Teme ANAR..................................................................................................................626 martie 2013, ora 11:00 – Conferinţă de presă dedicată lansării parteneriatului ROMÂNIA PE APE între Asociaţia „Ivan Patzaichin – Mila 23” şi Administrația Națională „Apele Române”..........................................................................................6Antena 1 Observator – Intervenție dir.gen. A.N. “Apele Române” – dr.ing. Vasile PINTILIE – Lansare parteneriat ROMÂNIA PE APE........................................................6Dâmboviţa va fi navigabilă la vară. Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 organizează concursuri de vâslit pe canotci....................................................................................6Parteneriat pentru promovarea turismului responsabil şi ecologic. Cum va arăta centrul de informare pentru destinaţii de ecoturism...................................................7Apele Romane, alaturi de Patzaichin in promovarea ecoturismului nautic.................9170 milioane euro pentru protecția țărmului românesc al Mării Negre....................11Teme similare.............................................................................................................12Varga: Accesul comercianţilor în pădure va fi interzis şi orice furt de lemn va fi sancţionat penal.........................................................................................................12Romsilva: “Ariile protejate, puse in pericol de subfinantare”....................................12
PRESA LOCALĂ............................................................................................................13ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA – LITORAL.....................13
Teme ABA...................................................................................................................13Comisia Europeană a aprobat reabilitarea litoralului. Investiţie de 145 milioane euro în lăţirea plajelor........................................................................................................13Plajele româneşti vor fi refăcute cu fonduri europene..............................................15Turistii care merg la mare de 1 mai vor gasi plaje chiar si cu doi metri mai inguste fata de anul trecut..................................................................................................... 16Plajele de pe litoralul romanesc al Marii Negre ar putea deveni o amintire..............16CE a dat undă verde unei investiţii de 170 de mil. euro pe litoral..............................18Papari, despre licitaţiile de închiriere a plajelor: Se lucrează la caietul de sarcini!.. . .19
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Investiţie de sute de milioane de euro în litoralul românesc.....................................19Se lucrează la caietul de sarcini pentru licitaţiile de închiriere a plajelor...................20Comisia Europeana a aprobat o investitie de 145 de milioane de euro pentru reabilitarea zonei costiere din Constanta si Eforie Nord............................................22Furtuna de noaptea trecută a înghiţit ţărmul mării din staţiunea Mamaia................23CE alocă 145 mil. euro refacerii ţărmului Mării Negre...............................................24Proiect de 170 milioane euro pentru protecţia ţărmului românesc al Mării Negre...25Comisia alocă 145 milioane de euro pentru protejarea țărmului românesc al Mării Negre......................................................................................................................... 26
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................27Teme ABA...................................................................................................................27Demersuri pentru devierea Moldovei........................................................................27Problema apei de la Roman va fi prezentată ministrului Varga.................................27CU CIMITIRUL LA TRIBUNAL.......................................................................................28Teme de mediu...........................................................................................................30Campania de promovare şi conştientizare a Proiectului “Controlul Poluării cu Nutrienţi”...................................................................................................................30
ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU – IALOMIȚA............................32Teme ABA...................................................................................................................33Studiu de fezabilitate pentru himere.........................................................................33Teme de mediu...........................................................................................................35Afaceri cu energie regenerabilă «străină» de 20 milioane de euro............................35
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................36Teme ABA...................................................................................................................37Bani pentru îndiguirea albilor a mai multe râuri din Alba..........................................37Teme similare.............................................................................................................38O nouă staţie de epurare a apei pentru Luduş şi Iernut.............................................38Preţul apei de la Aquaserv, sub media naţională.......................................................39Întrecere pe râu cu caiacul - Mureş Marathon -.........................................................40Teme de mediu...........................................................................................................40
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
“Ora Pământului”, marcată şi la Tîrgu-Mureş............................................................40Au ras pădurea ilegal..................................................................................................41Construirea unui termovalorizator de deşeuri, supusă aprobării CL Hunedoara.......41
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................42Teme ABA...................................................................................................................42POD ÎN ŞANTIER - Autorităţile băimărene vor să reabiliteze podul de la Herja. Urmează ca proiectul de modernizare să fie scos la licitaţie! Află ce pod e în aceeaşi situaţie!......................................................................................................................42Teme similare.............................................................................................................43Veşti PROASTE în privința VREMII de la Cluj. Cât va ninge şi de când încep ploile.....43Teme de mediu...........................................................................................................43ÎN MARAMUREŞ - Tatonări în sfera ecoenergiilor......................................................43„Let’s do it” a primit startul!......................................................................................44Dă la recliclat bateriile ce s-au descărcat!..................................................................45Primăria Cluj-Napoca vrea să-şi recupereze investiţia în sistemul de management a deşeurilor gestionat de Consiliul Judeţean din banii obţinuţi din viitoarele licitaţii care se vor organiza în cadrul proiectului..................................................................46
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................47Teme ABA...................................................................................................................48Dolj: Cotele de inundaţie ale Dunării au fost depăşite la Calafat şi Bechet................48ABA Jiu-debite staționare pe Dunăre.........................................................................48Confruntare Gorj - Hunedoara pe tema poluării râului Jiu.........................................49Teme similare.............................................................................................................50Temperaturile revin la normal de sâmbătă................................................................50ECODOLJ” s-a întrunit pentru a analiza proiectul european ce ţine de deşeuri.........52
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................54Teme ABA...................................................................................................................54Acţiuni de salubrizare de Ziua Mondială a Apei.........................................................54Apa dă de băut! Azi e ziua ei......................................................................................54
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................55
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme similare.............................................................................................................5618 milioane de lei pentru apa si canalizare, la Gataia si Ciacova...............................56Teme de mediu...........................................................................................................56Grup specializat de luptă împotriva poluării la Gătaia..............................................56Timisul – primul judeţ care-şi construieşte un masterplan energetic.......................57
PRESA CENTRALĂ
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme ANAR26 martie 2013, ora 11:00 – Conferinţă de presă dedicată lansării parteneriatului ROMÂNIA PE APE între Asociaţia „Ivan Patzaichin – Mila 23” și Administrația Națională „Apele Române”
Antena 1 Observator – Intervenție dir.gen. A.N. “Apele Române” – dr.ing. Vasile PINTILIE – Lansare parteneriat ROMÂNIA PE APE
Dâmboviţa va fi navigabilă la vară. Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 organizează concursuri de vâslit pe canotciAsociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 şi Administraţia Naţională „Apele Române” au semnat, marţi, un parteneriat strategic de promovare în comun a patrimoniului hidrografic al României. Astfel, din luna mai până în septembrie atât pe râul Dâmboviţa din Capitală, cât şi pe alte râuri din ţară, vor avea loc competiţii de vâslit.Concursuri de vâslit pe canotci vor fi organizate în toată ţara, din mai până în septembrie şi un centru de informare pentru destinaţii de ecoturism va fi înfiinţat la Bucureşti, pe malul Dâmboviţei, lângă Biblioteca Naţională. Acesta va fi disponibil toată vara, până în luna octombrie, la sediul Bibliotecii Naţionale de pe Bulevardul Unirii nr. 22. Două dintre activitaţile pregătite sunt cunoscute ca „Descoperă ROWmania - concurs de vâslit cu canotca de 10+1“. Concursurile vor începe la 11 mai şi vor culmina cu cea de-a treia ediţie a RowmaniaFest, Festivalul Internaţional al Bărcilor cu Vâsle de la Tulcea, care se va desfăşura în perioada 30 august - 1 septembrie.Artişti şi arhitecţi tineri vor amenaja DâmboviţaOrganizatorii propun transformarea unei părţi din Dâmboviţa în zonă navigabilă, cu ajutorul unei echipe de artişti, designeri şi arhitecţi din tânăra generaţie.Astfel, în apropierea Bibliotecii Naţionale din Capitală, publicul va putea descoperi zone naturale româneşti, vâslind în canotcă printre mici insuliţe plutitoare reprezentând Delta Dunării şi parcurile naţionale unde există luciu de apă. În acest sens, un concurs de proiecte de design urmează să fie lansat pentru amenajarea ochiului de apă de lângă Biblioteca Naţională.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
„Cu fiecare acţiune pe care o iniţiem, căutăm să fructificăm cât mai bine patrimoniul excepţional pe care îl avem în administrare şi să informăm cât mai multă lume cu privire la eforturile pe care le facem, pentru a gestiona cât mai eficient şi durabil resursele de apă ale României. Am fost încântaţi să aflăm de iniţiativa domnului Patzaichin. Acest parteneriat reprezintă o cale de a pune în valoare potenţialul ecoturistic şi de agrement al apelor de suprafaţă”, a declarat Vasile Pintilie, director general al Administraţiei Naţionale „Apele Române”.Competiţii de vâslit şi în alte 18 oraşeCelelalte evenimente vor fi organizate în perioada mai - august în câteva dintre oraşele străbătute de râuri sau cu deschidere la lacuri: Oradea, Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mures, Râmnicu Vâlcea, Piteşti, Buzău, Bacău, Iaşi, Constanţa, Brăila, Galaţi, Alba-Iulia, Arad, Călăraşi, Giurgiu, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.Vedetele acestor mini-festivaluri pe apa vor fi cele trei canotci de 10+1 care poartă numele celor trei braţe ale Dunării - Sulina, Sfântu Gheorghe şi Chilia, participanţii urmând să se întreacă într-o competiţie de vaslit-viteză.În urmă cu 2 ani, Ivan Patzaichin lansa mişcarea Rowmania, prima mişcare de descoperire şi promovare a traseelor pe apele din România, un proiect de antreprenoriat social şi un brand dedicat, sub care se realizează proiecte pentru încurajarea turismului ecologic şi a agrementului cu ambarcaţiuni cu vâsle. /Adevarul, http://adevarul.ro/news/bucuresti/dambovita-navigabila-vara-asociatia-ivan-patzaichin-mila-23-organizeaza-concursuri-vaslit--canotci-1_5152c96300f5182b8555fca3/index.html#
Parteneriat pentru promovarea turismului responsabil şi ecologic. Cum va arăta centrul de informare pentru destinaţii de ecoturism Concursuri de vâslit pe canotci vor fi organizate în toată ţara, din mai până în septembrie, iar un centru de informare pentru destinaţii de ecoturism va fi înfiinţat la Bucureşti, pe Dâmboviţa, în cadrul unui parteneriat între Asociaţia "Ivan Patzaichin" şi Administraţia "Apele Române".
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Asociaţia "Ivan Patzaichin - Mila 23" şi Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) au semnat, marţi, un parteneriat strategic de promovare în comun a patrimoniului hidrografic al României, cu scopul de a creşte interesul pentru ecoturism şi petrecerea timpului liber în natură.Primele două activităţi vor fi o serie de mini-festivaluri în mari oraşe din ţară, sub titulatura "Descoperă ROWmania - concurs de vâslit cu canotca de 10+1", şi înfiinţarea la Bucureşti, pe Dâmboviţa, a unui centru de informare pentru destinaţii de ecoturism, care va oferi inclusiv tururi de agrement cu barca pe râu.Concursurile "Descoperă ROWmania" vor începe la 11 mai şi vor culmina cu cea de a treia ediţie a RowmaniaFest, Festivalul Internaţional al Bărcilor cu Vâsle de la Tulcea, care se va desfăşura în perioada 30 august - 1 septembrie. Celelalte evenimente vor fi organizate în perioada mai - august în câteva dintre oraşele străbătute de râuri sau cu deschidere la lacuri: Bucureşti, Oradea, Timişoara, Cluj-Napoca, Tîrgu-Mureş, Râmnicu Vâlcea, Piteşti, Buzău, Bacău, Iaşi, Constanţa, Brăila, Galaţi, Alba-Iulia, Arad, Călăraşi, Giurgiu, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe. Vedetele acestor mini-festivaluri pe apă vor fi cele trei canotci de 10+1 care poartă numele celor trei braţe ale Dunării - Sulina, Sfântu Gheorghe şi Chilia, participanţii urmând să se întreacă într-o competiţie de vâslit-viteză. Competiţiile vor urmări descoperirea României naturale din barcă, prin promovarea mişcării în aer liber. Câştigătorii din fiecare localitate vor intra în finala "Descoperă Rowmania", care se va desfăşura la Tulcea, în cadrul Festivalului Internaţional al Bărcilor cu Vâsle. Centrul pentru ecoturism va funcţiona toată vara şi până în octombrie, la sediul Bibliotecii Naţionale a României, pentru a promova turismul responsabil şi ecologic, precum şi destinaţiile de ecoturism din România, prin intervenţii artistice, care vor transforma spaţiul într-un loc de agrement unic în Bucureşti.Totodată, în apropierea bibliotecii, pe Dâmboviţa, publicul va putea descoperi zone naturale româneşti, vâslind în canotcă printre mici insuliţe plutitoare reprezentând Delta Dunării şi parcurile naţionale unde există luciu de apă, locuri cu trasee ecvestre sau pentru ciclism. Organizatorii propun astfel transformarea unei părţi din Dâmboviţa în zonă navigabilă, cu ajutorul unei echipe de artişti, designeri şi arhitecţi din tânăra
