Il.l. La Gura Rdului

de poezie, ea si prin gratia unei priviri, on a unui suras lapreschimbarca acestor mornente [de intalnire ~i discutii, n.n.]intr-o adevarata sarbatoare familiara, litcrara':".

Elena Daniello Il invita, cu un zambet, sa citcasca versuridin volume le sale. Aprecia cu dcoscbire Poemele luniinii, cu tim-pul, a trecut la culegcri1e urmatoarc. La cateva din aceste lccturi,a participat ~i profesorul Vasile Emanoil: .Felul cum le intona cuvocca lui domoala ea un susur de izvor si mai ales pauzele din-trc uncle cuvinte le facea clar continutul':".

Exact in acceasi pericada ternporala, Lucian Blaga traiascntimentul posibil al secatuirii resurselor lui poetice. De multavreme, tracasat de schimbarile intervcnitc in statutul lui social,nu mai scrisese un verso Si, uneori, dupa ce termina lectura unuigrupaj de versuri, arunca melancolic 0 fraza:

,,- Am scris cu accstc poczii? Nu sunt cu autorul. Sau,daca sunt, atunci doar in scnsul ea port In mine un poet mort.Sunt sarcofagul lui. Identitarea de consti inta s-a pierdut't i ' .

In vara anului 1950, familia Manta: Marioara, fratele ci,mcdicul Cornel Manta si sotia lui, Viorica, au invitat, la fel ea inanii anteriori, pe sotii Daniello si pc doctorita Livia Armeanu,prietena comuna, la Gum Raului, localitate situata In apropierede Sibiu, pe colinele Cibinului.

Asccndentii familiei Manta au fost "preoti din tata in fiu,patru gcneratii"; urrnasii preotilor de ieri "au schimbat rcveren-da pe halatul alb al medicilor':". Dar si la unii si la altii, ospita-litatea a rarnas proverbiala. In locuinta familiei Manta a popositG. Cosbuc, unde ar fi scris balada Nunta Zamfirei si poernulNumai una; tot aici, au zabovit Veturia si Octavian Goga, loanSlavici, Ilarie Chendi, Onisifor Ghibu, pianista Ana Voileanu-Nicoara, Petre Grimrn, profesor de engleza la Universitatea dinCluj, poetul D, Ciurezu, medicul chirurg Crisan Mircioiu s.a.

156

Casa batraneasca, prin care s-au perindat atatia oameni desearna, a ramas in grija Marioarei Manta. Doctorul Cornel Mantaa ridicat "casa de la gradina", la aproximativ 0 jumatate de kmde cca veche, .Jntr-o livada de peste doua hectare, in spatclecareia, dincolo de brazi, curge serpentin Cibinul=",

La sugcstia Elenci Daniello, Marioara Manta, mai varstni-ea sa prictena, I-a invitat si pe Lucian Blaga, singur, fara Cor-nelia. Cand Elena DanielIo i-a transmis dorinta Marioarci de a-Iavea oaspete, filosoful a acceptat numaidecat:

,,- Sa stii ea vin".Si a sosit la Gura Raului spre sfarsitul lunii iulie, cand a

intrat in conccdiul de odihna. Cu acest prilej, a daruit MarioareiManta si Elcnci DaniclIo care un exemplar "din dactilogramavolumului Ecce tempus, volum de pocme inedite, cu rugarninteade a fi pastrat acolo, la adapost, in seiful Marioarei". Gestul erajustificat de Elena DanielIo prin teama generala de aparatul eo-munist represiv: " ...acuzat ea scrie 0 poezic metafizica si iratio-nala", poetul "nu dorea sa of ere Sccuritatii noi prilejuri de suspi-ciune"490.

Cu putin timp inainte de a muri, Marioara Manta a daruitexemplarul sau din Ecce tempus Elenei DanielIo: "Am fost cutotii mi-a spus ea - martorii unui miracoI: reinnoirea izvoarelorpoezici sale. Si miracolul acesta s-a produs la Gura RflUlui"490

In ace I an, Lucian Blaga a rarnas la Gura Raului 0 sap-tamana: " ... locuia in casuta de pe pripor, cc apartinuse candvatatalui Vioricai Manta, episcopul Stroia - isi amintea ElenaDanieIlo -. Cum intamplator in acea vara eram singura valida, euil insotearn in plimbarca de dirnincata care preceda ora rncsei,spre a-I familiariza cu locurile pitorcsti de pc apa Cibinului:moara, piua, valtoarea, paduricca de pini, tcascul de ulei, eel demere, biserica, apoi cimitirul, padurea de goruni etc.

Discutam eate-n luna si-n stele - la figurat si la propriu -caci asa i-am descoperit pasiunca pentru astronornie, penrruastre, enigmaticele gauri negre, pulsari, quasari etc. Imi cerea sa-ievoc scene din copilarie, si imi aduc aminte ea, odata, printre al-

157

tcle, i-am povestit cum ma jucam cu pietricelelc scanteietoaredin raul de la Bretcu, comuna mea natala, in timp cc fratii meiprindeau raci.

