Arad, Mercuri, i / 1 3 anuar: e 3Nr. Л ІЕПАСГІА Tt. AO.'CH (ADAM) .

• N A M F N T U L <4tto Sf» Ungatia :

a a fl. IC; pe »/i ; pe '/« de an

I pe 1 tună fl 1. e bvwihecà pe I / 7 . f 0 .

m -R» ane:

•te înaootază

ADMINISTRAŢIA ARAD, STR. ШІЛСН (ADAM) i

I N S E R 7 I U N I L E : ie I fir garmond: prima-datä 1 er. ; a doaui oară. 6 er. ; a ^ia-oară 4 er. şi timbru de 3\. c r , de fiecare publi-

caţiune.

Atât abonamentele cât şi inserţ ionile «ûnt a së plăti

înotate.

Scrisori nefrancate nu së primesc.

c a r i puţuu Vi a;luce púicere.

amenât intr.-» noi nunr.ri vrajbă

ari au luptat alătin am au suferit temniţa im-

>aţ., cai

şi pi ni i lor dăduseră par-laţional român o glorie, pe care

a\ut-o, în anul trecut I at şi au dus unii împotriva ësboiu, de par'că ar ti fost duş-1 moarte. I

întrebam c'ne poartă vru, :ă ori-care ar fi judecata, ea fraţilcr trebue se cadă. Şi cartel e de strîngerca rindunlor, nu uta pe cel mai vinovat, ci ni curs, dacă toţi îşi dav mâna

ţpt aşa şi noi, dacă "cu adeveiat facen parte dintr'un neam cu viitor şi cu editaţi de a întemeia şi întări stg % ne \om închega ear' rîniurile; v( i ierta, P e lraÇ»> c a r i n e-au lovit, v< » uita t ° a t e superările. Pentru-că a zjscş.b mântuirea neamului seu, în ţiuniie sale politice se va conduce nu de dorul resbunării, ci de sentiment ui, ce-'l covîrşeşte pe creştinul care în-genunche înaintea potirului sfânt.

Purcezênd astfel, neînţelegerile din anul trecut, nu vor putea së însemne/e distrugerea partidului naţional roman, nici risipirea luptătorilor încercaţi, ci se va asëmëna numai cu o furtună, care din pădurea de stejar a putut ici së rupă crengi, dincolo së culce trunchi ori së desrădecineze, fără-ca prin aceasta pădurea ea însăşi së peardă din măreţia şi podoaba sa

Arad, 1 \ anuane v. 1897. De Anul-nou.

i ar fi fost un blăstem : asupra aii i rdonaîe şi în Ţeară numai

riM doue partide istorice

Së .înţ* legem odată, că în vieaţa pu­blici micile ambiţii personale şi egoismul •rebue së dispară. Aici luptai'r-riţ ade­văraţi 'ûnt a se preţid in mesura jerl-

cŞodanj-slaairite fei r" ^=»"-*—im« fere Jfc- ftrpuna

Ä o n t r a naţionaliştilor i Dor - r i le sale binelui obştesc n'are e sentiment*-. Au főst dreptul së aştepte nici o cruţare. lê ingratitudine, când j r a r ' o r n r u adevërat mare este

acela, care nu numai a ştiut së creeze o situaţiune bună, dar' a şi avut calită­ţile së susţină şi së întărească acea situaţiune.

şi sau tăgăduit lucruri, pe ria le va înscrie ca fiurnoase

•omâneşti, şi s'a dat ascultare ari au crezut că acţiunile se pot prin sgomot.

adevérat desastru; des-tstru cu ai simţitor şi mai maro, cu cât arii noştri politici, vëzèndu-r,e iţi, ne-au crezut că suntem într'utj

'âe stirşeală şi au socoti'- că . lovitura de moarte, u şi încercat s'o dee. i-t-e manifestaţiune a vieţii pari naţional, a fost luată drept ui

poliţienesc. Astfel că bărbaţi! i căror era aţintită privirea între\ irope când înainte vreme întraq

nniţă, anul acesta au fost pedep-1 \ în bălae de joc. vşa cà I Ю6 se încheie, pentru!

rnmai :u perderi. ăşm : ...ii .ne ci eT

i»nè Aeplâng. Noi t i u 4 .ot

1 ru' ce • 1

ear

ţi:$ine s i m ţ i n i

n t ^ о п ită Imn iasă

dom

.rte şi neînţelegeri au

pilda, s'au rftiboit tatf* - / le şi cv o rara. violenta.' Ируno ş t r i Şerbi, m>i muit

'nd E3 еенэи aprifc. Sè privim pe Unguri: partidele lor se ce.m

- sfâşie. Ca id •:• trorbà însë. f"v d onalităţi, .ie i i \ iei », ele uiu .'i -le, stau uqiti.

Mai pre sus de toate së nu uităm un lucru : răspunderea, pe care o avem frecare în parte şi cu toţii împreună, când vorba e de causa naţională.

Credincios şi nespus de bun, po­porul nostru e tot aşa de simţitor, când la mai marii sei vede patimi, despre cari instinctul seu îi spune că nu pot aduce nici un bine.

A ne juca cu credinţa lui, a căuta së ascundem slăbiciuni, pe cari el le-a judecat la cea dintâi a lor arătare, a căuta së intervertim faptele, e un pë-cat neiertat. El poate aduce după sine ruperea legăturii între ţerănime şi aşa zişii fruntaşi.

r*\r.c n q r e că această le­

gătură este singura forţă în faţa căreia adversarii noştri politici au rămas în­totdeauna desarma fi?

In vieaţa politică greşeli ireparabile sunt acelea, după urma cărora naţiu­nile n'^u ştiut së profite. Troiane de

eşeVi 7~<t së fie morrriêntul

щ»е.і .".aţintii. Anu! 1896 ne ofere bogate învë-

ţeminte. Së profităm de Ш Numai astfel, îr vieaţa naţională,

anul ce începe ar P°tea së însemneze un pas înainte. lbLJM&cl;*rarai

• + " i 7 Z : á

•o- Ungară. Pertractările în-• esc şi austriac priijtor la banca ,

vo:v-u:>ă V a s t T Ungara,se urmează. Consilierul ( i i a ! de apartamentul de finanţt, Popo-vits, şi secrerarui ministerial Wickenburg, au fost i^ptëmâna trecută trimişi la Viena pen­tru coninuarea pertractărilor în această causă. La 9 hnuari. s au întors la Pesta şi, după-cum se svoneşte, au raportat ministrului, că pertraliările riau dits la nici un résultat!

Geluchoii чку la Berlin. La 18 Ia­nuarie n. în Berlin au loc mari serbări în onoarei ordului Vulturul-Negru. Goluchowsky, ministiul de externe al Monarchiei noastre, a fost cu opt luni înainte decorat cu acest ord. La serbările din 18 va fi şi dînsul de faţă. Foile din Pesta conglăsuesc întru a da aces­tei calatorii a lui Goluchowsky la Berlin cu mult mai mare importanţă, decât aceea de a fi simplu participant la acele serbări. 'I-se atribu» şi o misie politică însemnată, şi ser­bările sunt numai un 'fcon prilegiu pentru a nu fi prea bàtëtoare la ochi calëtoria.