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
generaţie. În acest sens, un concurs de proiecte de design urmează să fie lansat pentru amenajarea ochiului de apă de lângă Biblioteca Naţională.În octombrie anul trecut, Ivan Patzaichin şi alţi membri ai asociaţiei sale au venit cu două din celebrele canotci de invenţie proprie, "Sulina" şi "Sf. Gheorghe", să plimbe bucureştenii pe Dâmboviţa, într-o sâmbătă, făcând din "râul uitat" al oraşului un punct de interes pentru zeci de persoane şi anunţând totodată planuri mari de a schimba faţa acestei părţi din centrul Capitalei. "Omul se va opri la o insulă şi va descoperi Delta, Maramureşul, Cazanele de la Dunăre, Cheile Bicazului şi altele. Lumea va putea veni şi să citească o carte, să stea pe o bancă deasupra apei. Să vedem cum văd şi artiştii...", spunea atunci Ivan Patzaichin, exprimându-şi speranaţa ca zona să capete o nouă faţă de la 1 mai 2013. În urmă cu doi ani, Ivan Patzaichin lansa mişcarea Rowmania, prima mişcare de descoperire şi promovare a traseelor pe apele din România, un proiect de antreprenoriat social şi un brand dedicat, sub care se realizează proiecte pentru încurajarea turismului ecologic şi a agrementului cu ambarcaţiuni cu vâsle. /Astazi.ro, http://stiri.astazi.ro/stire-parteneriat-pentru-promovarea-turismului-responsabil-si-ecologic-cum-va-arata-centrul-de-informare-pentru-destinatii-de-ecoturism-galerie-foto-255130860.html/MediafAX, http://www.mediafax.ro/social/parteneriat-pentru-promovarea-turismului-responsabil-si-ecologic-cum-va-arata-centrul-de-informare-pentru-destinatii-de-ecoturism-galerie-foto-10692316?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+mediafax%2FQddx+%28Mediafax_ALL%29
Apele Romane, alaturi de Patzaichin in promovarea ecoturismului nauticAsociatia Ivan Patzaichin – Mila 23 si Administratia Nationala „Apele Romane” au semnat un parteneriat strategic de promovare in comun a patrimoniului hidrografic al Romaniei, cu scopul de a creste interesul pentru ecoturism si petrecerea timpului liber in natura.Nu vad de ce Romania n-ar deveni principala destinatie de ecoturism din zona, de turism pe ape, pentru ca avem acest potential si, mai mult decat atat, avem o scoala, avem o
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
traditie serioasa in domeniu. Prin toate parteneriatele pe care le-am initiat de cand am inceput miscarea Rowmania, eu incerc sa activez aceasta traditie, s-o punem la treaba”, a declarat, marti, in cadrul unei conferinte, Ivan Patzaichin.Astfel, potrivit declaratiilor multiplului campion olimpic, la sfarsitul lunii mai, inceputul lunii septembrie, va fi deschis la Bucuresti, la Biblioteca Nationala, un centru de informare pentru destinatii de ecoturism, care va oferi inclusiv tururi de agrement cu barca pe Dambovita. De asemenea, im marile orase din tara se va desfasura o serie de mini-festivaluri sub titulatura “Descopera ROWmania – concurs de vaslit cu canotca de 10+1”. Concursurile vor incepe pe 11 mai si vor culmina cu cea de a treia editie a RowmaniaFest, Festivalul International al Barcilor cu Vasle de la Tulcea din 30 august – 1 septembrie 2013.“Am fost incantati sa aflam de initiativa domnului Patzaichin. Acest parteneriat reprezinta o cale de a pune in valoare potentialul ecoturistic si de agrement al apelor de suprafata”, a adaugat Vasile Pintilie, director general al Administratiei Nationale „Apele Romane”.“Descopera ROWmania – concurs de vaslit in canotci de 10+1″ reprezinta o serie de evenimente organizate in perioada mai – august in cateva dintre orasele strabatute de rauri sau cu deschidere la lacuri: Bucuresti, Oradea, Timisoara, Cluj-Napoca, Tirgu-Mures, Ramnicu Valcea, Pitesti, Buzau, Bacau, Iasi, Constanta, Braila, Galati, Alba-Iulia, Arad, Calarasi, Giurgiu, Miercurea Ciuc si Sfantu Gheorghe.Vedetele acestor mini festivaluri pe apa sunt cele 3 canotci de 10+1 (si care poarta numele celor 3 brate ale Dunarii – Sulina, Sfantu Gheorghe si Chilia), iar participantii se vor intrece intr-o competitie de vaslit – viteza. Competitiile vor urmari descoperirea Romaniei naturale din barca prin promovarea miscarii in aer liber. Castigatorii din fiecare localitate vor intra in finala Descopera Rowmania, care se va desfasura la Tulcea, in cadrul Festivalului International al Barcilor cu Vasle, 31 august – 1 septembrie. /Green Report, http://www.green-report.ro/apele-romane-alaturi-de-patzaichin-in-promovarea-ecoturismului-nautic/
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
170 milioane euro pentru protecția țărmului românesc al Mării NegreComisia Europeană (CE) a aprobat alocarea a 145 milioane de euro pentru un proiect de 170 de milioane de euro care prevede protejarea țărmului românesc al Mării Negre pe o porțiune de şapte kilometri, între Constanța şi Eforie Nord, a anunțat marți instituția europeană."Proiectul se va concentra pe cinci dintre zonele de coastă cele mai expuse procesului de eroziune accelerată, care măsoară în total 7,3 km. Proiectul constă, în principal, în investiții în infrastructura de protecție a țărmului. Se va încerca stoparea procesului de eroziune prin construirea unor protecții noi şi realimentarea plajelor cu nisip", se arată într-un comunicat al CE. Proiectul va asigura extinderea plajei cu 33 de hectare până în 2015 şi se estimează că aproximativ 278.000 de locuitori vor beneficia de reabilitarea țărmului, proiectul urmând să genereze circa 250 de locuri de muncă. Comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, a declarat că proiectul este un exemplu concret pentru modul în care fondurile structurale contribuie atât la protecția mediului, cât şi la dezvoltarea economică regională. "Aceste investiții de-a lungul coastei Mării Negre ajută la minimizarea efectelor eroziunii costiere, în avantajul turiştilor şi al locuitorilor din zonă. Măsurile respective vor îmbunătăți, de asemenea, atractivitatea regiunii din punctul de vedere al dezvoltării afacerilor şi turismului", a spus el.În plus, reducând riscul producerii de inundații, proiectul va contribui la evitarea unor posibile daune materiale de milioane de euro. Riscurile legate de sănătatea şi securitatea turiştilor şi locuitorilor din zonă se vor reduce, de asemenea, substanțial. Investiția are loc în cadrul programului "Mediu". Uniunea Europeană va aloca, prin intermediul fondului de coeziune, 145 milioane de euro, investiția totală ridicându-se la 170 milioane de euro. /Curentul, http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013032784764/Economic-financiar/170-milioane-euro-pentru-protectia-tarmului-romanesc-al-Marii-Negre.html/Zf, http://www.zf.ro/eveniment/proiect-de-170-mil-euro-pentru-protectia-tarmului-romanesc-al-marii-negre-10693024
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme similareVarga: Accesul comercianţilor în pădure va fi interzis şi orice furt de lemn va fi sancţionat penalAccesul vânzătorilor în pădure va fi interzis şi orice furt de lemn va fi sancţionat penal prin modificările ce urmează să fie aduse Codului Silvic. Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga, a precizat că prin aceste modificări "vânzarea de lemn în România nu se va mai face pe picior". Astfel, în loc ca administratorul pădurii să scoată la licitaţie o anumită cantitate şi vânzătorul să meargă să taie lemnul, administratorul pădurii ar urma să organizeze licitaţie pentru firmele specializate în exploatare. Acestea vor efectua tăierea, vor scoate lemnul la drumul forestier, iar avizul de însoţire al mărfii îl va face administratorul, după care vânzătorul va putea prelua marfa. /Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/varga-accesul-comerciantilor-in-padure-va-fi-interzis-si-orice-furt-de-lemn-va-fi-sanctionat-penal-208464.html
Romsilva: “Ariile protejate, puse in pericol de subfinantare”Ariile protejate sunt finantate in prezent cu numai 14 milioane de lei anual, un nivel care pune in pericol obiectivul de conservare a patrimoniului natural reprezentat de aceste parcuri, a declarat Florian Popa, director general adjunct al Regiei Nationale a Padurilor Romsilva. Termenul de subfinantare pentru ariile naturale protejate nu este deloc exagerat. Comparativ cu suma de 40 de milioane de lei pe an, care reprezinta necesarul pentru gestionarea lor optima, ariile protejate sunt finantate, in prezent, cu numai 14 milioane de lei anual, un nivel care pune in pericol obiectivul de conservare a patrimoniului natural reprezentat de aceste parcuri”, a spus Florian Popa.Declaratia a fost facuta in cadrul conferintei nationale “Politici publice privind finantarea ariilor naturale protejate din Muntii Carpati”, organizata de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP Romania), in parteneriat cu Regia Nationala a Padurilor Romsilva si WWF. In cadrul evenimentului au fost prezentate concluziile studiului „Evaluarea contributiei ecosistemelor din ariile protejate la dezvoltarea economica si bunastarea umana din Romania”, care evalueaza beneficiile semnificative pe care le-ar
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
implica, pe termen mediu si lung, trecerea de la situatia actuala privind finantarea ariilor protejate la gestionarea durabila a acestora, printr-o finantare corespunzatoare. /Green Report, http://www.green-report.ro/romsilva-ariile-protejate-puse-in-pericol-de-subfinantare/
PRESA LOCALĂ
ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA – LITORALTeme ABAComisia Europeană a aprobat reabilitarea litoralului. Investiţie de 145 milioane euro în lăţirea plajelor Plajele litoralului vor fi mărite de 10 ori . Proiectul se va concentra pe cinci zone de coastă cele mai expuse procesului de eroziune accelerată, care măsoară în total 7,3 kilometri. Acestea sunt: Mamaia Sud, Constanța Sud-Centru-Nord şi Eforie Nord. Comisia Europeană a aprobat marți, 26 martie, o investiție de peste 145 milioane de euro în cadrul Fondului de coeziune pentru un proiect de mediu destinat țărmului Mării Negre din sud-estul României. Este aprobată astfel contribuția UE pentru derularea primei faze a proiectului. Investiția are loc în cadrul Programului Mediu şi va fi derulată de Apele Române. Regiunea atrage peste 8 milioane de turişti anual, iar reabilitarea coastei i-ar aduce un plus de atracție, fiind benefică atât pentru companii, cât şi pentru locuitorii din zonă. Licitația este aproape de final, iar lucrările vor demara până la sfârşitul anului. Termenul de executare este 2015. Proiectul „Protejarea şi reabilitarea părții sudice a litoralului Mării Negre din zona metropolitană Constanța şi zona Eforie Nord“ constă, în principal, în investiții în infrastructura de protecție a țărmului. Se va încerca stoparea procesului de eroziune prin construirea unor protecții noi şi realimentarea plajelor cu nisip. Plajele vor căpăta lățimi de 10 ori mai mari, de la 10-15 metri în prezent, la 100-150 metri. Comisarul european pentru politica regională Johannes Hahn a declarat: „Proiectul este un exemplu concret pentru modul în care fondurile structurale contribuie atât la protecția mediului, cât şi la dezvoltarea
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
economică regională. Aceste investiții de-a lungul coastei Mării Negre ajută la minimizarea efectelor eroziunii costiere, în avantajul turiştilor şi al locuitorilor din zonă. Măsurile respective vor îmbunătăți, de asemenea, atractivitatea regiunii din punctul de vedere al dezvoltării afacerilor şi turismului.“ În plus, reducând riscul producerii de inundații, proiectul va contribui la evitarea unor posibile costuri semnificative: daune materiale de milioane de euro. Riscurile legate de sănătatea şi securitatea turiştilor şi locuitorilor din zonă se vor reduce, de asemenea, substanțial. Proiectul va asigura extinderea plajei cu 33 ha până în 2015 şi se estimează că aproximativ 278.000 de locuitori vor beneficia de reabilitarea țărmului. Se preconizează că proiectul va genera aproximativ 250 locuri de muncă. Uniunea Europeană va aloca, prin intermediul Fondului de coeziune, 145 milioane de euro, investiția totală ridicându-se la 170 milioane de euro. Proiectul face parte dintr-o inițiativă mai amplă, pe termen lung, în contextul Recomandării privind managementul integrat al zonelor costiere şi al Directivei-cadru privind stategia UE pentru mediul marin. Acesta este un proiect major, investiția totală (TVA inclus) ridicându-se la peste 50 milioane de euro. În cazul proiectelor majore se aplică o decizie specială a Comisiei Europene, în timp ce alte tipuri de proiecte sunt aprobate la nivel național sau regional. României i-au fost alocate aproximativ 19 miliarde de euro ca volum total de finanțare în cadrul politicii de coeziune în perioada 2007-2013. /Adevarul, http://adevarul.ro/locale/constanta/comisia-europeana-aprobat-reabilitatea-litoralului-investitie-145-milioane-euro-latirea-plajelor-1_5151874000f5182b85524c81/index.html
Plajele româneşti vor fi refăcute cu fonduri europeneFenomenul eroziunii costiere poate fi stopat, o spun specialiştii. Iar astăzi Comisia Europeană a aprobat alocarea a 145 milioane de euro pentru un proiect care prevede protejarea țărmului românesc al Mării Negre pe o porțiune de 7 kilometri, între Constanța şi Eforie Nord. Specialiştii spun că acest lucru înseamnă că până în 2015 plaja se va extinde în această zonă cu până la 33 de hectare.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Problema plajelor înghițile de valurile mării nu este nouă pentru România. An de an specialiştii vorbesc despre marea care muşcă din țărm şi care distruge centimetru cu centimetru fâşia aurie de nisip ce aduce pe litoral milioane de turişti. Soluțiile înseamnă însă bani, iar bani vin de data aceasta de la Comisia Europeană. Insitituția a aprobat alocarea a 145 de milioane de euro pentru un proiect care prevede protejarea țărmului pe o porțiune de 7 kilometri, între Constanța şi Eforie Nord. Johannes Hahn, comisar european pentru politica regională: „Proiectul este un exemplu concret pentru modul în care fondurile structurale contribuie atât la protecția mediului, cât şi la dezvoltarea economică regională. Aceste investiții de-a lungul coastei Mării Negre ajută la minimizarea efectelor eroziunii costiere, în avantajul turiştilor şi al locuitorilor din zonă. Măsurile respective vor îmbunătăți, de asemenea, atractivitatea regiunii din punctul de vedere al dezvoltării afacerilor şi turismului.” Proiectul se va concentra pe cinci dintre zonele de coastă cele mai expuse procesului de eroziune accelerată. Banii vor fi investiți în infrastructura de protecție a țărmului. Se va încerca stoparea eroziunii prin construirea unor protecții noi şi realimentarea plajelor cu nisip. Proiectul va asigura extinderea plajei cu 33 de hectare până în 2015 şi se estimează că aproximativ 300 de mii de locuitori vor beneficia de reabilitarea țărmului. Pe lângă toate acestea, vor fi generate în jur de 250 de locuri de muncă pe perioada desfăşurării lucrărilor. Specialiştii europeni precizează că prin intermediul acestei investiții se va reduce riscul producerii de inundații, dar şi că riscurile legate de sănătatea şi securitatea turiştilor şi locuitorilor din zonă se vor diminua. Pe lângă toate acestea reprezentanții Comisiei Europene mai notează că regiunea atrage peste 8 milioane de turişti anual, iar reabilitarea coastei i-ar aduce un plus de atracție. /Tv Neptun, http://www.reporterntv.ro/stire/plajele-romanesti-vor-fi-refacute-cu-fonduri-europene
