Iraducare din limba englezfl de

AilCA $IlI{IIOPOL

*c

Cuprins

enrrn1A... ...........e

CapitolullAtAt de aproape gi, totugi, atAt de departe ..............15

Capitolul 2

Teorii care nu funclionea25................ ..;.....................53

Capitolu[3Generarea prosperitSlii gi a siriciei................. ........78

Capitolul4Diferenle mici 9i perioade critice: im portanla istoriei.............. 105

Capitolul5

"Eu am vizut viitoruI gifunc]ioneazi":cregterea in cadrul instituliilor extractive...................................132

Capitolul6Pe drumuri diferite

CapitolulTPunctul de cotitur5................1.... ...........190

CapitolulSNu pe teritoriul nostru: bariere in calea dezvoltdrii. ...............221

Capitolul9in sens invers dezvoltdrii .....................252

CapitotullORdspAndirea prosperiteili............... .....280

Capitotul 11

Cercul virtuos .....................307

Capitotul 12Cercul vicios.......... ..............:...... ..............338

Capitolut13De ce egueazd naliunile astdzi ..........370

Capitolul 14

Spargerea tiparelor ..........405

Capitotul 15inletegerea prosperitdfii 9i a s5rdciei................ ....428

Mutlumiri..

Eseu bibliografic gi surse ..:.........:.....,.......................468

Surse pentru heti............ ..:........................................486

Bibtiografie ..................... ....48g

1ndice.........

Capitolul 1

ATAT DE APROAPE

$t, ToTUSt,ATAT DE DEPARTE

Economia fluviului Rio GrandeOragul Nogales este impLrtit in doui de un gard. Daci stai lAngi gard 9iprivqti inspre nord, vezi Nogales, Arizona, siruat in districtul Santa Cruz.Venitul unei gospodirii medii de acolo este in jur de 30 000 de dolari pean. Cei mai multi adolescenri merg la gcoali, iar majoritatea adulgilor auabsolvit liceul. in ciuda mturor argumentelor referitoare la cat de deficienteste sistemul de sLnitate al SUA, populagia este relativ si.niroasi, cu osperangi de viagl ridicati, conform standardelor globale. Mulgi dintrelocuitori au peste 65 de ani si au acces la sistemul Medicare. Esre doar unuldintre multele servicii oferite de guvern, pe care cei mai mulgi le iau dreptsigure, precum electricitatea, telefonia, un sistem de canalizare, slnltateapublici, o rerea de drumuri care fac legitura cu alte orase din zoni si curestul Statelor Unite gi, nu in ultimul rAnd, legea gi ordinea. Oamenii din\ogales, Arizona, igi pot vedea de treburile lor zilnice fbrl si se reamlcentru viata sau penrru siguranqa lor gi fhri si le fie mereu frici de furturi,:xproprieri sau de alte lucruri care le-ar putea pune in pericol investiEiile::r afaceri si in case. La fel de importanr, locuitorii din Nogales, Arizona,:au drept sigur faptul ci, in ciuda ineficiengei si a corupgiei ocazionale,iuvernul ii reprezinti. Pot vota ca si igi inlocuiasci. primarul, membriicongresului 9i senatorii; voteazi.la alegerile prezidengiale care decid cine-r r-a conduce tara. Democratia le este a doua naturl.

