Teme similare...............................................................................................................5Ce se va intampla cu VREMEA in Romania, in urmatorii 100 de ani. Temperaturile vor creste foarte mult........................................................................................................5Incalzirea globala saraceste turismul romanesc...........................................................6Asirom, distribuitor de poliţe PAID..............................................................................7Teme de mediu.............................................................................................................8EXPLOATAREA minereurilor de la Rosia Montana, discutata astazi in Guvern.............8Proiectul privind Rosia Montana, discutat azi in Guvern. Statul a obtinut cresterea participatiei la 25% si o redeventa de 6%..................................................................14Ordonanţa de urgenţă care poate distruge ariile protejate.......................................19Ponta i-a cerut Rovanei Plumb să nu adopte Ordonanţa privind ariile naturale protejate.................................................................................................................... 21După 2021 ne propunem să abordăm şi segmentul gazelor de şist...........................22Guvernul a aprobat legea care permite exploatarea la Roşia Montană.....................23Rovana Plumb vrea sa lase ariile protejate la cheremul rechinilor imobiliari............24
PRESA LOCALĂ............................................................................................................26ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................26
Teme ABA...................................................................................................................26Mortalitate piscicolă pe râul Lăpuş............................................................................26Mortalitate piscicole pe raul Lapus. Cauza: ploile torentiale din ultimele doua zile. .28Producătorii de ţuică sălăjeni, ameninţaţi cu amenzi drastice...................................29Culmea proprietăţii în Sălaj - Să fii proprietar de teren sub apă................................31Teme de mediu...........................................................................................................31Un miros de-ţi rupe nasul la Baia Mare......................................................................31AVE investeşte 180.000 de lei în gunoaie..................................................................32
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................32Teme ABA...................................................................................................................32
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tone de gunoaie au fost adunate in week-end de pe Olt!.........................................32Teme de mediu...........................................................................................................33AURUL ŢĂRII NU TREBUIE VÂNDUT PE MĂRGELELE DE STICLĂ ALE STRĂINILOR!......33RAT BRAŞOV INVESTEŞTE 280.000 DE LEI ÎNTR-O STAŢIE DE POMPARE....................35INSISTENŢĂ: SC ECOSOLUTION SA REIA TEMA „INSTALAŢIEI EXPERIMENTALE” DE LA SĂCELE....................................................................................................................... 36
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................38Teme ABA...................................................................................................................38Casele de pe Maleia nu mai sunt în pericol................................................................38Teme similare.............................................................................................................38Calitatea aerului, supravegheată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj............38Comisariatul Gărzii Naționale de Mediu investeşte în sistemele de canalizare din Dolj................................................................................................................................... 40Agenția pentru Protecția Mediului Dolj primeşte o nouă stație de monitorizare......41
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................41Teme ABA...................................................................................................................42Au iesit la cosit pe Bega! Tratamente cosmetice de vară pentru canalul care străbate Timişoara................................................................................................................... 42Teme similare.............................................................................................................42AVERTISMENT METEO: Ce se va întâmpla cu clima României în următorii ani..........42
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................44Teme similare.............................................................................................................44Investiţie la staţia de epurare din Sighişoara.............................................................44Teme de mediu...........................................................................................................44Izbucul Tăuz, cea mai mare peşteră scufundată din România...................................44Vacanţă în România. Izbucul Tăuz, cea mai mare peşteră scufundată din România, una dintre destinaţiile lui Bear Grylls.........................................................................46Duhoarea................................................................................................................... 48Exploatarea aurului la Roşia Montană va începe peste 3 ani.....................................50
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Ministrul Culturii: Roşia Montană va intra în patrimoniul UNESCO poate peste 7 ani, nu acum..................................................................................................................... 51Varujan Vosganian: Guvernul trebuie să încheie privatizările şi să atragă investiţii la Cuprumin, CFR Marfă, Oltchim..................................................................................52Legea care permite exploatarea aurului la Roşia Montană, aprobată de Guvern. Statul va avea 25% din capitalul social şi redevenţă de 6%........................................53
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
PRESA CENTRALĂTeme similareCe se va intampla cu VREMEA in Romania, in urmatorii 100 de ani. Temperaturile vor creste foarte mult Prognozele meteorologice releva faptul ca, in Romania, va avea loc o crestere a temperaturilor medii cu peste patru grade Celsius in urmatorii 50 de ani, mai ales in zona de sud a tarii, potrivit anexei la Hotararea Guvernului pentru aprobarea Strategiei Nationale a Romaniei privind Schimbarile Climatice (SNSC) in perioada 2013-2020, publicata in Monitorul Oficial, informeaza agerpres.ro Astfel, modelele climatice demonstreaza faptul ca temperaturile medii anuale in Romania vor continua sa creasca in mod constant, mai ales vara si iarna, desi Romania va continua sa aiba o clima temperata si patru anotimpuri. Modificarile estimate de specialisti pentru urmatorii 50 - 100 de ani releva ca, la nivel national, va avea loc o crestere cu doua grade Celsius a temperaturilor medii in anotimpul de iarna si o crestere cu peste trei grade Celsius a temperaturilor medii in anotimpul de vara (3,5 grade Celsius in nord si 4,3 grade Celsius in sud) ceea ce inseamna foarte mult, in opinia meteorologilor. Potrivit documentului citat, in zonele situate in afara arcului carpatic, in special, se vor inregistra temperaturi mai mari in anotimpul de iarna, in timp ce, in zonele din sudul si sud-estul tarii, se vor inregistra temperaturi mai mari in anotimpul de vara, cele mai afectate fiind zonele urbane, din cauza densitatii mari a constructiilor. In ceea ce priveste precipitatiile, meteorologii preconizeaza ca acestea vor fi mai mari pentru perioade scurte de timp si pe suprafete reduse, ceea ce va conduce la cresterea frecventei viiturilor. In contrapartida, vor creste perioadele secetoase mai mari, ceea ce va conduce la un deficit al resurselor de apa, pericol de producere de incendii forestiere, pierderea biodiversitatii, degradarea solului si a ecosistemelor si desertificarea. /Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/ce-se-va-intampla-cu-vremea-in-romania-in-urmatorii-100-de-ani-temperaturile-vor-creste-foarte-mult-225819.html/B1TV, http://www.b1.ro/stiri/eveniment/cre-tere-cu-peste-4-grade-celsius-a-temperaturilor-medii-in-romania-in-urmatorii-50-100-de-ani-64103.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Incalzirea globala saraceste turismul romanesc Daca verile din ultimii ani au fost calduroase si chiar secetoase, periclitnd recolte intregi, tara noastra se poate astepta la temperaturi si mai mari care se vor instala treptat in urmatoarele decenii. Prognozele meteorologice releva faptul ca, in Romnia, va avea loc o crestere a temperaturilor medii cu peste patru grade Celsius in urmatorii cel putin 50 de ani, mai ales in zona de sud a tarii, potrivit anexei la Hotararea Guvernului pentru aprobarea Strategiei Nationale a Romniei privind Schimbarile Climatice /SNSC/ 2013-2020, publicata in Monitorul Oficial. Modificarile estimate de specialisti pentru urmatorii 50 - 100 de ani releva ca, la nivel national, va avea loc o crestere cu doua grade Celsius a temperaturilor medii in anotimpul de iarna si o crestere cu peste trei grade Celsius a temperaturilor medii in anotimpul de vara (3,5 grade Celsius in nord si 4,3 grade Celsius in sud). Potrivit documentului citat, in zonele situate in afara arcului carpatic, in special, se vor inregistra temperaturi mai mari in anotimpul de iarna, in timp ce, in zonele din sudul si sud-estul tarii, se vor inregistra temperaturi mai mari in anotimpul de vara, cele mai afectate fiind zonele urbane, din cauza densitatii mari a constructiilor. in ceea ce priveste precipitatiile, meteorologii preconizeaza ca acestea vor fi mai mari pentru perioade scurte de timp si pe suprafete reduse, ceea ce va conduce la cresterea frecventei viiturilor. in contrapartida, vor creste perioadele secetoase mai mari, ceea ce va conduce la un deficit al resurselor de apa, pericol de producere de incendii forestiere, pierderea biodiversitatii, degradarea solului si a ecosistemelor si desertificarea. Temperaturile extreme afecteaza obiectivele turistice din statiunile de coasta si cele montane, specializate in sporturi de iarna. Majoritatea prtiilor de schi din zona montana Bucegi si Postavaru se afla la altitudini joase, ceea ce va insemna ca vor fi necesare investitii pentru a produce zapada artificiala, astfel inct sa contracareze incalzirea climei montane. Pe de alta parte, prtiile de schi aflate la o altitudine mai mare (Sinaia, Balea) vor profita de un aflux sporit de turisti, se arata in Strategia nationala a Romniei privind schimbarile climatice 2013-2020, publicata luni in Monitorul Oficial. Potrivit aceluiasi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
document, lacurile terapeutice ar putea seca in contextul fenomenului de incalzire globala ducnd la pierderi pentru statiunile balneare si turismul terapeutic. Valurile de caldura, vremea excesiv de ploioasa si/sau rece, vor face zonele turistice din Romnia mai putin atragatoare pentru vizitatori. Aceste evenimente extreme vor avea, de asemenea, un impact negativ asupra sanatatii turistilor, indiferent de destinatia lor. /Curentul, http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013082890296/Social/Incalzirea-globala-saraceste-turismul-romanesc.html
Asirom, distribuitor de poliţe PAIDAsirom VIG a semnat un protocol cu Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) pentru distribuirea poliţei de asigurare obligatorie a locuinţei. „În cel mai scurt timp, Asirom va fi în măsură să ofere, prin intermediul reţelei sale, pe lângă asigurarea facultativă a locuinţei şi poliţa PAD. Aplicaţia informatică necesară vânzării poliţelor de asigurare obligatorii a locuinţelor, PAD, este în faza finală a implementării”, se arată într-un comunicat al Asirom VIG. Legea 260/2008 a asigurărilor obligatorii a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor a fost modificat odată cu intrarea în vigoare, la 27 iulie, a Legii 243/2013. Conform noilor reglementări, toţi proprietarii de locuinţe au obligaţia de a încheia PAD - poliţa de asigurare obligatorie emisă de PAID, care oferă acoperire împotriva riscurilor catastrofice (cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor) în limita sumei asigurate de 20.000 sau 10.000 euro, în funcţie de structura constructivă a locuinţei asigurate. Proprietarii care nu îşi asigură locuinţele vor fi amendaţi de autorităţile locale cu până la 500 lei. De asemenea, proprietarii neasiguraţi şi afectaţi de unul din cele trei riscuri (cutremur, inundaţie, alunecare de teren) nu vor mai primi ajutoare de la autorităţi pentru refacerea gospodăriilor afectate. Societăţile de asigurare autorizate să preia riscuri de catastrofe naturale pot încheia - pentru cutremure, alunecări de teren şi inundaţii - asigurări facultative ale locuinţelor numai pentru partea din suma asigurată ce excede suma asigurată obligatoriu prin PAD (10.000 sau 20.000 euro). „Faptul că şi asigurătorii care nu sunt membri PAID vor putea vinde poliţa obligatorie de asigurare a locuinţei este un lucru bun, ce va stimula competitivitatea pe piaţa asigurărilor. Acest
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
lucru este în folosul clientului, care va putea alege pentru emiterea poliţei compania ce îi aduce cele mai multe beneficii. Este probabil ca introducerea franşizei la riscurile preluate în asigurare de către PAID să conducă la o diminuare a preţurilor poliţelor facultative. Sperăm însă ca intr-o perioada relativ scurtă, impactul acestei diminuări de preţuri asupra subscrierii la nivelul acestei linii de business să fie compensat prin evoluţia acestui segment de piaţă”, a declarat preşedintele Directoratului Asirom VIG, Mariana Diaconescu. Fondul locativ naţional numără aproximativ 8,5 milioane de locuinţe. La finele lunii iulie, portofoliul PAID număra 316.953 poliţe, comparativ cu 330.093 contracte la 31 decembrie 2012. PAID a semnat protocoale similare şi cu Allianz-Ţiriac Asigurări şi Omniasig VIG. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/companii/asirom-distribuitor-de-polite-paid-311055.html
