De-Amor, De-Amar, De Inima Albastra

8/15/2019 De-Amor, De-Amar, De Inima Albastra

http://slidepdf.com/reader/full/de-amor-de-amar-de-inima-albastra 1/498

ileana vulpescuDe-amor, de-amar, de inimă albastră

Timpul timp si este si un timp al fecăruia. Ultimulare si început si sîrsit. Pentru om - măcarasa- ne-nchipuim, adică doar pentru om - există osingură certitudine sîrsitul. Toate fintelesisimt si îsi presimt sîrsitul doar că nu-l cunosc dela-nceputul vietii. !au măcar asta credemnoi oamenii. "ricît te-ai considera de pregătitpentru el, nu esti. #iindcă altminteri ar trebuisă-l privesti ca traversatul de pe un trotuar pe celde vi$avi. Pe măsură ce îmbătrînesti îti vin în minte pe negîndite întîmplări din trecut, ără nicio legătură cu vreun apt al pre$entului,care este si el trecutul de mîme. Trecut si iară trecut, adesea plin de regrete si de-nvinuiri ată de tine însuti, ată de altii.

Pentru unii poate că timpul lor e rumos, măcar pe-alocuri, dacă stiu să-i pretuiască rumuseteasi mai întîi dacă stiu ce e aceea rumusete. % atîtde variată ideea despre rumuseteunii pretuiesc numai bunurile materiale sisatisactiile pe care ti le oeră ele, altii cautărumusetea

în cît mai multă cunoastere. După o viată de om,mă-ntreb dacă rumusetea esteechivalentă cu ericirea. &u e. &imic nu esteechivalent cu ericirea, în ata rumusetii poti să





dascăli1 - pînă adormeam pe scaun si dădeam cunasul de pămînt6 nici cînd, trea$, era numaiun punet si-un bunet, că nu stiam, eu si cu 7elu,

rate-meu, pe unde să ne-ascundem,findcă nimic din ce ăceam nu era bun. &umaisăraca )aica se ăcea că nu-l aude. %l $icea,ea îsi vedea de treburi, cu un chip ca de piatră.înd aveam eu $ece ani, ea avea două$eci siopt slabă, uscată, cu-o ată trasă, cu pielea-ntinsăpe oase si cu-o amărăciune în ochi,8amărăciune care-avea să se stingă odată cu ea./)aică, matale de ce nu spui nimic cînd teace proastă6 si te ace una-două 1. /ui să-i spui,maică &u te poti lua de piept cu soarta.'casă, la alde maica si-alde taica, tot asa era.'steptam să plec de lîngă ei că mi-o f si miemai bine. Da3 n-a ost să fe... 0oi, maică, tu si cu

rate-tău, învătati si plecati la oras să văcîstigati pîinea si să nu mai dati cu sapa. !i săscăpati...1. /!i matale 1. /înd mi-o venirîndul, o să plec si eu în deal1, si arăta cu mînaspre cimitir, în glasul )aicăi nimic nu sunatragic sau cu ton de revoltă. Pe mine si pe rate-meu nu ne certa niciodată, orice prostie-am f

ăcut. &e privea doar cu ochii ei împietriti în tristetesi-ntelegeam că ne socotea boroboateleca ăcînd parte din acelasi răbo9 pe care era însemnată soarta ei ără noroc. /)aică, te-ai



bucurat cînd ne-ai ăcut pe noi, pe 7elu si pemine 1. /&u-mi aduc aminte să mă f bucurat.Da3 m-am simtit în rîndul lumii. Dacă-i e dat omului

să aibă copii, aveam si eu copii. %ram înrînd cu lumea, da3 de bucurat...1. /&u ti-ai pus nicio năde9de-n noi 1. /&u-mi pun năde9de-nnimic. Tot cu sapa o să dau pîn3 mi-o iesi suetul sice s-a stins aici1 : si arăta spre inimă :/nu-l mai aprinde nimeni. Dacă vrea să-mi dea simie soarta ceva bun, apăi atunci să vă stiucă trăiti mai usor decît mine. 'tîta1." vară-ntreagă bătuse la chirpici pentru ca să leacă un gra9d ca lumea boilor, vacii, ălor treioi, si cocină porcului. )ulte vorbe urîte, multe usitrîntite, gata să iasă din tîtîni îndurase)aica si pentru vite si pentru noi. )iloasă, )aica omulgea pe ;oiana cît să ne umplemstrachina mare de lapte - masa noastră de seară -

lăsîndu-i lapte vitelului să sugă si el de latîtele maică-sii, ca orice ăptură. <a el si mieilor6 sidupă ce începeau să pască le mai lăsalapte-n ugerul oilor. Dacă vitele, oile si porcul ar fputut trăi doar cu iarbă si cu apă, Taicăi i sarf părut fresc. Totul era să-si tină $ilele. 2ar nouă nenumăra orice-mbucătură. " singură

dată să f luat o lingură mai mult decît el si-ti dădeauna peste mînă. )aica si #lorei, mă-ntrebcum îsi tineau $ilele )aica lua si ea o lingură-douădin laptele cu mămăligă, iar lui #lorei îi



aduna frimiturile de pe masă, i le tăvălea prinstrachina unde usese lapte si dacă i$butea sămai dosească un bot de mămăligă, iar vara cîte un

porumb, i le dădea si pe astea. #lorei trăiaca mai toti cîinii din sat. &u era de mirare că seduceau toti pe cîmp si mîncau boabele deporumb de pe stiulete pînă-l lăsau gol. De multe oritnă-ntrebam, acasă la părinti, cîtă lume în satul nostru o f mîncat pe săturate. )ă-ntreb si-acum în general, cîti oameni mănîncă pesăturate &u pun la socoteală calitatea mîncării,plăcerea pe care ti-o poate produce. )ăntrebcîtă lume mănîncă pe săturate !i nu din motivede păstrare a siluetei si de scădere acolesterolului. Toată copilăria, toată adolescenta siprima primă tinerete, pînă să /ies peleaă1, mi-am dorit să mănînc pe săturate, bun-rău,dar să-mi simt burta plină. 'sta-si dorea

si rate-meu. 7ăină-n test n-am mîncat niciodatăacasă la părinti. De !întă )ăria-mare, dintrogăină ăcea )aica o oală de ciorbă acrită cuaguridă. )aica mînca ghearele si, dacă maiapuca, si gîtul si capul găinii. /)ănîncă, )aică, simatale, o bucătică mai ca lumea1, $iceameu si-i împingeam cu lingura o aripă sau tîrtita.

/<asă, 'delino, maică, să vă săturati voi, că=pîn3 la lăsata-secului alta nu mai tăiem1. /De undesă tăiem, a, că n-om f niscaiva boieri1,



se repe$ea Taica, pus pe ceartă ca de obicei. /îtălume-n satu-ăsta mănîncă mai bine decîttine *ă1 - ni se adresa el, mie si lui 7elu, rate-

meu - /dacă vreti să mîncati mai bine,mîncati acuma cartea, ca să vă aceti un rost laoras si să nu rămîneti prosti ca mă-ta, de nustie nici să se iscălească. &u vă aceti gri9i de cemănîncă mă-ta. Tot slabă rămîne de parcăară dracu-n plug cu ea. 'sa le e tot neamul1."bra$ul )aicăi rămînea ca de piatră. <uarepede un ardei iute si musca din el, ca să pară călacrimile i se trăgeau din iuteala ardeiului.>epede iesea din casă cu strachina de oase pentru#lorei, ca să stie si el că era sărbătoare.#lorei, învătat să trăiască din te-miri-ce si-mai-nimic - la el cu noi, stăpînii lui - îsi chiverniseaoasele, în asa el, ca să-l tină cît mai mult. )încadouă-trei, apoi îsi lăsa capul într-o parte, le

cîntărea din ochi si le-ngropa cît mai adînc, pă$indcu gri9ă locul pînă ce mînca si ultimuloscior din găina de pra$nic.Pe Taica îl chema 0asile, pe )aica - )ăria, pe rate-meu - 7elu ?si-n acte@, iar pe mine -'rgentina A De cînd era *răteasa pe lume, satulnostru, asemenea nume nu pomenise.

Povestea Taica, de cîte ori îi trăgea la măsea, cumse-nchinase notarul nostru, 7icu al luiPetculeată, cînd au$ise numele ăsta. /*ă, băiete,tu esti sigur că nu vise$i Unde-ai mai au$it



tu de vreo crestină a lui Dumne$eu s-o cheme-asa 1. /Taci, bă, din gură. 'sa o cheamă penasa etei. &evastă de colonel, bă, nu ftecine1.

Pe nasa mea, nevastă de colonel, ce e drept, ochema 'delina. Taica, luat cu /duda1, uitasecum o chema si a potrivit-o /'rdelina...'rdentina... 'rgentina A1. în actul de nastere mănumesc *oboc 'rgentina, în cel de bote$ -'delina.Pe vremea cînd m-am născut eu, în 8BC=,preotul nu cerea certifcatul de nastere al celui ceurma să fe trecut în rîndul crestinilor. Pînăam mers la scoală nici n-am stiut că mă chemam'rgentina. Toată lumea mă stia de 'delina. în sat, pînă am terminat patru clase, doar învătătoarea, doamna !uciu, de prin )ărginimea!ibiului de elul ei, îmi spunea ca-n catalog'rgentina. De cînd am început cît de cît să 9udec,mi-am dat seama că părintii mei erau unul pentru

altul doi străini care trăiau sub acelasiacoperis, care munceau împreună ca să aibă cemînca si cu ce să-si hrănească si copiii. Taica, fre nestăpînită, ar f avut nevoie de-o emeiecare să-i tină piept, una cu limbadespicată, nu de mucenica de )aica, învătată doarsă-si înghită vorbele, de-ai f cre$ut-o

mută, gîngavă sau proastă. 'cesti oameni,despărtiti de-o prăpastie, aveau o singură părerecomună să ne vadă pe noi, copiii lor, cîstigîndu-nepîinea la oras.



'veam si-un exemplu de elul cum puteai trăi laoras, ără să fi buricul-pămîntului o sorămai mare a )aicăi, dada )ita, era măritată la

raiova cu un mecanic de locomotivă, neică2onel, văr de-al doilea cu Taica. 'veau doi băieti laliceu. &-o duceau boiereste, dar nici deoame nu răbdau6 aveau radio, electrică, apă lacismea, se duceau o dată pe săptămînă lacinematogra. Dada )ita, iute si-nvătată cu munca,dimineata termina treburile casei, iardupă-amie$eleCcrai de tobă îi trăgea un pui de somn6 pe urmă se-asternea la taias cu vecinele pe bancă-nata portii, în timp ce mîinile nu-i stăteau o clipăcîrpea, cosea, ăcea, pe bani, macrameuri,goblenuri, draperii pe etamină, cu lînuri colorate,cum era moda la oras6 învătase să coase si

haine bărbătesti, de dragul unei masini 4!inger5,luată-n rate. )asina ăcea si broderii. Dada)ita umbla-mbrăcată ca la oras, avea chiar sipălărie pentru mers la biserică ori pe la vreocununie prin mahala. înd am a9uns, 7elu si cumine, la liceu la raiova, si ne luau duminicala ei la masă, am înteles că dadei )ita se cuvenea

să-i spunem tanti, neicăi 2onel - unchiule,iar verisorilor nostri - pe nume, 0ăii si 7abi, de la0alentin si 7abriel - si nu vărule, vere, cumne $iceam cu verisorii nostri din sat.



înd aveam s-a9ungem la oras, eu si cu 7elu, demulte aveam să ne mirăm. 'veam s-aămcă oamenii-si sărbătoreau $iua de nastere, ca si pe-

a numelui de bote$, că de $ilele astea seăceau si se primeau daruri6 că în case procopsitese-mpodobea de răciun brad, cu globuricolorate, cu bomboane-nvelite-n hîrtii sclipitoaresau în oite argintii si aurii6 că erau oamenicu avere, care mîncau lucruri despre care noi nicin-au$isem. Taica povestea cîte si mai cîtede pe vremea cînd usese el ordonantă la colonelul7eorges lamandi, însă nouă pe-o urechene intra, pe alta ne iesea. )i-aduc aminte că )aica întrebase doar /e nume e ăsta ;or9 1./ică ar f 47heorghe5 pe rantu$este, de se scrie47eorges516 si spre convingere ne arăta uncartonas -cartă de vi$ită - pe care, cu litere de tiparerau trecute numele domnului colonel si

al nevesti-sii, nasa mea,'delina. !i Taica încheiaorice povestire de pe vremea petrecută încasa colonelului cu vorbele /e stim noi, tăraniprosti A1. hiar, ce era să stim e trăiamsi ce vedeam. !i ce să f vă$ut într-un sat sărac, denisipuri, unde cu spor cresteau doarpepenii si lubenitele ?cărora în alte părti, lumea le

spune pepeni ver$i@ Tot anul, noi, copiii,asteptam luna august cînd era toiul lubenitelor, casă luăm de pe unde se nimerea cîte unacoaptă, s-o tăiem cu briceagul, ori să dăm cu ea depămînt, dacă n-aveam briceag, s-o



spargem si mai întîi să-i împărtim răteste bul-bucul, partea din mi9loc, a mai dulce, apoi s-omîncăm pînă la coa9ă. 2n fne să ne simtim si noi o

dată burtile pline.înd am a9uns la liceu, la internat, multe ete seplîngeau că mîncarea nu era nici gustoasă,nici variată. )ie una mi se părea că-l apucasem peDumne$eu de amîndouă picioarele înviata mea, pînă la unspre$ece ani, cînd am intratbursieră - la 4%lena u$a5, liceu de renumedin raiova - nu vă$usem $ahăr, nu băusem laptecu cicoare -$is caea cu lapte - nu băusemceai, nu mîncasem marmeladă si nici trei mese pe$i îndestulătoare, chiar de n-or f ost eleca la 4)inerva5 - cel mai luxos restaurant din oras.2nternele, care plăteau, îsi aduceau deacasăcearsauri, pernă, ete de pernă, plapumă sialimente, potrivit unei liste care se tot

lungise îndată ce pornise ră$boiul. !i dacă nu mi-arf convenit ceva, tot n-as f cute$at săridic glas, eu care învătam pe pomana !tatului.Doamna !eciu ne-nvătase carte cum trebuia. De ladînsa aasem că /pin1 era /prin1, că/susaua1 era /sosea1, că nu despre orice se puteaspune /amară1, ci potrivit numărului si

genului - /amar, amară, amari, amare16 si cîte simai cîte, care mă ăcuseră în stare s-a9ungbursieră la liceu, înainte de-a ne-nscrie laexamenul de admitere, Taica îi rugase pe domnul



colonel lamandi si pe doamna colonel, proesoarăde romEnă si de latină, să-si dea cupărerea dacă 7elu si cu mine ăcea să-ncercăm la

niste licee de mîna-ntîi ori să mergem laceva mai 9os - 7elu pe la scoala de meserii, eu lascoala de mena9. Doamna colonel, nasa, neadictat niste ra$e pe care le tin minte si-n $iua dea$i /Duce-m3as si m3as tot duce.'plecîndu-mă3n pădure după ori, mi-am pierdutbatista. Dusu-s3a Domnul spre necredinciosi,acestia îndoindu-se de la3nceput de aptele si deminunile !ale ce nu s3au petrecut în ată-le1.'poi am despărtit cuvinte-n silabe cît tineau douăoi de caiet. &e-a ticluit si nasul o problemăcare cuprindea cele patru operatii aritmetice. <atoate ne-au dat $ece amîndoi. &-am spusnimănui că doamna proesoară lamandi era nasamea sau că verii mei, 0ăii si 7abi, erau si ei

fnii amiliei lamandi. Tata, care se născuse cu tălpiplate ca ursul si din pricina asta aveamari dureri de sale încă de la tinerete, ocrotit decolonelul lamandi, usese luat ca ordonantăsi apoi scutit si de ront, în momentul cînd începuseră$boiul. #iii colonelului si-ai nasei sestabiliseră la *ucuresti după ce terminaseră

acultatea de medicină si, urmînd exemplulpărintilor lor căsătoriti de tineri, îndată se si-nsuraseră cînd intram eu în liceu, ei aveaufecare cîte un copil.



<a tară era prăpăd cotele de grîu si de porumbcare se luau de la săteni, pînă si de la nisteamanti ca noi, cu patru pogoane, aduseseră

oamenii la disperare. !e-ntîmpla, si nu o dată, capămîntul să nu dea cît cerea !tatul. 'r f trebuitsă mai cumpere oamenii boabe - de unde si deunde parale - ca să-mplinească atît cît li secerea. !e pregătea-n elul ăsta colectivi$area. !ătuide-atîta hărtuială, de procese de sabota9,lăsate cu ani grei de puscărie pen9ru unii mai avuti,oamenilor le rămînea ori să-si punăstreangul de gît ori să treacă la colectivă. )aica si Taica, pe care un singur gînd îi unise -acela de-a ne vedea pe noi cîstigîndu-ne pîinea laoras - mai aaseră un moment de întelegere intrarea-n colectivă de la-nceputul începutului, tot de dragul nostru, al copiilor,care altel am f riscat să ne pierdem bursele, ceea

ce ar f-nsemnat /adio, scoală1 si întorsulla sapă. %leve bune părăsiseră internatul findcăpărintii lor, declarati chiaburi, nu mai aveaubani de taxe. începuseră oamenii maturi, chiar sinoi adolescentii, să se uite si să ne uitămunii la altii bănuitori si temători, si să ne măsurămfecare vorbă. De la tanti )ita si de la

unchiul 2onel aam că a ost arestat cutare, că unproces al unei organi$atii /antistatale1 seterminase cu pedepse de două$eci si cinci de anide temnită pentru participanti, spre regretul





0alentina 0alerian, care n-avea altă vină aară de-aceea de-a se f plasat ca învătătură,cultură si pre$entă, înaintea >odicăi &eagu, elevă

bună prin ambitie si prin strădanie, în urmă însă cu pasi multi ată de mintea 0alentinei0alerian, care brusc devenise prime9dios dusmanal poporului si-al noii orînduiri. !i cum cau$elornedrepte multi li se alătură, tot U.T..-ulvotase exmatricularea 0alentinei 0alerian, care treiani avea să bată la toate usile pînă să-sidovedească nevinovătia, findcă nimic nu este maigreu de demonstrat decît ceea ce n-aiăcut. 0alentina 0alearian se arătase întristată cănumele scolii noastre usese schimbat din4<iceul %lena u$a5 în impersonalul 4<iceu teoreticnr. l5, îsi exprimase părerea la ora dedirigentie, cu glas tare si pe tonul cel mai pasnic.înd vrei să îneci un cîine spui că e turbat.

0orbele acestea de bun-simt o transormaserăbrusc în exponentă a conceptiilorburghe$omosierestisi suita. %u, ca tăranul, prudentă si bănuitoare,tăceam ca pestele-n baltă si măeream de orice discutie, mereu cu nasu-ntr-uncaiet sau într-o carte. Părintii mei intraseră-n

gospodăria colectivă nesiliti, însă stiam ce era însuetul lor de cînd rămăseseră ără car siără boi. Taica sedea cu $ilele-n prag, răsucindtigară după tigară, otînd prelung, trăgîndu-sentruna



de mustăti si uitînd chiar să mai bea tuica de dudecare-i era atît de dragă. *iata)aica intra-n casă si plîngea cu suspine după

sărăcia, pierdută si-aceea6 sărăcia stiută simostenită, schimbată pe alta la voia presedinteluicolectivei, a brigadierilor, pusi toti peprocopseală. !ărăcia dintîi tinea doar de voia luiDumne$eu. înd a9ungi la cheremuloamenilor îti vine să-ti iei cîmpii. 0ă$useră cum lise duc din bătătură car, plug, grapă si li seumpluse inima de 9ale6 cînd li se luaseră boii, de s-ar f aat lîngă o apă s-ar f aruncat în ea,ca să nu mai stie de nici unele. >ămăseserăamindoi în poartă ca două stane de piatră. /&erămase bătătura pustie1, $isese )aica. /)ăcar de le-ar olosi copiilor la ceva1, răspunsese Taica, uitîndu-se-n pămînt ca si cînd acolo s-ar fslobo$it un mort. #iică de tărani colectivisti,

usor mi-as f aat un loc lîngă >odica &eagu si lîngăacolitele ei. &oroc că asa cum nu măbăgase-n seamă pînă la mărirea ei, >odica nu măbăga-n seamă nici după. %a avea gri9ă săse-ncon9oare de colege cărora oricînd să le poatăde$gropa vreun mort, nu de una ca mine,săracă si de la tară, care odată mă puteam propti

pe copitele dindărăt si să le stric toatăetica timpurilor noi, de care le era plină gura. Tîsnea din ele etica asta ca băsicile de săpun.G



eva tulbure si nesănătos pătrunsese între oamenirica unuia ată de celălalt, care cerea opermanentă supraveghere nu doar asupra vorbei,

dar si asupra unui gest, a unei priviri.'păruseră si /speciali$ări1 ale unor cuvinte care înainte avuseseră întelesuri neutre, înaintealui 8B, verbul /a interpreta1, tară o determinare,se reerea numai la actori, lainstrumentisti, la cîntăreti6 actorii interpretau sau 9ucau un rol, instruoraii mentistii si cîntăretii executau sau interpretau o piesă mu$icală.'ltminteri acest verb se cerea determinat de unadverb ca /tendentios, răuvoitor, gresit1 etc. înnoirea comunistă a vocabularului privaseacest verb de orice determinant, încărcîndu-l cu unsingur sens a-i atribui cuiva intentiidusmănoase la adresa noului regim.!ocotind numărul de oameni băgati la puscărie

după instaurarea comunismului, îti puteaida seama în ce necunostintă ată de acest regim seaau romEnii, începînd cu politicienii Tării. &imeni nu cre$use că un asemenea regimavea să fe altceva decît o etapă scurtă înistoria noastră, findcă lumea cît de cît inormatănu putea concepe că Puterile "ccidentale

aveau să rămînă impasibile ată de soarta unei 9umătăti de %uropă, cea în care ne aam sinoi. <a-nceput, lumea vorbea slobod despre ceau$ea la >adio <ondra si pe la 0ocea 'mericii.



!îrsitul lui 8BH si abdicarea /stimulată1 a >egeluiuseseră un semnal de alarmă pentrucredulii de romEni, ără să le olosească însă la

nimic, findcă planul bine întocmit dedecapitare a vîrurilor intelectuale, politice si aoricărui potential opo$ant ată de regim aveasă-si urme$e nestingherit cursul. )ă miram cît deputin inormati despre acest regim erauunii oameni de la care ai f avut niste -pretentii. Taica povestea cum înaintea lui 3CI, cînddesfintase arol al 22-lea Parlamentul, el, Taica, în$iua alegerilor se ducea pe cîmp sau înpădure, numai ca să nu meargă la urne. umvenea careva de pe la vreun partid să-lmomească să vote$e cu partidul ăla, Taica îispunea /*ă, băiete, eu nu vreau să mă punbine cu nimeni, dar nici rău. ă oricine-o veni, eutot cu sapa am să dau si de procopsit nu

mă mai procopsesc. e mi-e dracu3, ce mi-e tac-su1. /De-aia nu s-a ales nimic de capu3 tăumă, 0asile. ă nu stii s-alegi ce e bun1. /De-aia1,răspundea Taica, dînd din cap a pagubă,lăsîndu-l pe agentul electoral în poartă. 'lde*îrsan, vecinii nosti, în 3 abia-i asteptau perusi, findcă au$ise *îrsan că o dată cu ei avea să-

nceapă o viată nouă pentru tărănime, /de-osă bem si noi caea cu lapte, ca boierii1. îndpentru cote li se lua si pleava de pe arie, cîndplecau emeile de la masina de treierat, 9elindu-seca după mort, Taica-l întrebase o dată pe



*îrsan /um u, bă, lonită, caeaua cu lapte a dedimineată 1. *îrsan nu mai lăsase sfnt dincălindar neîn9urat, ca si pe cel care-i spusese

gogoasa cu caeaua cu lapte, el cu tot neamullui. !e lăsaseră ei păcăliti oameni trăiti la oras,oameni cu carte si să ne f mirat de unul de-ainostri care nici în tren nu se urcase vreodată Pînă-n 3 era bine să f ost bogat si să se fstiut că erai bogat. După, venise moda să aci pesăracul si cînd nu erai. &oi eram săraci decînd ne stiam, în liceu, externele se-mprieteneauele-ntre ele, tinînd seama din ce amilie setrăgea fecare. !i-n internat se grupau etele dupăconditia lor socială. aietele mele circulauH în toată clasa, dar asta nu însemna că eramacceptată ca relatie socială, în opt ani deinternat, nimeni nu m-a invitat o singură dată

acasă ori la o plimbare în oras. 2ar eu urmam întocmai saturile )aicăi /)aică, nu vă băgati însuetul nimănui, nu căutati să iesiti capăduchele-n runte, nu vorbiti ne3ntrebati. ă dacăe ceva de capul vostru o să se vadă1. Desierau ete cu nasul pe sus si între externe si întreinterne si oricît învătam eu, n-aveam să lea9ung

din urmă la conversatie pe colegele care vorbeaurantu$este acasă, ori la germană peacelea crescute cu guvernantă, proesoarele măpretuiau pentru strădania mea de-a sti tot



ce ne învătau dumnealor6 nu uitau că eram tărancăsi cu mamă analabetă.&oul regim, care aparent era pus să-i ridice pe cei

săraci, nu m-a convins să mă maniest învreun el. Urmînd principiile )aicăi, omului îitrebuie un timp pînă să-ti descopere meritele, însă în runtea bucatelor nu te pot împinge decîtorgoliul si datul din coate. %u nu doream sămistie nimeni de rică si nici să iau cuiva ochii6 euvoiam doar s-a9ung să-mi cîstig pîinea cîtmai repede. #elul în care pretinsii oameni ai nouluiregim încercau să se impună, si anumeprin teama semănată ca buruiana rea în suetulcelorlalti, m-a ăcut să mă tin de-o parte, înre$erva mea tărănească, plină de bănuieli ată detoti si de toate. &u puteam spune că liceul îmi adusese ericirea si că nu simteam deosebiriledintre mine si etele de la oras, dar nici numi

pricinuise niciodată spaimă. &oul regim, ără să măf amenintat cu vreun lucru anume,totusi mă ăcuse s-astept cu nerăbdare să terminliceul, în speranta de-a merge-n altă parte în care măcar să nu mai f stiut despre nimeninimic si să nu f ost martora atîtor întoarceride co9oc, atîtor păreri schimbate după cum bătea

vîntul. Dais+ ;itianu, ai cărei părintiavuseseră abrică, acuma trup si suet cu &eagu>odica, îmi spusese, într-o $i, vă$îndu-măposomorită /e ai, dragă, de esti atît de pleostită,de parcă cine-stie-ce averi ai f pierdut 1.



/'m pierdut toată averea patru pogoane depămînt, carul si boii. !ăracul cînd pierde, pierdetot6 bogatului tot îi mai rămîne cîte ceva1. Dais+,

nefind proastă, pricepuse că pe sărac îldoare mai rău cînd îsi pierde sărăcia decît pe bogatcînd îsi pierde bogătia. Pricepuse siavusese buna-cuviintă să nu mă spună >odicăi&eagu. 'ltminteri, desi nu însemnam oconcurentă pentru >odica &eagu, riscul de-a mă fvă$ut dusman de clasă, ori măcarretrogradă în conceptii nu era exclus." dată, find si eu de ată, >odica bătuse saua casă priceapă iapa. /% multă lume care nu-sidă seama că dacă-n tara noastră nu s-ar finstaurat regimul comunist, singurul regimdemocratic, ar f păscut vacile în loc să-nvetecarte1. /%u am intrat în liceu în 8BC1, m-amtre$it eu spunînd, ără a mă adresa cuiva anume.