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Turistii care merg la mare de 1 mai vor gasi plaje chiar si cu doi metri mai inguste fata de anul trecutPlaje pregatite de oaspeti. Asta ne promit autoritatile de la malul marii pentru minivacanta de 1 mai. Din pacate, plajele vor fi cu mult mai inguste decat anul trecut. In unele zone, marea a inghitit din tarm chiar si doi metri.Este vorba despre eroziunea litorala, un proces global care are drept cauze schimbarile climatice, ridicarea nivelului marii, dar si impactul activitatilor umane. In aceste conditii, in urmatorii 30 de ani este posibil sa avem plaje cu pana la 40 de metri mai inguste sau deloc. Cele mai afectate statiuni sunt Mamaia si Eforie Nord, unde Marea Neagra acopera pe an aproximativ doi-trei metri din plaja. Solutii pentru stoparea acestui fenomen ar exista, dar e nevoie si de bani. Cert este ca autoritatile trebuie sa ia masurile necesare ca sa impiedice acest fenomen care ne ameninta litoralul. /Antena 1, http://observator.tv/social/turistii-care-merg-la-mare-de-1-mai-vor-gasi-plaje-chiar-si-cu-doi-metri-mai-inguste-fata-de-anul-trecut-95960.html
Plajele de pe litoralul romanesc al Marii Negre ar putea deveni o amintirePlajele de pe litoralul romanesc al Marii Negre ar putea deveni o amintire. In fiecare an, marea fura si cate trei metri de nisip, mai ales in sud. Dezastrul de la malul marii se vede, cel mai bine, dupa furtunile din ultimele zile. Atunci marea a crescut cu jumatate de metru si valurile au ajuns pina la terasele de pe faleza. Furtuna din ultimele zile a maturat litoralul. La Eforie, vantul a suflat cu putere si a impins valurile pana pe terasele de pe faleza. In Eforie Sud, unde valurile au doborat o pescarie, marea se apropie cu pasi repezi de un dig improviza. Din cauza furtunii, abia daca mai poti vedea la un metru distanta. Totul e cenusiu, iar marea s-a umflat cu peste o jumatate de metru. La Mamaia, valurile au inaintat cu peste patru metri pe uscat, iar in unele locuri nisipul aproape nu se mai vede. Asa ca masinile care curata zona trec prin apa ca sa strabata plaja dintr-un capat in altul.“Nivelul (n.r. – marii) a crescut cu o jumatate de metru, iar pe plaja a inaintat probabil cu 3-4 metri”, este de parere cercetatorul marin Viorel Malciu. Acum se vad cel mai bine efectele eroziunii care a macinat plajele. Consolidari nu s-au facut, iar digurile de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
protectie au fost ridicate in urma cu peste 30 de ani. Asa ca, in fiercare an, am pierdut cate putin din litoral. De cativa ani, plaja devine tot mai ingusta. Cel mai bun exemplu e statiunea Mamaia, care a pierdut 2 metri de plaja numai anul trecut. “Sunt locuri in care marea a avansat foarte puternic. Multe dintre faleze s-au prabusit, afectand si constructiile civile”, a declarat Simion Nicolaev, director Institutul de Cercetare Marina.Specialistii vorbesc despre 12 puncte critice pe litoralul Marii Negre. Unde marea a inghitit din tarm, in medie, intre cinci si zece metri. Pana anul trecut! De la Mamaia, Constanta si Eforie Sud pana la Mangalia, 2 Mai si Vama Veche. In capatul celalalt al litoralului fenomenul este exact invers. Asa ca, nu e exclus, ca in anii urmatori, litoralul sa se mute spre nord, unde plaja a castigat lupta cu marea. In zona Sulina, Sfantu Gheorghe, marea s-a restras, iar uscatul a avut castigari de teritoriu pe 60 de hectare.Ce se intampla cu sudul insa? Care a pierdut, tot pana anul trecut, 50 de hectare de plaja. Dintr-o zona-magnet pentru turisti in lunile de vara. Dupa 30 de ani de indiferenta, autoritatile au trecut la treaba.“Vom largi plajele. Plaja va avea cu 33 de hectare fata de ce are in momentul actual”, a declarat Catalin Anton, purtator de cuvant ABDL Constanta. Fara aceste lucrari riscam ca, in urmatorii 20 de ani sa pierdem inca 40 de metri de plaja.La Constanta, fenomenul marii inaintate e cel mai vizibil la o terasa din Mamaia. E o zona in care, din cauza problemelor frecvente, acum s-a inaltat si un fel de dig din saci de nisip. /Antena 1, http://observator.tv/social/plajele-de-pe-litoralul-romanesc-al-marii-negre-ar-putea-deveni-o-amintire-96013.html
CE a dat undă verde unei investiţii de 170 de mil. euro pe litoralComisia Europeană a aprobat astăzi o investiție de peste 170 milioane de euro care vizează protejarea şi reabilitarea părții sudice a litoralului Mării Negre. Proiectul constă în investiții în infrastructura de protecție a țărmului şi vizează printre altele, extinderea plajei cu 33 de hectare.Prin decizia de astăzi a CE este aprobată contribuția UE pentru derularea primei faze a proiectului de reabilitare a părții sudice a litoralului. Concret, Uniunea Europeană va aloca acestui proiect 145 de milioane de euro, prin intermediul Fondului de coeziune.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Menționăm că investiția totală în proiectul de reabilitare a părții sudice a litoralului se ridică la 170 milioane de euro. Proiectul de 170 de milioane de euro se va concentra pe cinci dintre zonele de coastă expuse eroziunii accelerate, care măsoară în total 7,3 km şi constă în investiții în infrastructura de protecție a țărmului.Se va încerca stoparea procesului de eroziune prin construirea unor protecții noi şi realimentarea plajelor cu nisip, anunță CE.Proiectul va asigura extinderea plajei cu 33 hectare până în 2015.CE estimează că proiectul va genera aproximativ 250 de locuri de muncă şi că aproximativ 278,000 de locuitori vor beneficia de reabilitarea țărmului.Proiectul face parte dintr-o inițiativă mai amplă, pe termen lung, în contextul Recomandării privind managementul integrat al zonelor costiere şi al Directivei-cadru privind stategia UE pentru mediul marin. Proiectul se încadrează la categoria “proiect major” în cazul cărora e necesară o decizie specială a Comisiei Europene, în timp ce alte tipuri de proiecte sunt aprobate la nivel național sau regional. “Aceste investiții de-a lungul coastei Mării Negre ajută la minimizarea efectelor eroziunii costiere, în avantajul turiştilor şi al locuitorilor din zonă. Măsurile respective vor îmbunătăți, de asemenea, atractivitatea regiunii din punctul de vedere al dezvoltării afacerilor şi turismului”, a spus comisarul european pentru politica regională Johannes Hahn. Comisia Europeană a aprobat astăzi o investiție de peste 170 milioane de euro care vizează protejarea şi reabilitarea părții sudice a litoralului Mării Negre. Proiectul constă în investiții în infrastructura de protecție a țărmului şi vizează printre altele, extinderea plajei cu 33 de hectare. /Impact economic, http://www.impact-economic.ro/2013/03/26/ce-a-dat-unda-verde-unei-investitii-de-170-de-mil-euro-pe-litoral/
Papari, despre licitaţiile de închiriere a plajelor: Se lucrează la caietul de sarcini!Veşti bune pentru operatorii din turism! În perioada imediat următoare vom asista la o nouă rundă de licitații pentru închirierea sectoarelor libere de plajă de pe litoralul Mării Negre. Asta se va întâmpla abia după ce caietul de sarcini va fi definitivat. Aşteptăm să se aprobe caietul de sarcini. Abia atunci vom afla data când vor avea loc aceste licitații.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Cel mult o săptămână o să dureze (procedura de aprobare a caietului de sarcini -n.r.), a declarat, pentru Replica, George Papari, şeful Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral. Cei care pot participa la licitații sunt operatorii economici, care administrează structuri de primire turistice, proprietari ori administratori de ansambluri rezidențiale, care desfăşoară activități de turism, operatori economici, care desfăşoară activități de divertisment, agrement, şi autorități ale administrației publice locale, care pot încheia contracte de închiriere cu titularul dreptului de administrare a plajelor pe perioada unui sezon estival sau a mai multor sezoane estivale, în condițiile stabilite de lege. Mai multe amănunte despre acest subiect, disputat ani la rând, aflați în ediția print şi online din 27 martie a.c. /Replica, http://www.replicaonline.ro/papari-despre-licitatiile-de-inchiriere-a-plajelor-se-lucreaza-la-caietul-de-sarcini-108724/
Investiţie de sute de milioane de euro în litoralul românesc Turiştii care vor veni în anii următori pe litoralul românesc vor găsi plaje mai late. Comisia Europeană a aprobat un proiect de 145 de milioane de euro pentru extinderea plajelor cu cel puțin 130 de hectare. Sunt vizate cinci regiuni de pe litoral, unde efectele eroziunii costiere sunt extrem de vizibile. Până în 2015 se vor încheia lucrările pentru protecția şi reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre, în Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord. Despre refacerea plajelor se vorbeşte încă din 2011, însă abia acum au fost aprobate cele 145 de milioane de euro, care să ajute la începerea lucrărilor. Lucrările vor cuprinde şi măsuri de reducere a energiei valurilor care ajung la linia tărmului, inclusiv renisipare şi lucrări pentru protejarea nisipului plajei de spălare. Autoritățile speră ca odată finalizat proiectul şi numărul turiştilor care aleg litoralul românesc să crească. /Digi24, www.digi24.ro/stire/Investitie-de-sute-de-milioane-de-euro-in-litoralul-romanesc_90801
Se lucrează la caietul de sarcini pentru licitaţiile de închiriere a plajelorGuvernul a aprobat instrucțiunile privind organizarea şi desfăşurarea licitației publice pentru atribuirea contractelor de închiriere a plajei Mării Negre, a Contractului-cadru de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
închiriere a plajei Mării Negre şi a Listei sectoarelor de plajă libere propuse spre închiriere. În perioada imediat următoare vor începe licitațiile pentru închirierea plajelor turistice de pe litoral. Asta se va întâmpla după ce caietul de sarcini va fi pus la punct.Trebuie să se aprobe caietul de sarcini. Abia atunci vom afla data când vor avea loc aceste licitații. Cel mult o săptămână o să dureze, a spus George Papari, directorul general al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral. Cei care pot participa la licitație sunt operatori economici care administrează structuri de primire turistice, proprietari ori administratori de ansambluri rezidențiale care desfăşoară activități de turism, operatori economici care desfăşoară activități de divertisment, agrement şi/sau sportive şi autorități ale administrației publice locale care pot încheia contracte de închiriere cu titularul dreptului de administrare a plajelor pe perioada unui sezon estival sau a mai multor sezoane estivale, în condițiile legii. Chiria se va achita anual, în 3 tranşe, după cum urmează: în cazul contractelor de închiriere cu o durată de un sezon estival - 30% din chiria anuală stabilită, în termen de 10 zile de la data semnării contractului; 30% din chiria anuală stabilită, până la data de 15 iulie a anului în curs; 40% din chiria anuală stabilită, până la data de 15 august a anului în curs; b)în cazul contractelor de închiriere cu o durată de mai multe sezoane estivale- 30% din chiria anuală stabilită, până la data de 15 martie a anului în curs, cu excepția primului an, când se va achita în termen de 10 zile de la data semnării contractului; 30% din chiria anuală stabilită, până la data de 15 iulie a anului în curs; 40% din chiria anuală stabilită, până la data de 15 august a anului în curs. Contractul de închiriere se semnează în maximum 10 zile de la desemnarea ofertantului câştigător şi intră în vigoare la data constituirii garanției de bună execuție, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data semnării.Lista sectoarelor de plajă propuse spre închiriere:Năvodari , porțiunile de plajă: digul de sud al Portului Midia şi localitățile Năvodari-Constanța; Mamaia -oraşele Constanța-Năvodari şi canal descărcare lac Tăbăcărie; Constanța-strada Gheorghe Economu (cartier Faleza Nord) şi Portul Tomis; Agigea -digul de sud al Portului Constanța Sud şi dig Agigea; Eforie Nord -complex Steaua de Mare Limita S şi Tabăra Luminița (exclusiv); Cordon Litoral Eforie Nord Eforie Sud -dig Tabăra Luminița (inclusiv) şi Tabăra de copii Eforie Sud; Eforie Sud -Braseria Pescăruş şi Eforie
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Sud-Tuzla; Tuzla -Tuzla-Eforie Sud şi Tuzla-Costineşti; Costineşti - Costineşti-Tuzla şi Costineşti - 23 August; 23 August -23 August-Costineşti şi 23 August-Olimp; Olimp - Olimp-23 August şi zona 0 protocol; Neptun - zona 0 protocol şi Braseria Delfinul; Jupiter -Braseria Delfinul şi Hotel California (exclusiv); Cap Aurora - Hotel California (inclusiv) şi restaurant pescăresc; Venus -restaurant pescăresc şi canal descărcare Balta Mangalia; Cordon Venus-Saturn - canal descărcare Balta Mangalia şi Restaurant Adras; Saturn -Restaurant Adras şi Hotel Aida (inclusiv); Mangalia - stația pompare Mangalia şi dig avanport Mangalia; 2 Mai - digul de sud port Mangalia şi 2 Mai-Vama Veche; Vama Veche - Vama Veche-2 Mai şi Cazemata Granita.Preşedintele Asociației Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală, spune că nu se mai aştepta să se organize licitații şi susține, în continuare, teoria că hotelierul trebuie să aibă plaja lui fără să o mai plătească. Nu am aflat nimic, deocamdată. Nu pot să spun decât un singur lucru: Guvernul ăsta de 100 de ani suceşte şi tot suceşte, cert este că plajel trebuie să revină hotelierilor, dfacă vor servicii de calitate. Nici nu ne aşteptam la licitații, să spun sincer. Ne aşteptăm la orice. Noi nu ştim de ce licităm paljhe, noi le dăm gratuit turiştilor, le creăm confort. E dreptul cetățeanului să vină pe litoral şi să facă plajă. Nu ştiu de un acțiunea cu licitațiile. Cred că fiecărui hotelier ar trebui să i se atribuie direct plajele, să nu mai vină orice agent economic care nu are activitate turistică, nu are nici o treabă cu asta, care au nu ştiu ce lucrări prin port. Noi ne menținem punctul de vedere, plajele trebuie să ajungă la hotelieri, că aşa este normal. Noi luăm plajele să le oferim, la rândul nostru, turiştilor. Noi nu câştigăm un ban după aceste plaje. La noi e ca la nebuni. Nu văd de ce trebuie să plătesc pentru o plajă care i-o ofer gratis turistului, a declarat Bucovală. /Replica, http://www.replicaonline.ro/se-lucreaza-la-caietul-de-sarcini-pentru-licitatiile-de-inchiriere-a-plajelor-108858/
Comisia Europeana a aprobat o investitie de 145 de milioane de euro pentru reabilitarea zonei costiere din Constanta si Eforie Nord Comisia Europeana a aprobat o investitie de peste 145 milioane de euro pentru reabilitarea zonei costiere din zona metropolitana Constanta si Eforie Nord. Proiectul este initiat de Apele Romane si in total vor fi reabilitati 7,3 km de coasta.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
"Proiectul se va concentra pe cinci dintre zonele de coasta cele mai expuse procesului de eroziune accelerata, care masoara in total 7,3 km. Cunoscut oficial sub numele de "Protejarea si reabilitarea partii sudice a litoralului Marii Negre din zona metropolitana Constanta si zona Eforie Nord", proiectul consta, in principal, in investitii in infrastructura de protectie a tarmului. Se va incerca stoparea procesului de eroziune prin construirea unor protectii noi si realimentarea plajelor cu nisip", se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene. "Proiectul este un exemplu concret pentru modul in care fondurile structurale contribuie atat la protectia mediului, cat si la dezvoltarea economica regionala. Aceste investitii de-a lungul coastei Marii Negre ajuta la minimizarea efectelor eroziunii costiere, in avantajul turistilor si al locuitorilor din zona. Masurile respective vor imbunatati, de asemenea, atractivitatea regiunii din punctul de vedere al dezvoltarii afacerilor si turismului", a declarat comisarul european pentru politica regionala Johannes Hahn. In plus, potrivit CE proiectul va reduce riscul producerii de inundatii si la evitarea unor daune materiale de milioane de euro. "Riscurile legate de sanatatea si securitatea turistilor si locuitorilor din zona se vor reduce, de asemenea, substantial. Proiectul va asigura extinderea plajei cu 33 ha pana in 2015 si se estimeaza ca aproximativ 278.000 de locuitori vor beneficia de reabilitarea tarmului. Se preconizeaza ca proiectul va genera aproximativ 250 de locuri de munca. Regiunea atrage peste 8 milioane de turisti anual, iar reabilitarea coastei i-ar aduce un plus de atractie, fiind benefica atat pentru companii, cat si pentru locuitorii din zona", se arata in comunicatul institutiei. /Hotnews,http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-14495311-comisia-europeana-aprobat-investitie-145-milioane-euro-pentru-reabilitarea-zonei-costiere-din-constanta-eforie-nord.htm
