De Bono E 6 Palarii Ganditoare

8/2/2019 De Bono E 6 Palarii Ganditoare

1/91

Euwanl tln Bono este considerat astdzi autoritatea num6rulunu in lume in domeniul gdndirii creative 9i al predarii gAn-dirii ca abilitate dob6ndita.Originar din Malta, Dr. Edward de Bono a studiat la St.Edward's College, apoi a oblinut o diplome in medicina de laRoyal University of Malta. A primit o bursd Rhodes la Oxford,unde a oblinut titlul de MA in psihologie 9i fiziologie, 9i unD. Phil in medicinA, dupa care gi-a luat doctoratul la Universi-tatea Cambridge. Defne de asemenea tidul de D. Des (Doctorin Design) de la Royal Melbourne Institute of Technology 9itidul de LL. D. (Doctor in Drept) de la Dundee. A predat launiversitalile Oxford, Londra, Cambridge 9i Harvard. In pre-zent, line cursuri la University of Malta, lJniversity of Pretoria,Dublin City University Ei llniversity of Centra] Englancl. In mai2005 a fost numit Da Vinci Professor of Thinking la New[Jniversity of Advancing Technology in Phoenix, Arizona.Este autorul a 70 de cdr{i, traduse in 40 de limbi 9i a sus[inutconferinle in peste 58 de lari din intreaga lume. Conceptele Eimetodele sale au devenit parte obligatorie a programelorqcolare din numeroase 1Ari, printre care: Australia, Argentina,Canada, China, Danemarca, Emiratele Arabe Unite, lndia,Irlanda, ltalia, Malaysia, Malta, Marea llritanie, Norvegia,Noua Zeelanda, Portugalia, Spania, Statele Baltice, Suedia,Singapore, S.U.A., Rusia 9i Venezuela. Programele sale deinstruire au fost preluate de companii 9i institulii din intreagaIume, printre care: AT&T, Boeing, Bosch, British Airways,Coca-Cola, Du Pont, Ericsson, Ford, CM, IBM, Mondadori,Ncstle, Nokia, NTT, Sanofi, Rolex etc.A fost preEedintele Council of Young llnterprise Europe, orga-niza[ie ce numara peste I 500 000 de membri din Europa,lsrael Ei Rusia, tineri ce^liornes(' activitatea antreprenorialdinca cle pe bAncile Ecoiii. ln anul 2005, Asociaqia Firmelor deConsultanlA in Management i-a decernat Carl Sloane Award,pentru contribufia sa la gdnrlirea in afaceri, iar Asian BrandFoundation l-a desemnat drept ,,Personalitatea Anului pentruzona Asia-Pacific".Dr. De Bono a inventat conceptul de gdndire laterald, recunos-cut oficial ca fac6nd parte din limbajul uzual prin includereain Dic$onarul Oxford, 9i a pus bazele formale ale tehnicilor degAndire creadve deliberata.Dintre ctrrfle sale, Curtea Veche Publishing a mai publicatGl.ndirea laterald (2003), Cum sd. auem o gdndire armanioasd(2008) ei $ase medalii ale ualoilor (2008).

EDWARD DE BONO

$ase pdlXriigdnditoareMetodd de gf,ndire rapidd

Edilia a III-aTraducere deADRIANA CIORBARU

qhBUCURESTI,2OO8


2/91

i'-"J"rj.;; - i ji' t, t'x;"',x Al| "t:!"iii[ i)ui_Fu" IL- -l*,1-ttfg--iDescrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiBONO, EDVARD DE

$ase palerii gAnditoare: metodi de gAndirerapidn / Edward de Bono; trad.: Adriana Ciorbaru. -Ed. a 3-a. - Bucuregti: Curtea Veche Publishing, 2008ISBN 978-973 -669-67 6-3I. Ciorbaru, Adriana (trad.)t59.923.2

Copena: Cnlrrolr eno Svexswww.pgiffon.roIlustralia copertei: Caricaturd din revistA interbelica de avangardA

EDWARD DE BONOSIX THINK]NG HATSOCopyright O The McQuaig Group Inc., I985, I999All rights reserved.

O Curtea Veche Publishing, 2005, 2008pentru prezenta versiune in limba romdnAISBN 978-973 -669-67 6-3

Prefqa

Metoda celor gase pelerii ar putea fi cea mai importantAschimbare petrecutd in gAndirea umand din ultimele 23 desecole.

Poate cd pare o preten[ie exageratd, dar dovezile auinceput sd se arate. CAnd aceasta carte a fost publicatd pen-tru prima dat6, acum 14 ani, afirmalia de mai sus ar fi fostabsurdd. Dar, de-a lungul anilor, s-au adunat tot mai multedovezi ?n sprijinul ei.O corporalie importantd (ABB) petrecea 30 de zile cudiscufile in cadrul echipei de proiectare multinalionale. Fo-losind gAnclirea in paralel a metodei celor $ase Palarii, dis-cutiile dureazd acum numai doud zile. Un cercetator de lalaboratoarele IBM mi-a spus ce aceasta metoda a redus la unsfert timpul gedin[elor. Statoil din Norvegia avea o problemacu un echipament de foraj, care costa 100 000 de dolari pezi. Un instructor calificat, Jens Arup, i-a familiarizat cu me-toda celor Ease palarii qi in 12 minute problema a fost rezol-vatd - pierderea de 100 000 de dolari pe zi fiind redusd lazero. Au existat douA cazuri similare in justilie: intr-unul din-tre procese, juriul a deliberat timp de trei ore pentru a ajungela o decizie. In cel de-al doilea, un jurat a prezentat metodacelor $ase Palarii. Decizia a fost luatd in 15 minute. intr-unexperiment simplu, la care au participat 300 de funclionaripublici experimentali, introducerea metodei celor Sase pdlariia mdrit productivitatea cu 493o/o.


3/91

Elwenr ns BowoExemplele de mai sus indicA ganse uriage. Suntem, ingeneral, foarte mullumili cu o cregtere a productivitalii de5 sau l0o/o. Acum putem inregistra 500o/o sau chiar maimult. Se intAmpla ceva.Utile peste tot in lumeVa pot informa cA metoda celor qase palarii gAnditoare

este folosita astdzi in toatd lumea. Cind am proiectat concep-tul, nu md gAndeam cA se va rasp6ndi at6t de rapid. Metodaeste simplA gi eficienta - ceea ce explicI popularitatea ei.Anul trecut, am primit douA scrisori ?n aceeagi zi. Unadintre ele era de la geful departamentului de cercetare al fir-mei germane Siemens. Siemens este, de departe, cea maimare corpora[ie europeand, avdnd aproape 400 000 de an-gajali 9i o cifrA de afaceri de pesre 60 de miliarde de dolari.In firmA exista 37 de instructori, angajali permanent, carepredau metodele mele, qi fiecare departament are o ,,unita-te pentru inovalii", bazald, pe aceleagi metode. in scrisoareasa, geful cercetarii imi povestea cum utilizase cu succes me-toda celor gase palarii intr-o reuniune a specialiqtilor. A douascrisoare cra de la Simon Batchelor, care fusese intr-o misiu-ne umanitara in Cambodgia pentru a-i ajuta pe khmeri sa-giconstruiascA pu[uri de apa. I se pdruse dificil sa ii implice pelocalnici in acest proiect. Avea cu el cartea mea Teach YourChild How to Think (fnua1atri-ua


4/91

Eowe,Ro tE BoNoun anumit tip de gAndire, ale cdrui natur6 qi contribulie ledescriu in carte.

Cele gase palarii cu gdnduri ne permit sd ne dirijam g6n-direa, aga cum un dirijor igi conduce orchestra. Putem apelala genul de gAndire de care avem nevoie. in mod similar,este foarte util ca intr-o Eedintd se ii faci pe oameni sd iasddin rutind 9i sA gAndeascd intr-un mod diferit asupra subiec-tului propus.

Metoda celor gase palarii de g6ndire este foarte lesni-cioas6 - gi in asta consta principala valoare a conceptului.

O observalie specialdreferitoare Ia plldria negrdFac aceastd observalie speciala deoarece unii oameni auinterpretat gregit pilaria neagrd, privind-o ca gi cum ar aveaun efect negativ. Dimpotrivd, palaria neagre este cea mai va-

loroasa dintre toate gi, cu siguran[A, cea mai utilizat5. Folo-sirea palariei negre inseamnd pruden{d. Ea indicA dificulta-flle, pericolele Ei problemele poten[iale. Cu ajutorul palerieinegre evili primejdiile in ceea ce te privegte pe tine, pe alfisau pe intreaga comunitate. Sub palaria neagrd se pun ineviden[a pericolele.G6ndirea occidentalA se bazeazd, in general pe ,,p5ldrianeagrAo', pun6nd accent pe g6ndirea critica 9i pe prudenld.Aceasta previne gregelile, excesele Ei absurditalile.

Observalii la noua efi1ieExistd ast5zi o experien[A imens6 in folosirea metodeicelor qase palarii. Nu la fel se prezenta situalia atunci c6nd

cartea a fost publicatd pentru prima data. Metoda poate fi,aEadar, introdusd cu toatd increderea. A trecut de stadiul de

$ase palarii gAnditoareexperiment. Acum este vorba despre insugirea unei metodeputernice de g6ndire, care $i-a dovedit eficienla in cei 14 anicat a fost utilizatA in toate culturile, de oameni de toate vAr-stele gi la toate nivelurile de competen[6.

I-umea ezite uneori cAnd aude de palarii gi de culori,pentru cI subiectul nu pare destul de serios sau de complicat(unora le place grozav complexitatca). in practicd, simplitateanu a constituit niciodatd o problemd. Oamenii iqi dau seamacd au nevoie de palarii 9i de culori pentru a face asocierimentale simple. Palariile 9i culorile sunt mult mai ugor de re-finut dec6t termenii psihologici.AceastA edilie revezuta qi aclaugitd folosegte experienladob6ndita in lucrul cu metocla celor $ase Palarii. De-a lun-gul anilor, s-a vazut cA metoda este in acelagi timp puternicAgi ugor de folosit. Eficienla ei este mai mare dec6t mi-amimaginat vreodatA. Este o alternativ6 la sistemul argumentativ,care nu a fost niciodatd constructiv ori crcativ. Prin metodacelor $ase Palarii, accentul se pune mai mult pe ,,cc poatc fi"decAt pe ,,ce este" - nu pe cine are dreptate gi cine nu.


5/91

INTRODUCERE

O antilopa care pa$te in Africa aude in iarba un sunet.Imediat se activeazd toate conexiunile neuronale legate dcpericol, astfel inc6t leul este recunoscut de cum se ivegte dintufiguri, iar antilopa poate s6 scape. Acest fel cle sensibiliza-re este un element esenlial al funcfionArii creierului si con-tribuie mult la eficienla lui.Nu poli fi sensibilizat in mai multe direclii in acelasitimp, aga cum nu ar fi posibil sd creezi un club de golf caresd fie 9i cel mai bun club auto Ei, totodatd, Ei cel rnai bunclub de aruncare a greut5lii. De aceea este esen[iald metodacelor $ase Palarii. Ea permite creierului sa-gi foloseasca lamaximum potenlialul, in momente diferite. Este pur 9i sim-plu imposibil sa ai o sensibilitate maximd in mai multe direc-1ii in acelagi timp.

Argumentalie sau gindire in paralel?Baza modului de gdndire occidcntal a fost pusl cu 2.3 cleveacuri in urm{ in Grecia, cle ,,Crupul celor 'l'rei", iar esen-la ei este argumentul.

^ Socrate a pus mare accent pc


6/91

Eoweno nn Bonospatele aparen[elor. Analogia lui celebre se refera la un omlinut in lanluri intr-o pegtera, astfel incdt sA poatA vedea nu-mai peretele din fundal. La intrarea in pegterd arde un foc.CAnd intrd cineva in peEterd, i se proiecteaz5 umbra pe pe-retele din fundal gi asta e tot ce poate vedea prizonierul. Pla-ton a folosit aceast5 analogie pentru a ne atrage alen[ia cA,in drumul nostru prin via{d, vedem numai ,,umbrelc" adeva-rului.

Aristotel a sistematizat logica incluziunii/excluziunii. NeformAm, din experien[ele trecute, ,,sertare", defini1ii, cate-gorii sau principii. Cdnd ne lovim de un lucru, judecam ince senar intrA. El poate fi in sertar sau in afara lui. Nu poatefi jum{tate induntru Ei jumdtate afard - Ei nici in alta partc.Drept rezultat, gAndirea occidentald se preocupa de,,ceea ce este" 9i care se determin5 prin analiza, judecati giargumentalie.