>odica tăcuse si-nghitise. Din acel momentocoleam pe cît se putea să mă mai au-n aceeasi încăpere cu ea si dădeam har Domnului căeram la clasa * si nu la ', ca să nu f avut cum s-oevit.înd începe să-ti fe teamă de semeni si cîndtrebuie să-ti cîntăresti fecare cuvînt - findcă

marea prime9die o repre$intă cuvintele, prime9diemai mare si decît aptele -chiar dacă estitînăr, bucuria vietii - dacă există - se-ntu-necă.!ărăcia, cînd nu te ai numai printre săraci, teI



ace să te simti umilit în fecare clipă. iorapii demătase 4)ica5 si cei de mătase naturală4'desgo =J5 începuseră să fe-nlocuiti de cei de

n+lon, veniti din "ccident, unii mai plini -trotteur, altii ca din fr de păian9en, $isi cr+s-tal. %utot cu singura mea pereche de ciorapi debumbac în dungulite, nemerceri$at, umblam detoamna pînă primăvara, cînd îi înlocuiam cu opereche de sosete gri, cadou de la tanti )ita care,pe lîngă uniormă, îmi cususe si o rochie,pepit negru cu visiniu, de stambă luată pe cartelă.Dintr-o manta a neicăi 2onel, întoarsă pedos, mătusă-mea se milostivise si de-un paltoncare, în loc de vatelină, avea o mesadă demolton, prinsă-n nasturi, care primăvara si toamnaera scoasă si pusă la păstrare.&-am ost niciodată rumoasă. 'm avut mereu oată obosită, pe care mîncarea proastă îsi

lăsase defnitiv amprenta. &as destul de mare,gură cărnoasă, mare, dinti nitel încălecati, opiele ără strălucire. Doar ochii ver$i, ca run$a denuc primăvara, aduceau nitică tinerete închipul meu ără vîrstă. îngustă-n umeri, cu sînirotun$i, tesiti, cu talie prea subtire pentrulătimea soldurilor, cu glesnele otova, nu eram

ăcută să-ntoarcă după mine cineva capul.!ueream că Dumne$eu nu mi se-arătase darnicnici pe partea rumusetii, mai ales că la noi în liceu erau cîteva ete rumoase de-ti tăiaurăsuarea. 'poi am hotărît să nu mai suăr si din



pricina asta si să-ncerc să-mi pun în valoare atît cîtaveam talia subtire si ochii, periindu-micu gri9ă sprîncenele rumos arcuite si lungi pînă la

tîmple. Părul l-am avut totdeauna des, cufr gros si aspru, de culoarea castanei, în loc să maiport coada pe spinare, am început să mioadun într-un coc, pe ceaă, ceea ce-mi dădea oanume alură si mă destărănea. Prost îmbrăcată cum eram, încercam să par cît de cîtată de la oras. 'veam voce de con-tralto,bine timbrată, dictie perectă si nici o reminiscentărurală în ton sau în exprimare.)odelul meu, si nu numai al meu, era proesoaranoastră de romEnă care ne spunea mereu/înghititi întîi prunele si pe urmă vorbiti. #etelor, epăcat să aceti opt ani de liceu si să nu sevadă că i-ati ăcut. )ulte dintre voi nu vor mai aveaparte, nemaiavînd timp, de altă

învătătură umanistă în aara celei din liceu.#ormati-vă acum. &u lăsati timpul să treacădegeaba1. Doamna Despina )ateescu ne scotea latablă pe fecare si ne corecta oricegresală de exprimare sau de logică, explicîndu-ne,ără pic de ironie, cu tact si cu îngereascărăbdare, tot ce nu era corect în elul în care ne

expuneam cunostintele în ata întregii clase. /a săfti pregătite pentru examenele pe carele veti da în scoală, în meseria voastră, în viată, învătati-vă să vă sustineti punctele de



vedere. &u spuneti 4da5 cînd gînditi 4nu51. 'utrecut anii peste noi, o 9umătate de veac. darcînd amintirile dau năvală peste mine, o lumină se

aprinde vie, nealterată, o voce îmi sunăblînd si pătrun$ător în suet, o fgură copleseste si-nrumusetea$ă opt ani din viata meadoamna Despina, cu portul ei simplu si domnesc,asa cum îi era si numele. Pentru toateelevele sale, doamna Despina )ateescu era doar/doamna Despina1, ceea ce ne-o deosebeade toate proesoarele, pe care le numeamtotdeauna între noi cu numele lor de amilie.Doamna Despina, cu înătisarea ei desprinsă ca dincronici si ca din restele votive dinBbiserici si din mînăstiri ne-a ctitorit suetele, ni le-a-mpodobit cu tot ce era mai rumos înmintea si-n suetul ei. De la nimeni în viată n-am

învătat mai mult. omparate cu ea, multeproesoare mi se păreau sterse si ără har. După ceam terminat liceul, cei de la care am maiavut de învătat au ost si mai de$avanta9ati deaceastă comparatie. <a bătrînete îmi dauseama cîtă nevoie are omul de modele. Din păcate,ele se răresc, iar ceea ce ni se pre$intă

drept modele valorea$ă cît alsii prooroci nistepuslamale - chiar dacă nu lipsite de minte - însă puslamale menite si dornice să trăiască bineoricînd si oriunde6 si dacă pică din avion să



nimerească într-o plasă de saltimbanc, elastică, dinacelea care te aruncă-n aer tot mai sus,la fecare atingere cu-mpletitura ei. !ăracul Taica,

ără să f ost el o pildă prin purtările lui, nupregeta să ne spună, nouă, copiilor, învătăminteletrase de el într-o viată /Taică, pe lumeaasta pestele ăl mare-l înghite pe ăl mic. !ă nu v-asteptati erai de tolbă nici la milă, nici ladreptate. )ilă mai poti aa pe ici-pe colea, pe lacîte-un om al lui Dumne$eu, dar dreptate naredecît ăl de tine pîinea si cutitul1.Prin 3CH, 7ică al Popii, pădurarul satului, prinsese-npădure un rudar cu o crosnă de lemne. ese-ntîmplase nu stiau decît 7ică si rudarul căruia-icrăpase capul cu toporisca. )uriserudarul pe loc, lăsînd o casă cu patru copii. !eăcuseră niste anchete, din care păduraruliesise basma-curată. <a cîteva luni de la acea-

ntîmplare, 7ică dăruise un clopot mare bisericiidin sat, clopot care acoperea cu dangătul lui grosclopotul mai vechi, de trei ori mai mic,ăcut din banii enoriasilor si dintr-ai )itropoliei dinraiova. înd au$ea dangătul clopotuluidonat de 7ică, )aica întîi asculta un timp cu atacrispată ca de-o durere sîsietoare, pe

urmă soptea /de suetul lui 7rigore, Doamne1 -rudarul ucis - apoi îsi ăcea semnul crucii,urmat totdeauna de-un gest concesiv care nu sestia cui îi era adresat. Taica nu se-nchina





se mai vadă care ce toale-si mai luase, si chiar săpună la cale o vîn$are, o cumpărare, unschimb de bunuri, în satele sărace, cum era

*răteasa noastră, în duminicile obisnuite, drumulbisericii îl băteau doar emeile bătrîne, ca să ae siele un pic de odihnă si să cucăie legănatede cîntările preotului si-ale dascălului. !ă-si ae oliniste a trupului si-a suetului, acolo undecredeau că Dumne$eu se uita neapărat la ele si segîndea să le-aline amărăciunea si obidaunei vieti în care aară de muncă si de gri9i nu ledăruise cu nimic. Dacă le-ntrebai /De undevii, dadă 1. /De la sînta biserică1, si-n glas lesuna blîndetea împăcării de sine, împăcării cuviata. &oi, copiii, ne duceam la biserică findcă laorele de religie ne-ndemna taica părintele,apoi eram nelipsiti la marile sărbători, la nunti, labote$uri si la-nmormîntări ele erau

evenimentele unui sat. Părintelui )arin nu-i maitihnea la noi în sat după cele întîmplate cu7rigore rudarul. înd venise cu '9unul, dacă-i maidăduseră cîtiva săteni cîte un cîrnat, deunde pînă atunci si ăl mai amărît gospodar îi puneaceva în traistă. De unde ani si ani nu maipomenise nimeni de popa erai de tolbă

&icolae, ăl care plutise pe ;ii cu potcoava bătută-nrunte, dintr-o dată întregul sat îsi aduseseaminte si de-această ciudătenie si lumea părea să-l învinovătească tot pe popa )arin si de



bănuitele păcate ale răposatului său tată,nemaivorbind de păcatul săvîrsit de rate-său 7ică.Dacă pînă la clopotul dăruit de 7ică bisericii mai

avea cîte un sătean îndoieli în privintavinovătiei pădurarului, clopotul convinsese pe toatălumea că dania voia să-l împace peDumne$eu. #ără să se f ăcut vinovat cu nimic prinpropriile apte, popa )arin începuse săfe privit ca o pia$ă rea, din pricina bolovanului depăcate ce-i atîma de picioare prinnelegiuirile ăptuite de cei din neamul lui. % greuoricui să-nrunte bănuiala si re$erva celor pecare nu-i poate ocoli, cu-atît mai mult preot find,sătuitor si mîngîietor de suete. Popa)arin i$butise, prin socru-său, preot în raiova, săse mute la o biserică din margineaorasului, în *răteasa luîndu-i locul un preot tînăr cupreoteasa învătătoare si cu doi copii mici.

&oi, copiii din *răteasa, aam la scoală povesti cu#ăt-#rumos si cu 2leana osîn$eana, iaracasă, fecăruia ni se istorisea din fr a părpovestea neamului Dumitreasa din care setrăgeau popa &icolae, popa )arin si 7icăpădurarul. el din urmă, turnase la băutură-n elpînă tăcuse o burtă ca de emeie bortoasă-n nouă

luni6 o vreme nu se mai miscase din pat,pînă-n $iua cînd îsi dăduse suetul, $i în care-sirămîntase întruna mîinile bolborosind/pleacă de-aci, pleacă de-aciA1. !înt istorii care pe-o ureche-ti intră, pe alta îti ies. Pentru





numai prost nu era, mi-a povestit, ca din întîmplare, ca pe ceva aat de la un coleg de#acultate al lui 7abriel, că vărul nostru îi că$use cu

tronc unei doctorite rumoase si bogate,care se-apropia de patru$eci de ani si care-l tineape băiat ca pe-un pasă. !înt momente-nviată cînd te miri că nu ti se opreste inima. <-amascultat pe rate-meu ără o soaptă, albindumăprobabil ca varul si oprindu-mă din mers. #rate-meu m-a luat de mînă si ără să măprivească a continuat /!oru-meo, eu, fe ce-o f,dau examen la Drept. Pămînt să stiu că arsiidL tolsă mănînc, dar mă duc la #acultate1. %utăceam. %ram prea năucită de ceea ceaasem despre 7abriel ca să mă mai interese$e ceperspective i se arătau ratelui meu. /%i,ce $ici 1. 'm dat din umeri si într-un tîr$iu m-amgîndit să spun si eu ceva. /7elule, aci cum

cre$i, cum cre$i că ti-e mai bine1. /0reau să-mi fesi mie cîndva bine, că m-am săturat să nambani nici de-un covrig1. /!i eu vreau să-mi cîstigpîinea cît mai repede. 'm să dau si euexamen la *ucuresti la vreo scoală post-liceală cas-a9ung mai repede pe leaă1. eea ceaasem despre 7abriel nu-mi micsorase dragostea,

ci doar îmi crescuse de$năde9dea. elemai rumoase momente ale $ilei erau tot acelea încare-l adoram, rostindu-i la nesîrsitnumele, ăcînd abstractie de finta meaneînsemnată. a să-mi micsore$ suerinta, mă



gîndeam că eu trăiam într-o altă galaxie decît7abriel a etelor nearătoase, prost îmbrăcatesi lipsite de-ndră$neala de-a-i spune unui bărbat

că-l iubesc. !ă-i f spus De ce să-l pui pe-unom într-o situatie neplăcută, de pe urma căreia nunumai că nu tragi nici un olos, dar risti sica omul cu pricina să se simtă stîn9enit în pre$entata si să te evite pe cît poate )ămultumeam doar ca ăptura mea întreagă să-ispună că-l iubea. %l evita orice moment cînd arf putut rămîne singur cu mine.Doamna Despina mă privise în ochi si-mi spusese/%sti îndrăgostită, 'rgentina1. /!i dacăiubesti ără sperantă 1, o-ntrebasem eu cu glaspierit. /u sau ără sperantă, iubirea-l înrumusetea$ă pe om. % o mare experientăsuetească... !ă stii că-n dragoste nimic nu emai rumos decît închipuirea. De multe, de prea

multe ori, realitatea e plină de fsuri1.>ealitatea mea promitea să fe numai fsuri. 'cestprim si esential esec pentru o fintă tînără -o iubire neîmpărtăsită - căpăta în suetul meuproportii de catastroa6 viata, care nici pînatuncinu-mi usese o bucurie, îsi pierdea orice sens.Urma să fe viata boului căruia

Dumne$eu îi hără$ise doar 9ugul. !irtgurul meugînd trebuia să se-ndrepte spre munca din8=care să-mi cîstig punea, si asta cît mai repede. 's fputut da examen la )edicină, dar cine să



mă f tinut sase ani în #acultate, cînd părintii nostriabia aveau ce mînca, iar cînd plecam laoras, la scoală, abia de ne dădeau cîte un pol lui

7elu si mie, două-trei ouă ferte, o bucăticăde slănină si o arîmă de brîn$ă, într-o trăistută.ine-si poate-ngădui mărunte plăceri fresti -cum ar f să mănînci o pră9itură într-o coetărie -nu-si închipuie poate că finte ca si el nicimăcar nu călcaseră vreodată în asemenea loc.'m avut mai tîr$iu o colegă la !coala de !urorimedicale. Paula 2chim. "rană de mamă de ladoi ani, între cinci copii, ea find cea mai mică,a9unsese la acea scoală cu a9utorul ratilor maimari. 0ă$înd-o că nu calcă niciodată într-o biserică,m-am gîndit că era sectantă. 'm întrebato./a să fi sectant sau ce-oi f, trebuie să cre$i înDumne$eu. %u nu cred1. /De ce #iindcăni se spune că nu există Dumne$eu 1. /#iindcă

dacă ar exista Dumne$eu m-ar f au$it si pemine o dată măcar cum îl rugam să găsesc si eu pedrum un bănut ca să-mi cumpăr uncovrig, findcă plecam de-acasă nemîncată sinemîncată stăteam pînă seara1. /Dumne$eu nue asa cum ni-< închipuim noi1. /Dacă nu e asa,atunci la ce e bun Unde e dreptatea pe

lumea asta <a oameni - nu, la Dumne$eu - nu.'tunci ce el de Dumne$eu este Dumne$eulăsta care ne pedepseste ără să f ăcut nimic 1./&u stiu, dar eu simt că este1. /!ă fi



sănătoasă A1. Paula respecta credintele si părerilealtora si crai de tolbă nu provoca niciodatădiscutii în contradictoriu si nici nu se uita cu milă

ori cu dispret la una ca mine6 tărancă eu,tărancă ea, findcă în mine stăteau întipărite preaadînc vorbele )aicăi /)aică nu stim niciunul de ce ne-a trimes Dumne$eu pe pămînt. Darpe ăi de ne-a trimes să-ndurăm, îndurămpînă ce ne-o chema înapoi la %l1. >esemnarea ărăproteste a )aicăi mi-a rămas pînă astă$icea mai importantă lectie de viată si nu mă potplînge că n-am primit lectii si cîte încă A "mulace noi finte pe pămînt findcă astea sînt legilefrii si findcă, la el ca si altor ăpturi, îi e datsă nu trăiască singur. Dar nu poate comanda cefinte vor iesi din colaborarea sa cu o fintăde sex opus. %u nu mi-am mostenit nici mama nicitatăl6 amîndoi cu ete subtiri, piele si os,

ără nimic greoi sau butucănos în alcătuirea lor, desus si pînă 9os. #ără să le semene, 7elu,rate-meu, îi mostenise. Despre el se putea spunecă era tras ca prin inel si cu un mers de$iceai că pluteste. Desi eram pastrama de slabă,ăptura mea avea ceva greoi, de parcă numi s-ar f desprins cum trebuie din pămînt

picioarele cu glesne otova si de parcă sculptorulnestiut, care ne modelea$ă cu totul, ar f uitat sămai tragă o daltă-două obra9ilor mei că$uti.&iciodată nu-mi părusem atît de urîtă ca-n vremeaprimei iubiri pentru vărul meu 7abriel.



2nutil mă comparam cu două colege din clasă careerau ără dar si poate urîte. #ată de eleeram $înă, dar asta nu mă mîngîia. Dacă nu-si

oprise 7abriel ochii asupra mea, nici ocomparatie nu ăcea nici doi bani. %ram perectconstientă că niciodată n-aveam să-nsemnnimic pentru el, dar am luat hotărîrea să-mbunătătesc măcar ceea ce n-aveam cum săschimb. )ergeam minute-n sir pe vîruri pentru a-mi schimba călcătura apăsată, călcătura pecare-o au atîtea emei de la tară, călcătura omului împovărat mereu de greutăti si de8Cgreutătile vietii, care nu se cîntăresc pe nici uncîntar. Din cei sapte lei cîti aveam cu totul,am sacrifcat doi si m-am tuns. )-am dus la ocoae$ă tînără si am rugat-o să hotărască cetunsoare socotea ea că-mi venea bine. )i-a ales

una pe care n-am mai schimbat-o toatăviata, findcă se potriveste tuturor vîrstelor, asacum se potrivesc albul si culorile pastelate.Părul, flat din crestet pînă la ceaă, iar în ată,acoperind maxilarele cîte o suvită nitelsubtiată la vîr. )i-am adunat coada, mi-am împletit-o si am legat-o la amîndouă capetele cu

siret albastru, pe care mi l-a dat pedagoga noastră.'lbastrul e culoarea sperantei. Pentrumine era culoarea inimii mele, potrivită vorbei /deoc si de inimă-albastră16 findcă de-acest



oc, al de$năde9dii si-al îndoielii cu privire la propriapersoană, îmi tăiasem părul, în ciudaacestei schimbări exterioare, prin care uimisem pe

toată lumea - eu, tăranca sută la sută - însuet parcă intrasem la călugărie. Despre minteamea n-aveam dubii. Dar asta nu mă ăceamai ericită si nici să-mi uit amărăciunea. #rumoasănu eram, 7abriel nu mă băga-n seamă,dar de trăit trebuia să trăiesc6 si să trăiesc de peurma acelei minti la care natura nu secalicise. <a bacalaureat nu usese proesoară sănu-si arate părerea de rău că nu mă duceamla #acultate.Prin nenea 2onel, mecanic de locomotivă, am a9unsla *ucuresti, ără bilet. )ergeam prima oară-nviată cu trenul, îmi bătea inima să-mi sară din pieptcînd a pornit trenul si tot asa la fecareoprire. <a *ucuresti, nenea 2onel m-a dus la soră-sa

mai mică, măritată si ea cu un ceerist. Tusa <ina, sora neicăi 2onel, avea o rudă dupăbărbat infrmieră la !pitalul )ilitar si s-a gînditsă-mi găsească si mie un loc pe-acolo. Tusa !iminade la militari, stia tot ce misca-n spital. Tocmai se pensionaseră două infrmiere. !alariul nuera cine-stie-ce, dar tot îti mai dădea un

bolnav un măr, o pră9itură, poate si cîte un bănut.<a cadre, unde mă dusesem cu tusa <ina sicu tusa !imina, seul n-avusese nimic împotrivamea, doar că se mirase cum o ată de



colectivisti, care terminase un liceu teoretic cumedia B,FK, în loc să meargă la #acultate seanga9a infrmieră.

)-am dus cu tusa <ina la spitalul #ilaret pentruanali$a Massermann. ontra =F de bani, tusa<ina a dat dintr-o armacie teleon nasilor mei,cerîndu-le îngăduinta de-a f primite amîndouăpe la ei. Din 8BFK, nasii mei, domnul colonellamandi si doamna proesoară 'delina lamandi,se mutaseră la *ucuresti într-un apartament, încare "fciul de închiriere să nu le poatăaduce pe nimeni. 0înduseră rumusetea lor de casădin raiova de urîtul de-a o-mpărti cualtii, după noile reguli, spatiul find prea marepentru doi oameni. !e si pensionaseră si segîndi-seră că spre bătrînete era bine ca omul să fecît mai aproape de copiii lui. Tusa <ina aluat o sticlă de tuică din cămară, a adunat niste

cîrciumărese dintr-un ră$or din curte, a ăcutdin ele un buchet si am pornit-o spre nasi. /Tusă, s-ar f cuvenit ca eu să nu merg la nasi cumîna goală6 dar ce să le duc 'le cinci ouă ferte siErîmita de brîn$ă pe care le am în traistă1. !i am otat ca omul obidit. /<asă, ată, că o săai si tu într-o $i. &ici noi n-o ducem ca *im-

8pasa, da3 tot ni se mai găseste una-alta, că omu3meu umblă prin toată tara si aduce si el cegăseste mai ietin prin alte părti, si mai si capătăcîte ceva1.



&asii locuiau pe strada Doctor <ister, la parterulunei case în stil maur, cum vă$usem într-un<arousse. 2n raiova, asemenea case nu existau.

<ocuinta se compunea dintr-o încăpere decel putin patru$eci de metri pătrati - cu o nisă încare se aa dormitorul, despărtit de restprintr-o draperie de plus visiniu - din baie si dinbucătărie. Totul era pardosit cu pătrate demarmură albă si ro$. &e-au întîmpinat nasul sinasa. %u le-am sărutat la amîndoi mîna si leamdus-o la runte cum se ăcea la noi la tară, în semnde respect. )-au sărutat amîndoi perunte. /'delina, te-ai tuns si-ti stă oarte bine1, aobservat nasa. /'m vrut să arăt si eu ca dela oras1, am spus eu cu tristete, de parcă-as fvorbit de cine-stie-ce nenorocire, în vremeaasta, mătusa <ina le-ntinsese timid - nasului sticlade rachiu, nasei -buchetul de cîrciumărese,

apoi le sărutase si ea mîna.'m ost potite să ne-ase$ăm pe două otolii,alături de-o măsută 9oasă. &asa ne-a tratat cu ocremă de $ahăr ars, o bunătate, si cu apă de lagheată. %u nu stiam ce să le spun, tusa <inanici atît. a să nu stăm ca niste momîi - cum se-ntîmplă adesea între oameni din medii

dierite si, mai ales, care se văd oarte rar - nasa a-nceput să mă-ntrebe ce mai era prin liceulost 4%lena u$a5, unde usese o viată proesoară.l-am povestit din fr a păr cîte co9oace sentorseseră



pe dos, cum a9unsese >odica &eagu a mai mare simai tare.- #ata asta a ost totdeauna complexată, findcă

erau altele mai destepte si mai rumoasedecît ea. &u mă miră evolutia ei si nici evolutiaunor proesoare, oste colege ale mele. Pleacainostri, vin ai nostri. % lume talentată, care stie sătrăiască bine oricînd.- !i alta ăcută să care apă cu ciurul tot asa, oricîndsi cred că si oriunde, am $is eu cuamărăciune-n glas de parcă mi s-ar f-necatcorăbiile, pe care nu le-avusesem niciodată.- )ă rapea$ă la tine, 'delino, mi s-a adresatdomnul colonel, tonul de om bătrîn side$amăgit. De ce esti atît de neîncre$ătoare-nviată 'cuma e timpul celor ără avere6 emomentul să te-afrmi, findcă stiu de la nevastă-mea ce bine-ai învătat si cît esti de isteată.

- Dumneavoastră-ati spus că e vremea săracilor.!înt săraci si săraci. % vremea celor cuclantă mare. Dacă stai la locul tău, nu te ia nimeni în seamă, oricît ai f de sărac. &u se daupremii de sărăcie.- !i pe tine cine te-mpiedică să dai si tu din gură caaltii, ca să-ti fe mai bine

- &u mi-e frea. 's vrea să-mi fe si mie bine, dar cuun ban cîstigat pe muncă, nu pe dat dingură.- De, dădică, deschisese si tusa <ina gura, de, etela omu-meu, de cînd l-au băgat în Partid, ia



mărit salaru3, i-a dat cartelă la economat. &e-a9ungem si noi mai bine.- 're timp si 'delina să vadă cum merg lucrurile-n

lume. 'cum e de$orientată. 're viatanainte.Pe lumea asta, nimic nu e bătut în cuie. Dar hai săvorbim de lucruri practice undeaisă stai, 'delina 8F- <a tusa <ina, aci de ată, si la nenea ostel. !întbuni si m-au primit la dumnealor înbucătărie. Dumneaei e sora mai mică a lui nenea2onel, cumnatul )aicăi. 2-ati bote$at si luinenea 2onel copiii pe 7abriel si pe 0alentin.înd rostisem numele /7abriel1, îmi trecuse uncutit prin inimă.- %i ce mai ac - ine #inii dumneavoastră !înt amîndoistudenti la )edicină, la lu9.

- Dar ratele tău... - 7elu ' terminat liceul anul ăsta. % mai maredecît mine cu un an. &e-au dat la scoală peamîndoi deodată. %l a $is că pămînt de-ar mînca sitot se duce la Drept. Pînă-n examen stă laun văr de-al )aicăi.- 0rei neapărat să stai la mătusa si la unchiul tău

- &u e vorba de vrute, e pe puteri. Tot liceul am ostinternă, precum stiti. Dacă am unacoperis deasupra capului, nu cer mai mult.- Dacă ti s-ar oeri o cămărută de serviciu ai vreasă stai în ea *ine-nteles, ără să-i superi



pe unchiul si pe mătusa ta.- !i pentru asta ce-ar trebui să ac - " $i pe săptămînă, curătenie într-un apartament

ca ăsta, sus la eta9, la soră-mea.!i asa, în loc să stau la tusa <ina si la nenea ostel, în casă cu lemne, doi ani am locuit laamilia Namfrescu, în camera de serviciu, carepentru mine a-nsemnat o emancipare aveamun spatiu al meu pe care nu-l împărteam cunimeni. amera era de trei pe trei, cu un divanbun, cu dulap de haine, cu o mobilă micută cusertare, cu o măsută octogonală, cu un scauntapisat, în încăperea de-alături erau o chiuvetă cuapă caldă si cu apă rece, closetul si un dus,pe care nu le-mpărteam nici pe astea cu nimeni.Doamna doctor "lga Namfrescu, sora nasei, dintr-oprivire si-a dat seama cît eram desăracă. %ra destul să te uiti la rochia mea pepit

grena cu negru, decolorată de-atîta spălat sila sandalele mele de pîn$ă cenusie, ca să-ti aci oidee de /prosperitatea1 din caredescindeam. Desi nu era $i de la Dumne$eu în caresă nu mă spăl din cap pînă-n picioare, iarsandalele mi le spălam o dată la două $ile -dinpricina tălpilor de cauciuc, din clipa cînd le

scoteam din picioare nu se putea sta cu ele-naceeasi odaie, că puteau de-ti mutau nasul dinloc.- înd vrei, te muti la noi, mi-a spus doamnadoctor, îti aduci lucrurile si gata.



: 'ară de ce e pe mine mai am o cămasă denoapte, un prosop si peria de dinti, la tusa<ina.

- 'tunci, rămîi chiar de-acuma. "m mai găsi noiprin casă o cămasă de noapte si celelalte.u toate că mă primiseră cum nu se poate maibine si ea si nenea ostel, tusei <ina i seluminaseră ochii de bucurie cînd mă vă$use de labun-început aciuită pe lîngă altii." condusesem pe tusa <ina pînă la tramvai,promitîndu-i doamnei doctor că n-aveam să mă8Grătăcesc. <e stiam adresa pe dinaară, iar la venirecăscasem ochii cît cepele, atentă să-mifxe$ cît mai multe puncte de reper.- Ti-a pus Dumne$eu mîna-n cap. 'i să domnesti laoamenii ăstia, oameni cu dare de mînă.'i vă$ut ce-aveau în casă mi-a spus tusa <ina pe

drum.- 'm să am si eu pentru prima oară-n viată uncoltisoral meu.- 'i să ai mai mult. 0e$i cum te porti.- Trag năde9de să n-aibă de ce să se plîngă.)-am întors la nasa ca să le spun noapte-bună si

ca să le multumesc pentru binele pe caremi-l ăceau. "ricît ar f omul de adaptat la viata-ncolectiv, nu se poate să nu-si dorească unloc numai al lui, cît de modest, dar pe care să nu-l împartă cu altii, mai ales că pe acesti







în 8B, cînd se aau în >omEnia repre$entanti ai Trupelor aliate, în sala de asteptare a unuidentist, )ariela, fica doctorilor Namfrescu,

întîlnise un ofter american. Dragoste la primavedere, căsătorie într-o lună si plecarea într-una 9umate în !tatele Unite. )ariela avea peatuncioptspre$ece ani, iar americanul - două$eci si trei.'9unsi la el acasă, amîndoi seapucaseră de )edicină, stimulati si de aptul cătatăl băiatului, medic de renume la *oston, îiputea lua ca asociati la propriul cabinet. )ariela sisotul ei, 7ene *uttler, erau în 8BF8 medici,aveau trei băieti, locuiau într-o casă mare sirumoasă, lucrau si la o clinică si la cabinetuldoctorului *uttler-senior. )ariela avea gri9ă să letrimită părintilor ei tot ce credea că le-ar fusurat viata si le-ar f ăcut plăcere. *ucuria ceamai mare le-o oerea aducîndu-i la doi-trei

ani o dată în !tatele Unite, în ciuda relatiilor recidintre $isele !tate si lagărul moscovit, care-idespărtiseră de prin 3G pe ostii aliati, după ceacestia-si împărtiseră lumea, încercînd însăfecare să se surubuiască în spatiul celuilalt. #amilia*uttler avea relatii sus-puse înaristocraticul *oston, iar doctorii Namfrescu nu se

puteau plînge nici ei de lipsă de relatii înregimul din >omEnia, comunist cum se pretindea elcă este.După ce am ase$at cestile, aruriile si linguritele,pe-un uscător de vase din material argintiu



inoxidabil, cum vedeam pentru prima oară-n viată -trimis tot din 'merica - am mai multumito dată si am cerut voie să mă retrag /în cameră1.

)-am codit mult pînă să $ic /în cameră1,neîndră$nit s-o numesc /a mea1, în primul rînd,findcă nu eram obisnuită să stau singură într-o cameră si mai ales findcă nu mi se păreacuviincios să numesc ceva /al meu1 în casaaltcuiva, într-un loc unde n-aveam nici un drept siunde eram doar benefciara unei nesperatebunăvointe, în cămăruta cu dusul, pe chiuvetă -ase$at pe o bucătică de ebonită, ca un grătar- m-astepta un săpun parumat, transparent cumnu mai vă$usem. Pe sticla de deasuprachiuvetei - un pahar tot de ebonită, periută de dintisi un tub de 4Oalodont5.Pe divan mă asteptau două combine$oanemilane$e culoarea untului, nou-noute, două

perechi de chiloti de aceeasi culoare, o cămasă denoapte din 4bemberg5 portocaliu cuoricele albastre, o rochie dintr-un material cum numai vă$usem pînă atunci parcă era unburete subtire6 strîngeai rochia în pumni, îi dădeaidrumul si nu ăcea un pliu, o dungă.'veam colege în liceu care purtau len9erie de

mătase naturală pe care tot asa o strîngeai înpumni si nu se cunostea. 'sta însă era altcevadecît erai de tolbă mătase naturală. 'lături decanapea era o pereche de sandale culoareanisipului, cu un toc de patru-cinci centimetri, întro



sanda era un bilet. /!per să-ti vină bine toatelucrurile. !ă le porti sănătoasă. &u veni să-8I

mi multumesti. &oapte bună1. !crisul semăna cu-aldoamnei Despina. )utam fecare sandadintr-o mînă-ntr-alta. %rau de piele de sarpe, încăltate doar de cîteva ori. <a liceu, în opt anivă$usem si eu la colege bogate, la proesoare, învitrinele maga$inelor tot elul de lucruridespre care la *răteasa nici nu stiusem că existau.întăream sandalele de parc-as f avutde gînd să le vînd. #ată de-atîtea lucruri care erauacum ale mele mi se golise mintea. )ăuitam la ele de parcă m-as f aat într-un maga$in.iudat că nu mă bucuram. #iindcă dintr-odată o vă$usem pe )aica dinaintea ochilor, pe)aica si pe-atîtea emei din *răteasa,care de luni pînă sîmbătă purtau usta pe dos si o-

ntorceau pe ată numai duminica pentrumers la biserică ori ca să privească si ele horaăcăilor si-a etelor, care se tinea-n mi9loculsatului lîngă întîna iocîrlănoaiei. în cele din urmăam încercat sandalele, îmi veneauturnate. u ele-n picioare, în rochia mea pepitiesită de-atîta spălat, m-am ase$at pe

marginea divanului, mi-am luat capu-n mîini si m-apodidit un plîns că simteam cum îmipicurau lacrimile pe picioare, într-un tîr$iu mi-amoprit privirea peste sandale. %rau stropite





Peste cinci $ile eram anga9ată infrmieră la !pitalul)ilitar, la sectia de "rtopedie, sectiesocotită cel mai greu serviciu dintr-un spital, si pe

bună-dreptate. )a9oritatea bolnavilor erauimobili$ati si-si ăceau nevoile la ploscă. % multălume care spune /eu asa ceva n-as puteaace1, cînd i se relatea$ă anumite situatii în care tepoate pune viata, în primele $ile, pînă mam învătat cu putoarea plostilor si cu mirosul de spital, în general, la ore bune după ceieseamdin tură abia de i$buteam si eu să-mbuc ceva,după ce mai întîi mă spălam pînă si pe dinti siăceam si gargară. /'sa e la-nceput1, mă asigurauinfrmierele mai vechi, /după aia te speli8Bpe mîini, intri-n debaraua de len9erie si mănînci cala restaurant1. %le aveau dreptate.