Furtuna de noaptea trecută a înghiţit ţărmul mării din staţiunea MamaiaFurtuna de noaptea trecută a inundat bună parte fâşiile de nisip din stațiunea Mamaia, dar şi din stațiunile din sudul litoralului. Specialiştii spun că nu este vorba doar despre efectul vijeliei, ci şi al eroziunii şi al încălzirii globale.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Efectul este reversibil, însă pe termen lung, plajele pierd războiul în fața valurilor. Colega mea, Antonia Maer, a fost astăzi în stațiunea Mamaia şi ne spune mai multe despre acest fenomen. BS, Antonia, cât de afectate sunt plajele? Pe unele porțiuni de plajă din stațiunea Mamaia, valurile au ajuns până la foişoarele salvamarilor, iar construcțiile de pe nisip se pot confunda cu unele lacustre. În urma furtunii de noaptea trecută, marea a înaintat spre uscat în medie cu trei metri. Acțiunea valurilor este mai vizibilă în porțiunile de plajă înguste. Pasarela din zona Cazino a fost inundată. Acelaşi lucru se întâmplă şi pe plaja din Eforie şi Costineşti. Specialiştii spun că valurile se vor retrage în câteva zile, pentru că efectul este reversibil, însă nu complet. De la an la an, suprafața de plajă se micşorează. Pe de o parte, din cauza eroziunii costiere, pe de alta, din cauza încălzirii globale, care a dus la creşterea nivelului mării. Constănțenii care au ieşit astăzi pe faleză şi au înfruntat vântul de dragul peisajului spun că sunt obişnuiți cu acest fenomen. Tot ca o consecință a vântului puternic, astăzi la prânz, toate porturile maritime au fost închise, la fel şi Bara Sulina. /TV Neptun, http://89.41.34.5/stire/furtuna-de-noaptea-trecuta-a-inghitit-tarmul-marii-din-statiunea-mamaia
CE alocă 145 mil. euro refacerii ţărmului Mării NegreProiectul se va concentra pe cinci dintre zonele de coastă cele mai expuse procesului de eroziune accelerată, care măsoară în total 7,3 kmComisia Europeană a aprobat o investiție de peste 145 milioane de euro în cadrul Fondului de coeziune pentru un proiect de mediu destinat țărmului Mării Negre din sud-estul României. Proiectul se va concentra pe cinci dintre zonele de coastă cele mai expuse procesului de eroziune accelerată, care măsoară în total 7,3 km. Cunoscut oficial sub numele de "Protejarea şi reabilitarea părții sudice a litoralului Mării Negre din zona metropolitană Constanța şi zona Eforie Nord", proiectul constă, în principal, în investiții în infrastructura de protecție a țărmului. "Se va încerca stoparea procesului de eroziune prin construirea unor protecții noi şi realimentarea plajelor cu nisip", a comunicat ieri Comisia Europeană, precizând că proiectul este extrem de important având în vedere că regiunea atrage peste 8 milioane de turişti anual, iar reabilitarea coastei i-ar aduce un
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
plus de atracție, fiind benefică atât pentru companii, cât şi pentru locuitorii din zonă. În plus, reducând riscul producerii de inundații, proiectul va contribui la evitarea unor posibile costuri semnificative: daune materiale de milioane de euro. Riscurile legate de sănătatea şi securitatea turiştilor şi locuitorilor din zonă se vor reduce, de asemenea, substanțial. Proiectul va asigura extinderea plajei cu 33 ha până în 2015 şi se estimează că aproximativ 278.000 de locuitori vor beneficia de reabilitarea țărmului. Se preconizează că proiectul va genera aproximativ 250 de locuri de muncă."Proiectul este un exemplu concret pentru modul în care fondurile structurale contribuie atât la protecția mediului, cât şi la dezvoltarea economică regională. Aceste investiții de-a lungul coastei Mării Negre ajută la minimizarea efectelor eroziunii costiere, în avantajul turiştilor şi al locuitorilor din zonă. Măsurile respective vor îmbunătăți, de asemenea, atractivitatea regiunii din punctul de vedere al dezvoltării afacerilor şi turismului", a declarat în comunicat Johannes Hahn, comisarul european pentru politica regională. Prin decizia de ieri este aprobată contribuția UE pentru derularea primei faze a proiectului. Investiția are loc în cadrul programului "Mediu". Uniunea Europeană va aloca, prin intermediul Fondului de coeziune, 145 milioane de euro, investiția totală ridicându-se la 170 milioane de euro. /Curierul National, http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2013-03-27/CE+aloca+145+mil.+euro+refacerii+tarmului+Marii+Negre
Proiect de 170 milioane euro pentru protecţia ţărmului românesc al Mării NegreComisia Europeană (CE) a aprobat alocarea a 145 milioane de euro pentru un proiect de 170 de milioane de euro care prevede protejarea țărmului românesc al Mării Negre pe o porțiune de şapte kilometri, între Constanța şi Eforie Nord, a anunțat marți instituția europeană, informează Mediafax. "Proiectul se va concentra pe cinci dintre zonele de coastă cele mai expuse procesului de eroziune accelerată, care măsoară în total 7,3 km. Proiectul constă, în principal, în investiții în infrastructura de protecție a țărmului. Se va încerca stoparea procesului de eroziune prin construirea unor protecții noi şi realimentarea plajelor cu nisip", se arată într-un comunicat al CE. Proiectul va asigura
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
extinderea plajei cu 33 de hectare până în 2015 şi se estimează că aproximativ 278.000 de locuitori vor beneficia de reabilitarea țărmului, proiectul urmând să genereze circa 250 de locuri de muncă. Comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, a declarat că proiectul este un exemplu concret pentru modul în care fondurile structurale contribuie atât la protecția mediului, cât şi la dezvoltarea economică regională. "Aceste investiții de-a lungul coastei Mării Negre ajută la minimizarea efectelor eroziunii costiere, în avantajul turiştilor şi al locuitorilor din zonă. Măsurile respective vor îmbunătăți, de asemenea, atractivitatea regiunii din punctul de vedere al dezvoltării afacerilor şi turismului", a spus el. În plus, reducând riscul producerii de inundații, proiectul va contribui la evitarea unor posibile daune materiale de milioane de euro. Riscurile legate de sănătatea şi securitatea turiştilor şi locuitorilor din zonă se vor reduce, de asemenea, substanțial. Investiția are loc în cadrul programului "Mediu". Uniunea Europeană va aloca, prin intermediul fondului de coeziune, 145 milioane de euro, investiția totală ridicându-se la 170 milioane de euro. /Gandul, http://www.gandul.info/financiar/proiect-de-170-milioane-euro-pentru-protectia-tarmului-romanesc-al-marii-negre-10691836
Comisia alocă 145 milioane de euro pentru protejarea țărmului românesc al Mării NegreComisia Europeană a aprobat o investiție de peste 145 milioane de euro în cadrul Fondului de coeziune pentru un proiect de mediu destinat țărmului Mării Negre din sud-estul României. Regiunea atrage peste 8 milioane de turişti anual, iar reabilitarea coastei i-ar aduce un plus de atracție, fiind benefică atât pentru companii, cât şi pentru locuitorii din zonă. Proiectul se va concentra pe cinci dintre zonele de coastă cele mai expuse procesului de eroziune accelerată, care măsoară în total 7,3 km. Cunoscut oficial sub numele de „Protejarea şi reabilitarea părții sudice a litoralului Mării Negre din zona metropolitană Constanța şi zona Eforie Nord”, proiectul constă, în principal, în investiții în infrastructura de protecție a țărmului. Se va încerca stoparea procesului de eroziune prin construirea unor protecții noi şi realimentarea plajelor cu nisip. Comentând decizia respectivă, comisarul european pentru politica regională Johannes Hahn a declarat:
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
„proiectul este un exemplu concret pentru modul în care fondurile structurale contribuie atât la protecția mediului, cât şi la dezvoltarea economică regională. Aceste investiții de-a lungul coastei Mării Negre ajută la minimizarea efectelor eroziunii costiere, în avantajul turiştilor şi al locuitorilor din zonă. Măsurile respective vor îmbunătăți, de asemenea, atractivitatea regiunii din punctul de vedere al dezvoltării afacerilor şi turismului.” În plus, reducând riscul producerii de inundații, proiectul va contribui la evitarea unor posibile costuri semnificative: daune materiale de milioane de euro. Riscurile legate de sănătatea şi securitatea turiştilor şi locuitorilor din zonă se vor reduce, de asemenea, substanțial. Proiectul va asigura extinderea plajei cu 33 ha până în 2015 şi se estimează că aproximativ 278.000 de locuitori vor beneficia de reabilitarea țărmului. Se preconizează că proiectul va genera aproximativ 250 de locuri de muncă. Prin decizia de astăzi este aprobată contribuția UE pentru derularea primei faze a proiectului. Investiția are loc în cadrul programului „Mediu”. Uniunea Europeană va aloca, prin intermediul Fondului de coeziune, 145 milioane de euro, investiția totală ridicându-se la 170 milioane de euro. /Amos News, http://www.amosnews.ro/comisia-aloca-145-milioane-de-euro-pentru-protejarea-tarmului-romanesc-al-marii-negre-2013-03-26
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABADemersuri pentru devierea MoldoveiChiar dacă presiunea apei în municipiul Roman a revenit la normal de mai bine de o săptămână, îngrijorarea rămâne. Autoritățile locale promit că vor continua să caute soluția finală, iar cea mai importantă acțiune ține de intervenția Apelor Române şi a Ministerului Apei, Pădurii şi Pisciculturii pentru devierea cursului Moldovei. Primarul Laurențiu Leoreanu spune că se va întâlni din nou cu reprezentanții celor două instituții chiar săptămâna aceasta, la Prefectură. Autoritățile locale au depus eforturi în ultimele luni pentru a implementa proiecte prin care pânza freatică să fie suficientă pentru alimentarea puțurilor de la captarea Simioneşti-Pildeşti. O speranță este oferită de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
vreme, care se anunță ploioasă în lunile mai – iunie, însă următoarele două luni vor fi caniculare, chiar mai secetoase decât în anii anteriori. /Evenimentul regional, http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Moldova/demersuri-pentru-devierea-moldovei--75588.html
Problema apei de la Roman va fi prezentată ministrului VargaPrimarul municipiului Roman se va întâlni, joi, cu Lucia Ana Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, pentru a discuta despre problema apei romaşcanilor. Întâlnirea va avea loc la Prefectura Neamț.“Reprezentanți ai Apelor Române au afirmat, săptămâna trecută, că banii pe care îi vor primi pentru zona de captare Roman vor fi insuficienți pentru finalizarea lucrărilor. Deci demersul nostru a fost auzit, noi mulțumim pentru banii alocați, fiindcă ştiu că nu sunt fonduri, dar nici problema noastră nu este una minoră. Tocmai de aceea consider că această întâlnire este foarte importantă şi voi fi acolo pentru a susține această intervenție de la Roman”, a afirmat Laurențiu Dan Leoreanu, primarul municipiului Roman. Seceta a afectat mai mult de jumătate din puțurile stației de captare de la Simioneşti, ceea ce a condus, în mai multe perioade, la un program restrîns de furnizare a apei potabile. La insistențele primarului Leoreanu, compania Apa Serv a achiziționat pompe automate şi, deocamdată, la robinete curge apă 24 de ore din 24.În paralel, primarul Leoreanu face demersuri pentru achiziționarea celor aproximativ 80 de hectare de teren care reprezintă suprafața zonei de captare de la Simioneşti. “Am discutat, săptămâna trecută, cu primarul comunei Cordun şi a rămas ca, în două săptămâni, să se finalizeze lucrările de cadastru şi intabulare a terenului. Ulterior, fiecare primărie va lucra cu câte un evaluator, pentru a se stabili un preț corect”, a precizat primarul Leoreanu. Acesta a estimat că plata aferentă acestor terenuri va fi făcută în doi ani, iar o parte din suma primită va fi folosită de Primăria Cordun pentru finanțarea lucrărilor de la noul sens giratoriu care se va construi la Dedeman, în colaborare cu Primăria Roman. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/35707/problema-apei-de-la-roman-va-fi-prezentata-ministrului-varga/
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
CU CIMITIRUL LA TRIBUNAL• o nemteancă a dat în judecată mai multe institutii publice si cere despăgubiri de 500.000 de euro pentru că era vecină cu cimitirul • este vorba despre un cimitir din comuna Alexandru cel Bun • procesul este din 2012 si e acum e pe rol la Ploiesti • primarul Ion Rotaru spune că nemteanca ar fi donat terenul bisericii, dar la judecată n-a renuntat •Vecinătatea cu un cimitir poate crea disconfort si poate fi deprimantă. Tocmai de aceea o nemteancă, devenită vecină cu mormintele, a considerat că i s-au încălcat mai multe drepturi de proprietate, motiv pentru care a decis să ceară despăgubiri de 500.000 de euro de la institutiile care au avizat înfiintarea tintirimului. Povestea a început în 2008, s-a finalizat în 2010 dar s-a reluat în 2012 si continuă si în prezent. Concret, o pietreancă ce detinea o suprafată în Alexandru cel Bun, satul Bistrita, a chemat în judecată, în 2008 Primăria si Consiliul Local Alexandru cel Bun, pe primarul Ion Rotaru, dar si Directia de Sănătate Publică, Apele Române si Protectia Mediului cerînd desfiintarea cimitirului înfiintat în apropierea terenului ei. Magistratii i-au dat cîstig de cauză si s-a finalizat în 2010, dar reclamanta a deschis anul trecut o nouă actiune prin care a cerut despăgubiri de 500.000 de euro si este acum pe rolul Tribunalului Prahova. La termenul de joi, 21 martie, nemteanca a cerut o amînare pentru a mai fi prezentate niste acte. Astfel, următoarea înfătisare va fi la sfîrsitul lunii aprilie si nu se stie dacă va fi ultima. Între timp, reprezentantii deconcentratelor fac „plimbări“ în judetul Prahova si speră că totul se va finaliza cît mai repede pentru a scăpa de aceste deplasări si lungi si costisitoare. Potrivit primarului Ion Rotaru, reclamanta nu ar mai avea temei să se judece deoarece ar fi donat terenul bisericii din localitate. „Sînt multe de spus în acest caz. Cred că si-a dat seama că nu prea are dreptate, motiv pentru care a si donat terenul respectiv, dar procesul nu s-a terminat. Eu m-am trezit cu procesul acesta pe cap, dar totul a început de pe vremea primarului care a fost înaintea mea la Alexandru cel Bun. Trebuie cumva să se termine si să scăpăm de atîtea drumuri, pentru că toate costă. Ne-am judecat în speta aceasta în vreo sapte feluri si cred că mai urmează niste înfătisări. Pînă la urmă, cimitirele din tara asta sînt în pustiu, nu sînt si ele în zone unde există case, unde umblă
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
