necesarul de finanţare obţinut din emisiunea de acţiuni de către Gabriel Resources şi împrumuturi către Roşia Montana Gold Corporation SA (RMGC) cu un nivel al ratei dobânzii de 4% pe an; 60% din necesarul de finanţare obţinut prin împrumuturi de la alte entităţi cu un nivel al ratei dobânzii de 7.5% şi o perioadă de rambursare de 5 ani”.Cu alte cuvinte, afacerea se va derula cu banii altora care vor investi în RMGC direct sau indirect achiziţionând acţiuni sau obligaţiunile emise de acesta. Cât de profitabil va fi acest lucru? Este suficient să spunem că până acum compania nu a produs nimic, iar preţul acţiunilor societăţii-mamă Gabriel Resources a scăzut numai în ultimii doi ani cu aproape 75%. /Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/08/21/ce-dac-o-sa-fie-la-rosia-montana-un-pic-mai-multa-cianura/2/
Daniel Barbu: Roşia Montană, cu şanse să fie înscrisă pe Lista Tentativă UNESCOMinistrul Culturii, Daniel Barbu, a apreciat, marţi, că dacă lucrările de cercetare şi punere în valoare a patrimoniului din Roşia Montană vor continua, peste 7-10 ani vor fi foarte mari şanse ca localitatea să fie înscrisă pe Lista Tentativă UNESCO, acesta opinând că aşa cum arată situl în prezent nu e nicio şansă. ‘Convingerea mea este că dacă ceea ce am văzut astăzi (n.red.: în cadrul vizitei efectuate marţi la Roşia Montană) va continua şi vom avea cu adevărat circa 30 de kilometri de galerie romană, medievală şi tereziană conservaţi, cele 120 de clădiri care sunt destinate să fie conservate vor fi restaurate, situl va avea un aspect urbanistic împrospătat şi restituit, cred că peste circa 7-10 ani într-adevăr vom putea cu foarte mari şanse să facem un proiect de înscriere pe Lista Tentativă UNESCO. Aşa cum arată situl acum nu avem nicio şansă’, a declarat, într-o conferinţă de presă, ministrul Culturii. Daniel Barbu a vizitat marţi, alături de membri ai Comisiei Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Relaţia cu UNESCO o parte din galeriile romane de la Roşia Montană şi a avut, de asemenea, discuţii cu reprezentanţi ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, autorităţilor locale şi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
judeţene, precum şi cu ai unor organizaţii neguvernamentale care susţin proiectul minier din Munţii Apuseni, întâlniri la care presa nu a avut acces. Reprezentanţii Alburnus Maior, asociaţie care se opune acestui proiect, au refuzat să participe la întâlnirea cu membrii comisiei şi cu ministrul Culturii deoarece aceasta urma să se desfăşoare într-o clădire restaurată de către RMGC, invitându-i pe parlamentari la sediul organizaţiei. În aprilie, într-o scrisoare deschisă, Alburnus Maior i-a solicitat ministrului Culturii, Daniel Barbu, poziţionarea Roşiei Montane pe Lista Tentativă a României pentru includerea în Patrimoniul Universal UNESCO, membrii asociaţiei susţinând că acest lucru ‘este un demers care trebuie să fie prioritar pentru orice autoritate însărcinată cu protecţia patrimoniului şi cu atât mai mult pentru Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional’. În ceea ce priveşte vizita de marţi, ministrul Daniel Barbu a spus că aceasta a avut drept scop ca fiecare dintre membrii comisiei, şi el la rândul său, să vadă la faţa locului despre ceea ce este vorba, ‘să se lămurească, să-şi formeze o opinie şi apoi (…) să ia o decizie’. Daniel Barbu a opinat că, din punct de vedere al patrimoniului, s-au făcut ‘ lucruri cu totul extraordinare’, subliniind că ‘este pentru prima dată în istoria arheologiei româneşti când se face arheologie subterană’. Ministrul a mai spus că ‘niciodată în istoria arheologiei româneşti, pentru un proiect, pentru un sit nu s-au investit atât de multe resurse financiare, pe de o parte, de pricepere şi expertiză academică, de cealaltă parte’. Proiectul minier de la Roşia Montană are nu numai susţinători, ci şi opozanţi. Compania care doreşte să exploateze zăcământul auroargintifer de la Roşia Montană a investit până în prezent peste 450 milioane de dolari, în condiţiile în care exploatarea nu a demarat încă.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) /Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/08/21/daniel-barbu-rosia-montana-cu-sanse-sa-fie-inscrisa-pe-lista-tentativa-unesco//Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/ministrul-culturii-rosia-montana-cu-sanse-sa-fie-inscrisa-pe-lista-tentativa-unesco/
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Comisia Europeana a lansat spre consultare publica revizuirea politicilor si legislatiei privind deseurile Comisia Europeana a lansat spre consultare publica revizuirea politicilor si legislatiei privind deseurile Agentia pentru Protectia Mediului Galati anunta ca in vederea revizuirii politicilor si legislatiei privind deseurile, Comisia Europeana a lansat spre consultare publica revizuirea unor obiective principale ce deriva dintr-o directiva cadru. Procesul de revizuire poate conduce la consolidarea tintelor existente sau la introducerea de noi tinte privind pregatirea pentru reutilizare, reciclare, valorificarea deseurilor provenite din gospodarii, a deseurilor din constructii si demolari, a deseurilor de ambalaje sau eliminarea prin depozitare a deseurilor biodegradabile, a declarat directorul executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului Galati, Carmen Sandu. In baza consultarii publice a tuturor factorilor interesati autoritati publice locale, operatori publici si privati in domeniul deseurilor, producatori de deseuri, publicul larg, se vor identifica ulterior optiunile cheie pentru definirea noilor obiective pe problematica deseurilor. Consultarea publica lansata de Comisia Europeana este deschisa pana pe data de 10 septembrie. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/comisia-europeana-a-lansat-spre-consultare-publica-revizuirea-politicilor-si-legislatiei-privind-deseurile/
Dupa 200 de km pe apa, pluta de 1500 de PET-uri a ajuns in Galati Duminica seara, la malul Dunarii, la Galati a acostat o ambarcatiune mai putin obisnuita. Este vorba despre o pluta fabricata din 1.500 de PET-uri, cu care sase tineri temerari au strabatut peste 200 de km, pe Dunare, de la Calarasi, tinta finala fiind Gura Portitei. Demersul face parte din proiectul P.E.T. RAFTING PROJECT, inceput in 2011 si aflat anul acesta la a doua editie. La prima editie pluta a parcurs peste 350 de km in 12 zile, de la Stelnica la Sfantul Gheorghe. Echipajul plutei si sustinatorii proiectului isi propun, pe langa actiunea de ecologizare si de atragere a atentiei asupra poluarii Deltei si a Dunarii, sa descopere cat mai multe locuri, comunitati si povesti ale Dunarii si sa le duca mai departe. Dupa 200 de km pe apa, pluta de 1500 de PET-uri a ajuns in GalatiCei sase plutasi sunt: Iulian Nichita (Stelnica, Ialomita), Cristian Puscasu, Ciprian Costan, (Fetesti,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Ialomita), Marius Lalu (Facaeni, Ialomita), Radu Septelici (Onesti, Bacau) si Adrian Dumitrascu (Calarasi, Calarasi). Toti au plecat din Calarati pe 12 august si planuiesc sa parcurga peste 400 de km in doua saptamani, pana la Gura Portitei. Pe drum se vor opri prin comunitatile si orasele de pe malul Dunarii si vor incerca sa adune cat mai multe povesti si sa-i cunoasca pe oamenii Dunarii. Dupa 200 de km pe apa, pluta de 1500 de PET-uri a ajuns in GalatiConstruirea plutei s-a desfasurat timp de trei zile la Baza Nautica din Calarasi, unde cei sase tineri au fost ajutati de peste douazeci de prieteni si voluntari, care au contribuit atat la colectarea PET-urilor si la strangerea materialelor necesare, cat si la constructia propriu-zisa a ambarcatiunii, urmand sa ii insoteasca pe traseu de pe mal si sa ii intampine in localitatile in care acestia vor poposi. In functie de conditiile meteorologice, urmatoarele opriri importante ale echipajului vor avea loc la Isaccea, Tulcea, Mahmudia, Jurilovca. Mai multe detalii si informatii despre traseu pe pagina de Facebook a proiectului www. facebook .com/PETraftingproject, a declarat Corina Ciapa, ofiterul de presa al proiectului. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/dupa-200-de-km-pe-apa-pluta-de-1500-de-pet-uri-a-ajuns-in-galati/
PRESA LOCALĂ
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABACamelia Bărbuțu, purtător de cuvânt A.B.A Jiu – Radio Oltenia –debite scăzute pe Dunăre– ora 12.15, 21 august 2013
CAO: Dunărea în continuă scădere. Apel la consumul raţional al apei la CalafatÎntrucât Institutul Național de Hidrologie a prognozat că în următoarele zile nivelul fluviului Dunărea va continua să scadă cu circa 50 cm, Compania de Apă Oltenia roagă utilizatorii de apă potabilă din Municipiul Calafat să consume în mod rațional apă
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
potabilă din rețeaua publică pentru a nu ne pune în situația de a nu mai putea furniza apă potabilă captată din Dunăre. Totodată CAO va lua toate măsurile ca, în cazul în care Stația de Captare Calafat nu mai poate face față, să asigure cel puțin un program redus 2 ore dimineața şi 2 ore după- amiaza, până la normalizarea situației. Vom reveni cu comunicate în funcție de evoluția acestei situații. /Oltenasul - Administrație
Teme similareConsum record de apă la sate: o tonă pe zi de persoană!Din această vară a făcut ca în majoritatea comunelor din Gorj să se înregistreze un consum record la apă potabilă. În timp ce primarii spun că se confruntă cu pierderi de sute de milioane de lei vechi, localnicii încearcă să-şi umple fântânile cu apă din rețeaua publică. Aşa se face că zeci de familii compuse din doi membri au ajuns să consume fiecare câte 1000 de litri de apă/zi. Asta în condițiile în care gorjenii care locuiesc la blocuri consumă cel mult 5 mc de apă/lună. Consumul de apă potabilă a atins recordul, în această vară, în mai multe comune din Gorj. De frică să nu rămână fără apă, oamenii încearcă să-şi umple fântânile secate. În mai multe localități din județ, familii compuse din câte doi membri au ajuns să consume fiecare din rețeaua publică 1000 de litri de apă/zi. Alimentarea cu apă, pe post de sistem de irigaţiiPrimarul comunei Bengeşti-Ciocadia spune că lunar înregistrează pierderi de circa 80 de milioane de lei vechi. „Din septembrie vom monta apometre pentru că în momentul de față înregistrăm un consum foarte mare de apă. Pe lângă faptul că îşi udă grădinile, foarte mulți oameni îşi strâng rezerve de apă în bidoane şi rezervoare, iar unii dintre localnici încearcă să-şi umple fântânile secate. Nu-i posibil ca o familie să consume 1 mc de apă/zi, adică 1000 de litri. Chiar şi 10 duşuri dacă ar face fiecare pe zi şi ar spăla zeci de kilograme de rufe tot nu s-ar ajunge la acest consum. Mulți nu vor să înțeleagă că avem un sistem de alimentare cu apă potabilă şi nicidecum un sistem de irigații. Am avut şedințe cu oamenii, le-am explicat că apa trebuie chibzuită, mai ales pe timpul secetei. Lunar, înregistrăm pierderi de 80 de milioane de lei vechi”, a declarat Victor