'9unsesem eu slabă ca moastele sfntei #ilotia,cum îmi spuneau colegele, dar mă-nvătasemcu toate, mă spălam pe mîini si mîncam /ca larestaurant1. *ună-rea, mîncarea ne eraasigurată. înd ni se termina tura, colegele caredistribuiau mîncarea bolnavilor aveau gri9ăsă ne umple la bucătărie si borcanele pentru acasă.

De la surori învătasem să ac chiar siin9ectii intravenoase. Doamna doctor Namfrescumă recomandase prin vecini celor careaveau nevoie de in9ectii si tot dînsa îmi stabilise/pretentiile1 doi lei - intramusculara, trei lei



intravenoasa. Din leaă si din ce mai cîstigam cuin9ectiile îmi cumpărasem un loden, opereche de pantof grosi, de iarnă, si lînă din piată,

din care-mi împletisem o ustă niteleva$ată si-o 9achetă sub care puteam pune omultime de tricouri dăruite de doamna doctorNamfrescu. 2ar marele meu lux era să-mi iau înfecare lună un (ilogram de rahat, desertulmeu, nu neapărat de preerintă, ci potrivit pungii. Tot ce-mi prisosea le trimiteam părintilor.7elu avea cămin si cantină, învătase si el să acăin9ectii, iar eu îl mai milostiveam cudouă$eci-trei$eci de lei. Drept recunostintă mă luasi pe mine la cinema, la teatru - undebiletele erau la 9umătate de pret pentru elevi,studenti si soldati. )i-aduc aminte că biletul decinema pentru noi, /redusii1, era un leu. 7elu se-mprietenise de la cantină cu niste studenti

de la Teatru si cu altii de la onservator. Prin eimergeam la repetitii generale si lateatre si la #ilarmonică si la "peră. "pera nouăcred că s-a inaugurat prin 3FC-3F. !tiu căacolo se duceau la muncă /voluntară1, în timpulconstructiei, 7elu si colegii lui. &oi, salariatiide la munci cu spor de difcultate sau de

periclitate, eram scutiti de-asemenea/voluntariat1.!eul nostru de sectie era un general, reputat caoarte bun ortoped. 0enea de la sase



dimineata-n spital si, înaintea raportului de gardă,controla sectia din pivnită pînă-n pod. întro$i, cînd venea cu toată suita de medici si de surori

la vi$ita de dimineată, eu i-am iesitdinainte cu un cărucior în care se aa o urgentă, unsoldat cu o ractură deschisă, de tibie side peroneu. !e vede că domnul general -- mie-mivenea tare greu să spun /tovarăse1 unoroameni care numai tovarăsi nu-mi erau -- continuao discutie începută la raportul de gardă,probabil în 9urul unei piese de !ha(espeare, decurînd pre$entată la un teatru. Deodată,generalul se-ntoarce spre suită si-ntreabă /hiar, în ce an a murit !ha(espeare 1. După unmoment de tăcere s-a au$it un glas /<a-nceputulsecolului 8H, oricum1. !i, nici a$i nu stiucum, m-am tre$it vorbind /2n 8G8G1. 7eneralul aăcut ochii mari spre mine, iar ceilalti s-au

privit uimiti si a-ntrebare unul pe altul. /!i, mata,drăgută, de unde stii data exactă că ăstaeste anul într-adevăr1. /De la istorie1, am răspunscu glas pierit. /!i de unde stii matale atîtaistorie 1. /îtă am învătat si noi în liceu1. /Dar ce,mata ai ăcut liceul e el de liceu 1./4<iceul %lena u$a5 din raiova, numit, după

>eorma învătămîntului, 4<iceul teoreticnumărul l51. &imeni n-a mai spus nici un cuvînt. %uam rămas lipită de perete pînă a trecutsuita si apoi am pornit-o-n trap săltat spreradiologie. *ietul soldat din cărucior era ametit



findcă i se ăcuse un calmant care să-i mai alinedurerile si sperietura. &u-mi venea să cred=K

că avusesem îndră$neala de-a mă băga ne3ntre-bată în vorba unor oameni pentru care eunici nu existam. Doar doamna Despina ar f ostmîndră de mine. )aica ar f intrat în pămîntde rică si de rusine. După această întîmplare,toată lumea care-i usese martoră bănuia căceva de la dosarul meu - dosarul de cadre - aveaniscaiva bube, pentru ca o absolventă deliceu să a9ungă infrmieră. <a o săptămînă de laaceastă întîmplare, întîlnindu-mă cu domnulgeneral pe culoar în timp ce spălam cu teul pe 9os îmi spune /Du găleata si bîta asta la locullor si vino la mine-n cabinet1. <a usa cabinetuluimi-a ăcut semn să intru eu întîi. #ată dee$itarea si de mirarea mea mi-a spus /întîi

emeile1.- #ată dragă, spune-mi cum te cheamă - *oboc 'rgentina.- Dragă 'rgentina - au$i /'rgentina1 A - ai bube ladosar si-ti dregi originea ca infrmieră )ai întîi am înghitit si-apoi m-am silit să vorbescrar ca să nu-mi tremure glasul.

- &-am nici o bubă, domnule general. !înt tărancădin "ltenia, cu părinti colectivisti. 'm unrate student în anul întîi la Drept. &eam de neamulmeu n-a avut avere si n-a ăcut politică.- !i n-ai încercat la vreo #acultate sau n-ai reusit



- &-am încercat, findcă n-are cine să mă tină la#acultate.- Dar la liceu cine te-a tinut

- 'm ost bursieră si rate-meu tot bursier.- *ursieră ai f putut f si ca studentă.- Domnule general, părintii n-au de unde ne danimic. Trebuie să muncesc pentru ca să mătin pe mine si-i a9ut cît pot si pe ei.- Dar ratele dumintale - a să acă rost de-un ban, mai ace in9ectii, ca simine, mai descarcă lă$i în "bor sau la 7arade &ord.- #ată dragă, o soră de la sala de operatii sepensionea$ă, asa că rămîne un loc liber. Te-aslua pe mata de pe-acum. Te-ar scoli ea, findcă eoarte bună.- *ine, dar nu trebuie să am o anumită scoalăpentru asa ceva

- 'i să dai niste examene acolo. !e-aran9ea$ălucrurile. &u-ti ace gri9i. De apt ce-ai f vrut săaci în viată - 's f vrut să fu proesoară.- Poti ace destule acultăti la ără recventă.'cuma se poate. Uitasem să te-ntreb unde stai - într-o cameră de serviciu la o amilie. #ac o dată

pe săptămînă curătenie si-atît.Peste două $ile ăceam cunostintă cu sala deoperatii de la ortopedie. !ora 'nisoara, cea careavea să-mi predea staeta, m-a rugat să nu lesin dece-am să văd. Pe lîngă plăgi deschise



care sîngerea$ă, pe lîngă depărtătoare de muschi,$gomotul ferăstrăului si-al re$ei te puteaace să lesini ori să-ti iei lumea-n cap. )i-am adus

aminte cuvintele )aicăi /'delină, mamă,pe lumea asta am si eu o mîngîiere am trăit ca săle fu de olos altora1. !i ca infrmieră,=8munceam tot spre-a le f de olos altora. înd amtrecut la sală mi-am luat rărnas-bun de latoti bolnavii din sectie. Doi îmi useseră cei maidragi neică Tudor, invalid, rămas ără unpicior de la otul Donului, si !andu 2liescu, rămasără mîna dreaptă, lîngă *udapesta, si cuamîndouătimpanele sparte, find îngropat de-un obu$ alecărui schi9e îi tăiaseră si mîna, desub cot. &eică Tudor cînta-n fecare seară din uierdoine haiducesti, cîntece vechi popularesi scotea din tevisoara aia cu găurele sunete ca

toate păsările cîntătoare. 2ar de povestit nute-ai mai f săturat să-l asculti. Toate istorisirile salese-ncheiau cu vorbele /Taică, ce ti-escris, în runte ti-e pus1. /7reu e ără picior, da3 ălmai rău îmi pare că nu mă mai pot sui pecal să merg ca-nainte pînă-n vîr la )îndra. Da3 dac-asa mi-a ost scris. !i de nu ne-ar mai

purta ăstia pe drumuri la 4reevaluări5, c-asa le $ice,de parcă ne-ar mai creste mîinile sipicerele la loc1. !andu 2liescu avea =8 de ani cînd arămas infrm pe viată. #usese învătător.



înd plecase la ră$boi /vorbea1 si el cu-o ată. îndse întorsese cum se-ntorsese, îi spuseseetei că nu mai îndră$nea s-o ia de nevastă. e să

acă o biată emeie cu un ciung si surd pedeasupra. Dar ata, cu toate protestele părintilor ei, îl luase de bărbat, aveau doi băieti si-sicîstigau viata de pe urma unui debit de tutun dincentrul raiovei.!andu 2liescu vorbea încet, ca oarte multi sur$i,dar atît de blînd că-ti venea să-l mîngîi cape-un copil. /După ce-am rămas ără mîna, multăvreme simteam că mă mănîncă podulpalmei si-mi venea mereu să strîng din degetele pecare nu le mai aveam. 0ise$ si-acuma,după sapte ani, că scriu pe tablă la copii cu mînadreaptă. !i-n somn mă mănîncă iară-npodul palmei16 si dădea din cap, $îmbind resemnat.!i se-ntreba si el ca si neică Tudor /De

ce ne-or mai pune pe drumuri la 4reevaluări5 1,dînd din cap cu tristete în ata uneinedreptăti ăcînd parte din acelasi destin care-lhără$ise să fe ciung si surd. între atîta suerintă, singura lumină era gîndul la7abriel care n-avea să mă iubeascăniciodată, iar pe care eu presimteam că avem să-l

iubesc toată viata, asa cum presimteam căorice avea să mi se-ntîmple în această viată, atîtde asemănătoare cu-a atîtora si-a atîtora,nimic nu ar f ost în stare să spulbere amintireaacelui prim avînt al tineretii, cum nu ti se





vadă acelasi spectacol ca si mine -bineînteles cualte perspective - iar în plus mai trecuse siprin sălile de disectie. Doamne, cum să ciopîrtesti

un biet trup în care a sălăsluit un suet casi al tău um să umbli cu un biet trup cum aiumbla cu un obiect oarecare, pentru simplulapt că nu usese recunoscut si cerut de nimenispre a-si aa si el odihna-n tărînă, cum secuvine fecărei ăpturi care-a călcat pe-acestpămînt înd aasem că pe lume existau mineri, adică nistefinte care munceau pe sub pămînt si-imai si pîndea moarte-n orice clipă, mă minunasemcă printre oameni cineva îsi putea cîstigaastel pîinea. )ă minunasem si mai mult de cura9ulunor consăteni de-ai mei care plecaseră în 0alea ;iului, la minele de-acolo, ca s-adune unban pentru a-si ace casă, încre$ători în

soartă si mai ales mînati de sărăcie. De cînd mă/transerasem1 de la spălat pe 9os, de laplosti si de la spălat closete, mă minunam si că uniioameni se ăceau doctori. Unii segîndeau, cînd apucau acest drum, să-si a9utesemenii6 altii - la o pîine mai albă odată a9unsi laliman. "ricîtă nevoie ar f avut tot omul de ei si cît

de albă le-ar f ost pîinea, eu nu-iinvidiam. ît usesem infrmieră aasem că în salade operatii unii doctori în9urau ca la usacortului. 'tunci nu $isesem nimic. >idicasem doardin umeri, în9urăturile alea mi se păruseră



din partea doctorilor un el de-a-si da importantă simai ales de-a le arăta altora că sesocoteau mai presus de restul semenilor si că li se

cuvenea să nu se sinchisească de cecredeau aceia despre asemenea /licente1 delimba9.'9unsă în sala de operatii, cînd în împre9urări criticepentru bolnavul de pe masă, îl au$isempe domnul 7eneral slobo$ind niste-n9urături ărăadresă, dar tîsnite din bo9oci si din rărunchi,altel am 9udecat asemenea răbuniri. &u porneaudin nici un sindrom de superioritate ori deteribilism - spre impresionarea /galeriei1 - ci dinnevoia de a-si descărca o emotie care altelar f ăcut să-i plesnească ceva în creier, dinimperioasa nevoie de-a restabili echilibrul pecare-l cerea viata pacientului. După o asemeneaoperatie cu /vocali$e1, cum numea domnul

7eneral interventiile la care el în9ura iar pacientulscăpa cu viată ca prin urechile acului,domnul 7eneral m-a bătut pe umăr si mi-a spus/%i, 'rgentino, te-ai speriat 1. /)-amsperiat. 'm cre$ut că moare1. /!i eu m-am speriat.)ă gîndeam că te-ai speriat si den9urăturilemele1. /Domnule 7eneral, să stiti că pentru ele n-

am nevoie de dictionar1. !i-ai$bucnit domnul 7eneral într-un rîs de-a răsunatcoridorul. /Desteaptă mai esti, 'rgentino APăcat că sînt eu asa de bătrîn...1. /!i păcat că eunu sînt rumoasă1. )-a strîns de umeri si sa



uitat în ochii mei. /#rumusetea nu e totul1. /% doarnouă$eci la sută1. 'm rîs amîndoi, dedata asta cu o bănuială de tristete 7eneralul -

pentru tineretea rămasă în urmă, eu -pentrupermanenta mea lipsă de rumusete, întelegeam,de cînd lucram la sală, si nevoia chirurgilor=Cde-a bea o tărie sau un vin bun după cîte o $i grea.!i domnul 7eneral, cît era el de echilibratsi de stăpîn pe meserie, îsi tinea totusi în dulapulmetalic din cabinet un clondir de palincă depiersici, o băutură cum nu cred să fe alta mai bunăpe lume. După o operatie la care nu maistiam nici unul unde ne era capul, findcă bolnavul,cardiac si cu ractură dublă de coloană,prin spaimele iadului ne trecuse, la iesirea din sală,m-am re$imat de perete, moale ca ocîrpă si albă ca varul. /e e cu tine, 'rgentino, ti-e

rău 1. !i domnul 7eneral m-a apucat debărbie si si-a miscat degetele prin ata ochilor mei./Domnule 7eneral, acum m-a ră$bit rica.0ă rog să nu vă supărati pe mine1. /ai încoace săne dregem de sperietură1, si m-a luat pedupă umeri si m-a condus la dumnealui în cabinet.' scos două toiuri mici, ca de circiumă si

le-a umplut cu băutură dintr-un clondir verde./*ăut-ai tu vreodată palincă de Turt 1. 'm datdin cap a negatie. /Dar ce-ai băut 1. /Păi, must,cîte un pic de vin, de Pasti si de răciun, si





1. /Da. )ulg si vaca1. /De mic am ost, să $iccura9os poate e prea mult, mai mult nă$bîtios.Dacă ăceau ăcăii un oc si se luau la-ntrecere la

sărit peste el, hop si eu, mucea, să sar prinăcări. <a trecut "ltu-not ce să mai vorbim. )ăluam la-ntrecere cu oameni în toată frea. <anoi la ălimănesti, de unde sînt eu, nu e vară să nuse-nece careva-n "lt. Un rate-al mameis-a-ne-cat la saptespe ani, asa că mama, săraca,se albea de spaimă cînd au$ea de isprăvilemele, o lăsau picioarele, se-ase$a pe 9os si se-nchina cu gînd că m-o mai domoli Dumne$eu. Taica-i spunea 4#emeie, stai cuminte. <asă nărodu-n pace, că ce-i e scris omului în runte-i epus5, într-o noapte, mama a visat un vis care ei i s-a părut cu tîlc. în vis, noi, ăi patru copii,doi băieti si două ete, si alti copii din vecini neluaserăm la-ntrecere care urcă mai sus în

bradul din curtea noastră, un brad încă o dată cîtcasa. în visul mamei, fecare a urcat cît aurcat si cînd nu l-au mai tinut puterile a coborît.&umai eu am urcat pînă-n vîr. 'sta i-a-ntărit=mamei credinta că eu aveam s-a9ung ceva-n viată.#ratii si surorile mele au ăcut !coala

&ormală si sînt învătători6 o soră si-un rate - la noi, în ălihănesti6 o soră - la "cna !ibiului.)ama visase visul ăsta într-o sîmbătă spreduminică. Duminică spre luni, pe-o noapte cu



lună si cu cerul pu$derie de stele, m-am strecuratdin pat de lîngă rate-meu, si-n i$mene sicu cămasa suecată, ca să nu mă-mpiedic, m-am

urcat pînă-n vîrul bradului. )ai greu mi-aost la coborît. 'sta m-a-ntărit si pe mine-ncredinta că visul mamei era o prevestire1. /!i-atimers la <iceul )ilitar1. /!i-am intrat bursier la<iceul )ilitar. Pentru noi, la tară, nimic nu eramai sus decît să fi ofter. Toate etele de mosieridin prea9mă erau măritate cu ofteri.Proesorul nostru de higiena, medic militar, m-a-ndemnat să ac )edicina. 4)ăi, băiete, eu nu$ic că milităria, ofteria nu e meserie. "rice-ar dapeste lume, stetoscopul si bisturiul nu ti leia nimeni de la ureche si din mînă5. !i cîtădreptate-a avut, Dumne$eu să-l ierte, că s-a dus siel. *ărbatul soră-mii erai de la "cna !ibiului,căpitan de artilerie, findcă l-au luat nemtii

pri$onier de lîngă *udapesta, cum s-a-ntors dinlagăr, din 7ermania, l-au si deblocat. 'cum econtabil la o abrică de conectii, si asta cu maripile si proptele. Dacă n-as f ost eu doctor,tot asta m-ar f păscut si pe mine, fu de chiaburi,de A 'sa, mă tin, că nu aci un specialistbătînd din palme1. /!i ce specialistA1. /Dar tu de

unde stii cît sînt de specialist 1. /Domnule7eneral, doamna 'nisoara mi-a ost un dascăl bun.u-atîta cît mai stiu si eu de la anatomiedin liceu si cu-atîta cît învăt acum pentru !coala de!urori pot să ac deosebirea între un



doctor si altul1. /!ă nu cumva să scapi vreo vorbă-n sensul ăsta ată de careva1. /#iti ărăgri9ă. %u tac ca pestele-n baltă. 'm învătat că

tăcerea e de aur1. /%u cîteodată simt căplesnesc de-atîtea vorbe-nghitite-n mine. 'biaastept s-a9ung acasă la nevastă-mea să-midescarc sacul1. /'veti copii, domnule 7eneral 1./&-am. &evastă-mea a ăcut două sarciniextrauterine, asa că...1. /)ă iertati că v-am întrebat1. /e e de iertat aici Tu mi-ai pus o întrebare si eu ti-am răspuns. înd vrei să cunostiun om, e fresc să stii ce e cu el, mai alescînd nu comiti nici o indiscretie, cînd răspunsurilelui sînt lucruri stiute de toată lumea. #aptulcă mă-ntrebi pe mine dacă am copii si nu pe altiidovedeste că esti un om discret. ' ost ovreme cînd lipsa copiilor mi se părea ca oamputare6 în ultima vreme o simt chiar ca o

usurare. &u stii niciodată la ce-i aduci pe lume.)ama, săraca, a murit nemîngîiată că tocmaieu, mîndria, ala ei, nu lăsam urmă pe lume1.*ăusem încetisor aproape toată palinca din toi.&u mă simteam ametită6 prin tot trupul, din cappînă-n picioare, parcă se destinsese un arc6destinderea asta îmi aducea împăcare si îmbunare

ată de viată. )ă simteam atît de onoratăcă un om de importanta domnului 7eneral găseade cuviintă să stea de vorbă cu mine, ca dela om la om. /'rgentina, acum te-ntreb eu pe tine -comit o mare indiscretie - ai un iubit, mă



rog există vreun suet de bărbat pe lîngă tine 1./&u1, am răspuns ără sovăire. /%i, atădragă. Păi atunci să ne gîndim să acem ceva

pentru tine... mai întîi, buletin de *ucuresti... peurmă, rost de locuintă cu acte-n regulă1. !-a uitatla mine, apoi pe ereastră. /#emeilecinstite cu greu se descurcă pe la autorităti si nunumai... Tu să-i aprin$i o luminare lui=F!ha(espeare1, si mi-a $îmbit părinteste, ca unuicopil cam nedreptătit de soartă. red căprivirea mea a ost a unui cătel a$vîrlit care, în locde-un picior în coaste, primeste omîngîiere. 'poi mi-am mutat ochii peste buchetulde tuănele aurii si mov de pe birouase$ate într-o oală de pămînt rosu, burtoasă, ca alede sarmale. Tot spitalul stia că domnului7eneral îi plăceau orile. #amiliile pacientilor îi

aduceau eluri elurite, fecare după puteri, iar7eneralul le trimitea în toată sectia. &umai în salade operatii nu aveam ori. /'rgentino, iaorile astea1. /um să le iau A <e stă asa derumos aici, pe biroul dumneavoastră...1. /<as3că mîine primesc altele. Tu dacă pleci cu ele acilumea să te vorbească si-ti creste prestigiul.

'scultă ce-ti spun eu1.Dacă nu toti oamenii, măcar unii trăiesc momentepe care si le-aduc aminte cu drag. Domnul7eneral se gîndea cum aveau să-mi ridiceprestigiul orile dumnealui, prestigiul în ata celor



din 9ur. 'devăratul prestigiu, ată de mine însămi,mi-l ridicase statul la taină cu domnul7eneral. îmi vorbise ca unui egal un om pentru

care, pînă-n acea $i, nu cre$usem că însemnam mai mult decît o utilitate. înd am a9unsacasă, am dat nas în nas cu domnuldoctor Namfrescu. "ricît era el de stilat, de om delume, si tot nu si-a putut ascunde mirareadin privire, o mirare usor ironică, în limba alor meide la *răteasa, privirea asta ar f-nsemnat/%tete la ea...A1. 'm simtit nevoia să răspundacelei priviri printr-un $îmbet enigmatic. !edestepta si-n mine o picătură de vanitatemuierească. 'm pus orile într-un vas de portelanalbastru-nchis - cobalt cum aveam să au - si le-amase$at pe-un gheridon - altă îmbogătire acunostintelor mele. 'm oprit cîteva tuănele sipentru vasul mic de ori din cămăruta mea,

vas de pămînt smăltuit, culoarea griului deprimăvară, în care se rătăciseră niste run$eruginii. l-am cerut voie domnului doctor să stergpraul din casă cît timp avea să mănîncedînsul în bucătărie. Pe mobilă îl stergeam cu nistepetice de fnet îmbibate cu un lichidantistatic, iar pe veio$e, pe aplice si pe cele două

candelabre de fer or9at din salon îladunam cu pămătuuri de pene, cărora doamnadoctor le spunea pliumo, ca pe rantu$este.De cîte ori a9ungeam la bibliotecă citeam ce scriape cotoarele cărtilor, scoteam cîte una din



rat, o răsoiam si o puneam la locul ei. <iteraturaromEnă era separată de cea rance$ă si decea medicală.

De cînd lucram la sala de operatii si mă-nscrisesemsi la !coala de !urori, doamna doctor îmidăduse tot ce credea dînsa că putea să-miolosească din cursurile si din cărtile dupăcarenvătase6si dictionare ranco-romEne si romEno-rance$ecare să mă a9ute la nevoie6 si dacătotusi mă-mpotmoleam, doamna si domnul doctorerau gata oricînd să mă lumine$e, în $iuacu orile si cu palinca - asa cum aveam să-mi însemn în minte acea $i - stergînd praul dinbibliotecă mi s-a oprit privirea pe cotorul de piele alunei cărti, în partea de sus, pe rosu, scria<%TT>%! P">TU7'2!%!, iar mai 9os, pe verde,<%TT>%! D% )85 'R!!%. Tocmai îmi dădeam

osteneala să deslusescpagina de titlu, cînd m-am tre$it cu doamna doctorlîngă mine. 'm tresărit findcă, absorbităcum eram, iar doamna doctor purtînd pantof cutălpi de crep, n-o au$isem cînd intrase-n=Gsalon. /2a te uită ce ori rumoase ne-a adus

domnul doctor A1. %u am tăcut. /'delina le-aadus, nu eu1. Din usa salonului domnul doctor si-a însotit vorbele cu un gest larg. /Un bolnavvenit la control ne-a adus ori pe sectie1, am $is eu într-o supremă inspiratie A Doamna



doctor, ca să-mi ridice actiunile ată de bărbatu-său, mi-a aruncat un $îmbet complice.Domnul doctor mai credul si-a privit nevasta în asa

el de parcă nu-si revenea din uimire,adică /e $ici, te-asteptai la asa ceva A1.îtă dreptate avea domnul 7eneral erau de-a9unsniste ori ca să-ti ase$e-n 9urul capului oaură de întrebări măgulitoare. /Doamnă doctor, v-aduceti aminte ceva despre cartea asta...,despre !crisorile astea portughe$e 1. l-am întinsdoamnei doctor cartea. ' citit pagina detitlu, a răsoit începutul cărtii, a părut nedumerită,a mai citit o pagină si si-a dus un deget latîmplă. /'cum mi-aduc aminte. &ici nu mai stiucînd am citit-o, dar stiu că la vremea aia mi-arupt suetul. % vorba de-o călugărită portughe$ădin secolul saptespre$ece, pe care-opărăseste un bărbat pe care l-a iubit... l-a

divini$at1. "chii doamnei se-ntunecaseră ca de-odurere surdă în momentul cînd evocase povesteaemeii abandonate. &-as f stiut să spun ceanume din vorbele doamnei doctor, din crispareade-o clipă de pe ata, ei mi-au tre$itbănuiala că pusesem degetul pe-o rană. /%l a iubit-o 1, m-am tre$it s-o-ntreb pe doamna

doctor. /' iubit-o A1. %u am dat din umeri anedumerire. Doamna doctor mi-a pus o mînă pebrat, dar am simtit-o undeva departe. /'delina,dac-ai sti cît poate omul să uite... Dacă vrei



să citesti cartea asta, citeste-o... ti-o dau tie. Dacănu-ntelegi unele lucruri întreab-o pe sorumea1.

'sa a intrat în viata mea ălugărita portughe$ăS,care trăise de-adevăratelea si nu doar în închipuirea unui autor, iar scrisorile ei nu erau niciele închipuire ci strigătul unei inimisîsiate, sîngerînd de durerea emeii părăsite.itisem într-un autor romEn că o emeie nuiartă un bărbat care o părăseste nici dacă nu l-aiubit. Dar cînd l-a iubit A Portughe$a mea,)ariana 'lcoorado, ierta, îsi ăgăduia să uite, serevolta, suetul ei trecea prin chinurileiadului mai ales cînd îsi amintea clipele de ericirea9unse cătuse dureroase într-o temnită dincare nu putea să evade$e temnita propriei finte.%u ăceam cunostintă cu )ariana printr-otraducere. um or f ost strigătele astea

de$nădă9duite în limba ei, netrecute prinmintea si prin suetul unui intermediar. 'm cititscrisorile, cinci la număr6 de la primul laultimul rînd, ără dictionar. Pe urmă aveam să le iaupe îndelete, încercînd să pătrund fecarecuvînt si dincolo de cuvînt. 'veam să mă cuund îndurerea ei, închipuindu-mă în locul ei. !in

toată durerea mă năpădea cîte-un val de ericire./&u pot să nu recunosc pasiunea pe caremi-ai dăruit-o si care m-a ăcut să-mi pierd 9udecata. %ram tînără, eram încre$ătoare6 îmi



închipuiam că-ti datoram armecul si rumuseteape care mi 2e descopereai si pe care măăceai să le văd si eu, prin laudele dumitale

necontenite1. e n-as f dat să f avut temei să-iscriu si eu lui 7abriel asemenea scrisoare. !ă favut parte nu de pasiunea lui, dar măcar de-oprivire a lui de bărbat către o emeie. !ă mă fstrîns în brate o dată, una singură, măcar din=Hcapriciu, din curio$itate... si tot i-as f ostrecunoscătoare întreaga viată. 'sa, strîngeam înbrate perna, si-o udam cu lacrimi, gemînd încet/7abriel, 7abriel1. )i-l închipuiambolnav, iar eu salvîndu-i viata, legîndu-l de mineprin greaua povară a recunostintei. )arianaavea ce să-i scrie cavalerului &oe3l *outon dehamill+, conte de !aint-<eger, marea eidragoste. 'vea ce să de$groape, avea de ce să-l

învinuiască, avea peste ce ericire apusă, îngropată sub cenusă, să plîngă. Dacă as f avut sieu ce să-i scriu lui 7abriel. %u n-aveamcura9ul persona9ului eminin dintr-o carte a lui!tean Neig, o ată infrmă care, înainte de asilua viata, îndră$neste să-si strige în scris dragosteasi să i-o aducă la cunostintă unui

bărbat care nici nu-i bănuise existenta. Da, dar pemine 7abriel mă cunostea. Prin cuvîntul/rusine1, tăranul întelege nu numai teama de-asăvîrsi si de-a i se descoperi apte urîte, nu





itisem undeva că dragostea ignoră demnitatea.!crisorile )arianei 'lcoorado erau oilustrare a observatiei acesteia. %u, tăranca din

"ltenia, n-aveam să-ncarc niciodată suetulunui om cu mărturisirea dragostei mele. &-aveamsă-ncarc suetul unui om care n-avea decîtvina că-l iubeam. Dac-as f ost rumoasă... măcarteamă de ridicol nu mi-ar f ost...' doua $i după /întîlnirea1 mea cu )ariana'lcoorado, 7eneralul a operat trei ca$uriără probleme, ără complicatii, în asemenea împre9urări ne spunea cîte o glumă cînd ieseamdin sală, ne chema în cabinet si ne trata cu pateuri,cu ursecuri, cu bomboane aduse laiuteală de la o coetărie din apropiere. *una luidispo$itie m-a încura9at să-i povestesc despresuccesul de imagine - cum se spune în $ilelenoastre - pe care mi-l aduseseră tuănelele din

a9un. /Păi, ce ti-am spus eu ... a să mentiisuccesul ăsta, ia cîte ori potesti si cînd potestide la mine din cabinet, îmi ceri cheia si gata1. amo dată pe săptămînă di9muiam orile din=Icabinetul domnului 7eneral atunci cînd cele de-acasă începeau să se oflească. )ă-nvătasem

să numesc /acasă1 apartamentul amilieiNamfrescu. în viata de oras pe care-o duceam,destul de grea, dar oare la ureche pe lîngă viatapărintilor mei si-a oricui se /arăneste1 cu



sapa, în viata asta de cucoană de oras, mi se ăceaun dor de pădurea de tei din marginea*rătesei, un dor care se-ase-muia doar cu dorul de

7abriel. )ă visam noaptea cu boii si cuvaca la păscut în pădure. !imteam mirosul teilor înoare si stăteam culcată-n iarbă, cu ochiipierduti prin nori umurii si albiciosi, pînă mă uitaDumne$eu. !i trăiam o pace si-o-mpăcare alipsei de orice gînd. !i-n vis ca si-n viata pe care olăsasem în urmă. !i deodată, în vis, ca siaievea, îmi suna în minte glasul )aicăi /'delino,maică, ai gri9ă să nu ne ia vitele la gloabă,că ne omoară tat-tu1.Primăria si "colul silvic îngăduiau sătenilor săpască vitele în pădure, dar să nu se f atins delocurile cu puieti că era vai de om. De )aica mi seusca suetul de dor si chiar si de Taica,asa cum era el, de-i plăcea să bage rica-n tine, la

el ca /bîta1, maică-sa, de-i $icea lumea/melita 2u3 &ecuratu31. )aica nu ne pupa, nu nemîngîia decît arareori, dar în ochii eivedeai atîta milă si-atîta duiosie cîtă nu dau nicibratele, nici bu$ele, nici vorbele. înd neloveam, ne 9uleam genunchii, ne certa careva, si eusi 7elu ne lipeam de dînsa si ne băgăm

capul în subtioara ei. !i ea ne strîngea încet lîngătrupul frav si ne soptea /lasă, maică, lasă,că toate trec si noi cu ele1. %ram recunoscătoaresoartei pentru casa în care stăteam, pentru



munca la spital, care-mi asigura hrana, îngăduindu-mi din ce cîstigam să mă chivernisesc sieu cu cîte o toală, să-mi adun si materiale de-un

cearsa, de-o ată de pernă si să le trimitalor mei tot ce puteam agonisi si eu biscuiti,dropsuri sau bomboane umplute cu marmeladă,un pic de $ahăr, arpacas, chiar si untdelemn si cîteceva de-mbrăcat, cumpărat din talcioc,asa cum mă-nvătaseră doamna doctor si nasa. Dintalcioc i-am luat taicăi, pe-un pol, ocăciulă de astrahan brumărie, o rumusete, cum nupurtase neam de neamul nostru. 7elu,care mergea mai des pe-acasă - îl ducea neneaostel cu trenul, ără bilet - mi-a spus că Taica o pusese pe )aica să-nvelească-ntr-onăramă si-n run$e de tutun căciula si s-o pună-nlada cu toalele de moarte. /)ărie, asta nu ecăciulă de purtat. 'sta mi-o pui în tron cînd oi

muri1. )i-a venit si să rîd si să plîng. &-aveam eusă schimb rînduielile noastre tărănestipentru înătisarea la Dumne$eu trebuie să pui petine ce ai mai bun, lucruri cuviincioase,adunate-n ladă încă de la tinerete, că omul nu-sistie $ilele. )-am mai dus o dată în talcioc sii-am cumpărat Taicăi o căciulă de oaie, pe care să

se-ndure s-o poarte. )aica umbla iarna cuosubă de dimie căptusită cu piei de miel, aceeasi decînd o stiam. Duminica, la biserică,pricepusem din privirile ei că 9induia la o scurteicăde postav negru, cu căptuseala si cu



marginile de vulpe, cu frul des, vînată iarna, cumaveau ale lui iobănescu si-ale lui !oavă,de li se-nunda capul în blană. !i rumoasă si tinea

si de cald. )i-am pus în gînd să battalciocul pînă aveam să-i găsesc si maicăi scurteicăsi-o broboadă cu ciucuri. Talciocul eramaga$inul universal, supermar(etul acelor timpuri.De la bi9uterii, la ciorapi rupti si=Bdesperechiati, găseai tot ce cu gîndul nu gîndeai.0ă$înd că mă-ntorc de cîteva ori de latalcioc cu mîna goală, doamna doctor m-a-ndemnat să-i cumpăr )aicăi palton. /Doamnădoctor, la noi, emeile nu poartă palton. Umblă cucîte-o subă de dimie pe rig mare.!curteică e de mers la biserică, la o nuntă, la ocumetrie. Dumneavoastră sînteti doamnă deoras, n-aveti de unde să stiti cum e la noi, la tară1.