16 DARON ACEMOGLU & JAMES A. ROBINSON

viaga la sud de gard, la ca.Eiva metri distanri, este destul de diferiti.Degi locuitorii din Nogales, Sonora, triiesc intr-o parte reladv prosperia Mexicului, venitul unei gospodirii medii este aproximativ o treime dincrl al unei gospodirii medii din Nogales, Arizona. cei mai mulgi adulgidin Nogales, Sonora, nu au o diplomi de liceu 9i mulgi adolescenEi numerg la gcoali. Mamele trebuie si igi faci griji in privinga gradurui ridicaral mortalitiEii infantile. condigiile p.o"r.. ofcrire d. sist.td de sinitarepublici inseamni cr nu este deloc surprin zdtor faptul ci locuitorii dinNogales, sonora, nu uriesc la fel de mult ca veciniiror din nord. De ase-menea' nu au acces la multe servicii publice. Drumurile sunr proaste la sudde gard. Legea gi ordinea se afr intr-o srare si mai proasti. Rata crimi-nalitigii este ridicati, iar deschiderea unei afaceri reprezintr o acrivitaceriscanti. Nu doar ci rigti sr fii jefuit, dar insusi faprul de a obtine toateautorizagiile gi de a da miti nu este deloc un demers ugor. Locuitorii dinNogales, Sonora, suporti corupgia gi stupiditarea politicienilor in fiecare zi.

spre deosebire de vecinii lor din nord, pentru ei democragia este o expe-riengi. foarte recenti. Pini la reformele polidce din 2000, Nogales, Sonora,ca gi restul Mexicului, se afla sub controlul corupt al partidului Revolu,tio-nar Institutional, sau'Partido Revolucionario Insdtucionar (pRI).

cum este posibil ca doui jumitrgi ale practic aceruiasi orag si fie atatde diferite ? Nu exisri diferenre in ce ea ce privegte geografia, clima sau tipu-rile de boli rispandite in zonr, fiindci nimic nu restricrioneazi rrecereamicrobilor din Statele unite in Mexic si invers. Desigur, starea de sinrtateeste foarte diferiti, dar acest lucru nu are nimic de-a face cu un mediupropice penrru boli, ci cu faptul ci oamenii de la sud de gard au condigiide igieni inferioare ;i nu benefic iazL de un sistem de srniiate decent.

Dar poate ci locuitorii sunt foarte diferiti. Si fie oare faptul ci rezi-dengii din Nogales, Arizona,sunt urmagii emigrangilor

"orop'.rri, pe cAnd

cei din sud sunt descendengii aztecilor? Nu este deloc aga. orlginile oame-nilor care locuiesc de ambele pirgi ale gardului sunt destul"de similare.Dupi ce Mexicul a devenit independent de Spania, in l g2r, zona din jurul,,Los dos Nogales" a fxcut parte din sratul mexican weja californi" !i "g"a rrmas chiar gi in urma Rizboiului mexicano-american din lg46-rg4s.intr-adevir, abia in urma Achizigiei Gadsden, din rg53, graniga suA s-aextins in aceazoni.. Locorenentul N. Michler a fost cel care a observat, intimp ce inspecra granita, exisrenga ,,micii gi frumoasei vli din Los Nogales".

DE CE ESUEAZA NATIUNILE T7

Aici, de fiecare parte a granigei, s-au ridicat cele doui orage. Locuitoriidin Nogales, Arizona, gi din Nogales, Sonora, au strimogi comuni,silvnreazi aceeagi mAncare gi aceeagi muzici gi, ne-am aventura si spunem,

urr acceasi,,culturi".I)esigur, existi o explicagie foarte simpll 9i evidenti pentru diferentele

rlirrtrc cele doui jumitigi ale Nogalesului, pe care, probabil, ci agi ghicit-orlcjrr: inslgi graniga care desparte cele doui jumltigi. Nogales, Arizona,re nfi in Sarele Unire. Locuitorii sii au acces la institugiile economice ale