lumea?“, a declarat primarul Ion Rotaru. Totul a demarat în anul 2008, cînd cimitirul vechi din comuna Alexandru cel Bun a devenit neîncăpător pentru mortii satului si astfel a fost nevoie de găsirea unui alt amplasament. Administratia locală a dat un teren pentru biserică, cimitir si casă parohială, iar acesta se afla lîngă cel al pietrencei si a altor doi vecini. S-a început amenajarea cimitirului si s-au obtinut avizele necesare, printre care si cel de la DSP, care spunea că în vecinătatea acestuia, la o distantă de 50 de metri nu exista nici o locuintă, deci era legală amplasarea acestuia. Nemteanca nu a fost încîntată de vecinătatea cu cimitirul si s-a apucat de făcut reclamatii si să dea în judecată pe toată lumea: primărie, parohie, DSP etc. Între timp au fost îngropati acolo cinci morti. Magistratii i-au dat cîstig de cauză, în 2010 procesul s-a finalizat si s-au anulat toate actele cimitirului. În aceste conditii, primăria a dat un alt teren pentru biserică si cimitir si au fost mutati si mortii care au nimerit initial la locul nepotrivit. Femeia a constatat însă în 2012 că ar fi fost prejudiciată moral si material de vecinătatea cu cimitiriul si a deschis un nou proces, în care a chemat din nou în judecată primăria si DSP-ul, dar de această dată a cerut despăgubiri de jumătate de milion de euro. Doctorul Dan Morenciu, directorul Sănătătii Publice nemtene, sustine că ei au ajuns întîmplător în această poveste, deoarece nu au făcut decît să dea autorizatia conform legii: „Legislatia prevede ca pe o distantă de 50 de metri să nu fie locuinte, iar în acel moment nu exista nici o casă în zonă. Am dat aviz solicitantului, în care s-a scris să se respecte distanta de 50 de metri, perfect legal. Consider că nu era cazul să fim parte în acest proces, dar asta este...“. /Monitorul de Neamț, http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20130327&pagina=1&articol=35758
Teme de mediuCampania de promovare şi conştientizare a Proiectului “Controlul Poluării cu Nutrienţi”Seminar pentru formare de formatori- educație ecologică BODEȘTI jud. NEAMȚMĂNĂSTIREA SF. VASILE CEL MAREMinisterul Mediului şi Schimbarilor Climatice a organizat marți, 26 martie 2013, un seminar dedicat reducerii poluarii resurselor de apa in comuna BODEȘTI județul NEAMȚ,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
una dintre localitățile stabilite pentru întâlnirile experților de mediu cu grupuri de promotori (profesori, învățători, medici, preoți) care să sensibilizeze opinia publică şi tânăra generație cu privire la problemele de sănătate din mediul rural, generate de poluarea apelor, din surse agricole si menajere.Evenimentul face parte din cadrul celei de-a patra etape a Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”, si anume “Seminar local pentru formare de formatori – educație ecologică” care se derulează în perioada 11 martie – 27 aprilie 2013 în 87 localități, din 34 județe incluse în proiect.Selecția grupului de promotori, a avut la baza ideea că, prin prisma profesiei practicate (profesori, învățători, medici, preoți), aceştia pot contribui cu experiența personală în instruirea copiilor şi a întregii comunități locale pentru inducerea de schimbări comportamentale şi crearea unei atitudini pozitive în relația lor cu mediul înconjurător.În cadrul sesiunii de formare, experții de mediu instruit participanții selectați asupra următoarele aspecte:- metodologia de formare de formatori (grupuri țintă, principiile învățării, metode de instruire, evaluarea performanței învățării);- calitatea apei (principalele surse de poluare, poluarea din surse agricole şi menajere, vulnerabilitatea la poluarea cu nitrați a apelor de suprafața şi subterane);- sanitația în mediul rural (managementul apei reziduale în mediul rural, managementul deşeurilor menajere, managementul gunoiului de grajd);- relația între calitatea apei potabile şi sănătate (necesarul de apă, bolile posibil asociate apei, igiena aprovizionării cu apă);- cele mai bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării.Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitrați şi nitriți o reprezintă apa din fântâni. În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanță provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.Limita sanitară maximă admisă pentru nitrați în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
În România peste 1.900 de localități sunt vulnerabile la poluarea cu nitrați. Nitrații scad rezistența generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanță poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitrații din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină.Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitrați şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.Informații suplimentare despre proiectInformații despre finanțareProiectul este finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BIRD) şi Facilitatea Globală de Mediu (GEF), care au acordat României un împrumut, respectiv un Ajutor financiar nerambursabil.În ce constă proiectul:Se realizează activități de colectare, depozitare şi gestionare a gunoiului de grajd prin:- construcția unor platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd- dotarea gospodăriilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd- dotarea comunităților locale cu echipamente pentru colectarea, compostarea şi împrăştierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd.Obiectivul campanieiScopul campaniei este de a induce schimbări comportamentale la nivel de individ şi grup pentru un control al poluării cu nutrienți, dar mai ales pentru identificarea de soluții viabile pentru protejarea în viitor a poluării apelor cu nitrați şi nitriți. Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este îmbunătățirea calității vieții prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii agriculturii şi crearea de perdele forestiere de protecție.Beneficiile proiectuluiAceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă contaminată şi promovează utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.Pentru mai multe informatii despre proiect, vă rugăm să accesațiwww.inpcp.ro, www.inpcp-campanie.ro, www.blog.inpcp-campanie.ro.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU – IALOMIȚATeme ABAStudiu de fezabilitate pentru himereIalomiţa plăteşte 154 mii de euro pentru 6 porturi «pe hîrtie»!Insistența cu care administrația județeană plăteşte studii de fezabilitate exorbitant de scumpe pentru himere administrative devine periculoasă. Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe tipăriturile care-l acuză pe Silvian Ciupercă de ratarea investiției pentru «incubatorul de afaceri» de la Urziceni şi un nou proiect este supus aprobării Consiliului Județean Ialomița. Luni, 18 martie, Consiliul Județean a cerut acordul pentru cheltuirea a 154 mii de euro pentru un studiu de fezabilitate care presupune realizarea a 6 porturi pe Dunăre, în zona Feteşti-Giurgeni. Oficialii județeni au precizat că această prima etapă este una «pe hîrtie»...Copie la indigoDupă modelul proiectului de 12,6 milioane de lei pentru «incubatorul de afaceri» de la Urziceni, Consiliul Județean Ialomița a propus luni, 18 martie a.c., realizarea unui proiect de «înființare a infrastructurii de transport naval pe Dunăre în zona Feteşti-Giurgeni, etapa 1-studiu de fezabilitate». Concret, acest studiu, a cărui valoare se ridică 154 mii de euro, presupune accesarea unor fonduri europene nerambursabile prin programul TEN-T, care ar permite realizarea a 6 porturi turistice în zona amintită mai sus. În cazul în care proiectul va fi aprobat, partea de contribuție a Consiliului Județean Ialomița se ridică la 2%, restul investiției urmînd să fie suportată din fonduri europene.«Este un proiect ce vizează dezvoltarea turismului şi, implicit, dezvoltarea turistică a zonei. În fapt, ne dorim să înființăm mai multe porturi turistice la Feteşti, Borduşelu, Stelnica, Vlădeni, Făcăeni şi Feteşti... Aceasta este prima etapă (...), iar valoarea de 154 mii de euro am obținut-o în urma unei oferte de la Institutul Național de Proiectări de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Transporturi. Probabil că valoarea vi se pare foarte mare, dar sînt foarte multe studii geo, hidro şi alte studii de teren care ridică aceste costuri de evaluare pentru aceste porturi turistice. Dar dacă se va finanța această primă etapă, vom scoate la licitație aceste studii economice...» a declarat, printre altele, vicepreşedintele Consiliului Județean Ialomița, Ștefan Muşoiu.Unde dai si unde creapa....faleza!În traducere liberă, declarațiile oficialilor Consiliului Județean confirmă faptul că aceste porturi sînt doar unele «pe hîrtie», existînd riscul ca şi acest proiect să aibă soarta celui de la Urziceni. Amintim că pentru «incubatorul de afaceri» de la Urziceni au fost realizate (sau refăcute) nu mai puțin de 6 studii de fezabilitate la valori care au oscilat între 10 şi 50 mii de euro...Revenind la proiectul aprobat luni, 18 martie, ar mai fi de consemnat faptul că, în plenul şedinței, înainte de aprobare, consilierul județean Nicolae Sitaru a cerut ca plata studiului de fezabilitate să fie condiționată de aprobarea investiției finale. Răspunsul oficialilor Consiliului Județean Ialomița a fost însă categoric: «Nu se poate!».Iar pentru ca absurdul să fie deplin, în cadrul aceleiaşi şedințe s-a decis şi aprobarea asocierii județului ialomița cu Administrația Bazinală Buzău-Ialomița şi comuna Borduşani în vederea realizării unei... faleze! Faleza ar urma să aibă circa 1,5 kilometri şi urmează să fie amplasată în zona localității Borduşani, acolo unde, ca urmare a inundațiilor din 2006, au fost realizate ample lucrări de întărire a malului.«Încercăm să asigurăm efectul de pîrghie a unei investiții, să consolidăm încrederea cetățenilor în administrația locală şi în primar (...) şi vă propunem acest proiect de hotărîre. (...) Dorim să se realizeze un debarcader şi o faleză, într-o zonă extrem de frumoasă. (...) Este absolut necesar să atragem atenția că acel loc trebuie vizitat nu doar de localnici şi de cetățenii din zonele limitrofe (...)»...Pentru a convinge de utilitatea celor două investiții, preşedintele Silvian Ciupercă a promis consilierilor județeni că va organiza o «vizită de lucru» în zonele menționate. /Independent de Ialomita, http://www.independentonline.ro/2013/03/25/Ialomita-plateste-154-mii-de-euro-pentru-6-porturi--pe-hartie---8506
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme de mediu Afaceri cu energie regenerabilă «străină» de 20 milioane de euroIalomița se redresează economic cu ajutorul investitorilor din afară. Majoritatea afacerilor străine demarate în județ au ca obiect de activitate producerea de energie regenerabilă. Deşi firmele sînt mai puțin cunoscute, capitalul pe care acestea l-au investit în Ialomița este de 20 milioane de euro... Oficialii din administrația județeană au deja un plan de atragere a cît mai multor investitori străini. «Facilitățile pe care le punem la dispoziția străinilor sînt multiple...» a declarat Ioan Martin, vicepreşedintele Consiliului Județean Ialomița.Energie regenerabila adusa din vestAflate abia la început, investițiile străine demarate în județul Ialomița par destul de promițătoare. Primii care şi-au făcut curaj să vină la noi în județ sînt producătorii de energie regenerabilă... De exemplu, un întreprinzător din Spania a primit deja autorizația de construcție pentru un parc eolian de 58 MW pe care intenționează să-l înființeze la Gheorghe Doja. O firmă din Danemarca va construi la Giurgeni parcul fotovoltaic de 8 MW ce va asigura energia electrică pentru Consiliul Județean Ialomița, Spitalul Județean Ialomița, precum şi alte cîteva instituții publice... Tot la Giurgeni, un alt investitor spaniol va construi un parc eolian cu o capacitate de 300 MW.«Trebuie să fim foarte optimişti şi, în acelaşi timp, să fim perseverenți să ne promovăm. Partea de promovare a facilităților economice trebuie să fie continue şi să ne zbatem pentru Ialomița...» ne-a declarat Ioan Martin, vicepreşedintele Consiliului Județean Ialomița. Facilitățile de care beneficiază autoritățile locale sînt multiple: o contribuție sigură la buget, precum şi locuri de muncă pentru localnici... «Gîndiți-vă că numai autorizația de construcție a investitorului de la Gheorghe Doja a costat 300000 lei. Înseamnă valoarea sumelor colectate din taxe şi impozite într-un an...» adaugă Ioan Martin. Firmele străine beneficiază, la rîndul lor, de reduceri la plata taxelor de concesiune sau ale impozitelor locale...Investitorii germani, asteptati in IalomitaPlanurile oficialilor din administrația județeană de a atrage investitorii străini sînt multiple. În urmă cu o săptămînă, prin intermediul Camerei de Comerț şi Industrie
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Româno-Germană, la Slobozia au venit cîțiva administratori germani ai unor firme specializate în colectarea deşeurilor care doresc să investească în Ialomița. Inițiativa de extindere a activității societăților prezente la Slobozia face parte dintr-un proiect finanțat de Ministerul Federal al Economiei şi Tehnologiei din Germania, ce are ca scop promovarea companiilor germane în domeniul managementului deşeurilor. La întîlnirea oficialilor județeni cu delegația străină au participat şi reprezentanții mai multor firme ialomițene, specializate în domeniul gestionării deşeurilor. «Firmele germane au prezentat la Slobozia tehnologii referitoare la colectarea deşeurilor, sortarea şi reciclarea deşeurilor, tehnologii de epurare a levigatului din gropile de gunoi... Am discutat deja posibile oportunități, a fost un prim contact promițător» ne-a mai declarat Ioan Martin, vicepreşedintele Consiliului Județean Ialomița.Zona propice investitiilor straine«Județul Ialomița este avantajat față de celelalte județe din țară deoarece se află într-o regiune cu aglomerare urbană mare, de peste 7 milioane de locuitori... Avem deschidere la mare şi către Capitală, lucru pe care investitorii străini îl caută. Mai mult, avem taxe şi impozite locale mici, ceea ce înseamnă costuri mici...» explică Ioan Martin care sînt avantajele pentru care investitorii străini ar trebui să-şi deschidă afaceri în Ialomița. Mai mult, o întîlnire, similară celei de săptămîna trecută cu delegația germană, se va desfăşura în cel mai scurt timp cu alte delegații străine din Israel şi Coreea.«Ne-am gîndit să atragem în Slobozia şi Ialomița investitori din afara spațiului comunitar, pentru că aceştia vor avea multe beneficii. Dacă şi-ar deschide o bază de producție la noi, vor fi scutiți de plata multor taxe şi impozite care li se impun tuturor ex-comunitarilor...» a completat Ioan Martin. /Independent de Ialomita, http://www.independentonline.ro/2013/03/19/Afaceri-cu-energie-regenerabila--straina--de-20-milioane-de-euro-8480
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme ABABani pentru îndiguirea albilor a mai multe râuri din AlbaPentru acest an Ministerul Apelor şi Pădurilor a alocat 855.000 de lei pentru lucrări de regularizare şi indiguiri ale albiilor mai multor râuri din județul Alba. Vicepreşedintele CJ Alba Florin Roman a precizat că datele au fost furnizate de către albaiulianca Elena Ignat, consilier al ministrului Lucia Varga, la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, pe probleme de promovare conştientizare şi educație.Sumele alocate pentru regularizări albii de râuri şi îndiguiri pentru 2013, în Alba, sunt:Îndiguiri: Ciuruleasa 25.000 RON; Arieşul Mare – 60.000 RON; Mihoieşti – 60.000 RON; Aiudel – 60.000 RON. Regularizări: Galda – 100.000 RON; Pianu – 450.000 RON şi Beldiu – 100.000 RON. Investițiile pentru amenajarile cursurilor de apă sunt finanțate prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI). /Informația AB, http://www.informatiadealba.ro/actualitate/bani-pentru-indiguirea-albilor-a-mai-multe-rauri-din-alba/