Teme de mediuEXPLOATAREA minereurilor de la Rosia Montana, discutata astazi in Guvern Exploatarea ar urma sa inceapa in noiembrie 2016, dupa ce planul urbanistic zonal va fi aprobat pana la sfarsitul acestui an, iar participatia statului ar creste cu inca 5,69%, la 25% din actiuni, dar conditionat de emiterea la timp a tuturor autorizatiilor, potrivit unui draft al Acordului intre Guvern, Gabriel Resources si Rosia Montana Gold Corporation pentru inceperea exploatarii. Investitorul va plati Guvernului o redeventa de 6% din valoarea productiei, statul avand optiunea de a solicita companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) ca plata redeventei sa se faca in natura, conform proiectului. In urma cu peste o luna, premierul Victor Ponta anunta ca negocierile pentru investitia Rosia Montana vor fi finalizate pana la inceputul sesiunii parlamentare, in septembrie, iar lucrarile vor incepe daca Parlamentul va aproba proiectul de lege pe care Guvernul il va propune in acest sens. Conform draftului citat, participatia statului va creste la 25% in doua etape, ambele conditionate de indeplinirea cumulativa de catre autoritatile romane a mai multor obligatii. Astfel, in prima etapa va fi transferata o cota de 3,6858% din actiuni, rezultand o participatie a statului de 23%, dar cu obligatia ca acordul de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
mediu privind implementarea proiectului sa fi fost emis si aprobat prin hotarare de guvern si sa nu contina modificari semnificative fata de proiectul prezentat si propus prin raport si studiul de fezabilitate, iar proiectul de lege care sa aprobe exploatarea sa fie adoptat. In a doua etapa va fi transferata statului inca o cota de 2% din actiuni, dar cu conditia ca toate autorizatiile pentru inceperea exploatarii comerciale sa fi fost emise in termene care nu au inregistrat intarzieri semnificative fata de termenele prevazute in calendarul de autorizare, iar proiectul de lege care aproba exploatarea sa fie in vigoare si sa isi produce efectele. In urma acestor operatiuni, cota de participare a statului va urca la 25% si va ramane la acest nivel pe toata durata de valabilitate a licentei de exploatare. Partile convin ca societatii RMGC sa i se puna la dispozitie dreptul de folosinta asupra tuturor imobilelor situate in perimetrul licentei de exploatare. Investitorul se obliga ca, in termen de 4 luni de la publicarea hotararii Guvernului de emitere a acordului de mediu, sa furnizeze institutiei publice care asigura administrarea actionarului minoritar al titularului Licentei de exploatare un plan detaliat cu privire la modalitatile de finantare ale proiectului minier de la Rosia Montana.Documentul include si un calendar pentru inceperea exploatarii, respectiv aprobarea PUZ Zona Industriala pana in decembrie 2013, finalizarea dobandirii dreptului de folosinta asupra imobilelor din perimetrul de exploatare pana in mai 201, scoaterea imobilelor din fondul forestier si din circuitul agricol pana in mai, respectiv iunie 2014, obtinerea autorizatiei de construire pana in iunie 2014, construirea propriu-zisa a facilitatilor de exploatare si productie in intervalul iunie 2014 - noiembrie 2016 si demararea propriu-zisa a exploatarii minereurilor auro-argentifere din perimetrul Rosia Montana cel tarziu in noiembrie 2016. Statul roman si actionarul minoritar al RMGC controlat de statul roman nu sunt obligate sa contribuie financiar la majorarile capitalului social al RMGC, cu exceptia cazului in care o astfel de majorare de capital este impusa de prevederile legale. In lipsa unor disponibilitati financiare ale statului roman sau ale actionarului minoritar al RMGC controlat de statul roman, GBU (Gabriel Resources-n.r.) se angajeaza sa-i ofere imprumuturi cu dobanda pentru realizarea aportului la capitalul social si mentinerea cotei de participare la acesta, se mai arata in document. In ceea ce priveste beneficiile statului roman, cele doua parti estimeaza ca
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
proiectul Rosia Montana va genera pentru bugetul de stat si bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari si un efect direct in economia Romaniei de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un pret de referinta de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru Romania fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, in conditiile mentinerii parametrilor relevanti ai legislatiei fiscale incidente din Romania, a pretului aurului, a costurilor aferente lucrarilor, serviciilor si produselor necesare exploatarii miniere, precum si a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pietei de capital. In vederea realizarii de catre statul roman a unor prognoze cat mai exacte cu privire la resursele bugetare obtinute din exploatarea miniera de la Rosia Montana, investitorul se obliga ca, in termen de trei luni de la incheierea fiecarui exercitiu financiar al RMGC, sa puna la dispozitia Ministerului Finantelor tabelul beneficiilor directe, actualizat ca urmare a fluctuatiilor parametrilor care stau la baza determinarii acestor beneficii. In completarea beneficiilor acordate statului, investitorul se obliga ca, in conditiile realizarii tuturor operatiunilor prevazute in raportul de evaluare la studiul de impact asupra mediului al RMGC, sa creeze si sa mentina un numar mediu de 2.300 locuri de munca directe in timpul constructiei exploatarii miniere si o medie de 900 locuri de munca directe in timpul fazei de operare. Partile convin ca, in situatia in care investitorul, cu intentie, nu respecta aceste prevederi, statul are dreptul de a solicita si de a obtine de la GBU o compensatie rezonabila pentru prejudiciile directe suferite, daca GBU si RMGC nu vor fi in masura sa remedieze obligatiile incalcate intr-un termen rezonabil. Rosia Montana Gold Corporation va vinde aurul si argintul rezultat din exploatarea miniera de la Rosia Montana la cotatiile relevante de pe pietele internationale. In cazul incheierii unor contracte la termen de catre RMGC in legatura cu vanzarea aurului si argintului rezultat din exploatarea miniera de la Rosia Montana, termenii si conditiile comerciale (pret, conditii de plata, cantitati, scadente, comisioane etc.), acestea vor fi aprobate in prealabil de catre adunarea generala a actionarilor RMGC. In conditiile in care exista facilitatile necesare in Romania, iar costurile sunt competitive si exista capacitate de procesare a productiei RMGC, realizarea si certificarea lingourilor rezultate din exploatarea minereului auro-argentifer de la Rosia Montana se va realiza fie de catre
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
RMGC pe teritoriul Romaniei, fie de catre un tert in cadrul unor facilitati de productie amplasate pe teritoriul Romaniei. Partile mai convin si ca investitorul este obligat sa asigure o investitie totala de 100 milioane dolari pentru proiecte de conservare, amenajare si revitalizare a patrimoniului cultural, din care 70 milioane dolari in zona perimetrului Rosia Montana si 30 milioane dolari drept contributie pe durata proiectului la patrimoniul cultural national, in vederea sustinerii cercetarii, restaurarii, conservarii si amenajarii/promovarii turistice a proiectelor cu caracter de excelenta la nivel national, situri arheologice si monumente istorice. In cazul in care pretul mediu de vanzare anual al aurului se va situa in faza de exploatare propriu-zisa cel putin la nivelul mediu anual de 1.500 dolari/uncie, suma de 30 milioane dolari va fi majorata la 50 milioane dolari. In acest sens, investitorul se obliga, printre altele, sa continue finantarea pentru ca activitatile derulate in ultimii 10 ani de cercetare in detaliu a patrimoniul cultural al Rosiei Montane (situri arheologice, galerii, constructii valoroase, etnografie si patrimoniu imaterial) sa fie realizate conform celor mai bune standarde in domeniu, sa amenajeze pentru vizitare trei zone cu lucrari miniere subterane si de suprafata reprezentative pentru toate perioadele istorice si tehnicile de exploatare (la Catalina-Monulesti, unde s-au descoperit celebrele tablite cerate care au facut faimoasa comuna Rosia Montana si sisteme complexe cu roti hidraulice romane pentru evacuarea apei subterane, la Piatra Corbului, unde exista urme de exploatare cu foc si apa, precum si la Jig Vaidoaia, unde s-au evidentiat camere de exploatare miniera la suprafata din perioada moderna si contemporana, sa amenajeze un parc arheologic de 18 hectare pe dealul Carpeni, unde s-au descoperit in timpul cercetarilor arheologice locuinte de epoca romana cu hipocaust (incalzire in pardoseala, sa restaureze monumentului funerar de la Taul Gauri si sa amenajeze parcul arheologic, sa amenajeze un complex muzeal al mineritului reprezentativ pentru centrul si sud-estul Europei, sa restaureze toate cladirile monument istoric din localitate (41 cladiri) si sa restaureze/amenajeze centrul istoric al Rosiei Montane (peste 300 case), sa organizeze un circuit turistic integrat al tuturor acestor situri istorice. Investitorul va asigura, de la momentul inceperii exploatarii comerciale a proiectului minier, eliminarea poluarii istorice, provenite de la vechile activitati miniere care in prezent produc ape acide si contaminari
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
cu metale grele in perimetrul minier Rosia Montana, urmand ca obligatiile privind protectia mediului sa fie executate in conformitate cu acordul de mediu, dupa emiterea acestuia. In acest sens va fi constituita de catre RMGC o garantie de raspundere de mediu, estimata in prezent la 25 milioane dolari. Rosia Montana Gold Corporation va asigura captarea apelor acide, respectarea unor limite maxime de vibratii la operatiunile din cariera si la transport, pentru protectia cladirilor din vecinatate, folosirea cianurii doar in perimetrul uzinei, in circuit inchis intr-un mediu controlat si monitorizat in permanenta, respectarea unei limite de cianura mai mici decat standardele Uniunii Europene, respectiv maximum 7 ppm la descarcare in iazul de decantare, si construirea de coridoare ecologice pentru a facilita migratia naturala a animalelor din perimetrul lucrarilor industriale. Compania va suporta costul si va realiza lucrari de impadurire pe o suprafata totala de 1.000 hectare de teren, aflata in domeniul public sau privat al statului roman. Lucrarile de impadurire vor fi realizate in termen de 5 ani de la data la care ii sunt puse la dispozitie suprafetele de teren necesare pentru realizarea acestor lucrari. Investitorul se obliga sa stimuleze dezvoltarea economica si culturala durabila a comunitatii din Rosia Montana, sa mentina suprafetele de pajiste declarate la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, sa acorde compensatii financiare fermierilor si/sau APIA in cazul in care proiectul Rosia Montana va afecta suprafete de pajisti pentru care s-au incheiat contracte multianuale de agro-mediu, in cazul scoaterii din circuitul agricol, suprafete avand categoria de folosinta vita de vie sau livezi, pentru care s-a obtinut finantare din fonduri comunitare (total sau partial), in cazul scoaterii din circuitul agricol, si producatori agricoli care opereaza atat in sistemul clasic, cat si in sistem ecologic, in ipoteza producerii unui accident. Investitorul este de acord ca, dupa obtinerea autorizatiei de construire si pana la finalizarea constructiei proiectului minier sa creeze facilitati de dezvoltare a antreprenoriatului, facilitati de micro-creditare, facilitati de reconversie profesionala si facilitati de dezvoltare a agriculturii locale (cum ar fi, spre exemplu, prelucrarea laptelui, prelucrarea carnii si realizarea de produse traditionale). La schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor cu destinatia de pajiste aflate in perimetrul proiectului minier, titularul licentei va face dovada constituirii fondurilor necesare pentru refacerea unei suprafete de pajiste echivalenta pe terenuri (inclusiv
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