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Geogia, primarul comunei Bengeşti-Ciocadia. Edilul local se aşteaptă la un consum mult mai mare de apă dat fiind faptul că oamenii au început să facă țuică. „Cred că vom înregistra un consum mult mare de apă pentru că oamenii au început să facă țuica la cazan şi majoritatea au uitat de Gilort. Toți iau apă din rețeaua publică”, a mai precizat Victor Geogia. Și la Turcineşti, oamenii încearcă să-şi oprească rezerve de apă în fântâni, în ciuda faptului că întreaga cantitate se pierde, neputându-se înmagazina. „De teamă că se opreşte apa, oamenii caută să-şi oprească rezerve. Am înțeles că unii dintre localnicii încearcă să-şi umple fântânile cu apă. Unii dintre ei sunt oameni cu pregătire, însă atunci când aud că se vor confrunta cu o criză a apei ajung să nu mai judece lucid. În două zile am consumat peste 500 de tone de apă”, a declarat Vasile Gogălniceanu, primarul de la Turcineşti. Apă la program în zilele caniculareDin cauza consumului mare, primarii din mai multe localități au fost nevoiți să restricționeze distribuția apei potabile. La Baia de Fier, în mai multe sate se sistează furnizarea apei potabile în prima parte a zilei pentru a putea ajunge în zonele sensibile. „Sunt anumite puncte unde oprim apa între orele 8.00-16.00 pentru a putea ajunge în diferite zone din localitate. Când este secetă, la circa 100 de gospodării apa nu ajunge”, a declarat Dumitru Turbăceanu, primarul de la Baia de Fier. La Băleşti, furnizarea apei potabile se întrerupe câteva ore pe zi. „În perioadele de secetă rămânem fără apă şi sunt forțat să fac o întrerupere de câteva ore. Seara între 17.00-20.00, întrerupem furnizarea apei potabile pentru a nu intra în avarie şi a nu se arde pompele. Pentru a nu mai avea probleme cu apa potabilă, anul viitor vom face două foraje: unul pentru Rasova şi altul pentru satele Băleşti, Ceauru şi Tămăşeşti”, a declarat Aristică Paicu, primarul comunei Băleşti. Edilul local de la Leleşti intenționează să facă investiții pentru a nu mai avea probleme în perioade de secetă. „Am avut câteva zile în care am dat apă la program pentru că gospodăriile de la capăt de rețea rămâneau fără apă. Am avut şi noi probleme prin comună pentru că unii dintre localnici închideau vanele. Pentru a nu ne mai confrunta cu lipsa apei intenționăm să mergem mai sus, cu trei kilometri, cu rețeaua de apă”, a declarat Marian Rotaru, primarul de la Leleşti. La Samarineşti, în această vară, s-a apelat la pompierii din minerit ca să se aducă apă
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
pentru animale. „A crescut foarte mult consumul de apă în această perioadă. O familie consumă peste 500 de litri/apă/zi. Oamenii au animale şi îşi udă grădinile. De vreo două ori am apelat la pompierii din minerit pentru a duce în satul Boca apă de uz industrial”, spune primarul Marian Ardeiu. Preţul apei nu încurcă planurile oamenilorOamenii nu par a fi deranjați de faptul că plătesc bani în plus pentru a-şi uda grădinile şi a-şi adăpa animalele. Asta pentru că în unele localități costul unui mc de apă este foarte mic. „Noi avem cel mai mic preț la apă din tot județul. Oamenii plătesc 1 leu/mc. Am cerut doar cât ne trebuie pentru a acoperi cheltuielile cu energia electrică şi salariile angajaților care se ocupă de rețeaua de apă”, a declarat primarul de la Leleşti. Tot un preț nesemnificativ plătesc şi gorjenii de la Glogova. „Pe zi consumăm cam 350 de tone de apă, iar un mc este 1,3 lei. Lunar, cheltuim 10.000 de lei cu energia electrică şi salariile. Mai durează mult până când oamenii vor înțelege că apa trebuie economisită”, spune Gheorghe Alpredi, primarul de la Glogova. La Băleşti, oamenii plătesc 2,25 de lei/mc de apă. „Avem 1200 de gospodării branşate la apă, iar lunar încasăm 24.180 de lei. În medie, un abonat plăteşte 20,5 lei/lună, prețul unui mc de apă fiind de 2,25 de lei”, a declarat Aristică Paicu. /Pandurul – Comunitate
Teme de mediuÎn septembrie revine Let’s Do It, Romania! Ionuț Trifan se va ocupa anul acesta de organizarea la nivel județean a programului național de curățare a spațiilor verzi, Let’s Do It, Romania!Acest program de ecologizare se va desfăşura la 28 septembrie. În cele 39 de zile rămase până la marele start, cine doreşte poate să ajute desfăşurarea programului prin donarea de afişe, bannere, dar şi prin raportarea, pe site-ul acestui proiect național, a zonelor cu deşeuri. Fireşte, această mare curățenie nu se poate desfăşura fără ajutorul voluntarilor care se înscriu pentru ziua de curățenie şi nici fără implicarea autorităților locale şi județene. În acest sens, Ionuț Trifan se va întâlni la Deva cu vicepreşedintele Consiliului Județean Hunedoara, Tiberiu Balint. Anul acesta programul de curățare se va desfăşura
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
sub forma unui concurs între localitățile participante. De asemenea, ediția din anul acesta se va încheia cu eliberarea de lampioane. /Ziarul Văii Jiului – Atitudini
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme ABASeceta si canicula afecteaza navigatia pe Dunare De câteva săptămâni, Dunărea a scăzut continuu şi a ajuns la un debit de 2.350 mc/s, cu mult sub media multianuală a lunii august, care este de 4300 mc/s. Hidrologii anunță că situația nu se va îndrepta, ba dimpotrivă. Debitele scăzute ale fluviului pun în pericol şi circulația navelor. Căpitănia portuară îi avertizează pe navigatori referitor la cotele scăzute ale fluviului şi cer ca orice incident să fie raportat. La fel procedează şi polițiştii de frontieră, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului Teritorial al poliției de frontieră Mehedinți, comisarul-şef Valeriu Pera. /RADIO RESITA, http://www.radio-resita.ro/audio-seceta-si-canicula-afecteaza-navigatia-pe-dunare/
Teme similareDSP Timiş: „Este permis scăldatul la Şag şi Albina!”Conform Direcției de Sănătate Publică (DSP) Timiş, ultimele analize făcute probelor luate din apa celor două zone de scăldat neamenajate, respectiv Șag şi Albina, de pe râul Timiş, arată că se permite scăldatul în apă. Primele analize s-au făcut la începutul lunii august, după care, pentru o mai mare siguranță, medicii din cadrul laboratoarele DSP Timiş au repetat probele şi analiza acestora, astfel încât, deocamdată, este permis scăldatul. Pe toata perioada estivală, medicii specialişti vor repeta analiza apei, ce va fi prelevata din aval şi din amonte de locurile de scăldat, iar rezultatul buletinelor de analiză va fi făcut public. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/actualitate/41398-dsp-timi-este-permis-scldatul-la-ag-i-albina.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme de mediuProducem 100 de tone de gunoi/ziREȘIŢA – Până să ajungă să dispară, mai mult sau mai puțin din județ, gunoaiele menajere parcurg un drum întortocheat.Deponeurile de gunoi s-au închis, oficial, în anul 2009. De atunci, populația a continuat să producă deşeuri, a căror finalitate a devenit o problemă din ce în ce mai mare. În data de 18 iulie a ajuns la termen contractul pe care l-a avut SC Ecosal cu SC Termoforest şi implicit cu SC Eco Bauer. De la Termoforest se închiriase un utilaj de compactare-balotare cu tot cu personalul calificat. „Compactarea, balotarea şi depozitarea reprezenta activitatea societății pentru care aceasta a fundamentat un preț, respectiv 8 euro plus TVA. Termoforest a cesionat pe parcurs drepturile şi obligațiile către SC Eco Bauer. Au apărut probleme de disfuncționalitate a sistemului, probleme cu utilajul din pricina deşeurilor nesortate. Din această cauză, societatea s-a obligat, în baza contractului, să transporte gunoiul, pe acelaşi preț pe care l-au avut pentru compactare, la un deponeu autorizat – Orăştie sau Halânga. La 18 iulie nu a mai fost prelungit contractul”, a precizat Aurel Marinescu, directorul Ecosal.Prin urmare, a fost declarată situație de urgență prin informarea Comitetului Județean, pentru că, zilnic, peste 100 de tone de deşeuri ajung la depozitul de pe Dealul Lupacului.„Astfel, se pot închiria utilaje, se poate angaja transport şi o stație de sortare fără organizarea unei licitații. Nu puteam alege SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice – n.r.) pentru că nu sunt administrator. După demisia lui Tiberiu Pădurean de la Ecosal din această funcție am fost ales eu. Suntem un SRL cu 24 de acționari unități administrativ teritoriale. Or, deşi a fost demarată procedura de transformare în SA, nu pot opera nici azi modificarea de act constitutiv pentru că nu am reuşit să obțin toate semnăturile reprezentanților în AGA, ca să devin administrator şi să pun licitația pe SEAP”, a mai amintit Marinescu. Prin urmare, din 18 iulie nu există un contract pentru compactare şi balotare. Directorul Ecosal a precizat că există certitudinea ca luna viitoare să ajungă o stație de sortare pe Dealul Lupacului, până la 1 septembrie Eco Bauer transportând deşeurile în baza contractului. „Am contactat o societate care este intermediar pentru Chişcădaga, unde se află o fabrică de ciment ce are o procedură
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