Ziua Mondială a ApeiIn organizarea Asociatiei Efect Verde (prin col.dr. Dan Paicu, moderator), a Galeriilor Turnul de Apa (prin prof. Horia Truță, in calitate de gazda) si a Serviciului Judetean al Arhivelor (prin.prof.Eugeniu Criste), s-a desfasurat, de Ziua Mondiala a Apei (22 Martie) Simpozionul „Apa – element fundamental al vietii ”.Cunoscuta, la noi, inca din anul 1993, Word Water Day (1992 – denumire capatata in 1992 la Conferinta Natiunilor Unite de la Rio de Janeiro) Ziua Mondiala a Apei a reunit specialisti din domeniul gospodaririi apelor, a protejarii mediului, a valorificari isi conservarii rezervelor de apa, a protejarii impotriva dezastrelor, stiut fiind faptul ca, apa, ca element primordial al vietii a suscitat, de-a lungul vremii , interesante subiecte si este considerata o vutie nationala. Exemplul elevilor de la Scoala Gimnaziala nr.5 , Vlaiconi Cristiana si Gaica Paul, coordonati de profesor Liliana Lupsa, care au pledat pentru simbolul – „Sa pastram apele si pamantul curat, nu numai de ziua lor” , trebuie sa fie un semnal, cu atat mai mult, cu cat, de sapte ani suntem parteneri cu sistemul de Gosdarire
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
a Apelor Romane si Agentia pentru Protectia Mediului si, „poate, nu intamplator, ca Scoala Eco, detinem de sase ani , Steagul Verde, a spus doamna profesor Liliana Lupsa.Si poate nu intamplator, in Anul International al Cooperarii in domeniul Apelor-2013, acest Simpozion, la care s-au dezbatut interesante teme, de la importanta plantarii arborilor, la Anuarul de Mediu (drd.Dana Danoiu), de la Luna Padurii la Luna Pamantului )a spus col.dr.Dan Paicu) , facandu-se astfel trecerea catre Apa-in cultura romaneasca (Horia Truta) sau Citatele celebre despre ecologie (Eugeniu Criste). Știut fiind faptul ca in zona Aradului , este cea mai umeda zona, dupa Delta Dunarii (a spus inginer Ovidiu Parv). La reusita activitatii, si-au mai adus aportul, ing.Marcel Ostafe, prof. univ. Florin Dumescu, conf. univ. dr. Ioan Calinovici, s.a , În concluzie, si noi, in comunitate, suntem datori sa ne implicam si sa protejam resurdele de apa, ca o mostenire de pret. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/ziua-mondiala-a-apei-6/1266415
Teme similareO nouă staţie de epurare a apei pentru Luduş şi IernutIeri a fost semnat contractul de lucrări dintre Aquaserv Tîrgu-Mureş şi firma care a câştigat licitația privind construirea acestei noi stații.Valoarea contractului este de peste 34 de milioane de lei şi are o durată de implementare de 2 ani. Cu noua investiție, apa deversată în râul Mureş va fi mai curată, spune şeful Unității de implementare a proiectului din cadrul Companiei Aquaserv, Torzsok Sandor. Acest contract face parte dintr-un proiect mai amplu al Companiei Aquaserv, în valoare de 10 milioane de euro, privind reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată din județul Mureş.90 % din sumă provine din fonduri europene nerambursabile. Proiectul are perioada de implementare până în 2015, iar beneficiari sunt 300.000 de locuritori din zona de operare Aquaserv. /Radio Mureș MS http://www.radiomures.ro/stiri/o_noua_sta_ie_de_epurare_a_apei_pentru_ludu_i_iernut.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Preţul apei de la Aquaserv, sub media naţionalăDacă până acum „legenda” spunea că prețurile practicate de AQUASERV sunt printre cele mai mari din țară, iată că reprezentanții companiei de apă vin cu date clare care arată că prețurile sunt situate sub media națională. Mai mult, aceeaşi companie se află între primele 10 din țară la mai mulți indicatori în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, conform studiuluiRadiografia financiară a sectorului de apă din România – 2012, realizat de o importantă firmă de consultanță. Aquaserv, în primele 10 companii în domeniul furnizării serviciilor de alimentare cu apă Compania se află pe locul 7 în topul național pe anul 2012, în ceea ce priveşte cantitatea de apă furnizată către populația județului ca şi către instituții şi agenți economici, cu mai bine de 7 milioane de metri cubi pe an. Aquaserv ocupă locul 5 în acelaşi top în ceea ce priveşte lungimea totală a rețelelor de apă şi este tot în primele 10 companii în ceea ce priveşte populația deservită, respectiv peste 300.000 de locuitori.Tarife la apă sub media națională. Studiul Radiografia financiară a sectorului de apă din România – 2012, citat de reprezentanții companiei târgumureşene, mai spulberă un mit, acela conform căruia am fi avut prețuri nejustificat de mari la apă. Aquaserv se situează, prin tarifele practicate, de 3,45 lei per metru cub, de abia pe locul 24 din cele 42 de companii furnizoare de apă şi canalizare cuprinse în studiu, în timp ce, de exemplu, la Vâlcea, un metru cub de apă costă peste 4,00 lei. Și în ceea ce priveşte tarifele practicate pentru serviciile de canalizare Aquaserv se află în partea a doua a clasamentului cu 2,36 lei per metru cub, față de Dâmbovița unde canalizarea costă 4,33 lei/mc. Astfel că la tarifele cumulate la apă şi canalizare, compania se situează la mijlocul clasamentului, cu 5,81 lei per metru cub în timp ce “locul fruntaş” pe țară este deținut tot de Dâmbovița unde locuitorii plătesc peste 8,5 lei pentru apă şi canalizare.Și salariile sunt sub media națională. Și dacă „gurile rele” spuneau că tarifele la apă alimentează cardul angajaților companiei, iată că acest studiu independent arată că în ceea priveşte costurile cu angajații, compania se situează în jumătatea de jos a clasamentului. Datele menționate sunt preluate dintr-un studiu efectuat de a cincea
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
companie de consultanță din țară, la sfârşitul anului 2012. /Zi de Zi MS http://punctul.ro/2013/03/25/pretul-apei-de-la-aquaserv-sub-media-nationala /
Întrecere pe râu cu caiacul - Mureş Marathon -Mures Marathon, concursul amator de rafting, caiac şi canoe şi concursul de slalom pe ape repezi organizat de echipa OutdoorExperience a ajuns la a patra editie. Anul acesta va avea loc pe weekendul 19-21 Aprile, iar locatia ramana aceasi, defileul Muresului. La partea de maraton va fi un traseu de 24 de km, care poate fi parcurs in diferite categorii: caiac sub 3 m, caiac peste 3 m, canoe, raft si categoria open, iar aceasi categorii sunt si la slalom. Proba da slalom va incepe de la ora 10.00 pe 20 Aprilie, iar startul la maraton se va da in localitatea Mestera la ora 14.00. Finisul va fi in localitatea Rastolita, dupa care urmeaza premiera si cheful pana dimineata. Punctul de înregistrare se va afla la locul de start al concursului, în Meştera lângă podul de pe Mureş pe malul stâng al râului. Înregistrarea se va putea face în ziua concursului între orele 8:00 şi 13:00 dimineața sau electronic completând formularul online de pe site. /Târgumureșeanul MS, http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/intrecere-pe-rau-cu-caiacul-mures-marathon-19-21-aprile.html
Teme de mediu“Ora Pământului”, marcată şi la Tîrgu-MureşÎn fiecare an în luna martie, un grup de oameni inimoşi, organizează Campania „Ora Pământului” (Earth Hour), în scopul reducerii consumului de energie electrică, fiind susținute astfel eforturile umanității împotriva poluării şi a încălzirii globale. Campania „Ora pământului” îşi propune, prin simplul gest de stingere a luminilor care nu sunt esențiale funcționării şi prin deconectarea echipamentelor electronice aflate în stand-by, să tragă un important semnal de alarmă la adresa efectelor utilizării iresponsabile a resurselor. Pentru Tîrgu-Mureş este o tradiție ca de ora pământului principalele instituții administrative să stingă lumina. Atât Primăria cât şi clădirile aparținătoare au rămas
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
sâmbătă în beznă timp de o oră. Jandarmeria s-a alăturat campaniei stingând toate luminile ne-esențiale. „Comanda celor două unități de jandarmi a adresat un apel tuturor angajaților de a participa sâmbătă, 23 martie, la campanie în semn de susținere a eforturilor împotriva poluării şi a încălzirii globale. În acest sens, între orele 20.30 – 21.30, jandarmii din județul Mureş s-au alăturat inițiatorilor şi participanților la această campanie ecologică, prin stingerea luminilor neesențiale – exterioare şi interioare – şi deconectarea aparatelor aflate în stand by atât la sediul central din Tîrgu-Mureş şi Sângeorgiu de Mureş, cât şi la subunitățile dislocate în localitățile Reghin, Târnăveni, Sighişoara şi Luduş”, se arată într-un comunicat de presă. /24 de ore mureșene MS, http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/ora-pamantului-marcata-si-la-tirgu-mures.html
Au ras pădurea ilegalPatru hunedoreni, cu vârste cuprinse între 31 şi 72 de ani, au tăiat ilegal 211 arbori din 2008 până în 2011, atât de pe proprietatea lor, cât şi a altora. Cei patru s-au ales cu dosar penal, iar valoarea prejudiciului va fi stabilită de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) Timişoara. Cei patru au fost descoperiți de polițiştii Biroului Combaterea Delictelor Silvice, în urma unei acțiuni pe linia prevenirii tăierilor ilegale şi a furturilor de lemn. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/au-ras-padurea-ilegal
Construirea unui termovalorizator de deşeuri, supusă aprobării CL HunedoaraConsilierii municipiului Hunedoara vor decide în cadrul Ședinței legislativului local de mâine dacã aprobã demararea unui proiect, printr-un parteneriat public privat, ce prevede oportunitatea construirii unui temovalorizator. Proiectul este unul mai vechi şi presupune construcția unei instalații de distrugere şi neutralizare a deşeurilor, prin combustie, cu recuperare energeticã, electricã şi termicã. Noua investiție va fi realizată pe o suprafațã de cinci hectare de teren. /Servus HD,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAPOD ÎN ŞANTIER - Autorităţile băimărene vor să reabiliteze podul de la Herja. Urmează ca proiectul de modernizare să fie scos la licitaţie! Află ce pod e în aceeaşi situaţie!Aleşii locali băimăreni au aprobat în cadrul şedinței ordinare din 25 martie, indicatorii tehnico-economici necesari pentru demararea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a podului de la Herja, din cartierul Ferneziu, cale de acces amenajată peste râul Firiza.În prezent, proiectul se află în faza studiului de fezabilitate, pas în care consilierii municipali trebuiau să îşi manifeste acordul pentru indicatorii economici şi tehnici. „Urmează să realizăm proiectul tehnic, după care obiectivul va fi trecut pe lista de investiții şi, conform procedurii, vom putea organiza o licitație. De abia după desemnarea câştigătorului, vor debuta lucrările”, a precizat Vasile Barbul, city managerul municipiului Baia Mare. Culturii şi Herja, podurile ce urmează a fi reabilitate Potrivit hotărârii de Consiliu Local aprobate de consilierii locali, valoarea totală a investiției este de 1764,14 mii lei (400,94 mii euro), calculat la cuantumul valorii unui euro din ianuarie 2013 la cursul BNR. Durata dorită de realizare a investiției este de 5 luni, arată oficialii administrației locale. Lucrările ar putea începe anul acesta, însă derularea procedurilor ar putea amâna debutul implicit până în 2014. În aceeaşi situație se află încă un pod din municipiul Baia Mare, cel amenajat peste râul Săsar pe strada Culturii, pe care autoritățile locale doresc, de asemenea, să-l reabiliteze şi modernizeze din temelii. Cel de pe Culturii şi cel de la Herja sunt următoarele două poduri de pe raza municipiului Baia Mare care vor intra în reabilitare. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/pod-in-santier-autoritatile-baimarene-vor-sa-reabiliteze-podul-de-la-herja-urmeaza-ca-proiectul-de-modernizare-sa
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme similareVești PROASTE în privința VREMII de la Cluj. Cât va ninge și de când încep ploileMeteorologii nu ne aduc veşti bune în ceea ce priveşte prognoză meteo până în 3 aprilie. Va ninge şi apoi vor veni ploile. ”Marți, la orele amiezii, ninsoarea va lua o pauză, dar la noapte şi miercuri, pe durata întregii zile, va ninge. Se vor depune cantități însemnate de zăpadă: la munte până la 15 centimetri în plus față de acum, iar în Cluj-Napoca se vor depune încă 11 centimetri de zăpadă, iar la Dej şi Turda câte 9 centimetri”, a declarat meterologul Narcis Maier, din cadul Stației Meteo Cluj. De joi, 28 martie, ninsorile se vor opri, dar ploile vor pune stăpânire pe întreaga zonă, o dată cu încălzirea vremii. ”Joi va ploua. La fel şi vineri, când mercurul termometrelor va arăta 10 grade Celsius, dar va fi şi o pauză în ceea ce priveşte precipitațiile. Sâmbătă şi duminică vom avea temperaturi cuprinse între 10 şi 12 grade Celsius, dar va ploua în continuare, cu anumite pauze”, a precizat Narcis Maier. Conform previziunilor meteo, numai din 3 aprilie sunt şanse să avem şi soare la Cluj-Napoca./Stiri de Cluj, http://www.stiridecluj.ro/social/vesti-proaste-in-privinta-vremii-de-la-cluj-cat-va-ninge-si-de-cand-incep-ploile
Teme de mediuÎN MARAMUREŞ - Tatonări în sfera ecoenergiilorVineri, Centrul Universitar Nord din Baia Mare a găzduit un simpozion privind energiile regenerabile, în parteneriat cu trei firme locale.În prezența studenților şi a presei, profesorii univ. dr. ing. Vasile Oros şi Ioan Bud, apoi directorii a trei din firmele participante şi alți vorbitori au discutat despre importanța energiilor regenerabile în contextul dezvoltării durabile, de resursele energetice convenționale şi impactul lor asupra mediului, de eficiența energetică a clădirilor şi resursele regenerabile. S-au prezentat pompele de căldură, panourile solare pentru
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
energie termică, panourile fotovoltaice, apoi şeful de lucrări dr. ing. Irina Smical a vorbit despre utilizarea energiilor regenerabile în Maramureş. Inclusiv cânepa a intrat în discuție, ca resursă bioenergetică ignorată.Maramureşul are potențial hidroenergeticMaramureşul nu se poate lăuda cu mare lucru în domeniu. În afară de fel de fel de promisiuni de investiții, sunt acum concretizate microhidrocentralele italienilor de la Firiza, cele de pe Valea Neagră şi de la Dragomireşti-Baicu ale firmei din Baia-Sprie, o alta în corpul barajului Firiza, la care se adaugă un câmp de 2 hectare de panouri fotovoltaice la Iadăra-Mireşu Mare. Proiecte există inclusiv la nivel de autorități locale, de la grupuri de comune în capătul Țării Codrului sau pe Valea Izei, la proiecte ale primăriilor Seini, Baia-Sprie, Șomcuta Mare, nevalorificate şi nefinanțate. Felurite proiecte există şi în zona privată, încă nefructificate, la fel cum măsurători ale puterii vântului s-au făcut la Moisei, Borşa, Mireşu Mare şamd. E cunoscut că pe hărțile INMH ale potențialului solar şi al vânturilor, Maramureşul se află într-una din cele mai slabe zone, comparativ cu Dobrogea sau malul Mării Negre, dar stă excelent la potențialul hidroenergetic. Vestea bună e că există firme în Baia Mare ce pot oferi soluții eco. De exemplu, un pachet de energie electrică fotovoltaică, tip insulă, adică numai pentru consum propriu, ce conține panouri solare, regulator, acumulatori, invertor, merge de la 750 la 1.850 euro. Instalațiile fotovoltaice ce pot transmite energia în surplus către rețeaua națională (adică poate deveni afacere aducătoare de bani) merg de la 2.800 la 6.500 euro. Li se adaugă alte oferte (până mai ieri de domeniul science fiction), de sisteme solare pentru apă caldă, sisteme termodinamice, sisteme PST pentru încălzirea locuinței sau a bazinelor de înot/piscinelor. /Glasul Maramuresului, http://www.glasul.ro/main.php?show=21&lang=ro&name=Economic
„Let’s do it” a primit startul!Cel mai amplu proiect de curățenie generală în România se va organiza şi în acest an, pentru a patra oară consecutiv. Acțiunea e programată în septembrie, dar echipa de voluntari din județul nostru a luat-o înaintea tuturor. „Let’s do it, Maramureş!” a fost lansat în week-end-ul trecut, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Organizatorii vor pune accent, pe lîngă numărul de voluntari şi colectarea selectivă. Internauții care doresc să fie la curent cu noutățile proiectului pot accesa site-ul www.letsdoitromania.ro./Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=17252:lets-do-it-a-primit-startul&catid=2:actualitate&Itemid=2,