Este un sistem bun qi util. Dar existe un cu totul alt aspectal gAndirii, care se preocupd de ,,ceea ce poate fi", implic6ndgAndire constructivS, g6ndire creatoare gi ,,conceperea pasu-lui ?nainte".in 1998, am fost invitat sd {in un cliscurs in deschidereaAdundrii Constitulionale Australiene ce avea sA trateze viito-rul federaliei. Le-am spus urmatoarea poveste:A fost odatd un om care gi-a vopsit magina jumdtate inalb 9i jumatate in negm. Prietcnii l-au intrebat de ce a f6cutun lucru atat de ciudat. El a rAspuns: ,,Pentru distraclie; decAte ori o sA am un accident, martorii se vor contrazice."

La sf6rqitul reuniunii, pregedintele, Sir Anthony Mason,mi-a spus cE avea de gAnd sa se foloseasc6 de povestea mea,pentru ca se int6mpla at6t de des ca intr-o disculie in con-tradictoriu ambele persoane sa aibd dreptate, dar s6 se refe-re la diferite aspecte ale situaqiei.

$ase palarii gAnditoareIn multe culturi ale lumii, probabil chiar in majoritatealor, discufile in contradictoriu sunt considerate agresive, per-

sonale gi neconstructive. Acesta este motivul pentru care atd-tea culturi adopt6 cu ugurin[A gdndirea in paralel a metodeicelor $ase Palarii.

O lume in schimbareUn sistem de g6ndire bazat pe argumenta[ie este exce-lent in m6sura in care roata din st6nga fa[A a unei maEini

este excelentd. Nu e nimic in nereguld cu ea. Doar cA numaiat6t nu e suficient.Un doctor lrateaza un copil cu o erup[ie pe piele. Doc-torul se gdndegte imediat la cAteva ,,sertare" posibile. Sa fieo arsurl de soare? Alergie alimentard? Pojar? Examineazdsemnele gi simptomele Ei face o evaluare. Dacd doctorul con-siderA c6 starca sc potrivegte in sertarul .pojar", gdseEte tra-tamentul scris pe el qi gtie exact ce sd facd. Aceasta este gAn-direa tradilionalA in ce are ea mai bun.

Credm situalii standard bazAndu-ne pe experienla dintrecut. Judecam in ce ,,sertar circumstanlial standard'o se in-cadreazd o noua situalie. Odata ficutd aceastd iudecati, cursulac[iunii este clar.Un asemenea sistem funclioneazd foarte bine intr-olume stabile. Aici pot fi aplicate situaliile standard ale trecu-tului. Dar intr-o lume in schimbare situatiile standard nu semai aplicS.in loc sd judecdm pasul inainte, trebuie sd-l concepem.Trebuie sa ne gAndim la ,,ce poate fi", nu doar la ,,ce este".$i totuEi, tradifa occidentalr (sau oricare alta) nu nepune la dispozilie un model simplu de gdndire constructivd.Aici intervine metoda celor Ease palarii (gdndirea in paralel).

l2 I3


7/91

Enw.rnn nr BoNoCe este g6ndirea in Paralel?Sa ne g6ndim la o casd de [ard, mare 9i frumoasa' O

persoanA sta in fa{a casei, o alta in spate, iar alte doud se afladc o partc ai dc alta a casei. t'iecare are o alte perspectivlasupra locuinlei. Toate patru se cearta (prin telefon), fiecaresus$ndnd ca perspectiva proprie este cea corecta.

Folosind g6ndirea in paralel, to{i ocolesc casa 9i se uitala partca din fa1a. Apoi sc duc in dreapta, pc urma in spateEi, in final, in partea st6ngA. Deci, in orice moment, fiecarepersoana privegte ?n paralel din acelagi unghi.

Este tocmai contrariul gAndirii argumentative, in contra-dictoriu, in care fiecare parte adopt6 in mod deliberat unpunct de vedere opus. Din moment ce orice persoand vedein cele din urma toate laturile cladirii, subiectul este explo-rat in intregime. G6ndirea in paralel inseamni ca in fiecarcmoment toatd lumea priveqte in aceeaEi direclic.I)ar se poate merge gi mai departe. In gAndirea tradilio-nala, dacd doi oameni nu sunt de acord, apare o disculie incontradictoriu in care ficcare incearcd se-i demonstrezc ce-luilalt ce grese$te. in cadrul celuilalt tip de gAndire, ambelepuncte de vedere, oricit de diferite, sunt puse in paralel'Dacd, mai t6rziu, se impune alegerea intre pozitii diferite,aceasta se face in acel punct. Daca nu se poate face o alege-rc, atunci concep[ia trebuie sa acopere ambele posibilitali'in fie.ar" clip5, accentul cade pe conceperea pasuluiinainte.

Direc[ii ai paldriiEsen[a gAndirii in paralel consta in faptul c6. tn oice

ntromerut, toatA lumea privegte in aceeaqi direclie - dar di-reclia lloate fi schimbati. Unui explorator i se poate cere sApriveascA spre nord sau spre est' Acestea sunt standarde

$ase palarii gAnditoarepentru direclie. Avem nevoie, agadar, de standarde de di-rectie si pentru g6ndire. in ce direclii pot fi invitali oameniisd priveascS?Aici intervin palariile.

In multe culturi, existd deja o asociere strAnsd intregAndire 9i ,,palariile de g6ndire" sau ,,cdciulile de g6ndire".Palaria are valoare de simbol prin faptul cd indica un rol.Din felul cum gdndesc, se poate spune cA oamenii poartd oanumitd palarie. Alt avantaj este cd palaria poate fi pusi sauscoasd cu uqurin[d. Ea este vizibila pentru to[i cei din jur.Acestea sunt motivele pentru care am ales palariile ca sim-boluri ale direcfilor de gdndire. Pe pere[ii salilor de Eedintese pun adesea afige cu palarii care indica direcfile. Palariileau Sase culori, corespunz6nd celor gase direclii de g6ndire:albd, rogie, neagrd, galbend, verde, albastrd.

Direclii, nu descrieriEste foarte important de observat cd palariile sunt direc-

1ii 9i nu descrieri ale intdmplarilor. Nu inseamnd cd toatf, lu-mea spune ce vrea Ei apoi se folosesc pdldrii pentru a descrieceea ce s-a spus. Palariile indica directia in care trebuie s6incepem sd gAndim.,,Sd ne punem palaria albe" inseamna accent pus in moddeliberat pe informalie. ToatA lumea incearcd sI se g6ndeas-ci la informaliile disponibile, la cele necesare, la intrebdrilece trebuie puse, la alte cai de a cApdta informalii, 9i aga maideparte.

,,Acum ag vrea sI ve puneli palaria roEie" este o invita-1ie la utilizarea sentimentelor, a intuiliei qi a emoliilor intr-oanume chestiune.

,,Aceasta este o bunS gAndire de tipul palariei negre;haide$ sA trecem acum la palaria galben6..." in acest caz,t4 l5


8/91

i Enwenu nE Bot'totermenul pd,ldie neagrd, descrie g6ndirea prudent5, carepare sa scoate in evidenld dificultalile posibile, dar principa-la intenlie este dc a schimba g6ndurile in direclia palarieigalbcne (beneficii, valori 9i aEa mai departe).Este extrem de important sd apreciem diferenla dintredescriere gi direclie. Descrierea se refcri la ceea ce s-a in-tAmplat. Direclia ia in considerare ceea ce se va intAmpla.

,,Vreau sa vI uitali c6tre est" este foarte diferit de ,,V-a1iuitat catre est".,,Vreau sA faci o omleti" este diferit de ..Vad cd ai fdcuto omletA."Nu vorbim despre categorii de oameniSe pot crea teste pentru a vedea daca o persoanA este detipul A sau de tipul B, ori persoana poate fi descrisd intr-unalt mod discriminatoriu. Psihologii fac asta tot timpul. Pro-blema este ca, odata pugi in ,,sertare", oamenii au tendinlade a ramdne acolo. inca o dat6, acesta este un exemplu de

,,ceea ce este" gi nu de ,,ceea ce poate fi".intr-o cursa, un berbat slab intrece, cle obicei, un barbatgras (,,ceea ce este"). Dar daca barbatul gras inva[a sd mear-ga pe biciclcta, il poate intrece pe cel slab (,,ceea ce poate fi").Tenta(ia de a folosi palariile pentru a descrie sau a ca-tegorisi oamenii este foarte mare, de exemplu: ,,ea este o pa-Iarie neagrS" sau ,,el este tipul palariei yerz7". Trebuie sd re-zistam insd acestei tentalii. Palariile nu sunt descrieri aleoamenilor,. ci ale comportamentelor.Unii pot fi mereu precauli, alfii inclinali s6 caute perico-lele. Unii sunt plini de idei, in timp ce allii se pricep maibine sa analizeze faptele. Oamenii preferA un anumit com-portament, acela in care abilitdlile lor sunt puse cel mai binein valoare. Totugi, palariile nu reprezintA catep;orii de oameni.

$ase palarii gAnditoareAtunci cdnd conduci o maginl cu cutie de viteze manu-

al6, folosegti toate vitezele. in motorul maginii sunt antrenalitofl cilindrii. Palariile sunt direclii de gAndire. Orice om tre-buie sd fie apt - qi priceput - sd priveascA in toate direc-file.Din aceste motive, utilizarea palariilor pe post de etiche-te este periculoasS, pentru ca distruge rostul intrep;ului sistem,acela ca toatA lumea sa poatA privi in orice direclie.

Observalie despre utilizareapdldriilor de gAnfireCdnd oamenii imi spun cA au folosit metoda celor gase

palarii, ii intreb cum au fdcut 9i descopdr ca uneori au utili-zat-o incorect. intr-o Eedinld, cineva e ales sd poarte palarieneagra, altul palarie alba, 9i aga mai departe. Pe toatd dura-ta gedinlei participanlii igi plstreazi rolurile. Este exact opu-sul felului in care trebuie utilizat sistemul. Prin g6ndirea ?nparalel se doregte tocmai utilizarea experien{ei 9i a inteligen-1ei tuturor in orice direclie. Deci fiecare dintre cei prezen[itrebuie sA poarte palaria neagrd la un moment dat. Fiecareigi pune palaria alba in alt moment. Asta este gdndirea in pa-ralel 9i ea folosegte la maximum inteligenla gi experienla fie-cdruia.

ParadaMulli imi spun cd le place sd discute in contradictoriu

pentru ca pot demonstra c6t sunt de degtep1i. Pot sd cAgtigedisputele 9i s6-gi demoleze adversarii. Nu este un lucru preaconstructiv, dar probabil cd parada face parte din naturaumanA.

l6 I7


9/91

EowaRn oe BoNo

De aceea, parada nu este exclus5 din cadrul g6ndirii inparalel si al metodei celor $ase Palarii' Un gdnditor poatei""" put"da ardt6nd c6te consideralii aduce sub palaria gal-benA, c6te sub palaria neagr6, Ei aqa mai departe' Faci pa-rad6aratAndc6tdebineg6ndeEti.Ifdemonstrezidegtepta-ciunea venind cu idei mai bune decat ale celorlalf din sala.Diferenla const6 in faptul ca acest tip de parade este con-structiv. Eul (personalitatea) nu mai este obligat sa aibidreptate.

JoculSe fac tot felul de incerctui de a schimba personalitatea

oamenilor. Se crede cd, dac6 scoti in eviden!6 o slebiciune'cel in cauzi va cduta sa o compenseze' Metodele de acest felsunt in general lente 9i nu dau rezultatele scontate'

C6nd oamenii sunt puqi inr-un anumit "sertar" sau cate-gorie, ei incearcl si compenseze acea etichetare' Dar efortulcompensdrii le reaminteqte de "ceea ce sunt", a$a ca seafunda 9i mai addnc in acea categorie'De la l-reud incoace se pune accentul pe analize: des-coperirea adevlrurilor profunde 9i a motivaliilor faptelor'Abordarea lui Confuciu, u fort complet opusA' in loc se seconcentreze asupra personalitelii, a preferat sd se focalizezedirect asupra comportamentului. El ne indeamnd sA adop-tAm comportamentul cuvenit cu colegii, subalternii, superio-rii ti familia. Confucius nu era deloc interesat de personali-tatea sau alc6tuirea noastra psihologicS'

Metoda celor gase palarii este mai apropiatd de aborda-rea confucianistd dec6t de cea analiticd' Se prezintl regulilede comportament. Le urmezi. Dac6 eEti agresiv, nimeni nute va face mai pulin agresiv. Dar dacd foloseqti palaria gal-bend, i[i vei orienta agresiunea in acea direclie'

$ase palarii gdnditoareMerg6nd direct la comportament, metoda celor gase pd-larii este mult mai recomandabild, mai eficace si mai rapidadec6t metodele indreptate spre schimbarea personalitafi.Aspectul de ,joc" al celor gase palarii este foarte impor-

tant. Intr-unjoc, cine nu respectd regulile este considerat ne-cooperant. DacA se face o schimbare de la palaria neagrd(prudenla) la palaria galbend (beneficii posibile), iar cinevacontinua sA insiste asupra pericolelor potenfale, se considericd persoana respectiva refuzd sd joace jocul. Fac6ndu-i peoameni sA intre in joc, aveli posibilitatea de a le schirnbacomportamentul.RezultateleDe-a lungul anilor, rezultatele utilizarii metodei celor gasepalarii au devenit din ce in ce mai clare. Ele au fost puse ineviden{a de reaclii-le primite de la diferite surse gi se inca-dreazd in patru categorii mari, prezentate pe scurt mai jos.PutereaPrin metoda celor gase palarii se folosesc in mod deplininteligen{a, experien[a gi cunogtin[ele tuturor membrilor grupu-

lui. Toata lumea privegte gi lucreazd in aceeagi direclie.Magnetul are putere pentru c6 toate particulele sunt ali-niate in aceeagi direclie. Nu la fel stau lucrurile si in cazuldisputelor sau aLl discufilor libere. intr-o argumentalie (la tri-bunal, de pilda), fiecare parte incearcA sd ciqtige cazul.[)acd una dintre pAr[i are o informalie sau o idee de care arputea beneficia cealaltA pa.rte, nu o va aduce niciodatd indisculie. Scopui este cAgtigul, nu explorarea cinsdta a subiec-tului.Este complet absurd ca un om sa pastreze pentru el oinformalie sau un punct de vedere pentru cd dezvAluirea

IB l9


10/91

Euweno ue Bonoacestora i-ar slabi argumentalia. Concentrarea razelor solarepoate topi cele mai dure metale. in acelaqi fel, concentrareaabilitadi mentale a mai multor persoane asupra unei proble-me ugureazd rezolvarea ei.