Cadrul rustic, pitorescul locurilor, sentimentul de revenirespre matca, spre dainuire in istorie si spre puritatea specificuluiromanesc, de asernenea momentele de dcstindcre Si senina re-laxare au contribuit, desigur, toatc, la infiriparea acelei star: su-fletesti de 0 aparte noblete, dcfinita de insusi poetul prin sintag-rna frantuzcasca de «ami tie amoureuse»"490

Dupa-arniaza, se constituia un incipient cenac1u literar, alcarui nucleau il formau Elena Danicllo, Viorica Manta Si LiviaArmcanu. Lucian Blaga citea versuri din Ecce tempus. Lectura-conscmna Elena Daniello - a creat "un climat de acuta scnsibi-lizare la frurnusete Si gand inalt, un climat de prictcneasca in-credere, de eomuniune Si emulatie spiriruala Dupa 0 lunga pe-rioada de marginalizarc Si oprimarc 11101'ala,de umilinta Si In-josiri", poetul dcscopcrea la Gura Raului ,,0 oaza tonifianta derespect al valorii, de sensibilitate, de incrcderc in sensurile 111a-jore, nationalc ale crcatici sale"490

*In deceniul al VI-lea, Lucian Blaga a venit la Gura Raului

in sapte veri, singur, dar mai adesea imprcuna eu Elcna Daniel-10. In noiernbric 1954, amandoi au fost, pcntru doua zilc, oaspciiisotilor Manta in locuinta acestora din Sibiu. Indragostitii au in-treprins ,,0 plimbare la Dumbrava, la lacuri, la Rezervatia Cer-bilor". Revcderea locurilor cc ii resuscitau nenumarate amintiri,i-au sporit inima "cu-o ardere, c-un gand", cum se exprima inpocma Vara sfantului Mihai. In iulie 1957, Lucian Blaga Si fa-milia Manta au facut 0 excursie la Paltinis, un de se aflau Elcna,Leon Daniello Si Livia Armeanu.

Din relatarile Vioricai Manta, s-a putut rcconstitui, in liniigcnerale, programul pe care Lucian Blaga Si l-a impus la GuraRaului. Dimineata, se trezea in jurul orei saptc. Facea 0 plimbaresingur sau mai totdeauna insotit de Elena Daniello prin padure Si

a(

c

"\r11

158

pe malul Cibinului. Intre opt jumatate si noua jumatate, lua de-junul impreuna cu gazdele si ceilalti invitati. Masa se prelungeaintr-un "cenaclu sui-generis':".

Lucian Blaga citea poczii originale, traduccri din litcratu-ra universala sau pasaje din Faust. In primii ani, lecturile aveauloc in casa batrancasca, si anumc in "gradina dintrc ziduri", subbolta unei vite de vie, intinsa intrc "un mar si un par batran". Inanii din urma, lecturile "se desfasurau in gradina noii case ridi-cate de Corncl si Viorica Manta"?

Dupa accea, rctras in camera ce-i fuscse rczervata, LucianBlaga lucra. Urmau masa de pranz Si 0 scurta siesta; dupa-arnia-za, se asculta muzica sau se faccau excursii mai scurte sau maiprelungitc, in grup, cand "sc discuta in voic eate-n luna si-nscare?". Cina, servita musafirilor in jurul orei 19, era "prelungitaiarasi in cenaclu" pana spre ora zece seara, "cand toata lumea serctragea pentru odihna':".

Din scrisorile expediate de filosof Vioricai Manta, se des-prinde un constant sentiment de multumire, de liniste sufletcasca,de uitare a vicisitudinilor existentei, ce explica nostalgia prin careLucian Blaga s-a intors mereu, in amintire, spre Gura Raului.

11.2. " Trifoitele''

In saprarnana aceea de la sfarsitul lunii iulie 1950, evocatamelancolic, peste ani, de Livia Arrneanu, "s-a legat 0 prietenietrainica intrc noi toti care a durat pan a la sfarsitul vietii lui" ..9

Lucian Blaga obisnuia sa se adreseze cclor trei doamne cuapelativul "trifoite", al carui istoric, surazand unci amintiri, l-adezvaluit Viorica Manta: "Ne aflam intr-o zi, aici, in gradina, Lu-cian, Elena Daniello, Livia Armeanu $i cu mine. Lucian admiraverdele proaspat al trifoiului, deosebit de frumos crescut in aceavara. «Si voi sunteti niste trifoite!» ne spuse razand Lucian,referindu-se, desigur, la stransa noastra prietenie. Careva dintrenoi a protestat: buni prieteni suntem toti patrul si am inceput sa

159

/