pentru un anumit tip de deşeuri. Acestea, însă, trebuie să fie presortate. Or, nu am autorizație de mediu în care să fie prevăzută activitatea necesară, iar procedurile sunt în curs pentru avizarea lucrărilor de recepție, sortare şi livrare. A venit hotărârea AGA pentru creşterea prețului, unde intră transportul către Chişcădaga. Or, stația de sortare prevăzută a sosi în curând, deşi consumă, poate să şi producă, pentru că astfel vom putea valorifica anumite deşeuri”, a mai adăugat directorul Ecosal. Astfel, transportul va putea fi efectuat, la noul preț de 3,5 lei pe kilometru, cu o firmă autorizată şi specializată din Aleşd. Rămâne ca şi acționarii să rezolve problema prețului ce va fi discutat în şedințele de consiliu local. „Aceasta este o ultimă variantă, dar, dacă Ecosal nu va putea să-şi pună la punct situația din punct de vedere legal, s-ar putea ca fiecare serviciu să se întoarcă la primăriile cărăşene”, a concluzionat Aurel Marinescu. /CAON.RO, http://www.caon.ro/producem-100-de-tone-de-gunoizi/1326073
Anina poate fi scoasa din conul de umbraANINA – Primăria oraşului a inițiat un plan de măsuri, în colaborare cu Parcul Național Semenic – Cheile Caraşului.Dacă în perioada de dinainte de 1989 lacul Mărghitaş şi zona cunoscută drept „Maial” adunau vara mii de cărăşeni pasionați de natură sau chiar de un picnic în mijlocul naturii, acum această parte a județului a rămas oarecum uitată. Din păcate, din lipsă de fonduri, natura şi-a cerut dreptul, iar pe malul lacului au crescut în voie buruieni. La inițiativa primarului Gheorghe Românu şi cu sprijinul administrației Parcului național, au fost stabilite câteva măsuri de revitalizare a turismului în zona respectivă, creându-se premisele unui proiect cu o finanțare europeană însemnată. „Printre altele, proiectul vizează curățarea lacului, probabil şi amenajarea malului şi a unor puncte de picnic. Printre alte obiective, dorim înființarea unui centru de vizitare şi a unui punct de informare turistică. Mărghitaşul va redeveni un punct important pe în acest sens, dar se doreşte şi amenajarea Cheilor Gârliştei. E un parteneriat care ar putea îndruma sute de turişti, amatori de drumeții, sporturi extreme sau iubitori de natură înspre frumusețile din juru Aninei”, ne-a declarat Sorin Tudorescu, directorul administrației Parcului Național Semenic – Cheile Caraşului. Date neoficiale precizează că stațiunea Mărghitaş a
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
fost construită în 1970 iar după 1990 a fost predată fostului OJT. Apoi, o parte din stațiune a fost scoasă la licitație şi cumpărată de o firmă de construcții din zonă. De atunci, starea de degradare în cele mai multe părți s-a accentuat. Lacul Mărghitaş poate fi punctul de plecare pentru multe obiective turistice din zonă – peşteri, trasee turistice sau cabane. /CAON.RO, http://www.caon.ro/anina-poate-fi-scoasa-din-conul-de-umbra/1326064
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ – VEDEATeme ABADeputatul Gerea a reacţionat la semnalele din “Argeşul” pe tema apei infestate cu petrol de la CiolceştiÎn ediția din 11 iulie a ziarului nostru a apărut articolul “Sătenii beau o… ciorbă cu țiței!”, în care se prezenta situația cu care se confruntă locuitorii satului Ciolceşti, Leordeni, ale căror fântâni sunt infestate cu petrol de vreo 30 de ani. Colac peste pupăză, în luna iunie hoții au furat 250 metri de conductă din rețeaua stradală de apă introdusă în toamna anului trecut, iar după înlocuirea țevii sustrase, apa este furnizată cu program. Și nu oricum, ci “condimentată” cu rugină şi nisip. Aspectele sesizate de noi n-au scăpat atenției deputatului PNL de Argeş Andrei Gerea. Reacționând imediat, acesta s-a adresat Ministerului Mediului, al Sănătății, Apelor Române, Agenției şi Gărzii Naționale de Mediu, Parchetului şi Poliției solicitând să se verifice situația, dar mai ales să se remedieze problema. Iată ce a răspuns Administrația Națională Apele Române (răspunsuri similare au fost primite şi de la celelalte instituții interpelate): “(…) În satul Ciolceşti există rețea stradală de distribuire a apei amenajată în urmă cu peste 30 de ani de actuala OMV Petrom, care până în septembrie 2012 nu a fost destinată utilizării în scop potabil. Primăria Leordeni a realizat un racord din sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă, livrată în prezent către cetățeni pe vechea conductă (…) În privința fântânilor publice de pe raza satului Ciolceşti, Primăria i-a informat pe locuitori prin afişe că apa nu este potabilă”. Și DSP Argeş a precizat că apa distribuită prin rețeaua realizată de Petrom nu este destinată consumului uman şi că nu prezintă pericol pentru
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
utilizare în gospodărie. Asta o ştim şi noi, o ştiu şi locuitorii satului, o ştiu şi autoritățile locale. Dar oamenii au nevoie de apă potabilă, iar până la extinderea rețelei, preconizată să fie realizată anul viitor (dacă vor fi bani, desigur), locuitorii satului suferă de sete şi cară apă fie de la distanțe mari, fie din cea distribuită cu țârâita prin sistemul public. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/17221-deputatul-gerea-a-reactionat-la-semnalele-din-argesul-pe-tema-apei-infestate-cu-petrol-de-la-ciolcesti.html
Teme similareUn canal din Parcul Lunca Argeşului miroase de-ţi mută nasulDacă nu e desfundată şi curățată la timp, orice canalizare emană mirosuri dintre cele mai neplăcute, iar dacă locuieşti la bloc, nici cu ferestrele deschise nu se poate aerisi corespunzător. În cazul de față însă, nu este vorba despre vreun canal menajer, ci pentru deversarea apelor direct în râul Argeş, aflat cam pe la jumătatea Parcului Lunca Argeşului. Situat în imediata apropiere a râului, canalul cu pricina trece pe sub un podeț, dar duhoarea emanată se simte de la distanță. Surprinzător, chiar lângă el sunt amplasate bănci. Nimeni nu se odihneşte acolo, fiindcă miasmele care răzbat de sub pod fac aerul imposibil de respirat, iar în albia râului zace un trunchi de copac “împodobit” cu tot felul de resturi, în special textile, intrate în descompunere. I-am relatat viceprimarului Cornel Ionică acest aspect deloc plăcut – pe marginea căruia am primit numeroase semnale la redacția ziarului nostru – pentru piteştenii ieşiți la promenadă pe aleile celei mai noi zone de agrement a municipiului. Vicele ne-a declarat: “Aspectul pe care ni-l sesizați este cât se poate de real. Este vorba despre un canal de colectare a apelor pluviale, a cărui destinație, din păcate, a fost denaturată de cetățeni, şi mă refer în special la cei care au locuințe pe strada Găvenii. Deşi au canalizare în curte, mulți dintre ei evacuează apă menajeră rezultată din udatul grădinilor sau din alte activități în canalul pluvial, iar unii aruncă şi diverse resturi. Transportate de apă, acestea ajung în cele din urmă în zona de deversare şi de aici rezultă probleme şi disconfort, inclusiv mirosul neplăcut. Am avut numeroase întâlniri şi discuții cu cetățenii din zonă pe marginea acestui subiect, i-am rugat să nu mai arunce deşeuri în canalizarea pluvială care se poate înfunda şi deversa inclusiv în gospodăriilor lor, dar, din câte se pare,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
mesajul nostru n-a fost corect recepționat. Asta ca să nu spun de-a dreptul că poate fi vorba şi despre o anume doză de rea-voință. Vom încerca să rezolvăm această problemă, dar nu e deloc uşor, pentru că nu putem intra pe proprietățile cetățenilor ca constatăm ce se întâmplă”. Suntem de acord că situația nu e deloc simplă şi că unii dintre concetățenii noştri sunt certați cu bunul-simț, dar lucrurile nu pot continua aşa la infinit. Dacă e greu de luat măsuri împotriva celor vinovați de situația la care ne referim, atunci propunem să fie mutate băncile amplasate lângă gura de deversare, pentru că, oricum, nimeni nu le foloseşte. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/17152-un-canal-din-parcul-lunca-argesului-miroase-de-ti-muta-nasul.html
Şi-au spălat maşina în râul Vâlsan…Mai ales în weekend, creşte densitatea populației pe metru pătrat în Poienile Vâlsanului, încântătoarea destinație de vacanță din comuna Brăduleț. Spre bucuria şoferilor, panglica de drum care străbate această zonă mirifică este asfaltată în mare parte, aşa încât până la… ingerarea fumului de la grătare se înghite ceva mai puțin praf în mijlocul de transport. Dar cum pădure fără uscături nu există, printre turiştii de ocazie, duminică, am surprins cu obiectivul aparatului de fotografiat nişte tineri fără minte care, din crasă nesimțire, au parcat autoturismul în albia râului Vâlsan pentru a-l spăla cu apa rece şi limpede de munte… /Argesul, http://ziarulargesul.ro/17219-si-au-spalat-masina-in-raul-valsan.html
Vai de noi! Gunoaie și imagini dezolante pentru turiștii de pe navele de croazieră, în Portul Giurgiu!Cu ce îi întâmpinăm pe turiştii care vin în Portul Giurgiu cu nave de croazieră? Cu o imagine dezolantă, care nu face deloc cinste autorităților portuare. Cheiuri îmbâcsite cu buşteni, bălării, ambalaje, coji de semințe, asta văd turiştii străini imediat ce pun piciorul pe pământ românesc. Una dintre cele mai luxoase nave de croazieră pe Dunăre, AmaPrima, a ancorat marți dimineață în Portul Giurgiu. Turiştii aflați la bord, peste 150 la număr, au coborât în trombă printre gunoaie şi au fost îmbarcați în autocare, cu destinația Bucureşti. Vor reveni în cursul serii la bord dar vor rămâne cu impresia că
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Portul Giurgiu nu este deloc atrăgător, ba, din contră, este suficient de respingător pentru un port dunărean. De altfel, câțiva marinari din echipaj ne-au spus că pe parcursul călătoriei lor nu au mai întâlnit un port atât de mizerabil, lipsit de cele mai elementare dotări. Și atunci ne punem întrebarea firească dacă mai există preocupare pentru atragerea turiştilor şi ce le oferim atunci când coboară în port? Și ne mai întrebăm de ce atât de puține nave de croazieră mai acostează în Portul Giurgiu, când, de fapt, avem şi răspunsul… /Giurgiuveanul, http://giurgiuveanul.ro/stiri/vai-de-noi-gunoaie-si-imagini-dezolante-pentru-turistii-de-pe-navele-de-croaziera-in-portul-giurgiu/