Vfieetia naţiondld In 4tt >v Cehii . ;>it In a j u u w . i.'iut nou triu'nf însemnat pen-trt atsa lor nai.oiială. Ministrul-preşedinte

co rífel cehi din dieta centrală. Au ajuns ma­re e succes de-a se lecreta limba cehă pen­

ii Bohemia ca liml.â oficioasă în adminis-0 iţie, ceea-ce se va publica în curênd în 1 :p oficios. După-c" aceasta va fi fapt îm-pl ;nit, în dieta provinciala a Bohemiei vor pune pe tapet de nou chestia Curta, pe care guverna] are de gând s'o aplaneze prin îm­părţirea dietei provinciale bohème, în curii nationale.

Chestia Trentinului. In acelaşi timp când guvernul austriac sloboade tot mai mult coarda faţă de energicii Cehi, făcendu-le tot mai multe drepte concesiuni naţionale, — încearcă së împace, prin dreptate, şi agitata chestie a Trentinului italian. Ministrul-preşe­dinte Badeni se consultă mult cu Malfatti desjre autonomia ce are de gând s'o dee Ti-rolüui de Miază-zi, şi tocmai lucrează la pro­iectil, că ce fel de autonomie administrativă, naţbnală şi materială së 'i-se dee Tirolului.

Iiea naţională adecă, face tot mai frumoase cucriri în jumëtatea de dincolo a împerăţiei noatre.

îpaiwia Inf. Q ' , Istit- rv» la sfîr«i>"' sëpimânei trecute vorba, că în cercurile din Viea ar domni intenţia de a trimite de am-basdor pentru monarchia Austro-Ungară la Lodra, pe tostul ministru de externe, con-teleKálnoky. Patrioticele din Pesta la auzi-reaicestei veşti au tresărit ca împunse de vese, căci, zic ele, contele Kálnoky nu-'i arelragi pe Maghiari, dar' nici el nu are înciderea lor. Strigă chiar ministrului-pre-s e a -> Bánffy së nu se învoească cu o atare dernmire.

*" - . #

Sir Horace Muiíi?M e s t e n u m e l e

noimi ambasador al Angli! ' , a v«ena. !n 11 an. dînsui 'ş:-a présenta M ' S î l e Impë-atilui documentul de î n c r t d i n ^ a r e t , i n P a r "

iui seu.

»Mirire întru cei de sus

pace, între oameni bună-voire«...

In sfîrşit ùn moment de pace, o clipeală de fericire.

$i aceasta nu pentru-că ar fi înce­tat vijelia persecuţiunilor, nu pentru-că s'ar fi stîrpit dintre noi »a pizmei reutate«, şi »oai ba neunire«, ci pentru-că se im­pune momentul sublim, ca së ne înăl­ţăm mintea, gândurile şi inima, la con­siderarea adevërurilor eterne, ^e s'au predicat în sfintele serbători r.ecute, din^ ieslea din Vifleim, omenimii întregi.

Legea noastră sfântă Ia D-zeu ne înalţă, ne apropie de El!

Adevërurile ei sfir/ie ne luminează —'-- pun taîielia moralei pu­blice şi private, nobiliteazà raporturile dintre indivizL societăţi şi naţiuni.

Moraia evangelică e cea mai su­blimă armonie între facultăţile omulm. şi legile universului!

Ea ne constitue, prin inspirfiţiunea

dualitate sau persoană determinată, de-clarundu-ne de factor «sui iuris», dotat cu divina î'bertate.

Ea ne asignează locul de muncă în câmpul vieţii, spfcvfcând fiinţa noastră morală, prin limba n o t * ^ рг і п zestrea ce a dăruit omenimii în Wraţiile tipu-iui nostru speciâî ä e popor o ú s e b i t de alte popoare, de naţiune deosebita de alte naţiuni.

In valorarea virtuţilor date, în apre-ţiarea bogăţiilor dăruite, în scoaterea la iveală a zestrei naţionale : consistă vieaţa, progresul, mărirea naţiunilor.

Vieaţa noastră naţională trebue së fie revelaţiunea schînteiei divinităţii di noi.

„Limba, legea, vorbe sfinte, la stră­buni erauu !..

Alipirea Românului de legea sa stră­moşească, la creştinătate, a fost şi este tăria şi pavăza lui în luptele vieţii.

Prin aceasta dăm noi «Mărire întru cei de sus lui D-zeu «.

Şi tari în credinţă prin D«*eu, pu­tem predica »pace« şi «între oameni bunavoire«.

»Pace« cu toţi cei-ce respectează adevërurile eterne din morala evange­lică, cu toţi cei-ce ţin la principiile cre­ştinătăţii; şi »bunavoire« faţă de toţi cei-ce iubesc libertatea, şi respectează reciprocitatea drepturilor naţionale, ca së putem trăi şi noi, precum voim, li­beri fi independenţi!

Tribuna Poporului" în acest înţe­les va lC£ra. De aceea înţ''-" românească ч я ' " * і ivjrea »Tî. . •£a obşte

porului*, care se va pune r b u n e i

târ în ser- ciul causei n i t0ată bo" aponaie

-

1/13 Ianuarie 1897

АП! luptă, acţiuni, jertfe »irtute, c e r e i închişi In vremea revoluţiei, afară de cei-ce causa noastră naţională1 Luptă nobilă, acţiuni energice, jert^ cu toată abne-gaţiunea, sinceritate iubire de adevër, şi mai presus de -oate onestitate intan­gibilă, cere, pr-tinde, causa poporului român !

Fie, -i aceste virtuţi së distingă pururea pe bţi cei grupaţi în jurul „ Triette 'om hă".

F^a poporului român së fie, së cu­cerească toate inimile, caîntr'un singur cuget, cu o cu toţii eaur-

Pusă e Arőta

rea lui, in confèrent .> tului naţional.

Pe basa aceasta, în direcţiunea acea­sta se lucrăm cu toţii, cu foc, c u de­votament, cu abnegaţiune, şi causa sfântă naţională va triumfa !

Inspiraţiunea serMtorească ce se ^oşceaptă în inimile noastre în aceste

' -:f zile în biserici şi în sinul familiei, :•' si aile un rèsun^t vrednic pentru vieaţa no«c< -0 naţională, ca toţi së ne apropiem idealul cel mare, présen­tât neu- bardul naţiunii: J '.' - • unih-vê 'n simţiri F

An nou fericit!

Dr. Vasile Lucaciu.

mgura simţire së servim naţională.

>rogramul naţional.

otărîrlle şi enunciaţiuniic laţionale, şi ale comite

Revistă externă. în Orientul Europei lucrurile iau earăsi o

debvT>ltare care numai prielnică nu se poate numi păcii europene.

In u m a revoluţiilor desperate din vara л-сдяиі?-to-іщраНрі етщ\шл ****»i««'W~t>u^ rile europene pe lângă .sublima. Poartă în tavorul creştinilor nedreptăţiţi, Sultanul a fă­cut toate promisiile ce "i-s'au cerut, că vare-îormal temeinic întreagă a l c ă t u i a putredă a statului seu.

Acum însë zi de * e s e t o t m a i b i n e l a

iveală că toate comisiile, cu care Sultanul a purtat de nas -«treagă diplomaţia Europei timp de »- 4sî l u n a n de г і 1 в > n a u f°st decât praf я-jncat în ochii acelei diplomaţii, dar' când la adecă de realisarea reformelor nici vorbă !