terenuri neproductive), aflate in domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale. Titularul licentei de exploatare este obligat sa finalizeze lucrarile de refacere a suprafetei de pajiste in termen de 3 ani de la data de la care i-au fost puse la dispozitie toate terenurile destinate efectuarii acestor lucrari. Societatea Rosia Montana Gold Corporation este controlata de compania canadiana Gabriel Resources, care detine 80,69% din actiuni. In spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan. Compania detine la Rosia Montana (judetul Alba), prin concesionare in vederea exploatarii, cel mai important zacamant de aur din Romania, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint. Investitia Rosia Montana, blocata de mai multi ani din cauza disputelor privind protectia mediului, a fost inclusa in Planul national de investitii si locuri de munca lansat, in urma cu o luna, de Guvern si prezentata ca proiect de exploatare cu noi standarde de mediu de unde statul estimeaza beneficii de 78% din ceea ce genereaza proiectul. Gabriel Resources a transmis atunci ca negociaza cu Guvernul cresterea participatiei statului la Rosia Montana Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% si a redeventei platite de la 4% la 6%.Gabriel Resources detine in prezent 80,69% din proiectul Rosia Montana, restul fiind in posesia statului prin compania Minvest. La finele lunii aprilie, Guvernul a decis, prin hotarare, infiintarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Rosia Montana si care va functiona doar in subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructura de interes national si investitii straine. In actul normativ, Guvernul invoca potentialul financiar ridicat al proiectului, care justifica un transfer al beneficiilor aferente cotei detinute de stat direct catre bugetul de stat, si arata ca realizarea proiectului de exploatare a minereului aurifer din zona Rosia Montana poate genera venituri din exploatare si contributii directe la bugetul de stat estimate la mai multe miliarde dolari, poate avea o contributie majora la relansarea industriei miniere din Romania si la crearea unui numar semnificativ de locuri de munca intr-o zona puternic afectata de somaj. /Realitatea, http://www.realitatea.net/exploatarea-minereurilor-de-la-rosia-montana-discutata-astazi-in-guvern_1256878.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Proiectul privind Rosia Montana, discutat azi in Guvern. Statul a obtinut cresterea participatiei la 25% si o redeventa de 6% Proiectul de lege care reglementeaza exploatarea minereurilor din perimetrul Rosia Montana a fost introdus pe ordinea de zi a sedintei de Guvern de marti, scrie Mediafax, care citeaza surse guvernamentale. Exploatarea va aduce la bugete 2,3 miliarde de dolari, dupa ce statul a obtinut o crestere a participatiei la 25% iar redeventa va fi de 6%. Exploatarea ar urma sa inceapa in noiembrie 2016, dupa ce planul urbanistic zonal va fi aprobat pana la sfarsitul acestui an, iar participatia statului ar creste cu inca 5,69%, la 25% din actiuni, dar conditionat de emiterea la timp a tuturor autorizatiilor, potrivit unui draft al Acordului intre Guvern, Gabriel Resources si Rosia Montana Gold Corporation pentru inceperea exploatarii.Investitorul va plati Guvernului o redeventa de 6% din valoarea productiei, statul avand optiunea de a solicita companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) ca plata redeventei sa se faca in natura, conform proiectului. In urma cu peste o luna, premierul Victor Ponta anunta ca negocierile pentru investitia Rosia Montana vor fi finalizate pana la inceputul sesiunii parlamentare, in septembrie, iar lucrarile vor incepe daca Parlamentul va aproba proiectul de lege pe care Guvernul il va propune in acest sens. Conform draftului citat, participatia statului va creste la 25% in doua etape, ambele conditionate de indeplinirea cumulativa de catre autoritatile romane a mai multor obligatii. Astfel, in prima etapa va fi transferata o cota de 3,6858% din actiuni, rezultand o participatie a statului de 23%, dar cu obligatia ca acordul de mediu privind implementarea proiectului sa fi fost emis si aprobat prin hotarare de guvern si sa nu contina modificari semnificative fata de proiectul prezentat si propus prin raport si studiul de fezabilitate, iar proiectul de lege care sa aprobe exploatarea sa fie adoptat. In a doua etapa va fi transferata statului inca o cota de 2% din actiuni, dar cu conditia ca toate autorizatiile pentru inceperea exploatarii comerciale sa fi fost emise in termene care nu au inregistrat intarzieri semnificative fata de termenele prevazute in calendarul de autorizare, iar proiectul de lege care aproba exploatarea sa fie in vigoare si sa isi produce efectele. In urma acestor operatiuni, cota de participare a statului va urca la 25% si va ramane la acest nivel pe toata durata de valabilitate a licentei de exploatare.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Partile convin ca societatii RMGC sa i se puna la dispozitie dreptul de folosinta asupra tuturor imobilelor situate in perimetrul licentei de exploatare.Plan pentru finantareInvestitorul se obliga ca, in termen de 4 luni de la publicarea hotararii Guvernului de emitere a acordului de mediu, sa furnizeze institutiei publice care asigura administrarea actionarului minoritar al titularului Licentei de exploatare un plan detaliat cu privire la modalitatile de finantare ale proiectului minier de la Rosia Montana. Documentul include si un calendar pentru inceperea exploatarii, respectiv aprobarea PUZ Zona Industriala pana in decembrie 2013, finalizarea dobandirii dreptului de folosinta asupra imobilelor din perimetrul de exploatare pana in mai 201, scoaterea imobilelor din fondul forestier si din circuitul agricol pana in mai, respectiv iunie 2014, obtinerea autorizatiei de construire pana in iunie 2014, construirea propriu-zisa a facilitatilor de exploatare si productie in intervalul iunie 2014 - noiembrie 2016 si demararea propriu-zisa a exploatarii minereurilor auro-argentifere din perimetrul Rosia Montana cel tarziu in noiembrie 2016.Efect direct de 2,3 miliarde de euro la bugetIn ceea ce priveste beneficiile statului roman, cele doua parti estimeaza ca proiectul Rosia Montana va genera pentru bugetul de stat si bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari si un efect direct in economia Romaniei de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un pret de referinta de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru Romania fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, in conditiile mentinerii parametrilor relevanti ai legislatiei fiscale incidente din Romania, a pretului aurului, a costurilor aferente lucrarilor, serviciilor si produselor necesare exploatarii miniere, precum si a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pietei de capital.Control asupra beneficiilorIn vederea realizarii de catre statul roman a unor prognoze cat mai exacte cu privire la resursele bugetare obtinute din exploatarea miniera de la Rosia Montana, investitorul se obliga ca, in termen de trei luni de la incheierea fiecarui exercitiu financiar al RMGC, sa puna la dispozitia Ministerului Finantelor tabelul beneficiilor directe, actualizat ca
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
urmare a fluctuatiilor parametrilor care stau la baza determinarii acestor beneficii. In completarea beneficiilor acordate statului, investitorul se obliga ca, in conditiile realizarii tuturor operatiunilor prevazute in raportul de evaluare la studiul de impact asupra mediului al RMGC, sa creeze si sa mentina un numar mediu de 2.300 locuri de munca directe in timpul constructiei exploatarii miniere si o medie de 900 locuri de munca directe in timpul fazei de operare. Partile convin ca, in situatia in care investitorul, cu intentie, nu respecta aceste prevederi, statul are dreptul de a solicita si de a obtine de la GBU o compensatie rezonabila pentru prejudiciile directe suferite, daca GBU si RMGC nu vor fi in masura sa remedieze obligatiile incalcate intr-un termen rezonabil.Lingourile ar putea fi realizate in Romania, in anumite conditiiRosia Montana Gold Corporation va vinde aurul si argintul rezultat din exploatarea miniera de la Rosia Montana la cotatiile relevante de pe pietele internationale. In cazul incheierii unor contracte la termen de catre RMGC in legatura cu vanzarea aurului si argintului rezultat din exploatarea miniera de la Rosia Montana, termenii si conditiile comerciale (pret, conditii de plata, cantitati, scadente, comisioane etc.), acestea vor fi aprobate in prealabil de catre adunarea generala a actionarilor RMGC. In conditiile in care exista facilitatile necesare in Romania, iar costurile sunt competitive si exista capacitate de procesare a productiei RMGC, realizarea si certificarea lingourilor rezultate din exploatarea minereului auro-argentifer de la Rosia Montana se va realiza fie de catre RMGC pe teritoriul Romaniei, fie de catre un tert in cadrul unor facilitati de productie amplasate pe teritoriul Romaniei.Investitii in conservarePartile mai convin si ca investitorul este obligat sa asigure o investitie totala de 100 milioane dolari pentru proiecte de conservare, amenajare si revitalizare a patrimoniului cultural, din care 70 milioane dolari in zona perimetrului Rosia Montana si 30 milioane dolari drept contributie pe durata proiectului la patrimoniul cultural national, in vederea sustinerii cercetarii, restaurarii, conservarii si amenajarii/promovarii turistice a proiectelor cu caracter de excelenta la nivel national, situri arheologice si monumente istorice. In cazul in care pretul mediu de vanzare anual al aurului se va situa in faza de exploatare propriu-zisa cel putin la nivelul mediu anual de 1.500 dolari/uncie, suma de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
30 milioane dolari va fi majorata la 50 milioane dolari. In acest sens, investitorul se obliga, printre altele, sa continue finantarea pentru ca activitatile derulate in ultimii 10 ani de cercetare in detaliu a patrimoniul cultural al Rosiei Montane (situri arheologice, galerii, constructii valoroase, etnografie si patrimoniu imaterial) sa fie realizate conform celor mai bune standarde in domeniu, sa amenajeze pentru vizitare trei zone cu lucrari miniere subterane si de suprafata reprezentative pentru toate perioadele istorice si tehnicile de exploatare (la Catalina-Monulesti, unde s-au descoperit celebrele tablite cerate care au facut faimoasa comuna Rosia Montana si sisteme complexe cu roti hidraulice romane pentru evacuarea apei subterane, la Piatra Corbului, unde exista urme de exploatare cu foc si apa, precum si la Jig Vaidoaia, unde s-au evidentiat camere de exploatare miniera la suprafata din perioada moderna si contemporana, sa amenajeze un parc arheologic de 18 hectare pe dealul Carpeni, unde s-au descoperit in timpul cercetarilor arheologice locuinte de epoca romana cu hipocaust (incalzire in pardoseala, sa restaureze monumentului funerar de la Taul Gauri si sa amenajeze parcul arheologic, sa amenajeze un complex muzeal al mineritului reprezentativ pentru centrul si sud-estul Europei, sa restaureze toate cladirile monument istoric din localitate (41 cladiri) si sa restaureze/amenajeze centrul istoric al Rosiei Montane (peste 300 case), sa organizeze un circuit turistic integrat al tuturor acestor situri istorice.
Eliminarea poluarii istorice si impaduriri Investitorul va asigura, de la momentul inceperii exploatarii comerciale a proiectului minier, eliminarea poluarii istorice, provenite de la vechile activitati miniere care in prezent produc ape acide si contaminari cu metale grele in perimetrul minier Rosia Montana, urmand ca obligatiile privind protectia mediului sa fie executate in conformitate cu acordul de mediu, dupa emiterea acestuia. In acest sens va fi constituita de catre RMGC o garantie de raspundere de mediu, estimata in prezent la 25 milioane dolari. Rosia Montana Gold Corporation va asigura captarea apelor acide, respectarea unor limite maxime de vibratii la operatiunile din cariera si la transport, pentru protectia cladirilor din vecinatate, folosirea cianurii doar in perimetrul uzinei, in circuit inchis intr-un mediu controlat si monitorizat in permanenta, respectarea unei limite de cianura mai
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
mici decat standardele Uniunii Europene, respectiv maximum 7 ppm la descarcare in iazul de decantare, si construirea de coridoare ecologice pentru a facilita migratia naturala a animalelor din perimetrul lucrarilor industriale. Compania va suporta costul si va realiza lucrari de impadurire pe o suprafata totala de 1.000 hectare de teren, aflata in domeniul public sau privat al statului roman. Lucrarile de impadurire vor fi realizate in termen de 5 ani de la data la care ii sunt puse la dispozitie suprafetele de teren necesare pentru realizarea acestor lucrari.Despagubiri pentru pajistile satenilorInvestitorul se obliga sa stimuleze dezvoltarea economica si culturala durabila a comunitatii din Rosia Montana, sa mentina suprafetele de pajiste declarate la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, sa acorde compensatii financiare fermierilor si/sau APIA in cazul in care proiectul Rosia Montana va afecta suprafete de pajisti pentru care s-au incheiat contracte multianuale de agro-mediu, in cazul scoaterii din circuitul agricol, suprafete avand categoria de folosinta vita de vie sau livezi, pentru care s-a obtinut finantare din fonduri comunitare (total sau partial), in cazul scoaterii din circuitul agricol, si producatori agricoli care opereaza atat in sistemul clasic, cat si in sistem ecologic, in ipoteza producerii unui accident. Investitorul este de acord ca, dupa obtinerea autorizatiei de construire si pana la finalizarea constructiei proiectului minier sa creeze facilitati de dezvoltare a antreprenoriatului, facilitati de micro-creditare, facilitati de reconversie profesionala si facilitati de dezvoltare a agriculturii locale (cum ar fi, spre exemplu, prelucrarea laptelui, prelucrarea carnii si realizarea de produse traditionale). La schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor cu destinatia de pajiste aflate in perimetrul proiectului minier, titularul licentei va face dovada constituirii fondurilor necesare pentru refacerea unei suprafete de pajiste echivalenta pe terenuri (inclusiv terenuri neproductive), aflate in domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale.Titularul licentei de exploatare este obligat sa finalizeze lucrarile de refacere a suprafetei de pajiste in termen de 3 ani de la data de la care i-au fost puse la dispozitie toate terenurile destinate efectuarii acestor lucrari. Societatea Rosia Montana Gold Corporation este controlata de compania canadiana Gabriel Resources,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
care detine 80,69% din actiuni. In spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan.Compania detine la Rosia Montana (judetul Alba), prin concesionare in vederea exploatarii, cel mai important zacamant de aur din Romania, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint. Investitia Rosia Montana, blocata de mai multi ani din cauza disputelor privind protectia mediului, a fost inclusa in Planul national de investitii si locuri de munca lansat in urma cu o luna de Guvern. /Adevarul, http://adevarul.ro/economie/afaceri/rosia-montana-proiect-1_521cb5bac7b855ff561b428a/index.html