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURITeme ABAE oficial: Crişul Repede a fost poluat cu un dispersit netoxicComisarii Gărzii de Mediu Bihor au tras concluziile finale în privinţa poluării care a avut loc pe Crişul Repede, în zona Şuncuiuş, în urmă cu două săptămâni, când toată albia râului a fost colorată în roşu. Aşa cum BIHOREANUL a arătat la acea vreme, în sâmbăta de 3 august, timp de aproximativ o oră, Crişul Repede a curs roşu, fără însă ca cineva să anunţe autorităţile locale sau judeţene. Administraţia Bazinală de Apă Crişuri a fost sesizată despre situaţie două zile mai târziu, iar când inspectorii hidrologici şi comisarii de mediu au descins la faţa locului n-au mai găsit urme ale poluării. Potrivit purtătorului de cuvânt al Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Bekesi Csaba, poluatorul a fost un copil de 8 ani care a găsit, lângă cartierul de rromi din Bălnaca, "un recipient cu un volum de circa 10 litri în care se găsea un colorant roşu folosit în construcţii, pe care l-a deversat în apa râului poluând-o". "În urma analizelor efectuate de către Laboratorul Sanitar-Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Bihor nu s-a putut identifica nici o urmă de soluţie sau material de origine toxică, rezultatele analizelor fiind negative", a precizat Bekesi, luni, pentru BIHOREANUL. Părinţii copilului au fost amendaţi de poliţişti pentru nesupravegherea minorului.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Comisarii de mediu şi inspectorii hidrologici au supravegheat Crişul Repede şi în săptămâna după poluare, însă n-au depistat modificări în parametrii de calitate a apei. /Bihoreanul
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD19 august 2013Teme ABADescoperă Rowmania - România naturală se vede bine din barcă şi de la Galaţi – 14 augustAsociaţia „Ivan Patzaichin – Mila 23” îi invită joi pe gălăţeni să intre într-o cursă inedită de vâslit în canotci de 10+1, parte a campaniei Descoperă Rowmania, organizată la Galaţi de Ziua Marinei. Competiţia va avea loc începând cu ora 11.00, pe Dunăre, la Faleza Inferioară, în zona Elice. Gălăţenii, indiferent de vârstă, constituţie sportivă şi experienţă, sunt invitaţi să se alăture campaniei iniţiate de fostul mare sportiv român şi să formeze echipaje de 11 campioni la vâslit, cu care să ia startul în competiţia Descoperă Rowmania – concurs de vâslit viteză, în canotci de 10+1 locuri. Înscrierile vor avea loc între orele 11.00 şi 13.00, după care componenţii echipajelor se vor acomoda cu ambarcaţiunile şi vor fi martorii unei demonstraţii făcută de Ivan Patzaichin. Concursul va începe la ora 14.00 şi va dura aproape trei ore, la final urmând ca organizatorii să-i premieze pe campioni. Descoperă Rowmania Galaţi este un eveniment organizat de Asociaţia „Ivan Patzaichin – Mila 23” şi Primăria municipiului Galaţi, cu sprijinul Administraţiei Naţionale Apele Române. Descoperă Rowmania – România naturală văzută din barcă este o campanie naţională de promovare a patrimoniului naţional şi urmăreşte descoperirea României naturale, prin promovarea mişcării în aer liber. Obiectivul acestei campanii este să reapropie oamenii de natură şi să-i reconecteze la aceasta, având ca instrument canotca şi ca activitate vâslitul. Canotca, o „invenţie” a Asociaţiei „Ivan Patzaichin – Mila 23”, va fi folosită drept vehicul de competiţie şi va fi pusă la dispoziţia echipei dvs. în cadrul evenimentului. Construită din dorinţa de a promova mesteşugul românesc, canotca este denumită aşa după lotcă - de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
la care preia materialul, şi după canoe, de la care preia liniile dinamice. Este un produs integral "made in Romania", cu un design unicat, făcută din lemn, preluând meşteşugul marangozilor din Delta Dunării. /Adevarul de Galati
De Ziua Marinei, Ivan Patzaichin ne dă lecţii pentru vâslitul în canotcăŞtiţi ce este aceea o canotcă? Dar cum se vede Galaţiul de la firul… apei? Aţi vrea să fiţi instruiţi personal de cunoscutul Ivan Patzaichin? Dacă răspunsurile sunt afirmative, cu siguranţă că trebuie neapărat să veniţi joi, în intervalul orar 11.00-13.00, pe Faleza Inferioară a Dunării, în zona Elice, pentru a vă înscrie în una din echipele de 11 membri care vor participa la Festivalul Nautic, o premieră pentru oraş, organizat de Primăria Galaţi, în parteneriat cu Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23. Festivalul se desfăşoară în cadrul campaniei naţionale „Descoperă România – România naturală văzută din barcă” (desfăşurat cu sprijinul Administraţiei Naţionale Apele Române) şi are ca obiectiv promovarea patrimoniului naţional şi descoperirea României naturale, prin promovarea mişcării în aer liber. Pentru acest obiectiv, Ivan Patzaichin a inventat o ambarcaţiune originală – o combinaţie între lotca pescarilor lipoveni şi canoe – şi a botezat-o canotcă. Într-o astfel de ambarcaţiune poate urca orice gălăţean, pentru a învăţa cum se vâsleşte pe Dunăre. Lecţiile vor fi date în persoană de Ivan Patzaichin, în intervalul orar 12.30-13.45, iar de la ora 14.00 se va da startul concursului. Cele mai bune echipe vor fi premiate la ora 17.00, însă cu siguranţă că toţi participanţii se vor considera norocoşi, după ce vor exeperimenta vâslitul din canotcă. /Presa galati.ro
Celebrul Ivan Patzaichin îşi aduce canotcile la GalaţiGălăţeni, vă simţiţi suficient de puternici pentru a vă lua la întrecere cu Dunărea? Nu trebuie să fiţi buni înotători - deşi nu strică, ci buni vâslaşi. Primăria municipiului Galaţi şi Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 organizează curse de sprint în canotci în cadrul unui Festival Nautic pe Dunăre, zona Elice. Conform purtătorului de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache, pot participa echipe de câte 11 persoane, indiferent de vârstă, constituţie sportivă sau experienţă, dar cu o stare de sănătate optimă. Înscrierile se vor putea face în zona Elice, pe faleza inferioară, la standul Asociaţiei “Ivan Patzaichin Mila
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
23”, începând cu ora 11,30. Până la ora intrării în concurs, 13,00, membrii Asociaţiei vor asigura instructajul participanţilor. Premierea celor mai puternici vâslaşi va avea loc după amiază, la ora 16,45. Şi dacă nu vreţi să daţi la vâsle ci doar să priviţi cum taie ambarcaţiunile apa fluviului, veniţi tot în jurul orei 13,00 la Elice, pentru a putea fi prezenţi la momentul în care vor sosi canotcile şi caiacele de simplu şi dublu, plecate dimineaţă, de la ora 10,30, de la Gara Fluvială Brăila, către Galaţi. Potrivit Primăriei, participă două canotci, în care vor vâsli echipaje coordonate de Ivan Patzaichin, care vor reprezenta Brăila şi Galaţiul. Lor li se vor alătura membrii Clubului de Turism Montan şi Nautic, cu 15 caiace. /Viata libera
Vâslind pe Dunăre, în aceeaşi barcă cu Ivan Patzaichin! 15 augustCanotcile lui Ivan Patzaichin, fostul canoist cvadruplu campion olimpic, au fost una dintre marile atracţii ale programului de Ziua Marinei. Două astfel de bărci, cu echipaje formate din zece truditori la pagaie plus cârmaciul, pe de o parte gălăţenii, de cealaltă brăilenii, au luat startul în jurul orei 10,30 în ceea ce tinde să devină cursa tradiţională Brăila – Galaţi. După mai bine de două ore de vâslit în condiţii vitrege, cu valuri măricele de la vântul destul de puternic, care au aruncat apă în canotci, brăilenii au ajuns primii la sosirea din zona Elice. La puţine minute, uzi până la piele, au ajuns şi gălăţenii. „Am fost mult mai grei decât adversarii şi s-a simţit asta. Am luat şi foarte multă apă, parcă am fi fost puşi la murat, doar sarea a lipsit”, a explicat Ioan Dulgheru, cârmaciul echipajului ce a reprezentat Galaţiul, format din foşti canoişti din mai multe generaţii: Marius Popa, Sandu Voinea, Iulian Pomană, Alexandru Savin, Marius Bodrângă, Gabi Bârligea, Mihai Munteanu, Viorel Crânganu, Marius Contofan, Theodor Pintilii. Din public, imediat s-au auzit şi glume prin care s-a explicat ordinea sosirii: „Gălăţenii de multă vreme au motoare la bărci şi astfel şi-au pierdut antrenamentul. Vecinii noştri… tot cu vâslitul”.Cu pagaia în mână, lângă IvanDupă ce eroii acestei curse s-au fotografiat cu trofeul, unul mult mai tare prin dimensiuni decât cel al Ligii Campioniolor la fotbal spre exemplu, discursul lui Ivan Patzaichin a alungat timidatea asistenţei, invitată la înscrieri pentru curse populare de sprint în canotci. Până şi jurnaliştii locali s-au băgat, după ce iniţial nu răspunseseră
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
numeroasele provocări lansate de la microfon de crainicul Cătălin Cârnu (Radio România), convinşi simplu de marele campion: „Voi fi cârmaciul acestui echipaj”. În barcă, la antrenamentul de acomodare, ne-a găsit elegant scuze: „E greu pentru că iar au apărut valuri mari”. Apoi au urmat cursele din serii, cu câte trei echipaje, noi, cei din echipa lui Ivan, având ghinionul de a da peste trupa jandarmilor, una cu forţă şi experienţă în a ţine cadenţa. Cu strigătul „libertate pentru suporteri” s-a încercat o destabilizare psihologică a adversarului, dar n-a ţinut, echipa lui Ivan reuşind o clasare pe poziţia secundă, la doar o barcă în spatele învingătorilor, onorabil pentru un echipaj care a avut în componenţă şi o domnişoară. „Bravo, chiar aţi tras foarte tare”, ne-a spus campionul, la ponton. Chiar nu exagera, ne depăşisem condiţia, motivaţi de onoarea de a fi în aceeaşi barcă cu Ivan Patzaichin. /Viata libera
Multiplul campion olimpic Ivan Patzaichin i-a iniţiat pe gălăţeni în tainele vâslitului în canotcă - 15 august Sute de persoane au asistat, joi, pe faleza Dunării din Galaţi, la competiţia de vâslit viteză în canotci de 10+1, organizată de Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23, în colaborare cu Apele Române şi Ministerul Apelor şi Pădurilor.Competiţia s-a bucurat de prezenţa multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin, care i-a iniţiat pe gălăţeni în tainele vâslitului în canotcă. Fiecare dintre cele 14 echipaje constituite ad-hoc au fost instruite de marele campion, care le-a povestit şi despre cum a fost construită această ambarcaţiune. Canotca este o invenţie a Asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila 23, construită din dorinţa de a promova meşteşugul românesc. Canotca este denumită aşa după lotcă - de la care preia materialul - şi după canoe - de la care preia liniile dinamice. Este un produs integral fabricat în România, cu un design unicat, făcută din lemn, preluând meşteşugul marangozilor din Delta Dunării.