/După cîte-nteleg eu, scurteică e cam cee vi$onul sau agneau-rase-ul la oras. 'dică osumma a elegantei1. /hiar asa e. Dacă i-astrimite eu )aicăi un palton de cea mai bună stoăsi cu guler de vulpe albastră cum avetidumneavoastră, dacă s-ar îmbrăca-n el ar arăta-olumea cu degetul. Palton la noi poartă

numai învătătoarele si doctorita de la >o9iste, de laDispensar1. /'tunci nu ne rămîne decît săbati talciocul pîn-ai să găsesti scurteică1, a $isdoamna doctor, ără ironie, ca omul care nu ian



derîdere obiceiurile altora, pentru că aceia tin dealtă categorie socială.Doamna doctor si domnul doctor - ca si nasii mei -

vorbeau între ei rantu$este. înd apăreameu, o dădeau numaidecît pe romEneste. /Doamnădoctor, domnule doctor, am o rugăminteată de dumneavoastră vă rog să vorbiti si cu minerantu$este. 'm să vorbesc si eu cum moipricepe, iar dumneavoastră vă rog să mă corectatila orice gresală. 'r f păcat să stau pelîngă dumneavoastră si să nu trag olos din ce stitidumneavoastră1. Din acea $i, în oricemoment cînd mă aam în bucătărie, de obiceiserile, doamna doctor mă punea să-i povestescpe rantu$este cum îmi petrecusem $iua. Dupăvreo patru-cinci luni de asemenea exercitii mis-a de$legat limba si puteam spune că n-as f muritde oame dacă prin nu stiu ce minune mas

f tre$it în #ranta sau prin alte locuri unde se vorbearantu$este. /e-nseamnă minteasănătoasă si proaspătă de tăran cît de usor învetitu orice, 'delina1, m-a complimentatdoamna doctor, pentru progresele mele derance$ă. 'cum întelegeam mai bine scrisorilecălugăritei mele portughe$e. 2ar în gînd îi

compuneam lui 7abriel cîte o scrisoare înrantu$este. hiar si-n gînd îmi era mai usor să-ispun pe rantu$este că-l iubeam decît înlimba noastră. " limbă străină e ca o pîn$ă întretine si cel căruia îi vorbesti, ca o mănusă



care-ti desparte mîna de mîna celuilalt. &ici untimp al vietii mele n-a ost mai plin de învătăminte si de-nvătătură decît orele de romEnă

cu doamna Despina si decît cei doi anipetrecuti în casa doamnei si-a domnului doctorNamfrescu. e mult am învătat din albumelelor de artă si cîte rumuseti am vă$utA înd măduceam si eu din curio$itate prin consignatii, începeam să deosebesc stilul mobilelor, sădeosebesc pictorii nu doar după cît îmi plăceautablourile lor si după pret, ci după ce tineam mintedespre fecare din albumele doamneidoctor. Păsisem timid, dar cu stăruintă si cu multrespect în încăperi de viată despre careabia de-au$isem în liceu. !i nu din vreo ambitie de-a ace pe desteaptă ată de cineva, ci dincurio$itatea,din aviditatea de-a aa cît mai multdespre lumea în care trăiam, în care,

material, eram atît de îngrădită de gardul înalt alsărăciei. #ată de viata mea din liceu puteamspune că /m-a9unsesem1. )ai întîi mîncam pesăturate, îmi luam si (ilul de rahat cu nucă înfecare lună, îmi a9utam părintii, îmi a9utam ratele, îmi luam cîte ceva de-mbrăcat,CK

căpătasem gustul talciocului, de unde îmicumpăram pe nimica toată cîte un lucrusor dupăcît mă ducea mintea un vas turcesc de alamă,burtos, îngustat la gură, cu tot elul de inci$ii



pe el - /versete din oran1, cum avea să măinorme$e doamna care mi-l vînduse - un cutitde tăiat hîrtie, argintiu, cu un mîner a9urat - persan

mi s-a spus o tavă de ceai, ăcută parcădin sol$i, cu două mînere cu o lucrătură de-ti luaochii. /'delina, dar stiu că ai gust. &umailucruri unul si unul iei. *ravo tie A1. înd m-a-ntrebat de pret, doamna doctor a dat din cap./2etin, dar puteai să te mai tocmesti1. /Doamnădoctor, lucrurile astea nu cer de mîncare.Dacă omul le vinde, înseamnă că are mare nevoiede bani. %u ără ele pot să trăiesc. Dacătotusi mă-ncumet să le cumpăr... să mă mai sitocmesc...1./'delina, desi esti copil sărac,esti tare generoasă. Putine doamne, si cu pretentii,s-ar purta ca tine. *ravo tie, esti un suetde om1. !i findcă doamna doctor era si ea unadevărat suet de om, atîtea haine mi-a dăruit

în doi ani si tot timpul vietii ei, cît nu mi-as fcumpărat eu într-o sută de ani. a omul care narenimic de ascuns si ca săracul vă$ut ca găina-ngrămadă, mă-mbrăcam cu tot ce-mi dădeadoamna doctor, de-a9unsese lumea-n spital să-sidea coate cînd mă vedea, findcă stiau totică, desi lucram ca soră la sala de operatii,

continuam să am leaă de infrmieră. Domnul7eneral, singurul, stia sursa prosperitătii mele./&u f proastă si nu spune nimănui de unde aitoalele-astea. <as3 să creadă că te tii cu vreun



barosan1. Deci domnul 7eneral nu excludeaposibilitatea ca - eu A - să mă tin cu vreunbarosan. 'sta m-a ăcut să păsesc mai tantos pe

picioarele mele cu glesne otova, mai ales decînd îmi dăduse doamna doctor niste ghetute cutoculet, care urcau pînă spre mi9locul pulpei,acoperindu-mi exact partea necioplită deDumne$eu. Dacă s-ar f purtat ghetute si vara...Primul presupus barosan căruia i-as f datoratdărnicia a ost domnul 7eneral. &imic dincomportamentul meu respectuos si de fintănebăgăreată nu îndreptătea asemeneapresupunere. Domnul 7eneral, vulpe bătrînă, carela vremea lui nu usese chiar usă-debiserică,vrînd, ără dar si poate, să mă salte în ochiimediului ambiant, nu încerca în nici unel să spulbere acest $von. în pau$ele dintreoperatii mă lua cu dînsul în cabinet. Pentru

presupuse giugiuleli si cine-stie-ce prăpăstii întreun bărbat de sai$eci de ani si o ată denouăspre$ece. um a9ungeam în cabinet, încuiausa, îsi scotea blu$a, se-ntindea pe canapea,iar eu mă duceam si-l masam din crestet pîn3 labrîu. /'rgentino, ai mîini de aur. red că nicigheisele nu masea$ă mai bine1. !i cunostintele

mele se-mbogăteau. 'asem ce era si cugheisele. /Unde-ai învătat tu, ată dragă, să acimasa9 mai ceva ca ăia de meserie 1. /îndo dor pe )aica oasele si carnea, o trag cu ga$ dincap pînă-n vîrul degetelor de la picioare1.



Pe domnul 7eneral îl masam cu talc. <a ultimelemiscări îi spuneam /să vă fe de leac1, iar el,după ce-si punea blu$a, se-nclina si-mi săruta

ceremonios mîna. Prima dată am ost atît deuluită că am rămas cu mîna în aer ca o pasărearipată. Domnului 7eneral ceva i s-a topit înochi, i-a-nchis o clipă si mi-a soptit/multumesc,'rgentina A1. 'm băgat de seamă cănumai olosea vocativul /'rgentino A1. 'poi, oricîtecomplicatii s-ar f ivit la sala de operatii,C8ota, mormăia, dar uitase de-n9urături. într-o $i, cînd dînsul iesise din sală iar eu număram încă o dată pansamentele de absorbitsîngele, din vesnica mea teamă de-a nu uitavreunul în plagă, am simtit o privire atintită-nceaă. %ra privirea albastră precum cerul a

locotenentului 7heorghiu, care usese mîna adoua la operatie. /!-a-ntîmplat ceva, domnuledoctor 1, l-am întrebat cu tea-mă-n glas. )-amăsurat din cap pînă-n picioare cu-o privire ărăechivoc. &imeni nu se uitase vreodată asa lamine. îmi bătea inima ca la iepurii ugăriti.<ocotenentul a ridicat din sprîncene si mi-a spus

pe-un ton glumet /&u s-a-ntîm-plat nimic, darpoate că as vrea să se-ntîmple1. !i iar m-amăsurat din cap pînă-n picioare. /Dacă n-ai costaasa de scump... %u, un biet locotenent, nupot intra-n competitie1.





un ban alb pentru $ile negre, unor vecinicumsecade, banii de incinerare si am compus siscrisoarea ată de autorităti ?ca să nu-mi acă

necropsie@.>ămîneti cu bine si, dacă vreodată am să vă trecprin amintire, să nu vă gînditi la mine cutristete ci cu un $îmbet si chiar cu invidie. %u amtrecut si ultimul examen.<ucia antemir, ostă 7heorghiu1.<ucia antemir, ostă 7heorghiu, scrisese celedouă scrisori acelor doi oameni care ar f pututs-o apere cînd i se desăcuse contractul de muncă6ar f putut s-o apere, dar n-o ăcuseră. eidoi n-ar f arătat în veci de veci cuiva scrisoarea cevenea ca o mustrare din lumea dedincolo. Dar biata <ucia antemir mai trimiseseaceeasi scrisoare nu-se-stie-cui. uiva care omultiplicase la sapirogra si o-mprăstiase în tot

spitalul. !tiu că domnul 7eneral s-a albit laată cînd a citit-o, s-a lăsat pe scaunul de la birou sisi-a luat capul între mîini. /Domnule7eneral, ce s-a-ntîmplat 1, l-am întrebat eu,alarmată. #ără nici un cuvînt mi-a-ntins oaia deC=hîrtie. 'm citit-o o dată, de două ori, de trei ori si

parcă reu$am să-i dau cre$are. Pînă laurmă m-am închinat si-am soptit /Dumne$eu s-oierte si s-o odihnească A1. /'u dat-o aarăfindcă i-a rămas un unchi în #ranta, ratele maică-sii1, a sunat într-un tîr$iu explicatia



tragediei a cărei victimă usese <ucia antemir.&oi, copiii din sat, mergeam după carul cu mortulfindcă la răscruci, unde preotul ăcea o

cetanie, se a$vîrleau si ceva creitari, vama detrecut dincolo. &e buluceam cu totii că doarde-om apuca si noi vreunul. 'poi, la cimitir, ne maimilostiveau neamurile mortului cu cîte-uncolac si ne mai puneau în palmă o lingură de grîu îndulcit - coliva - în care-ntingeam cubucătele din colac si apoi ne lingeam palma. &educeam la mort cum ne duceam si la nunti sila bote$uri. Pentru noi, moartea nu era prile9 nici demirare, nici de-ntristare. Pînă la două$ecide ani nu plînsesem după nici un mort. Tineamminte doar vorbele unei vecine ale noastrecăreia-i murise în acelasi timp si-un ginere, om înoarea vîrstei, si porcul. !tînd de taină cu-oată de-a ei - nu cu aceea rămasă văduvă -fică-sa-i

spusese la un moment dat vecineinoastre /)aică, dumitale parcă mai rău îti paredupe porc decît dupe neică "ncică, de seduse1. /Păi cum să nu-mi paie, ată &ean-tu, feacolo unde e, cît a mai supărat-o pe dadăta...da3 bietu3 porc pe cine-a supărat um să nu plîngdupe el A !i ne lăsă si ără bucătură

pe masă1. #ără să stiu să exprim ceea ce simtisemcînd le-au$isem pe cele două emeispunînd ceea ce spuseseră, am înteles că si-ndurere era o scară de valori, legată în primulrînd de utilitatea fintei pierdute.



)oartea <uciei antemir îmi amintea de toateacele întîmplări ale copilăriei. îrtia pe care-otineam în mînă mă ăcea să simt pentru prima oară

moartea ca pe ceva cumplit, ca pe-o$idire într-o singurătate ără leac, ca pe-un sîrsit atot ce-ai trăit, a tot ce ti-ai închipuit, cape-o anihilare a măruntului univers repre$entat defecare dintre noi. De la moartea <ucieiantemir, cuvîntul sîrsit a căpătat pentru mine un înteles pe care nu-l avusese pîn-atunci.De-atunci avea să-nsemne un pumn de cenusă,praul si pulberea în care ne preăceam cutotii pînă la urmă. 'm întrebat-o pe doamna doctorcum se-a9ungea la rematoriu, în $iuaincinerării <uciei antemir urma să fu în tura denoapte. )-am oprit la 4&atiunii5 si-amcumpărat patru garoae liliachiu deschis, mărginitecu grena. De teamă să nu mă rătăcesc si

să nu-ntîr$ii la ceremonie, am plecat cu douăceasuri mai devreme de-acasă. înd am a9unsla rematoriu nu era nimeni aară de personal,care intra si iesea, vă$îndu-si de treburi. <uciaantemir se aa chiar pe cataalcul central, acelacoborîtor. 'vea stîlp la cap, cu numele si cutimpul trecerii ei prin lume 8B=-lBF=. Peste vreun

ceas au sosit un bărbat si o emeie devîrstă mi9locie, îmbrăcati în negru, cu-o colivă si cu-o prescură. !-au uitat la mine, si doamnas-a simtit datoare să-mi spună cîteva cuvinte/!înteti colegă de-a <uciei, domnisoară 1



/!înt infrmieră la ortopedie, la spitalul unde-alucrat si dînsa1. încet-încet, sala s-a umplut.red că numai infrmierele si surorile care erau de

serviciu n-au venit. Dintre gradele mari, înuniormă, i-am vă$ut pe 7eneralul nostru si pe ge-neralul-se de la otalmologie. înd a-CCnceput slu9ba, aară de noi, personalul de 9os,numai cei doi generali si-au ăcut semnul crucii.!pre cinstea lui, a venit la incinerare si doctorulosti 7heorghiu, ostul sot al moartei. Unpreot caterisit a ăcut slu9ba, însotit de-un corbărbătesc, rumos cum eu nu mai au$isemniciodată. &u mai au$isem, dar mi-am dat seamacă a cîntat duios, cuprins parcă de milăpentru finta care pleca din lume. 'm aat de lainfrmiere că acei doi oameni de suet,vecinii <uciei antemir, nu-i spuseseră preotului că

moarta îsi luase viata. Desi scos din cinulpreotesc - findcă cei din cin, pe vremea aceea, n-aveau voie să slu9ească la crematoriu -poate nici el n-ar f vrut să acă slu9bă crestineascăunei sinucigase. 0ecinii <uciei antemirluaseră asupra lor păcatul de-a nu-i f spuspreotului adevărul. /)ăcar să plece si ea cu

cinstire, cu cîntare. &umai Dumne$eu are dreptul s-o 9udece1. Tot timpul slu9bei m-am gînditla viată si la viata mea. e-as f ăcut eu dacă m-arf dat aară de la spital Dacă n-as f găsit



altă muncă la oras, mă-ntorceam în sat, lîngă aimei, la sapă, ca neam de neamul meu.Doamna Despina mereu ne-ndemna să ne gîndim

bine la ceea ce voiam să acem în viată. <atară ce-nsemna să te gîndesti bine însemna să temăriti cît mai de tînără, să aci repedecopii, ca să ai timp să-i cresti, să te străduiesti să aicasă, gra9d, patul, vite, păsări, s-o ducicît de cît omeneste si să fi în rîndul lumii. !ă nu te-arate lumea cu destiul. Tot ce nu era cumgîndea lumea că trebuie să fe te trăgea lamargine. Paulina si cu 7ica, soru-sa, ale lui7ălbea$ă, rămăseseră singurele nemăritate din totsatul. #rumoase nu erau, sărace erau. Darmai erau si altele la el ca ele, dar măritate, cucopii. %u a9unsesem la oras. %u ce gîndeam căaveam de ăcut !pre a f în rîndul lumii, rînd acărui vechime se pierdea în negura timpului,

ar f trebuit sa mă mărit si că ac copii. De măritatn-aveam cu cine. Prin urmare îmi rămîneasă-ncerc să mă salt si eu într-o meserie, să-nvăt cîtsi ce puteam, cîstigîndu-mi pîinea.'u trecut cinci$eci de ani de-atunci. "are si-o maiaminti-o cineva pe <ucia antemir dintrecei care mai trăiesc si-au cunoscut-o iudată e

memoria omului. 'm uitat atîtea si-atîtea întîmplări legate de viata mea, dar tin si-acumminte minutele ei ca de copil, subtiri, aproapetransparente, împreunate a pace pe piept peste oblu$ă albă cu 9abou6 printre actele mele



păstre$ si-acum scrisoarea ei trasă la sapirogra.După ce se terminase ceremonia si corulmai intona abia au$it o cîntare de petrecere din

lume, un tînăr, îmbrăcat civil, s-a apropiat decataalc si a spus /!i-acum să ne luăm rămas-bunde la aceea care a ost <ucia antemir, săne luăm rămas-bun chiar cu vorbele ei 4>ămîneticu bine si dacă vreodată am să vă trec prinamintire, să nu vă gînditi la mine cu tristete, ci cuun $îmbet si chiar cu invidie. %u am trecutsi ultimul examen51. ' ăcut o pau$ă, apoi a spus/drum bun, <ucia A1 si a iesit din încăpereără să se uite în urmă." vă$usem în viată de patru-cinci ori pe <uciaantemir, cînd se ivise nevoia cîte unuimedicament care nu usese trecut în condică. Defecare dată întorsese armacia pe dos, darnu mă lăsase să plec cu mîna goală. De cum o

vă$usem, citisem în ochii ei - mi se păreaatunci -pecetea lăsată de-o mare amărăciune. &umă gîndisem la anticiparea unei catastroe.CDe multe ori - aveam să bag de seamă cu vremea - în ăpturi e-ntipărit nu doar trecutul, darsi viitorul6 în ochi, într-un $îmbet, într-o inexiune a

vocii. <a noi în sat, înainte de-a mă fnăscut eu, se spîn$urase o emeie. *ărbatul băteala ea ca la asole, din te-miri-ce. înd n-amai putut răbda, si-a adunat si ea într-o boccea cîta putut si s-a-ntors la părinti. Dar, în loc



să-i oblo9ească suetul a9uns carne vie, părintii nustiau cum s-o trimită înapoi la podoaba debărbat, într-o $i, emeia s-a dus la pîrîu, s-a scăldat,

s-a spălat pe cap cu ori de salvie, s-aprimenit, s-a-ncăltat cu gumarii de $ile mari si aplecat de-acasă către seară. îinele a urlatdeodată a moarte si i-a dus pe oameni la margineapădurii din 9os de *răteasa. #emeia sespîn$urase de-o ramură 9oasă de tei. 'tît de 9oasăcă n-avea cum s-atîrne de ea. 'u găsit-o îngenunchi. 'tît de mult voise să moară. "-ngropaseră ără preot, ără pra$nic, în aaracimitirului, findcă asa este rînduiala crestină. Parcătoti voiseră să se lepede de ea. &umaicîinele i se-ase$ase pe mormînt si acolo murise.Degeaba-i aduceau de-acasă mîncare sistrachină cu apă. eva se rupsese în suetul 2ui.#loarea lui iocîrlan, asa se numise emeia,

usese ceva neam cu )aica. De cîte ori mergea latămîiat, înainte de-a intra în cimitir, )aicase oprea la mormîntul #loarei, îl tămîia si aprindeao lumînare. /)aică, matale cre$i căchiar trebuia să se spîn$ure 1. /&u trebuia, maică,findcă e ăl mai mare păcat să pui tucapăt la ce ti-a dat Dumne$eu. Da3 dac-a ră$bit-o

săraca...1. /!i nici dacă te ră$beste,nu trebuie... 1. /Păi, din bătrîni cică să-< lasi pe Qlde te-a trimes acilea să te cheme cîndcrede %l1. /0a să $ică să rab$i si iar să rab$i1. /Da,maică, să rab$i pînă ti-o veni ceasul1.



"ricît aveam să mai au si eu de prin cărti înprivinta liberului-arbitru asupra propriei vieti,am rămas neclintită în credinta )aicăi.

!implifcată, adusă la nivelul unei tărance scolite,a9unsă în slu9bă la oras, /teoria1 )aicăi setraducea prin interdictia de-a-ti da demisia dinviată. )oartea <uciei antemir, ca si scrisorileălugăritei portughe$e, parcă-mi tre$iseră înminte ceva ce pînă atunci dormise somn adînc.Poate că nici unuia dintre noi nu ne este datsă stim cîtă însemnătate avem în viata altora. Deunde să f bănuit <ucia antemir că oinfrmieră din spital, pe care o vă$use de cîteva ori,avea s-o tină minte o viată ă ea, <uciaantemir avea să fe piatra de hotar în 9urul căreiaurmau să se-nvîrtească părerile desprelume ale acelei mărunte infrmiere Păreri ce-aveau să se-mpartă între /înainte1 si /după1

<ucia antemir 2ar ălugărita portughe$ă, despre care nu stiamcum îsi sîrsise viata, cum să-si f-nchipuit că,peste trei veacuri, avea să fe tovarăsa de fecareseară a unei ete neînsemnate, dintr-o tarăde care nici un portughe$ al vremii n-au$ise îtepovesti nu teseam în 9urul vietii ei a

ră$bunare împotriva celui care-o părăsise, apăreaun cavaler mai rumos, mai vitea$ si maide neam decît /trădătorul1, care-o răpea dinmînăstire, ăceau o nuntă ca-n povesti si trăiau



împreună ericiti pînă la adînci bătrînete. 'lteori, o-nchipuiam înăltată deasupra tuturoramărăciunilor, înseninată în ata spectacolului unei

lumi pe care, cunoscînd-o prea bine o lăsa în urmă, călugărindu-se pentru totdeauna.'9ungînd staretă, împărtăsea din bogătia suetuluiCFei încercat unor tinere cu inima scrum în urmavreunei iubiri pîr9olitoare. Dar dragostea meapentru 7abriel &u mi-era ciudă că nu mă iubea,mi-era ciudă că n-aveam ce vină să-i aduc.!i ără să mi-o spun deschis chiar mie, tîn9eam săfu si eu dacă nu iubită măcar dorită,pentru o $i, pentru un ceas, asa cum eram niciurîtă, nici rumoasă, dar curată, îngri9ită,purtîndu-mă cuviincios, încercînd să fu blîndă si îngăduitoare cu oamenii. /)aică,nimic nu ace mai mult pe lumea asta ca o inimă

bună si ca o vorbă bună. !ă te gîndesti de-osută de ori cînd scoti vorba din gură, că nu stiiunde lovesti cu ea1. De cînd o stiam, )aicavorbea ca o emeie bătrînă. Parcă se adunase-n ea întelepciune de veacuri, în suetulnemultumit clipa sapă adînc. <a trei$eci si opt deani ai ei, emeile de la oras, cucoanele, se

simteau în plină tinerete, preocupate de modă, demondenităti, coaate, manichiurate,ardate. %a arăta ără vîrstă. Parcă nu useseniciodată si ea tînără. %ra atît de muncită si



trăită-atît de prost si n-au$ise o dată o vorbă bună.%rau si alte emei sărace-n *rătcasa,muncite si trăite rău, dar cînd rîdeau, rîdeau

sănătos. )aica si cînd rîdea, rareori, i se lăsaucolturile gurii-n 9os, a tristete, în ochi i se ivea oprivire care parcă ar f căutat ceva-ndepărtare, iar rîsul ei era mut. )aica era dintre ceiăcuti să-ndure viata, nu s-o-nrunte. )ăgîndeam ce să ac eu ca să-i ră$bun viata, ca săsimtă ea că i-am ră$bunat-o. Dacă 7elu si cumine aveam să ne acem un rost la oras, pentru)aica ar f ost a mai mare mîngîiere." în concediu învătam pentru !coala de !urori. %ramscutită partial de recventă, datoritămuncii în spital. 0oiam să fu totusi la-năltime lascoală si să nu se spună că mi se ăceauavoruri findcă lucram la militari, în acea vreme

urmau !coala de !urori ete reusite la)edicină, ără loc, din cau$a originii sociale6 altelecare, stiindu-se ără sanse, nici măcar nusi încercaseră norocul pe la acultăti, si ete dincategoria mea, dorind toate să cîstige o pîineacolo unde se putea. " aveam colegă chiar pe ficaunuia dintre cei mai cunoscuti ti$iologi

din >omEnia. &orocul meu a ost spiritul de ordinesi de chib$uire a timpului pe care-lsupsesem o dată cu laptele )aicăi. "rdinea sichib$uirea )aicăi, ără de care demult ne-ar f



mîncat cîinii. Tot ce-avea de ăcut era bine rostuit în mintea ei. Doar din cînd în cînd, peste $i,o vedeai că se-ase$a pe marginea prispei, pe-un

scăunel cu trei picioare, si chiar pe 9os, subdudul din curte, închidea ochii si stătea asa $ece-cincispre$ece minute. /)aică, la ce tegîndesti cînd stai asa cu ochii-nchisi $iua-n nămia$amare 1. /<a nimic. Dorm, ca să prindputeri si s-o duc mai departe1. 'm mostenit de laea elul ăsta de-a mă odihni oriunde m-asaa. !i cinci minute dacă le dorm cînd m-a9ungeoboseala si tot mă simt reăcută. 'veam săau că acelasi sistem de-a se odihni îl aucosmonautii ei îsi comandă cînd s-adoarmă, cîndsăse tre$ească. !i uite-asa, )aica si cu mine eramniste premergătoare ale cosmonautilor A0reo săptămînă, în spital s-a vorbit de moartea