Dă la recliclat bateriile ce s-au descărcat! Este vorba despre un concurs la care s-au înscris zece grădinițe din județ care se vor întrece şi vor încerca să colecteze cât mai multe baterii uzate. În total circa 350 de preşcolari participă la această competiție. Câştigătorii vor primi bilete la o piesă de teatru, un aparat foto şi o multifuncțională.Proiectul are ca scop promovarea beneficiilor colectării selective a bateriilor uzate. Concursul se va desfăşura pe două etape, prima având loc în perioada 15 martie - 5 aprilie. Câştigători ai acestei etape vor fi copiii de la grădinița care va recicla cele mai multe baterii. Premiul pentru căştigători va fi într-o invitație la o operă de teatru de păpuşi care va avea loc în data de 4 aprilie la Centrul Cultural Municipal "George Coşbuc". Cea de a doua etapă a concursului se va desfăşura în perioada 15 aprilie - 5 iunie."Pentru a stimula creativitatea copiilor, pentru a încuraja obiceiul de colectare a bateriilor şi acumulatorilor portabili şi pentru a-i îndemna să aplice cunoştinţele dobândite prin acest proiect, în fiecare unitate de învăţământ se vor derula activităţi proprii (activităţi educative, practice de creaţie)", transmit reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud. În cadrul acestei etape a concursului vor fi acordate două premii. Unul va fi pentru copilul care va colecta cea mai mare cantitate de baterii uzate. Cantitatea minimă nu trebuie să fie mai mică de un kilogram iar premiul constă într-o multifuncțională. Cel de-al doilea premiu, un aparat foto, va fi acordat celei mai active echipe înscrisă în cadrul concursului. Acest proiect este organizat de Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud în colaborare cu Inspectoratul Județean Școlar Bistrița-Năsăud şi Asociația Română pentru Reciclare RoRec./Bistriteanul,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Primăria Cluj-Napoca vrea să-şi recupereze investiţia în sistemul de management a deşeurilor gestionat de Consiliul Judeţean din banii obţinuţi din viitoarele licitaţii care se vor organiza în cadrul proiectuluiAdministrația locală a refuzat să susțină financiar asociația care se ocupă de sistemul de management al deşeurilor din care face parte, alături de Consiliul Județean şi toate celelalte primării clujene, până nu primeşte asigurări că județul nu va băga în visteria sa toți banii obținuți din sistemul de management al deşeurilor. Până în 30 martie toate cele 81 de primării din județ şi Consiliul Județean (CJ) trebuie să verse contribuția de 0,25 de lei pe cap de locuitor la bugetul Asociațiai Eco-Metropolitan care va gestiona sistemul de management al deşeurilor şi licitațiile de implementare a acestuia. Față de anul trecut, contribuția a fost majorată de la 0,15 lei la 0,25 de lei, bugetul pe 2013 fiind estimat, din cotizații, la peste 250.000 de lei. Primăria Cluj-Napoca trebuie să contribuie la bugetul asociației cu suma cea mai mare, având în vedere numărul de locuitori şi anume peste 75.000 de lei. Consilierii locali au refuzat să aprobe virarea contribuției pe 2013. Aleşii locali au amânat deja de două ori proiectul de hotărâre în acest sens. La ultima şedință ordinară, care a avut loc luna aceasta, liderul consilierilor PDL, Radu Moisin a atras atenția că nu este de acord cu cu faptul că forul județean, care organizează licitația, încasează toată redevența, fără a o mai distribui celorlalți asociați, conform cotei de participare la investiții, având în vedere că în asocierea pentru sistemul de management al deşeurilor din Cluj, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca participă cu aproximativ o treime din totalul investiției. "Nu este vorba despre un conflict cu județul ci de o interpretare diferită a unor clauze din statutul asociației. Problema este la conducerea asociației care nu este de acord cu redistribuirea redevențelor încasate de la licitații din proiectul de management al deşeurilor către fiecare primărie, proporțional cu contribuția acesteia. Noi am cerut o clarificare în scris în acest sens de la județ, care ne susține. Nu se pune problema dacă vine clarificarea, aprobăm contribuția, ci este o chestiune de când", a declarat pentru ZIUA de CLUJ,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Moisin. Acesta a mai precizat că va propune un amendament în spiritul asigurării transparenței, ca toate angajările în cadrul asociației să se facă prin concurs. "Am înțeles că în afară de director, mai există doi angajați, dintre care unul cu jumătate de normă. Noi am mai avut obiecții legate de fondul de salarizare (peste 335.000 de lei pentru 2013- n.red.) pentru angajații asociației, însă am înțeles că nu toate posturile sunt ocupate", a afirmat MoisinDirectorul Eco Metropolitan, Septimiu Sânmărghițan, a declarat că în momentul înființării respectivei asociații s-au reglementat chestiunile legate de utilizarea bugetului şi a fondurilor obținute în urma licitațiilor care ar trebui să meargă la Consiliul Județean, în calitate de titular al proiectului. Acesta a precizat însă că lucrurile pot fi modificate, dacă vor fi sume de parcurs pentru recuperarea investiției şi dacă modificările la statut sunt justificate şi argumentate. "Nu există nicio contradicție cu primăria ci doar s-au cerut nişte lămuriri. În prezent noi avem cinci angajați, selectați prin concurs de CV-uri. Aşa am preluat eu asociația (de la finalul anul trecut- n.red.). Dacă se vor cere concursuri pentru completarea organigramei (până la zece posturi - n.red.), le vom organiza", a completat directorul Eco Metropolitan. În 2013, licitațiile pe managemntul deşeurilor - de contractare a operatorilor depozitul regional dar şi care vor colecta deşeurile din județ - vor fi făcute o parte de Consiliul Județean, o parte de Eco Metropolitan. Vorbim de contracte de ordinul sutelor de mii de lei. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/gunoiul-ce-invrajbeste-judetul-cu-municipiul--108829.html
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABADolj: Cotele de inundaţie ale Dunării au fost depăşite la Calafat şi BechetLa stațiile hidrometrice (s.h.) Calafat şi Bechet cotele de inundație ale apelor Dunării au fost depăşite în ultimele 24 de ore, anunță Administrația Bazinală de Apă Jiu într-un comunicat. La s.h. Calafat a fost depăşită cota de inundație cu 8 cm iar la s.h. Bechet cu 19 cm. Totodată, în județul Mehedinți, la s.h. Gruia, a fost depăşită cota de atenție cu 42
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
de cm. Administrația Bazinală de Apă Jiu anunță staționarea debitului fluviului Dunărea la intrarea în țară, secțiunea Baziaş, în ultimele 24 de ore la valoarea de 10.600 mc/s. /Gazeta de Sud, Actualitate
Cotele de inundaţie ale Dunării, depăşite la Calafat şi BechetPotrivit datelor transmise de Administrația Bazinală de Apă Jiu, la stațiile hidrometrice (s.h.) Calafat şi Bechet cotele de inundație ale apelor Dunării au fost depăşite în ultimele 24 de ore. La s.h. Calafat a fost depăşită cota de inundație cu 8 cm iar la s.h. Bechet cu 19 cm. Totodată, în județul Mehedinți, la s.h. Gruia, a fost depăşită cota de atenție cu 42 de cm. Administrația Bazinală de Apă Jiu anunță staționarea debitului fluviului Dunărea la intrarea în țară, secțiunea Baziaş, în ultimele 24 de ore la valoarea de 10.600 mc/s. /Lupa, Actualitate
ABA Jiu-debite staționare pe DunăreAdministrația Bazinală de Apă Jiu anunță staționarea debitului fluviului Dunărea la intrarea în țară, secțiunea Baziaş, în ultimele 24 de ore la valoarea de 10.600 mc/s.Conform prognozei Sistemului Hidroenergetic Porțile de Fier, debitul afluent prognozat în secțiunea Baziaş pentru intervalul 25.03.2013 – 26.03.2013, ora 07.00 era de 10 600 mc/s. Debite instantanee la ora 06.00: Debitul defluent la PF1 = 11 051 mc/s. Debitul defluent la PF2 = 11 271 mc/s La ora 06.00 pe fluviul Dunărea, în teritoriul administrat de A.B.A Jiu, la stațiile hidrometrice nivelurile se situează peste:COTELE DE INUNDAȚIE la stația hidrometrică:• la s.h. Calafat a fost depăşită COTA DE INUNDAȚIE cu 8 cm• s.h. Bechet (Dolj), a fost depăşită COTA DE INUNDAȚIE cu 19 cm.COTELE DE ATENȚIE la stațiile hidrometrice• la s.h. Gruia (Mehedinți) a fost depăşită COTA DE ATENȚIE cu 42 cm.În următorul interval debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş), conform prognozei INHGA va fi în scădere până la valoarea de 10500 mc/s. Pentru intervalul
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
28.03.2013 – 01.04.2013 conform prognozei elaborate de INHGA-CNPB, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş) va fi în scădere în primele două zile, apoi staționar la valoare de 10000 mc/s până în ultima zi a intervalului prognozat, situându-se peste media multianuală a lunii martie (6700 mc/s). Este în vigoare ATENȚIONAREA HIDROLOGICĂ nr. 20 emisă de către INHGA în data de 24.03.2013, prin care se actualizează ATENȚIONAREA HIDROLOGICĂ nr. 18, până în data de 29.03.2013, ora 18.00.“Din momentul instituirii CODULUI GALBEN de către INHGA (Faza I-a de aparare) pe fluviul Dunărea, pe sectorul Gruia-Bechet (județele Mehedinți şi Dolj) începând din data de 24.03.2013, întreaga activitate privind acțiunile de apărare împotriva inundațiilor se desfăşoară sub directa coordonare şi îndrumare a conducerii a A.B.A. Jiu, prin S.G.A. Dolj şi S.G.A Mehedinți, în permanentă colaborare cu I.S.U.Dolj şi Mehedinți, precum şi celelalte instituții implicate în managementul situațiilor de urgență. Subliniem că se monitorizează permanent de către personalul de specialitate al A.B.A Jiu, aflat în teritoriu, zonele riverane ale fluviului Dunărea, precum şi lucrările cu rol de apărare aflate în administrarea A.B.A.Jiu”, Marin Talău, director A.B.A Jiu. /Olteniapress, Social
Confruntare Gorj - Hunedoara pe tema poluării râului JiuPrefectul de Gorj, Claudiu Teodorescu, a declarat luni că va organiza o întâlnire cu omologul său din Hunedoara, pentru soluționarea problemei gunoaielor de pe Jiu. Șeful Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj, Teodor Popescu, a fost cel care a cerut intervenția prefectului Teodorescu. Teodor ... » http://www.gds.ro/Actualitate/2013-03-27. /Gazeta de Sud, Actualitate
Teme similareTemperaturile revin la normal de sâmbătă
Temperaturi scăzute, cu mult sub limita normală din această perioadă, vânt puternic, ninsori în toată țara, implicit în Oltenia. Meteorologii ne asigură însă că temperaturile vor începe să crească după 29 martie, regiunea noastră fiind sub semnul ploilor slabe.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Pomii fructiferi care au înmugurit vor fi afectați, iar restul culturilor agricole vor fi compromise dacă temperaturile continuă să scadă sub -5 grade Celsius.Dacă luna martie a debutat cu vreme caldă, cu temperaturi cu 8-10 grade Celsius mai mari decât mediile multianuale, în ultimele două zile iarna a pus stăpânire pe toată țara, implicit pe zona Olteniei. De la jumătatea lunii martie, temperatura aerului a început să scadă, vremea devenind rece pentru această perioadă a anului, astfel încât maximele termice din 25 martie s-au situat în jurul valorii de 0 grade Celsius. „Concomitent cu răcirea vremii, a doua decadă a acestei luni a debutat cu ploi însemnate cantitativ şi intensificări susținute ale vântului. Răcirea accentuată din cursul zilei de luni a determinat o vreme deosebit de rece pentru această perioadă a anului (care se va menține până joi inclusiv), abaterile termice negative fiind cu până la 14 grade mai mici față de normele climatologice. Pe arii extinse au căzut precipitații predominant sub formă de ninsoare şi s-a depus un strat de zăpadă, mai consistent în jumătatea nordică a Olteniei, iar vântul a prezentat intensificări cu viteze de până la 68 km/h în jumătatea sudică a regiunii, viscolind temporar ninsoarea“, a precizat Cristina Burada, şef Serviciu Regional de Prognoză a Vremii Craiova (SRPVC). Începând de vineri, 29 martie, potrivit meteorologilor, se întrevede o ameliorare a vremii sub aspect termic, astfel încât temperatura aerului va ajunge din nou la valorile normale pentru această perioadă calendaristică, adică temperaturi maxime ziua de 12-17 grade Celsius şi minime noaptea cuprinse între 1 şi 5 grade Celsius. Pe măsura creşterii temperaturii aerului şi precipitațiile se vor transforma în ploaie.Meteorologii de la SRPVC au menționat că cea mai rece lună martie a fost înregistrată în anii 1969 şi 1996, când temperaturile medii au înregistrat -0,1 grade Celsius, iar cea mai caldă lună martie în 1990 (tmedlun=10,1 grade Celsius). Luna martie, cu deficitul cel mai mic de precipitații, a fost în anul 2002 (5,6l/mp), iar luna martie, cu excedentul cel mai mare de precipitații - în anul 1984 (99,3 l/mp).Sub -5 grade Celsius, culturile agricole vor fi compromiseÎn cazul în care vremea se va menține la fel de rece, iar temperaturile vor scădea sub -5 grade Celsius, iar ninsorile vor continua, unele culturi agricole vor avea de suferit. Specialiştii arată că, din cauza gerului, procesele biologice ale plantelor vor suferi o
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
încetinire, ba chiar posibile stagnări în vegetație. Acum este perioada în care cerealierele de toamnă - grâul şi orzul - se află în stadiul formării frunzei a treia şi înfrățirii, dar şi alungirii tulpinii. Rapița îşi dezvoltă aparatul foliar, între 6 şi 12 frunze, situație întâlnită pe cele mai multe suprafețe cultivate cu această plantă. La rândul lor, pomii fructiferi se află acum în repaus vegetativ. Cele mai afectate vor fi soiurile timpurii de sâmburoase - cais, cireş, piersic - la care apar primele semne ale umflării mugurilor de rod, dar şi de înmugurire. Cât priveşte vița-de-vie, repausul biologic este întâlnit acum în toate podgoriile. „Pe fondul regimului termic al aerului mai scăzut decât în mod obişnuit, procesele biologice ale plantelor se vor desfăşura uşor mai lent în majoritatea zonelor de cultură, local fiind posibile stagnări temporare în vegetație. Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) vor parcurge predominant formarea frunzei a treia şi înfrățirea (30-100%), precum şi alungirea tulpinii (10-20%). Culturile întârziate fenologic se vor afla în continuare în fazele de răsărire şi formare a frunzei a treia (60-100%). Rapița va înregistra dezvoltarea aparatului foliar pe majoritatea suprafețelor cultivate. Recomandări ale specialiştilor: controlul semănăturilor pentru verificarea vigurozității plantelor de orz, grâu şi rapiță, precum şi a mugurilor de rod la speciile pomi-viticole; fertilizarea cerealierelor de toamnă cu îngrăşăminte minerale complexe; continuarea lucrărilor de întreținere în vii şi livezi - cu îngrăşăminte organice, efectuarea arăturilor în vederea însămânțărilor de primăvară“, este specificat pe meteoromania.ro, la caracteristici agrometeorologice.Fermierii din Teasc, afectaţi din cauza vântuluiReprezentanții Direcției pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj au precizat că la nivelul fiecărei comune se vor înființa comisii care să inventarieze eventualele calamități. „Pot apela la specialiştii noştri dacă au nevoie. Până acum, la Teasc s-au raportat unele probleme cu solariile, din cauza vântului puternic. Cea mai mare parte a pomilor fructiferi sunt în repaus biologic şi nu au avut de suferit din cauza temperaturilor scăzute şi a zăpezii. Pot avea probleme însă plantațiile de caişi, care au înmugurit. Zăpada căzută este perfectă pentru culturile de grâu, pentru că va creşte umiditatea în sol. Frigul cauzase deshidratarea solului“, a spus Deli Filimon, director executiv DADR Dolj. /Gazeta de Sud, Actualitate