"Canotca este o combinaţie între lotcă şi canoe şi prin ea vrem să promovăm turismul în Delta Dunării şi pe tot parcursul Dunării. Am încercat să redescoperim tradiţia ambarcaţiunilor din lemn construite de marangozi, în condiţiile în care Dunărea şi Delta sunt invadate de cele din plastic. Am descoperit un pasionat în domeniu, Paul Vasiliu din
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tulcea, care face aceste canotci. Avem acolo un atelier de fabricaţie şi sperăm ca în toamnă să inaugurăm şi un atelier şcoală, unde să se înveţe această meserie", a declarat, pentru AGERPRES, Ivan Patzaichin. Admiratorii lui Patzaichin s-au înghesuit să vorbească, să se fotografieze şi să primească autografe din partea marelui sportiv. Canotorul a instruit participanţii la concurs, după care a impus ritmul în calitate de cârmaci în canotca echipei jurnaliştilor gălăţeni. Competiţia de vâslit viteză în canotci de 10+1 face parte din campania "Descoperă Rowmania - România naturală văzută din barcă" de promovare a patrimoniului natural. "E o campanie pe care am iniţiat-o cu Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23, Rowmania însemnând ideea de a vâsli, ideea de a invita cât mai multă lume spre mişcare, spre natură, pentru că implicându-se în mişcare automat pot deveni şi buni protectori ai naturii şi ai mediului. Altfel descoperi România din barca cu vâsle. Este alt contact, ai altă imaginaţie, altfel simţi natura, altfel simţi tot ce te înconjoară", a spus Patzaichin. Înaintea competiţiei de vâslit viteză a avut loc o întrecere între două canotci cu echipaje din Galaţi şi Brăila. Startul a fost dat de la Gara Fluvială din Brăila şi după o oră şi jumătate de vâslit, echipajul din Brăila a ajuns primul la Galaţi. Atât învingătorii, cât şi cei clasaţi pe poziţia a doua au primit felicitări şi cupe de la Ivan Patzaichin, care i-a aşteptat pe mal. AGERPRES - FOTO PE FLUX (AS - autor: Dan Paic, editor: Claudia Stănescu) /Agerpres.ro
Duelul canotcilor pe Dunăre. Echipe dinGalați și Brăila au participat la o întrecere de tradițieDuel pe apă, la Galaţi. Este vorba despre o întrecere de canotci pe Dunăre între reprezentanţi ai Brăilei şi ai oraşului Galaţi. Două echipaje formate din câte 11 concurenţi s-au aliniat la start în cursă. Noutatea este că această competiţie reînvie în zonă după 38 de ani. Startul întrecerii a fost dat de Ivan Patzaichin, cvadruplu campion mondial. Totul, cu ocazia Zilei Marinei.Întrecerile de canotcă reprezintă o veche tradiţie pentru locuitorii de la malul Dunării.„Noi aveam cândva tradiția de a construi bărci de lemn, tradiție care s-a pierdut în ultimii ani. De aceea am încercat să găsim meşteri şi am reuşit. Și am încercat cumva să
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
păstrăm din tradiționala lotcă”, spune Ivan Patzaichin. Dornici să câştige marele premiu, participanţii s-au pregătit mult pentru întrecere şi nu s-au lăsat doborâţi de obstacole.Locuitorii Galaţiului, veniţi să asiste la cursă, au putut să înveţe şi ei din tainele mânuirii unei canotci. Antrenor le-a chiar marele campion Ivan Patzaichin. Câştigătorii cursei au fost membrii echipajului din Brăila. La final, toţi concurenţii au primit premii semnate de Ivan Patzaichin. /Digi24.ro
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme similarePrimarul Ştefan Marinescu solicită finanţare pentru proiectul integrat de apă şi canalizare al comunei RoşiileComuna Roşiile se numără printre puținele din județul Vâlcea care nu dispune de nici măcar un kilometru de apă şi canalizare. Poate tocmai de aceea, de câțiva ani, primarul Ștefan Marinescu a depus eforturi pentru a obține fi nanțare pentru un proiect integrat care vizează introducerea acestor utilități. Alesul PNL din Roşiile ne-a informat că încă nu a primit însă niciun leu pentru această investiție, din cauza faptului că, în 2013, Guvernul a decis să nu fi nanțeze niciunul dintre proiectele noi. „Din banii pe care i-am primit de la CJV, la rectifi carea bugetară din luna mai, am alocat 900 de milioane de lei vechi pentru a achita proiectul tehnic al acestei investiții. Deşi am avut puțini bani la dispoziție, am ales să nu scoatem la licitație, la pachet, proiectarea şi executia lucrărilor, deoarece se ştie că, de regulă, prețul investiției creşte considerabil. În cazul nostru, vom depune, în SEAP, doar execuția, după care firma care câştigă licitația poate demara lucrările propriu-zise. Problema este că, de la Guvern, nu ne-au fost repartizate însă fonduri, pentru că, din câte am înțeles, în acest an, nu va fi fi nanțată nicio investiție nouă, ci doar cele deja începute. Cum nu aveam un contract semnat cu ministerul de specialitate, nu am fost prinşi cu nicio sumă”, a explicat Ștefan Marinescu. Liberalul speră ca, din 2014, să se schimbe situația, deoarece se cunoaşte faptul că investițiile de introducere a sistemelor de apă şi canalizare sunt recomandate de Uniunea Europeană şi ar trebui să se aloce masiv fonduri. „E bine că am întocmit proiectul, iar anul viitor
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
vom putea accesa şi fondurile necesare pentru aceste utilități. Ori de la Uniunea Europeană, ori pe noua Ordonanță de Guvern nr. 28 (fostă HG 577). Sper ca, până la fi nele anului, să fi m anunțați că şi proiectele noi vor benefi cia de fi nanțare. Finalizarea rețelelor de apă şi canalizare reprezintă una dintre prioritățile mele, ca şi infrastructura rutieră”, a subliniat primarul din Roşiile. Ștefan Marinescu a adăugat că proiectul integrat de apă şi canalizare are o valoare totală de 55 de miliarde lei vechi şi vizează introducerea a câte 28 de kilometri de conductă, în toată localitatea. /Arena, http://arenavalceana.ro/2013/08/20/primarul-stefan-marinescu-solicita-finantare-pentru-proiectul-integrat-de-apa-si-canalizare-al-comunei-rosiile-2/
Apă în şase sate din Lădeşti Conform spuselor primarului Lixandru, cetăţenii se pot racorda la reţeaAdministrația comunei Lădeşti este ocupată, în această perioadă, cu investițiile pe care le-a început în acest an. Este vorba, în primul rând, de proiectul privind extinderea sistemului de alimentare cu apă pe-o distanță de aproape 6,5 kilometri. „În prezent, lucrările sunt aproape de final, ceea ce înseamnă că cetățenii din satele Lădeşti, Măldăreşti, Popeşti, Păsculeşti, Găgeni, Cermegeşti şi Chiriceşti îşi pot racorda gospodăriile la rețea. Pentru a se branşa la sistem, cetățenii trebuie să plătească la primărie o taxă de150 lei, la care se adaugă abonamentul, în valoare de 11 lei”, declară primarul Ion Lixandru. /Curierul de Valcea, http://www.curierul.ro/index.php?/administratie/ap-in-ase-sate-din-ldeti.html
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘTeme similare Administrația județeană continuă investițiile în infrastructura de apă la Rădești, Cut, Cîlnic, Șpring, DoșatPreşedintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, însoțit de vicepreşedintele Alin Cucui, au vizitat astăzi şantierul deschis în comuna Rădeşti pentru alimentarea cu apă a satelor Leorinț şi Meşcreac. “Aici se execută lucrări de aducțiune a apei potabile pe o
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
distanță de circa 5 kilometri, precum şi lucrări la rețeaua de distribuție din satul Leorinț, pe circa 2 kilometri. Continuă, de asemenea, şi lucrările la sistemul microregional ce va aduce apă potabilă din magistrala Alba Iulia – Sebeş la robinetele locuitorilor din comunele Cut, Cîlnic, Șpring, Doşat şi din localitatea Răhău. Investiția, ce presupune montarea de conducte pe o lungime totală de circa 45 de kilometri şi realizarea a 8 gospodării de apă, stații de clorinare, stații de pompare şi rezervoare de mare capacitate, are o valoare totală de aproape 6 milioane de lei + TVA – bani proveniți din bugetul propriul al Consiliului Județean Alba – şi se aşteaptă să fie finalizată în circa un an. Lucrările au avansat într-un ritm foarte bun şi se lucrează deja în zona localității Cunța”, se arată într-un comunicat remis presei de CJ Alba. /Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/foto-administratia-judeteana-continua-investitiile-in-infrastructura-de-apa-la-radesti-cut-cilnic-spring-dosat-210020.html
În comuna Rădeşti se execută lucrări pe circa 7 km pentru alimentarea cu apă a satelor Leorinţ şi MeşcreacLuni, preşedintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel şi vicepreşedintele CJ, Alin Cucui au fost în inspecție de lucru la şantierul deschis în comuna Rădeşti, pentru alimentarea cu apă a satelor Leorinț şi Meşcreac. În această zonă se execută lucrări de aducțiune a apei potabile pe o distanță de circa 5 kilometri, precum şi lucrări la rețeaua de distribuție din satul Leorinț, pe circa 2 kilometri. De asemenea, continuă şi lucrările la sistemul microregional ce va aduce apă potabilă din magistrala Alba Iulia – Sebeş, la robinetele locuitorilor din comunele Cut, Cîlnic, Șpring, Doştat şi din localitatea Răhău.Investiția presupune montarea de conducte pe o lungime totală de circa 45 de kilometri şi realizarea a 8 gospodării de apă, stații de clorinare, stații de pompare şi rezervoare de mare capacitate, iar valoarea totală se ridică la aproape 6 milioane de lei + TVA, bani proveniți din bugetul propriul al Consiliului Județean Alba. Lucrările au avansat într-un ritm foarte bun şi se lucrează deja în zona localității Cunța, astfel că se aşteaptă ca investiția să fie finalizată în circa un an. /Alba24 AB, http://alba24.ro/in-comuna-radesti-se-executa-lucrari-pe-circa-7-km-pentru-alimentarea-cu-apa-a-satelor-leorint-si-mescreac-226514.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Aradul inaintea Timisoarei? In privinta transportului public pe apa…Șeful Oficiului de Căpitănie Timişoara crede că Municipalitatea arădeană „este mult mai entuziasmată de această idee”. Deşi la Arad nu a fost, încă, pus la punct vreun proiect foarte concret privind transportul public pe apă, sunt voci (autorizate) care susțin că am putea-o lua înaintea Timişoarei în această privință. Conform pressalert.ro, şeful Oficiului de Căpitănie Timişoara, Alexandru Bărboi, a declarat că „la Arad lucrurile se vor mişca mai repede decât la Timişoara. Reprezentanții municipalității arădene sunt mult mai deschişi şi cred că Aradul va inaugura înaintea Timişoarei transportul de pasageri pe apă.”Scurt istoricTransportul public pe apă nu este o noutate pentru Arad. În primăvara acestui an, primarul Gheorghe Falcă a prezentat proiectul „Aradul, oraş-port”, în cadrul unei întâlniri cu 50 de academicieni cărora primarul le-a expus planurile administrației locale pentru dezvoltarea oraşului. Gheorghe Falcă a amintit că Aradul a fost cândva un oraş port (chiar dacă era vorba de transport cu plute) iar în prezent, chiar există cadru legislativ pentru transformarea acestui proiect în realitate. Două luni mai târziu de la prezentarea primarului Gheorghe Falcă, deputatul Mihai Calimente a ieşit în presă susținând că a făcut demersuri pentru implementarea, la Arad, a unui program european privind căile navigabile, proiect care ar transforma Aradul în oraş-port. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/aradul-inaintea-timisoarei-in-privinta-transportului-public-pe-apa/1325046