<uciei antemir. #iecare îsi de$gropaamintirile despre ea, îsi dădea cu presupusul si maiales nu-i aproba gestul. /#emeie deserviciu să se f anga9at undeva si asa ceva tot nutrebuia să acă1. 'm ost, cred, singuraCGcare nu mi-am dat cu părerea în nici un el despre

sinuciderea ei. Domnul 7eneral care, ca simine, nu scosese o vorbă în privinta acestuisubiect, mi-a spus într-o $i cu multă amărăciune/Doamne Dumne$eule, ce ti-e si cu oamenii ăstia.&ici mort nu-ti dau pace. ît a trăit, unul







pentru prima oară. !i bărbatul subtirel, aproapeslăbănog, din ata mea, nici înalt, nici scund,blond, cu-o ată între rotund si oval, cu ochi

proeminenti, cînd albastri, cînd bătînd în verde,cu bu$e cărnoase, deodată mi s-a părut o fintăcare tîn9ea, măcar în acel moment, după milacuiva, după întelegerea cuiva care să nu se eri9e$e în procuror, în anchetator, tîn9ea dupăCHadierea unui suet dispus să ia omul asa cum e.'m uitat o clipă că eram o subalternăoarecare si mai ales mi-am uitat re$erva, retinereamea tărănească, si privindu-l, cum îsipriveste o mamă copilul amărît, i-am mîngîiat ata,abia atingîndu-i-o cu degetele. '-nchisochii si chipul i s-a destins, asemenea cu-al aceloracare-si dau ultima suare. înd i-adeschis, eu eram în usă. Din cîtiva pasi a ost lîngă

mine. &u-mi regretam gestul si nu i-amocolit privirea, în ea am citit recunostinta omuluicăruia cineva îi întindea la greu o mînă sinicidecum suspiciunea unei încercări de seductie.Desi prima noastră /conversatie1 mi-lsituase în rîndul us-tangiilor, din $iua în care i-amatins ata am început să mă

gîndesc la el ca la un rate. )i-nchipuiam că lui7elu, rate-meu - erească Dumne$eu A - i s-arf întîmplat ceea ce i se-ntîmplase doctorului7heorghiu. 22 priveam, cînd nu ne observa nimeni,



cu ochi de mamă, de soră. %ra singura libertate pecare mi-o îngăduiam ată de el. Pe vremeacopilăriei si-a tineretii mele, buna-cuviintă cerea ca

orice pas, în orice el de relatie între unbărbat si-o emeie, să pornească din parteabărbatului. Dacă )aica ar f stiut cămăndrăgostisemde 7abriel - /vărul meu din rati1, cum se spune pela noi - cred că m-ar ftrimis neîntîr$iat să mă spovedesc si, ca ispăsirepentru asemenea păcat, să ac mătănii pînăla sîrsitul vietii. După rati, verii din rati sînt celemai apropiate rude si nu e păcat mai maredecît să te dai în dragoste cu neamurile. 'sa ceva în *răteasa nu se pomenise. %rau vreo treipatruemei măritate care aveau ibovnici - /ibomnici1, înpronuntia locală - si lumea se uitachiorîs la ele si mai ales la bărbatii lor care tineau

asa ceva-n bătătură. 'ară de aptul că nu-ispusesem prin viu grai că-l iubeam, ăcusem tot cese putea ca văru-meu 7abriel s-o stie.Prin urmare nu respectasem principiul care-tirecomanda s-astepti primul pas din parteabărbatului. Dragostea nu cunoaste legi, nu tineseama de reguli si de principii, înseamnă

abolirea oricărei /constitutii1, ca la orice revolutie.Dacă nu ăceam nici un pas către doctorulosti 7heorghiu nu-nsemna altceva decît că nueram îndrăgostită de el. )are ghinion în



viată, dacă nu chiar neericire, ca prima dragostesă fe un om rumos si o virtualitate, odorintă neîmplinită, aceea care conservă nealterată

imaginea primei finte iubite. 2maginealui 7abriel avea să se suprapună tuturor bărbatilor întîlniti în viata mea. osti 7heorghiu nuera nici el îndrăgostit de mine6cum nu era nicidomnul 7eneral. &u era vorba doar că nu eramrumoasă. 'm vă$ut în viată si unele urîte carestîrnesc pasiuni, îmi lipsea acel /vino-ncoa31sau, cum $ic golanii, /vino peste mine1. Pentru a fost băgată-n seamă de cineva, indierentdin ce punct de vedere, trebuia ca mai întîi omul sămă cunoască si să mă pretuiască pentrucapacitatea mea de-a trage ca boul la 9ug, pentrumentalitatea mea de om sărac, dincategoria celor care n-asteaptă pere mălăiete,pentru corectitudinea mea în orice el de

relatie, pentru conceptia mea despre viată, dincare lipsea chiulul6 o dată cu $isul comunism,chiulul începea să se-ntindă ca iedera. De pe-atunci se practica sistemul /trei cu mapa, doi cusapa1. într-o $i, cînd ieseam amîndoi din tură, doctorul7heorghiu m-a invitat la o coetărie mititică,

peste drum de #acultatea de Drept. 'colo ammîncat pentru prima oară în viată mascote.CI*une - că n-aveam să le uit niciodată. După ce le-am prins gustul, cînd voiam să mă răsăt,



înainte de-a mă duce acasă, îmi cumpăram una si-o mîncam în trei timpi, ca să-mi lungescplăcerea. !tăteam în ata doctorului 7heorghiu ără

nici un cuvînt, iar de mascotă nu matingeam./&u vrei să ne mîncam pră9itura 1, m-a-ntre-bat el$îmbind. /'m asteptat săncepetidumneavoastră1. /'rgentina, cînd sîntem numainoi doi, spune-mi 4osti51. /&undră$nesc1. /De ce #iindcă sînt cu aproape $ece ani maibătrîn decît tine 1. /&u de asta.Dumneavoastră sînteti doctor, cu părinti doctori.%u sînt ceea ce stiti, si vin de la tară. um$ice rate-meu, sînt prima generatie încăltată dinneamul meu. %-atît de mare deosebireadintre noi1. /%u nu ac asemenea deosebiri."amenii sînt oameni si-atîta tot1. /4%gali în atalegii etcaetera etcaetera5. 'steasînt vorbe, domnule doctor1. /osti, nu 4domnule

doctor51. /osti. %u locuiesc pe Doctor<ister, la o amilie de medici. Desi am ăcut liceul,si un liceu oarte bun, desi am avut colegedin amilii de intelectuali, desi am ost colegă lainternat cu ete de neam-mare unele, acum,cînd locuiesc la doamna si la domnul doctorNamfrescu, văd ce deosebire este între mine si

ei, adică între mine - doamna si domnul doctor1./red că au vîrsta la care ti-ar putea fpărinti. 'i vrea să stii cit stiu ei 1. /&u despre astae vorba. %i ac în conversatie alu$ii pe





lasi să trie$e cartof la "bor, să sape santuri...1.0orbeam încet, în coetărie nu era nimeni laora aia, aară de vîn$ătoare. !i totusi mă miram de

noi că aveam cura9ul să vorbim deschisde lucruri despre care nu era bine să vorbesti, într-o vreme cînd se-nmultiseră urechile si dinpereti, cînd era bine să te eresti si de copiii si deratii tăi./!înt surprins de elul cum gîndesti, 'rgentina.'propo de acele 4deosebiri5 dintre noi. Pentrucategoria socială din care provii n-au ost traumeledin alte medii1. /Dacă nu esti tăran,CBneam de neamul tău, e greu să-ti închipui ce-nseamnă si pentru ăl mai sărac tăran să i se iapămîntul si boii din bătătură. Dacă nu esti tăran nu-ti poti închipui. !i la olectivă să ve$i că sidin putinul care ti se cuvine te ură presedintele,

brigadierii, primarul...1. /!i-atunci cumrămîne cu 4s-a trăit si se va trăi la el, cu uneledeosebiri5 1. /)ă gîndeam că nici pe vremeaiobăgiei, pentru tărani n-o f ost mai bine. )ăgîndeam că nici în nouă sute sapte n-o f ostmai bine. Pentru unii nu e niciodată bine. &u eniciodată si timpul lor1. /red că ai dreptate.

Totusi parcă niciodată n-a venit politica să te ia deguler ca acuma1. /!tiu si eu Doctoriimei, cei din <ister, au o bibliotecă de patru-cinci miide cărti. înd ac prin casă curat, mereu



iau cîte-o carte-n mînă. !eara, oricît de obosită asf, citesc măcar cinci-sase pagini. 'cumacitesc o carte de onstantin *acalbasa - *ucurestii

de altădată. 0olumul întîi cuprindeperioada dintre 8IH8 si 8III. !i pe-atunci se-a9ungea-n runtea bucatelor tot prin politică.&ici pe-atunci nu era vremea tăranului si-asăracului. 'cuma se vorbeste deschimbarea lumii, a orînduielii. &u stiu ce si cît s-oschimba, dar stiu că unora schimbările nule-aduc nici un bine. &ici un bine niciodată. 'sa le esoarta1. /re$i în soartă, 'rgentina 1./a tot tăranul, cred în soartă si-n Dumne$eu1. /!iDumne$eu de ce îngăduie ca unii să aibăo soartă vitregă 1. /&ebănuite sînt căileDomnului1. /e e drept. înd te-am vă$ut primadată în sală, cum te scolea tanti 'nisoara, nu mi-am închipuit că într-o bună $i am să simt

nevoia să stau de vorbă cu tine si să-mi caut unprieten în tine1. /Dintre-atîta lume de-oseamă cu dumneata...1. /u tine1. /u tine,tocmai pe mine m-ai găsit 1. /% greu să-iexplici cuiva si chiar tie însuti de multe ori ti-e greusă-ti explici de ce simti nevoia să stai devorbă cu un anume om, să te-apropii de el si nu de

altul1.'m tăcut o vreme uitîndu-ne unul la altul, cercetînd încăperea, privind în stradă prinperdeaua vitrinei. /'rgentina, cred că m-amapropiat în gînd de tine... atunci la rematoriu.



Privirea ta a ost singura privire plină de milă. )ilăpentru <ucia, milă pentru mine. >estullumii parcă se-ntreba 4ce caută ăsta aici 51.

<acrimile pe care nu le vărsasem atunci larematoriu, îmi picurau acum pe obra9i. 'm închisochii si-am căutat cu mîna servetelul dehîrtie de pe masă, în timp ce osti îmi punea înmîna cealaltă batista lui. )i-am sters lacrimilecu servetelul, i-am înapoiat batista si-am dat dincap încercînd să $îmbesc, de parc-as f spus/ce să ac, s-a-ntîmplat, iartă-mă1. /)ai vrei opră9itură 1, m-a-ntrebat el după un timp caremi s-a părut o vesnicie. /Da6 tot mascotă1. /Pînă latrei$eci de ani cîti am acum, am avut unsingur prieten. <a saptespre$ece ani s-a-necat în"lt. %ram într-o excursie. !-a aruncat în apăsi s-a i$bit cu tîmpla de-un bustean. ' murit pe loc. Trei colegi si cu mine l-am scos imediat

din rîu, dar murise. rescusem împreună. 2ntre noiera o lună dierentă. &e spuneam tot cene trecea prin minte. &-aveam secrete unul ată dealtul. %ram amîndoi îndrăgostiti deverisoara lui primară, cu $ece ani mai mare decîtnoi, )ona. &u ne săturam vorbind dedragostea noastră. %ra măritată cu un avocat cu

$ece ani mai în vîrstă decît ea, avea doi copiipe care nici dac-ar f ost ai nostri nu i-am f iubitatîta.K



asa lui >adu, prietenul meu, era alături de-anoastră, iar a )onei, alături de-a lui >adu. înfecare $i ne ăceam drum măcar $ece minute pe la

)ona, să ne 9ucăm cu băietii ei. *ărbatul)onei, om în toată frea, nu se lăsa păcălit de nistebăietandri ca noi, cărora le erau dragicopiii, dar erau îndrăgostiti de mamă. umpurtarea noastră era cît se poate de cuviincioasă,iar vi$itele noastre cronometrate, avocatul neprivea cu îngăduintă părintească, ne tratatotdeauna cu ceva, ne împrumuta cărti. )ona sepurta cu noi ca o soră mai mare si se ăceacă nu stie ce ne aducea $ilnic în casa ei. Uneori necerea cîte un a9utor gospodăresc să fxămo pri$ă-n perete, să batem un cui, să plimbămcopiii un sert de oră prin ata casei. >adu si cumine cumpăram bradul de răciun pentru casa lor,noi îl împodobeam, unul din noi îl ăcea

pe mos răciun. După !imtul 2on, noi desăceambradul, ase$am podoabele în cutii, scriam pefecare cutie ce continea, le legam cu soară si lepuneam la locul lor în cămară. 'nii aceiasînt paradisul meu pierdut...)ă văd si-acum lîngă sicriul lui >adu, iar de parteacealaltă, împietrită, o văd pe )ona. înd

ne-am depărtat demormînt, a venit la mine, m-a strîns la piept si mi-asoptit cu glasul gîtuit de plîns 4osti, s-adus ce-a ost mai rumos



în viata noastră. &iciodată n-o să mai fe ce-a ost.&iciodată... 51. )i s-au umplut iarăochii de lacrimi. osti m-a apucat de mînă.

/'rgentina, iartă-mă că-ti spun toate astea,iartă-mă. &u stiu ce păcate ai ăcut tu ca să te-mpovăre$ cu toată amărăciunea dinsuetul meu. Poti să te-ntrebi pe drept cuvînt 4De-asta m-a invitat omul ăsta la coetărie, casă mă acă să plîng 51. Parcă eu stiam de ceplîngeam în om se strîng vorbe nerostite,gînduri cărora nici n-ai sti să le dai un nume,lacrimi neplînse la vremea lor, care deodată vinca o apă umată de ploaie, revărsată peste mal. !ibrusc m-am înseninat si-am$îmbit, uitîndu-mă-n ochii lui osti. /<a ce tegîndesti, 'rgentina 1. /<a pădurea de tei de lanoi de la *răteasa. 'i pomenit de paradisul tăupierdut. !i m-am vă$ut pe mine culcată-n

iarbă, petrecînd din ochi norii de pe cer, în timp cepăsteam vaca si oile într-o rariste dinpădure. Parcă pluteam odată cu norii1. 'm $îmbitmai departe celor mai rumoase amintiridin viata mea de pînă atunci si de pînă acuma, cîndse-apropie de sVrsit. /#iecare avemparadisul nostru pierdut1. /!tiu si eu, osti Poate

că sînt si oameni care n-au paradis nicimăcar pierdut. )ă gîndesc la )aica, mama mea,dacă o avea o singură clipă pe care să si-oaducă aminte cu drag1. /De unde stii 1./*ănuiesc. % drept că )aica e-un om care nu



povesteste nimic despre ea, dar n-am au$it-o odată să pomenească despre ceva care să-i fmers la suet, să-si amintească si ea vreo clipă de-

ncîntare, de bucurie din viata ei1. /Poateau ost si pentru ea asemenea clipe1. /'r f omîngîiere pentru mine să stiu c-ar f ost1. /Tucum îti concepi viata, 'rgentina 1. /)ai întîi să-micîstig pîinea la oras si să-i a9ut pe-ai meipărintii si pe rate-meu, pîn-o termina #acultatea.!ă termin !coala de !urori si să-mi încerc sieu norocul la o #acultate1, /<a ce #acultate 1. /)i-ar f plăcut să ac <iterele sau 2storia. !ă8fu, poate, proesoară de romEnă, ca doamnaDespina, cea mai bună proesoară a noastră dinliceu. Dar cînd văd ce trebuie să le spună acumaproesorii elevilor...1. /De ce nu aci)edicina %sti atît de-n$estrată pentru meseria

asta1. /înd văd cîte greseli se ac în)edicină, cum poti nenoroci niste oameni pe viată,nu-ndră$nesc să ac asemenea meserie.!i nici să-mi petrec viata în spital nu-mi doresc. 'most bună la !tiintele &aturale. )aidegrabă m-as vedea la un microscop, într-unlaborator. Deocamdată, astea-s vise1. /Tot ce

mi-ai spus pînă acum tine de, hai să-i $icem, viatata proesională. Dar viata nu se reducedoar la atît. e ai de gînd cu cealaltă parte avietii 1. /înd am întrebat-o pe )aica de ce s-a



măritat la saispre$ece ani si de ce ne-a ăcut penoi, pe mine si pe rate-meu 7elu, mi-a spus4a să fu în rîndul lumii. Dacă etelor le e dat să se

mărite -m-am măritat6 dacă te măriti emusai să aci copii, ca să fi în rîndul lumii5. <a noila tară asta-nseamnă să fi în rîndul lumii.'s putea eu să ac $ece acultăti, să-mi iau $ecedoctorate, dar dacă n-am să mă mărit, )aicaar socoti un blestem să-i rămînă ata ără cruce devoinic în bătătură. 'sa gîndeste lumea dincare vin eu1. /&ici lumea din care nu vii tu nugîndeste altel. #emeia nemăritată e bănuitătotdeauna de-un viciu ascuns, de-un deect f$icsau moral. Tu îti doresti să te măriti si să aicopii 1. /Pentru moment nu-mi doresc nici să mămărit, nici să am copii. a să-ti doresti saunu o amilie contea$ă, cred, ce idee ti-ai ăcutdespre amilie, de la părintii tăi... 'i mei... !i pe

urmă... pe urmă, vorba e dacă-ti găsesti un ompotrivit, să-mparti viata cu el, să doresti să aicopii cu el... nu doar ca să fi 4în rîndul lumii51./!înt de-aceeasi părere. Deocamdată cred cămuncesti prea mult. !i spital, si scoală, si-nteleg căai obligatii si ată de amilia undelocuiesti1. /#ată de cît am dat cu sapa-n ăstia

două$eci de ani ai mei, nu mai vorbesc de)aica si de Taica, ce ac eu acuma e oare laureche, e boierie. Primul meu noroc în viată aost bursa la liceu. 'l doilea, proesoara noastră deromEnă, doamna Despina. 0enea



duminica la noi la internat si ne-nvăta cum să ne-ase$ăm pe scaun, si cum să ne ridicăm, sicum să tinem lingura, cutitul, urculita, paharul.

um să ne purtăm în lume si chiar cum săacceptăm sau să respingem curtea unui bărbat.4#etelor, indierent din ce mediu proveniti,vreau să se vadă că ati trecut prin liceu, învătatiacuma, cititi6 cu vremea asta n-o să vă mai întîlniti niciodată51. /!înt curios cum vă-nvăta sărespingeti curtea unui bărbat1. /udelicatete si dîndu-i de-nteles că există cineva înviata ta, chiar dacă nu există nici !întulDuh1. /2nteligent si oarte diplomatic A Desteaptăemeie A Tu consideri un mare noroc bursade la liceu. De ce n-o socotesti un merit al tăufindc-ai ost în stare s-o obtii 1. /'tîtiaoameni ar merita atîtea lucruri si nu le auniciodată. <a mine-n sat sînt oameni care dacă s-ar

f născut în alt mediu ar f a9uns departe. "amenide-o inteligentă sclipitoare, care dau cusapa de cînd o pot tine-n mînă si pînă mor. !i careau constiinta desteptăciunii lor si a soarteilor. 'sa că oi f meritat eu bursa, dar si noroc amavut. &oroc am si-acuma. !tau într-o casăboierească, printre lucruri rumoase, printre cărti,

printre albume de artă, lîngă doamna sidomnul doctor care vorbesc rantu$este cu mine,lîngă nasii mei, el, colonel de 7eniu, nasa,=



proesoară de latină si de romEnă, care si eivorbesc rantu$este cu mine si mă-nvată cum sămă port, cum să mă ac si eu cucoană1. /Dacă vrei

poti vorbi si cu mine rantu$este1. 'mtăcut. )-am uitat în 9os ca si cînd as f pierdut ceva./!ă vorbesc si cu... tine rantu$este... )is-ar părea că ne desparte o perdea si că am vorbi în ata unui martor. Una e să vrei să-nveti,cum vreau eu să-nvăt de la doctorii mei si de lanasii mei si alta să vorbesti, stiu si eu, de lasuet la suet. Pînă m-am obisnuit cu mănusile desală, mi se părea că nu sînt mîinile mele.'casă, doamna doctor are cutii cu mănusi demena9, trimise de ata lor din 'merica, simăndeamnămereu să le olosesc. Dar tăranca de mine, o datănu-mi pun mănusi. <a sală, abiaastept să ase$ instrumentele în cutiile de sterili$are

si să-mi a$vîrl mănusile. înd vorbescrantu$este si cînd îmi pun mănusile de sală parcămă-nstrăine$ de mine. !tii de ce vorbescrantu$este a să-mi dovedesc mie si altora că sităranul dacă vrea poate1. /onsideri căesti o fintă norocoasă, 'rgentina 1. /îmi raporte$norocul la conditia mea initială. red că e

mare deosebire între elul cum îsi considerănorocul un om născut într-o casă rumoasă, îndestulată, si elul cum mi-l socotesc eu, care m-am născut cu pămînt pe 9os si ani de $ile



am dormit pe gerurile mari cu scroaa, cu purceii sicu vitelul într-o odaie. 'cuma că am ocămărută de nouă metri pătrati, dus, chiuvetă si

closet numai ale mele, că am carpetăpersană pe 9os, peste parchet, pentru mine e raiulpe pămînt. )ă tre$esc dimineata si cred căvise$1.'m tăcut. )i se părea că vorbisem ca o moarăhodorogită, că numai eu vorbeam. &ici nubăgasem de seamă că plecasem din coetărie si cămergeam încet-încet pe lîngă biserica!întul %leterie. osti s-a oprit si mi-a pus mîna pebrat. /Te rog vorbeste, povesteste-mi, nicinu stii ce bine-mi ace să te-ascult6 am atîtea de-nvătat de la tine A1. /De la mine A1. /De latine. în comparatie cu tine mă simt un persona9 atîtde ad, de superfcial1. /&u stiu centelegiprin ad. !uperfcial îti garante$ că nu esti. !i cît am

ost infrmieră mi-am dat seamacîte parale ace fecare doctor6 iar de cînd lucre$ lasală, cu-atît mai mult. %sti un doctor bunproesional, constiincios, cu milă de oameni.7eneralul, care nu prea dă cu complimentele-nlume, are o părere despre tine ca despre nimenialtul. e să-nveti de la mine A1. /" scară de

valori, 'rgentina. )odul în care percep viataoameni din altă categorie decît cea în care tenasti tu. învăt să nu reduc viata numai la cei de-aceeasi provenientă cu mine1. /osti, pe



mine m-a ăcut să-mi păstre$ frea credinta însoartă. &u mi-era neca$ că altii aveau si eu nu.!i nu-i acu$am pe ei findcă eu n-aveam.

onsideram sărăcia 4darul5 pe care mi-l hără$isedestinul. &-am ăcut din sărăcie nici motiv deinerioritate, nici de superioritate. eea ce pentrusărac este eveniment, pentru omul înlesnit nu-nseamnă nimic. Dac-ai sti cît de multumităsînt cînd le trimit părintilor un (il de $ahăr, un (il deore$, o sticlă de ulei, niste bomboane,marmeladă, ce pot si eu. !au cînd i-am cumpăratlui 7elu un costum pe puncte. 2-a datpunctele un coleg. )ă simt în al nouălea cer cînd lepot f de olos alor mei. !i la sală, cînd îlvăd pe doctor multumit de mine, mă gîndesc că nuac umbră pămîntului degeaba1. /TrecCprintr-o perioadă proastă, 'rgentina. &u mă pot

lăuda c-am avut vreodată un echilibru debeton, dar în ultimul timp nu-mi mai au locul. Dac-ai avut vreodată insomnii, stii că oricumte-ai ase$a-n pat n-adormi. 'sa mi-e mie suetulacum. "ricum l-as ase$a nu-si aă niciliniste, nici echilibru1. /!pune-ti că tot ce ti s-a-ntim-plat ace parte din destinul tău. !i are

să-ti fe mai usor1.!i iară tăceam si mergeam cu pasi de urnică subcerul de toamnă. 'm a9uns în Doctor <ister, în ata casei pe care mă si obisnuisem de9a s-onumesc nu /a mea1, ci /la mine-acasă1. /'ici



locuiesc. &u te potesc înăuntru findcă nu-ndră$nesc în casă străină1. l-am întins mina, el miasărutat-o si a mai tinut-o o vreme în mîna lui.

/osti, vreau să stii că astă$i am ost primadată-n viată la o coetărie, îti multumesc1./'rgentina, vrei să fm prieteni !ă ne spunemunul altuia ce-avem pe suet !ă nu ne maisimtim atît de singuri 1. <a ultimele lui cuvinteam tresărit. <-am privit lung si l-am mîngîiat peobra$ ca o adiere. /0reau1. în cameră mi-am scos ulgarinul cenusiu-ver$ui, darde la doamna doctor, l-am pus peumeras, mi-am scos pantofi, m-am ase$at pemarginea divanului si mi-am luat capul în mîini.Primul gînd mi le-a adus în ată pe ălugăritaportughe$ă - - legătura mea cu închipuiriledespre 7abriel - si pe <ucia antemir - legăturamea cu osti 7heorghiu. 7abriel însemna

doar oc al imaginatiei, dorinta nestăvilită atrupului, ără nici un viitor, conorm principiilornoastre tărănesti care, la urma urmei, re$umaustiinta despre degenerescentă princosangvini-tate. hiar dacă m-ar f iubit 7abriel sine-am f căsătorit, nu ne-am f-ncumetat savemcopii, să deschidem drumul cine-stie-căror

anomalii. &ici la animale, tăranul numperechea$ăneamurile între ele. /&orocul nostru1, al lui 7abrielsi-al meu, că el nu măiubea. )i-am legănat capul si-am otat din rărunchigîndindu-mă la acest /noroc1.



osti 7heorghiu. Prima noastră conversatie, cînderam /prea scumpă pentru un bietlocotenent1, mă nedumerea si mai mult după $iua

/cu coetăria1, cum aveam să numescacea după-amia$ă petrecută împreună cu el. e se-ntîmpla cu suetul acelui biet om, ca el săsimtă nevoia să plîngă pe umărul unei necunoscutepe care mi-era limpede că n-o doreaf$ic &ici el mie nu-mi inspira nici o dorintă. Doaro curio$itate umană si duiosia pe care osimti în ata unui pui că$ut din cuib. %u pe mine,pentru el, mă socoteam, cum se spune înpopor /blasture de oblo9ală1. %l diagnosticaseexact rana noastră de legătură /ca să nu nemai simtim singuri1. #ără să fe psihiatri saupsihologi, există oameni buni diagnosticieni ailipsurilor, singurătatea socială ca si cea sueteascăsituîndu-se în runtea acestora.

<ipsă era cuvîntul defnitoriu al suetului meu. !întmomente cînd îti trece prin minte tot ce aitrăit, dar si străulgerări care-ti luminea$ă viitorul, îlluminea$ă e un el de-a spune. De apt tiladuce în ata ochilor, a ochilor mintii, nevă$ătoridar străpungători a ceea ce te-asteaptă. !iochii mei nevă$ători mi-au spus atunci că )aica n-

avea să mă vadă mireasă6 nici ea, nicialtcineva. 'm simtit o clipă că asupra mea planaceea ce poporul numeste /cununii legate1.#ără să-l f luat în serios pe osti 7heorghiu cîndmă găsise /prea scumpă1 pentru el, totusi



în mine s-aprinsese atunci o licărire de sperantă căse uitase si la mine cineva ca la o emeie.

După-amia$a petrecută cu el mă aducea cupicioarele pe pămînt. a si domnul 7eneral, unbărbat în toată puterea cuvîntului, cu toti ceicinci$eci si opt de ani ai lui, si doctorul osti7heorghiu avea anume consideratie pentru mineomul, emeia findu-i indierentă. <a noi latară, pe la paispe-cinspe ani, etele ieseau la horăsi se gîndeau la măritis, în %vul )ediu si-n>enastere, la el se-ntîmpla tinerii se căsătoreaudin adolescentă, urmînd, de apt, legile frii.!e căsătoreau odată cu tre$irea instinctului sexual.!e comportau ca toate ăpturile naturii.%u, care mă-ndrăgostisem abia la optspre$ece ani,eram un el de must care-ntîr$ie să dea-nfert. După aprilie 8B, <iceul nostru se

transormase-n spital, în decembrie 8B, cîndneam întors la scoală, am învătat, peste drum, la4olegiul arol5, în care se aa si Teatrul&ational. &oi, etele, învătam dimineata, băietii dela 4arol5 după amia$a. )ulte ete si multibăieti îsi lăsau bilete-n bănci, îsi fxau întîlniri,

astel născîndu-se idile. 'cum aveam două$ecide ani si tîn9eam după dragoste. 0oiam să fuiubită, să fu dorită. De indierent cine %i, astanu. /Păi atunci ce pretentii ai *agă-ti mintile-ncap si ve$i-ti de treabă. *ucură-te că doi



oameni ca 7eneralul si ca doctorul 7heorghiu tepretuiesc ca om, te tratea$ă ca pe-un egal.Dacă ti-o f dat să fi iubită de cine-ai să iubesti -

bine. 'sa cum ai acceptat că unii sînt săracisi altii bogati, acceptă si că unii au parte dedragoste si altii nu. re$i că toti oamenii sîntiubiti si iubesc 2ubesc pe cine-i iubeste &u maivorbesc dacă mai iubesc si pe cine n-artrebui să iubească, asa ca tine1./'sta-i răsplata pentru că te-am iubit cu atîtaduiosie Dar n-are importantă6 sînt hotărîtă săte ador toată viata si să nu mai văd pe nimenitoată viata1. 'sa-i scria ălugărita meaportughe$ă iubitului ei trădător. %a stătea într-omînăstire unde cineva îi dădea de mîncare siun adăpost. Pe mine, viata mă mîna de la spate,lăsîndu-mi putin timp de visare.De curînd m-a-ntrebat o tînără pentru ce am

muncit toată viata. /2n primul si-n primul rînd casă am ce mînca1.!-a uitat la mine cu un aer superior. /!întetiintelectuală nu mi-as f-nchipuit că ati trăitnumai ca să mîncatt1. /&-am trăit numai ca sămănînc, domnisoară, dar n-am putut sătrăiesc tară să mănînc. &ouă sute nouă$eci si nouă

la mie din populatia globului munceste casă aibă ce mînca. De unde să stii dumneata asta,ca fică de miliardar, care te mai bucuri side-un mi$ilic de $ece mii de dolari pe lună la unpost de televi$iune în vremea asta eu



trăiesc din trei milioane pensie 4mărită51. )-amridicat de la masa unde ne aam, tînăra si cumine, de $iua lui rate-meu, în semn că noi două

epui$asem /metaf$ica muncii1. /'delina,trebuia s-o iei si tu mai încet. %-o tinerică ărăminte. Tat-su ne e partener de aaceri, mie silui fii-meu1. /lartă-mă, 7elule, că-ti stric relatiile.Dacă vrei să-ti mai calc prin palatul ăsta decasă, cheamă-mă cînd, aară de voi, rudele mele,nu se mai aă si alti 4îmbogătiti derevolutie51.Pentru gînd nu există ireversibilitatea timpului.7îndul te poate proiecta într-un viitor, deFobicei ipotetic, uneori chiar într-unul care seadevereste. Pentru gînd, pre$entul si trecutulsînt simultane.De la domnisoara cu metaf$ica muncii, ghidul m-a

adus iară la domnul 7eneral si la osti7heorghiu. în acel trecut, atît de pre$ent în mine,mi-am spus /multumeste-te cu atîta cît îsioeră viata si nu mai visa la cai ver$i pe păreti A1. îmi pusesem în gînd să-i cumpăr scurteică)aicăi.înd aveam o după-amia$ă liberă sau o dimineată

de duminică, o-ntindeam la talcioc, în*alta 'lbă. într-o $i văd pe-un umăras înfpt într-unstîlp ceva ce parcă era, parcă nu erascurteică. Postavul hainei era violet, iar vulpile pemargini rosii ca ocul. %ra limpede că



/vîn$ătoarea1 nu purtase scurteică neam deneamul ei. )-am oprit, m-am uitat la haină, ărăsă pun mîna pe ea, si-am întrebat-o pe stăpînă, cu

glas timid /e pret are haina, doamnă 1./inci sute1. 'm clătinat din cap ca omul depăsitde-mpre-9urări si-am dat să plec. /Ti separe mult, domnisoară 7îndeste-te că sînt vulpide 'las(a1. /Doamnă, nu mi se pare mult.Dar eu n-am banii ăstia1. /!i cîti ai 1. /Trei sute sipîn3 la leaa mai sînt $ece $ile1. /)ăcarprobea$-o, că asta nu costă nici un ban1. /0ămultumesc1. aina-mi venea turnată si dacămivenea mie îi venea si )aicăi, findcă eram la el de-nalte, de-nguste-n umeri si de subtiri întalie. /Păcat că n-o iei, domnisoară, că arăti cu eaca-n revistele de modă1. /Dac-as aveabani as lua-o pentru mama mea, nu pentru mine1./!i de ce nu vine mama dumitale să-si

caute singură haină 1. /#iindcă e la trei sute de(ilometri de-aici, la tară,-n "ltenia1, /îmipare rău că nu cumperi haina1. /e să ac,doamnă, mă-ntind cît mi-e plapuma1. /'m întelescă ai slu9bă. Unde lucre$i 1. /!înt soră de spital1./Pe unde locuiesti 1. /Pe Doctor <ister1./', pe lîngă noi. &oi locuim pe arol Davila. #aci si

in9ectii intravenoase 1. /#ac de toate1./'m nevoie pentru sotul meu de cineva care săacă intravenoase. îti dau numărul nostru deteleon si, dacă poti, te-as ruga să-i aci in9ectiisotului meu1. /Doamnă, pot trece mîine pe la



dumneavoastră pe la trei, trei si-un sert, ca să văddespre ce este vorba. *ună $iua,doamnă1. 'm băgat în bu$unar hîrtiuta cu adresa

si cu numărul de teleon al doamnei si mamdus mai departe să prospecte$ talciocul. îndpierdusem speranta să mai găsesc oscurteică /asortată1 cu punga mea, văd întinsă pe 9os, pe o prelată, ase$ată între douăco9oace cu lîna la ată, o scurteicE de postav negru,căptusită si tivită cu vulpi de-ale noastre.0în$ătorul era om de oras, cu o fgură chiar deintelectual. /*ună $iua, domnule, cît cereti pescurteică 1. "mul m-a măsurat de sus pînă 9os,vrînd parcă să ghicească din sacosa meagoală si din lodenul meu gri cam de cîte paraledispuneam. /Trei sute, domnisoară. % nouănoută6vulpile acum un an le-am împuscat chiar eu. Decinu sînt vechi ca să curgă părul din

ele. #iindcă, dacă nu stii, aă că o blană, o porti n-oporti, după 8K-lF ani îmbătrîneste sinăpîrleste1. abar n-aveam despre regimul de-nvechire a blănurilor. <a noi, la *răteasa,purtau oamenii o căciulă pînă le iesea părul prinea. !i cu trei sute cît cerea omul rămîneamleteră pîn3 la leaa. 'm tăcut, m-am uitat la

scurteică6 nu era lucru boieresc, asa ca hainaGcucoanei de mai 3nainte, însă părea nouă si i s-ar fpotrivit )aicăi era scurteică-scurteică.