Aşa, de pildă, potrivit amnestiei date, ar trebuV së se libereze din prinsori toţi Armenii

stau acolo ca rëufacëtori ordinari. D,r' în faptă se întemplă numai o batjocură г ar tei amnestii: autorităţile publică de pjblicat amnestia, dar' uşile temniţelor nu se eschia decât pentru un numër foarte neînsemat de prisoneri ! Pe ceialalţi pe toţi autoritare tur­ceşti îi declară de criminali ordinari ş-'i ţin mai departe acolo.

*

Щ Stările pe insula Creta nu sunt iici ele

mai trandafirii. Aci au isbucuit chi«>" de nou rev)luţiile.

Cauza e aceeaşi: Poar-'a a liniştit poponţiunea prin făgăduinţe bogate, dar' după îmolinirea făgăduinţelor în-»*dar se aşteaptă de Iun'de zile. Dir jpriciha *ю poporaţia e desperată şi a T)\\a 4 a r mâna pe чгте. căci euѵеггм^Л*щр.вс fntf'adev« nu si- , ил ц n j c i и făgăduinţă, şi nu-'şi ţine, nici de sé jefară pe toţi Moha-пмані seii Sé învoiseră, de pildă, ca în gen­darmerie insulei së fie luat în proporţie dreaptă şi elementul creştin | majoritatea.) Dar' ca asta së o şi facă, nici prin minte nu-'i trece guvernului «sublimei Porţi».

Ambasadorii fac mereu si meren recer-câri pe lângă Sultanul in favorul reformelor, Succesul însë: promisii goale; fapte ntmic.

Poporaţia turcească e foarte iritată contra ambasadorilor, încât în zilele acestea palatul unuia a trebuit întărit cu pază.

S P E C U L A N Ţ I I Veacuri întregi au gemut popoarele

sub iobăgia aşa numiţilor nobili (nemeşi). Popoarele bărbate au scuturat însë ur­gisita de iobăgie, şi 'şi-au rëscumpërat libertatea cu scump sângele lor.

Dar' libertatea n'a dăinuit mult. După o scurtă rësuflare ajung popoa­rele sub alta iobagk- mai cruntă • decât cea feudală. E iobăgia cap

cu bani mulţi! Capitaliştii cuprind toate isvoarele

de câştig şi storc munca, delà om pârţa la dobitoc.

Ne mărginim aici numai la iobăgia plugarului. De iobăgia măiestrilor, de altă-dată.

Iobagiul feudal muncia numai pen­tru un domn, pentru proprietarul seu. Iobagiul de azi munceşte pentru doi domni. Intâiu pentru dări, şi a dcua-oară pentru capitaliştii speculanţi.

Dările so urcă- din zi în zi, încât plugarul e aproape de a hera în parte pe;.iru stăpânire.

Capitaliştii speculează cu bucatele dinsuiui la bursă, şi le apasă preţul în­cât bietul plugar nu se alege decât cu sudoarea cruntă şi oasele sdrobit , le­gat de glie.

Bursa, acea afurisită instituţiune a capitalismului, unde speculanţii vend ca şi jucându-se în cărţi cea mai nare parte a recoltei, fără a avea un fir de grâu în grânarele lor, şi aşa fac preţuri de scădere şi urcare, piătindi 'şi i,imai diferenţele cjfe perderi ori debâm;, — iac»_ C d D Q f a a n s t C | » i i i f j u i . .uUi '50 ''aibă cuinpèràtori decât cu preta rj de щ0. cură, şi atâta cat se î c ^ c i e pentv\ l I V

buinţele mai mici ale terii. Ear' p< n -tru trebuinţele cele mari ale morilonde vapor ş. a. se aduc bucate din teri streine, după-cum adecă speculanţilor le vine mai bine la socoteală, adecă după-cum le vin mai mari dobânzi.

Speculantul e ca şi hiena, care simte şi sub păment prada şi 'şi-o desgroapă. Pe câţi oameni de bunăcredinţă n'a nefericit această plagă socială.

La noi în Ungaria s'a ivit un nou soiu de speculanţi, singuri în felul k>' speculanţii cu patriotismul.

Aşa de pildă, ziarele din Arad vf . tesc cu bucurie că întinsele moşii no­bilitare ale familiei Dombrádi Nagy Sán­dor din Repsig le-a cumpërat A m i n Elias, Iacob Löffler şi Dr. Stefan Vajda (mai nainte Weidenteid) »Acesti trei,

,aatBLjjtAra^LKnzlönv«. rumpérara acum sûnt patru ani şi man- 1 moşie din Boc

. _ - —- —— • yi.i* • <. <j i n m i c i pm-ceie, în mare parte au şi vêndut-o.

vor parcela şi n>"şia din Repsig, numai ce ar mai spori isbândele înve­selitoare, că se aşează şi Maghiari în aceste ţinuturi locuite numai de Ro­mâni, şi printr'înşii şi puterile lor eco­nomice cuceresc teren spiritului maghiar.

La moşia din Bocsig au câştigat aceşti patrioţi moderni câteva sute de mii

Mai ştim un asemenea cas, când tot o companie jidovească a cumpërat o mo­şie domnească cu 150.000 fl. şi parce-

l â n . . 0 a scos delà cumpărătorii mici pe* patru sute de mii fl. La moşiik din .'.epsig tot aşa o së facă numiţi, pattyi !

Iuaţi acum că precum tot satul î danul séu, aşa şi tot comitatul1

idaiái sei, şi veţi găsi că aceea i acuj se întemplă în comitatul Ara ОД- \ fără pàreche şi în celelalte comitat». . i re e rostul acestei politici de ц ,

oulă? Ovreii încet, dar' binechibzui 1

desnioştenesc pe marii • proprietari m? gluari. Dar' ca acestora nu cumva c

le caua greu şi së le vină în miiV jntisctmtismul, care în Viena, sub c ducerea lui Lueger, a sfârîmat pute Ovreilor din Austria, îmbată cu Щ

j rece pe şoviniştii noştri, că adecă d-1 seVrşesc un fapt patriotic prin t.

or cutropl pe Români cu coloniş maghiari.

Adecă Jidovii şi patrioţi buni şt dobânzile de sute de mii în pun

Fericiţii colonii;* muncească nui din greu pentru băncile unde tot <_-i Ü domni şi de unde ii mulg a doua i fi ea ' ca së nu aibă vreme de a s'.'^i mai târziu la chipul cum sunt mulşi, tot d-lor se vor îngriji së-'i încaiere cu

; 4 "ü pacînici. Povestea vorbei zice că dragosta

e f a r b ţ rtti toate dragostile, dragostea e

însë mai oarbă Arcaş i ner-gi A, dragoste d< line ce e însuş: deosebită a Maghiarilor c p h c â şi r mărginită ягЫс de сшс Unt cu^* şi nu vëd c ? A ' ^ w patriotism " 7 - îi desn

în pumni de gamâriţa Specvianţii n'au р « Ш с ,

este p" iga i>r. P< юги! b a s namai patrie, şi dacă pe ar résből, desmoşteni, expatria, Ainci guvernului îi rëmâne numai şe cu capitaliştii sei speculanţi, şi s ë i pre dee scaunul seu.

De aceea: mai încet cu patriotis­mul şi mai des cu pânea cea de te ^ele. UncHefu!

L a a n u l n o u 1 8 9 7 .