Ordonanţa de urgenţă care poate distruge ariile protejateUn proiect de ordonanta aflat pe masa Guvernului lasa fara protectie ariile naturale protejate din Romnia in fata intereselor imobiliare, acuza principalele organizatii de mediu. Un investitor care doreste sa construiasca intr-o arie naturala protejata nu are dect sa dea foc, pe ascuns, catorva hectare, pentru ca zona respectiva sa fie declasata in totalitate de autoritati. Acest lucru va fi posibil daca doua modificari aduse legislatiei actuale prin respectivul proiect sunt aprobate de executiv. Este una dintre cele mai dure lovituri aplicate naturii din ultimii 20 de ani, afirma reprezentantiii ONG-urilor din domeniu. Dupa actualele reglementari, trebuia ca toata aria naturala protejata sa fie afectata pentru ca autoritatile de specialitate sa o scoata din acest circuit. Ministerul Mediului a propus introducerea in lege a doua cuvinte care vor schimba tot: daca ariile vor fi afectate doar in parte, zona nu va fi refacuta, ci toata aria va pierde protectia. Mai mult, daca pna acum avizul consiliilor formate din custozi si administratorilor ariilor era obligatoriu pentru se putea construi in astfel de zone, Executivul vrea ca acest aviz sa devina doar consultativ. Aceste consilii, alcatuite din specialisti din mai multe domenii (geologi, ecologi, arhitecti, biologi), au reusit pna acum sa blocheze sute de proiecte neavenite, salvnd versantii de la defrisari, platourile montane de la dezvoltari de statiuni, sate emblematice de la desfigurare, arata presedintele Asociatiei Administratiilor de Arii Protejate din Romnia, Mircea Verghelet, potrivit Eco Magazin. De asemenea, Word Wild Fund si Societatea Ornitologica Romna considera ca modificarile
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
vor permite abuzuri asupra naturii. Se intelege ca daca o parte din aria protejata si-a pierdut valoarea si capacitatea conservativa, de exemplu din cauza unor activitati economice ilegale, atunci toata aria naturala protejata poate fi desfiintata dupa bunul plac al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Aceasta prevedere este abuziva si favorizeaza derularea in continuare a unor activitati economice mai mult sau mai putin legale (de exemplu, carierele din parcurile nationale/naturale care functioneaza fara acte de reglementare sau cu acte de reglementare expirate), cu impact semnificativ asupra mediului, arata conducerea WWF, intr-o scrisoare deschisa. Reprezentantii Ministerului Mediului vor avea luni consultari cu ONG-urile. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/ordonanta-de-urgenta-care-poate-distruge-ariile-protejate-311062.html/Rtv.net, http://www.rtv.net/wwf-romania-multe-dintre-ariile-naturale-protejate-vor-fi-desfiintate-daca-oug-57-2007-va-fi-modificata_95315.html/Antena3, http://www.antena3.ro/romania/wwf-romania-protesteaza-fata-de-proiectul-de-ordonan-a-care-va-permite-desfiin-area-abuziva-a-ariilor-naturale-protejate-225840.html
Ponta i-a cerut Rovanei Plumb să nu adopte Ordonanţa privind ariile naturale protejatePremierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Mediului, Rovana Plumb, înainte de şedinţa de Guvern, să nu adopte proiectul de Ordonanţă privind ariile naturale protejate şi să discute cu mai întâi cu ONG-urile despre modificările propuse. "Doamna ministru, vă rog să nu adoptaţi astăzi niciun act normativ. Dacă trebuie discutat cu ONG-urile, să nu luăm o decizie peste capul lor", a declarat Victor Ponta, potrivit HotNews.ro. Mai multe ONG-uri au protestat faţă de acest proiect legislativ care ar fi permis pierderea statutului de zonă protejată, dar aceasta ar fi fost afectată parţial. De asemenea, avizul custozilor şi administratorilor pentru toate proiectele imobiliare şi economice din aceste zone devenea consultativ. /Bursa, http://www.bursa.ro/ponta-i-a-cerut-rovanei-plumb-sa-nu-adopte-ordonanta-privind-ariile-naturale-protejate-215054&s=politica&articol=215054.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Rovana Plumb vrea sa lase ariile protejate la cheremul rechinilor imobiliari Romnia este binecuvntata cu o serie de arii protejate, care gazduiesc flora si fauna rara, menite sa bucure turistii si sa conserve natura, cu frumusetile ei nepretuite. insa pentru Ministerul Mediului, condus de pesedista Rovana Plumb, chiar si aceste zone devin o afacere profitabila daca sunt servite rechinilor imobiliari, dornici sa transforme o rezervatie naturala intr-o constructie masiva, de interes turistic, care sa umple conturilor unor magnati. Un incendiu declansat intentionat de cineva care vrea sa construiasca intr-o arie protejata sau un accident industrial (o deversare de petrol) pot face ca Parcul National Retezat sau Delta Dunarii sa-si piarda statutul de arie protejata si sa ajunga la cheremul rechinilor imobiliari. Aceasta prevedere face parte dintr-un proiect de Ordonanta pus in dezbatere publica de Ministerul Mediului. Documentul prevede ca in cazul in care o arie naturala protejata este distrusa in parte, isi poate pierde statutul. Asta in loc ca autoritatile sa se ocupe de refacerea zonei si protejarea ei. De asemenea, potrivit proiectului, pentru interventiile in zona, avizul administratorilor si custozilor (ONG-uri, Universitati) devine consultativ, pna acum acest aviz fiind obligatoriu. Cu alte cuvinte, guvernarea USL pregateste o lege care va cadea ca o mana cereasca pentru interesele rechinilor imobiliari care au sponsorizat din plin alianta aflata la guvernare, asteptnd acum desigur si rasplata. Ariile naturale protejate sunt zone terestre sau acvatice in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica ori culturala deosebita. Datorita acestor calitati, zonele respective au statut special de protectie. Printre cele mai cunoscute arii naturale protejate din Romnia sunt: Delta Dunarii, Parcul National Retezat, Parcul Natural Comana, Parcul National Apuseni, Muntii Maramuresului, Parcul Natural Vnatori Neamt etc. Printre cele mai vizibile interese pe aceste zone se numara constructia de parcuri de eoliene, microhidrocentrale, defrisari de paduri, construirea masiva in interes turistic si proiecte imobiliare. Prin proiectul de Ordonanta de Urgenta pus in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Mediului si care modifica OUG nr. 57/2007, aceste zone ar putea fi periclitate. Practic, doua articole au fost modificate din vechea Ordonanta, esentiale pentru protejarea acestor arii. Primul este articolul 28 alineatul 10, care inainte de modificare preciza ca in procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte si/sau activitati care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autoritatile competente pentru protectia mediului solicita si tin seama de avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate. in urma modificarilor, obligativitatea avizului administratorilor si custozilor dispare, devenind consultativ, dupa cum urmeaza: La articolul 28, alineatul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins: in procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte si/sau activitati care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes national si comunitar, autoritatile competente pentru protectia mediului solicita si obtin avizul consultativ al administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate. Similar, conform modificarilor aduse articolului 156 alineatul 1 si 2, o arie protejata isi poate pierde statutul daca a fost afectata total sau in parte, lucru care intmpina exact interesele companiilor imobiliare. Ce spune Ministerul Mediului in nota de fundamentare a proiectului Justificarea acestor masuri este una pe ct de primitiva, pe att de lipsita de fond, astfel ca ea nu explica cu nimic sacrificiul pe care Ministerul este pe cale sa il faca: Transformarea avizului administratorului/custodelui din aviz obligatoriu in aviz consultativ se realizeaza in vederea scurtarii procedurii de analiza si aprobare a proiectelor/planurilor privind dezvoltarea durabila a comunitatilor din perimetrul ariilor naturale protejate. Punctul de vedere al administratorului/custodelui
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
poate fi exprimat in cadrul Comisiei de Avizare Tehnica, unde prezenta si participarea acestora este obligatorie. Agentiile pentru Protectia Mediului trebuie sa isi asume decizia finala pentru emiterea actului de reglementare in urma analizei Comisiei de Avizare Tehnica. ONG-urile ataca decizia Ministerului Mediului Csibi Magor, reprezentantul World Wide Fund (WWF) Romnia, sustine, potrivit Hotnews.ro. ca Unele zone sunt desemnate drept arii protejate tocmai pentru ca reprezinta o valoare generala pentru toti locuitorii tarii, pe cand modificarile legislative propuse acum creeaza vadit posibilitatile legislative de a deschide aceste zone protejate oricaror tipuri de investitii, lund orice prghie administrativa din mna administratorilor si custozilor. De asemenea, Ovidiu Bufnila, responsabil comunicare la Societatea Ornitologica Romna afirma, pentru hotnews.ro ca Modificarea OUG 57 reprezinta una dintre cele mai dure lovituri aplicate naturii din Romnia in ultimii 20 de ani. De obicei, ministerul macar mima consultarea cu societatea civila si administratorii/custozii ariilor protejate, dar acum nici macar att nu au facut. Vocea comuna a acestora arata clar ca nimeni nu a fost consultat inainte de a se promova aceste modificari. /Curentul, http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013082890308/Actualitate/Rovana-Plumb-vrea-sa-lase-ariile-protejate-la-cheremul-rechinilor-imobiliari.html
PRESA LOCALĂ
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAMortalitate piscicolă pe râul LăpuşMarți, 27.08.2013, la ora 15.30, Anton Rohian, prefectul județului Maramureş, a convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, pentru analiza evenimentului de calitate a apei înregistrat pe râul Lăpuş. Măsura a fost luată în urma sesizării, de către un membru al Asociatiei pescarilor sportivi “Vidra” Baia Mare, a faptului că pe râul Lăpuş se înregistrează un fenomen de mortalitate piscicolă. La întrunire au participat Stelian Ivaşcu, inginer şef al S.G.A. Maramureş, Liviu Mureşan , inginer piscicol la
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
A.N.P.A., Călin Crişan, comisar în cadrul Gărzii de Mediu Maramureş, lt.col Ioan Mureşan, şef centru operațional I.S.U. Maramureş, Ioana Trifoi, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Maramureş şi Cristian Bejan, din partea Asociației Pescarilor Sportivi “Vidra” Baia Mare. In urma deplasării în teren şi a verificării râului Lapuş, în aval de confluența cu râul Săsar, membri Comisiei au constatat pe malul stâng, pe o lungime de cca 300 m, o cantitate de cca. 4-5 kg. de peşte mort, cu predilecție puiet. S-a stabilit că fenomenul de mortalitate piscicolă a fost generat de asfixierea mecanică a peştilor, cu predilecție puiet, pe fondul creşterii turbidității apei şi scăderii conținutului de oxigen. Creşterea turbidității apei a fost determinată de contextul hidrometeorologic instaurat în judeş până la data de 24.08.2013 ( secetă accentuată, debite mici pe râurile Săsar şi Lăpuş – cca.500 l/s la Postul Hidrometric Baia Mare, respectiv cca.1000 l/s Postul Hidrometric Lapuşel). Ploile din perioadă 25-26.08.2013 cu valoarea de cca 15 l/mp au condus la: mărirea turbidității apelor râurilor Săsar şi Lapus în amonte de confluența acestora ca urmare a antrenării aluviunilor din bazinele de recepție; antrenarea nămolurilor existente în albia râurilor Săsar şi Lăpuş, rezultate ca urmare a evacuărilor din stația de epurare, şi a activităților economice din anii anteriori, etc.; debuşarea apelor pluviale din rețelele de canalizare ale oraşului Baia Mare în râul Săsar cu antrenare de sedimente; Pe fondul de secetă existent, o creştere a debitului pe cele două cursuri de apă la o valoare în aval de confluenţă de cca 3,5 mc/s , cu turbiditatea generată de fenomenele descrise mai sus, a fost cauza evenimentului de calitate prezentat. Anton Rohian, prefectul judeţului Maramureş a dispus monitorizarea continuă a Staţiei de epurare a SC VITAL SA de către organele de control. /Informatia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/mm/stireazilei/mortalitate-piscicola-pe-raul-lapus /Ziare.ro, http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/mortalitate-piscicola-pe-raul-lapus-2993952.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Mortalitate piscicole pe raul Lapus. Cauza: ploile torentiale din ultimele doua zileMarți, 27 august 2013, la ora 15.30, Anton Rohian, prefectul județului Maramureş, a convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, pentru analiza evenimentului de calitate a apei înregistrat pe râul Lăpuş. Măsura a fost luată în urma sesizării, de către un membru al Asociatiei pescarilor sportivi “Vidra” Baia Mare, a faptului că pe râul Lăpuş se înregistrează un fenomen de mortalitate piscicolă. La întrunire au participat Stelian Ivaşcu, inginer şef al S.G.A. Maramureş, Liviu Mureşan , inginer piscicolla A.N.P.A., Călin Crişan, comisar în cadrul Gărzii de Mediu Maramureş, lt.col Ioan Mureşan, şef centru operaţional I.S.U. Maramureş, Ioana Trifoi, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Maramureş şi Cristian Bejan, din partea Asociaţiei Pescarilor Sportivi “Vidra” Baia Mare. In urma deplasării în teren şi a verificării râului Lapuş, în aval de confluenţa cu râul Săsar, membri Comisiei au constatat pe malul stâng, pe o lungime de cca 300 m, o cantitate de cca. 4-5 kg. de peşte mort, cu predilecţie puiet.În urma analizei situaţiei, au rezultat următoarele concluzii:Fenomenul de mortalitate piscicolă a fost generat de asfixierea mecanică a peştilor, cu predilecţie puiet, pe fondul creşterii turbidităţii apei şi scăderii conţinutului de oxigen. Creşterea turbidităţii apei a fost determinată de contextul hidrometeorologic instaurat în judeş până la data de 24.08.2013 ( secetă accentuată, debite mici pe râurile Săsar şi Lăpuş – cca.500 l/sla Postul HidrometricBaia Mare, respectiv cca.1000 l/s Postul Hidrometric Lapuşel).Ploile din perioadă 25-26.08.2013 cu valoarea de cca 15 l/mp au condus la:- mărirea turbidităţii apelor râurilor Săsar şi Lapus în amonte de confluenţa acestora ca urmare a antrenării aluviunilor din bazinele de recepţie;- antrenarea nămolurilor existente în albia râurilor Săsar şi Lăpuş, rezultate ca urmare a evacuărilor din staţia de epurare, şi a activităţilor economice din anii anteriori, etc.;- debuşarea apelor pluviale din reţelele de canalizare ale oraşului Baia Mare în râul Săsar cu antrenare de sedimente;Pe fondul de secetă existent, o creştere a debitului pe cele două cursuri de apă la o valoare în aval de confluenţă de cca 3,5 mc/s , cu turbiditatea generată de fenomenele