'm rămas locului, mi-am ăcut iară toate adunărilesi scăderile-n gînd, am salutat din cap siamdat să plec. /Domnisoară, probea$-o, că nu costă

nimic, si dacă-ti place, mai las eu, maipui dumneata...1, îmi venea bine si scurteică, asacum îmi venise si cea cu vulpi de 'las(a si is-ar f potrivit )aicăi mult mai bine decît prima,după care s-ar f-ntors toată lumea din*răteasa, ca după un vitel cu două capete. /îndcumperi ceva, nu afsa un aer încîntat1, mănvătasedoamna doctor Namfrescu. 'erul meu dubitativde-atunci nu era neapărat re$ultatullectiei aceleia, cît drămuirea banilor din punga dela gît. a să nu risc să mi-i ure careva, îipurtam în sîn, ca tot tăranul. /Dumneata cît oeri,domnisoară 1. /are e ultimul pret la careati da-o 1. /ai, două sute opt$eci1. După-amia$ăaveam de gînd să mă duc pe la tusa <ina

si pe la nea ostel, cum le ăgăduisem cu osăptămînă înainte. 0oiam să le duc niste pră9ituri,că doar aveam si eu leaă. /Două sute cinci$eci1,am prins eu cura9. /#ie A !-o portisănătoasă1. /" iau pentru mama1. /#rumos dinpartea dumitale că te gîndesti la părinti. aisă-ti arăt niste bi9uterii, ca să ve$i ceva rumos1.

!i a scos dmtr-un bu$unar interior al hainei,desEcînd mai întîi niste ace de sigurantă, osoară pe care erau însirate, cu nod între ele,brose, ceasuri de purtat pe lant, brătări, cercei,



inele, medalioane. De-atunci si pînă acum am privitsi eu vitrine de bi9uterii, dar parcă nimicnu se ridica la rumusetea acelora de-atunci, din

talcioc. /Dac-ai avea bani ce-ai cumpăra dinele 1. /Pe toate. Dar dac-ar ti s-aleg numai una,as lua medalionul ăsta1, si i-am arătat cudegetul un medalion rotund care se desăcea îndouă. De aur, cu email rosu ca sîngele si cuun desen dm diamante cît vîrul acului. /Te pricepila lucrul rumos. Dumneata cu ce te ocupi,domnisoară 1. /!înt soră de spital1. /Te-nvîrti deciprintre oameni cu bani. !ă-ti dauteleonul meu. Poate prin doctorimea dumitale arcumpăra careva bi9uterii, tablouri, bibelouri,covoare1. !i am mai plecat cu un număr de teleon în bu$unar.!înt cinci$eci de ani de-atunci si-mi amintesctalciocul de parcă ieri as f trecut pe-acolo. %ra o

adevărată institutie a democratiei populare. ine-aavut bani atunci, averi a putut strînge, penimic. um de n-am uitat nici un cuvînt dinconversatiile purtate-n talcioc #iindcă de el îmilegasem un punct de onoare să-i cumpăr )aicăiscurteică.<a raiova se tinea o dată pe săptămînă un tîrg pe-

un loc viran, într-un cartier mărginas alorasului, îi $icea Tîrgul de-aară. 0enea lumea cugrîu, cu porumb, cu păsări, cu piei de oaie,de miel, de ied, cu cergi, cu velinte, cu presuritesute din cîrpe, chiar si cu covoare. are cu



ce-avea. Dar ată de talciocul din *ucuresti era caun sopron pe lîngă o casă cuprinsă,gospodărească. 2n talcioc, de la ciorapi si mănusi

rupte, pînă la haine de vi$on, pînă lacristaluri si la portelanuri de pret, pînă la obiectedecorative rafnate si la bi9uterii, găseai cenici prin minte nu ti-ar f trecut.'lbumele de artă ale doamnei si-ale domnuluidoctor Namfrescu, enciclopediile lor,consignatiile si talciocul au ost universitătile carem-au ridicat într-o clasă de inormare si deHormare a gustului la care n-as f a9uns niciodatăără ele. Pe trunchiul meu tărănesc simteamcum se lipeau altoiurile inormării, ale culturii.0edeam că, din punct de vedere al relatiilordintre oameni, *răteasa mea era un re$umat fdelal oricărei societăti, dar că, dincolo deaces-

te relatii, existau rumuseti, create de om, la carea9ungeai ce e drept, prin vointă dar sia9utat de noroc.&u eram eu iubită si nici măcar dorită, însă noroculde-a-mi lumina mintea nu mă ocolise.înd spălam seara vasele adunate în timpul $ilei sicurătăm araga$ul, iar doamna si domnul

doctor îsi beau tacticos ceaiul, mă inormau perantu$este despre marii autori pe care-icitiseră, despre spectacolele memorabile pe care levă$useră, despre călătoriile lor în



străinătate, ăcute înainte de ră$boi, despre vi$itelela fica lor în 'merica. %u participam laconversatie punînd întrebări. Desi la chiuvetă

venea apă caldă, eu ferbeam pe araga$ apă sicu smacurile alea americănesti ăceam săsclipească vasele. /De ce te chinui să ferbi apacînd îti curge apă caldă la chiuvetă 1, se mira arepros doamna doctor. /#iindcă apa fartăcurătă cu adevărat grăsimile, iar apa caldă lemo$oleste doar1. /&u te lasi tude obiceiurile tărănesti, Doamne ereste A1. /"lga,trebuie să recunosti că asa cum spală'delina vasele si cum ace ea curătenie n-a maiăcut nimeni în casa asta1, mă apăra domnuldoctor care, de unde la-nceput mă saluta si-atîtatot, acuma găsea mereu subiecte deconversatie cu mine, fe pentru a-mi testacunostintele medicale, fe pentru a-mi vorbi despre

cărti celebre, despre tablouri din marile mu$ee alelumii, complimentîndu-mă de fecare datăpentru progresele mele de rance$ă. Desi întrelumea din care veneam eu si lumea lor, deoameni cu carte si cu avere, era o distantă desecole si de mentalitate, nici doctorii, nici nasiimei nu mă tratau ca pe-o slugă. Din cît mai

aasem si eu despre >oma antică, eram pentru eiun el de libert preerat. el mai mult pretuiam si ladoctorii, si la nasii mei dm Doctor <ister,elul în care-mi ăceau observatii ără tondispretuitor sau de superioritate, ci din dorinta dea



mă-nvăta cît mai mult si de-a mă ridica la nivelullor de comportament.)i-o aduceam aminte mereu pe doamna Despina,

inegalabila noastră proesoară, a căreiambitie era să acă din noi oameni cinstiti, loiali, cupretuire ată de-nvătătură, cu uncomportament de om trecut printr-o scoală bună.'m scos din bu$unarul lodenului biletelele date întalcioc de doamna si de domnul cu care mătîrguisem ca să-i cumpăr )aicăi scurteică. )i-amtrecut continutul lor într-un carnetel în careminotam, pe $ile, tot ce-aveam de ăcut. Doamna sidomnul doctor îmi spuseseră de lanceputcă puteam teleona de pe teleonul dumnealor.am la douăsăptămîni odată vorbeam de la acel teleon cu tusa<ina, la niste vecini ai lor, findcă ei naveauteleon. Pe rate-meu, avînd oră stabilită, îl

chemam $ilnic, la cămin, de la teleonulpublic din capătul stră$ii. )i-am luat libertatea să-iteleone$ de la teleonul din casă doamneicu haina violet, cea care-mi ceruse să-i acbărbatului ei in9ectii intra-venoase. Trebuia să văddacă propunerea din talcioc mai era valabilă, întelegerea rămînea în picioare. 'm sunat la o

Iusă masivă de lemn, cu-o vi$etă minusculă, situatăla nivelul unui om scund, la o casăasemănătoare cu /a noastră1 din doctor <ister. 'most întrebată din spatele usii cine eram.



)i-am declinat numele si calitatea. )i-a deschisdoamna din talcioc. )i s-a părut imprudentdin partea ei să primească în casă o necunoscută,

cre$înd-o pe cuvînt.% drept că prin anii 3FK, ată de $ilele noastre,inractionalitatea era oare la ureche. &imeninu ti-ar f smuls în plină $i, într-o statie de tramvai,geanta, nu t-i-ar f luat căciula din cap, nuti-ar f tras un lant de la gît. Puteai merge-n mie$de noapte uierînd pe stradă, că nu se leganimeni de tine. #rica pă$ea bostănăria. /*ună $iua,doamnă. 'm venit, precum vedeti1.Doamna mi-a luat-o înainte, vrînd să mă conducăacolo unde trebuia s-a9un-gem. /Doamnă, iamspus eu, rămînînd pe loc, m-ati vă$ut o singurădată în viată. 's vrea să stiti cu cine avetide-a ace. Uitati buletinul meu de identitate silegitimatia de serviciu1, l-am răsoit buletinul,

încet, obligînd-o să-l citească, i-am întorslegitimatia de serviciu pe amîndouă etele./<ucre$i la !pitalul )ilitar. De ce scrie că estiinfrmieră dacă esti soră 1. l-am explicatspunîndu-i si la ce serviciu lucram, /înseamnă că-lcunosti si pe nepotul meu, pe ful soră-mii,pe doctorul 7heorghiu, osti 7heorghiu1.

/unosc toti medicii din sectie, doamnă1. 'm tăcutfindcă nu-mi plăcea să ac comentariidespre locul meu de muncă si despre cei care-lpopulau. 'dunasem în mine admiratie, dar si



de$gust cît pentru $ece vieti. Unii bolnavi nici nu-si închipuiau cît ne datorau nouă. celorpatru surori de la sală. care ne luasem cura9ul să le

soptim respectuos doctorilor cînd vedeamcă erau pe punctul de-a gresi, nu din nestiintă cidin neatentia nepăsării. Dintre toate doar euaveam liceul, celelalte numai !coala de !urori6 însăexperienta, bunul-simt si spiritul lor deobservatie ăceau mai mult decît sase ani de)edicină ai unora dintre doctori. Dacă-ti citea,de exemplu, #lorentina o radiografe, nu mai aveainevoie s-o arăti altcuiva diagnosticul erasigur. u doamna 'lexandros, în a cărei casă măaam, nu aveam de gînd s-alunec pe pantamărturisirilor. Domnul 'lexandros, în 9urul acinci$eci de ani, usor încăruntit, fgură prelungă,luminată de ochi de antracit, cu pleoape usoroblice, trăgînd în 9os, cu nas subtire ca o

lamă de cutit, cu o tăietură aspră a gurii,contrastînd cu ansamblul chipului, amestec demasculin cu eminitate, era un bărbat rumos, înalt,suplu, cu-o piele măslinie, de om trăitmult la soare6 era-mbrăcat într-o pi9ama satinată, îndungi grena cu bleu-marine, si într-unhalat gri cu degradeuri de culoare. )irosea a săpun

fn. %ra o aparitie ca din flme. 0ocea luibaritonală, caldă, m-a ăcut să tresar, amintindu-mi-l pe 7abriel. Domnul 'lexandros aveaarterită. Din tratament ăceau parte si niste in9ectiiintravenoase, cîte $ece pe fecare lună.



/'m niste vene oarte proaste1. /um n-avemaltele, trebuie să ne rugăm de astea să sepoarte rumos1. Doi ani de lucru la sală, scoala cu

tanti 'nisoara si ochii cît cepele la fecaremiscare a colegelor mele de tură mă tăcuseră sănimeresc cu acul si-ntr-un fr de ată. Pînă cenu eram sigură că am găsit o venă cum trebuia,nu-ntepam bolnavul, nici dacă stăteamdouă$eci de minute s-o caut. <a urgenteintroduceam substantele si la picioare si deasupraBmîinii, unde doare de-ti sar ochii, dar urgentele n-au timp de rafnamente. Pe domnulcomandor 'lexandros - că asta usese dumnealui înaviatie - încercam sE-l mena9e$ cîtputeam si nu pentru cei cinci lianei de in9ectie, cide milă, mila pentru orice om în suerintă.2ntrarea mea în casa 'lexandros se petrecea în $iua

cînd unui soldat în termen îi tăiasedomnul 7eneral piciorul drept de deasupragenunchiului. ancer. Plecasem plîngînd din salade operatie. &enorocirea are valoare absolută doarpentru cel asupra căruia se-abate. Pentruspectator, nenorocirea are infnit de multe grade sinuante, în ochii mei, ce mai însemna

arterita domnului comandor ată de nenorocireacare ne-ntorsese tuturora suetul pe dos 'm plecat din sală o dată cu domnul 7eneral ca să-l vedem pe băiat instalat în pat, să mai



stăm pe lîngă el si pe lîngă amărîta de maică-sa,văduvă, cu acel singur copil. După ce l-amlăsat pe băiat în gri9a medicului de salon, în timp ce

mergeam pe culoar, domnul 7eneral aspus ca pentru sine /Uite-asa ti se ace dor demoarte. a să nu mai ve$i, să nu mai au$i1. %u îmi stergeam ochii cu-o îsie de tion de la sală.'m intrat în cabinetul domnului 7eneral ără să măpotească. )-am dus la ereastră si miampironit privirea într-un ră$or de cri$anteme. )-am întors cu ata spre cabinet si m-amapropiat de domnul 7eneral. 'mîndoi păreamsupravietuitorii unei catastroe. /Domnule7eneral...1, am reusit eu să articule$, printresuspine, iar el se uita la mine cu o de$năde9depe care nu i-o mai vă$usem pîn-atunci. /Domnule7eneral, nu credeam că si dumneavoastră,după atîta vreme...1. /redeai că suetul meu e de

beton armat. &u e, ata mea, nu e1. )i-aluat mîinile si mi le-a-mpreunat ca la rugăciune,tinîndu-le între mîinile lui cu degete lungi siputernice. /"bisnuieste-te. 'ltel n-am mai puteaace nici atîta cît acem. &u ne putem punecu soarta1. !-a apropiat si mai mult de mine, mi-aluat capul în mîini, m-a sărutat pe pleoape

si m-a condus la usă. ălugărita portughe$ă mălega de 7abriel. 'mintirea <uciei antemirmă lega de osti 7heorghiu. *oala si nenorocireaoamenilor mă apropiau de domnul 7eneral.



Domnul 'lexandros umase trei pachete de tigăripe $i, timp de două$eci de ani, usese pilotde încercare si ăcuse si parasutism, îndeletnicire

de pe urma căreia i se tasaseră cam de treicentimetri vertebrele. &u mai uma, ăcea opt(ilometri pe 9os, $ilnic, moete o dată pe an,in9ectiile alea - niste anticoagulante nemtesti - $ece$ile pe lună. /Domnisoară, dumneata naimîini, ai aripi. #erice de pacientii dumitale1, mi-aspus domnul comandor după in9ectie, întimp ce-si apăsa vena cu vată înmuiată-n spirt, învremea asta, doamna 'lexandros ne priveaca o closcă îngri9orată să nu-i ure uliul vreun pui,iar mie-mi urmărea mîinile mai ceva decîtdac-as f pus bombe. am de-aceeasi vîrstă cusotul ei, rumusică, satenă cu ochii ver$i,oarte îngri9ită, cu un păr bogat, cîrliontat natural,cu trăsături fne, măruntică, bine

proportională, cu-o manichiură impecabilă, doamna<ia 'lexandros era o persoană plăcută, întoată alcătuirea ei te rapa aerul de veverită înpermanentă căutare de ceva, si ochiiextraordinar de mobili, dornici să nu le scape nimic.Drept recompensă pentru succesul meu în privinta venelor belalii ale domnuiui comandor

<eonidas 'lexandros. doamna <ia m-a tratatFKcu o dulceată de cirese amare si m-a invitat să iauloc pe-un otoliu 4*iedermeier5 din salonul



de la parter, salon care avea pe putin sai$eci demetri pătrati, era pardosit cu dale demarmură trandafrie si neagră, iar peretii îi arătau

ca la un adevărat mu$eu. ei doi, lungi,paraleli erau acoperiti cu tablouri, cel din undul încăperii - cu obiecte metalice decorative, cucloa$oneuri, o avere în bani si în rumusete. /2-aigăsit haină mamei dumttale 1. /l-am găsito scurteică de postav negru, căptusită cu vulpi de-ale noastre. &u rumuseteadumneavoastră de haină, dar ceva potrivit pentrula noi, la tară1. /%u i-am vîndut scurta meade călărie unei dansatoare de la 4Tănase5. &oi copiin-avem. Pensia lui <eonida, sotulmeu, ne-a9unge. dar vrem să nu ne privăm denimic. #acem toate excursiile care seorgani$ea$ă prin democratii, pe la rusi, prin 7recia,la amilia lui. &e lasă la amilia lui si

findcă acolo toti sînt oameni inuenti si findcă ainostri, vreau să $ic autoritătile -e$itase pînă să aleagă acest ultim cuvînt -speră sănu ne mai întoarcem si să le rămînă casacu tot ce ve$i în ea. %u am ăcut <iterele si#ilosofa, dar n-am proesat niciodată. Dumneatace scoală ai 1. /<iceul si acum ac !coala de

!urori1. /'m înteles că lucre$i si cu nepotulmeu, doctorul osti 7heorghiu, ful soră-mii1. /îndmă nimeresc să fu în tură cu dînsul.Domnul 7eneral operea$ă mult cu domnul doctor7heorghiu findcă-l socoteste cel mai bun



din tînăra generatie1. /Păcat că la-nsurătoare n-aavut noroc. !-a-nsurat din anul doi deacultate cu o studentă la #armacie. #rumusică si la

locul ei, nimic de $is. Taică-său, tatăletei, tocase bunătate de avere la cărti si din 3Kdus a ost, nu se stie unde. )ama <uciei -asa o chema pe nevasta lui osti - nu stia decîtvi$ite, cuconet, teatre. concerte, bătutmaga$inele, pe urmă talciocul, mîncare din $iar sicasa vraiste. înd erau tineri, în anul trei,această cucoană a murit subit, în plină tinerete, înplină rumusete. După moartea ei, osti si<ucia au plecat de la sorE-mea si s-au mutat înapartamentul în care locuise mama <uciei cu<ucia pînă se măritase. &u-ti spun de cîte ploconelisi de cîte interventii a ost nevoie ca să fetrecut contractul de închiriere pe numele <uciei.Pusese mai demult ochii un 4tovarăs5 pe

apartament, încă de pe cînd trăia mama <uciei. 'umuncit osti si <ucia ca niste salahori casă pună casa la punct. %ra pe strada #rumoasă,genul de garsonieră dublă, cum se purta între cele două ră$boaie un hol mare, un dormitor,baie mare si-o chicinetă. cit să-ti aci unceai sau o caea, nu ca să gătesti pentru o amilie.

!oră-mea si cumnatu-meu le dădeau lunaro sumă din care să se chib$uiască ei cum sepricepeau. !i, ce e drept, tinerii o dată nu le-aucerut un leu în plus. !oră-mea si cumnatu-meu n-au ost deloc încîntati de căsătoria asta ce-i



trebuia însurătoare unui băiat de două$eci de ani,student la o acultate atît de grea6 si niciata nu-i entu$iasmase, mai ales din cau$a amiliei

din care se trăgea1. /e vină avea ea căse născuse din asemenea părinti 1. /!igur că n-avea. Dar orice părinte vrea să-si vadăcopilul intrat într-o amilie de oameni ase$ati.Păreau că se-nteleg perect, vreau să spunosti cu <ucia. !i după sase ani, pac - divortul.&imeni n-a stiut de ce. <ucia a ost armacistăla !pitalul )ilitar pînă acum un an, cînd au dat-oaară findcă a rămas ratele maică-sii-nF8#ranta. %ra mare mahăr pe la omertul %xterior.'poi, <ucia s-a sinucis. 'i cunoscut-o 1./Da. Un el de-a spune. )ergeam cîteodată să-i cermedicamente care nu useseră trecute-ncondică. 'tît1. /!i ce impresie ti-a ăcut 1. /'vea

ceva îngri9orat în privire. Parcă astepta să ise vestească o catastroa. 'ltminteri era atît desăritoare, atît de binevoitoare. hiar dacă nugăsea medicamentul cerut îti dădea unul cu ocompo$itie apropiată si o hîrtiută cu explicatiipentru doctorul care ceruse medicamentul. Totspitalul a regretat-o. Toată lumea a ost la

incinerarea ei1. /De-acolo te stiu. 'colo te-amvă$ut prima oară. în talcioc nu stiam de undesă te iau1. /0iata e-atît de nedreaptă cu uniioameni1. /Dar mei ea nu trebuia să acă ce-a



ăcut. Dintre prietenii nostri atîtia trăiesc numai dince vînd în talcioc, dati aară din case, dusila pămînt pe 9os1. /!tiu si văd si eu, doamnă.

2n9ectiile m-au dus prin multe case. &u totioamenii sînt ăcuti la el. Unii cad pradă disperării, în timp ce altii re$istă. %u una $ic, în sîrsit$ic si eu, că numai unul Dumne$eu ne poate 9udeca1. /'i dreptate. )ă gîndesc la osti6 oavea si el vreo legătură, că văd că de-nsurat n-arede gînd 1. 'm dat din umeri. /Prin spitalnu se vorbeste nimic #iindcă de obicei lucrurileastea se aă, sînt comentate1. /%u unachiar nu stiu nimic si n-am au$it nimic1.l-am cerut voie doamnei 'lexandros să mă uit latablouri si la obiectele de artă. &u era tablousau lucru pe care nu ti l-ai f dorit, problema se iveadoar dacă ar f trebuit să-ti alegi unuldintre ele. )ie mi-a rămas suetul la Un drum in

pădure de 'ndreescu, la niste #loareasoarelui de <uchian si la un 2nterior de Petrascu.2nteriorul ăsta avea un colorit de miere, mairumos si mai cald, de castană coaptă, decît alcelui cu sapte sute de lei de la onsignatia depeste drum de Universitate. /e ti-a plăcut cel maimult, domnisoară 1. /!puneti-mi

4'rgentina5. el mai mult si mai mult Dacă m-asaa într-o expo$itie cu vîn$are si as aveabani, mi-as cumpăra Drum în pădure1./'ndreescu1. /Da. îmi pare bine că $ece $ile pelună



am să-l pot privi, ca să-l tin minte toată viata1.' doua $i am aat un moment în care să-i spun luiosti 7heorghiu că-i ăceam in9ectii

comandorului 'lexandros. /<e beau <eonidE1, a $isosti cu-o usoară ironie. /&u poti spunecă nu e rumos1. /îte muieri s-au încăierat pentruel, ăceam o divi$ie. Dar, ce e drept, casaa ost casă si <ia, nevasta lui, de neînlocuit. Demine nu te-a-ntrebat <ia 1. /l-am spus că7eneralul te consideră cel mai bun doctor dintrecei tineri1. /!i mai departe 1. /Dacă ai vreolegătură6 si i-am spus că nu stiu, deci i-am spusadevărul1. /&-avea gri9ă că mă descoase easi pe mine în privinta ta1. /&-are decît1."riunde m-as f dus, orice-as f ăcut, gri9a alor meinu-mi dădea pace. &u băgăm ombucătură-n mine ără să mă gîndesc la ei /"are ei ce-ormînca or avea lemne or f

sănătosi 1. 7elu se ducea destul de des pe-acasăsi-i a9uta în gospodărie, o $i-două cit puteasi el să rupă ără să riste să-si piardă bursa. 's fvrut să am pentru părinti o mie-ntreagă dincare sE-si pună dusumele de scînduri măcar înodaie si-n prispă. !ă nu mai stea cu pămînt pe 9os. 0iata mea de orăseancă mi se părea o trădare

ată de ei, un urt din viata lor. /e e cuF=tine, 'rgentina Ti s-a-ntîmplat ceva 1. /7ri9ile,domnule 7eneral, gri9a alor mei...1.



/'rgentina, tu ti-ai dorit vreodată să mori 1./&umai o dată A De cîte on $biera Taica la noi.as f vrut să mă culc si să nu mă mai scol. De cînd

a murit armacista <ucia antemir am început să mă-ntreb de ce mi-e mie mai rică1./!i 1. /De trecerea timpului. Parcă fecare $imi-o ură cineva. %-atît de monotonă viata si ărăbucurii1. /ai să-mi aci masa9 ca să ve$i cepalpitantă e viata. " A ată dragă1. /Domnule7eneral1, am început eu în timp ce-i masamceaa, /de cînd muncesc în spital mi-e rică si denepăsarea oamenilor. )ai ales cît am ostinfrmieră, m-a i$bit nepăsarea ată de omuldependent de bunăvointa altuia si pentru unpahar cu apă. &imeni nu se-nchipuie cinci minute în situatia omului imobili$at, l-am înteles pecei care-si rugau moartea. %-atîta nepăsare pelumea asta1. /%i, 'rgentina, si cîtă-ai să mai

ve$i A Dac-ai să lucre$i tot prin spitale, asteaptă săne pensionăm noi, ăstia bătrîni, care-amăcut de drag )edicina, si să-i ve$i pe ăi care-au săvină după noi1. )-am gîndit la doctorii/politicosi1, cum le spunea osti 7heorghiu,/politicos1 de la /politică1. <a o sectie le sivenise un se nou care, cică, avea părinti

/ilegalisti1, înlocuise un se care, cică, avea înneam generali /antonescieni1. /e $iceti, domnule7eneral, de-nlocuirea generalului0îlceanu 1. /&orocul lui că l-au pensionat. 2ardespre noul se ce să spun )ăcar de n-ar f



vreun bou, iar dacă e bou, măcar să-i lase pe ăilaltisă-si acă meseria1.Pe vremea aceea, organele de la /ochiul si

timpanul1, cum aveau să se numească-n popor, încă lucrau cu cele două elemente dăruite demama-natură. "amenii încă mai vorbeau liber între patru pereti. )ai tîr$iu, cînd voiau să-sicomunice cîte ceva, la care era bine să n-aimartori, ieseau în aer liber. osti 7heorghiu măinvita la coetărie, la plimbări cu motocicleta,iar cînd se nimerea să fe de gardă în tura mea denoapte, stăteam de vorbă cu ceasurile,despre cărti, despre mu$ică, despre istorie si chiardespre căsătorie./ăsătoriile sînt de trei eluri oarte reusite, carese despart prin moarte6 oarte proaste, carese despart prin tribunal6 mediocre - cele maidurabile1. 'sa le-mpărtea el. /Părintii tăi unde

se-4ncadrea$ă5, 'rgentina 1. /<a durabile1. /!i-aimei, la el1. u toată discretia relatieinoastre, de pură prietenie, vorbe tot ne-au iesit.&oroc că, find amîndoi necăsătoriti, nuncălcamagrant si scandalos morala proletară. /'delina,am vă$ut ieri pe ereastră că te-acondus un tînăr. &-are rost să umblati pe drumuri.

De ce nu-l inviti la tine 1, mi-a spusdoamna doctor Nam-frescu într-o seară cîndtrebăluiam prin bucătărie. /&u mi-as îngădui s-oaduc nici pe )aica la dumneavoastră-n casă, ărăsă vă cer voie1. /După cum ve$i, ai



binecuvîntarea mea1. /Doamnă doctor, cu-acesttînăr sînt prietenă si-atîta tot1. /De ce nuvrei să fti mai mult decît 4si-atîta tot5 1. /%l nu-mi

dă nici un semn c-ar vrea altceva decîtprietenie1. /'delina, înainte de-a mă mărita, amiubit un bărbat cum n-am mai iubit penimeni. !-a-nsurat cu verisoara mea primară. <anunta lor, cînd abia-mi tineam lacrimile, acelbărbat mi-a spus 4"lga, eu pe tine te-am iubit, dartu nu mi-ai dat nici un semn că-mi doreaiiubirea5. Dă-i un semn tînărului ăsta, că-i dorestiiubirea1. /&umai că eu nu-l iubesc si, dinFCericire, nici el pe mine. #iecare iubim în altă parte,unde n-ar trebui1. /!i-atunci 1. /&eoblo9im singurătatea1, /îmi pare rău pentru voi,'delina1. /!i mie-mi pare rău, doamnădoctor1. /Totusi, invită-l la tine1.