A fost lansat volumul "O istorie ilustrată a canotajului arădean"Peste o sută de persoane au participat, astăzi, la lansarea volumului „O istorie ilustrată a canotajului arădean“. Evenimentul a avut loc în sala „Regele Ferdinand“ a Palatului Administrativ iar volumul este semnat de Viorel Bitang, Tiberiu Ţigan şi Vasile Păltineanu. „Canotajul derivă din visul oamenilor de a pluti pe ape, de a comunica pe această cale cu entitățile şi comunitățile de pe malul acestora. În anul apariției acestui volum, canotajul arădean aniversează 120 de ani de la organizarea primului concurs
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
oficial de canotaj intercluburi, de pe actualul teritoriu al României. Autorii, prin această carte, onorează acest eveniment...“ se arată în prefața volumului. În carte este prezentată evoluția canotajului arădean, de la tradițiile populare la cele militare, de la începuturile navigației pe Mureş, oglindite în documentele arhaice ale vremii, de la Drumul Sării la legislația şi reglementările privind navigația pe Mureş, la construcțiile şi constructorii de ambarcațiuni, la apariția germenilor structurilor organizatorice, a primelor concursuri de bărci utilitare sau de agrement pe râul Mureş. „Astăzi este o zi importantă având în vedere că lansăm o carte mult aşteptată de foştii şi actualii sportivi ai Aradului”, a declarat Viorel Bitang. /NEWS AR, http://www.newsar.ro/stiri-locale/a-fost-lansat-volumul-o-istorie-ilustrata-a-canotajului-aradean
Teme de mediuRoşia Montană de mâine: aur pentru RomâniaSperanţă: În ultimii ani, proiectul minier de la Roşia Montană a fost întors pe toate feţele, însă detaliile tehnice ale acestei investiţii sunt încă puţin cunoscute publicului larg. Dincolo de vocile pro sau contra proiectului, ce va însemna, de fapt, mina de la Roşia Montană şi cât de sigură va fi ea? Proiectul propus de compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ar urma să se întindă pe cel puţin 25 de ani începând din momentul în care vor exista toate avizele şi autorizaţiile pentru începerea lucrărilor. Vor fi trei etape: etapa de construcţie, care este planificată să dureze doi ani şi care presupune, în primul rând, construirea uzinei de procesare şi a celorlalte obiective industriale, ca urmare a unui plan de investiţii de 1,4 miliarde de dolari; etapa de exploatare propriu-zisă, urmând a se desfăşura pe durata a 16 ani, şi etapa de închidere şi ecologizare, care va dura şapte ani şi care va consta în ecologizarea completă a zonelor din perimetrul de exploatare. În proiectele de minerit modern, protecţia mediului este o prioritate, pe care şi operatorii minieri din România sunt obligaţi să o ia în serios. Legislaţia românească şi cea europeană impun standarde foarte stricte în procesele tehnologice, precum şi stabilirea unei garanţii financiare de mediu. Astfel, la începutul fiecărui an de exploatare, RMGC va depune într-un cont special o sumă destinată ecologizării. Acest fond se va afla la dispoziţia statului român, care va avea în
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
acest fel o garanţie că operatorul minier va suporta costurile operaţiunilor de ecologizare. Mai mult decât atât, în acest proiect ecologizarea va începe chiar din timpul perioadei de exploatare, mai precis din anul 5 de funcţionare a minei, şi se va face progresiv, pe măsură ce exploatarea se încheie în anumite zone. Noua mină continuă exploatarea de stat din trecut Proiectul minier de la Roşia Montană se va întinde pe o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi – cuprinzând parţial 4 sate din cele 16 ale comunei – urmând să fie extrase aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Acestea nu vor fi extrase prin metodele tradiţionale de minerit pentru că, după 2.000 de ani în care la Roşia Montană s-a tot săpat după aur, zăcământul este atât de disipat în rocă, încât nu mai poate fi găsit în subteran, cu dalta şi ciocanul. Extragerea zăcământului se va face prin exploatare de suprafaţă, adică prin dislocarea minereului, concasarea lui şi separarea aurului din minereu prin tehnologii moderne, folosite astăzi în 500 de mine din toată lumea. Mineritul de suprafaţă nu este ceva nou pentru România, întrucât statul român a făcut astfel de exploatări la Roşia Montană din anii ’70 şi până în 2006, în carierele Cetate şi Cârnic. Proiectul RMGC prevede continuarea lucrărilor în aceste cariere existente, plus alte două, Orlea şi Jig, unde exploatarea s-a făcut anterior doar în subteran. Minerit demn de mileniul III. Noutatea proiectului constă în tehnologia de ultimă generaţie cu care se va face exploatarea, mai eficientă şi mai sigură decât cea folosită în trecut. După ce este dislocat prin metode sigure şi controlate, aşa cum se procedează în toate minele moderne la ora actuală, minereul este încărcat în nişte camioane gigantice, cu capacitate de 150 de tone fiecare. „Sunt camioane făcute la comandă, care consumă vreo 100 de litri de motorină pe oră şi costă cam două milioane de dolari bucata”, explică purtătorul de cuvânt al RMGC, Cătălin Hosu. Camionul duce minereul într-un concasor care îl fărămiţează, apoi piatra fărămiţată este introdusă în nişte mori speciale şi, prin măcinare, devine o pulbere foarte fină, asemănătoare cu făina. Din această pulbere se extrag aurul şi argintul, prin procese care au loc numai în uzină, într-un spaţiu controlat şi monitorizat. Concentraţia de aur din zăcământ este mică, într-o tonă de minereu se găsesc, în medie, aproximativ 1,5 grame de aur. Această concentraţie redusă este motivul principal pentru care singura metodă eficientă pentru a extrage acele
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
particule de metal preţios este tratarea minereului cu reactivi chimici, o tehnologie folosită la scară industrială, în numeroase ţări, încă din 1895. De altfel, această metodă – fără standardele de siguranţă care se aplică astăzi – a fost folosită şi în România timp de 50 de ani. Spre exemplu, la Baia de Arieş, unde astăzi în fostul iaz de decantare se poate face baie şi se pescuieşte. Foto: Mineritul se face astăzi cu utilaje moderne Legile europene sunt severe, toţi operatorii trebuie să le respecte După separarea aurului şi argintului, pulberea rămasă va ajunge, sub formă de noroi, în iazul de decantare. „Înainte de a ajunge în iaz, acel noroi va fi trecut printr-un proces de neutralizare, în urma căruia concentraţia de reactiv este redusă pentru a ne încadra în limitele permise de lege. Conform legilor europene, concentraţia de reactiv din iazul de decantare nu trebuie să depăşească 10 miligrame pe litru, situaţie în care nu mai prezintă niciun pericol pentru sănătatea mediului şi a oamenilor. În cazul proiectului de la Roşia Montană, după ce va trece prin procesul de neutralizare, concentraţia va fi de maximum 5-7 miligrame pe litru, mult sub limita maximă admisă de lege”, afirmă Cătălin Hosu. În plus, compania RMGC propune un mecanism de monitorizare suplimentar, independent de cel al statului. Reprezentanţii companiei spun că acest mecanism, numit “programul Watch”, va acorda entităţilor interesate, de la autorităţi până la ONG-uri, acces la informaţii şi în zonele de exploatare, pentru o informare completă şi transparentă. „Acest proiect e atât de cunoscut pe plan mondial şi se află atât de mult în atenţia publică,încât nu are cum să se facă decât în modul cel mai legal şi corect cu putinţă”, subliniază Cătălin Hosu. Modelul european de minerit modern: ţările nordice Proiectul de la Roşia Montană urmează modelul ţărilor europene cu tradiţie în minerit, între care Finlanda conduce în topul producătorilor de aur din Uniunea Europeană. Mina Kittila din Finlanda este în prezent cea mai mare mină de aur din UE şi foloseşte tehnologii asemănătoare cu cele propuse la Roşia Montană. Primul gram de aur a fost extras aici în anul 2009, la patru ani de la decizia companiei canadiene Agnico-Eagle de a deschide exploatarea. Reducerea nivelului ridicat al şomajului şi creşterea veniturilor locuitorilor, într-o zonă lipsită de orice activitate industrială, a constituit obiectivul strategiei de dezvoltare durabilă prin care Kittila a devenit un oraş minier. Conform cifrelor comunicate de autorităţile locale finlandeze, odată cu începerea expoatării miniere,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
şomajul în Kittila s-a redus de la 30% la 7-8 %. Compania minieră are planuri să extindă producţia pe 40 de ani de acum înainte, iar mina creează 700 de locuri de muncă directe şi multe alte indirecte (indicele de multiplicare fiind 3). Asta înseamnă că un loc de muncă de la mină susţine alte trei locuri de muncă în comunitate, în special în turism. Prin comparaţie, la Roşia Montană, demararea proiectului ar însemna 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada construcţiei minei şi 3.600 de locuri de muncă directe şi indirecte în timpul exploatării, contribuind la bunăstarea unei localităţi care în prezent se luptă cu şomajul şi sărăcia lasate de închiderea mineritului. /Adevărul, http://adevarul.ro/news/eveniment/rosia-montana-maineaur-romania-1_52023ce2c7b855ff56b3d27e/index.html
La Roşia Montană, exploatarea minereurilor aurifere va începe în toamna anului 2016Exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte la 25% din acţiuni, potrivit unui document aflat în lucru la Guvern. Proiectul este însă condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor.Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, se arată într-un draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Coropration pentru începerea exploatării, document aflat încă în lucru. Şova: „Negocierile sunt încă în derulare“ Contactat de Mediafax, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan Şova, a declarat că negocierile dintre Guvern şi investitor nu au fost încheiate, ci sunt încă în derulare. Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan. Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de exploatare „cu noi standarde de mediu“, de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul. Guvernul vede un potenţial ridicat Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creşterea participaţiei statului la Roşia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% şi a redevenţei plătite de la 4% la 6%. Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest. La finele lunii aprilie, Guvernul a decis, prin hotărâre, înfiinţarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine. În actul normativ, Guvernul invoca potenţialul financiar ridicat al proiectului, care justifică un transfer al beneficiilor aferente cotei deţinute de stat direct către bugetul de stat, şi arăta că realizarea proiectului de exploatare a minereului aurifer din zona Roşia Montană poate genera venituri din exploatare şi contribuţii directe la bugetul de stat estimate la mai multe miliarde dolari, poate avea o contribuţie majoră la relansarea industriei miniere din România şi la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă într-o zonă puternic afectată de şomaj. /Adevărul, http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/la-rosia-montana-exploatarea-minereurilor-aurifere-incepe-toamna-anului-2016-1_52120ef3c7b855ff56f13bee/index.html