Srrrclor (Jnite, care le dau posibilitatea si igi aleagl liber ocupagiile,

r;1 llcneficieze de ;colarizare gi si dobAndeasci anumite competenEe, gi iiIrrcurajeazi pe angajatori s[ investeascl in cea mai bunl tehnologie,rcz,uhatul fiind salarii mai mari pentru ei. Au, de asemenea, acces la insti-ruf ii politice care le permit si participe la procesul democratic, sI igi aleagl

rcprczentantii gi si ii inlocuiascl daci acegtia din urmi nu se poarti cum

trclrtrie. in consecinEi, polidcienii oferi serviciile debaz|(de la sinitatepublici, pini la drumuri 9i la lege gi ordine) pe care cetigenii le cer.( lci din Nogales, Sonora, nu sunt la fel de norocogi. Ei triiesc intr-o lumerlifi'riti, modelari de institugii diferite. Aceste institugii diferite creeazlritiruulente cu totul diferite pentru locuitorii celor doui orage Nogales,

t,r iii pentru antreprenorii gi oamenii de afaceri dornici sI investeasclrcolo. Aceste stimulente, generace de citre insdtugiile diferite ale celort|ruii orage Nogales ;i ale girilor in care.se afi acestea, reprezinti motivulplincipal al diferengelor in ceea ce privegte prosperitatea economicl de

o ptrte gi de cealalti a gardului.l)e ce insdtugiile Statelor Unite duc la succes economic cu mult mai

lcrrrlrcabil decAt cele din Mexic sau, la drept vorbind, decAt cele din restul

Arrrcricii Latine ? Rispunsul la aceasti intrebare se afi in modul in care

lt'csrc societigi diferite s-au format, in perioada coloniali dmpurie. Atuncir ;r lrrodus o separare institugionall care are efecte pini in ziua de azr.

Itcrrtru a ingelege aceasti separare trebuie si incepem de la fondarear oloniilor din America de Nord si din America Latini.

18 DARON ACEMOGLU & JAMES A. ROBINSON

intemeierea ora;ului Buenos AiresLa incepurul anului 1516, navigatorul spaniol JuanDiazde Soris a ajunscu vasul inrr-un estuar larg, de pe coasta esticr a Americii de Sud. inain-tand cu greu spre girm, de Solis a revendicat teritoriul in numere Spaniei,numind fuviul Rio de la Plata, ,,fuviul de argint", deoarece localniciiaveau argint. Bfutinagii de pe fiecare parte a estuarului - charrfas, undeeste acum uruguayul, gi Querandi, din gesurile care aveau si fie cunoscutesub denumirea de pampas in Argendna moderni - i-au privit pe nou-ve_niEi cu osdlitate. Acesti bisdnasi erau vanitori gi culegitori, era[organizagiin grupuri mici, firr a ayea autoriti.ti politice puternic ...r,r"lir"r..intr-adevir, un asemenea grup din raniurile popuratiei char.ias l-aomorat pe de solis in bitaie, in timp ce explora noile domenii pe careincercase si le ocupe penrru Spania.

rn 1534, spaniolii, inci optimigti, au trimis o primi delegatie de colo-nisti, sub conducerea lui Pedro de Mendoza. Acegtia au ridicat, in acelasian' un oras pe locul unde se afli Buenos Aires. Ar fi trebuit si fie un locideal pentru europeni. Buenos Aires, care inseamni literal ,,aere bune",avea o climr temperati, ospitalieri. cu toate acestea, prima sedere a spa,niolilor acolo a fost de scurti durari. Ei nu clutau ,,aere bune", ci resursep_e care si le extragi gi forgi de munci pe care si o foloseasci. populatiilecharriras 9i Querandi nu au fosr, in nici Ltn caz,amabile. Au refuzat srofere mA.ncare spaniolilo r si aa refuzat sr munceasci atunci cand au fostpringi' Au atacat noua colonie cu arcuri gi sigegi. spaniolii au frmanzit,intrucat nu anticipaseri ci aveau si fie nevoiti sL i;i giseasci singuri demancare' Buenos Aires nu era ceea ce visaserl ei. tsigtinagii r,, prrr.",,fi forgagi si munceascS,. zona nu avea nici argint, nici aur pe care si leexploateze, iar arginrul pe care il gisise de solis For.r"