De multe ori simtisem că doctorul 7heorghiu aveaceva pe suet, ceva despre care încă nustia cum să-mi spună. u toată lipsa mea deexperientă în privinta bărbatilor, intuitia măăcea să-i bănuiesc o iubire care nu se puteapetrece la vedere. %vocarea atît de recventă alui >adu, prietenul său dispărut, si-a clipelor de

neuitat trăite în casa verisoarei acestuia, miau îndreptat gîndul către obiectul iubirii lui osti.)ona. )ăritată, cu doi copii, cu $ece ani maimare decît osîi. %u nu-l mai vă$usem pe vărulmeu 7abriel de doi ani si totusi nu era $i în



care să nu-mi apară în minte. " vorbă spusă decineva, un obiect oarecare, brusc îmi tre$eauimaginea lui. !e spune că ochii care nu se văd se

uită. % drept, si asa se-ntîmplă cel maiadesea. Dar cineva, cu-o memorie care nu lăsarănile să se-nchidă, spusese că distantastinge ocul mic, în timp ce-l înteteste pe cel mare.'cestui neericit tip de memorie îi apartineălugărita mea portughe$ă. Tip care se răriseodată cu trecerea timpului, el find chiar de lanatură mult mai slab repre$entat decît cel în$estrat cu freasca uitare a ochilor care nu se văd.Pentru a f sinceră cu mine, cea de ladouă$eci de ani si cea de mai tîr$m, trebuie săspun că, orice se-ntîmpla în 9urul meu, oricîtde apăsată eram de gri9i si mereu împinsă de laspate de drămuirea timpului, nimic nu-milipsea mai mult, mai acut, decît dragostea. înd

iubesti, dierenta de vîrstă estenesemnifcativă. De ce n-ar f iubit osti 7heorghiuo emeie cu $ece ani mai în vîrstă decîtel De ce n-ar f iubit vărul meu 7abriel o emeiecare, asa cum aveam să au curînd, era cuopt ani mai mare decît el.7abriel si <aura, căsătoriti întretimp, s-au mutat la

*ucuresti cînd terminasem eu anul doi la!coala de !urori. !i-au cumpărat, adică ea si-acumpărat un apartament pe bulevardul Dacia,aproape de părculetul loanid. îndată ce s-auinstalat, ne-au invitat la ei, pe mine si pe 7elu.





$ile. &-am încercat să mă compar cu <aura si nicivreun sentiment de inerioritate n-am simtitprivind-o, nici invidie, surprin$înd între ea si 7abriel

privirile discrete pe care si le-aruncă doioameni care se iubesc. )-a vindecat de vărul meusuperioritatea <aurei ată de el. Toatăfinta acestei emei emana ceva pround, decalitate, si o subtilă stiintă de-a nu dori să seacă remarcată.7abriel era acelasi tînăr inteligent, cu un simt alrealitătii de invidiat, spiritual, usor ironic, darsi nitel superfcial. %ra din categoria celor care-sidiri9au serio$itatea doar în anumite directii,găsind că lumea, în general, nu merită prea mareosteneală. #rumusetea, cu avanta9ul ei dea-ti atrage atentia si admiratia si de-a nu aveanevoie de argumente, este adesea un elementstimulator de superfcialitate, superfcialitatea unei

mari încrederi în tine însuti, a unei uitări augii ireparabile a timpului. %ste un elementolositor din punct de vedere al eectului socialsi, mai ales al celui dintre sexe, dar, general uman,uneori poate f chiar dăunător. Pentruprima oară de cînd ne stiam, mi se părea că lui7abriel rumusetea avea să-i aducă mari

oloase, dar avea să-i si strice, învăta temeinic,findcă dorea s-a9ungă cineva în meseria lui. îlstimula si situatia nevesti-sii care, la trei$eci de ani,era asistentă universitară, speciali$înduse



în neurologie si punînd de pe-acum diagnostice pecare le confrmau cei mai de seamădoctori din domeniu.

După ce am mîncat o mîncare gospodărească, dincare n-a lipsit /$upa1 de găină cu tăieteide casă, subtiri ca sco-bitorile, eu si cu <aura ne-am dus în bucătărie să spălăm vasele si săle punem la locul lor. înd am a9uns la caele, 7elusi 7abriel au rămas în hol, noi, emeile,am trecut în dormitor. Dormitor cu pat de mi9loc,din alamă, acoperit cu o cuvertură decatiea de-o culoare între viorele si liliac, la cap cuun sul ornamental din aceeasi catiea,ronsat în amîndouă părtile si terminat cu doinasturi mari, îmbrăcati si ei tot în catiea violet.)obilele erau 4*iedermeier5, socolatii6 deasuprapatului se aa un nud de Tonit$a6 de apt,spatele unei emei si un semiprofl. ovorul oriental

de pe 9os era o îmbinare de serpuinviolet, corai, verde-stins, liliachiu, albastru cum ecerul, prelinse printre altele mai intense deculoarea castanei. eva pe care ti-era milă să calci.Dacă doamna Despina - cu delicatetea sicu diplomatia care o caracteri$au - nu ne-ar f-nvătat că la oras, într-o vi$ită, oamenii nu-si

scoteau încăltămintea, m-as f lăsat sigur în ciorapipentru a călca pe-asemenea rumusete.&e-am ase$at în otolii, în ată fecare cu-o măsutăcît o arurie mare, pe care ne-am pus



ceasca de caea, dintr-un portelan albăstrui, atît desubtire si de transparent, că mi-era sirică s-o duc la gură. 0orba s-a legat usor între

mine si <aura. &ici una dintre noi nu voia săpară altceva decît ceea ce era. %a stia despre minetot ce poti aa despre un om de la altii.%u despre ea nu stiam de apt nimic.FF)i-a povestit viata ei de copil unic a doi medicicunoscuti, oameni cu stare, intelectuali dinneam în neam. <ectii de pian, de limbi străine,excursii în străinătate, pînă la începutulră$boiului. opil ascultător, bun la carte. 2ntrase la#acultate ca o scrisoare la cutie, findcă demică îsi îndreptase toată atentia spre acele obiectecare erau obligatorii pentru admiterea la)edicină, în anul întîi se-ndră-gostise nebuneste deproesorul de 'natomie, divortat de

multă vreme, vreme populată de cohorte de emeipentru a căror /cucerire1 n-avusesenevoie să-si pună armură si nici să se travestească.'sa cum unor bărbati, destui la număr,orgoliul si apetitul le sînt cu-atît mai înocate înobtinerea gratiilor unor emei cu cît acesteapre$intă o mai lungă listă de osti /combatanti1 la

budoar, tot asa, unele emei îsi ac unpunct de onoare din relatia cu un bărbat campionla ridicatul ustelor. <a nouăspre$ece ani,<aura se-ndrăgostite cu toată finta, ără nici ungînd de-a se-nscrie într-un sir de emei



aureolate de trecerea printr-un pat cu temeinicăreputatie si nici de-a-si dovedi vreosuperioritate asupra acestora. !e-ndrăgostise si de

dragoste si de proesor, care pălise cînddăduse cu ochii de <aura, iar mima, socotită demult imună la altceva decît la variatiaamu$amentului, îi bătuse în piept ca un ciocan.uprins de eervescenta bărbătiei care-sitrăieste ultimele văpăi - coplesit de rumusetea side serio$itatea <aurei, căreia îi strecurasenvine patima lui - la cinci$eci de ani, proesorul'lexandru )ihailopol se însura cu tînăra luistudentă, scandal i$îndu-i părintii si scandali$îndopinia publică. !e căsătoriseră în 8B=, la!ibiu, în timpul reugiului, în 3F se întorseseră cutotii la lu9. /<a !ibiu, din $iua căsătoriei nammai stat cu părintii. <a lu9, de asemenea. De cîteori mă vedeam cu mama, ea avea gri9ă

să-mi spună 4măcar copii să nu aci cu el5. ît amstat la !ibiu, într-o singură cameră, nu sepunea problema copiilor. <a lu9 s-a ăcut 8BGpînă ne-am vă$ut în casa lui 'lexandru, pecare mai întîi a trebuit s-o punem la punct si s-omobilăm, findcă nici usi nu mai avea,darămite mobilă, în $iua cînd eu îmi dădeam

ultimul examen de anul cinci, 'lexandru a murit în timp ce examina un student. )i-a a9uns la urechică intrase-n sala de examen oarteenervat. &-am aat nici de ce, nici de cine1. 'urmat o tăcere pe care eu n-am avut cura9ul so-



ntre-rup. /înd o ată de două$eci de ani se mărităsau are o relatie cu un bărbat de vîrstapărintilor ei, greu e să nu-ti închipui că n-o ace din

vanitate sau din interes. De cîte ori n-amau$it în spatele meu spunîndu-se 4Qsteia nu-ia9ungea bănetul lui tată-su si-al mîne-sii, aveanevoie si de averea craiului de )ihailopol5. 'arăde el si de părintii mei, nimeni n-a stiut cît lamiubit pe 'lexandru. &u stiu cum am terminat#acultatea. 2ntrasem într-un el deautomatism. Umblam ca-n transă. 'ară de#acultate si de-nvătat nu mai stiam nimic. )iaducaminte că-n timp ce-mi ăceam stagiul, la chirurgiese aa un bolnav cu-o inectie la unpicior, ceva ce mirosea atît de-ngro$itor că nimeninu voia să-l panse$e. %i bine, eu l-ampansat, l-am de$inectat, i-am ăcut penicilină ărăsă-mi pun mască si ără măcar să strîmb

din nas. Peste două luni, nu ne venea să credem,omul a plecat pe picioare de la chirurgie.înd a venit să-l ia acasă, nevastă-sa m-a-ntrebat4um vă $ice, domnisoara doctor 5.FG4)ihailopol5, i-am răspuns. 4Pe numele de bote$să-mi spuneti, ca să vă pun la acatist si să

ne rugăm de sănătatea dumneavoastră si să vă iaDomnul nărama întunecată de pe suet5.!tiinta nu e-n stare să explice de unde li se trageanimalelor, copiilor si oamenilor simpli darul



de-a pipăi suetul omului... De la moartea lui'lexandru, între mine si lume se-năltase un $id.hiar si cu părintii mei, relatiile erau ormale. 'm

reu$at să locuiesc cu ei. 'm rămas în casa în care fecare lucru, fecare ungher mi-l aminteape el, pe noi doi. 'erul meu absent, de4pustnică rătăcită printre oameni5, cum avea să-mispună 7abriel, descura9a orice bărbatcare-ar f avut de gînd să se-apropie de mine.7abriel e singurul care, cu privirea luisredelitoare si ără mena9amente, m-a tre$it dinnou la viată, într-o $i m-a oprit pe stradă siără pic de e$itare mi s-a adresat, uitîndu-se fx înochii mei 4Doamnă doctor, pînă cînd avetide gînd să trăiti ca o pustnică rătăcită printreoameni &u vă castrati viata. <ăsati-vă iubită siiubiti.Pentru asta sînt ăcute fintele vii. !ărut mîinile5. )-

a sredelit din nou cu-o privire care-mispunea tot ce dorea el de la mine. !ub dogoareaprivirilor lui m-am topit ca un sloi de gheată.'sa a-nceput dragostea noastră. )ăritîndu-mă cu7abriel, mi-am scandali$at părintii - maiales pe mama - cel putin cit la prima căsătorie. 4uopt ani mai tînăr decît tine si tot regătean

ca si primul. e, s-au terminat bărbatii de pelume 5. % greu să le explici unor părinti, trăiti într-un conventionalism căldut, că fica lor nu sepoate lipi decît pasional de-un bărbat. &e-am





să iubesc un tînăr blond, cu ochi albastri si căaveam să ne tinem o viată de mînă.olege de-ale mele erau îndrăgostite de actori de

cinema. %u eram îndrăgostită denchipuiri.'ară de bărbatul însurat de care mi-ai pomenit n-ai mai ost îndrăgostită denimeni 1. /ît am ăcut liceul am ost internă.)ergeam duminica la parcul *ibescu,FHparcul orasului, cu pedagogele, două nemtoaicebătrîne, mergeam cîte odată la cinema înaceasi ormatie, în vacante o a9utam pe )aica-ngospodărie. *ăietii de vîrsta mea aveaufecare ata lui, iar pe mine scoala mă scosese dinrîndul lor1. /%sti atît de tînără1. /Niuabună se cunoaste de dimineată1. /!e schimbă cîndnici nu-ti dă-n gînd. hiar ai vrea să fimăritată 'i vrea să ai copii 1. /)i-a mai pus

cineva întrebările astea. Pentru moment n-asvrea să fu măritată si nici copii n-as vrea. 0reausă-mi ac un loc în lume, să cîstig o pîine maialbă decît a părintilor mei1. /#ă )edicina1. /Decînd muncesc în spital, nu mă trage inima6de-altel nici înainte1. /Totusi e o meserie în care, în aara binelui pe care-l aci, măcar ti se

spune 4săru3 mîna56 din convingere3, din interes,totusi nu ti se bate cu pum-nu-n masă, iarbolile nu tin seamă de regimul politic1. <aura seoprise brusc si parcă se simtea 9enată de



ultima ei ra$ă. !e gîndise, cred, că noi două,provenind din lumi dierite, mai ales într-ovreme cînd /lupta de clasă1 acoperea atîtea

nedreptăti si ticălosii, puteam avea păreridierite în privinta /regimurilor politice1. Pe unii camine, ca rate-meu 7elu si ca văru-meu7abriel, regimul ne emancipase ată de pămîntulpe 9os dobîndit la nastere. ăpătasem bursela liceu în ostul regim, si eu si 7elu si 7abriel,findcă usesem buni la căite, însă eu si curate-meu nu trebuia să uităm nici spri9inul, nici îndemnul nasilor nostri, nemaivorbind deamărîtii nostri de părinti care un vis aveau pentrunoi să nu mai dăm cu sapa. &-am putut sănu $îmbesc gîndindu-mă la-ntrevederea dintre<aura si /tanti1 )ita, soacră-sa. /Unchiul12onel, socrul, avea să tacă bietul de el, ca pestele-nbaltă, cînd o vedea cum s-a a9uns fu-său

ăl mare. Dar mă gîndeam cum avea să-sistăpînească limbanta, /tanti1 )ita. 7abriel n-opăcălise pe <aura în privinta provenientei lui si nici în alte privinte socoteli de ordin materialsi social poate nu-i lipsiseră cînd pusese ochii peea, dar de iubit se iubeau. #ărădemonstratii în ata lumii ără tinut de mînă, luat

pe genunchi, sărutări si alte asemeneatrucuri din arsenalul de luat ochii spectatorilor, eralimpede că se iubeau. Pluteau în 9urullor acele euvii ale întelegerii, ale nevoii unuia decelălalt, asa cum în multe căsnicii,



oricît de stăpînită, se simte totusi indierentapartenerilor, dacă nu chiar dispretul si vra9badintre ei. 'm simtit că <aura si cu mine, cu toate

cîte ne deosebeau, eram una pe gustulceleilalte si aveam ce să ne spunem. Trăită înspital, într-o specialitate în care se vădnenorociri, mai toate ără leac, <aura avea o-ntelepciune mult peste vîrsta ei si-un el de-a-siprivi semenii ca pe niste egali. Pierderea omului pecare-l iubise cu ervoarea vîrsteiadolescentine lăsase urme, ără dar si poate, într-un suet care oricum nu era predispus lasuperfcialitate. <a despărtire, ne-a-ndemnat săvenim pe la ei si neinvitati, doar cu un teleon în prealabil. /!înteti singurele noastre rude din*ucuresti1, a adăugat <aura din usă./Da3 stiu c-a niment-o 7abriel al nostru1, mi-a spusrate-meu în timp ce mergeam spre

Universitate, unde ni se despărteau drumurile. /ecasă, ce mobilă, ce lucruri...1. /)ai multdecît astea toate - ce nevastă A <a cît e derumoasă si de avută puteai să te-astepti să fevreo ustura-tică1. /!oru-meo, sîmbăta viitoare ereuniune cu dans la noi la #acultate-n hol.FI

începe la sapte seara. 0ino si tu. Poti să inviti unbăiat1. /!înt în tura de după amia$ă. Terminla $ece1. /0ino cînd termini. >euniunea tine pînăspre douăspe si ceva. Pe urmă te ducem noi



acasă, la doctorii tăi1. /)ă duceti 1. /%u cu vreuncoleg1. /'m să-ncerc să vin, desi nu stiusă danse$1. /!tii sîrba, alunelul, brîuletul si n-o să

nimeresti să aci doi pasi la dreapta, unulla stînga, la tangou A1. /"i nimeri eu, si, la urmaurmei, nu dau nici un concurs1. /%u chiarte rog să vii1.<a reuniunea dansantă aveam să mă duc singură.Pe cine să f invitat Pe osti 7heorghiunundră$neam. în rest - pustiu, în ce să mă-mbrac se găsea. &ici oproblemă. 'veam să măsătuiesc cu doamna doctor si cu nasa. Pînă atuncimai era o săptămînă - timp berechet. Devreme ce puteam veni însotită, era limpede că7elu nu voia să-mi pre$inte vreun băiat.Probabil că pusese ochii pe vreo ată. încercam să-mi concentre$ gîndul asupra reuniunii

dansante, cînd de apt toată finta mea se clătinaca o $dreantă bătută de vînt. în vremea copilăriei, după ce uscam băsicaporcului, o atîrnam pe sîrma de rue si ne uitam laea cum o misca vîntul de parcă o dădea-n leagăn. Tare-as f vrut pe-atunci să fu eu băsicalegănată de vînt, si să uit de lume, din ceea ce

pricepea din lume mintisoara mea de copil.'cum însă mi se ăcea un dor de pădurea noastrăde tei si de norii de pe cer în care-mipierdeam privirea. "rice gînd era bun să-l îndepărte$e pe cel legat de-ntîlnirea mea cu



7abnel. !tiam cum te strîngi ca un ghem dorindfinta iubită, vrînd parcă să te $drobestisingur în lipsa bratelor, a coapselor si-a bu$elor

care să te $drobească, stiam cum tîn9estesuetul după iinta iubită, însă nu-mi închipuisemcît doare descompunerea iubirii, cît doaregolirea propriei finte de altă fintă, cît doareschimbarea unei imagini.Descompunerea unei iubiri seamănă cu chipul unuimort în care ti-e greu să regăsesti fintape care ai cunoscut-o vie. Peste suetul meu parcăplouase cu cenusă. Un suet văduv.!uetul omului îndură amărăciunea, îndurăumilinta, îndură 9ignirile, dar mai greu decît orice- golul si mai ales golirea. 0ă$usem oameni mortifindcă nu li se oprise la vreme ohemoragie. 7olirea suetului nu te omoară, dar tesleieste.

iudat cum suetul parcă e o copie a sistemuluisangvin. Trăind lîngă atîta durere trupească, însotită de-atîta amărăciune suetească, toate 9udecătile mele porneau totusi de lasuerintele trupului. Degeaba mă sătuia domnul7eneral să mă /nesimtesc1 findcă numaiasa-mi puteam ace meseria. Dacă n-ar f ost

domnul 7eneral, ată de care mă simteam atîtde îndatorată si la care tineam atît de mult încît nu-mi mai închipuiam viata ără el, de multm-as f dus cu săru3 mîna la seul de cadre, ca sămă treacă la serviciul administrativ, la orice



post unde să umblu cu hîrtii si nu cu oameni.' doua $i, la sală, eram în echipă cu domnul7eneral, cu 7heorghiu si cu un căpitan venit de

la *u$ău. De statură mi9locie, chel bine pentruvîrsta lui, cu o ată rotun9oară, cu ochi ver$i,semăna a orice numai a doctor nu. &-avea nimicdin gravitatea - părînd uneori morgă - a maituturor medicilor, si-n spital si dincolo de $idurilespitalului. !emăna a om învătat cu lopata siFBcu tîrnăcopul. " arhitectă, pacientă a 7eneralului, îmi vorbise despre o nuntă la carema9oritatea invitatelor era compusă din doctorite./!i erau toate îmbrăcate bogat1./'dică 1, am întrebat eu. /u toalete scumpe sicare s-arate cîte parale-au costat si cubi9uterii de să le cadă capul si mîinile. )ai sînt bine-nte-les si de cele cu măsură si cu gust,

care mai lasă si-acasă din ce au. Dumneata lucre$iaici numai cu bărbati, n-ai de unde săstii1. Uitîndu-mă la noul nostru doctor, căpitanullosi luga, mi-a venit să $îmbesc. 'm încercat să rni-l închipui emeie si mi-a ost limpedecă nu s-ar f numărat printre cele îmbrăcate cu pret la vedere. Domnul 7eneral

avusese-n prealabil o discutie cu el, ca să aecam ce stia să acă. /Domnule 7eneral, am ăcutrontul din prima pînă-n ultima $i si pe urmăam operat la !pitalul din *u$ău1. 'veam de operat- /aveam1 - un ca$ greu o ractură de



coloană, cu deplasări de vertebre. Din ericire, ărăperorare de măduvă. Un ou moale erabeton armat ată de bolnavul nostru cu-asemenea

băgare de seamă trebuia să umblăm cuel. Un biet băiat de == de ani. luga l-a adus el cupat cu tot la sală. /e ne acem cu asepsia3 e-ar spune doctorul <ister 1, a $is domnul7eneral mai mult în glumă. /Decît să-iperorăm măduva mai bine o dăm &ecuratului deasepsie1. u doi brancardieri si cu mine peoparte, el, 7heorghiu si încă o soră pe cealaltă, cîndne-a ăcut semn din cap am ridicatbolnavul ca pe-o clătită, cu cearsaul de la salon, sil-am pus cu ata-n 9os pe masa deoperatie. /)ăi băiete, se cunoaste c-ai ăcutrontul1, i-a spus 7eneralul cu admiratie. Tot el,luga, i-a cercetat toată coloana, cu ochii cînd labolnav cînd la radiografi, pînă să hotărască

unde să-i acă aneste$ia. )ai întîi i-a scos o seringăde lichid din coloană si abia apoi i-aintrodus aneste$icul. <a el cum ăcea si domnul7eneral. /% bine să fm prudenti cînd evorba de presiunea din coloană1, ne-a explicat lugaără să ne privească.După atîtia ani de meserie si find un tip meticulos

care-si prevedea fecare miscare, potrivitinterventiei pe care urma s-o acă, domnul 7eneralera un om rapid, rapid nu grăbit. 2utealade miscări a lui luga n-am mai vă$ut-o însă la niciun ortoped, ba chiar la nici un chirurg.



După un număr de operatii, domnul 7eneral i-aspus /luga, băiete, în locul dumitale m-asduce la Urgentă. >ar am vă$ut un diagnostician si-

un practician ca dumneata. 'i o rapiditate în deci$ie si-o manualitate pe care merită să letransmiti, să aci scoală din ele. !pitalul ăsta îti oeră prea putin pentru capacitatea dumitale1.Dar el avea-n )aramures, locul lui debastină, o nevastă cu trei copii. %ra fu de tărani.!e-nsurase din studentie cu ata preotuluidin sat, învătătoare, care mai apoi ăcuse <iterelela ără recventă. !e iubiseră de copii. !tiasi el unde i-ar f ost locul, dar astepta să capete ocasă unde să-si aducă amilia. Pentrumoment dormea-n spital.Prin relatiile domnului 7eneral, ără dureri de cap.obtinusem buletin de *ucuresti, cu vi$ă deotant în Doctor <ister. Dintr-o bucătică de doc de

culoarea nisipului, găsită-n sacul cu peticealtusei <ina - /nu se stie, ată. cînd ai nevoie de-unpetec1 - îmi ăcusem o pungă în care-mitineam buletinul si banii. ususem teapăn depungă un extraort de-aceeasi culoare, îiGKcalculasem lungimea în raport cu talia, si-mi

purtam /valorile1 atîrnate de gît cum neam deneam, tărancele-si poartă banii-n sîn, mai ales cîndmerg la oras. *uletinul de *ucuresti eracea mai importantă avere a mea. %ram constientăcă ără bunăvointa domnului 7eneral



puteam să-mi rup rînduri de pingele si să nu-lobtin, neavînd domiciliu stabil în *ucuresti.Domnul 7eneral bătea pe la toate usile si pentru

doctorul luga si se-arăta-ngri9orat si pentrusituatia mea loca-tivă. /'rgentina, ată dragă,4otant5 nu e o situatie stabilă1. /!i dacăstăteam la cămin era mai avanta9os 1. /&u. Dartrebuie să ai ceva al tău, ceva pe care să aiadresa fxă pe numele tău1.Doamna doctor Namfrescu $îmbise cînd îiarătasem cum îmi purtam la gît buletinul, bunulmeu cel mai pretios. Din $iua cînd într-un maga$in ise urase rumusete de portoel din pielede sopîrlă, plin cu bani, si-n care mai avea sibuletinul si permisul de conducere, nu mai$îmbise, /învătătură de minte să nu rî$i niciodatăde prudenta altuia1.!e-apropia sîmbăta cu balul de la Drept. Doamna

doctor si cu nasa au intrat în alertă degradul unu, mai ceva decît dacă ar f urmat sămeargă ele la bal si la un bal de dinainte deră$boi cînd - vorba lor - /erau balurile baluri1.De la ră$boi încoace, ca si-n timpul ră$boiului,petrecerile de tineret se numeau /ceaiuri1. !edansa si se si mînca ceva, buet rece, sendviciuri.

!i la raiova, etele din oras, mai ales celedin cursul superior, mergeau la ceaiuri. 'veau cecomenta după fecare astel de $aiaetcomportamentul ga$delor, numărul invitatilor, cumusese fecare îmbrăcat, ce irturi se mai



înfripaseră.%u nu-mi ăceam nici o problemă cu privire laprima întrunire /mondenă1 din viata mea.

>ochiile pe care mi le dăduse doamna doctor mi sepăreau demne de orice el de petrecere aanilor 3FK. &umai că începînd de luni - /reuniunea1urmînd să aibă loc sîmbăta - nu mairămăsese nimic în garderoba doamnei doctor si într-a nasei pe care să nu-l probe$ înpre$enta lor. Pînă la urmă, suragiile au că$utasupra unei rochii de casmir pe-un ond griargintiu cu ori violet, cu un decolteudreptunghiular care se fxa în părti, de sutien saudeurou, cu două bride. *ustul cam îlîia pe-acolo peunde ar f trebuit să fe niste sîni maimărisori si nu bietele mele tîte ca două ochiuri latigaie. !olutia de umplere a golului s-a găsit

imediat un sutien cu burete, care-mi ăcea un bustdemn de invidiat. /'r trebui să portimereu sutien si să mergi cu bustul înainte, maiprovocator, să-ntepe ochii cui te vede1, a $isdoamna doctor6 eu m-am rosit de parcă la cine-stie-ce aptă necugetată m-ar f-mpins. /2a-lde pe-acum si poartă-l1 - era marti : /ca să te

obisnuiesti cu el pînă sîmbăta1. e dreptateavea A red că numai caii împiedicati s-or mai fsimtit ca mine cu sutien, îmi venea mereusă-mi duc mîinile la piept, ca să văd dacă obiectulcu pricina mai era la locul lui. Două gri9i mă



rămîntau mai întîi, să nu scape de pe mine si să-lpierd6 si apoi să nu se ridice mai sus de$isii mei sîni, dăruiti de natură, si să mă tre$esc o

dată cu un rînd ca lumea, adică sutienul cuburete si cu un rînd pri$ărit, ceva mai 9os. înd m-am îmbrăcat de sală, am vrut să-l scot, darG8tot eu ini-am $is /um vrei să te-nveti cu asa cevadacă n-ai răbdare să-l porti măcar o $i 31.<a sală-mi venea să mă-nghebe9esc toată, numaisă nu bage de seamă careva că-micorectasem f$ionomia. #lorina, una dintre colegelede la sală, care avea două ete gemene,de vîrsta mea, amîndouE surori la chirurgieabdominală, m-a cîntărit din ochi oprindu-i dreptpeste corpul /delict1 /'rgentino, nu te maicocosa, ată, că-ti vine oarte bine cu tîtier deăstacu burete. !ă-l porti mereu. !i-ale mele poartă, că

si ele au niste tîte ca de mîtă1. îtelucruri importante, cîte fguri, cîte voci am uitat odată cu timpul si uite ce-mi aduc eu aminte,ca si cînd s-ar f petrecut ieri-alaltăieri. în aceasîmbăta am avut noroc de-o tură usoară. &icio interventie la sală, ci doar trei racturi banale,reduse de doctorul luga si de nenea 0irgil,

ghipsierul. înd să ies din spital, dau nas în nas cudoctorul luga. /încotro asa elegantă,domnisoară 1 /<a #acultate la rate -meu, laDrept6 e-o reuniune cu dans. )-a invitat ratemeu



si pe mine1. !i el era-mbrăcat cu /toale bune1,cum se $ice la noi la tară. Pantof negri,pantaloni gri, sacou bleumarin, gen marinar,

cămasă albă, cravată grena în dungi. %ra altuldecît cel ponosit din spital. Dar ca omul care nuumblă bine-mbrăcat în mod obisnuit, aveaceva stîngaci, de parcă ori îl strîngeau pantofi, ori îl tineau hainele pe la vreo-nche-ietură.Uitîndu-mă la el si vă$îndu-mă parcă pe mine-noglindă, am înteles ce voiau să $ică doamnadoctor si &asa prin rantu$escul /endimanche1./%u mă duc la gară să mă văd un ceas cu doicolegi de liceu în trecere prin *ucuresti. Pînă la ceoră tine petrecerea la studenti 1. /' $israte-meu că tine pînă pe la douăspe-unu1. /Te-aisupăra dacă as veni si eu după ce mădespart de colegi &-am mai ost la o petrecerestudentească din ultimul an de #acultate. 'u

trecut doispre$ece ani de-atunci1. !i pe chipul lui întinerit parcă, trecea un $îmbet denostalgică tristete. !-a uitat apoi în ochii mei caomul care-si cere iertare findcă ti-a arătatceva ce n-ar f vrut să ve$i. /Trece vremea si noi cuea1, am spus eu cu tonul bătrînesc al)aicăi si mi-a apărut în suet chipul )aicăi supt si

ără vîrstă, viata ei ără bucurii si mi-avenit să plîng. Doctorul luga a deschis gura săspună ceva apoi s-a ră$gîndit si m-a atins usorpe brat. /&e vedem mai tîr$iu1.