Econontia de timPFirma Optus (din Australia) rezervase patru ore pentruo disculie importantA. Folosind metoda celor gase palarii,

disculia a fost finalizatS in 45 de minute.Numeroase rapoarte aratd c6 qedintele devin mult mai

scurte atunci cAnd se ltihizeazd' metoda celor gase palarii'Dureazd de doua ori mai putin. Ori de trei sau patru ori'Uneori, cain cazul ABB, durata Eedinlelor este qi de 15 orimai mic6.in Statele Unite, managerii i9i petrec aproape 40olo dintimp in gedinle. l)aca metoda celor gase pdldrii ar reducedurata qedinlelor cu 75o/o, managerii ar avea cu 30o/o maimult timp - fara nici un cost suplimentar.in gAndirea normale ori argumentativd, cAnd cinevaspune un lucru, ceilalli trebuie si raspunda - mrcar din po-litele. Nu la fel se int6mpla in cazul gAndirii in paralel'Aici, fiecare persoand priveqte, in orice moment, inaceeaEi directie. G6ndurile sunt expuse in paralel' Nu r6s-punzi la ceea ce a spus ultima persoane. Adaugi doar o altaidee, in paralel. in final, subiectul este complet explorat, 9iasta s-a petrecut raPid.

Fireqte, dacd doud puncte de vedere sunt divergente,ele sunt dezbatute. Prin gAndirea in paralel, punctele de ve-dere sunt puse unul lAnga altul. Mai t6rziu, daca este esen-$al sa se facd o alegere intre ele, se ia o decizie' Deci nuexistd disputi la fiecare Pas.

$ase palarii g6nditoareI nde p drtar e a or g oliuluiCel mai mare obstacol in calea gdndirii rapide Ei eficaceeste, probabil, orgoliul. Oamenii au tendin[a de a utiliza g6n-direa pentru a-qi scoate in eviden{d personalitatea. GAndireaeste folositd pentru a ataca gi a pune la punct alli oameni,pentru a-1i impune punctul de vedere sau pentru a le arAtaaltora c6t egti de degtept. GAndirea este utilizatA pentru a ex-prima antagonisme personale.Unii igi manifestd dezacordul intr-o anumite chestiunenumai pentru a-l pune in dificultate pe cel care a ridicat pro-blema. DacA ar fi fost altd persoand in locul lui, ar fi fost,bineinleles, de acord cu acea persoand. Nu ne ddm seama,de obicei, de barierele puse de orgolii in calea gdndirii efi-ciente.in cazul unui juriu care delibereazd, existd adeseori douapersoane care nu impdrtlgesc pdrerea generald, indiferentde dovezile prezentate. Judecdtorii mi-au spus cA aceastaeste o problemd mult mai serioasd dec6t crede, in general,lumea. In mod evident, se distruge in acest fel valoarea fun-damentald a sistemului de judecat5 cu jurali. De aceea exis-td acum interes in rnulte [Ari pentru instruirea tuturor jurali-lor in metoda celor $ase Palarii. Astfel, s-ar putea deliberamai rapid, indepartdndu-se problemele cauzate de orgoliu.Gindirea in contradictoriu exacerbeazA orgoliul. GAndirea prin metoda celor gase palarii o elimina. Cu ajutorul ei i1iafirmi personalitatea, evoludnd bine in cazul fiecerei palerii.Metoda celor gase palarii ofera o explorare neutrd giobiectivd a unui subiect; disputa nu face acest lucru.

Fiecqre lucru pe rdndConfuzia este cel mai mare inamic al g6ndirii corecte.incercdm sa facem prea multe lucruri in acelagi timp. Cau-

20 2l


11/91

Eowann ur BoNotem informalii. Suntem condugi de sentimente' Cautam idei9i opliuni noi. incercdm sA fim precau{i. Vrem sf, gSsim be-neficii. Trebuie sd facem o mullime de lucruri'

Este destul de dificil sa jonglezi cu sase mingi in acelagitimp. Este mult mai simplu sA arunci mingile in aer pe r6nd'Prin metoda celor Ease palarii, incercrm sA facem unsingur lucru o dau. itttr-un anumit moment, cdutAm pericolul(palaria neagrd). in alt moment, vrem sd descoperim idei noilpata.iu verde). Vine timpul sd ne concentrdm asupra infor-ma$ilor (palaria alba). Nu incercim sd facem totul deodata'Procedeul de imprimare in culori consta in imprimareafiecdrei culori separat, pe rAnd, obfndndu-se in final efectulcoloristic dorit. La fel se intimpla 9i cu gAndirea in cazul me-todei celor qase pdlarii - facern lucrurile pe r6nd 9i

in finalob$nem imaginea comPletd.Acest ralionament se bazeazd pe nevoia absolutd de ane separa tipurile de gAndire. Dupd cum am menlionat in in-troducere, creierul este sensibilizat sa caute pericolele Ei be-neficiile printr-o structura chimic6 diferita'La aterizare, avioanele zboara adeseori peste parcari demasini. Daca incerci se distingi maqinile galbenc, acestea voriesi in eviden{A imediat. Este un exemplu de sensibilizare'Nu poli fi sensibilizat in mai multe direclii in acelaqitimp, aga c6, atunci cAnd ne propunem sd acoperim toate as-pectele unei chestiuni in acelagi moment, gAndirea va fi subnivelul optim pentru fiecare dintre ele.

Toate ideile discutate. tn acest capitol pot pdrea euidentesi logice. De fapt, nu cucund nici un mister. C6'nd se folosestemetod,a celor $use Palaii, aaantajuL deuine clar tn' cel rtrttiscurt timp. in loc sd diuag(tm, d'ominatri de orgoLiu, putenlauea acutl Sedin[e corutructiue, productiue si muh mai scurte'

Oamenii nu considerd disputa ca {iind metotla preferata'Pur Ei simplu nu cunosc alta' Cel" 'ase palarii oferd o alta cale'

$ase p5l5rii, sase culori

Fiecare dintre cele qase palarii ale g6ndirii are o culoa-re: albe, rogie, neagrd, galbena, verde, albastra. Culoarea ddnumele palariei.A9 fi putut alege nume grecegti pentru a indica tipulg6ndirii corespunzdtor fiecArei palarii. Ar fi fost mai impre-sionant gi pe placul unora. Dar ar fi avut mai pu[in6 valoarepracticS, penhu cd numele ar fi fost greu de re[inut.

Vreau ca omul care g6ndegte sE uizualizeze gi sd-Ei ima-gsneze palariile ca pe nigte palarii adevirate. De aceea, cu-loarea este importantA. Cum ai putea face altfel deosebireadintre ele? Formele diferite ar fi fost, din nou, greu de invd[at9i ar fi produs confuzii. Culoarea te ajutA sA,vizualizezi ugor.Culoarea fiecArei palarii are, de asemenea, legAturA curolul ei.

Peldria albe. Albul este neurru 9i obiectiv. Palaria albaeste legatA de fapte obiective 9i de cifre.Pgleria rogie. Rogul sugereaza furie (a vedea roEu ina-intea ochilor), patim6 qi emolii. Palaria roqie furnizeaza unpunct de vedere emolional.Pelaria neagr[. Negrul este sobru Ei serios. Palarianeagrd semnificd pruden{a. Ea evidenliazA punctele slabeale unei idei.

22 23


12/91

Iiowanu ns BotloPdldria galhen5. Galbenul este insorit 9i pozitiv' Palaria

galbend este optimistd 9i conline speranta 9i gAndirea pozitivi'Pelaria verde. Verdele inseamn6 iarbe, vegeta[ie Eicregtere fertild, abundentS' Palaria verde indicd creativitate9i idei noi.Pelrria alttastrd. Albastrul este rece, fiind qi culoareacerului, care se afla deasupra tuturor lucrurilor' Palaria al-bastrd vizeazd controlul, organizarea procesului de g6ndireEi folosirea celorlalte palarii.

Dacd relineli semnificafa culorilor, vA ve[i aminti func-file fiecarei palarii. Va mai putef gAndi la trei perechi depalarii:alba si roEieneagrd 9i gaibenaverde gi albasfa.in practice, intotdeauna se face referire la o palarie dup6

culoare. Niciod'atd dupd funcliunea ei' Existd o explicaliepentru asta. Dacd ii ceri cuiva s6-qi exprime reaclia emo[io-nalA fala de o idee, e pu[in probabil sd primegti un r6spunssincer, pentru cA oamenii cred cA nu e bine sd-Ei manifestefa1i9 sentimentele. Dar termenul palaie ro;ie este neutru' Emai ugor sd-i ceri unei persoane ,,sd-qi scoatd pentru o clipipalaria neagtd" decAt s-o rogi sd renunte la prudenlI' Neu-tralitatea culorilor permite folosirea fdrd stdnjeneala a pala-riilor. GAndirea devine mai degraba un joc cu reguli definitedec6t o chestiune de indemn ori acuza{ie. Palariile sunt in-vocate direct:

... Ag vrea s6-(i sco[i paleria neagrA.

$ase palarii gAnditoare... Haidef se ne punem pentru cAteva minute palariilerosii.... Suficient cu palariile galbene. Haidef str ni lc punemacum pe cele albe.CAnd aveli de-a face cu oameni care nu au citit aceastdcarte gi care nu cunosc simbolismul celor gase palarii aleg6ndirii, explicarea culorilor ofera rapid semnificalia fiecdreipalarii. E bine s6 le dali apoi acestor oameni c6te un exem_plar al carlii. Cu c6t limbajul este mai raspdndit, cu at6t vafi mai eficient in utilizare. in final, ar trebui sa fi1i in stare savA ageza[i la orice masA de disculii Ei sa schimba[i cu ugurin_16 ,,pdldriile".

24 25


13/91

Folosirea plldriilor

Palariile pot fi folosite in doua mocluri principalc: pt:nrrua solicita un tip de gdndire sau, utilizate intr-o succesiune,pentru a explora un subiect ori pentru a rezolva o problema.Folosirea unei singure pdliriiin acest caz, palariile sunt folosite ca simboluri pentru acere un anumit tip de gAndire. in cursul unei conversalii saudisculii, puteti ajunge la un punct in care este nevoie de on-fiuni noi:... Cred cd aici avem nevoic de o g6ndirc dc tipul pah_riei verzi.Mai t6rziu, in aceeagi gedinld, se sugereazd un alt curs alac{iunii:... Poate cA in aceasta chestiune ar trcbui sa ne punempalaria neagra.In acest caracter artificialFara palarii. a-i cerc cuiva saare ceva fortat:

al palariilor sti marca lor for1a.gdndeascA intr-un anumit fel,... Avem nevoie aici de ceva creativitate.... Nu fi1i atet de negativiEri.

27


14/91

Etwenu oE Bcti,{oPe vremea cAnd Ron Barbaro era preEedintele firmei

Prudential Insurance, l-am urmerit cum interac[iona cu mem-brii comitetului director. Le sugera o idee. Cei din jur remar-cau cA era posibil ca aceasta s6 nu fie pe placul agenflor, oriera prea riscantd, sau nu tocmai legalA, Ei aga mai departe'El ii asculta cu atenfie 9i apoi spunea: ,,Da. GAndif foartebine cu palaria neagrd. Acum s6 incercdm palaria galbend".in Japonia, critica adusa oricarui lucru spus de Eef de-notd proaste maniere. Palariile furnizeazd un semnal neutru,care pcrmite contentarii prudente.