S'a dus un an de luptă plin, Dar' şi-acest an eşit din rost A mai ţesut din tortul nost Un vraf din ghemele de chin Şi ne-a rëmas tot mai puţin.

F?r' cete vechi si mari câtuşi Au ruginit, s'au 'îbţiat De iscrămtle ce-am versat;

Răbdare, fraţi, c'acuşi, acuşi!...

Din prigoniri, din închisori Rësare libertatea 'n noi Ca lanul verde de trifoi ; O, Doamne, dăi frumoase zori Şi-un timp prielnic pentru flori !

Bine-ai venit la noi, an nou! Amic ne fii, şi nu duşman, Së fii mai bun ca vechiul an Şi noue së ne fbci cadou; Din tot Românul un erou!

Ce ne-au răpit fraţii tëi ani, Tu së ne-aduci ear' înapoi; Stîrpeşte pizma dintre noi, Dar' fă së crească şi 'n Balcani

liţea vechilor Romani!

î n tune ree Cearta ajunsese o îndeletnicire apriape

de toate zilele Intre coconul Usturică şi uc-rabila sa consoartă, cocoana Miţa.

Un lucru de nimic, un fleac şi buc icul caznic fra gata.

Së më iertaţi, iubite cetitoare, dar' tre-bue së vë spun curat, că nu atât coonul Usturică, cât rua. d e s soţia sa purta priina. Raia întêmplan; afi r»'o găsească bărbat). în -u-4A>ai^ie - • lesooirt ca.

«De ce-'mi-vii târziu la masă, omului Dumnezeu î Nu auz i I r

>Şi cum ai cutezat dumneat r salon, cu miros de vin şi de tutun, ca ţ. la birturi! Ean te uită la ghetele iui, de c-'s aşa prăvoase? ca së-'mi ruinei.1 ovoai De câte-ori nu 'ţi-am spus, tu с^іьсаі se-'ţi ştergi ghetele? Pentru-ce strănuţi ş'ţi sufli nasul aşa de sgomotos ca un rinoir? Nu 'ţi-am spus de atâtea-ori, că ojjjrt n e

crescut nu-'şi suflă nasul şi ţv- s t r ănută ca tine! Dumnezeule, de c^_Qr\ m a i S p , n I Ah, îmi vine së-'l sijţr u r n | ,

Pentn n&eicjjj c a acestea se năştea me-ori un tă'ăboin v „ d n i c с | е ori-care roiu ;'al faraonilot- Şi da<ă s e p U n e a coana Miţa pe turueală şi pe ţ'

ţkte, mişca mereu din mini, pare-că vo£-^£> ş i sdrumice bărbatul, së nu se aleagă u i c ; .,,,f din el. Guriţa ei, una

dintre cele mai neobosite, avea un glas ţiuitor, I sfinţenia mânuţelor atât de gingaşe ş' .tat cu o îesfîrşită varietate de vorbe. Oamenii vecinătăţii se jălueau, alţii rîdeau, şi la casa lor inai nime nu punea piciorul.

La vîrstă nu sûnt înaintaţi nici ea, nici el. Ea fusese fată de negustor, el eşise din opinci, şi acum era funcţionar la o bancă de credit şi economii. Se luaseră în căsătorie de vre-o zece ani trecuţi. Amorul s'a dus demu. fireşte. Ori poate nici n'a fost, decât i n i C i C um e omul măi urît. o vorl ä ocasională.

Lu usturică îi plăcea s'o rărească de pe / î'îtr'o seară, pe o iarnă frumoasă, ini acasă; om mititel şi grăsuliu ştia peri repede j • i a cevaşi peste terminul statornicit, no din vedere ; apoi se înfunda, după împlinirea j « e ax. Prevedea sëracul, că are së p

ce intrépide.

Chestiunea, pusă pe acest puşd "»r

nina la moment. Pentru-că e', c;si »coio-ar« şi » rinocer €, dar' ca bărbat ce t'ct, tà«a şl înghiţia.

Mai avea o grije: era de părere, că m trebue se-'şi strice prea des pofta dt mâne s'apoi din mic şi gras së iasă un slab

orelor de slujbă, pe la cafenele, unde avea timp de gândit ce minciună së croiască drept scuză la reîntoarcere.

Când n'avea încotro şi trebuia së steé lângă nevastă, ca sè-'i asculte turuitul, atunci

se nu se zică mereu că tot găina-'j' cântă în casă, încerca së 'i-o scoatŞ aj e j p e nas, mai cu ЗОЫі. f wici-jdata c u grosul. Firea sa n'a fost de loc a oi^ t a r e d e m g e r .

Stăpâna lui, destu- de frumoasă pentru el, dar' mică şi uscată s e plângea de nervi. Simţia şi Usturică n., odată, simţiau şi ser­vitorii, că cocoana nu « | n a p e i e e j î ndată-;e iei replica ceva, fie n . m a j c â t e negru sub unghie, ea îşi ieşia cu t o t u | d i n s ă r i t f ş , atunci, abia ai clipit odată, şi pliosc-pliosc ! onorabila consoartă j şi cârpia soborul cu nişte drăguţe de р а Ц î n c a t s ë t e miri de

^^scă întârzierea cel puţin cu un puvoiu vorbe. Şi" acum nu prea era de vină. (Se ПШпІЭе adecă în cafenea cu un tovareş d i n

vremile cele frumoase ale tinereţelor, ur; b '" şi vesel camarad. Amêndoi aveau a gusturi enciclopedice, aceleaşi idei d': împotrivi cu cei tari; ba şi sëmënau un.i! •-1

altul li înfăţişare şi la pori. Şi pe ae amêiidoi erau miopi şi cu ochelari.

In sferşit, frate dragă 'ncoace, frar ncolo, vorba lor se Întinsese pr neşi

se treziră cu noaptea In cap, unsr ciasuri trecute!

A încercat Usturică së se consc internul seu, că astăzi totuşi are un s adevërat de scuză, şi nu trebue' së- . , had capul cu subtibilită,'!.

Ceea-ce îi inspira curagiu, era, că amicul

L/13 ianuarie 1897 T R I B U N A P O P O R U L U I Nr. 1 — Pag. 3

Spicuiri din ziare d e s p r e a p a r i ţ i a foii n o a s t r e .

Preea maghiară.

krre multele voci de presă ce icat în jurul apariţiei „Tribunei

lui", ne mărginim de-ocamdată a . . . c e еівМлі spicuiri, şi anume

.in ziarele cari s e cred mai mult ştiu-i i r e din ale «chestiei valache«.

„Magyar Hirlap", ziarul dlui H o r ­

ath Gyula, cel-ce petrece din când în and prin Bucureşti pentru a së »versa« I causa naţională, şi së ţine a şti între roicgii s<^ maghiari, mai multe dintre ainele Românilor, scrie în numërul de Mminecă (10 Ian.)

«In numërul de Vineri al foii noastre am u t sub titlul ^Aliatul roman alui Lutger* intire mai pe larg despre cel m ii nou organ oresă român din patrie, despre „Tribuna

ЪрочиШі* ce apare la Arad, a cărei cap itual nenumit e Vasilie Lueaciu, prim co-

bfcorator George Slavici din Bucureşti care jjascunde sub literele <vg* (aci autorul vrea m se arate atotştiutor că a ghicit cine a scris ftrncolul «Cătra Români» din numèrul nostru de probă! Red. <Tr. Pop.*), ear' redactor îi \t Russu Şirianu,- înlăturat delà conducerea

Tribunei.»