"drr, d. f"pt, rocmai

din statul Inca din Anzi, afl.atdeparte in vesr.in incercarea lor de a supraviegui, spaniolii au inceput si trimiti

expedigii pentru a gisi un loc nou, care si ofere bogigii mai multe gi popu-lagii care si fie mai ugor de luat in stipanire. i" lsy,,rn" dirrrr. "..rt.expediEii, sub conducerea luiJuan de Ayolas, a avansar pe fluviul parana,ciutand o cale de acces crtre incasi. Pe drum, a intrat in contact cu Guarani,o populagie se dentari, cu o econom ie agraribazatl pecultivarea porum-bului gi a maniocului. De Ayolas gi-a dat imediat seama ci. Guarani erau

DE CE ESUEAZA NATIUNILE 19

cu totul altceva decAt Charrfas ;i Querandi. in urma unui scurt confict,rpirniolii au infrint rezistenga populagiei Guarani gi au intemeiat un orag,

Nucstra Senora de Santa Maria de la Asunci6n, care a devenit capitala

l'truguayului de astizi. Conchistadorii s-au cisltorit cu pringesele Guarani

1l iur intemeiat repede noua aristocragie. Au adaptat sistemele existente ale

poprrlagiei Guarani, privitoare la munca forgati gi la tribut, plasAndu-se ei

trgiqi la conducere. Acesta era tipul de colonie pe care voiau sI o intemeieze

;1, |r patru ani, Buenos Aires a fost abandonat deoarece togi spaniolii care

rc irpczirserl acolo s-au mutat in noul orag.

lJucnos Aires, ,,Parisul Americii de Sud", un oras cu bulevarde largi inrtil ctrropean, susdnut de marea bogigie agricoll a pampasului, nu a fostr rirrrcmeiat decfu in 1580. Abandonarea orasului Buenos Aires ;i cucerirea

prrlruhgiei Guarani ilustreazi logica colonizlrii europene a Americii.lrr irrrii colonigd spanioli gi, aga cum vom vedea, cei englezi nu erau inte-'rlr;r1i sir lucreze ei ingigi pimAntul; voiau ca algii si faci asta pentru ei gi

voi,ru trogigii, aur si argint, pe care si le jefuiasci.

Din Cajamarca...

I'rl,ctliqiile lui de Solis, de Mendoza gi de Ayolas au venitpe urmele unora

rrr,ri f rrimoase, care aritaserS. interes pentru una dintre insulele arhipe-

l,rgului Bahamas, zilritdde Cristofor Columb, pe 12 octombrie L492.

l'rip;rrrsir.rnea 9i colonizarea spanioli a Americii a inceput, in mod serios,

,rl,rtii cu invadarea Mexicului de cltre Hernin Cortds, in 1519, cu expe-

,lt1i,r ltri Francisco Pizarro in Peni, un deceniu gi jumitate mai tArziu, gi cu

,'r1'c,liqia lui Pedro de Mendoza pe Rio de la Plata, la doar doi ani dupi0.,'.',,. i,r secolul urmitor, Spania a cucerit 9i a colonizat cea mai mare

lr,u rc (lin centrul, vestul gi sudul Americii de Sud, in timp ce Portugalia igi

r,'v,'ntlica drepturile asupraBraziliei afate la est.

Straregia de colonizare spanioli a fost cAt se poate de eficienti. Per-

It'r liorrrrtir inigial de Cortds in Mexic, aceasta a avut la baz| conclszia cL

, r'l rrr;ri [-run mod de ingenunchere a opozigiei era prinderea cipetenieilr,tlt irrrr;i[or. Aceasti strategie a permis spaniolilor si revendice bogigia,r, rrmrrlrtir a cipeteniei 9i si constrAngi popoarele indigene si le pliteascltr ilrr rt iii si le furnizeze hrani. Urmitorul pas a fost acela de a se erija in noua