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
descrise mai sus, a fost cauza evenimentului de calitate prezentat. Ca urmare a celor expuse mai sus, Anton Rohian, prefectul judeţului Maramureş a dispus monitorizarea continuă a Staţiei de epurare a SC VITAL SA de către organele de control. /Actual MM, http://www.actualmm.ro/mortalitate-piscicole-pe-raul-lapus-cauza-ploile-torentiale-din-ultimele-doua-zile/ /City News, http://citynews.ro/eveniment/grav-mortalitate-piscicola-pe-raul-lapus-1250274/Maramedia, http://www.maramedia.ro/maramure-mortalitate-piscicola-pe-raul-lapu-afla-care-este-cauza-acestui-fenomen/Radio Sighet, https://www.facebook.com/pages/Radio-Sighet/207661966022101/EMaramures, http://www.emaramures.ro/Stiri/86730/ALERTA%20-%20Numar%20mare%20de%20pesti%20sufocati,%20semnalat%20pe%20raul%20Lapus%20/Presa Online, http://www.stiri-presa-online.ro/alerta-numar-mare-de-pesti-sufocati-semnalat-pe-raul-lapus//Info MM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/ape-tulburi-pesti-morti-in-raul-lapus-in-aval-de-confluenta-cu-raul-sasar /Ziar MM, http://www.ziarmm.ro/tot-mai-multi-pesti-morti-pe-raul-lapus-citeste-motivele/
Producătorii de ţuică sălăjeni, ameninţaţi cu amenzi drasticeAmenzi uriaşe de maxim 80.000 de lei. Atât riscă să primească producătorii de țuică, din județul Sălaj, care deversează borhotul în cursurile de apă. Avertismentul vine din partea reprezentanților Sistemului de Gospodările a Apelor (SGA) Sălaj. Având în vedere faptul că anul în curs a fost unul destul de roditor în ceea ce priveşte producția de fructe, din care în curând se vor produce diferite băuturi alcoolice, reprezentanții SGA Sălaj, atrag atenția producătorilor, în special producătorilor de țuică, că poluarea prin deversarea borhoturilor în cursurile de apă duce la amenzi drastice. După cum a explicat Dorina Olar, purtător de cuvânt la SGA Sălaj, cuantumul amenzilor, pentru poluarea cursurilor de apă, care se aplică producătorilor de băuturi alcoolice “certați” cu legea, este cuprins între 75.000 de lei şi 80.000 de lei pentru persoanele juridice respectiv între 25.000 de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
lei şi 30.000 de lei pentru persoanele fizice. Potrivit sursei citate, în cursul acestui an, administratorul unei distilerii din localitatea Mesteacăn a primit din partea reprezentanților SGA Sălaj o sancțiune în valoare de 10.000 de lei, nu pentru poluarea prin deversarea borhotului în cursurile de apă, ci pentru neîndeplinirea unor măsuri care ar fi putut duce la poluare. Mai exact, acesta nu a etanşat un recipient în care se afla o cantitate de borhot. Într-o primă fază, producătorul a fost înştiințat printr-un avertisment de reprezentanții SGA Sălaj să remedize situația, iar la un alt control, pentru neîndeplinirea măsurilor dispuse, producătorul din localitatea Mesteacăn a fost snacționat contravențional cu o amendă de 10.000 de lei. 115 pălincari – membri ai Asociaţiei producătorilor de ţuică din SălajÎn această perioadă, primarii din localitățile sălăjene au primit din partea reprezentanților SGA Sălaj înştiințări cu privire la obligațiile care trebuie respectate de producătorii de țuică. Astfel, primarii din mediul rural vor realiza cu producătorii diferite întâlniri de informare cu privire la obligațiile pe care “pălincarii” trebuie să le îndeplinească pentru evitarea poluării. În prezent la nivel de județ, numărul producătorilor de țuică este unul destul de mare. După cum a precizat Grigore Ardelean, preşedintele Asociației producătorilor de țuică din județ, pălinca este produsă de sălăjeni în propria gospodărie pentru consum propriu, dar şi în pălincării special amenajate, autorizate. În total, la nivel de Sălaj sunt 115 producători de țuică care fac parte din Asociația producătorilor de țuică. Aceştia produc legal alcool şi plătesc accize la stat. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/social/producatorii-de-tuica-salajeni-amenintati-cu-amenzi-drastice.html/Presa Online, http://www.stiri-presa-online.ro/producatorii-de-tuica-salajeni-amenintati-cu-amenzi-drastice/ /I 24.ro, http://www.i-24.ro/stiri-din-salaj/producatorii-de-tuica-salajeni-amenintati-cu-amenzi-drastice.html
Culmea proprietăţii în Sălaj - Să fii proprietar de teren sub apăAni de zile de procese, maldăre de documente, drumuri, bani şi nervi în zadar. În această situaţie se află mai mulţi sălăjeni ale căror pământuri se află acoperite de apa lacului
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Vârşolţ. Problema este veche şi cunoscută, dar din nefericire deocamdată fără rezolvare. Sălăjeanul Aciu Emeric se numără printre ghinioniştii care nu îşi mai pot vedea pământul moştenit pentru simplul motiv că se află sub apa lacului şi ani de zile şi-a cerut în instanţă terenul, dar fără rezultat. Sunt peste o sută de persoane în această situaţie atât din comuna Vârşolţ cât şi din Meseşenii de Jos. Autorităţile comunei Vârşolţ au făcut nenumărate demersuri pentru a rezolva problema prin găsirea altor suprafeţe care să le fie date păgubiţilor. Dar pentru că la nivel local nu există terenuri disponibile problema a fost fără rezolvare. „Am încercat să găsim o soluţie pentru a acorda despăgubiri şi în bani, dar şi de această dată fără rezultat. Nu ştim care va fi rezolvarea acestei probleme”, a spus primarul comunei Vârşolţ, Breda Lajos. Potrivit lui Breda Lajos suprafaţa de teren acoperită cu apă depăşeşte 200 de hectare, „fericiţii” proprietari ai pământului de sub apă încercând şi acum să-şi recupereze pierderea în instanţă. Terenurile au fost acoperite cu apă odată cu amenajarea lacului Vârşolţ. Autorităţile locale ridică din umeri şi spun că deocamdată singura soluţie este despăgubirea în bani. Soluţia nu poate fi aplicată însă deocamdată din cauza unui mic amănunt, „nesemnificativ” de altfel şi anume lipsa banilor. /Salajeanul, http://www.salajeanul.ro/culmea-proprietatii-in-salaj-sa-fii-proprietar-de-teren-sub-apa-6228
Teme de mediuUn miros de-ţi rupe nasul la Baia MareTot mai mulți cetățeni ne sesizează faptul că, în zona marketurilor şi altor firme, pînă în satele Săsar şi Recea, pînă şi în cartierele Decebal şi Săsar din Baia Mare, sînt perioade în care aerul are un miros îngrozitor, de latrină. Toate privirile se îndreaptă spre locul de unde vine acest miros insuportabil, care face viața grea băimărenilor: Stația de epurare a VITAL. Problema a fost atacată şi în şedinţa Consiliului Local Baia Mare, de către un consilier. Pare-se că cei care alcătuiesc conducerea VITAL vor fi chemaţi la raport. /GraiulMaramuresului, http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=19673:un-miros-de-i-rupe-nasul-la-baia-mare-&catid=2:actualitate&Itemid=2
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
AVE investeşte 180.000 de lei în gunoaieAVE Sălaj Ecoserv SRL va investi aproape 180.000 de lei în modernizarea punctelor gospodăreşti şi achiziția de eurocontainere şi europubele, după ce consilierii municipali au dat undă verde societății pentru a utiliza, în această direcție, fondul de dezvoltare constituit de către operatorul de salubrizare. Mai mult de trei sferturi din sumă va fi destinată modernizării a 26 de puncte de colectare a deşeurilor, diferența urmând să fie cheltuită pentru achiziția a 100 de europubele şi 35 de eurocontainere. În perioada 2008-2012, AVE Sălaj Ecoserv SRL a investit din fondul de dezvoltare peste 560.000 de lei în achiziția de recipienți şi reamenajarea punctelor gospodăreşti. La nivelul municipiului Zalău există 90 de locuri special amenajate pentru Acolectare a deşeurilor. Conform contractului de delegare, operatorul de salubrizare are nevoie de aprobarea Consiliului Local Zalău pentru orice investiție din cota de dezvoltare. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/economic/ave-investeste-180-000-de-lei-in-gunoaie.html
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABATone de gunoaie au fost adunate in week-end de pe Olt!Satui sa vada mizeria stransa pe cursul apei si la mal, peste 40 de voluntari au trecut la treaba. Pe jos sau in caiace, membri ai Partidului popular al Maghiarilor din Transilvania s-au mobilizat si au strans in sute de saci gunoiul aruncat de firme si institutii iresponsabile. Ecologistii maghiari promit ca vor permanentiza astfel de actiuni, la care ii invita sa participe pe toti cei care iubesc natura. Impresia dezagreabila lasata in urma unei plimbari cu caiacul pe Olt i-a determinat pe cativa prieteni sa se implice in curatarea albiei si malurilor in zona Podu Olt. Si-au anuntat apropiatii, s-au inarmat cu manusi de unica folosinta si cu saci de gunoi, s-au urcat in caiace si s-au pus pe treaba. Mizeria era, insa, mai multa decat au anticipat voluntarii, care au reusit sa parcurga doar cativa kilometri inainte sa umple sute de sac cu gunoi. Operatiunea de curatare a Oltului
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
din caiac este extrem de dificila din cauza pozitiei incomode a vaslasului in barca dar mai ales din pricina curentilor, spune Levente Sandor, presedinte PPMT Brasov. Proiectul demarat in acest sfarsit de saptamana se va permanentiza, astfel ca zonele verzi din judet vor fi curatate. De pe mal zeci de tineri ai organizatiei de tinerat al partidului popular al maghiarilor din Transilvania s-au mobilizat si in cateva ore au reusit sa adune zeci de saci de gunoi. Alaturi de tinerii brasoveni le-au fost alaturi si colegii de la Covasna. La actiune au participat si copii care din dragoste pentru natura au preferat sa-si petreaca timpul adunand mizeria deversata de iresponsabilii care vor sa evita plata serviciilor de salubrizare. Asa s-a ajuns ca pe cursul apelor curgatoare din judet sa se formeze adevarate gropi de gunoi. Mormanele de saci de gunoi au fost adunate la sfarsitul actiunii de masinile Seviciului de GospodarireaApelorBrasov. /INFO BRAŞOV, http://www.infobrasov.net/content/reportaj_71009_Tone-de-gunoaie-au-fost-adunate-in-week-end-de-pe-Olt-.html
Teme de mediuAURUL ŢĂRII NU TREBUIE VÂNDUT PE MĂRGELELE DE STICLĂ ALE STRĂINILOR!În aceste zile au loc noi, intense, zgomotoase şi contradictorii dezbateri în mass media şi în cercurile politice româneşti pe marginea otrăvitului proiect Roşia Montană. Ca urmare a lipsei totale a unor programe viabile pentru Roşia Montană, de natură economică şi socială, din partea autorităților post decembriste, această zonă a devenit una dintre cele mai sărace din țară, cu grave şi aproape insurmontabile probleme cauzate de cifra uriaşă a şomerilor, dar mai ales a lipsei perspectivelor certe. De altfel, la fel se prezintă situația în întreaga regiune a Munților Apuseni. Datorită unei costisitoare şi agresive publicități în favoarea proiectului, finanțată ani de zile de investitorul străin în toată mass media centrală şi locală pentru manipularea publicului, precum şi a unei intense şi la fel de costisitoare activități de „lobby” pe lângă importante personalități din mediile politice, religioase, chiar şi academice şi ştiințifice, astăzi ne aflăm într-o situație aparent fără ieşire. Se pare că, sub presiunea puternică a unor forțe străine, inclusiv politice, autoritățile române vor ceda curând şi vor permite demararea lucrărilor de exploatare a
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ultimelor noastre rezerve aurifere şi argintifere, dar şi a unor uriaşe rezerve de metale rare, neavute, din păcate, în vedere la acest moment de partea română, cu beneficii financiare mediocre, cu pierderi irecuperabile de ordin material şi cultural, precum şi cu grave probleme de mediu. Partidul România Mare consideră că e obligația Guvernului României să negocieze extrem de atent toate aspectele şi să prevadă clauze clare care să-i permită să dispună ulterior, fără plata unor daune, anularea exploatării dacă partenerul străin nu-şi va onora obligațiile de protecție a mediului ambiant.De asemenea, Partidul România Mare cere ferm Guvernului să promoveze o Ordonanță de Urgență prin care să se stabilească modificarea nivelului de redevențe atât pentru această concesionare, cât şi pentru alte concesinări ale resurselor noastre minerale în general. În acest sens, Partidul România Mare cere să se urmeze exemplul suedez care percepe pentru concesionarea resurselor minerale redevențe de 17% din prețul final până la recuperarea investițiilor făcute de concesionari, respectiv 72% ulterior, până la finalizarea exploatării. Doar în felul acesta va putea România să obțină un profit corespunzător de pe urma cocesionării. Efectele pozitive vor fi resimțite şi de populația din zona Apusenilor, adusă într-o stare de pauperizare excesivă datorită politicilor păguboase ale guvernelor post decembriste. Guvernul României nu are dreptul să admită spolierea resurselor minerale ale României şi înavuțirea nejustificată a unor firme sau investitori străini. Aurul țării nu trebuie vândut pe nimic. Partidul România Mare cere tuturor partidelor politice, precum şi întregii opinii publice româneşti să nu tolereze înstrăinarea acestor rezerve minerale ale țării prin cedarea lor unor investitori cu o reputație internațională discutabilă în ce priveşte conduita față de mediul şi populația zonelor unde acționează. În cazul în care contractul de concesionare, se încheie cu o valoare a redevenței egală cu cea menționată anterior şi începe să se deruleze, Partidul România Mare cere tuturor membrilor şi simpatizanților săi, dar şi oricăror cetățeni de bună credință, să urmărească şi să semnaleze rapid mass media în legătură cu orice abuzuri, ilegalități, încălcări ale obligațiilor asumate de partenerul străin. Numai aşa vom determina autoritățile să intervină prompt pentru a lua măsurile legale ce se impun. Dacă varianta concesionării nu asigură României o redevență comparabilă cu cea practicată de Suedia pentru resursele sale minerale, Partidul
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
România Mare cere Guvernului ca exploatarea zăcământului să fie făcută de statul român prin Ministerul Economiei. Începerea activității să aibă loc în maximum şase luni. Nu mai sunt necesare nici un fel de studii. Ele au fost făcute timp de 17 ani . Amânarea începerii exploatării până în 2016, după cum susține premierul, nu este benefică nici pentru economia țării şi nici pentru populația din zonă. /Ziarul de Valcea, http://www.ziaruldevalcea.ro/AURUL-TARII-NU-TREBUIE-VANDUT-PE.html