/ „Budapesti Нггіар" de Duminecă

(13 Ian.), s e n e la începutul unui articlu datat din Braşov, fabricat însë sigur în boul •«secţiunii pentru naţionalităţi»

зі Jrgzensky, următoarele:

Cade; .•. I Sturdza a adus niţică vioiciune carea naţională română, ce dase a

inu, Rus .j Şirianu, protopopul gra, vtîj, së duc, când în Bu-î Vieria. Russu Şirianu înainte

pografia încă şi-aii comandat-o

Şi u r m e a z ă cu combinaţii asupra lui apariţiei ziarului nostru, care 3 tragere în degete c u «Tribuna»

Sibiiu etc. / •roducem aceste cuminţenii .otice maghiare numai tocmai ;nosr starea adeverată a lu-

îrilor, 1 * aibă î ce rîde. Lh.cf' . Magyar Hirlap" c u Horváth

îiyuia ci spiral т, şi „Budapesti Hir-bp" c b enszky, scriu c u atâta « c u -

moştinţă .* causă», îşi poate fiecare ce-Ititor înouipiii îa^u^i mai departe, câte

seu sosit > t î K S L a t u n c ' > n'avea încă odae de *•• prin u r m ? r e e r a foarte consult së

oreună şi He-'l invite cu dragoste n t . . î c ă së doarmă o noapte în ospitala uinţă, care era aproape.

Frate dragă, începea earăşi Usturi că asigur, la mine ai së găseşti o primire italieră.

Sûnt foarte vesel, dar' nu stiu, oare se potriveşte . . . N'am vëzut demult pe ono­rabila ta consoartă . . . şi e cam târziu, un­sprezece st un s r e r t . .

Aş! N'ai grije, iubite. Adevërat, consoarta mea sufere de nervi deranjaţi... vreau së zic s suferit... Acum e bine, de tot bine. Şi sie së fie încântată de sosirea ta, pe onoareI

— Totuşi.. — Lasă, nu-'ţi peimit së më refuzi.. Ai

se vii cu mine. Vrei së më super f Se tnvoesc ei, prietenii, şi pornesc încet

c i t r i casă. Usturică, în considerare că de bucuria revederii storsese o sticlă de vin de •YT.-Jaga şi v r e - o cinci cognacuri cu rom, în­cepuse a şi lăuda consoarta nepreţuită. Bunii prieteii a v t a u chef uşor.

— 'Mi-se par* suntem cam afumaţi ?

- Ba lici-decuia | afirmă cu tărie Ustu-în v i .me-ce îşi hăduşia un sughiţ

CVa urma.) e. Hoăoţ.

din lună şi soare së cuprind în «apre ţierile» celorlalte, cu inspiratori m a i puţin «specialişti».

Presa Română. „Gazeta Transilvaniei" în numërul

seu de Duminecă scrie :

N O U T Ă Ţ I Până 7ie vom putea arangia cemplet in

tipografia noastră proprie, « Tribuna Po­porului» va fi tipărită în institutul tipografic « Minerva* din Orăştie.

Iu sèpicmâna viitoare însë vom fi deja

La 6 Febr. n. 1897

»De mult se vorbeşte, că cet-ce au remas instalaţi în Arad. nemulţumiţi cu modul cum s'au tranşat certele cari au fost isbucnit în iarna trecută la «Tri- j n д р а д buna» din Sibiiu, vor scoate un nou ziar. arangiază în Arad un bal în şalele Hote-Acum la Crăciun a apărut numërul de probă . "Ş , J . ,

, . . v _v • „ , -,± luliu „Crucea alba1' in favorul şcolarilor ro-a acestui ziar, care va est — cum şt cu ce " .., ' . , ? « „ . mâni lipsiţi de mijloace, mijloace ei vor şti mat bine — zilnic în Arad f .f ' , , J, r

sub numele de «Tribuna Poporului». Din „_ , . „ ... arangiator: Dr. Ioan Nemet, presed. Dr. acest numër de probă nu se va putea înţe- , & . . • »* • , , . K . . J, „ „ x _ * „ lazar Ghebelesiu, Livius Tamasdan vice-lepti nimeni asupra scopului, ce-1 urmăresc p ' . . . . TT - * « i. î „ K„-JtiliSiaii' ,tl Ioan Faur, Dr. George P r o c n ,

aceşti paraponisiţi. Una însë va înţelege ОД75ГЛ*,7і. т„ , г . el ori-şi-cine, care cunoaşte cât de puţin faptele şi purtarea lor din trecut, că adecăi lupul îşi schimbă perul, dar năravul nu*.

Invitarea Ia ba! o face următorul comitet

Mulţumim de compliment! *

„Tribuna" tot de Dumineca, scrie:

eorge «cretari ; Ioan Pap, cassar ; George Adam, controlor ; E. Beleşiu, M. Besian, S. Bocu

11. Buda, R. Chicin, A. Crişian, A. Demian, P. Givulescu, C. Jancu, S. Ignat, A. Marta, V Moldovan, V. Milovan, V. Nicoara, A. Pap, V. Pap, Dr E. Patacean, C. Pavlovici, A Petruţiu, N. Popescu, E. Popoviciu, G.

Jul.Popovici, D. Popovici, Dr. J. Popovici, «In serbătorile Crăciunului am primit noul I ц Popovici, C. Proca, J. Raţiu,R. Rosiescu,

ziar din Arad, „Tribuna Poporului". Tiparul j S:. Rozvan, L. Secosian| G. Telescu, J. Ursu, si hârtia se présenta bine, încolo puţine bune am putea zice».

Şi bagă apoi de vină că n'a apărut în fruntea numërului cuvêntul iniţiatorilor foii, pe care „Revista Orăştiei" îl anti­cipase că va apare. O liniştim că së va face şi asta la timpul seu.

„Dreptatea'1 tot de Duminecă, scrie: « Tribuna Popotului*, a apărut ca numër

de probă cu reşedinţa în Arad însë tipărită în tipografia «Minerva» în Orăştie. In primul st u articol « Cuvent redacţional», se descopere cetitorilor, că foaia întră în luptë cu un singur gând: «së iacem tot cât ne stă în putinţă pentru propăşirea causei naţionale».

Dând apoi un résumât din articolul de care e vorba, încheie:

«Pe lângă acest esenţial extras din cur vêntul redacţional, care pare a fi programul foii, semnalară. ардгМ?,^' •"asvâcf.TO., , r l c i î*"oEu

întemeiat foaia. Credem că noul confrate jurnal consideră aceasta publicare de neevi­tabilă, fiincă în lipsa unei mărturisiri de cre­dinţă hotărîte pentru programul partidului naţional delà 1881, numai numele lor, res­pective caracterele lor politice, vor putea in­sufla credinţa publicului aderent la programul nostru naţional delà 1881«.

Şi până la un alt rëspuns, ţinem së însemnăm că e neexact că nu ne-am fi mărturisit hotărît pentru programul na­ţional delà 1881. S'a accentuat în nu­mërul de probă acest lucru.

Invitare de abonament. Deschidem prin aceasta abonament pe

anul i8çy la

TRIBUNA POPORULUI"

E Zászló. Bilete de persoană 2 fl., de familie 5 f l .

de galerie rêndul I. 2 fl., al II-lea 1 fl. în­ceputul la 8 ore seara.