Premierul Ponta lasă Proiectul Roşia Montană pe seama ParlamentuluiPremierul Victor Ponta a declarat luni că orice explorare sau exploatare va începe la Roşia Montană numai în măsura în care Parlamentul României va adopta o lege care să prevadă între altele condițiile de mediu, condițiile de participare a statului român, dar şi soarta banilor rezultați din redevență. “Va începe orice fel de explorare şi exploatare numai în măsura în care Parlamentul României va adopta o lege care să prevadă condițiile de mediu, condițiile de participare a statului român, faptul că toți banii care rezultă din redevențe şi din beneficii intră într-un fond de dezvoltare durabilă şi numai
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
dacă Parlamentul după care, sigur, preşedintele şi toate celelalte proceduri vor fi îndeplinite, nici vorbă. Guvernul va trimite rezultatul negocierilor până la începutul sesiunii parlamentare. Mai departe, cum şi cât timp va trece prin cele două Camere, dacă va trece, dacă va fi adoptat, dacă va fi modificat, nu ştiu să vă spun acest lucru”, a declarat premierul într-o conferință de presă susținută la sediul USL. Ponta a menționat că, în momentul în care proiectul va pleca la Parlament, va deveni public. “Dar evident pot să vă spun că am avut drept obiectiv în primul rând schimbarea şi întărirea până la cele mai înalte standarde a condițiilor de mediu, o participare a statului român mai semnificativă decât era şi un nivel al redevențelor mare, pentru că, repet, beneficiile care rezultă din redevențe şi din alte lucruri care țin de această posibilă exploatare vor intra într-un cont special, nu intră la buget, ci intră într-un cont special de dezvoltare”, a spus premierul Ponta. /Informatia AB, http://www.informatiadealba.ro/actualitate/premierul-ponta-lasa-proiectul-rosia-montana-pe-seama-parlamentului/
Roşia Montană: Peste 2000 de persoane au participat la tururile ghidate organizate de RMGCPeste 2.000 de persoane au participat, la sfârşitul săptămânii trecute, la tururile ghidate gratuite în Roşia Montană organizate de compania minieră Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Inaugurate în vara anului 2011, circuitele se bucură de popularitate atât printre locuitorii zonei, cât şi printre vizitatori şi vizează obiective restaurate sau care urmează să fie restaurate odată cu proiectul minier, obiective industriale care țin de fosta exploatare minieră de stat, precum şi o prezentare a tehnologiilor moderne propuse la Roşia Montană. Cel mai popular tur ghidat a fost, şi de această dată, cel în galeria Cătălina-Monuleşti, care păstrează urme de exploatare şi artefacte din mai multe perioade istorice, începând cu epoca romană (sec. al II-lea – al III-lea) şi până la mijlocul secolului al XX-lea. Vizita acestui complex de galerii subterane s-a făcut în condiții de maximă siguranță, ascultând explicațiile specialiştilor geologi şi arheologi. Până în urmă cu câțiva ani, din cauza lipsei lucrărilor de conservare, galeria a fost surpată pe toată lungimea, astfel încât accesul vizitatorilor nu era posibil. Situația s-
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
a schimbat radical, prin inițiativa RMGC de a susține financiar cercetarea arheologică sistematică a acestui sector minier subteran din Roşia Montană. În prezent, galeria este deschisă publicului doar pentru vizite organizate în cadrul şantierului de restaurare. „Odată cu demararea proiectului minier, vom continua cercetările începute în rețeaua minieră subterană Cătălina-Monuleşti şi o vom putea reabilita în totalitate. Zone semnificative de galerii romane, medievale şi moderne vor fi transformate în obiective turistice puse în valoare pentru vizitare, integrate în viitorul Muzeu al Mineritului, pe care am început să-l amenajăm deja. În acest fel, Roşia Montană va deveni o localitate minieră modernă, în care mineritul susține turismul şi contribuie la dezvoltarea pe termen lung a comunității, aşa cum se întâmplă peste tot în Europa şi în lume”, a declarat Adrian Gligor, vicepreşedinte Patrimoniu şi Dezvoltare Durabilă, RMGC. Până în prezent, RMGC a pus la dispoziție peste 17 milioane USD pentru cercetarea şi restaurarea patrimoniului cultural local şi va mai investi 70 de milioane USD pentru punerea în valoare a clădirilor şi construcțiilor din Roşia Montană, precum şi a descoperirilor arheologice de aici, în paralel cu dezvoltarea proiectului minier. De un interes crescut s-a bucurat şi turul caselor restaurate din centrul istoric al Roşiei Montane. Până în prezent, RMGC a reabilitat şi a refuncționalizat 20 de clădiri din zona protejată, iar alte peste 100 au documentația pregătită şi vor fi restaurate odată cu demararea investiției miniere. Prima casă restaurată a fost inaugurată în 2010 şi găzduieşte în prezent expoziția de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”. Vechea primărie, o clădire emblematică a Roşiei Montane, şi-a recăpătat şi ea, recent, strălucirea din vremurile prospere. Lucrările de restaurare, care au costat peste un milion de dolari, s au desfăşurat sub stricta supraveghere a specialiştilor, iar în viitor aici va funcționa un hotel pentru dezvoltarea turismului local. Vizitatorii au mai putut vedea cum arată un fost obiectiv industrial, cariera Cetate, cu lucrări desfăşurate la suprafață în perioada 1971-2006. Vizitatorii au primit echipament adecvat, fiind permanent însoțiți de personal autorizat. Circuitul în carieră a continuat cu vizitarea stației pilot de epurare a apelor acide, care testează cele mai eficiente tehnologii pentru curățarea apelor acide, atât din Roşia Montană, cât şi din împrejurimi. După tratarea în stație, calitatea apei respectă toți parametrii legali. De altfel, pentru a demonstra calitatea apei
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
filtrate, stația alimentează un acvariu exterior unde în timpul lunilor calde trăiesc peşti. Odată cu demararea proiectului minier, compania va construi o stație la scară industrială pentru tratarea apelor acide, o investiție pe care RMGC o va realiza pentru curățarea definitivă a poluării istorice de la Roşia Montană. /Informatia AB, http://www.informatiadealba.ro/actualitate/foto-rosia-montanapeste-2000-de-persoane-au-participat-la-tururile-ghidate-organizate-de-rmgc/
Barci dragon pe Mures si folk la Padurice Amatorii de sporturi nautice, dar şi cei care iubesc Mureşul sunt invitați de la ora 16.00 să vadă dragonii de pe Mureş. Mai exact, începând cu ora 16-00, din dreptul clubului sportiv Voința începe cursa de bărci-dragon pe Mureş. Parcului Pădurice îi va reveni menirea de a-i ține pe arădeni în priză seara, de a-i răcori şi a-i încânta cu muzică bună. Aici, de la ora 20.00, începe concertul folk susținut Marius Matache, Mario Florescu & the Teachers, Daniel Julean, Nelu Pitic & Gashka. Cei care aleg centrul Aradului duminica pot să opteze pentru Târgul Estival de pe Bulevardul Revoluției, pentru salonul auto-moto-velo din Piața Avram Iancu, sau pentru parcul de distracții pentru copii instalat în zona Parcului Europa. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/barci-dragon-pe-mures-si-folk-la-padurice/1325320
Concurs „Dragon boat” de Zilele AraduluiÎn cadrul Zilelor Aradului, astăzi, 18 august, arădenii doritori de a elibera dragonul nautic din ei au avut ocazia la concursul de kaiac-canoe „dragon Boat”, desfăşurat, evident, pe râul Mureş. După două etape solicitiante atât pentru participanții amatori, cât şi pentru profesionişti, clasamentul final arată în felul următor:amatori:Locul 1 - Echipa Sass (0’48’’44’’’)Locul 2 - Echipa Harvest (0’50’’78’’’)Locul 3 - Echipa ISU (0’51’’78’’’)Locul 4 - Echipa Csapat Team (0’52’’56’’’)Locul 5 - Echipa AC/DC (0’57’’28’’’)
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Locul 6 - Echipa B-Braun 1 (0’57’’94’’’)Locul 7 - Echipa B-Braun 2 (1’00’’79’’’)Profesionisti:Locul 1 - Echipa Pescăruşul (0’45’’57’’’)Locul 2 - Echipa 1000 kg (0’46’’82’’’)Locul 3 - Echipa Timişoara 1 (0’48’’91’’’)Locul 4 - Echipa UTA-Voința (0’50’’25’’’)Locul 5 - Echipa Timişoara 2 (0’51’’69’’’) Arq AR, /http://arq.ro/concurs-dragon-boat-de-zilele-aradului-fotoLunca Mureşului trebuie să rămână naturală!`Administrația Parcului Natural Lunca Mureşului atrage însă atenția asupra pericolului de a distruge caracterul Natural al râului. „Lunca este valoroasa pentru ceea ce reprezinta acum si în aceasta forma naturala. Este însa cunoscut faptul ca, turismul poate fi o sabie cu doua taisuri. Pe de-o parte, poate aduce beneficii comunitatilor, dar în acelasi timp, daca nu este gestionat cu grija, poate distruge zona în care se desfasoara. Din acest motiv, administratia parcului a elaborat înca din anul 2010 o strategie de eco-turism pentru Lunca Muresului, care presupune promovarea doar a activitatilor fara impact asupra mediului (plimbari cu bicicleta sau la pas, excursii în canoe sau calare), organizate în grupuri mici (pâna la 12 persoane). Doar acest tip de turism poate fi agreat si promovat într-o astfel de zona sensibila, cvasinaturala. Turismul nautic de masa, de exemplu, ce implica ambarcatiuni cu motor si transformarea sectorului de Mures din parcul Natural în unul care sa pemita navigarea, n-ar putea duce decât la degradarea ecosistemului acvatic, a habitatelor naturale si afectarea semnificativa a biodiversitatii. Daca toate acestea s-ar întâmpla, Lunca si-ar pierde semnificatia si importanta, iar frumusetile naturale pentru care ar fi fost promovata, nu ar mai exista. Nu trebuie sa repetam greselile facute de unele tari vestice, care dupa ce au distrus caracterul Natural al unor râuri, se straduiesc acum, dupa zeci de ani, cu implicatii financiare uriase, sa repare ce se mai poate repara (vezi cazul fluviului Rin, la granita Germaniei cu Franta, unde se încearca redarea caracterului Natural al fluviului).