20 DARoN ACEMoGLU & JAMES A. RoBINSoN

eliri' asocietigii indigrne. gi de a prelua controrur asupra metoderor exis-*"r:*:T::-t:are, de plati a tributului 9i, in special, de munci forgati.Land uorrds si oamenii lui au ajuns in marea capitah azteci, orasulGnochtidan, p. g rroi.-brie 1519, ace$.i" ",,

fo* intAmpinagi d..i;;;Montezuma, imprratur aztec, caredecisese, in ciuda numeroaseror inter_vengii ale consirierilor,sii, si ii intampine pe spanioli p*pi.. c.." .. " or-",este descris in relatirire compilate a"pe is<i,a. .fuo .atogi*ir."".a.*

Bernardino de Sahag6n, in laimorrri, du Codice Florentin.

.,- ,-l?:11*r:ei [spaniolii] i,auluarprizonierpeMonrezuma...

apoi toate armeie0c roc au rras.. r-rica dom.ea. Era ta ri cum roau rumea inrepenise de frica. Chiarinainte de a se fi inrune cat, era teroare, era uimire, er" ,_r.lini,r.., poporrl ;;;r;.;;

5i cand s-a cripat dc zjui, imediat dupa aceea au fosr scoase roare rucrurire necare ei lrpani -Au luar ror. ror !r vedeau li li ,e pare.l bun.Dupa care s-ru du, rl depozirurp.rron.rar rui Monre zuma... ra rocur numrr

Totocalco " au scos proprietarea rui [a lui Montezumaj perso'ari... numai rucruri depreg: colierele cu pa'da'tive, br;qirile de braqe cu .iucrri din pene d. prri. qro^t,b'itirile de brate drn aur briEirire subtiri, briEirile Jin aur cu scoici...;i criadema c.ri'tr-rrcoaze, simbolul conducitorului. Ei au iuat tot.

cucerirea mi litard, a azr.eciror s-a incheiat pani in r 52 r. cortds, in cari-tatea sa de guvernator alprovinciei Noua Spanie, a inceput apoi sA imp"r*cea mai pre'tioasi resurs,., popuralia indigeni, prin intermeiid astitugieinumire encor,ienda. Encornienda ap;r,ire penrru prima dati in Spaniasecolului al XV-rea, caparre din recu-cerir.";";;r" ilililr"r"1'r"r,"maurilor' arabi care se stabiliseri aici in qi dupi secorur ar vIIIlea. inLumea Noui, aceasra a luat o formi mult maiexproatare, ;;oG;;ffi;#ffi: ffi ffil#l*ln i"#:mendero. Populagiile indig.r,.!r"o obligate ru it or.r. acesrui encomenderotribut gi ore de muncr ,iar encornenderoJra insircinat si.re ofere, in schimb,convertirea la cregtinism.

se pistreazr o relarare timpurie erocventi a activitigiror insdrutieiencornienda'fbcutS de Bartolomeu de las casas, un cilugir dominican carea fotmulat prima gi una dintre cere -"i a*"*"roare critici la adresa sisre-mului colonial spaniol. De las Casas " ";,r.r, f. irrrula spanioli Hispaniolain 1502, cu o ffoti de coribii .ondrrsl i. .Altre no,rl,grrrernaror, Nicoldsde Ovando. El se declara din ce in ce mai J"l.pgiorr"r gi mai tulburat de

DE CE ESUEAZA NATIUNILE 27

lr,rr,rr('rrrul ncmilos gi exploatator aplicat popoarelor indigene, la care

r r :r lr,u r or irr fiecare zi. in l5l3,a participat, in calitate de preot, la mi-.trrrr ,r .,[r,uri<>li de cucerire a Cubei, acordAndu-i-se chiar o encomienda

p,, rrr r r r st'r'v icir-rl lui. Dar a renunlat la acest drept de exploatare 9i a inceput

" ' irnrl),rrric indelungati de ieformare a institugiilor coloniale spaniole.