Toate scrisorile, atât cele-ce privesc Re-

dacţiunca cât şi cele-ce privesc Administra­ţiunea ziarului, агі a fi adresate la: Arad Str. Aulich (Adam) Жг. 1.

Я

Condiţiunile de abonament, însemnate

şi în fruntea foii, sunt cele următoare :

In Monarchie: P e un an fl. io.— P e Vj an 5 - — P » 1 / . o u . . „ 2 . 5 О

P e o lună „ I . —

Pentru România şi străinătate : P e un an franci 4 0 . —

NUMEBII DE DUMINECA pot fi abonaţi deosebit, ca foaie pentru popor, cu 1 fl. 5 0 СГ. p e an, având o întindere de 8 pagine: cele 4 pagine ale foii de zi, plus un adaus poporal de 4. pagine.

Domnii cari se abonează la

„Foaia pedagogica" este titlul unui organ pedagogic ce va apare în Sibiiu tot la 2 sëptë-mâni şi cu începere din 1 Ianuarie v., între condiţiunile cele mai avantagioase. Ideea înfiinţării unei foi pedagogice a dat-o în sinodul archidiecesan din 1885, un distins profesor gimnasial. Comisia sinodală consta­tatoare din profesorii seminariali: Dr. P. Bardant), Ioan Popescu, şi Dr. Ioan Crişan, au elaborat un proiect-program în acest obiect, care s'a înaintat Sinodului din 1886.

noastre bisericeşti adese-ori sûnt cu-rprinse, au făcut de această afacere a întrat j în domeniul afacerilor ce-'şi dorm somnul.

După 6 ani de dormitare, «Reuniunea învë-ţătorilor din Sibiiu», ?1 cărei président este distinsul profesor seminarial Dr. D. P. Bar-cianu, a sulevat din nou această chestiune şi a compus un proiect de elaborat, pe care '1-a supus deliberării celorlalte Reuniuni în-veţătoreşti, ear' acest proiect, însoţit de opi-niunea Reuniunilor, a lost înaintat consisto-rului cu rugarea, ca së spriginească Reuniu­nea la edarea foii. După mai mulţi ani de trăgănare, la 1896, consistorul archidiecesan a însărcinat un numër de profesori delà se­minarul »Andreian« cu îndeplinirea celor ne­cesare pentru scoaterea la lumină a acestui organ.

Distinsul profesor Dr. D. P. Barcianu, ca director, în societetea profesorilor: Demetriu lomşa, Dr. Petru Span, şi Dr. Ioan Stroia — s'au însărcinat cu redigiarea foii. Dra­gostea pentru înveţătorul român şi dorul de-a onlucra la luminarea şi deşteptarea lui a ceterminat pe profesorul Barcianu a primi geaua sarcină de director al foii şi pe okgii d-sale de a conlucra cu d-sa.

Nedumeririle unora, că » Foaia pedagogică* vi lepinde de redacţia «Telegrafului Roman« na sûnt basate, deoare-ce redacţiunea »F'ii pedagogice» are së fie absolut in-dejîndentă şi tot ce se face în comun cu »Tl. Rom.« este că se expedează deodată CU,.lcesta Dacă eete vorba d o o r i d i c a i c а Tel. Rom.«, aceasta trebue së şi-o facă el îndşi şi o va putè şi ajunge, când îşi va fi fi iştigat redactori convinşi de politica pro-}ată de el. /

Adunare înveţătorească. Inveţătorii rom. -or. din inspectoratul Ienopolea s'au întrunit adunare extraordinară la 27 Dec. v. 1896,

Í Boroşineu, unde au discutat şi luat reso-liluni cu privire la ameliorarea stării şcoalei şty învăţătorului. Totodată s'au întreprins psii necesari în causă şi la celelalte subreu-nini surori din diecesa Aradului.

„Tribuna Poporului" la Sibiiu. Atât în foaia de zi cu IO fl. la an, nu au së SMiu cât şi în jur, «Tribuna Poporului», mai plătească nimic pentru adausul po- n i ' e s c r i e ' • f o s t întimpinată cu mari sim­

patii. Apariţia ei a produs adevërate bu­curii. Oamenii doritori de bine, speră mult deli acţiunea pornită la Arad.

* Din vieaţa societăţilor sibiene. Ca un

senn de progres pe terenul comercial ia îoi trebue considerată: înfiinţarea societăţii te

acţiuni « Concordia* în Sibiiu cu scop de a d chideîn localitate şi în comunele rurale, loci de Români, prăvălii, ca astfel së se paralisi jaful, ce-'! exerciează jidovimea, care ţi în mână comerciul. Concordia este fond; cu 100.000 fl. şi stă sub conducerea celor n probate puteri comerciale. Resultatele, ce vor obţinea vor fi la toată întêmphtea bir, făcetoare pentru noi.

Numërul de probă, deoare-ce nu ne s sise clişeul comandat, a apărut în frunte i litere, cari în numërul de faţă sûnt înlocui cu cele-ce vor rëmânea definitive.

» Schiţe umoristice* de Enea Hod< este numele unui elegant volum ce a apari de Anul-Nou la Caransebeş în tipografia du cesana; editura autorului. Reproducem î foiţa numërului nostru de faţă începutul ce lei dintâi schiţe, şi vom reveni.

Efectele mărilor asupra pământului uscat.

Zilele trecute lumea întreagă a tost alar mată şi viu impresionată de marile desastn întêmplate în Serbia şi Grecia, unde apel( rîurilor şi valurile mării au nimicit comune întregi.

Desastrele aceste au dat ocasie înveţaţilor mai ales istoricilor şi celor-ce se ocupă ci geologia, se-'şi reamintească de efectele pe cari mările le produc asupra uscatului.

Se ştie anume, că cele mai multe mári sapă într'una uscatul, aşa că stânca Lear de pildă, despre care a scris Schakespeare, azi a dispărut, dimpreună cu întreg dealul enorm de stânci cari impresionase atât de viu pe marele dramaturg englez. Tot aşa, în Hel-golanda sûnt o mulţime de sate cari au dis­părut, distruge fiind de apa mării chiar în secolul acesta. Insula \ \ anderooge, d'üsemeni nu demult a dispărut şi ea.

ЗШШ11ЯП s au p' i

Poral de la numërul de Dumineca.

Adminis traţ ia „ T R I B U N A P O P O R U L U I '

trecut însë şi Scandinavia şi Danemarca. Astie!, se ştie, că pe vremea Romanilor'

între Texel în Eidel erau 23 insule, departe în largul mării.

Azi, 7 din aceste insule sûnt cu desevîrşire dispărute, ear' cele rëmase pe jumëtate sûnt ş i ele distruse de apa mării care le sapă într'una. Câteva decenii încă, şi insulele delà Nordul Schleswigului, de pildă, vor aparţinea istoriei.

Marea distruge, însë, nu numai încet si la ţerm, ci adese-ori pe neaşteptate, violent si departe.

Astfel, în secolul al XlII-lea nici nu se po­meneşte de golfurile Dollárt şi Iahdebusen, şi acolo unde acum se leagănă pe apă vase enorme, erau oraşe şi comune înfloritoare. La anul 1277, marea a atacat cu atâta violenţă ţermul, încât a rupt din uscat o fâşie de 5 chilometri lungime. Oraşul Torom şi alte 50 orăşele şi mănăstiri au fost nimicite în câteva ore. Marea a continat së distrugă uscatul până pe la anul 1539. D'atunci încoace, violenţa valurilor a scăzut.