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Avem o zona naturala! Entuziasmul de a o promova sub orice forma nu ar trebui sa fie mai mare decât cumpatarea de a o mentine astfel“ îşi argumentează poziția adminstrația parcului. /Arg AR, http://arq.ro/lunca-muresului-trebuie-sa-ramana-naturala
Lunca trebuie să rămână naturală!În urma elaborarii strategiei de turism a judetului Arad, în anul 2011, Lunca Muresului este cotata cu cel mai mare potential turistic din zona. Acest lucru se datoreaza atât biodiversitatii ridicate, a peisajelor specifice zonelor umede, cât si activitatilor de eco-turism promovate de Administratia Parcului Natural Lunca Muresului în ultimii ani. Asadar, Lunca este valoroasa pentru ceea ce reprezinta acum si în aceasta forma naturala. Este însa cunoscut faptul ca turismul poate fi o sabie cu doua taisuri. Pe de-o parte, poate aduce beneficii comunitatilor, dar în acelasi timp, daca nu este gestionat cu grija, poate distruge zona în care se desfasoara. Din acest motiv, administratia parcului a elaborat înca din anul 2010 o strategie de eco-turism pentru Lunca Muresului, care presupune promovarea doar a activitatilor fara impact asupra mediului (plimbari cu bicicleta sau la pas, excursii în canoe sau calare), organizate în grupuri mici (pâna la 12 persoane). Doar acest tip de turism poate fi agreat si promovat într-o astfel de zona sensibila, cvasinaturala. Turismul nautic de masa, de exemplu, ce implica ambarcatiuni cu motor si transformarea sectorului de Mures din parcul natural în unul care sa pemita navigarea, n-ar putea duce decât la degradarea ecosistemului acvatic, a habitatelor naturale si afectarea semnificativa a biodiversitatii. Daca toate acestea s-ar întâmpla, Lunca si-ar pierde semnificatia si importanta, iar frumusetile naturale pentru care ar fi fost promovata, nu ar mai exista. Nu trebuie sa repetam greselile facute de unele tari vestice, care dupa ce au distrus caracterul natural al unor râuri, se straduiesc acum, dupa zeci de ani, cu implicatii financiare uriase, sa repare ce se mai poate repara (vezi cazul fluviului Rin, la granita Germaniei cu Franta, unde se încearca redarea caracterului natural al fluviului). Avem o zona naturala! Entuziasmul de a o promova sub orice forma nu ar trebui sa fie mai mare decât cumpatarea de a o mentine astfel. /Vestic AR, http://www.vestic.ro/articol_31862/lunca-trebuie-sa-ramana-naturala.htm
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Program de Educație Ecologică pentru copii: "să învățăm să construim o căsuță pentru păsări!"Copiii care vizitează Parcul Natural Lunca Mureşului vor putea să participe la un nou program interesant de educație ecologică. Ei vor învăța să construiască o căsuță pentru păsări. „Plini de entuziasm şi de dorința de a ajuta natură, copiii confecționează de multe ori căsuțe pentru păsări, ajutați de părinți sau de profesori. Nu de fiecare data însă acestea sunt populate şi asta pentru că imită prea puțin mediul natural al speciilor vizate. În cadrul programului, participantii vor construi, din carton, o căsuță, învățând astfel ce formă ar trebui să aibă, ce dimensiuni şi la ce înălțime să fie amplasata pe arbori”, spun reprezentanții Parcului. De la începutul anului, angajații parcului au lucrat în mod direct, în cadrul unor programe de educație ecologică, cu 2567 de copii, dintre care 1533 au participat la activitățile de la Centrul de Vizitare Ceala. /NEWS AR, http://www.newsar.ro/stiri-locale/program-de-educaie-ecologica-pentru-copii-sa-nvaam-sa-construim-o-casua-pentru-pasari
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ – TISATeme similareÎN MARAMUREŞVOT IN CONSILIUL LOCAL - Administratia locala va fi aparata de specialisti pe probleme de mediu in fiecare proces cu Romaltyn Consilierii locali au adoptat astazi, 20 august, o hotarare prin care il mandateaza pe primarul Catalin Chereches sa angajeze aparator in toate procesele cu Romaltyn, avand in vedere ca societatea a facut noi demersuri impotriva autoritatii locale iar municipalitatea avea aparator doar in prima cauza. In primul dosar, Romaltyn cere anularea hotararii de CL nr. 120 din 2013, prin care s-a reglementat destinatia zonei urbane in care se situeaza si uzina societatii, nefunctionala de ani de zile. Intre timp insa reprezentantii companiei au certut amanarea cauzei, iar apoi stramutarea ei la o alta instanta. Reprezentantii autoritatii locale considera ca este vorba despre tergiversarea
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
solutionarii cauzei, dar doresc sa fie aparati de specialisti in probleme de mediu in fiecare proces cu Romaltyn. In ceea ce priveste motivatia adusa de catre oficialii societatii pentru cererea de stramutare, aceasta este cel putin bizara: se simt presati public in Baia Mare. „Au solicitat, la ultima sedinta a instantei, amanarea termenului.Apoi ne-am trezit ca solicita stramutarea procesului, spunand ca in Baia Mare sunt defavorizati si se afla sub o presiune publica. Ca si cum cetatenii municipiului Baia Mare nu ar trebui sa analizeze oportunitatea unui astfel de demers si ca si cum justitia din Baia Mare ar analiza dupa ceea ce se vorbeste pe strada, nu in functie de ceea ce scrie in lege. Dar astea sunt chestiuni care vor fi gestionate in instanta”, a precizat primarul municipiului Baia Mare, Catalin Chereches. Maine, la Curtea de Apel Cluj, instanta va trebui sa decida daca va aproba sau nu solicitarea Romaltyn de stramutare a procesului la alta instanta decat Tribunalul Maramures. „Avem un termen maine, la Curtea de apel Cluj, pentru stramutare. Pentru a acoperi si a nu exista diverse procese, demersuri in instanta, care sa nu fie gestionate de catre avocatii nostri, sa nu fie acoperite, am dorit sa facem aceasta hotarare de Consiliu Local care sa acopere din punct de vedere legal reprezentarea noastra prin avocat, in limita contractului facut anterior cu ei”, a declarat primarul baimarean. Consiliul Local Baia Mare este reprezentat in instanta de catre societatea de avocatura „Leaua si Asociatii”, care a aparat si Statul Roman pe probleme de mediu si inclusiv pe ministrul Mediului intr-un proces cu Rosia Montana, care a si fost castigat. Este vorba despre avocatul Bogdan Diaconu, care a fost timp de opt ani consilierul presedintelui Traian Basescu pe probleme juridice. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/86424/VOT-IN-CONSILIUL-LOCAL-Administratia-locala-va-fi-aparata-de-specialisti-pe-probleme-de-mediu-in-fiecare-proces-cu-Romaltyn-VIDEO-
ULTIMA ORA - SASAR - Incendiul de pe rampa de deseuri industriale s-a reaprins in aceasta dimineata Un val de fum vine dinspre satul Sasar, unde rampa de deseuri industriale s-a reaprins in aceasta dimineata, de 20 august. Problemele au fost semnalate inca de la ora 5.00, insa s-a mentionat ca nu au fost flacari, ca in cursul zilei de ieri, ci reziduurile ard mocnit. La
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
aceasta ora, autoritati din cadrul Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta se afla in zona, impreuna cu pompierii, pentru a lua masuri de stingere completa. Autoritatile au explicat ca focul s-a reaprins din cauza vantului si ca e afectat in principal perimetrul de pe malul raului Sasar. Ieri, incendiul a pornit dupa ce doi copii aflati la marginea rampei au facut un foc. Riscul in zona este unul ridicat avand in vedere ca e vorba de deseuri industriale care sunt depozitate si care la ardere pot emana gaze toxice. /Emaramures,http://www.emaramures.ro/stiri/86391/ULTIMA-ORA-SASAR-Incendiul-de-pe-rampa-de-deseuri-industriale-s-a-reaprins-in-aceasta-dimineata
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