I I' rr r rr ilc sale au culminat cu volumul Scurtd relatare dapre distrugerea

Itt,ltrlrtt . errrte scrisl in 1542, un atac nimicitor la adresa barbariei con-

,lrr, , r ri slraniole. El spune urmitoarele despre encornienda,vorbind despre

I Jl' .lr.rl')tltl:

lrr,carc dintre coloniqti gi'a h-rat in primire re;edinqa din ora;ul .,,tde era

rr I ,.u r ilirt (sar-r care ii e ra oferit prin encamientla, potrivit procedcului legal), a pus

l, ,, rrirorii sir munceasca pentru el, le-a lurat alimentelc qi a9a insuficiente gi a luat in

,r ,r1r,irril1 pilllinturile deginute ;i lucrate de bl;tina;i ;ipc cue ei i;i cultivau, in mod

r,r(li(ional, produsele agricole. Colonistul trata intreagapopulagie bi;tinagi

,L rrrnir;rri, bitrini, femei qi copii cape membri ai gospodiriei sale;i, ca atare,

rr 1,r11111

si 11u6[qasci zi gi noapte pentru propriile interese, firi si le acorde vreun

rrrrrlr tlc odihni.

l)c las Casas expune intreaga strategie spanioli in acgiune pentru

' u( ( rirea Noii Granade, Columbia moderni:

Pentru a-;i atinge scopul pe termen lung, aceia de a acapara tot aurul disponibil,

splniolii ar.r lolosit strategia lor obi;nuiti de a-si impargi (sau de a supune instituqiei

Luconienda,dupicum spun ei) ora;ele gi locuitorii accstora...;i, apoi, ca intotdeauna,

tlc a-i trata dr-ept sclavi obi;nuigi. Birbatul care era comandantul suprem al c*pediqiei

:r pus rnAna pe Regeie intregului teritoriu ;i l-a qinut pnzonier timp de qase sau $aPte

lunr, cerindu-i in mod cAt se poate de ilicit tot lnai mult aur qi smaralde . Acest Rege,

Bogorl, a fost atlt de inspiimi'ntat incit, din disperare a de a se elibera din ghearele

caliilor sii,;i-a dat consimqimintul si umple o casi intreagi cu aur;i si il predea;

ir.r acest scop, ;i-a trimis poporul si caute aur, ;i acesta a adus pugin citc puqin,

irnpreunl cu multe pietre pregioase. Dar casa tot nu s-a umplut ;i, in cele din urmi,

spaniolii au declarat ci avcau si il omoare pentru incilcarea promisiunii. Coman-

dantul a sugerat si ii fie prezentat cazul lui, ca reprezentant al legii, ;i, cAnd i-a fost

prezentat, fiind inaintate acuzagiile oficiale impotriva Regelui, acesta l-a condamnat

pe Rege si {ie torturat daci persista in nerespectarea inqelegerii. L-au torturat prin

tehnica strappado, i-au pr-rs grlsime incinsi pe burti, i-au pirontt ambele picioare de

stilpi, cu inele metalice, 5i gitul cu un alt inel gi apoi, in timp ce doi birbaqi ii gineau

Capitolul 3GEN E RAR EA PROSPER ITATI I

$t A sAnAclH

Economia Paralelei 3gin vara anului 1945, cind.cel de-ar Doilea Rizboi Mondiar se apropia desfhrgit, dominagia colonialr japonezi in coreea a inceput si se prnb,ri"scl.intr-o luni de la capitula,:ea ne:condigionati aJaponiei, pe l5 augusr, Coreeaa fost divizati in dour sfere de influentr, in dieptur p"r"r.r.i:s. Sudul aintrat in sfera de infuengi a Stateror Unite, iar nordur in sfera de infu-engi. a Rusiei' Pacea fragili din timpul Rrzboiurui Rece a fost spulberatiin iunie 1950, cand armata coreei de Nord a invadat coreea de 6ud. Degi,inigial, nord-coreenii au fi.cut incursiuni de amploare si au cucerit capiralaSeul, pAnI in toamni, au bitut in retragere. ,Iot