Până la anul 1219, actualul golf Zuider era un lac frumos. Intre anii 1219 şi 1287 marea a săpat însë pămentul uscat dintre mare şi iac; aar, chiar' acum, când se schimbă direcţia vântului, limba de păment de odi­nioară se formează eară din cantitatea enormă de nisip pe care marea îl varsă spre ţft-m.

Se ştie, deasemeni, că pe la anii 3*̂ 0 d. Chr., insulele Echrechon şi Iersey setegau cu Francia-de-Nord. Primii episeţv" creştini din Bretania se duceau cu trăsu'1 l a mănăs­tirile de pe cele doue insulf încetul cu încetul însë fundul mării • început së se scufunde, şi stâncile cari , ~ u m 1500 ani erau groaza marinarilor, azi * ш m a i există. Tot aşa au dispărut şi fru-ioasele câmpii Cesem-bre, unde, până îr ' eicul al XV-lea, se arangiau cele mai vestite alergări de cai.

In veacul al XII-lea, fluviul Rhön nu era mai lat de 70 m. Azi, delta Ыі are o întin-füre de 1100 metri; apa mării a săpat atâr de mult înspre uscat, că a nimicit o "parte mare din ѵа , л а odinioară atât de fertilă.

Lângă Caen, i nve ţa tJ l Quenvalt a găsit o oădur^ întreagă sub *pă. La ОіегЬп/і--.-»

Pag. 4 — Nr. 1 T R I B U N A P O P O R U L U I 1/13 Ianuarie 189?

fundul mării e plin cu arbori, din cari se gă­sesc câţiva expuşi în museul de ştiinţe natu­rale din Paris.

Unde azi este golful Donavnency, în ve­chime a fost oraşul Is, care, cu toate-că era apărat cu diguri enorme, în anul 444 a fost înghiţit de valurile mării, împreună cu întreaga populaţiune. Când scade apa mării, se vëd si acum ruinele oraşului, odinioară atât de înfloritor. Bretanii le numesc Mogher Greghi (sate greceşti).

Pe ţermurile delà Nordul Franciéi, în Belgia şi Olanda mai ales, marea pustieşte cu atâta putere, încât, cu toate mësurue de apërare, peste 1500 ani — spun înveţaţii — Parisul va a j u n g o p o r t de mare.

Dacă mările au efect desastruos pentru uscat, nu e mai puţin adevërat, că sunt caşuri unde marea contribue la mărirea uscatului.

Astfel se ştie că Havre, zidit de Francise I. la 1516, era port la ţermul mării. Azi însë, Havre este Ia o distanţă de 4 chilometri delà ţermul mării, care s'a mărit într'una prin cantitatea de nisip ce apa mării a versat la ţerm.

La Dives, unde s'a îmbarcat Wilhelm, prinţ al Normandiei, cu 67.000 soldaţi, pentru a merge së bată pe Englezi, azi sunt câmpii întinse.

Tot aşa s'a întêmplat cu Aigues-Mortes, din al cărui port plecase, la anul 1245, Lu­dovic IX, în cruciadă; atunci oraşul era la ţerm, acum însë e la o depărtare de 7 chilo­metri delà mare. Rhonul depune aci anual 18—20 milioane metri cubi de nisip şi păment, pătrunzând astfel în fiecare an, cu 60 metri în mare. Delta 'şi-a schimbat-o de atunci de patru-ori.

Oraşul Adria, în Italia, zidit de Etrusci, acum 3000 de ani, era la ţermul mării, ear' acum este la distanţă de 26 chilometri. Ţer­mul se întinde în mare pe fiecare an cu 70 metri.

Ravena a fost — ca şi Veneţia — oraş zidit pe lagune. Azi este la 6 chilometri de­părtare de ţermul mării.

Tot astfel, pe vremea Romanilor Ostia era port la mare. Acum este la o distanţă de 6 chilometri delà ţermul mării.

Cele mai uriaşe schimbări le fac însë flu­viile Missisipi şi Gangele.

Cel dintâiu a pătruns 40 chilometri în mare, ear' cestalalt depune pe an 1 miliard 132 mi­lioane metri cubi în golful de Bengal, care astfel pe fiecare an devine tot mai mic.

Li te ra tu ră . « Povestiri din copilărie*, d i Sergi;.

Cujbă, cu ilustraţiuni de N. Vermont şi cu < prefaţă de G. Coşbuc, eată titlul unui frumos volum apărut zilele acestea în editura libră­riei C. Sfetea. Este o adunare de nuvele, schiţe şi note fugitive, o lucrare fără pre­tenţie a unui tinër începëtor. Ea nu poate fi prin urmare o lucrare desevîrşită în amë-nunte; dar' toate paginile ei sûnt învëluite într'o atmosferă de sincer şi curat sentimen­talism, care sade foarte bine la vîrsta tineră.

Eată prefaţa ce scrie acestor povestiri amicul nostru G. Coşbuc.

•Am încercat şi eu odată së fac versuri pentru copiii de şcoală. Am scris multe şi le-am îndesuit pe toate într'o carte de ce­tire. Ştiu deci din experienţă, cât de ane­voioasă e munca së cauţi subiecte uşoare ca së le tratezi uşor, coborîndu-te la nivelul intelectual al copilului şi încordându-te së-'i imitezi noima gândirii şi gustul exprimării lui. Iacă, vorba m'a adus, fără së fi avut gând acuma, la un paradox: a scrie pentru copii e foarte greu, tocmai fiindcă e foarte uşor.

Cultura omoară naivitatea şi ştiinţa go­neşte simplitatea, şi dacă nu ştii <& povesteşti

copiilor, naiv şi simplu, atunci eşti în rolul ceiui care predică flămânzilor despre binefa­cerile postului. Ca së poţi povesti copiilor, trebue së-'i iubeşti, trebue së cauţi a le pri­cepe firea şi lumea aparte în care trăiesc, — se ştii së te cobori pân' la nivelul persona­lităţii lor, considerându-'i ca şi pe oamenii în vîrstă. Trebue së iei parte împreună cu dînşii la toate manifestările lor sufleteşti: într'un cuvent, rëmânênd om mare, së fii cât se poate de — copil.

De aceea femeile au scris mai bine pen­tru copii decât bărbaţii; dotate cu mai multă simţire şi pricepere sufletească, şi ocupân-du-se mai mult cu dînşii, — le-au înţeles mai bine firea.

Apoi femeile rëmân copii v i e a ţ a în-;reagă, adecă rëmân simple, iubitoare şi en-tusiaste, precum poporul rëmâne copil dea-pururi în creaţiunile-'i artistice.

Pân'a nu-'ţi ceti caetul, într'o doară, 'mi-am zis despre d-ta: «Cine-a mai înveţat şi pe omul ăsta se-'şi prindă mintea cu copiii? Dar' de-odată cu cetirea, 'mi-am mutat gân­dul. Povestirile d-tale sunt o încercare, şi e o vorbă a nu ştiu cui : încercarea şi când nu reuşeşte, e o şcoală Şi, cred eu, sunt destul de reuşite, ca început. Fără îndoială, s'a mai făcut câte ceva în felul acesta, şi nici nu zic că eşti cel dintâiu, ci printre cei dintêiu.