... Dornnule Shinto, aE dori sA gdndesc pulin cu p5larianeaglA in legdtur6 cu acest subiect.

Palaria rogic ofera o posibilitate unici de acces la senti-mente, emolii Ei intuitie. Oamenii nu-gi rnanifestA de obiceisentimcntele gi, ca manager, e 5reu sd le ceri asta colabora-torilor. Dar formalitatea qi neutralitatea palariei roqii I'ac po-sibild ccrerea adresat6 cuiva de a-gi expunc sentimentele le-gate de o anumita chestiune.Cu ajutorul palariei galbene ii poti face pe oameni sacaute valori. Uneori, o idee este imediat scoase din disculiepentru cd prezintd, la prima vedere, putine calitaf Ei multedezavantaje, dar, clupd un timp de gAndire de tipul palarieigalbene, ideea se poate dovedi foarte benefice.

... Aceastd idee nu pare deloc promiletoare. Dar haidelisI o examinam cu ajutorul palariei galbene.Dc obicei, e mai ugor sa gdsegti foloase dec6t pericole.

Palaria galbena va poate da unele perspective interesante.Ceva ce nu a perut promilator la inceput poate avea in rea-litate o valoare ridicatd, nesesizatd p6nA atunci.

$ase palarii gAnditoarePalaria alba ii ajut{ pe oameni sa separe informaliapurA de judecatd. Formalitatea paldriei albe cere limitareastrictd la informalii.Nu este necesar sd specificali numele unei pelarii ori de

cAte ori deschidef gura. Palariile v6 stau la dispozilie ca mij-loc formal de a cere cuiva un anumit tip de g6ndire. Dup6ce oamenii se obignuiesc cu folosirea palariilor, gtiu exactcum se reacfioneze. in locul unei cereri generale Ei vagi, degenul ,,gAndi1i-va la asta", existd acum o modalitate precisdde a solicita un anumit mod de gAndirc.SuecesiuneaPalariile mai pot fi folosite una dupd alta, intr-o anumitasuccesiune.Orice palarie poate fi utilizatd oricit de des dorili.Nu este obligatoriu sa le folosili pc toate.Succesiunea poate fi alcAtuitd din dou6, trei, patru saucinci palarii.Existd doud tipuri principale de succesiuni: in dezvolta-re gi^prestabilite.In cazul succesiunii in dezvoltare, alegeli prima palarie(sau alegerea este fdcuta de un intermediar). DupA ce g6n-direa sub acea palerie este finalizata, se alege o a doua pd-l6rie, 9i aqa mai departe. Atunci cAnd nu ave[i experien[d. inutilizarea metodei celor $ase Perii, nu e recomandat acesttip de succesiune, din doua modve. Primul este ce membriigrupului pot pierde timp certAndu-se in legAturd cu palariace ar trebui utilizatd, irosind astfel din timpul dedicat gAndi-rii efective pe tema data. Al doilea motiv este cA, oricine ar ficel care alege succesiunea palariilor, se poate na$te suspiciu-

nea cd manipuleazA Eedinta pentru a obfne rezultatul doritde el. PAna c5pStali experien[d in utilizarea metodei celor28 29


15/91

i:irlt l'jll. a;1 ,:,:,'i ,:-[],ir". i{i; [i,,A .jiJi;i:l iJ,. Al], i"i:r.iij"? i:,.ir. lXJL.f_il,, If1;:,{r1 iljl,fr{:iF inwanu DE BoNo$ase Palarii, este mai bine sd opta[i pentru succesiunile pre-stabilite.in acest tip de succesiune, ordinea se stabileEte la incepu-tul qedinlei, sub o palarie albastrd inifala. Apoi se urm6regterespectarea intocmai a acestei ordini. Sunt permise uneleabateri minore, in funclie de rezultat.

I)isciplinaDisciplina estc foartc important6. Membrii grupului tre-

buic sd-qi pastreze paleria indicatd in acel moment. Nu i sepermite nici unuia si spund: ,,Acum vreau s6-mi pun pala-ria neagrA". Asta ar insemna o intoarcere la vechiul stil ar-gumcntativ. Numai conducetorul, secretarul sau intermediarulgrupului pot indica o schimbare de palarie. Palariile nu potfi folosite pentru a descrie ceea ce vrei sA spui. Ele indicadireclia in care trebuie se g6nde9ti. Menfinerea acestei dis-cipline este foarte importantA. DupA ce utilizeazd o vrememetoda, oamenilor le vine mult mai ugor sA pastreze palariaspecificatA.

TimpuICAt timp trebuie alocat fiecarei pelarii? Eu prefer sa sta-bilesc un interval scurt. Asta ii silegtc pe oameni sA se con-

centrcze asupra a ceea ce fac ai ii ajuta sd evite formularileanrbigue. in *od nornral, eu acord fiecarei persoane cdte unminut. Deci, dacd la intAlnire panicipa paru oameni, sub lie-carc piilArie se va discuta timp dc patru minute. Daca duplacest rdstirnp mai exrstA idei valoroase, extind durata. Decxenrplu, daca sub ptllaria neaggil apar aspecte ,,ingrijorrtoa-re'", nu trebuie sa spui: ,,irni pare rau, tirnpul s-a terminat".Po[ pre [ungi disculia atAta vreme cAt exista idei va]oloase.

$ase palarii gAnditoareEste mult mai bine sA se stabileascA un Limp scurt, carepoate fi prelungit, decdt un timp lung, in care oamenii sd

stea gi sA se intrebe ce str spun5.Palaria rogie are un statut diferit de celelalte in privin[atimpului. Pentru a obfne sentimentele ce decurg din utiliza-rea palariei rogii este nevoie doar de pulin timp, Iiindcd nusunt necesare explicalii sau justific6ri. Exprimarea senti-mentelor trebuie sA fie succintd Ei precis[. Adeseori, un mi-nut este suficient pentru ca to[i cei prezenli s6-9i impdrtd-

geascd sentimentele.IndicaliiNu exist6 o singuri ordine corectd de urmat. Putef fo-

losi palariile in ordinea care vi se pare potrivitd. Unele suc-cesiuni sunt bune pentru explorare, altele pentru rezolvareaproblemelor, pentru stingerea conflictelor, luarea deciziilor,gi aga mai departe. La fel cum tdmplarul trebuie s6 se obig-nuiasc6 in timp cu folosirea uneltelor, este important se vefamiliariza[i gi dumneavoastrd cu stabilirea succesiunilor gicu utilizarea lor.

Palaria albastrd trebuie utilizslS intotdeauna at6t la ince-putul, c6t qi la sf6rgitul sesiunii. Prima palarie albasrrd indicide ce suntem aici.la ce ne g6ndim,definirea situaliei (ori a problemei),definifi alternative,ce vrem s{ realizdm,unde vrem sd ajungem,cadrul g6ndirii 9iun plan al succesiunii in care se folosesc palariile.

l 'I \,'t,i'tiilrL

30 3l


16/91

Euwann or Bot{oPalaria albastra din final indicacc am realizat,rezultatul,concluzia,concep[ia,solutia sipaqii urmdtori.Cc urmeazd dupa prima palarie albastrd depinde de na-

tura g6ndirii.Palaria rogie poate fi utilizatd imediat dupd prima pdlA-rie albastrd. Mai ales in situaliilc cAnd sc crede cA existA

cleja sentimente puternice fala de subiect. Palaria roEie oferdocazia scoaterii la iveal6, de la bun inceput, a acestor senti-mente.inainte de primele alegeri din Africa de Sud, mi s-a ce-rut si predau metoda celor gase palarii liderilor ComitetelorAcordului de Pace, care erau responsabili de rezolvareaproblemelor localc. Acegtia igi incepeau adesea gedinlele cupalaria rogie, pentru a le da oamenilor $ansa sd-gi exprimesentimcntele si emotiile.Existd unele situalii c6nd nu trebuie folosita de la inceputpalaria rogic. De pilda, daca geful igi exprimd sentimentele,subordonalii pot simli nevoia sa fie de acord cu el. De ase-menea, nu trebuie folosita inilial palaria roqie in absentaunor scntimente preexistente. Nu are rost sA le ceri oameni-lor sd adopte sentimente at6t de devreme.intr-o situalie ce presupune evaluarea, este indicat sapunem palaria galbena inaintea celei negre. Dacd sub pdlA-ria galbena nu gasim o idee foarte valoroasa, nu are rost sdmergem mai departe. Pe de alta parte, daca descoperim as-pecte deosebit de valoroase sub palaria galbene, 9i apoi nepunem palaria neagrd Ei ni se dezvaluie multe obslacole 9i

$ase palarii gAnditoaredificultali, vom fi motivali sd invingem aceste dificultali pen-tru ce am vdzut avantajele. Dar dacd vedem de la inceputtoate greutA[ile, motiva{ia este complet diferita.

Uneori, vrem s5 ne punem o palf,rie rogie dupa cea al-bastrd finala. Sub aceastd palarie rogie de final avem ocaziasd reflect5m la ,,performanla gAndirii":

Cum percepem modul nostru de a gAndi?Ne face fericiti rezultatul?Am lacut o treaba buna?Acestea sunt doar c6teva indicatii. Existd in cadrul sesiu-nilor formale de instruire predate de instructori autoriza[i

succesiuni spccifice potrivite in diferite situalii; acolo se potalege 9i cxersa 9i alte succcsiuni.in general, orice succesiune care are sens ca .,slrategicde g6ndire" este valabild gi va funcliona.

G*p qi individCele mai evidente beneficii ale metodei celor gase palerii

se vdd in discufile de grup. intr-un astfel de cadru, metodaeste mult mai eficienta dec6t argumentafia sau disculia libera.

Dar palariile pot fi folosite 9i de individul care g6ndegtepe cont propriu. Structura succesiunilor reduce confuzia giacoper6 complet toate aspectele.

Palariile mai pot fi utilizate in realizarea de rapoarte sauin alte comuniciri. $i in aceste cazuri metoda permite aco-perirea fiecdrui aspect. intr-un raport, cadrul face posibila 9iexprimarea intr-un mod diplomat a aspectelor legate de pru-den[d, astfel incdt nimeni sa nu se supere.

32 33


17/91

Euwant oe BonoIndivizii din cadrul unui grupChiar si atunci cdnd metoda celor qase p6l6rii este utili-zatd in int6lniri de grup, preEedintele sau intermediarul

acestuia le poate cere membrilor sd gdndeasca 9i individual,ceea ce le va permite sa vind cu mai multe idei. Intr-o dis-cufe de grup, egti at6t de ocupat sd ii ascul$ pe ceilalli, in-cAt nu mai ai timp sd g6ndeEti pe cont propriu.

... Trecem acum la palaria galbena. inainte de a deschi-de disculia, vreau sd gAnditi doud minute pe cont propriu'

GAndirea individuala este util6 mai ales in cazul palariilorverzi, galbene gi negre.

Pregedintele le poate cere membrilor sa adopte gdndirea individuald chiar 9i in mijlocul utilizSrii unei anumite pe-larii.

... Acum a$ vrea se gdndili pu[in pe cont propriu folosindpalrria verde. Nu sunt mullumit de alternativele pe care leavem pAnA in acest moment.

Degi majoritatea sesiunilor de grup implicd indivizi careigi exprimi liber ideile, ori de cdte ori vor (sub palaria rele-vantA), se poate cere opinia unui individ anume.

... Domnule Smith, nu v-am auzit pererea- Ce gdndi$, uti-liz6nd palaria neagr6, despre aceastd chestiune?

... A9 dori s6 gtiu ce gdndeqti cu ajutorul palariei galbe-ne, Henrietta.Dupa stabilirea unei palarii, se poate merge de la o

persoand la alta, pentru a cunoaste ideile fiecareia. Este ometodi utila mai ales dup6 ce a fost acordat un timp de gdn-dire individuala.