atunci, Hwarrgpyorrg_\fzo'gi fratele siu au fost despirgigi. Hwang pyong-ril/on a reusit si se ascundi. sisi evite recrurarea in armata nord-coreeanl. A rimas in sud gi a lucrat cafarmacisr. Fratele lui, care era medic 9i ingrijea la seur sordati rrniti dinarmara sud-coreeani, a fost dus in ,rorJ i' timpul rerragerii armateinord-coreene. Despirgigi in r950, cei doi fragi s-au reinrarnir in 2000, raSeul, pentru prima dati in cincizeci de ani, dupl ce cele doui guverne auciztfi de acord si initieze un program limitat de reunire a famiriiror.

_ Fratele lui Hwang-pyong-\Won a ajuns si lucreze ca medic penrruforgele aeriene, o slujbr buni intr-o dictaruri miritarr. D"r.hiar gi l"i pri-vilegiagi nu triiesc foarte bine in coreea de Nord. cand cei doi s-auintAlnit, Hwang Pyong-S7on a intrebat cum e viaga la nord de paralela 38.

I

DE cE EguEAzA NATIUNILE 79

fl rvca magini, dar fratele lui nu avea. ,,Ai telefon?", l-a intrebat pe fratele

ilu. ,,Nu", a rlspuns acesta. ,,Fiica mea, care lucreazl la Ministerul de

lrtcrne, are telefon, dar, daci nu gtii codul, nu poqi si sunij' Hwang

Fyong-W'on gla amintit ci togi^cei venigi din nord la reuniune cereau bani,

{e cll-i-a dar 9i el frarelui siu. insi fratele lui i-a spus: ,,Dac|mi intorc cu

htr l, guvernul imi va zice << Di-ne banii noui >>, aga cI pistreazi-i'. Hwang

Pyurrf-\frot a observat ci haina fratelui era ponosiri: ,,Scoate-gi haina gi

l1"u *i.i, gi poart-o pe asta la intoarcere", a sugerat el. ,,Nu pot face asta",

I flspuns f.atele lui. ,,Haina e imprumutarl de la guvernlentru vizita de

$i1;1 Hwang Pyong-Won igi amintea ci, la despirgire, fratele siu nu era

dcloc in largul lui, era agirat, ca 9i cum cineva i'ar fi ascultat. Era mai sirac

dec1t gi-ar fi inchipuit Hwang Pyong-\(on. Fratele lui spunea cI triiegte

blnc, dar lui Hwang Pyong-\ron i s-a plrut cL ariltagroaznic gi c[ era slab

et ttn schelet.

Oamenii din Coreea de Sud au un srandard de viagi aseminitor celor

dln Portugalia sau Spania. in nord, in aga-zisa Republici Populari Demo.

titltrl Coreeani, sau Coreea de Nord, standardul de viagi este aseminl-

tur cclui dintr-o garl africani subsahariani, fiind plasat cam la o zecime

dln standardul mediu de viagi din coreea de Sud. Starea de sinitate

I nurd-coreenilor este gi mai proasti; speranga medie de viaqi a nord-co-

tccanului de rAnd este cu ,rri ^nimai

micl decAt a rudelor sale de la sud

de pnralela 38. Harta 7 iluxreazdin mod dramatic decalajul economic

dhitrc cele doui state. Aceasta reprezinti grafic, folosind imagini din

rntclit, date privind inrensiratea luminii noaptea. Coreea de Nord este

tprorwe in bezni din cauza lipsei electricitigii; Coreea de Sud stralucegte

rlc Irrrnini.Aceste diferenge frapante nu sunt strivechi. Ele n-au existat, de fapt,