Valoarea poveştilor pentru copii nu stă pe deplin numai în adevërul estetic, în fru­mos, ca ale celoralalte scrieri artistice; ele au valoarea religiunii, nu a artei: efectul salutar al lor e ultima ratio. »Cuore« a lui de Gu-bernatis poate së n'aibă nici o valoare artis­tică, are însë o valoare etică aşa de mare, încât cu tot dreptul se traduce această carte în toate limbile europene şi s'a réspândit pretutindeni, cum poate numai evangelia s'a mai rëspândit. Ţi- le spun acestea, ca së nu-'ţi fie prea tare teamă că >povestile d-tale n'ar fi avènd nici o valoare artistică'.

Poverile peetru copii au rol educatt. pedagogic. Ele sûnt, în primul loc, poes; didactică. Imtructivă, nu distractivă. Tocsr de aceea ea, «intre toate genurile de liter,, tură, poate së fie C ea mai destructivă, date. urmăreşte idei împetrivitoare dogmetor pe dagogiei şi ale moralităţii.

Apoi trebue së arè&m copiluh- ' aşa cum e — cu bucuriile şi prăpas 1

ca nu cumva întrând în lume — disi ' între lumea reală şi lumea diu иіщв*і sa -së-'l ducă la decepţiune, la pesimism, la lipj». de voinţă, — rele de care omenimea noastră e aşa de bolnavă I

Eu cred, că d-ta ai scris bune poveşt1'' Talent ai; ştii ce së tratezi şi cum. Aces f"m e lucrul cel mai năbădăios în artă, poate arta însăşi. Iţi lipseşte numai rutina Rutina însë, e un lucru care se învaţă oi vremea.

Sûnt convins că ai së scrii din ce în c mai bine. Eşti tinër; poveştile d-tale în reamintesc proverbul: Ziua bună se cunoaş* de dimineaţă. Q. Coşbuc.

* Avis şcolar! Pentru orientarea domnild

abonenfi şi ca rëspuns dlor colegi ce-'rrii faj întrebări, răspund, că din „ Tabelele de fuh\ V' sûnt gata 14 Nri; celelalte 4 sûnt î r lua In curênd le voiu expeda celor-ce au trimis preţul la adresă, ear' celoralalţi, cu receperei poştală. Lucrarea foarte succeasă. Pentru şcoalele sërace avem abonate 46 exemplare. La timpul seu îmi voiu ţinea de datorie a face cunoscut on public numele şi adresa | generoşilor dăruitori şi amici a-'i şcoalei.

L i p o v a , 29 Decemvrie i896.

loan Tuducescu, învetător.

Proprietar şi editor: Aorel P. Bar*

Redactor î e s p o t i s a D i h І0Ш alb»,

„MINERVA" INSTITUT TIPOGRAFIC SOCIETATE PE ACŢII lN ORĂŞTIE.

C e a m a i i e f t i n ă t i p o g r a f i e !

Tipografia „Minerva" din OBÂŞTIM strada Berăriei Nr. 10, mărindu-'şi asortimentul, îşi oferă on. public serviciile sale pentru

ori-ce fel de tipărire. Fiind pusă în plăcuta posiţie de a dispune de 6 maşini, şi anume: 2 prese accelerate, mari, 2 prese de mână, mici, şi 2 maşini: una de perforat şi una de tăiat, precum şi de 112 soiuri de litere de cele mai moderne, cu mai bine de 200 clişeuri, şi felurile alte obiecte technice, — garantează pentru efectuire promptă, corectă şi fru­

moasă, cu preţuri foarte ieftine/ Tipăreşte 100 Cărţi de yisita pentru fl. — 2 5 c r .

„ „ Capuri de couverte » „ —.80 .. „ .. Bilete de logodnă • » —.50 .. „ .. Bilete de Cununie » » —.80 .. „ .. P r o g r a m e de dans » * —A0 „ „ .. Inv i t ă r i > n —.70 „ „ Provocăr i » n —»50 .. „ .. Capur i de epistole * » —.50 „ „ „ P laca te . > » 1-20 „ „ „ Anunţuri funebre . . . . . . » » 1.80 ..

Hărtia, care în sumele de mai sus, fireşte, nu e cuprinsă, stă în voea comandatorului së 'fi-o aleagă.

„MINERVA" primeşte mai departe së efectuească tipărituri de cărţi şi broşuri de ori-ce mărime, pe lângă învoeli de plată foarte

uşoare, în rate dacă e de lipsă.

Pentru Bănci tipăreşte Bilanţuri, Acţii, Libele de dei neri, Cărţi, Documente de Oassă şi tot felul de tipărituri.

Р е п Ц д î n f ă ţ i ş a r e p l ă c u t ă , a t r ă g e t o a r e , s e g a r a n t e a z ă .

Coman* ' , te {a tipografie în Str. Berăriei (vis-a-vis de judecătorie/

Direcţ iunea institutului t ipograf ic „Minerva".

99 V I C T O R I A " INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMII, SOCIETATE PE ACŢII.

Sediul: ARAD, casa proprie, calea A r c h i t e l e Iosif ar. % Î n t e m e i a t ă l a 1 8 8 7 .

Capital de acţii: fl. 300.000. Fond de réserva fl. ÎOO.OOO. Depuneri fl. 1 , 0 0 0 . 0 0 0 . Circulaţia anuala fl. 15 ,000 OOO.

Primeşte d e p u n e r i spre fructificare, după care solve, interese fără privire la terminul de abzicere.

Dare de venit după interese încă o solveşte institutul După starea cassei, depuneri până la fl. 1000 se re

îndată la presentarea libelului f ă r ă a b ' i r - e r e Depuneri se pot face şi prin postă şt st ii&Ctuesc t ̂ n t ;

după sosirea comandei. *

Direcţ iunea ins t i fti t u i u i . ь

e * £ *f «̂» ^ ^ ^ V V V W

III

O specialitate naturală neoretuibilă este a p a m i n e r a l ă a lca l in -ac idă b i c a r b o n a t !

I s v o r u l „ Ü K E a t i l d a " d e B o d o k care după experienţele făcute la mai multe facultăţi de medicină s'au dovedit ca o apă medicinală prea eficace şi plăculă mai ales : la conturbări de mis­tuire, maladiele stomacului, a rinichilor, a beşicii udului şi ale organelor respiratoare etc.

B O R V Í Z d e p r i m u l r a n g care prin limpezitatea sa rară şi prin conţinutul seu mare în acid carbonic natural de un gust prea plăcut,' va îndeplini chiar şi pretenţiunile cele mai delicate, ca cum nici o altă apă minerală.

Deposit în Sibi iu , S igh i şoara ş i A l b a - I u l i a : la domnul I. B. Misselbacher sen., Claj: Szegesváry é s társai, D e v a : Balog Gyula, Orăşt ie: Németh János; în Braşov deposit propriu strada Căldărarilor nr. 6 8 , şi se poate comaeda şi de adreptul delà administraţiunea subsemnată. Cu toată stima

Administraţiunea tóvorului „MATILDA" : JOSEF GYÖRGY,

(comit . Hăromszflt). BODOK. (T rans i l van i a ) .

Tiparul Institutuui tipografic „MINERVA" în Orăştie. Pentru tipar responsabil: Petru P. Bariţiu.