Partea IPAIAnIA ALBA

Cdndif-va la hdrtie. G6ndig-va la o foaie iegita din im-primantd. Palaria albe este legata de informalie. CAnd estein uz palaria albd, toatd lumea se concentreazA direct si ex-clusiv asupra informaliei.Ce informalii avem?De ce informalii avem nevoie?Ce informalii ne lipsesc?Ce intrebari trebuie sd punem?Cum putem obfine informa[iile de care avem nevoie?Informa$ile se pot intinde de la fapte gi cifre, care potfi verificate, la opinii gi sentimente. Daca fti exprimi propri-ile sentimente, e vorba de o palarie rogie, dar dacd te referi

la sentimentele altcuiva, asta indica o palarie alba.Cdnd doua informalii expuse sunt contradictorii, nu tre-buie sd inceapd o disputd. Cele doua informalii sunr puse inparalel. Se va face o alegere numai dace devine esen[ial sdoptezi intre ele.Palaria albA cste utilizatd de obicei in partea de inceputa sesiunii de gAndire, r:a funtial pentru gAndirea preconiza-ta. Palaria albA poate fi folosita gi catre sfArgitul sesiunii, caun fel de evaluare: se potrivesc propunerile noastre cu infor-

ma{iile existente?;ifi4 35


18/91

Euweno nr BoNoPaleria albl este neutrd. Ea vorbeqte despre lume' Pa-laria alba nu folosegte la generarea ideii, deqi e permisd re-

ferirea la idei aflate in uz sau care au fost sugerate'O functie foarte importantd a palariei albe este definirea

informaliei care lipsegte gi este necesare' Palaria alba defi-neste intrebdrile ce trebuie puse. Ea stabilegte mijloacele (defelul sondajelor Ei al chestionarelor) pentru oblinerea infor-maliilor necesare.Energia palariei albe este indreptatd spre cAutarea 9iprezenlarea informaliei.

Fapte si ctfrePotri sd joci un rol fi,ind osemenea unui computer?Prezintd faptele tntr-o manierd, neutrd. Si obiectiud.Nu md, intereseazd, interpretarea: doarfaptele, te rog.Care sunt faptele tn aceastd chestiune?

Calculatoarele nu au incd emo[ii (degi va trebui sa le fa-cem sA aiba daca vrem sd g6ndeascA inteligent). De la uncalculator a$teptem sA execute comenzile pe care i le ceremgi sA. ne ofere cifrele de care avem nevoie. Nu ne a$tept5msd intre intr-o disputd cu noi gi s6 foloseascd datele solicitatenumai pentru a-gi sprijini punctul de vedere.Prea adesea, faptele 9i cifrele sunt str6ns legate de ar-gumenta[ie. Faptele sunt folosite cu un scop, in loc sA fieprezentate doar ca fapte. Faptele 9i cifrele nu pot fi nicioda-tA tratate in mod obiectiv dacA sunt inaintate ca argumenteintr-o disput6.

De aceea, avem mare nevoie sA fim aten[ionali: ,,Doarfaptele, te rog - fara argumente!"Din p6cate, in g6ndirea occidentald ne-am obignuit satragem int6i concluzia 9i apoi sd prezentAm faptele care yin insprijinul acesteia. Prin contrast, in tipul de g6ndire pe care-lrecomand, intdi trasdm harta Ei apoi alegem ruta. Asta in-seamne ca int6i trebuie sd avem faptele 9i cifrele.GAndirea cu ajutorul palariei albe este un mod convena-bil de a cere prezentarea faptelor gi a cifrelor intr-o manierdneutrA 9i obiectivA.

II36 37


19/91

Eoweno nr BonoVa voi relata cazul unui proces de monopol intentat im-

potriva International Business Machines in Statele Unite' Infinal, cazul a fost inchis - probabil din cauza cd s-a in[elesca SUA avea nevoie de fo4a unui IBM pentru a rezista con-curenlei extrem de bine organizate a japonezilor in domeniulproduselor electronice. Dar s-a sugerat c6 a mai existat unmotiv pentru abandonarea cazului. IBM a furnizat atet demulte documente (in jur de gapte milioane, cred), inc6t niciun tribunal nu s-ar fi putut descurca. Dacd judecdtorul moa-re in timpul desfaEurarii unui proces, cazul trcbuie luat de lainceput. Din moment ce judecAtorii sunt numili doar atuncicdnd ating o vArsti relativ inaintat6, ceea ce le garanteaz6 oanumita inlelepciune' exista posibilitatea ca judecatorul sAmoard inainte de finalizarea procesului. Asadar, cazul eraimposibil de judecat, in afara situaliei in care se desemna unjudecAtor foarte tAntri, ce avea sf,-i dedice intreaga lui carierA'

V-am relatat aceasta poveste pentru a vA ardta ca esteposibil sA raspunzi unei cereri de fapte 9i cifre cu un volumatAt de mare de informalii incit sa-l coplegeEti pe solicitant'

... Dacd dorili fapte 9i cifre (mai pulin cele inutile), iatale'Pe toate.

Acest gen de reaclie este de inleles, pentru ca orice in-cercare de simplificare a faptelor poate fi vdzutA ca o selecflefAcuta cu scopul de a construi un caz particular.

Pentru a evita ca persoana care solicitd gAndirea cu aju-torul palariei albe, sa fie sufocata de informalii, poate face ocerere specifica, astfel inc6t sa ob$nd informaliile necesare'

... Va invit la o gAndire in termeni generali, folosind pa-laria alba, pe tema gomajului.

$ase palarii g6nditoare... Acum vd' rog s6-mi dali cifrele referitoare la situaliacelor care au abandonat gcoala, la gase luni dupd abandon.Punerea de intreblri ,,la obiecto' face parte din procesulnormal al solicitarii de informalii. Avocalii pricepuli la inre-

rogatorii incrucigate fac asta tot timpul. in mod ideal, martoriiar trebui se poarte pelaria alba Ei sa rrspundd efectiv la in-trebari. Pentru judecatori qi avocafii pledang, limbajul pale-riei albe ar putea fi cel mai convenabil.... Dupe cum am mai spus, s-a intors in apartamentul luila ora 6 9i 30 de minute dimineala, pentru c6-Ei petrecusetoatd noaptea la cazinou.... Domnule Jones, l-a[i vAzut cu ochii dumneavoastrdpe acuzat la cazinou in noaptea zilei de 30 iunie, sau el v-aspus cI a fost acolo?... Nu, domnule judecAtor. Dar gtiu cA joacA aproape infiecare noapte.... Domnule Jones, dacd a1i purta pdlaria albd, ce a{ispune?... L-am vAzut pe acuzal intorcAndu-se acasd la ora 6 si30 de minute dimineala, pe I iulie.... Mullumesc. VA pute[i retrage.Trebuie spus cA avocalii dintr-o sala de judecatd incear-

c6, tntotdeauna sA creeze un caz. Prin urmare, intrebArilesunt formulate astfel inc6t s6 le sprijine argumenta[ia lor saus-o distruga pe-a celeilalte par[i. Asta constituie, desigur,exact opusul gdndirii de tipul palariei albe. Rolul judecato-rului este curios.

't

'ixlit{l3B 39


20/91

EoweRo on Boxo

In sistemul judiciar olandez nu exist6 jurali' Cei trei ju-decatori sau asesori utilizeazd gdndirea de tipul palariei albepenru a afla faptele cazului. Sarcina lor este sA intocmeas-ci ,,harta" gi apoi sA judcce. Nu acelagi lucru se poate spunein Anglia sau in Statele Unite, unde judecatorul are menireade a menline regulile Ei de a reacliona, fie direct, fie prin in-termediul unui juriu, la dovezile aduse de avoca[i'

Agadar, orice persoand care formuleazd intrebari pentrua extrage informatii trebuie sA se asigure cd folosegre ea tn'sd"pi pelaria albe. Tncerci cu adevdrat sd obfi faptele sau con-struieqti un caz pentru ideea ce 1i se contureazi in minte?

... Anul trecut, in Statele Unite s-a inregistrat o cresterede 25o/o a vanzdrilor de carne de curcan, clatorita interesuluicrescut pentru o alimentagie senatoasd. Carnea de curcan esteperceputd ca fiind ',mai ugoarA".

... Domnule Fitzler, v-am cerut sA va pune[i pdlaia albd'Faptul este cresterea consumului cu 250lo' Restul este inter-pretarea dumneavoastr6.

... Nu, domnule' Prospectarea pielei aratd clar cA lumeacumpard carne de curcan deoarece consider6 cI are mai pu-fn colesterol.

... Atunci, exist5 doul fapte. Faptul numdrul unu: v6n-zarile de carne de curcan au crescut cu 25o/o anul trecut'Faptul numarul doi: prospectarea pietei aratd cd oameniiprefer5 carnea de curcan datorita preocuptrrii lor pentru co-lesterol.

Palaria alba da o anumita direclie inspre care trebuielintit atunci cdnd e vorba de informalii. Ne propunem sA ju-cam rolul peldriei albe cAt mai bine posibil' Asta inseamna

$ase palarii g6nditoarecd urm6rim obfnerea faptelor pure. Este evident cd rolul pd-lariei albe implica o oarecare iscusin[d - poate mai multadec6t in cazul celorlalte palarii.

... Existd o tendintd de crer;tere a numArului femeilor fu-mdtoare de ligari de foi.

... Acesta nu este un fapt.

... Ba da. Am aici cifrele.

... Cifrele tale aratd cA in fiecare dintre ultimii trei aninurndrul femeilor fumAtoare de tiglri de foi a crescut fald deanii anteriori.

... $i asta nu-i o tendinta?

... Ar putea fi. Dar asta e o interpretare. Pentru mine, otendin[6 sugereazd ceva ce se intAmple Ei va continua se seint6mple. Cifrele reprezintd un fapt. Poate cd femeile fumea-zd mai multe figari de foi pentru cd, in general, fumeazA maimult - probabil datorita anxietA[ii crescute. Sau poate cd,pur 9i simplu, pe parcursul ultimilor trei ani, producatorii de$gari de foi au cheltuit o sum6 de bani neobignuit de mareconvingdnd femeile sd fumeze trabucuri. Prima este o tcn-din[a care poate furniza oportunit5f. A doua nu prezintA preamulte oportunitali.... Am folosit cuvdntul tendintrd doar pentru a clescrie ci-frele in cre$tere.... Asta poate fi o utilizare corectd tr cuv6ntului tendintrd,dar mai existd 9i alta, aceea care implicd un proces in des-f5gurare. Deci ar fi mai bine sa folosegti palaria alba pura 9isa spui: ,,in ultimii trei ani, cifrele arata o creqtere a numA-

40 4l


21/91

EnwnRo oE Bot'lorului femeilor care fumeazd $gari de foi". Apoi vom puteadiscuta ce inseamna asta gi care ar putea fi cauzele.

in acest sens, g0ndirea cu ajutorul palariei albe devineo disciplina care incurajeazd gAnditorul sd separe foarte clarin minte ce este fapt de ce este extrapolare sau interpretare.Ne putem imagina agadar cd politicienii ar avea considerabi-le dificultaf daca ar gAndi cu palaria alba pe cap.

AI este?Este unfopt sau o posibilitate?Este unfapt sau o conaingere?Exista fapte?

O mare parte din ceea ce trece drept fapt este doar uncomentariu facut cu bunA-credinfd sau o chestiune cle con_vingere personala in acel moment. Viala trebuie sA meargdinainte. Nu se poate verifica totul cu rigoarea cerutA de unexperiment gtiinffic. Aqa cd, in practicd, stabilim un fel desistem cu doud niveluri: fapte crezule gi fapte ueri,fi.cate.Sigur ca ne este permis sa avansam in cadrul gAndirii cupalarie alba fapte credibile, dar trebuie sa aratem foarte clarcI sunt fapte de categoria a doua.... Cred cd am dreptate c6nd spun cA flota comercialarusa transporti o parte semnificativd a mdrfurilor care facobiectul come4ului mondial.... Am citit odate cd motivul pentru care directorii japo_nezi au conturi de cheltuieli atat de mari este ca le clau soti-ilor intregul salariu.... Cred ca am dreptate cAnd spun ca noul Boeing 752este mult mai silenfos decdt generalia anterioarA clc avioane.Cititorul iritat ar putea se remarce cA astfel de exprimari,,viclene" i-ar permite cuiva sA spuna aproape orice f5ra asu_marea vreunei responsabilitali.

cui fapt

i42 43


22/91

Eowertn ne Bono

... Cineva mi-a spus odatl ci a auzit de la un prieten cdChurchill tl admira in secret pe Hitler'

calea este cleschisa catre presupuneri, barfe 9i colpor-tari de zvonuri. Este foarte adevf,rat' Totuqi' avem o moda-litatc de prezentare a faptelor crezute'

Importantd este aici utilizarea pe care o d6m faptelorprezentate' inainte de a lua o decizie pe baza unui fapt'acesta trebuie verificat. Aga c5 estimam care dintre faptelecrezute pot fi folositoare 9i procedtrm apoi la verificarea lor'I)e exemplu' dacd silenliozitatea crezurl a Boeing-ul$757este vital6 pentru amplasarea unui aeroport' cu siguran[Aeste nevoie sa ducem aceasta informalie de la statutul de..crezuta" la cel de ,,vcrificata"'Regula cle bazA pentru gAndirea cu ajutorul palarieialbe este cd nimic nu trebuie avansat la un nivel mai inaltdecAt este cazul. CAnd o afirmalie este corect incadratl incategoria convingeri, ea poate fi introdusA in disculie' fineliminte sistemul cu doud niveluri'

Dali-mi voie sA repet ca avem nevoie neapdrat de nivelulconvingerii, deoarece incercarea, ipoteticul 9i provocarea suntesen$ale pentru gAndire' Ele furnizeazl cadrele care vin ina-intea faptelor.Ajungem acum la un punct mai dificil' CAnd se poatetransforma ,,convingerea" in ,,opinie"? Pot sA "credo' cdBoeing-ul 75? este mai siJenlios' Pot de asemenea sd "cred"(opinie) ca femeile fumcazA mai mult pentru ci sunt maistresate.