RAT BRAŞOV INVESTEŞTE 280.000 DE LEI ÎNTR-O STAŢIE DE POMPARERegia Autonomă de Transport Braşov, companie publică aflată sub controlul Consiliului Local, va investi 282.713 lei în construcția unei stații de pompare care elimină sub presiune apele menajere uzate de la sediul RAT şi Secția de Autobuze printr-o conductă cu o lungime de peste 350 de metri, racordată la sistemul de canalizare. Lucrările au început deja în această săptămână şi sunt realizate de compania AG Serv Construct. La ora actuală, apele menajere uzate şi pluviale sunt epurate într-un decantor, iar apoi deversate în pârâul Timişul Sec. Sistemul funcționează de la momentul construcției actualului sediu al Regiei, la începutul anilor 1980. Directorul general al RAT Braşov, Cristian Radu (foto), a declarat că „dacă nu am fi realizat rapid această lucrare, amânată destul de mult, am fi riscat să ni se suspende autorizația de funcționare pentru întreaga platformă de pe strada Hărmanului, fapt de natură a afecta grav activitatea de transport. De anul viitor, legislația va interzice deversarea de ape menajere uzate în altă parte decât în canalizările localităților”. Potrivit directorului general al RAT Braşov, instituția şi-a intensificat eforturile în domeniul protecției mediului, un alt proiect aflat în derulare referindu-se la dublarea pereților celor trei rezervoare din stația de alimentare cu carburanți, situată tot în baza de pe strada Hărmanului. /BUNĂ ZIUA BRAŞOV, http://www.bzb.ro/stire/rat-brasov-investeste-280000-de-lei-intr-o-statie-de-pompare-a63005
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
INSISTENŢĂ: SC ECOSOLUTION SA REIA TEMA „INSTALAŢIEI EXPERIMENTALE” DE LA SĂCELELa aproape doi ani de când reprezentanții firmei ECOSOLUTION SA au amplasat la Săcele o instalație experimentală de valorificare a deşeurilor periculoase şi nepericuloase (aşa a fost catalogată de Comisia de Analiză Tehnică Braşov), după cum am mai relatat, firma încearcă să îşi cosmetizeze imaginea, invitându-l pe ministrul delegat IMM, Turism şi Mediul de Afaceri, Maria Grapini, să le vizioneze aşa-zisa invenție. Cum organizatorii au anunțat că vizita se va încheia cu o conferință de presă, ne constituim - pentru cazul că ministrul nu îi va da curs - a fi în conferință publică şi solicităm răspunsuri la o serie de întrebări. Acestea vor fi transmise atât ministrului Maria Grapini, cât şi consilierului ECOSOLUTION SA, Eugen-Anton Cincu. Între 2007-2011 această instalație experimentală de valorificare a deşeurilor periculoase şi nepericuloase a funcționat (lucru recunoscut de firmele Dunărea SA şi ECOSOLUTION SA). ÎNTREBARE: Neavând nici un fel de autorizație, această instalație experimentală a funcționat legal sau ilegal?! Având în vedere că această construcție a fost parțial autorizată (procesul de avizare nefinalizându-se cu darea în funcțiune), ca clădire de birouri cu două hale anexe pentru depozitare, era nevoie pentru schimbarea destinației de un certificat de urbanism?! Această instalație experimentală funcționează pe teritoriul unei localități, respectiv în municipiul Săcele. ÎNTREBARE: Este nevoie ca această activitate să fie prevăzută într-un PUZ?! Dacă nu, se cheamă că a funcționat legal sau ilegal?! S-a tot vorbit că avem de-a face cu o invenție. ÎNTREBARE: La data obținerii autorizației de mediu exista un brevet de invenție înregistrat pe teritoriul României sau la nivel internațional?! Dacă nu, obținerea acestei autorizații este legală sau ilegală?! Instalația experimentală a fost autorizată să prelucreze 10 tone/oră, 24 din 24 de ore, 365 de zile din 365, adică NON-STOP. ÎNTREBARE: Există probe că s-a efectuat publicitate la sediul autorității locale, respectiv Primăria Săcele, precum şi o dezbatere publică în aceeaşi localitate pe tema autorizării unei astfel de instalații?! Dacă nu, acest lucru este legal sau ilegal?! Pentru funcționarea unei astfel de instalații, mai ales experimentale, apa joacă un rol foarte important. ÎNTREBARE: Instalația are, astăzi, un aviz de la Serviciul de Gospodărire a Apelor?! Dacă ea nu este prevăzută într-un plan
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
urbanistic zonal (PUZ-ul inițial fiind anulat chiar la solicitarea conducerii DUNÃREA SA, care dorea schimbarea destinației obiectivului), instalația a funcționat legal sau ilegal?! Managementul integrat al deşeurilor este o activitate complexă şi, pentru aceasta, pentru cantități mai mari de 3 tone/zi, atât în Uniunea Europeană, cât şi în România, legislația prevede reglementări speciale, respectiv obținerea unei autorizații integrate de mediu. ÎNTREBARE: ECOSOLUTION SA a primit doar o SIMPLÃ autorizație de mediu, de obicei acest tip de autorizație fiind necesară necesară desfăşurării unor activități fără impact major asupra mediului (cum ar fi un birou, un chioşc, o tarabă etc.) iar faptul că nu i-a fost impusă solicitarea obținerii unei autorizații integrate de mediu este un lucru legal sau ilegal?! Emiterea acestei autorizații implică şi incinerarea de deşeuri periculoase. ÎNTREBARE: Având în vedere neregulile semnalate mai sus, este legală o astfel de autorizație sau nu?! Având în vedere cele de mai sus, reprezentanții comunității locale, respectiv Consiliul Județean Braşov, Asociația Intercomunitară ISOMEDIU (având ca membri primăriile din județ) şi Primăria Săcele au intentat Agenției Naționale de Mediu un proces prin care cer anularea autorizației de mediu acordată ECOSOLUTION SA pentru „instalația experimentală de valorificare a deşeurilor periculoase şi nepericuloase”. ÎNTREBARE: Cunoaşteți sau nu acest lucru?! Luând la cunoştință despre aspectele prezentate anterior, credeți că poate fi formulată următoarea ipoteză de lucru: există interesul blocării proiectului-pilot privind înființarea la Braşov a unei instalații de valorificare energetică a deşeurilor, sprijinită de autoritățile locale şi Comisia Europeană, cu bani europeni - instalație care va fi a comunității locale - pentru a face loc unui monopol privat?! Indiferent dacă ministrul Maria Grapini va veni sau nu în vizită la Braşov, îi vom solicita un punct de vedere la toate aceste întrebări, în condițiile în care, alături de mass-media, a fost invitată oficial de către ECOSOLUTION SA. /TRANSILVANIA EXPRES, http://www.mytex.ro/prima-pagina/insistenta-sc-ecosolution-sa-reia-tema-instalatiei-experimentale-de-la-sacele_362461.php
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme ABACasele de pe Maleia nu mai sunt în pericolCei de la Apele Române Craiova au scos la licitatie o lucrare de regularizare a pârâului Maleia, de la Petrosani, care trebuia sã se execute urgent. Aici, situatia era destul de gravã, în conditiile în care câteva case riscau sã fie luate de ape la o ploaie mai serioasã, iar pe alocuri malul s-a erodat foarte mult. S-a fãcut o licitatie la Apele Române Craiova la care s-au prezentat 9 firme, iar în urma procedurii de evaluare s-a si desemnat câstigãtorul, asa cã în prezent, lucrãrile sunt în curs de executie. “ Se lucreazã de circa douã sãptãmâni la regularizarea pârâului Maleia”, ne-a declarat Sorin Corici, seful Sistemului Hidrotehnic Petrosani. Aici este vorba de doi km de mal în amonte de INSEMEX, iar în prima fazã se fac 780 de metri în regim de urgentã. În urma ploilor din vara trecutã au avut loc eroziuni serioase de mal, iar în cazul în care licitatia s-ar fi contestat si lucrarea întârzia sã înceapã, aici ar fi fost o mare problemã pentru familiile care au casele construite aproape de mal. /Cronica Văii Jiului – Actualitate, http://cronicavj.ro/wp/?p=18498
Teme similareCalitatea aerului, supravegheată de Agenţia pentru Protecţia Mediului DoljO nouă staţie va fi amplasată la Calafat până la sfârşitul anuluiÎncă din anii 1993 - 1994, Agenția pentru Protecția Mediului Dolj a organizat supravegherea calității aerului din municipiul Craiova, prin intermediul unor stații manuale. În anul 2006, lucrurile s-au schimbat, existând în acest moment cinci stații automate care funcționează în județul Dolj. Cele cinci stații funcționează relativ bine. Două dintre acestea monitorizează în special poluanții generați de arderea incompletă a combustibililor de la autoturisme, mă refer aici la benzen, etil etc. Legislația după care funcționează aceste stații provine din suita de directive privind protecția atmosferei din comunitatea olteană, transpuse toate printr-o legislație unică în România, Legea 105/2010. Structura rețelei e configurată de aşa natură ca fiecare stație să răspundă cât mai reprezentativ în zonele care o reprezintă. De pildă, stația I este amplasată pe Calea
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Bucureşti şi este o stație de trafic rutier. Stația II este amplasată în spatele Primăriei şi este de tip pietonal, aceasta trebuind să fie responsabilă de o zonă specifică numai accesului pietonal, dar nu este posibil acest lucru în Craiova. Am avea câteva variante (Calea Unirii sau Teatrul Liric), dar mi s-ar părea deplasat să montăm o astfel de stație în centrul oraşului. Stația III se află în zona Maria Tănase, în apropierea magazinului Billa. Este o stație mixtă, trafic şi industrie. Mai avem două stații, una dintre ele fiind montată în zona CET-ului şi o stație de comparație pentru fondul suburban, care este montată în zona Breasta. Toate stațiile monitorizează un pachet de cinci - şase indicatori obligatorii. În plus, facem monitorizări ocazionale, cu stații manuale. Mai mult, la două stații monitorizăm parametrii meteo, care ajută la interpretarea şi validarea datelor.A declarat Ionel Bala, şef laborator în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului DoljMinisterul Mediului va mai achiziționa încă o stație pentru monitorizarea calității aerului până la finele acestui an, stație care va fi amplasată la Calafat.Investiţii în sistemele de canalizare din judeţPe de altă parte, Comisariatul Gărzii Naționale de Mediu investeşte cât mai mult în sistemele de canalizare din Dolj. În această privință, a fost structurat un raport privind stadiul investițiilor în canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere din municipiul Craiova, dar şi din alte localități ale județului Dolj. În spațiul urban, şapte oraşe au beneficiat de investiții pentru înființarea sau extinderea sistemelor de canalizare. Este vorba despre: Craiova, Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Filiaşi şi Segarcea. Valoarea investițiilor s-a ridicat la aproximativ 94.443.182 milioane euro. În spațiul rural, 15 comune au beneficiat de aceleaşi facilități: Breasta, Calopăr, Călăraşi, Cetate, Coşoveni, Desa, Drăgoteşti, Giurgița, Ghidici. Ghindeni, Işalnița, Malu Mare, Moțăței, Poiana Mare şi Teasc. Aici, costurile au ajuns la aproximativ 35.904.383 milioane de euro. În prezent, există 90 de localități rurale care beneficiază de sisteme de alimentare cu apă, iar dintre acestea numai 20 se bucură de apă potabilă. În restul de 70 de localități, apa fie nu este potabilă, fie nu este asigurat personalul de specialitate care să întrețină astfel de instalații. În foarte multe localități s-a constatat că s-au realizat rețele noi de distribuție a apei fără a se asigura corespunzător şi rețelele de canalizare. Dacă alimentarea cu apă nu funcționează într-o localitate, nici rapiditatea de colectare şi epurare a apei uzate nu
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
poate fi funcțională, situație ce conduce la poluarea mediului. Ape uzate există şi în Craiova. Deşi în urmă cu aproape un an a fost dată în folosință stația de epurare din municipiul Craiova, şi acum sunt deversate ape uzate în râul Jiu, fără a fi epurate. A declarat Gheorghe Călinoiu, comisarul-şef al Comisariatului Județean Dolj al Gărzii Naționale de Mediu /Ediție Specială – Actualitate
Comisariatul Gărzii Naționale de Mediu investește în sistemele de canalizare din DoljComisariatul Județean Dolj al Gărzii Naționale de Mediu urmăreşte prin acțiunile de inspecție şi control modul în care se derulează activitățile privind lucrările de investiții în domeniul protecției mediului inclusiv cele ce vizează lucrări de canalizare şi de epurare a apelor uzate. La nivelul județului Dolj astfel de lucrări vizează principalele zone urbane,centre operaționale administrate de Compania de Apa Oltenia SA dar şi un număr de 15 localități rurale. În spațiul urban, inclusiv satela aparținătoare se vor face investiții în şapte oraşe: Craiova, Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Filiaşi şi Segarcea. Valoarea investițiilor se ridică la 377.772.730de lei (~ 94.443.182 €), surse de finanțare: HG 904/2007, Ordin 1450/2010 (MMP), POS Mediu (Maşter Plan). Din spațiul rural 15 localități vor beneficia de investiții, acestea sunt Breasta, Calopăr, Călăraşi, Cetate, Coşoveni, Desa, Drăgoteşti, Giurgița, Ghidici. Ghindeni, Işalnița, Malu Mare, Moțăței, Poiana Mare şi Teasc. Valoarea investițiilor este de 143.617.530 (~ 35.904.383 €) din sursele de finanțare HG 577/1997, OG 7/2006, HG 904/2007, Ordin 1450/2010 (MMP), POS Mediu (Maşter Plan) /Lupa – Administratie
Agenția pentru Protecția Mediului Dolj primește o nouă stație de monitorizareAgenția pentru Protecția Mediului Dolj are în acest moment cinci stații de monitorizare a calității aerului urmând ca până la sfârşitul acestui an Ministrul Mediului să achiziționeze o nouă stație pentru Dolj ce va fi amplasată la Calafat. Bala Ionel şef laborator în cadrul Agenția pentru Protecția Mediului Dolj a prezentat raportul de activitate al agenției privind calitatea aerului ambiental în cadrul şedinței Colegiului Prefectural Dolj. „În
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