Irr,rirrre de sfArgitul celui de-al Doilea Rizboi Mondial. Dar, dupL 1945,

grrvcrnele diferice din nord gi din sud au adoptat moduri diferite de

urgrrnizare a economiei. Coreea de Sud a fost condusl de cltre un anti-

,',,rrrul'rist convins, educat la Harvard 9i |a Princeton, Syngman Rhee, care

i e rcrr[ gi primele institugii politice ;i economice, bucurAndu-se de un

rlrt.ijin semnificativ din parrea Statelor Unite. Rhee a fost ales preqedinte .

iir 1948. Modelati in focul Rezboiului din Coreea;i impotriva pericolului

ilrrrrunisr care ameninga si se extindi la sud de paralela 38, Coreea de Sud

lu ir ilvut prea multe in comun cu democragia. AtAt Rhee, cAt 9i succesorul

DARoN ACEMoGLU & JAMES A. RoBINSoN

Harta 7: Lumini in Coreea de Sudgi tntuneric in Coreea de Nord

itiiI

DE CE ESUEAZA NATIUNILE 81

rlu la fel de faimos, generalul Park Chung-Hee, au rlmas in istorie ca

prcaedingi autoritari. insl ambii au promovat o economie de piagi, unde

proprietatea privati era recunoscuti, iar, dupi 196 1, Park a susginut efectiv

crcgterea economicl rapidi printr-o politicl de intervengionism statal,

tlirecgionAnd creditele ;i subvengiile cltre companii de succes.

La nord de paralela 38, situagia era diferiti. Kim ll-Sung, liderulprrrtizanilor comunigti and-japonezi in timpul celui de-al Doilea RlzboiMondial, gi-a instaurat dictatura in 1947 gi, cu ajutorul Uniunii Sovietice,

u irrtrodus o formi rigidi de economie planificatl centralizat, ca Parte a

uiir-zisului sistemJuche. Proprietatea privatl gi economia de piagi au fost

,lcsfiingate prin lege. Nu doar in economie au fost restricgionate libertigile,

ci in toate sferele viegii nord-coreenilor - cu excepgia celor care ficeau

lr,rlre din mica eliti conducitoare din jurul lui Kim Il-Sung gi, mai tirziu,rlin jurul fiului gi al succesorului siu, KimJong-Il.

Nu ar trebui sI ne surprindl ci soarta economicl a Coreei de Nordu first cu totul diferiti de cea a Coreei de Sud. Economia centralizatl a luiKirn Il-sunggi sistemulJuchg s-au dovedit,in scurt timp, afi dezastruoase.

Nrr avem acces la statistici detaliate din Coreea de Nord, care, eufemistic

\l)us, este un stat opac gi al secretomaniei. Avem, totugi, dovezi care con-

lirrrri ceea ce cunoattem, 9i aceasta doar observAnd perioadele recurenie

tlc fbamete: Coreea de Nord a inregistrat nu doar un esec al producgiei

irrrlustriale, ci a experimentat 9i colapsul productivitigii agrare. Lipsa pro-

grricritii private a insemnat cI pugini oameni au fost stimulagi sL investeasci

.,rrr si depuni eforturi si creasci ori mlcar si menginl productivitatea.

Itcgimul represiv gi sufocant a fost ostil inovagiei gi adoptlrii de noi tehno-

hrgii. Dar Kim Il-Sung, KimJong-Il gi apropiagii lor nici nu au intengionat

ri rcformeze sistemul sau si introducl proprietatea privati, piaga liberi,,,,ntractele private sau si transforme institugiile economice 9i politice'( brcea de Nord continui si stagneze din punct de vedere economic.

intre timp, in sud, institugiile economice au incurajat investigiile gi

r.oruertul. Politicienii sud-coreeni au investit in educagie gi s-au atins rate

ritlicate de alfabetizare;i de gcolarizare. Companiile sud-coreene, la rAn-

rltrl lor, au gtiut sI profite de populagia relativ educati, de politicile care

ftrcurajau investigiile gi industrializarea, exporturile 9i transferul de tehno-

hrgic. Coreea de Sud a devenit rapid unul dintre ,,miracolele economice