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ECODOLJ” s-a întrunit pentru a analiza proiectul european ce ţine de deşeuriAdunarea Generală a Acționarilor a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de Gestionare a Deşeurilor „ECODOLJ” s-a întrunit, marți, într-o şedință condusă de preşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, la care au fost invitați să participe Expertul pe Deşeuri din cadrul JASPER, Jean Tilly, şi directorul Direcției de Programare şi Evaluare din cadrul AM POS Mediu, Florian Burnar.Cu acest prilej, preşedintele Consiliului Județean Dolj şi, totodată, preşedinte al ADI „ECODOLJ”, Ion Prioteasa, i-a îndrumat pe primarii localităților care nu fac parte din ADI să inițieze toate demersurile necesare pentru a deveni membri, această calitate ajutându-i la o absorbție mai bună a fondurilor europene.„În urmă cu puține zile am avut o discuție cu ministrul Fondurilor Europene, domnul Teodorovici, care mi-a spus că dacă nu facem paşi rapizi pe acest proiect până în luna iunie, adică să putem să mişcăm ceva pe el, s-ar putea să pierdem proiectul şi cine ştie când vom mai putea aborda un astfel de proiect. Este posibil să mai fie ceva pe segmentul financiar 2014-2020, însă pentru perioada următoare de programare noi am vrea deja să venim cu o continuare a masterplanului pe deşeuri, cu îmbunătățiri, cu dotări şi alte lucruri noi. Aşa că am dat drumul şi suntem deja pe SEAP cu asistență tehnică.De aceea v-am chemat astăzi (marți) pentru a sta de vorbă şi a vă prezenta ce s-a mai făcut pe acest proiect, pentru că vă ajunge cât ați plătit şi câte amenzi ați luat pentru deşeurile necolectate pentru că nu aveți la dispoziție o infrastructură în acest sens.Suntem aici majoritatea localităților din Dolj care sunt membri ai Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) atât la deşeuri, cât şi la apă. Trebuie să ştiți cu toții că etapa următoare este cea a asociațiilor de localități. Orice lucru pe care veți dori să-l faceți în localitatea dumneavoastră, primul lucru care vă va întreba cineva este dacă sunteți membru al unei ADI. Deci localitățile care nu fac parte din ADI şi vreți o dezvoltare pe deşeuri, pe apă sau orice altceva e bine să veniți în asociație.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Sigur că pentru proiectul pe deşeuri va trebui să plătiți şi o taxă, pentru că în faza imediat următoare ar trebui să angajăm şi câțiva oameni care să bată județul, cărora să le dăm posibilitatea să gestioneze acest proiect. Vom vedea sub ce formă se vor colecta şi deşeurile, pentru că a apărut o directivă a Uniunii Europene care a modificat foarte multe lucruri şi față de discuțiile pe care le-am avut înainte s-au mai schimbat câte ceva.Eu zic că viitorul nostru, al comunităților locale şi al celei județene, este strâns legat de fondurile europene. Va trebui să găsim o formulă prin care să creştem absorbția fondurilor europene, pentru că acolo unde au fost accesate proiecte cu fonduri nerambursabile ştiți şi dumneavoastră foarte bine că acest lucru s-a văzut şi s-a ridicat localitatea. Despre aceste lucruri trebuie să vorbim şi să arătăm că nu este primar care să nu fi făcut ceva în localitatea pe care o conduce, fie că vorbim de fonduri europene sau de bugetul de stat. Sunt 18 localități care implementează proiecte pe Măsura 322 – (Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia şi populația rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale) în valoare de două-trei milioane fiecare. Aceste lucruri trebuie spuse şi aduse la cunoştința oamenilor”, a declarat preşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa.La şedința AGA a ADI de Gestionare a Deşeurilor „ECODOLJ” au participat un număr de 97 primari doljeni, între care şi primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, directorul Direcției de Programare şi Evaluare din cadrul AM POS Mediu, Florian Burnar, Leaderul de Proiect din partea consultantului, Anca Tofan, şi reprezentantul Uniunii Europene, Jean Tilly – Expert Deşeuri JASPERS. Consiliul Județean Dolj, în calitate de aplicant în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu 2007-2013, a elaborat documentația pentru proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Județul Dolj” în scopul obținerii unei finanțări europene nerambursabile. Acest proiect, estimat la aproximativ 50 milioane euro, vizează implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor în toate cele 111 unități administrativ teritoriale ale județului Dolj. Durata proiectului este de 30 luni şi va fi implementat până la finele anului 2015. /Jurnalul Olteniei, Actualitate
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABAAcţiuni de salubrizare de Ziua Mondială a ApeiServiciul de Gospodărire a Apelor Olt - Slatina a marcat astăzi Ziua Mondială a Apei, prin acțiuni de salubrizare desfăşurate de-a lungul pârâului Milcov (Urlătoarea) şi pârâului Sai (Zona Islaz). La acțiuni au participat salariații instituției, atât angajați de la sediu cât şi formații de lucru. /Gazeta de Olt, http://www.gds.ro/Actualitate/2013-03-21/Olt%3A+Actiuni+de+salubrizare+de+Ziua+Mondiala+a+Apei&hl=ZIUA%20MONDIALA%20A%20APEI&tip=toate
Apa dă de băut! Azi e ziua eiPentru Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu, Ziua Mondială a Apei - 22 martie este o zi importantă de readucere în atenția publicului a semnificației pe care o au apa, ca-litatea apei şi accesul la apă, în cadrul unei familii sau a unei comunități. În acest an, tema mondială a apei abordează legătura dintre apă şi siguranța alimentelor. "Accesul la apă înseamnă accesul la hrană, iar accesul la apă de mai bună calitate înseamnă o hrană de mai bună calitate.Criza apei înseamnă criza vieții care se concretizează prin: criza accesului la apă, problema calității apei şi relația omului cu apa. Aproximativ un miliard şi jumătate de oameni din toată lumea nu au acces la apa indispensabilă vieții lor, cu alte cuvinte, ei nu au dreptul la viață pentru că speranța lor de viață este foarte scăzută din cauza nivelului de trai precar. Mai mult, alte două miliarde de oameni nu au canalizare, toalete civilizate şi condiții minimale de igienă", se arată într-un comunicat de presă al SGA Sibiu. În județul Sibiu, 71,39% din populație beneficiază de servicii de alimentare cu apă şi canalizare, 16% doar de alimentare cu apă şi 28% nu beneficiază de aceste servicii. În fiecare zi 67.780 mc de ape uzate ajung neepurate sau insuficient epurate în cursurile de apa din Bazin Hidrografic Olt al județului Sibiu. Din totalul de 483 km de râu monitorizați, 40% au o stare foarte bună, 29% bună, 24% moderată, şi slabă doar 7%. "În calitate de administrator al resursei de apă, acțiunile noastre sunt canalizate pentru protejarea şi conservarea resurselor de apă, din punct de vedere
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
calitativ şi cantitativ. Toate aceste eforturi au ca destinatar final protejarea şi securitatea populației şi a celorlalți utilizatori de apă, prin asigurarea resurselor de apă necesare subzistenței, cât şi pentru protejarea oamenilor atunci când apele pot deveni un pericol pentru viața şi familia lor. Din aceste puncte de vedere, pentru a mări resursele utilizabile, ANAR ia constant măsuri de regularizare a debitelor prin lacurile de acumu-lare care rețin debitele excedentare în perioadele ploioase, pentru a le face disponibile în perioadele secetoase. Astfel, avem în vedere noi propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice inclusiv prin realizarea de noi lacuri de acumulare - rezervoare de apă – cu scopul de a mări cantitatea de apă care poate fi utilizată de folosințe, inclusiv capacitățile de stocare a volumelor de apă la viituri. De Ziua Mondială a Apei, ne exprimăm speranța că, prin efortul nostru comun, vom reuşi să-i convingem pe cei implicați, agenți economici, operatori, autorități locale şi pe cetățeni, că este mult mai ieftin să protejezi resursele de apă decât să le risipeşti sau să încerci să le readuci la o calitate corespunzătoare, după ce ele au fost poluate deja", spune Mircea Sandu Bârs, director Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu. /Tribuna, http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/apa-da-de-baut-azi-e-ziua-ei-75884.html
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme similare18 milioane de lei pentru apa si canalizare, la Gataia si CiacovaAquatim SA a semnat încă un contract de lucrări din cadrul Proiectului „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în județul Timiş”. Acesta se referă la oraşele Gătaia şi Ciacova şi are o valoare de 18 milioane de lei, fără TVA.Pentru Gătaia sunt vizate următoarele lucrări: reforări şi reabilitări foraje existente, construcție unei stații pompare ape uzate, extinderea şi reabilitarea a peste cinci km rețea de apă şi şapte km sistem de canalizare. Pentru Ciacova sunt vizate următoarele lucrări: construcții de stații pompare ape uzate, extinderea şi reabilitarea a peste 11 km sistem de canalizare. Contractul a fost atribuit, în urma unei licitații publice, asocierii de firme SC Grup Construct SRL (lider de asociere) şi Ludwig Pfeiffer Hoch – und Tiefbau
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
GmbH&Co KG. /Debanat.ro, http://www.debanat.ro/2013/03/18-milioane-de-lei-pentru-apa-si-canalizare-la-gataia-si-ciacova/
Teme de mediuGrup specializat de luptă împotriva poluării la Gătaia În localitatea Gătaia, județul Timiş, va fi ales un grup de promotori locali (profesori, învățători, medici, preoți) care să sensibilizeze opinia publică şi tânăra generație din Timiş cu privire la problemele de sănătate din mediul rural generate de poluarea din surse agricole şi menajere, cu accent puternic pe calitatea apei, comportament igienic şi facilități sanitare, practici agricole prietenoase cu mediul. Evenimentul este organizat de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi face parte din cadrul Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”. Prin aceste acțiuni se doreşte îmbunătățirea practicilor şi comportamentelor individuale, de familie şi instituționale în zonele rurale din România (în special în comunele desemnate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrați), în ceea ce priveşte sanitația, igiena şi managementul gunoiului de grajd. Selecția grupului de promotori a avut la bază ideea că prin prisma profesiei practicate (profesori, învățători, medici, preoți) aceştia pot contribui cu experiența personală în instruirea copiilor şi a întregii comunități locale pentru inducerea de schimbări comportamentale şi crearea unei atitudini pozitive în relația lor cu mediul înconjurător. În rândul țărilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriți şi nitrați. Prin gestionarea haotică a gunoiului de grajd se ajunge la poluarea apelor şi a solului. Este afectată sănătatea oamenilor, uneori se ajunge chiar la tragedii în rândul nou născuților, cea mai sensibilă categorie de populație. Potrivit normelor în vigoare, din cauza potențialului nociv pe care îl reprezintă, nitrații au fost incluşi în categoria substanțelor toxice din apa potabilă. Limita sanitară maximă admisă pentru nitrați în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană. /Ziua de Vest, http://ziuadevest.ro/actualitate/38180-grup-specializat-de-lupt-impotriva-polurii-la-gtaia.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Timisul – primul judeţ care-şi construieşte un masterplan energetic Energia trebuie gestionată cu grijă, indiferent de ce sorginte este ea. În zilele în care trăim rămânem însă fără resursele convenționale şi oamenii înceop din ce în ce mai mult să apeleze la cele neconvenționale. Oricum ar fi, energia nu trebuie risipită, iar un județ are nevoie de un plan prin care să gestioneze această energie. Timişul este primul județ din țară care va avea un masterplan în energie. Nu peste mult timp, patru luni de zile. La finalul săptămânii trecute a avut loc, la Consiliul Județean Timiş, acest edemers, în premieră. S-au întâlnit peste 70 de actori importanți din domeniul energiei – universități – UPT şi UVT – amândouă au laboratoare în domeniu, autorități locale din Lugoj şi Timişoara, agenți economici. Au participat multinaționale – Continental, Hella, Zoppas. TRW, Smithfield, agenți eocnomici locali, autohtoni – Conselectrificarea Instal, ONG-uri, cetățeni şi aşa mai departe.„Vrem să găsim soluţii eficiente şi surse de finanţare pentru energie conveţională şi neconvenţională”Subiectul principal a fost demararea conceperii masterplanului enegetic. „S-au format cinci grupuri de lucru: pe legislativ, metodologie, producție de energie, transport şi distribuție şi consum. În primul rând, foarte important este să ne cunoaştem, să stăm la aceeaşi masă, astfel încât să punem pe masă necesitățile şi interesele. Practic, am făcut apel să avem cât mai mulți parteneri în construcția asta”, spune vicepreşedintele Consiliului Județean Timiş, Marian Vasile, preşedinte AMET – Asociația pentru Managementul Energiei Timiş. Practic, „masterplan înseamnă o strategie... având o țintă în mişcare”. Normal strategia e un plan cu țintă fixă, acesta e în mişcare deoarece datele problemei se schimbă de la an la an. În masterplan se trece ce se doreşte a se face în următorii zeci de ani în domeniul energiei. „Avem un schelet pentru masterplan. Trebuie să evaluăm situația actuală, să facem o balanță energetică – cine consumă, cine produce, cum se transportă şi o statistică în domeniu – să ştim sectoarele de activitate – rezidențial, industrie, transporturi. Ne-am strâns la aceeaşi masă. Vrem să găsim soluții eficiente şi surse de finanțare pentru energie convețională şi neconvențională. Noi, județul Timiş, ne-am angajat ca până în anul 2020 să eficientizăm consumul de energie
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
cu 20 la sută, să-l reducem, iar 20 la sută din producția energetică să fie cu surse neconvenționale – energie verde”, mai spune Marian Vasile.Parcul fotovoltaic de la Covaci e gata de licitaţieDe altfel, Consiliul Județean Timiş are prevăzut, printr-o poziție în buget, parcul tehnologic pentru energie alternativă de la Covaci, unde se va demara licitația. „Vrem să creăm parcul fotovoltaic de la Covaci. O porțiune să fie producție proprie şi o parte prin parteneriat public-privat”, spune vicele CJ Timiş. Timişul poate profita şi de energia termală. Avem două falii mari în Timiş – pe zona Sânnicolau – Periam şi pe zona Jimbolia, în jos, spre Otelec – Foeni. Potențial foarte mare e şi în extragerea energiei din plante şi deşeuri. „Putem face multe lucruri. Este o chestiune coroborată. Energia merge mână în mână şi cu protecția mediului. E un sector important. În masterplan vom prinde şi elemente pentru managementul schimbării, printre care foarte importantă e promovarea şi conştientizarea populației – au venit două-trei propuneri pentru introducerea în şcoli a unui program pentru elevi referitor la protecția mediului şi surse alternative de energie”, spune Marian Vasile.Lobby pentru scurtarea termenului de intervenţie la avariiFoarte importante sunt şi inițiativele legislative. Spre exemplu, în mediul rural remedierea defecțiunilor de funcționare în energie se poate face în termen de 72 de ore. Săptămânile trecute o fabrică a stat trei zile degeaba din cauza asta. „Vreau să fac lobby pe lângă parlamentarii de Timiş să propună scurtarea acestui termen şi să propună facilități pentru cei care vor folosi energia geotermală”, spune Marian Vasile Masterplanul se va actualiza permanent. „Cam în patru luni vrem să avem acest masterplan. Vom avea o şedință plenară în fiecare lună, pe lângă grupurile de lucru. Domeniul energetic e critic. Mai e vorba şi de dezvoltare durabilă. Vrei să te dezvolți, dar nu ai infrastructură. Și aceasta e o problemă”, spune Marian Vasile. Masterplanul nu va uita de regiune. În el vor fi incluse şi obiective la nivel regional. /Ziua de Vest, http://ziuadevest.ro/actualitate/38182-timiul-primul-jude-care-i-construiete-un-masterplan-energetic.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