prezent în județul Dolj avem cinci stații de monitorizare a calității aerului, o stație montată în Craiova pe Calea Bucureşti, o stație pietonală în zona Primăriei Craiova, o stație în zona Billa, una la Işalnița şi încă o stație la Breasta. Stațiile răspund la stimuli în funcție de specificul fiecăreia, stația 1 monitorizează emisiile de gaze de la autoturisme, stația doi verifică calitatea aerului în zona pietonală iar stația Işalnița în zona industrială. La două dintre stații se monitorizează şi parametrii meteo. Vom primi o stație suplimentară ce va fi amplasată în zona Calafat, la sfârşitul anului”, a spus Bala Ionel. Reprezentantul Agenției pentru Protecția Mediului Doj a precizat şi principalele surse de poluare în Dolj. „Autoturismele sunt principalele surse de poluare, de câțiva ani şi încălzirea domestică a devenit una din aceste surse, centralele termince din apartamente provocând probleme mari. În ceea ce priveşte calitatea aerului în anul 2008 am fost obligați să punem la punct programe de îmbunătățire a calității aerului. În anul 2011 acest program a fost revizuit pentru că nu ne-am încadrat în parametrii. În ceea ce priveşte condițiile climatice pot spune că ne-am încadrat în parametrii normali doar uneori temperaturile au depăşit limitele normale”, a mai spus Bala Ionel. /Lupa - ADMINISTRATIE
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme ABAAu iesit la cosit pe Bega! Tratamente cosmetice de vară pentru canalul care străbate TimișoaraPentru că Bega s-a umplut de vegetație după o vară călduroasă, echipele de la Direcția Apelor s-au mobilizat ca să curețe zona centrală de ierburile nedorite. O fac, dând cu... coasa pe apă. Ierburile crescute în apă sunt dese, aşa că şi munca e una migăloasă. Din cauza căldurii, vegetația a crescut în voie şi a acoperit luciul apei. Deranjați sunt oamenii care se plimbă pe mal, dar mai ales pescarii şi canotorii. Întrebăm: Aveți probleme? ”Foarte mari. Mereu ni se agață de cârmă. E aiurea”, ”Nu se decolmatează periodic. Algele cresc”. Ștefan Sandu, şeful Formației de Întreținere şi Navigație Bega, afirmă: ”Vegetația s-a dezvoltat foarte frumos, din păcate, împiedică circulația ambarcațiunilor
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
pe Bega şi dă un aspect neplăcut”. În aceste condiții formația de intervenție curăță această vegetație de pe teritoriul municipiului Timişoara. Și nu este singura problemă pe Bega: mulți confundă canalul cu un tomberon şi aruncă, la întâmplare, gunoaie, pe mal sau direct în apă. /DIGI 24/ TIMISOARA, http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Au+iesit+la+cosit+pe+Bega+Tratamente+cosmetice+de+vara+
Teme similareAVERTISMENT METEO: Ce se va întâmpla cu clima României în următorii aniModificările estimate de specialişti pentru următorii 50 – 100 de ani relevă că, la nivel național, va avea loc o creştere cu două grade Celsius a temperaturilor medii în anotimpul de iarnă şi o creştere cu peste trei grade Celsius a temperaturilor medii în anotimpul de vară (3,5 grade Celsius în nord şi 4,3 grade Celsius în sud). Prognozele meteorologice relevă faptul că, în România, va avea loc o creştere a temperaturilor medii cu peste patru grade Celsius în următorii cel puțin 50 de ani, mai ales în zona de sud a țării, potrivit anexei la Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naționale a României privind Schimbările Climatice /SNSC/ 2013-2020, publicată în Monitorul Oficial. Astfel, modelele climatice demonstrează faptul că temperaturile medii anuale în România vor continua să crească în mod constant, mai ales vara şi iarna, deşi România va continua să aibă o climă temperată şi patru anotimpuri. Modificările estimate de specialişti pentru următorii 50 – 100 de ani relevă că, la nivel național, va avea loc o creştere cu două grade Celsius a temperaturilor medii în anotimpul de iarnă şi o creştere cu peste trei grade Celsius a temperaturilor medii în anotimpul de vară (3,5 grade Celsius în nord şi 4,3 grade Celsius în sud). Potrivit documentului citat, în zonele situate în afara arcului carpatic, în special, se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de iarnă, în timp ce, în zonele din sudul şi sud-estul țării, se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de vară, cele mai afectate fiind zonele urbane, din cauza densității mări a construcțiilor. În ceea ce priveşte precipitațiile, meteorologii preconizează că acestea vor fi mai mari pentru perioade scurte de timp şi pe suprafețe
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
reduse, ceea ce va conduce la creşterea frecvenței viiturilor. În contrapartidă, vor creşte perioadele secetoase mai mari, ceea ce va conduce la un deficit al resurselor de apă, pericol de producere de incendii forestiere, pierderea biodiversității, degradarea solului şi a ecosistemelor şi deşertificarea. “Chiar dacă există posibilitatea că regimul precipitațiilor să nu se schimbe semnificativ în anotimpul de iarnă, cu excepția unei uşoare creşteri în nord-vestul țării şi uşoare scăderi în sud-vest, se preconizează o scădere generală a precipitațiilor în anotimpul de vară de până la 40%, mai ales în sudul şi sud-estul țării. Rata zilnică medie a precipitațiilor pentru România se va reduce cu circa 20%’, se menționează în SNSC 2013-2020. Strategia Națională asupra Schimbărilor Climatice 2013-2020 a fost aprobată de Guvern în data de 25 iulie 2013 şi ține cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi de documentele relevante elaborate la nivel european, precum şi de experiența şi cunoştințele dobândite în cadrul unor acțiuni de colaborare cu parteneri din străinătate şi instituții internaționale de prestigiu. Convenția Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice /UNFCCC/ a fost parafată în anul 1992 la Rio de Janeiro, fiind, în prezent, ratificată de peste 190 de țări. /ORA DE TIMIS, http://oradetimis.oradestiri.ro/avertisment-meteo-ce-se-va-intampla-cu-clima-romaniei-in-urmatorii-ani/actualitate/2013/08/27/
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘTeme similareInvestiţie la staţia de epurare din SighişoaraCompania Naţională de Investiţii organizează o licitaţie pentru finalizarea lucrărilor de execuţie la obiectivul de investiţie “Extindere şi modernizare staţie de epurare în municipiul Sighişoara”. Potrivit portalului licitatiapublica.ro, valoarea estimată a licitaţiei se cifrează între 4,67 şi 4,96 milioane euro, iar ofertele se depun până în data de 17 septembrie 2013, ora 10.00, la sediul Companiei Naţionale de Investiţii, Piaţa Naţiunilor Unite nr. 9, bl. 107, sector 5 Bucureşti. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/?p=147157
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme de mediuIzbucul Tăuz, cea mai mare peşteră scufundată din RomâniaPentru amatorii de senzaţii tari, Izbucul Tăuz din Apuseni este destinaţia ideală. Este cea mai mare peşteră scufundată din România, cu o adâncime de peste 100 de metri. Este situată în comuna Gârda de Sus, în apropierea peşeterii Gheţarul de la Scărişoara. Un nou reportaj de aventură din cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”. Prin Izbucul Tăuz ies la lumina apele ce intră în subteran prin peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică, după circa 2,5 km. Datorită adâncimii sale a fost explorată de unii dintre cei mai mari speologi din Europa. Aici şi-a pierdut viaţă unul dintre exploratorii săi cei mai tenace - un scafandru experimentat din Polonia - speologul polonez Rafal Garski, în 4 octombrie 2002. Pe aici a trecut în 2009 şi celebrul ”supravieţuitor” Bear Grylls, de la Discovery, când a fost în România. La finalul ”peripeţiilor” din Apuseni a ajuns pe marginea stâncilor sub care se află izbucul şi s-a aruncat de la înălţime în apă. Din punct de vedere ştiinţific, un izbuc este un izvor cu activitate intermitentă, funcţionând pe principiul sifonului: apa adunată într-un gol carstic iese la suprafaţă în momentul când atinge nivelul cotului sifonului. Pentru a ajunge la Izbucul Tăuz se pleacă din centrul comunei Garda de Sus pe drumul comunal cale de 10 km până în apropierea unei case izolate pe marginea Văii Gârda Seacă (Fileşti). Pe acelaşi drum mai sus de această casă se află un indicator spre Izbucul Tauzului. Se urmează cărarea şi marcajul touristic - punct albastru ce duce paralel cu valea, apoi se traversează valea pe o punte în apropiere de intersecţia a două vai, după care se ajunge la izbuc. Drumul este accesibil pentru oricine şi se parcurge în maxim 30 de minute. Izbucul este înconjurat pe trei părţi de stânci într-o pădurice de foioase, care dau locului un farmec deosebit, mai ales toamna. Izbucul Tăuz este vizitat atât de turiştii care vor să admire frumuseţea peisajelor naturale din aceasta zonă a Apuisenilor, cât şi de cei pasionaţi de scufundîrile subacvatice. Este rezervaţie naturală declarată monument al naturii. Cum a fost ”cucerit” de speologi Primele tentative de depăşire a izbucului şi pătrunderea în acest mare sistem de peşteri, din care mai fac parte şi peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică, au fost făcute în 1982, când scufundătorul maghiar Czako Laszlo, a reuşit să treacă de primul sifon. A ajuns într-un clopot de aer şi a parcurs
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
şi al doilea sifon până la adâncimea de 47 metri. A reuşit să mai vadă continuarea până la cota de - 55 metri. Peştera atinge o lungime scufundată de 105 metri şi o lungime de peste 400 de metri. Apa care intră în cele două peşteri parcurge, însă, mai mult de 4 kilometri, până ce iese la suprafaţă prin Izbucul Tăuz. Următoarele tentative au aparţinut unui grup de scufundători cehi, care au atins în 1988 adâncimea de 70 metri. Cercetările au fost reluate mulţi ani mai târziu, când polonezii conduşi de Wiktor Bolek au preluiat iniţiativa cu sprijinul Asociaţiei Speologice Sfinx Garda. La începutul anului 2001 au loc primele incursiuni ale polonezilor, soldate cu un record naţional de adâncime, 79,4 metri atinşi de Bolek. Acesta a revenit în luna august a aceluiaşi an şi a reuşit să-şi depăşească recordul anterior, înaintând până la adâncimea de 85 metri. În 2002, Rafał Garsk, un “veteran” al Tăuzului şi conducător al expediţiei, şi-a pierdut viaţa. Corpul acestuia a fost recuperate câteva zile mai târziu de la adâncimea de 78 metri. În memoria acestuia, pe peretele stâncos a fost amplasată o plăcuţă comemorativă. În toamna lui 2004 un alt speolog polonez, Włodzmierz Symanowski, a depăşit vechiul terminus, şi străbate sala de la -85 metri. A reuşit să urce în hornul scufundat, cu un diametru de 20 metri, până la circa -50 metri.Ce se mai poate vizita. Gheţarul de la Vârtop sau Peştera Minunată se află la 30 de minute, iar pentru a o vizita trebuie luată lagatura cu ghidul peşterii ce se află în satul Casă de Piatră. Peştera Coiba Mare ce are cel mai mare portal din România, ce se poate compară doar cu portalul Cetăţilor Ponorului. Izbucul Coteţul Dobreştilor aduce la suprafaţă apele pierdute în subteran în platoul Gheţar. Coiba Mică este în imediată apropiere a Coibei Mari. În perioada de primăvară la intrare în această peştera se formează un adevărat lac iar în restul timpului, lângă peştera, se formează o cascadă. De asemenea, se poate ajunge şi Gheţarul de la Scărişoara, o altă destinaţie turistică foarte cunoscută. Trasee de maxim o zi care să includă şi Izbucul Tauz Arieşeni-Izbucul Coteţul Dobrestilor - Izbucul Tauz - retur Arieşeni - Garda de sus - Izbucul Coteţul Dobrestilor - Izbucul Tauz - Peştera Coiba Mare - Peştera Coiba Mică - Peştera Gheţarul Vârtop - retur Arieşeni - Garda de sus - Biserica Sf. Ioan Botezadorul - Peştera Poartă lui Ionele - Cheile Ordancusii - Gheţarul Scărişoara - Izbucul Coteţul Dobrestilor - Izbucul Tauz - Peştera Coiba Mare - Peştera Coiba Mică - Peştera Gheţarul Vârtop – retur
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Vacanţă în România. Izbucul Tăuz, cea mai mare peşteră scufundată din România, una dintre destinaţiile lui Bear GryllsPentru amatorii de senzaţii tari, Izbucul Tăuz din Apuseni este destinaţia ideală. Este cea mai mare peşteră scufundată din România, cu o adâncime de peste 100 de metri. Este situată în comuna Gârda de Sus, în apropierea peşeterii Gheţarul de la Scărişoara. Un nou reportaj de aventură din cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ FOTO VIDEO Legende şi spectacol în Apuseni: cum se îndeplinesc dorinţe... PUBLICITATE Noul Renault Fluence http://www.renault.ro/promotii/ Meriți un upgrade cu Noul Renault Fluence - de la 11,600€ TVA inclus, ESP, airbag-uri frontale şi laterale, 4 ani garanţie Prin Izbucul Tăuz ies la lumina apele ce intră în subteran prin peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică, după circa 2,5 km. Datorită adâncimii sale a fost explorată de unii dintre cei mai mari speologi din Europa. Aici şi-a pierdut viaţă unul dintre exploratorii săi cei mai tenace - un scafandru experimentat din Polonia - speologul polonez Rafal Garski, în 4 octombrie 2002. Pe aici a trecut în 2009 şi celebrul ”supravieţuitor” Bear Grylls, de la Discovery, când a fost în România. La finalul ”peripeţiilor” din Apuseni a ajuns pe marginea stâncilor sub care se află izbucul şi s-a aruncat de la înălţime în apă. Din punct de vedere ştiinţific, un izbuc este un izvor cu activitate intermitentă, funcţionând pe principiul sifonului: apa adunată într-un gol carstic iese la suprafaţă în momentul când atinge nivelul cotului sifonului. Pentru a ajunge la Izbucul Tăuz se pleacă din centrul comunei Garda de Sus pe drumul comunal cale de 10 km până în apropierea unei case izolate pe marginea Văii Gârda Seacă (Fileşti). Pe acelaşi drum mai sus de această casă se află un indicator spre Izbucul Tauzului. Se urmează cărarea şi marcajul touristic - punct albastru ce duce paralel cu valea, apoi se traversează valea pe o punte în apropiere de intersecţia a două vai, după care se ajunge la izbuc. Drumul este accesibil pentru oricine şi se parcurge în maxim 30 de minute. Izbucul este înconjurat pe trei părţi de stânci într-o pădurice de foioase, care dau locului un farmec deosebit, mai ales
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