Vreau sd subliniez aici cA opinia propie nu este nicioda-tA permisd in g6ndirea de tipul paiarie alba' Asta ar distrugeintregul scop al acestei palarii' Sigur cd putef {'ace cunoscuteEi opiniile altcuiva.

44 45

$ase palarii gdnditoare... Opinia profesorului Schmidt este cd omul nu va puteazbura niciodatd doar cu energie proprie.Va rog s6 observali c6 nivelul convingerii inseamnd cloarceva ce crezi cd este, unfopt, dar nu l_ai verificat ince. puteli

alege sd lucrali cu urmetoarele doud niveluri:l. fapt verificar gi2. fapt neverificat (convingere).in final, atitudinea este cea care conteaza. C6nd poartapalaria alba, gdnditorul avanseaza enunluri cu ,,ingredienteooneutre. Acestea sunt puse pe masd. Nu se pune problema dea le folosi pentru a fo4a un anumit punct de vedere. Imediatce o declaralie pare sd fie folositd pentru a susline un punct

de vedere, devine suspecta: s-a abuzat cle rolul palariei albe.in timp, regulile palariei albe devin o a doua naturd.G6nditorul nu mai incearcd sd strecoare anumite declaraliicu scopul de a c6Etiga o disputA. Se dezvolta obiectivitatea,ca cea a observatorului gtiinffic sau a exploratorului care no_teaza atent diferite specii de florA 9i faund, ferd a se g6ndi ince fel le va utiliza. Sarcina cartografului este sd intocmeascAharta.Cdnditorul cu paldrie alba pune pe masa ,,mostrele,. _ca un qcolar care igi golegte buzunarele de monede, de gumdde mestecat gi de o broasca.

l,


23/91

Stilul jaPonezDiscutie, tlezbrt'tere si con^seru'Dacd' rtimeni nu auanseazd idei' de unde uin ele?Facel.i tntdi harta'

Japonezii nu au preluat niciodatd obiceiul occidental aldezbaterii. Poate din cauz6. c6 dezacordul ar fi fost prea ne-politicos sau prea riscant intr-o societate feudald' Poate dincauzl cd respectul reciproc ai pistrarea aparen[elor suntprea importante pentru a permite disculia in contradictoriu'Ori motivul este instrEi cultura japonezd' care nu se bazeazlpe afirmarea personalitdlii, precum cultura occidentala: dis-culia in contradictoriu igi are de obicei radacinile in orgoliu'Cultura japonezd nu a suferit influenla stilului grecesc degAndire, care a fost cizelat 9i dezvoltat de calugarii medievaliI" mijloc de doveclire a ereziei' Noud ni se pare ciudat cd einu cliscuta in contradictoriu' Lor li se pare ciudat cA nouA nesunt atat de dragi asemenea disculii'La o sedintA in stil occiclental, participantii stau in jurulmesei expunAndu-qi punctele de vedere 9i concluziile la carear dori sd se ajunga. $edinta constd in confruntarea acestorperspective diferitt:, pentru a vedea care rezistd criticii EiLrarc atrage mai rnulli adcP[i'Ideilc ir,"iliale se moclifictr, se imbundtS[esc. Dar prncesulscamana oarecllm cu .,sculplura in marmurd", adica incepicu un bloc ntasiv Ei il cioplcgti pAna ajungi la produsul finit"

46 47

$ase pelarii gAnditoareReuniunile consensuale occidentale sunt mai pulin aprin_se, pentru ca nu existd c6gtig6tori sau perdanli declarali. Re_zultatul la care ajunge toat6 lumea este agreat de togi. Situaqiaseamand de astd datd mai mult cu ,,sculptura in lut.,: in ju_rul unui miez se pun buc61i de lut gi se modeleazd pentru aajunge la rezultatul final.$edinlele japoneze nu sunt reuniuni consensuale.Occidentalilor le vine greu sd inleleagd cA participanliijaponezi stau la mas6 intr-o gedinla fara idei prestabilite inminte. Scopul intAlnirii este de a ascuha. Cum de nu se ajun_ge la o tdcere totale 9i neproductivd? Din cauzd cd fiecareparticipant igi pune, c6nd ii vine r6ndul, paldria alba 9i igi,,livreazd" partea de informalii neutre. Treptat, harta capdtedin ce in ce mai multe detalii. C6nd harta este completd, tra-

seul devine evident pentru toatd lumea. Nu sugerez cd totulse petrece intr-o singurd gedin[d. procesul poate dura sdptA_mAni sau luni, fiind necesare multe gedin1e.Important este cd nimeni nu avanseazd o idee gata for_mat6. Informa[iile sunt oferite in maniera palariei Jb". Et"se organizeaztr incet intr-o idee. participanlii urmdresc cumse petrece acest lucru.Dupa occidentali, ideile trebuie cizelate prin argumen_tatie.Dupljaponezi, ideile rAsar ca nigte plante; sunt apoi in_grijite 9i lAsare sd se dezvolte p6n5 capatd forma finala.Cele de mai sus constituie o versiune oarecum idealiza_te a contrastului dintre argumentalia occidentala gi informareajaponezd. Intenlia mea este doar cle a ardta acest contrast $inu de a-i urma pe cei care cred cA tot ce e japonez e minu_nat qi trebuie imitat.Nu putem schimba culturile. prin urmare, avem nevoie,,le un rnecanism care s6 ne permita sa ne invingem obiceiultle a discuta in contradictoriu. Rorul parariei albe face exact


24/91

Enweno rtg Botlo

acest lucru. CAnd este adoptat de toatS lumea in cursul uneiqedin[e, rolul palariei albe implic6: ,,Haide1i sa ne prefacemcu tolii ce suntem niqte japonezi intr-o gedin{a japonezA"'

Pentru a face acest gen de schimbare intr-o maniere prac-ticd avem nevoie cle dispozitive artificiale 9i de convenfi defelul palariei albe. Predicile 9i explicaliile au prea pulind va-loare practicd.(Nu vreau sd md lansez intr-o explica[ie a motivelor pen-tru care japonezii nu sunt mai inventivi' Inventivitatea poatepresupune o culturd bazall pe afirmarea personalitafi' cuindivizi cArcotaEi care sunt in stare sd persevereze intr-o ideece pare nebuneascA tuturor celor din jur' Putem sa o facemintr-o manierA mai practic6, atunci cAnd vom discuta despreprovocdrile deliberate ale g6ndirii laterale qi despre g6ndi-rca cu ajutorul Pilariei vcrzi.)

4B 49

Fapte, adeud,r si fi,lozofi.Cdt de adeudrat este unfapt?Ce aaloare au jocuile de limhajale filozofiei?Adeod.rui absolute si ,,tn general".

Adevdrul 9i faptele nu sunt chiar atAt de str6ns legate pec6t igi imagineaz6 majoritatea oamenilor. Adevdrul este legatde un sistem al jocului de cuvinte cunoscut sub numele defilozofie. Faptele sunt legate de experienla verificabild. per-soanele cu o minte practicd, neinteresate prea mult de acestechestiuni, pot sari la urmatorul capitol.Daca fiecare lebada pe care se intdmpla sd o vedem estealbd, putem face afirma[ia indrAznea{d cd ,,toate lebedelesunt albe"? Putem, Ei chiar o facem. Pentru moment, aceas-td afirmalie estc un rezumat corect al experienlei noastre. inacest sens, este gi un fapt.

Prima lebada neagrd pe care o vedem face ca afirmaliasa fie neadcvAratA. 'I'recem astfel foarte repede de la adevd-rat la neadevArat. Dac6 examindm totuEi faptele, avem expe-rien[a a o suta de lebede albe contra experien[ei unei singu-re lebede negre. Deci, in privinla faptelor experimentate,putem spune: ,,majoritatea lebedelor sunt albe.,; ,,in gene_ral, lebedele sunt albe"; ,,ceva mai mult de noudzeci si noudla sutA dintre lebede sunt albe".Acest ,,in general" este extrem de practic (in general,copiilor le place inghetata; ?n general, femeile folosesc cos-


25/91

Eowe.nu nr Botlometice), dar nu le foloseqte in nici un fel logicienilor' CuvAn-tul ..toate" este esenlial in afirmalia ,,tou,le lebedele sunt albe"'Aceasta deoarece logica opereazd cu adevdruri absolute'..Dacd acest lucru este adevdrat... atunci.""

CAnd dam de prima lebada neagr6, afirmalia ,,toate le-bedele sunt albe" devine neadevdratd. In afara cazului cAndalegem sa-i dem lebedei negre alt nume. Acum devine ochestiune de cuvinte Ei de definitii. DacA hot6rim se pastremculoarea alba ca parte esen[iala a definiliei lebedei, atuncilebada neagra este altceva. Daca scoatem culoarea alba dindefinife, atunci putem include si lebada neagr6 - qi ne ba-zdm in definirea lebedei pe alte caracteristici. AlcStuirea simanevrarea definiliilor de acest fel constituie esenta filozo-fiei.

GAndirea palariei albe este legatd de informa$ile utiliza-bile. Asadar, sintagmele ,,in general" Ei ',in ansamblu'o suntperfect acceptabile. Statisticile sunt cele care dau acestoridiomuri destul de vagi o oarecare specificitate' Nu se potface intotdeauna stalistici, aqa c6, adeseori, trebuie sd utili-zdm sistemul cu doud niveluri (convingere, fapt verificat)'

... i.r g"r,".al, corpora[iile care igi stabilesc cheltuielilepe baza estimdrilor vdnzdrilor viitoare dau de necaz (pot fiindicate cAteva cazuri de firme care au fdcut aqa 9i au avutsucces).

... Vinzdrile vor avea o tendinla crescdtoare dacd se re-duc prelurile (cAnd cresc prelurile caselor, rezultatul poatefi de fapt o crestere a vdnzarilor din motive de speculafe,teamd de inflatie sau frica de a nu line pasul)'

... DacA muncegti din greu, vei avea succes in viald(mulf oameni foarte muncitori nu au ajuns si aiba succesedeosebite).

50 5l

$ase palarii gdnditoareSpectrul probabilitalii poate

meaz6:.intotdeauna adevAratde obicei, adevdratin general, adevdratmai degrabdcam in jumdtate din cazuri

fi exprimat dupd cum ur-

adeseoriuneori, adevdratocazional, adevdratse cunosc cazui in care s-a int6mplatniciodatA adevdratnu poate fi adevdrat (contradictoriu).PAnd unde putem merge in acest spectru cu rolul pdld-riei albe? Ca Ei mai inainte, rdspunsul la aceastd intrebare

stA in incadrarea informaliei. De exemplu, poate fi util sd cu-noaStem lucruri care se intdmpld doar foarte rar.... Pojarul este de obicei inofensiv, dar uneori poate fiurmat de infecfi secundare, cum sunt otitele.... in cazuri foarte rare, vaccinarea poate fi urmatd deencefalitd.... S-au adzut cazui in care c6inii din aceastd rasd.atunci cAnd au fost iritali, au muEcat copii.Evident cA astfel de informalii au valoare. Dar existd odilemA. in al doilea exernplu, perceplia populard a pericolu-lui encefalitci ca urmare a vaccin{rii poate fi de mii de orimai mare decdt pericolul statistic efectiv. in astfel de cazuri,este mai bine si se dea cifre efective, pentru a evita dezin-

formarea din neatentie.


26/91

Eowlnu ou BoNoSunt acceptabile faptele anecdotice in gdndirea cu aju-

torul palariei albe?... Un om a cdzut odata dintr-un avion, fara se aiba pa-

ragutS, 9i a suPravieluit.... Se spune cd Ford a proiectat modelul Edsel dupa ce

a prospectat pia[a - $i a fost un dezastru total'Acestea pot fi enunluri de fapte pe care g6nditorul cu

palarie alba are dreptul sA le avanseze, incadrandu-le instrincategoria,,faptelor anecdoticeoo sau a,,intdmplerilor"'

... Proiectarea bazatd pe prospectarea pielei poate da gregadesea. Lua[i, de pilda, cazul Edsel, despre care se spunecA a fost proiectat pe baza unor astfel de prospectdri' A fostun egec total.

Afirmatia de mai sus nu este o g6ndire legitimd de tipulpalarie alba - in afara cazului in care se sprijind pe multmai multe dovezi. Pisicile pot sI cadd de pe acoperiq, daracesta nu este comportamentul lor normal'

Excepliile ies in evidentd tocmai din cauzi cd sunt ex-ceptii. ObservSm lebedele negre deoarece sunt de obicei pu-tine. il observdm pe cel care cade din avion fdra paragutd 9isupravieluieEte pentru ce este un caz neobignuit' Referireala Edsel se face intotdeauna din acelaqi motiv'

Scopul palariei albe este de a fi practica. Trebuie decisA avansdm tot felul de informalii. Important este se le inca-drAm corect.

... Totr experlii prevdd ce rata dob6nzilor va scedea lasfirgitul anului.

$ase palarii g6nditoare... Am stat de vorba cu patru experti Si toti prevdd cArata dob6nzilor va scddea la sfArqitul anului.... Am discutat cu domnii Flint, Ziegler, Cagliato 9i Sua-rez, 9i to[i prevld cd rata dob6nzilor va scidea la sfArqitul

anului.Sunt aici trei niveluri de precizie. Chiar 9i al treilea poa-te fi nesatisfecetor. Ar putea fi interesant de gtiut cdnd s-adiscutat cu aceEti experli.Nimic nu e absolut in ceea ce priveEte g6ndirea cu pd-laria alba pe cap. Este o direclie in care ne strdduim sA c6-p6tAm o viziune mai bund.

52 53


27/91

Cine tsi pune pdldria?Pune[i-ud. pdldia.Rugatri pe cineua sa-si pund pdldia.Rugatri pe toatd. lumea sd-si pund, pdldia.Rdspundegi cu pdldia pe cap.

Cele mai multe situalii sunt acoperite de enunlurile demai sus. inseamnA, de fapt, cd pute{i sd ruga{i, cA sunte[i ru-gat sau cA ave[i de ales.

... Ce nu a mers in campania noastrA de vAnzSri?

... Pentru a da un rdspuns, imi voi pune pdlaria alba.Am luat contact cu 340/o dintre detailisti. Dintre aceqtia, nu-mai 600lo au luat produsul. Dintre cei care au luat produsul,40olo au cerut douA buc6[i pentru testare. Dintre oamenii cucare am vorbit, 700/o au spus cA pre{ul este prea mare. Exis-te pe piatA doua produse concurente cu pre{uri mai mici.

... Acum, vreau pu[inA gAndire cu ajutorul palariei rogii.

... Avem un produs slab care costA prea mult. Imagincanoastre pe piala este proasta. Concuren[a are publicitatc maimultd 9i mai buna. Nu atragem cei rnai buni agenli de vin-zdli.in aceastd situalie aspectele de ,,percep1ie" ale gAndiriicu ajutorul palariei rogii pot fi mai importante. I)ar ele nu

$ase palarii g6nditoarepot fi avansate prin paldria alba, dec6t numai facAnd referi-re la ceea ce au spus potentialii clienli.

... Pentru inceput, haidef sA ne punem cu tolii palariaalba qi sa spunem ce gtim despre criminalitatea juvenila.Care sunt cifrele? Unde sunt rapoartele? Cine poate aducedovezi?

... Mi-au spus cA inten[ionezi sd comanzi computerePrime. Poli sA-mi explici g6ndirea ta prin prisma palarieialbe in aceasta privinte?

... Nu vreau opinia ta personalA referitoare la ce s-ar in-t6mpla dacA am reduce tariful rransadantic la 250 de dolari.Vreau s{-mi spui ce gSndegti prin prisma palariei albe.Flste clar ca palaria alba exclude lucruri valoroase, pre-cum supozi$ile, intuifia, judecata bazatA pe experien[A, sen-timentele, impresiile 9i opiniile. Acesta gi este, de fapt, scopulpalariei albe: de a oferi o modalitate prin care s6 ceri cloarinformalii.... Mi-ai cerut sd-[i spun, purtdnd palaria alba, de ce imischimb slujba. Salariul nu este mai bun. C6gtigurile supli-mentare nu sunt mai mari. Distanla de acas5 la serviciu esteaceeagi. Perspectivele in carierd sunt la fel. Asta e tot ce potsd spun sub palaria alba.

54 55


28/91

Sinteza gfindiriicu pdldria albi pe cap

Imagina[i-v6 un calculator care furnizeazd cifrele ceru-te. El este neutru 9i obiectiv. Nu oferd interpret6ri 9i opinii.CAnd poartA palaria alba, g6ndilorul trebuie sa imite calcu-latorul.

Persoana care cere informaliile trebuie sd pund intre-bari specifice pentru a le obfne sau pentru a completa golu-rile de informalie.in practicd, existd un sistem de informafi cu doud nive-luri. Primul nivel conline fapte verificate 9i dovedite - faptede categoria int6i. Al doilea nivel conline fapte despre carese crede cd sunt adevArate, dar care nu au fost incd verifica-te complet - fapte de categoria a doua.Exista un spectru al probabilitalii care se intinde de la..intotdeauna adevSrat" la ,,niciodatd aclev6rat". intre celedouf, extreme exist6 niveluri utilizabile: ',in general", ,,une-ori" qi ,,ocazional'0. Informafile de acest gen pot fi avansatepurt6nd palaria albd, cu condilia ,,incadrariio' corecte pentruindicarea probabiJ italii.

GAndirea de tipul paldriei albe este o disciplina Ei o di-reclie. G6nditorul se str6duieEte sA fie c6t mai neutru, maiobiectiv in prezentarea informaliilor. Vi se poate cere se vapuneli palaria albd sau pute[i dumneavoastrd sd-i cere$ alt-cuiva sd gi-o pund. De asemenea, aveli posibilitatea sA opune[i sau sA o scoateti, in funclie de context.Albul (absen[a culorii) indica neutralitatea.,i56 57

Partea a II-apAl.[nIA RoSIEG6ndif-va la foc. G6ndili-va la cdldura. G6ndili_vr lasentimente. Folosirea pdlariei rogii vd cla ocazia de a vd ex_prima sentimentele, emofiile 9i intuilia, fdrd sa fie nevoie sAle explicali ori sa le justificali.Se presupune cd emo{iile nu au ce c6uta intr_o disculienormalA de afaceri. Ele intervin insA oricum _ doar cA suntdeghizate in logicA. Palaria rogie oferd o ocazie unicA gi spe_ciale pentru expunerea sentimentelor, emo(iilor 9i intuiliei caatare.Intuilia se poate baza pe multd experienla.... Simt ce este persoana potrivita pentru aceastA sluibl.... Simt cd este o incercare riscantd.

-... Intuilia imi spune cd aceastd explicalie cste prea com_plicatd.Aceste sentimente sunt folositoare. Totugi, intuilia nueste neapdrat intotdeauna corectA. Chiar 9i intuilia mareluiEinstein a fost gregitd atunci c6nd a negat principiul incerti_tudinii formulat de Heisenberg.Cu ajutorul palariei rogii se pot exprima sentimente va_riate, precum: entuziasm, ,,imi place,., neulru, nesiguran[d,scepticism, confuzie, ,,nu-mi place.. gi aga mai d"p"rte. inJaponia, sentimentele sunt exprimate intr-un mod foarte re_

I,


29/91

Flnwann oe BoNozervat: ,,Trebuie sa md g6ndesc la asta". In Statele Unite,sentimentele sunt exprimate mai direct: ,,E o idee jalnicd".Nu este nevoie sd explicali sau sd justificaf aceste sen-timente. De fapt, conducAtorul sedintei nu trebuie sd permi-tA aqa ceva. Dacd participanlii cred c5 ar trebui s6-Ei valide-ze sentimentele, le vor avansa numai pe cele care pot fivalidate. Aqadar, nu trebuie permisd nici o explicalie. In fie-care caz in parte, exprima{i-v6 sentimentele aia cum sunt inacel moment. Este posibil ca in 20 de minute sA se schim-be. Uneori, este util sd aveli o palarie rogie in prima parte areuniunii, pentru a vedea care sunt sentimentele in acelmoment, gi inca una catre sfArEit, pentru a vedea dacA sen-timentele s-au schimbat.

Palaria rogie se aplicd intotdeauna unei idei sau situaliispecifice. GAnditorului nu i se permite s5 schimbe ideea.Daca s-a cerut: ,,Prezinta-mi g6ndirea palariei rogii petema contribuliilor obligatorii", gAnditorului nu i se va per-mire sa spuna: ,,Mi-ar placea ideea de contribufi voluntare".Trebuie specificat clar la ce anume se aplica pal5ria ro-sie. Altfel, apar confuziile. La nevoie, preqedintele poateinainta diferite versiuni (modificari) ale unei idei, cerdnd opaldrie roqie pentru fiecare versiune.

Palaria rogie poate acoperi gi ,,sentimentele inlelectuale",care sunt perfect valabile:... Simt ca aceasta idee are potential.... ldeea este foarte interesantd.... Ideea este foarte neobiSnuitA.Palaria rogie se pune intotdeauna in mod individual.l'iecdrei persoane prezente la Eedinta i se cere sA gAndeascdin termenii palariei rogii atunci cAnd e vorba de problema

luatA in disculie.5B 59

$ase palarii gAnditoareNu ii e permis nimdnui sd spund ,pas.. atunci c6nd i secer sentimentele de tipul palariei roEii. participanlii pot folositermeni ca; neutru, indecis, confuz, sceptic sau amestecat.DacA sentimentele sunt definite ca amestecale, interme_diarul poate intreba ce anume intra in acest amestec.Scopul palariei rogii este de a exprima sentimentele agacum sunt - nu de a for[a o iudecatd.

T


30/91

Ernotii si sentimenteOpusul infonnaliilor neutre, obiectiue'Bdnuieli, intuilii, imPresii'Nu este neuoie d'e jnstifi'cai'Nu este neuoie de nwtiaa'lii so;u de jnstif'cdi'

Gdndirea cle tipul palariei roqii se referd la emolii Eisentimente gi la aspectele nonralionale ale g6ndirii' Palariarogie furniz eazi- un canal formal 9i definit pentru aducereala suprafala a acestor lucruri - ca parte legitime a ha4ii ge-nerale.

DacA emofilor 9i sentimentelor nu li se oferA un loc inprocesul de gAndire, ele vor sta la pAnda in fundal' afect6ndin,r"ugu ga.rJire intr-un mod ascuns' Emo$ile, sentimentele'banuielile Ei intuiliile sunt puternice 9i reale' Palaria roqie re-cunoa$te acest faPt.

GAndirea de tipul palariei roqii este opusul g6ndirii cuajutorul palariei albe, care este neutrd, obiectivd 9i

lipsita deorice implicare emolionald'

... Nu md intreba de ce' Pur 9i simplu nu-mi place afa-cerea asta. Estc ingroziloare'

... Nu-mi place acest om Ei nu vreau sd fac afaceri cu el'Asta-i tot.

... Am o banuiala ca bucata aceasta de pamAnt din spa-tele bisericii va face mulf bani peste cdliva ani'

60 61

$ase palarii gdnditoare... Designul acela este hidos. Nu va prinde niciodata.Este o enormd risipd de bani.... Am o slabiciune pentru Henry. $tiu ca e un escroc Aicu siguran[d ne-a tras pe sfoard. Dar a f6cut-o cu stil. imi

place de el.... Simt cd afacerea asta nu are ganse de succes. O vedsfdrgind in litigii care ne vor costa scump.... Am impresia cA este o situalie care nu aduce nici unc69tig. E prost dacd o facem, Ei e prost clacd n-o facem. Haisd iegim din ea.... Nu cred ce este cinstit sd ne clea aceastd informa{ieabia dupd semnarea contractului.Orice g6nditor care doregte sd exprime sentimente deacest fel trebuie sd-gi pund paleria rogie. Aceastl pdhrie ofer6permisiunea oficiala pentru exprimarea tuturor sentimente_lor, de la emolie purl la banuiala.


31/91

Locul emoS'iilor h gi,ndireEmnliile afecteazd' gAndirea oi sunt o parte a ei?in ce Punct interain emaliile?Oamenii ematitsi pot f' buni g6'nd'itori?

Punctul de vedere tradifonal este cd emotiile afecreazdgdndirea. Se consider6 cd un gdnditor bun trebuie sd fieiece, d"taqat gi neafectat de emolii' Trebuie sd fie obiectiv 9isd c6nt6reasc6 faptele ca atare, nu s6 \ind seama de relevan-!a lor pentm nevoile sale emoflonale' Uneori' chiar se pre-tinde cI femeile sunt prea emotive pentru a putea g6ndi co-rect. Se spune cd le lipsegte detaqarea necesard pentruluarea deciziilor bune.