toamna. Izbucul Tăuz este vizitat atât de turiştii care vor să admire frumuseţea peisajelor naturale din aceasta zonă a Apuisenilor, cât şi de cei pasionaţi de scufundîrile subacvatice. Este rezervaţie naturală declarată monument al naturii. Cum a fost ”cucerit” de speologi Primele tentative de depăşire a izbucului şi pătrunderea în acest mare sistem de peşteri, din care mai fac parte FOTO Izbucul Tăuz din Apuseni şi peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică, au fost făcute în 1982, când scufundătorul maghiar Czako Laszlo, a reuşit să treacă de primul sifon. A ajuns într-un clopot de aer şi a parcurs şi al doilea sifon până la adâncimea de 47 metri. A reuşit să mai vadă continuarea până la cota de - 55 metri. Peştera atinge o lungime scufundată de 105 metri şi o lungime de peste 400 de metri. Apa care intră în cele două peşteri parcurge, însă, mai mult de 4 kilometri, până ce iese la suprafaţă prin Izbucul Tăuz. Următoarele tentative au aparţinut unui grup de scufundători cehi, care au atins în 1988 adâncimea de 70 metri. Cercetările au fost reluate mulţi ani mai târziu, când polonezii conduşi de Wiktor Bolek au preluiat iniţiativa cu sprijinul Asociaţiei Speologice Sfinx Garda. La începutul anului 2001 au loc primele incursiuni ale polonezilor, soldate cu un record naţional de adâncime, 79,4 metri atinşi de Bolek. Acesta a revenit în luna august a aceluiaşi an şi a reuşit să-şi depăşească recordul anterior, înaintând până la adâncimea de 85 metri. În 2002, Rafał Garsk, un “veteran” al Tăuzului şi conducător al expediţiei, şi-a pierdut viaţa. Corpul acestuia a fost recuperate câteva zile mai târziu de la adâncimea de 78 metri. În memoria acestuia, pe peretele stâncos a fost amplasată o plăcuţă comemorativă. În toamna lui 2004 un alt speolog polonez, Włodzmierz Symanowski, a depăşit vechiul terminus, şi străbate sala de la -85 metri. A reuşit să urce în hornul scufundat, cu un diametru de 20 metri, până la circa -50 metri. Ce se mai poate vizita Gheţarul de la Vârtop sau Peştera Minunată se află la 30 de minute, iar pentru a o vizita trebuie luată lagatura cu ghidul peşterii ce se află în satul Casă de Piatră. Peştera Coiba Mare ce are cel mai mare portal din România, ce se poate compară doar cu portalul Cetăţilor Ponorului. Izbucul Coteţul Dobreştilor aduce la suprafaţă apele pierdute în subteran în platoul Gheţar. Coiba Mică este în imediată apropiere a Coibei Mari. În perioada de primăvară la intrare în această peştera se formează un adevărat lac iar în restul timpului, lângă peştera, se formează o cascadă. De asemenea, se poate ajunge şi Gheţarul de la
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Scărişoara, o altă destinaţie turistică foarte cunoscută. /Adevarul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/izbucul-tauz-pestera-bear-grylls-1_521b488cc7b855ff56153628/index.html
DuhoareaLuna aceasta, zile întregi municipiul Târnăveniul a fost ,,sufocat” de miros de fecale. Garda de Mediu Mureş a verificat reclamația făcută de Primăria municipiului Tîrnăveni şi a constatat că mirosul provenea de la un teren al unei societăți comerciale, pe care s-au deversat fecale de la o fermă de porci, situată pe drumul dintre Botorca şi Deleni.Proprietarul fermei a declarat că în niciun caz sursa mirosului din Tîrnăveni nu provine de la ferma sa. În urma controlului însă, Garda a dispus societății care deține terenul să are respectivul pământ, până în data de 30 iulie, însă termenul nu a fost respectat, conform constatărilor făcute de Poliția Locală Tîrnăveni. În acelaşi răspuns, Garda de Mediu spunea că zona cu probleme se întinde pe 1,5 hectare, însă conform constatărilor compartimentului de mediu al Primăriei, zona cu fecale se întindea pe zeci de hectare în Botorca. Tot Garda de Mediu a mai informat că a constatat deficiențe şi la stația de epurare a oraşului, unde Aquaserv efectuează modernizări, dar operatorul a exclus total varianta ca mirosul să provină de acolo. Până una alta, natura a rezolvat singură problema, soarele puternic din ultimele zile uscând câmpul.Alte mirosuri. Duhoarea însă se menţine în fiecare seară la Târnăveni fiindcă zonal se propagă mirosuri de la arderea miriştilor, incendierea intenționată a gunoaielor, deversarea de fecale şi multe alte mirosuri declanşate de persoane iresponsabile care consideră probabil că ,,n-o fi dracul aşa de negru dacă ard nişte resturi”. Căldura favorizează însă aceste mirosuri care sunt duse de vânt în locuințele localnicilor, unde geamurile rămân deschise seara pentru puțina răcoare de după lăsarea întunericului. Garda de Mediu Mureş susţine că ,,problema iniţială a mirosului de fecale din oraş a fost soluţionată, iar alte sesizări nu au fost depuse în acest sens”. În aceste condiţii, fără o sesizare anume Garda de Mediu nu are la cunoştinţă vreo altă problemă locală. Recent, noul şef al Gărzii de Mediu Mureş este Virgil Danciu cunoscut şi în calitate de director al societății Bicapa. Chiar dacă în ţările civilizate instituțiile se autosesizează în astfel de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
situaţii, ne exprimăm speranţa că odată aceste sesizări fiind făcute din partea cetăţenilor, Garda de Mediu va da publicităţii măsurile şi sancţiunile aplicate celor care poluează oraşul seară de seară. Este important ca orice abatere să fie sesizată imediat pentru a fi descoperită cauza, dar şi mai important este ca fiecare să se gândească bine atunci când poluează aerul, deoarece la rândul său poate fi poluat de un alt localnic inconştient.Duhoarea. Luna aceasta, zile întregi municipiul Târnăveniul a fost ,,sufocat” de miros de fecale. Garda de Mediu Mureş a verificat reclamația făcută de Primăria municipiului Tîrnăveni şi a constatat că mirosul provenea de la un teren al unei societăți comerciale, pe care s-au deversat fecale de la o fermă de porci, situată pe drumul dintre Botorca şi Deleni. Proprietarul fermei a declarat că în niciun caz sursa mirosului din Tîrnăveni nu provine de la ferma sa. În urma controlului însă, Garda a dispus societății care deține terenul să are respectivul pământ, până în data de 30 iulie, însă termenul nu a fost respectat, conform constatărilor făcute de Poliția Locală Tîrnăveni. În acelaşi răspuns, Garda de Mediu spunea că zona cu probleme se întinde pe 1,5 hectare, însă conform constatărilor compartimentului de mediu al Primăriei, zona cu fecale se întindea pe zeci de hectare în Botorca. Tot Garda de Mediu a mai informat că a constatat deficiențe şi la stația de epurare a oraşului, unde Aquaserv efectuează modernizări, dar operatorul a exclus total varianta ca mirosul să provină de acolo. Până una alta, natura a rezolvat singură problema, soarele puternic din ultimele zile uscând câmpul.Alte mirosuri. Duhoarea însă se menţine în fiecare seară la Târnăveni fiindcă zonal se propagă mirosuri de la arderea miriştilor, incendierea intenționată a gunoaielor, deversarea de fecale şi multe alte mirosuri declanşate de persoane iresponsabile care consideră probabil că ,,n-o fi dracul aşa de negru dacă ard nişte resturi”. Căldura favorizează însă aceste mirosuri care sunt duse de vânt în locuințele localnicilor, unde geamurile rămân deschise seara pentru puțina răcoare de după lăsarea întunericului. Garda de Mediu Mureş susţine că ,,problema iniţială a mirosului de fecale din oraş a fost soluţionată, iar alte sesizări nu au fost depuse în acest sens”. În aceste condiţii, fără o sesizare anume Garda de Mediu nu are la cunoştinţă vreo altă problemă locală. Recent, noul şef al Gărzii de Mediu Mureş este Virgil Danciu cunoscut şi în calitate de director al
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
societății Bicapa. Chiar dacă în ţările civilizate instituțiile se autosesizează în astfel de situaţii, ne exprimăm speranţa că odată aceste sesizări fiind făcute din partea cetăţenilor, Garda de Mediu va da publicităţii măsurile şi sancţiunile aplicate celor care poluează oraşul seară de seară. Este important ca orice abatere să fie sesizată imediat pentru a fi descoperită cauza, dar şi mai important este ca fiecare să se gândească bine atunci când poluează aerul, deoarece la rândul său poate fi poluat de un alt localnic inconştient. /Punctul MS, http://punctul.ro/2013/08/26/duhoarea/
Exploatarea aurului la Roșia Montană va începe peste 3 ani Potrivit Mediafax, în urma negocierilor între guvern şi Roşia Montană Gold Corporation, exploatarea auriferă va începe în noiembrie 2016. Participația statului român va creşte la 25% din totalul acțiunilor, iar redevența ce se va plăti, va fi de 6% din valoare producției. Documentul convenit, include şi un calendar pentru începerea exploatării, respectiv aprobarea PUZ-ului până în decembrie 2013, finalizarea dobândirii dreptului de folosinţă asupra imobilelor din perimetrul de exploatare până în mai 2014, scoaterea imobilelor din fondul forestier şi din circuitul agricol până în mai, respectiv iunie 2014, obţinerea autorizaţiei de construire până în iunie 2014, construirea propriu-zisă a facilităţilor de exploatare şi producţie în intervalul iunie 2014 - noiembrie 2016 şi demararea propriu-zisă a exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană cel târziu în noiembrie 2016. În ceea ce priveşte beneficiile statului român, cele două părţi estimează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari. /MuresNews MS, http://www.muresnews.ro/stiri/detalii-stire/inapoi/acasa/articol/exploatarea-aurului-la-rosia-montana-va-incepe-peste-3-ani.html#sthash.5lZclSeU.dpuf
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Ministrul Culturii: Roşia Montană va intra în patrimoniul UNESCO poate peste 7 ani, nu acumDin exploatarea minereurilor de la Roşia Montană, statul ar urma să deţină un sfert din acţiuni, iar investitorul i-ar plăti o redevenţă de 6% din valoarea producţiei. Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat, marţi, la Roşia Montană, că localitatea nu are nicio şansă să fie înscrisă acum în patrimoniul UNESCO, precizând că şanse mari în acest sens ar fi în şapte-zece ani, dacă galeriile romane şi medievale vor fi conservate, iar clădirile vechi restaurate - transmite Mediafax.Parlamentul a trimis o delegaţie la Roşia Montană ca să afle care sunt riscurile pentru patrimoniul cultural, dacă va fi deschisă cariera de aur şi argint.Ministrul Culturii şi membrii comisiilor pentru relaţia cu UNESCO au discutat, marţi, cu primarii din Apuseni, cu mai mulţi reprezentanţi ai investitorului româno-canadian şi cu cei ai organizaţiilor de protecţie a mediului. Întâlnirea a avut loc în contextul existenţei unor inițiative pentru includerea sitului Roşia Montană pe Lista tentativă UNESCO, informează într-un comunicat Ordinul Arhitecţilor din România, Asociaţia „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, ICOMOS România şi Fundaţia ProPatrimonio. Din exploatarea minereurilor de la Roşia Montană, statul ar urma să deţină un sfert din acţiuni, iar investitorul i-ar plăti o redevenţă de 6% din valoarea producţiei. Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că exploatarea de la Roşia Montană va începe în măsura în care Parlamentul va adopta legea care prevede condiţiile de mediu şi de participare a statului român şi faptul că toţi banii care rezultă din redevenţe şi beneficii vor intra într-un fond special de dezvoltare durabilă. /TVR, http://stiri.tvr.ro/ministrul-culturii-rosia-montana-va-intra-in-patrimoniul-unesco-poate-peste-7-ani-nu-acum_34010.html
Varujan Vosganian: Guvernul trebuie să încheie privatizările şi să atragă investiţii la Cuprumin, CFR Marfă, OltchimMinistrul Economiei, Varujan Vosganian, prognozează că ultimele luni ale anului vor trebui să confirme evoluţia de până acum a economiei, care sugerează depăşirea unui ritm de creştere de 2% din PIB. “Ne bazăm, mai ales, pe industrie, exporturi şi agricultură. Marii bolnavi ai economiei rămân consumul şi investiţiile. Veniturile
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
populaţiei nu cresc, iar firmele, lipsite de susţinerea sistemului bancar, nu au lichidităţi. Cât despre investiţii, trei componente ar trebui dinamizate: investiţiile publice, fondurile europene şi investiţiile străine”, spune Varujan Vosganian. Ministrul Economiei mai susţine că, în această toamnă, Guvernul trebuie să încheie o seamă de privatizări şi să atragă investiţii, în cazul unor societăţi precum CFR Marfă, Oltchim, Cuprumin. “Restructurarea şi privatizarea în sectorul de stat trebuie să continue. Reiau ceea ce am spus delegaţiei FMI: cel puţin în ce priveşte Ministerul Economiei, cu excepţia nucleului de securitate din industria de apărare, până la sfârşitul anului viitor ar trebui privatizate toate companiile unde statul deţine majoritatea”, precizează Vosganian. /Informaţia AB, http://www.informatiadealba.ro/actualitate/varujan-vosganian-guvernul-trebuie-sa-incheie-privatizarile-si-sa-atraga-investitii-la-cuprumin-cfr-marfa-oltchim/
Legea care permite exploatarea aurului la Roşia Montană, aprobată de Guvern. Statul va avea 25% din capitalul social şi redevenţă de 6%Guvernul a aprobat, în şedinţa de marţi, 27 august, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere România. Potrivit acordului inclus în proiect, statul va avea 25% din capitalul social al RMGC, iar redevenţa pentru proiectul minier ajunge la 6%. După ce a fost aprobat de Guvern, proiectul de lege va trebui adoptat de Parlamentul României. În proiectul de lege este prevăzută aprobarea “Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană”. Potrivit acestuia, acţionarul majoritar al RMGC va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă astfel la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4 % în cazul celorlalte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană. Proiectul de lege mai prevede declararea proiectului ca
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit şi mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro – argentifere din perimetrul Roşia Montană. De asemenea, se mai prevede modificarea unor acte normative privitoare la exproprieri, autorizaţii de construcţie etc. Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere va duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare. Exploatarea ar urma să înceapă din noiembrie 2016. RMGC deţine la Roşia Montană, prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Citeşte AICI mai multe detalii despre contractul de exploatare minieră de la Roşia Montană. /Alba24 AB, http://alba24.ro/proiectul-de-lege-privind-exploatarea-de-la-rosia-montana-aprobat-de-guvern-statul-va-avea-25-din-capitalul-social-si-redeventa-de-6-228578.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