$i totuqi, orice clecizie buna trebuie sd fie' in final' emo-tionala. Subliniez sintagma tn f'nal' Atunci cAnd ne folosimde gdndire pentru a intocmi harta, alegerea rutei este deter-minata de valori 9i emolii' Voi reveni mai tdrziu asupra aces-tui punct.Emofile clau relevanta g6ndirii Ei o armonizeazd cu ne-voile gi contextul momentului' Ele sunt o parte necesara afunclionerii creierului, nu o intruziune sau o relicvd din erasupravieluirii animale'

Exista trei puncle in care emoiia poate afecta gdndirea'Poate exista o emolie puternicA dc fundal' precum tca-

rna, furia. ura, suspiciutlea" gelozia sau dragostea' Acestfundal linriteaza Ei coloreazx perceplia' Gdndirea cu ajutorulpalariei roqii are scopul de aface vizibil acest fundal' astfel

,

$ase palarii g6nditoareinc6t se i se poat6 observa influen[a. Gdndirea poate fi, inintregul ei, dominata de o asemenea emolie de fundal. Eapoate se fie legata de o persoanA sau de o situatie" ori sd fiedeterminatA de cu totul alte cauze.in a doua situalie, emo[ia este declangatd de perceptiainifala. Te percepi ca fiind insultat de cineva gi apoi, tor ceg6ndegti despre acea persoand este colorat de acest senti_ment. Percepi (poate in mod fals) cd o persoand vorbegte ur_mdrindu-gi propriul interes 9i ajungi sa nu mai pui prel penimic din ceea ce spune mai tArziu. percepi ceva ca fiind re-clamd Ei te abfii dupd aceea sd-i mai dai crezare. Ne grabimsd facem astfel de judecdli gi ramAnem prizonierii emofiilorpe care le genereazd. Gdndirea de tipul palariei rogii ne ddocazia sd aducem direct la suprafafa sentimentele de acestfel, imediat ce apar.

... Dacd ar fi sd-mi pun palaria rogie, ag spune c6 ofertata pare sd serveascA mai degraba propriului tdu interes dec6tcelui al firmei.

... C6ndirea de tipul palariei rogii imi spune cd vrei s{te opui fuziunii nu pentru binele aclionarilor, ci ca sd_[i pAs_trezi slujba.Al treilea punct in care pot interveni emotiile este clup6intocmirea ha4ii unei situalii. o asemenea hartd ar trebui sdincluda 9i emofile stArnite de g6ndirea palariei rogii. Emo_flile - inclusiv propriul interes - sunt luate in c.nsiderarepenku alegerea rutei pe harta. Orice decizie e fundamentatdpe niEte valori. Reacliondm emolional la valori. Reaclia noas_trd la valoarea libertafi este emo{ionala (mai ales dace amfost privali de libertate).ir

il62 63

Eowe.nn uE Bono palarii gAnditoare


32/91

... Acum, av6nd o imagine clara a situaliei, haidef sa nepunem palariile roEii qi sA vedem care ar fi alegerea emolio-nale a cursului acliunii.

... Dintre cele douA op[iuni - continuarea grevei ori ne-gocierea - o prefer pe prima' Simt cd nu a venit inc6 vre-ir"u n"go"i".ilor. Nici una dintre pdr{i nu a avut de suferitsuficient, astfel inc6t sd doreascd sa renunte la ceva'

Pentru cei care inleleg valoarea exprimirii emoliilor'convenlia palarici roEii ofera un mijloc util dc legitimizare aacestor emolii, astfel incAt sa-gi poata gasi locul pe harta fi-nala.Dar poate gAndirea cu palaric roqie sd extragd acesteemolii ce trebuie linutc ascunsc?

... Sunt impotriva numirii pentru cA o invidiez ;i nu-miplace ascensiunea ei rapida la putere'$i-ar exprima oare cineva o asemenea invidie? Probabilctr nu. Dar convenlia paleriei rogii permite o aborclare posi-hila.... Am sd-mi pun palaria rogie 9i am sA spun ca opozilia

fald cle promovarea Annei se bazeazl, in parte, pe invidie'Alternativ:... Ma voi adeposti sub palaria roqie 9i voi recunoaqte c6

ma opun promovlrii Annei. Este doar un sentiment pe careil incerc.Trebuie sd ne amintim cd un gAnditor poate alege s5-9ipund paldria rogie in intimitatea propriei min$' Asta ii dAposibiiitatea sa-9i aduca emoliile la suprafa{d intr-un mod le-

eitim.64 65

$ase... Aici ar putea exista un element de teama. Teama deneplacerile inerente schimbf,rii locului de munce.... Da, sunt foarte superat. $i in acest moment vreaudoar sA-mi recuperez partea. Nu-mi place s6 fiu ingelat.... Trebuie sd recunosc c6 pur 9i simplu nu sunt fericitin slujba asta.Cdndirea de tipul palariei rogii incurajeaza cautarea:,,Care sunt emo{iile implicate in aceastd chestiune?;.

palarii


33/91

Intuil,ie si bd,nuieliCdt de aalabile sunt intui[iile?Cdt de ualoroose sunt intuil.iille?Cum trebuie folosite ele?

Cuvdntul intuitie este utilizat in doud feluri. Ambele suntcorecte. Dar in ceea ce privegte functionarea creierului, elesunt total diferite. Intuilia poate fi folosite cu sensul uneistrdfulgerdri. Aceasta inseamnl ci un lucru perceput intr-unfel este deodata perceput altfel. De aici pot rezulta creativi-tatea, o descoperire qtiindficd sau un salt inainte in matema-ticA.

... Mutati-vd atenlia de la c6gtigdtor la cei care pierd 9ive$ vedea imediat cd la l3l de concurenli individuali estenevoie de 130 de potriviri pentru a produce 130 de per-dan1i.

Cealdta udlizare a cuvAntului intuilie este in[elegereaimediat6 a unei situalii. Ea este rezultatul unei judecdli com-plexe bazate pe experientA - o judecatd care probabil nupoate fi explicatd in detaliu qi nici exprimati in cuvinte. Fa-celi asta imediat ce ati recunoscut un prieten, ca judecatAcomplexi bazatl pe mai mulli factori.

... Intuilia imi spune ca magina asta electrice nu se Yavinde.

$ase g6nditoareO asemenea intuilie poate fi bazatl.pe cunoa5terea pielei,pe experienla legatd de produse similare 9i pe o inlelegere adeciziei de cumpdrare in aceastA gamd cle pre[uri.De acest tip de intuilie, care presupune o judecatd,,complexd", vreau sd m6 ocup aici.Intuilia, banuiala gi sentimentul sunt apropiate. Bdnuia_la este o ipotezd bazatd pe intuilie. Sentimentul poate lua for_me diferite - de la unul estetic (aproape o chestiune degust) la o judecatd bine definita.... Am sentimentul c6 va da inapoi la greu.... Am un sentiment puternic cd acest bilet de aulobuz9i bicicleta sunt indicii vitale in cercetarea crimei.... Am sentimcntul cA nu asta e teoria corectd. E preacomplex6 gi prea incurcatd.Oamenii de Etiin(A, antreprenorii 9i directorii generalide succes par s6 aibe un ,,sim[" al situaliilor. D".p." un omde afaceri spunem cd ,,miroase banii... Aceasta sugereazd cdprofiturile nu sunt destul de evidente pentru a fi vdzute detoatA lumea, dar omul de afaceri dotat cu un sim[ dezvoltatal banilor le poate detecta.Intuilia nu este infailibila. in jocurile de noroc, intuiliaeste ingelAtoare. Dacd la ruletA iese roqu de opt ori la r6nd,intuilia sugereazd extrem de ferm cA va urma negru. Totugi,gansele r5m6n exact aceleagi. Masa nu are memorie.AEadar, cum tratAm intuilia qi sentimentul?Mai int6i, le dam legitimitate gAndind cu palaria rogie pecap. Ea ne ing6duie sd cerem sentimentele gi, de asemenea,sA le exprirndm ca pe o parte de drept a g6ndirii. probabilcd enroliile 9i intuilia ar trebui sa aiba palarii separate, clarasta nu ar face decSt sa complice lucrurile. Cred cd este po_

66 67

EoweRo oe BoNo $ase palarii gAnditoare


34/91

sibil s6 le tratam impreund sub titlul ,,sentimente", chiardaca au naturi diferite.

Putem incerca sA analiz6m motivele din spatele unei ju-decAli intuitive, dar sunt putine qanse s5 reuEim in totalitate.DacA nu putem articula motivele, e bine sd ne incredem injudecata?Ar fi dificil sd se faca o investilie major6 pe baza unei pre-simliri. Cel mai bine este sd tratam intuilia ca parte a harfi.Intuilia poate fi tratatd asa cum i1i tratezi un consilier.Dacd acesta a fost de incredere in trecut, vom da mai multeaten{ie sfatului pe care nil ofera. Dacd intuilia s-a doveditcorecte in multe ocazii, suntem inclinati sA o ascultdm.

.-. Toate motivele pledeaza impotriva scaderii prelului,dar intuilia imi spune cA este singura modalitate de a ne re-cdpeta cota pe pia[d.

Un om experimentat in afaceri imobiliare iqi dezvoltasimlul oportunitefi. Experienla acumulatA este exprimata cao intuilie care ii spune ce contracte sA incheie. Intuilia exer-citate in domeniul proprietA[ii poate fi valoroasd pentru cederivd din experien!6. Dar intuilia omului de afaceri aplica-td la rezultatul unor alegeri prezidenfale poate sd nu aibdprea multa valoare.

Intuiliei i se poate da atcnlie qi pe baza principiului,,c6qtigi ceva, pierzi ceva". Poate cI intuilia nu este intotdea-una corecta, dar daca s-a dovedit de mai multe ori corectedec6t gregitd, rezultatul general poate fi pozitiv.Ar fi periculos sd atribuim intuiliei infailibilitatea unuioracol mistic. $i totuqi, intuilia este o parte a gAndirii. Eaexista. Este reala. $i poate fi de folos.

... Ce intuili, purtdnd palaria roEie, in privin(a acestei fu-ziuni?

... Sentimentul pe care-l incerc purtand palaria roqieeste cA prelurile imobiliare vor cregte din nou destul de cu_r6nC.

... Dali-mi, vA rog, o pelarie rogie pe tema acestei noicampanii publicitare.

... Palaria roEie imi spune cd aceastd ofertd nu va fi ac_ceptatA.Unde se inrAlnesc inruilia 9i opinia? Am vdzut cd g6ndi_rea de tipul pelariei albe nu permite exprimarea opiniei (de9ipoate ingadui raportarea opiniilor exprimate de alfi). Astapentru cA opinia se bazeaz6, pe rafionament, interpretare giintuilie. Balanla poate inclina inspre judecata faptelor cunos_

cute sau inspre sentimentul bazat pe factori necunosculi.Opiniile pot fi exprimate cu ajutorul palariei rogii, negre saugalbene. CAnd se foloseste palaria rogie, cel mai bine este sAexprimali o opinie sub formd de sentiment.... Am sentimentul ca plictiseala este r5spunzdtoare pen_tru multe dintre crimele juvenile.... Am sentimentul cA se doresc incasAri spectaculoasedin c6teva filme cdrora li se face mare reclamA.

6B 69

$ase palarii gdnditoare


35/91

Pas cu pasReac1.ie si supd.rare.Asta simt in legdturd cu aceasld Sedinpd.A-tri ardta ori a-1.i ascunde sentimentele.

Sentimentele legate de palaria rogie pot fi arAtate ori-c6nd in cursul unei $edinte, al unei disculii sau conversa{ii.Sentimentele pot fi indreptate gi cAtre desfegurarea qedinleiin sine, nu numai spre chestiunea care se discutd.

... imi voi pune palaria rogie qi va voi spune ca nu-miplace felul in care este condus5 aceasta Eedint5.

... Vreau sr fac o declaralie purtend palaria rogie. Simtca suntem fo4a1i sd luAm o decizie pe care nu o dorim.

... Domnule Hooper, punctul meu de vedere, determinatde palaria roEie, este cd nu-i ascultali niciodata pe ceilalli.

... Am spus ce voiam sa spun Ei acum imi voi scoate pa-leria rosie.Adoptatl contra fluxului firesc al emotiilor care apar itr

timpul oricdrei reuniuni, conven{ia palarici rogii poatc llireaartificiala qi inutild. Chiar trebuie sd-[i ,,pui" paliria roEiepentru a fi furios? Nu-1i poli exprima emoliile prin privire 9itonul vocii?

Tocmai in aceastA artif,cialitate sta adevdrata valoare apalariei rogii. in mod normal, emo{iile au nevoie de un anu-mit timp pentru a ieEi la iveale, 9i de ceva mai mult pentrua se stinge. Apar resentimentele gi imbufnarea. Oamenii jig-nesc Ai sunt jigniti. intr-un sens, p6l6ria rogie permite intra-rea gi ieqirea din ,,modul emolional" in cdteva clipe. i1i puipalaria rogie qi [i-o sco[i. Ve

Date post:	05-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	carti-scanate
View:	315 times
Download:	14 times

De Bono E 6 Palarii Ganditoare

Documents