în holul #acultătii, dansul era-n toi. )-am oprit lîngăintrare si-am început să studie$asistenta. După elul modest în care erau

îmbrăcati, mai ales băietii, în costume pe puncte,mi-am dat seama că erau provinciali, căministi,categoria care nu lua parte la ceaiuriorgani$ate în cercuri restrînse, de bucuresteni.#etele erau destul de bine-mbrăcate. <e-amrecunoscut repede pe orăsence, căministe saunecăministe. 'veau o dega9are-n miscări, înelul cum îsi tineau capul, cum îsi priveaupartenerul. 0eniseră fe cu /băiatul1 lor, fe încăutarea unuia. )i-a atras atentia o ată satenă, cuun permanent mărunt, cu talie oartesubtire în comparatie cu oasele solide care nupăreau să apartină aceluiasi corp. "chii ei usorexotalmici sorbeau un băiat care dansa pierdut cuo blondă gen păpusă. !ăraca A >e$ema un

$id ca si mine. 'm dat cu ochii de rate-meu.Dansa cu-o ată rumusică, brună cu piele albă, cuun păr des, negru-albăstrui, pînă pe umeri,G=cu sîm abundenti, cu solduri rotunde, cu picioaregrosute, dar rumos rotun9ite.)ă uitam la ei si-am înteles că puseseră ochii unul

pe altul. %a avea un aer îndră$net, oprivire hotărîtă, tmtită-n ochii lui 7elu, care osorbeau ca pe-o băutură parumată simbătătoare.)i-am adus aminte cum stăteam, copil, lipită denucul iocîrlănoaiei, si mă



uitam la etele si la ăcăii care 9ucau în horă. învătasem de mică să citesc în ochi dragosteadintre tineri. )i-am amintit si cele cîteva nunti la

care useseră potiti si părintii nostri. Taica 9uca de duduia pămîntul sub el, cu toate tălpile luidrepte ca de urs, si-i trăgea la strigături des-au$eau pînă-n pădure. )aica 9uca si ea, că doarse aa potită la nuntă. ;uca findcă asa secuvenea. Dar ără nici o tragere de inimă. 'biaastepta să se termine 9ocul, si scăpată parcăde-un canon, alerga să vadă ce ăceam noi, copiiiei, copiii celorlalti nuntasi. Tinerii pe care-i priveam acum îsi consumau elanulvîrstei, tinîndu-se decent în brate cît duramu$ica de la un magnetoon 4Tesla5, plasat pe-unbirou, într-un colt al holului. >esponsabil cumagnetoonul era un băiat înalt, brun, cu o privireadormită dar care părea să nu ignore nimic

din ceea ce se petrecea în 9urul lui. înd s-aterminat tangoul în timpul căruia păsisem eu înhol, spunîndu-le băietilor de la intrare cine eram,7elu m-a vă$ut si s-a apropiat de minetmîndu-si de mînă partenera. /!ora mea, 'rgentinasau 'delina, cum vrei să-i spui, siprietena mea, <iliana1. 'm simtit la 7elu o e$itare

pînă să-i atribuie <ilianei o calitate.Pe vremea aceea /prietena1 luase locul /irtului1,prea compromis de vechiul regim si preacu miros occidental. Pe vremea copilăriei mele,/prietenă1 însemna chiar prietenă si nu ca



astă$i, adică /amantă1, persoană care tine loc denevastă tară cununie, o /coabitantă1 ărăorme la !tarea civilă. 'm aat că <iliana era

studentă la Drept, cu un an în urma lui 7elu siăcea si 'cademia omercială /la ără recventă1./<-am convins pe 7elu să urme$e si el'cademia la ără recventă. u două #acultăti aimai multe perspective1, mi s-a adresat<iliana, cu-o voce plăcută, între soprană si contra-altă, cu un usor /r1 în pronuntie, care sevedea că e din născare si nu de andoseală. înd începea să vorbească, pe ată i se lumina$îmbetul omului multumit de sine si de viată, iardin pupile parcă-i tîsneau licurici. Te măsuradiscret, încît dacă nu erai oarte atent nici nu băgaide seamă. !înt sigură că-mi stiuse dinprimul moment si numărul de la pantof, si-mighicise si buretele din sutien.

a una cu un piept aproape scîndură, am admiratla emei mai întîi bustul, iar celor cu sîniprea mari pentru statura pe care-o aveau nu legăseam cusur, ci le-atribuiam un plus devoluptate. )i-am închipuit-o goală pe <iliana, cutrupul rotun9or si pietros, alb ca laptele, si lam înteles pe rate-meu, 7elu, de ce se-ndrăgostise de

ea. 7elu avea-n privire ceva din ironianeagresivă a lui 7abriel. Un băiat înalt, subtire simlădios ca o nuia, cu un glas baritonalarmoni$at cu o dictie perectă, cu trăsăturiprelungi, cu ochi cum e cenusa. &u l-as f numit





liberă după moartea bătrînei1. 'asem esentialuldespre amilia în care, după toate semnele,avea să intre rate-meu. <iliana dansase cu un

coleg care a condus-o lîngă 7elu si lîngă mine./'r trebui să iau o piatră-n gură1, am $is eu6 /eprima oară cînd danse$1. /!ă nu mai spui, cănu te crede nimeni1, a intervenit <iliana pe tonul eivesel, de om care vrea să se bucure defecare clipă. )-a invitat la dansul următor colegullui 7elu. !-a simtit obligat să-mi acăoarecare conversatie, drept care m-a-ntrebat cu cemă ocupam. /!oră la sala de operatii la"rtopedie, la !pitalul )ilitar1. /'m un vărbrancardier la "rtopedie, tot acolo. % fu dechiaburi si n-a mai avut din ce plăti taxele. %ra-nanul trei la <itere, la #ilologie cum îi spuneacum. )unceste si el si dă la ără recventă, casalariat1. /um îl cheamă 1. /!uciu 'ndrei1.

/'rdelean după nume1. /Da, că sîntem amîndoi dela ristian, de lîngă *rasov. &orocul meucă tata-i învătător si n-avem decît două mgăre depămînt1. /)are noroc să fi sărac A1./&oroc a$i e să pari, da3 să nu fi1. olegul ăsta sevede că avea mare încredere în 7elu demivorbea mie asa. <a un moment dat m-a invitat la

dans si tînărul cu aer adormit, celresponsabil cu mu$ica.%ra chiar rumos, în ciuda aerului său de om8 abiatre$it din somn si nede$meticit bine. )ă





cînd ne-ntîlnisem în poarta spitalului, cu douăceasuri mai înainte. u bruma mea de tocuri,eram cît el de-naltă. 'dică, amîndoi de talie

mi9locie. 2n ochii lui ver$i, sub runtea înăltatămult de chelie, se aprindea o lumină duioasă cîndăceam cîte o piruetă si mă tinea mai strînsde talie, în imaginatia mea nu mă-nchipuisememeie decît în bratele vărului meu 7abriel. Pedomnul 7eneral îl masam cum as f masat-o pemama. osti 7heorghiu mi-era prieten cummi-ar f ost o emeie si nici prin minte nu m-as fvă$ut goală cu el într-un pat. &-o vă$usemniciodată pe nevasta doctorului luga, dar încercamsă mi-i imagine$ iubindu-se. Trecuse demie$ul noptii cînd de la magnetoon s-a au$it4Perimta5. De unde se-asternuse ca o boare deoboseală peste tineret, deodată parcă i-a stropit petoti o ploaie înviorătoare. *ăietii, cînd

erau alesi, puneau o batistă pe 9os pe care să-ngenunche$e ata, si de cele mai multe oribăiatul si ata se sărutau pe obra9i6 cei care sesărutau pe gură era de bănuit că n-o ăceaupentru prima dată. #ata cu permanentul mărunt, cuochii usor exotalmici, l-a ales pe cel pecare-l străpunsese toată seara cu dragostea ei. %l a

sărutat-o pe obra9i si apoi i-a sărutatmîna. Din păcate n-o iubea, dar măcar nu eramitocan. %u l-am ales pe doctorul luga. )i-aasternut la picioare o batistă bleu-pal, cu marginivisinii, m-a luat de mînă, m-a privit în ochi -



am simtit că ceva se topeste-n mine - apoi m-asărutat scurt si apăsat pe gură, m-a a9utat sămă ridic si mi-a sărutat ceremonios mîna. După ce

s-a terminat 4Perinita5, s-a dus laresponsabilul cu mu$ica, s-au uitat amîndoi prinben$i si deodată a răsunat o bătută ca-n'rdeal. Doctorul luga din mi9locul holului a strigat/are esti din 'rdeal, vino să-i tragem obătută1. !-au apropiat de el $ece băieti si patruete, între care ata /mea1 cu ochiimelancolici si usor exotalmici. 2$bucnea din ei totio pasiune mocnită. u pasii ăia mărunti sidesi parcă stăteau să găurească pardoseala. &oi,ceilalti, roată-n 9urul lor, tăceam de parcătrecuse peste noi ceva care ne luase graiul. !i-au început strigăturile, din care nu am priceputde3cît un /iu, iu, iu, iu, iu, iu1, pornit din rărunchi sidintr-un timp depărtat si necunoscut,

care-si trecuse pasiunea si aleanul din generatie îngeneratie. )ă ngea sărutarea doctoruluiluga, iar bătuta lui mă rigea si mai tare. !e tre$ise în mine dorinta de-a cunoaste suetulcare sălăsluia în acel trup atît de oarecare, daravînd stiinta de-a se ace dorit. înd s-aterminat bătuta, doctorul luga a destupat uiaga de

palincă si a potit pe toată lumea să gustedin ea. &u mi-a venit nici mie să cred, dar eu amtras prima gură din uiagă am simtit că-mi ialimba oc din piersici aprinse, în viata mea, dincurio$itate, am gustat multe băuturi, dar ca



palinca aceea n-am întîlnit nimic mai bun. înd, întorcînd-o cu gura-n 9os, n-a mai curs nici opicătură din uiagă, m-am apropiat de doctorul luga,

i-am luat-o din mînă si am astupat-o cudopul care era legat de mănusă cu un snuralbastru. /Domnule doctor, vă rog să-mi dati mievasul ăsta1. /'l tău să fe A1.GF7elu si <iliana s-au oerit să mă conducă acasă./&u e nevoie, copii, 'rgentina si cu mineavem acelasi drum1, a $is doctorul luga. )i-amsărutat viitoarea cumnată si ratele, stiind că-ilas nedumeriti în privinta relatiei între mine sidoctorul luga. <a tinerete si de multe ori la altevîrste, emeilor le place să fe bănuite că s-ar aa în cine-stie-ce combinatii sentimentale cubărbati pe care abia-i cunosc. 'r f ost ridicol să lepovestesc lui 7elu si <ilianei

că doctorul luga îmi era doar unul dintre superiorisi-atît. %u, vampa care suceam capulbărbatilor A Dacă luga mă sărutase pe gură ca să-mi crească actiunile 2n privinta lui osti7heorghiu cred că era lămurit că nu era vorba deamor. !au poate mă credea din rîndul celorcare se culcă, ără alegere, cu sefi, numai sef să

fe. <a urma urmei putea să creadă orice.!eara aceea de dans, în care putine erau eteleără iubit, m-a hotărît că la două$eci si unude ani era momentul să-mi încep si eu viata deemeie. 2ar doctorul luga tre$ise în mine acea



dorintă. )ergeam tăcuti unul lîngă altul ără să ne-atingem. într-o mînă tineam punguta decatiea neagră a &asei, în cealaltă mînă uiaga,

obiect la care, si a$i, cînd mă-ndrept spreapus, mă uit cu nostalgie, ca la cel mai pretioslucru din viata mea. "are iubitul ălugăriteimele portughe$e usese rumos Din descriereaaltora nu s-ar f $is. &-as f cre$ut la optspre$eceani că aară de 7abriel aveam să mai am vreodatăochi si suet pentru un altbărbat. !i iată că după numai trei ani mă gîndeam,ca la un bărbat pentru mine, la un omoarecare ca aspect exterior, proesionistremarcabil, dar mai ales finta căreia doream să-icercete$ suetul si trupul, în latura bisericii !întul%leterie, pe Doctor <ister, din mersulnostru lent, ne-am oprit amîndoi. Doctorul luga m-aprivit lung în ochi, si cu un aer serios la

care parcă astepta un răspuns./'rgentina, te numeri printre putinii oameni căroravreau să le cunosc suetul. Tie asvrea...1. !-a oprit. /e ati vrea 1, l-am întrebat eusoptit. /'s vrea să te cunosc întreagă1, siiar s-a uitat ără $îmbet în ochii mei. /0reau1, i-amrăspuns eu hotărît, privindu-l aspru în

ochi, mirîndu-mă eu de mine. /Un văr al meu eplecat o săptămînă din *ucuresti. !tă pearol Davila. 0rei să mergem acolo 1. /0reau1.'m inspectat mai întîi garsoniera vărului.



/Ti-e oame, 'rgentina 1. /&u1. /&ici mie1, încadă era o boccea de rue. <-am privit cumirare pe luga. /!înt lucrurile mele. 0reau să mi le

spăl si să mi le calc si eu ca lumea. Preaarăt ca un salahor1. <a replica asta mi-a venit săplîng. 'm simtit un elan rătesc pentru el, ca între noi salahorii. )-am apropiat de el, am închisochii si i-am sărutat mîna dreaptă. 'poitotul s-a învălmăsit în mine, între noi. " dorintăaprigă pe care el a stiut s-o drămuiască astelca eu să nu leg de brutalitate primul meu momentde dragoste reală. Un singur gînd mi-atrecut atunci prin minte /Doamne, ce bine că nusînt eu prima emeie din viata lui1. 2nimaginatie, pe vremea înăcărării mele pentru7abriel, mă-nchipuiam lîngă el, fintă inocentăca si mine, urmînd să descoperim dragostea împreună, ca primii oameni de pe pămînt. în

bratele doctorului luga nu mi l-am amintit pe7abriel. !emn că rana prinsese coa9ă. Doctorulluga ghicea tot ce-si dorea o emeie. &e-am iubitca la un sîrsit de lume. /De ce nu mi-aiGGspus că nu te-a atins mînă de bărbat )ă simt atîtde vinovat, 'rgentina A1. /&u v-am spus

findcă tot ce s-a petrecut n-ar mai f ost. !i vreausă am o amintire rumoasă, legată de-unom pe care-l pretuiesc si care mi-e drag1. )i-a luatata între mîini si mi-a sărutat ochii. /)iera



dor de trup de emeie pe care si eu o pretuiesc,dar...1. /Dar nimic. !tiu că sînteticăsătorit. &-ati ascuns-o ată de nimeni1. /De ce-

mi vorbesti cu 4dumneavoastră5 1./)i-e greu să vă spun pe nume1. /!ă-mi spui,losie, cum îmi spune mama1. 'm statde vorbă despre părintii nostri, despre viată,despre lume, pînă ce, biruiti de somn, amadormit. <a sase dimineata m-am tre$it, m-amstrecurat usurel din pat, m-am spălat, m-am îmbrăcat cu un halat din baie, am desăsuratbocceaua din cada, am spălat ce era de spălat,am fert într-un lighean emailat ce era de fert si laopt 9umate eram cu toate întinse pe sîrmadin balcon, pnnse-n cîrlige, găsite într-o pungăatîrnată de-un suport, tot în balcon. Doamne,ce amănunte îi rămîn omului in minte A Doctorulluga s-a tre$it la nouă. )-a găsit în bucătărie

răsoind niste reviste 4Paris )atch5. /'rgentina, dece te-ai $drobit cu lucrurile mele 1.)i-a sărutat amîndouă mîinile. %l a ăcut caeaua.'m băut-o încetisor de parcă am f vrut sănu se mai termine. %u, acasă, în *ucuresti, beamceai de plante. aea numai la spital. Toatesurorile puneam bani împreună pentru caea si ne

ăceam la repe$eală un ditamai ibriculca să ne-nviorăm. 'cum aveam un aer ase$at, deamilie care îndeplineste un ritual. 'mpetrecut toată $iua împreună. 'm cerut voie să-idau un teleon doamnei doctor ca să stie că





ani, în vacanta de vară, cînd mi se arătase acelprim semn al pubertătii emeiesti, n-am stiutcum să-l ascund de )aica. Dar ea si-a dat seama

din prima $i. !-a uitat lung la mine, cuprivirea ei tristă si ără vîrstă, s-a ase$at pemarginea patului, m-a tras către ea, mi-a luatGHcapul în poală, m-a mîngîiat pe crestet si mi-a spuscu glas soptit /<ina maicăi, <ină, ti s-adus copilăria6 de-acilea-ncep gri9ile1. Pe mine m-aupodidit lacrimile. De vorbele ei, de frul desînge care storcea viată din mine /&u plînge,suetul meu. 'sa e datul amărîtelor deemei1. um plîngeam asa, un gînd mi-a trecut prinminte /De-acuma pot avea si eu uncopilas1.De cînd trecusem în rîndul emeilor, gri9a mea erasă n-am copilas. &u puteam o clipă să uit

că losi luga avea trei copii, ăcuti din dragoste, cuata care-l iubise si-si nemultumisepărintii, că ea, neam de preoti de patru generatii,se dusese după un fcior de 9os. " $i dacă oavea liberă, doctorul luga ugea la ai lui. De el m-aapropiat cel mai mult simtul datoriei pecare-l socotea sînt. Datoria ată de legămintele

vietii lui amilia si 9urămîntul lui ipocrate.%u ce eram pentru el Dacă ar f ăcut-o numai dindor trupesc ar f găsit una mai rumoasăsi nu numai una. Pentru emei, doctorii alcătuiesc oenclavă privilegiată, în raport cu ceilalti



bărbati. De-a lungul unei vieti am vă$ut emei caren-ar f acceptat în ruptul capului nistebărbati dacă n-ar f ost doctori. eea ce din partea

unora din altă proesie ar f consideratobră$nicie, din partea unui doctor li se părea chiarmăgulitor. Deci, doctorul luga ar f găsitsigur o ată rumoasă, încîntată să se culce cu unsuperior. &u pentru a mă ata, credeamtotusi că îi stîrnisem curio$itatea. Poate si dinpricina vorbelor care circulau despre osti7heorghiu si despre mine !tiu si eu Dar preamare era duiosia lui pentru mine,preocuparea ată de viata mea, ca să le pun peseama unui capriciu. &e-am înteles de labunînceputcă tot ceea ce era între noi urma să ia sfrsit cîndavea să-i vină amilia în *ucuresti.Doamna doctor m-a întrebat deschis dacă ceva se

schimbase-n viata mea. <a el de ără ocolisurii-am răspuns si eu, spunîndu-i si că omul era însurat, că nu eram pusă pe spart case, dar căasta era. /Dacă ti-e drag, iubeste-te cu el. 'i gri9ănumai să nu rămîi toată viata vioara adoua si să te tre$esti prea tîr$iu. Decît să umblatipe drumuri, mai bine adu-l încoace că,

slavă Domnului, n-o să te stie nici pasărea cerului1.)-a mîngîiat pe ată ca pe-un copil si m-asărutat pe runte. )ă întîlneam cu losi la mine-acasă, vorba vine /la mine-acasă1, ori de cîte





neamul tău cel adormit. 7elu era multumit derelatiile /diplomatice1 pe care le stabilise.)aica tăiase găina a mai grasă si nu stiuse nici ea

mei Taica în ce el să-si arate încîntareaată de domnisoara de la oras, care-i era dragăfului lor si el drag dumneaei. <iliana voise să-ia9ute )aicăi la gătit, dar )aica n-o lăsase./Domnisoară, maică, las3 că ai timp o viată săgătesti. 'cus mai bine să-ti arate 7elu pădurea sidealu3 viilor si să te ducă-n vale lacesmeaua iocîrlănoaii, că astea-s mai rumoaseacilea-n *răteasa1.0edeam că-n toată încîntarea, în ochii lui 7elu sestrecura o umbră de tristete. /'delino, amurit #lorei. Trei $ilea $ăcut si s-a stins cu botul în poalele )aicăi. udouă săptămîni înainte de-a ne duce noiacasă1. 'm plîns după #lorei cum nu plînsesem

după nici o fintă plecată dintre noi. <-au îngropat sub dud, unde-i plăcea lui să stea laumbră. /#lorei, cîinele maicăi, te dusesi. &-o săte mai doară nimic. Pe lumea-ailaltă oi f si tu sătul.>oagă-te la Dumne$eu să ne strîngă si penoi ca pe tine să nu supărăm pe nimeni1.'sa îsi luase )aica rămas-bun de la #lorei. "

săptămînă mă bunea plînsul si pe stradă. )ăstrăduiam din răsputeri să-mi păstre$ frea ată deoameni. Doctorul luga mi-a tinut caleacam la trei $ile după ce aasem de moartea lui#lorei. /'rgentina, ce e cu tine 1. !i m-a



privit cu-ngri9orare. /' murit #lorei, cîinele nostrude la *răteasa1. losi luga si-a ăcut semnulcrucii, apoi m-a strîns la piept ără nici un cuvînt. !i

osti 7heorghiu a băgat de seamătristetea mea. l-am spus ce se-ntîmplase. /îmi pareatît de rău, 'rgentina. *ine că n-asuerit1. "are nu suerise e o f ost în suetullui dacă a simtit nevoia să mai acă o dată, împleticindu-se, ocolul ogră$ii si apoi să-si deasuetul cu botul în poalele )aicăi înd i-amspus, domnul 7eneral a otat adînc si si-a luatcapul între mîini. /'rgentina, de nimic nu mi-emai groa$ă decît de despărtiri. Două dureri mari le-am trecut cînd mi-au murit părintii.%goismul, rica de durere mă ac să doresc să moreu înaintea nevesti-mii. <ui #lorei al vostrui-a-nchis ochii finta lui cea mai dragă. ", viată,viată1.

într-o seară, cînd eram tristă si plînsă, obositămoartă, după o tură grea, văd că se-apropie demine un bărbat înaltsi-mi spune /bună seara1. l-am răspuns cu o gurămoale si i-am luat seama absentă. Parcă-lstiam de undeva. /e aceti, duduie 'rgentina 0ăamintiti de mine De la reuniunea de la

Drept. !înt coleg cu 7elu, ratele dumneavoastră1 -/', da A 'legeati mu$ica la magnetoon1./%xact1. /Pot să vă fu de olos cu ceva 1, l-am întrebat ără nici o tragere de inimă. /Dacă



vreti...1. /'veti pe cineva internat la noi 1. &ici oclipă nu mi-a trecut prin minte că vrea săm-agate. /&u despre asta e vorba1, mi-a răspuns

el cu un $îmbet în ochii aceia pe care atîtde bine stia să si-i acă semi-adormiti. &-a asteptato altă întrebare din partea mea. /% vorbaGBdespre amilia doctorilor Namfrescu, la carelocuiti1. /'dică 1. /<a ei, o dată pe lună seadună,cu ei cu tot, saispre$ece persoane, în ce scop !ice se discută acolo 1 /)ai întîi eun-am vă$ut niciodată aceste persoane. u mine,doctorii Namfrescu discută chestiuni demedicină si de gospodărie. Domnule dragă...1./4Tovarăse5 si ără 4dragă51. /*ine,4tovarăse5, si ără 4dragă5, în ce calitate îmi punetidumneavoastră aceste-ntrebări 1. /încalitatea pe care mi-o dă o anumită institutie

despre care cred c-ati au$it1. /De la orice institutieati veni, eu tot atîta v-as spune1. /!tiati că doctoriidumneavoastră au o fică-n'merica 1. /Da. )i-au spus de la bun-început1./!i că primesc pachete de la ea 1. /<eprimesc prin Postă. 0edeti hainele astea de pemine Doamna doctor mi le-a dat. Tot de la

fica dumneaei sînt. um vine un pachet îmi aratătot ce primeste si-mi dă si mie cîte cevadin el1. /Dumneata, ată săracă, de tăranicolectivisti, ce cauti între asemenea oameni 1.



/Un adăpost deasupra capului si, din mila luiDumne$eu, la niste oameni de pus la rană1. /<acămin nu puteai să stai 1.

/*a da. însă după opt ani de internat, după o viată într-o odaie-n toate iernile, cu părintii, curate-meu, o vreme si cu purceaua si cu vitelul,poate că mi s-a ăcut si mie dor de-un coltisornumai al meu. Dumneavoastră nu păreti de latară1. ' tăcut. /Dacă vă ră$gînditi în privinta4bineăcătorilor5 dumnevoastră, teleonati-mi lanumărul ăsta. !puneti doar 4cu tovarăsul0asile51. >evenise la tonul ofcial, cu/dumneavoastră1. în timp ce-mi înmîna cartonasul pe care se aaucinci cire - numărul de teleon - ca din întîmplare a mai $is /e mai e pe la !pital eace doctorul luga 1. /'cum trei $ile am ost în echipă cu dumnealui6 bine, sănătos1. /Doar

acum trei $ile &oi parcă stiam că si a$inoapte1, si mi-a $îmbit complice. )-am uitat la elără uimire, ără ironie, doar cu-o imensătristete. %u îl pierdusem pe #lorei. u el se ducea oparte a vietii mele. e stia /tovarăsul0asile1 'm vă$ut că nu se-astepta la asemeneareactie. Privirea mea îi spusese că pe lume

era ceva mai important decît rica de /noi1, adicăde /ei1 care vedeau tot, stiau tot./Tovarăsă 'rgentina *oboc, tot ce-am vorbitrămîne strict între noi1. "chii lui, complet tre$iti





dimineata, nu găseam în bucătărie mei platouri,nici arurii, nici pahare. <a unspre$ece 9umătate, partida se termina, 9ucătorii plecau, iar

doamna doctor spăla cu mîna ei paharelede cristal si vesela 4>osenthal5, si tot cu mîna ei lease$a în servanta orentină. &u-i vă$usemniciodată pe cei paispre$ece parteneri de bridge aidoctorilor mei. !i să f vrut n-aveam cumsă-l mint pe /tovarăsul 0asile1. <a usi n-aveamobiceiul s-ascult, asa că de unde să f stiut euce vorbeau oamenii ăia. Trebuia neapărat să mă văd cu rate-meu ca să ausi eu cît de coleg era el cu /tovarăsul0asile1. 7elu s-a uitat îngri9orat la mine cînd i-ampomenit de acest persona9, /în patru ani de#acultate nu stiu dacă l-am vă$ut de trei-patru ori,si numai la cursul de Drept roman. !iatunci, în seara cu dansul. Dar ce treabă ai tu cu

el 1. /Poate vreodată am să-ti spun1. /#iicu băgare de seamă, soru-meo. De ce nu vrei tu sămi-o spui pe-a dreaptă 1. /7elule, nu-tiace gri9i1. 'm schimbat vorba. )-am interesatcum mergeau lucrurile cu <iliana, cu părintiiei. um să-i f spus că-i ascundeam adevărulfindcă nu voiam să bag pe nimeni în bucluc

<ogic n-aveam motive de rică ată de /tovarăsul0asile1 si de institutia pe care o slu9ea, darmă simteam ca năclăită de-o substantă suspectă,căreia nu-i cunosti elementele6 parcă



intrase-n mine un germene răuăcător care-mi săpacanale prin creier. u cine să mă fsătuit în asemenea împre9urare 'veam deplină

încredere în domnul 7eneral, în losi luga, în osti 7heorghiu. Dar de ce să-ncarci suetuloamenilor cu nelinistile tale, mai ales în nistevremuri cînd ti-era rică si de umbra ta >egretamsi că-l întrebasem pe 7elu despre/colegul1 lui. red că 7elu stia sau măcar bănuiamai mult despre /0asile1, dar si el se sfisesă-mi spună, cum mă sfisem eu să-i de$vălui de cem-apucase deodată interesul pentru acelpersona9.Doamnei doctor Namfrescu, sub pecetea tainei,trebuia să-i spun. &-as f avut liniste altel. 's fmers pe drumuri pînă la capătul lumii numai să numai a9ung în Doctor <ister si să f uitat căpe lume exista /0asile1, repre$entantul unei

institutii care stia si despre una ca mine - unnimeni - ceea ce mă privea doar pe mine. !igur căeu le intrasem în vi$or ca adaus desupraveghere a amiliei Namfrescu. !i dacă se-apucau să-l tragă de limbă si pe doctorulluga !ă-i f spus si lui că /ei1 stiau de legăturanoastră De la cine să le f aat metodele de

lucru "ricum, orice element de santa9 le eraolositor.)ergînd cu vite$a melcului, totusi am a9uns înDoctor <ister. Doamna doctor era singură-n



bucătărie. /'delina, ce e cu tine %sti albă cavarul1. /Doamnă doctor, 9urati că nu spunetinimănui ce-am să vă spun eu acum1. )-a privit

nedumerită. /;urati, vă rog A1. ' ridicat douădegete în semn că pecetluia întelegerea dintre noi.l-am spus tot. 2ncepînd cu acea reuniunede la Drept. Din cînd în cînd otam, ca să trag maimult aer în piept. Doamna doctor si-aH8aprins o tigară, pe care, vrînd să pară calmă, sestrăduia s-o ume$e lent, dar s-a schimbat laată. /Poimîine tocmai se 9oacă la noi. e să ac !ă găsesc un pretext ca să suspend partida1. Doamna doctor gîndea cu glas tare. )-amsimtit datoare să-mi dau si eu cu părerea./Dacă suspendati partida, au să fe siguri că v-amspus. %u $ic să 9ucati ca de obicei. red cănu vă suspectea$ă numai pe dumneavoastră si pe

domnul doctor. red că au otografat totgrupul. %u $ic că nici ată de grupul dumneavoastrăsă nu aceti vreo alu$ie la ceea ce v-amspus, că nu puteti să stiti care vă dă de gol, chiarără să vrea1. #rica este cel mai efcientdascăl al prudentei. %u - marea diplomată A /'idreptate, 'delina. Trebuie să ne comportăm

ca si pînă acum. )ai ales că n-avem nimic de-ascuns1. /Parcă trebuie să ai ceva de-ascunsca 4ei5 să te bănuiască 1.)i-am adus aminte cum veneau colectorii la*răteasa si controlau si privătile - la cine avea -



nu cumva să f ascuns lumea si acolo grîu sauporumb. De cînd erau colectivisti. )aica si Taica nu mai tineau vacă6 luaseră o capră ca să mai

aibă si ei un strop de lapte. &ae-al lui7hergoi, tigan care, neam de neamul lui n-avusesevreo bra$dă de pămînt, tăia si spîn$ura-n7ospodărie, cu alde ăciulatu si cu-alde iupim,care se număraseră printre mi9locasi, dar sesurupuiseră în runtea bucatelor. "ricît as f avut demuncit si de-nvătat, cu cît îmi vedeammai rar părintii cu-atît le duceam mai mult gri9a6 îmi rupeam de la gură ca să le trimit bani sice mai puteam si eu. 2ntîmplarea de-acuma cu/tovarăsul 0asile1 tre$ise-n mine rica pe careo tre$eau colectorii si ăi de la Partid în rîndul unoroameni nevinovati. *a mai veniseră sihingherii în sat. " gospodărie - un cîme. Pentru unal doilea, plăteai două sute de lei, ceea ce

nu se pomenise de cînd era lumea-lume. #lorei alnostru, #lorei A um alergam în dealulviilor după ce uram struguri si-i împărteam cu elun bob - eu, un bob - el. !i cum stăteam înata doamnei doctor, gîndindu-ne fecare cum s-odăm ca să iesim mai bine ată de /0asile1si de institutia lui, m-a podidit plînsul. /<asă,

'delina, că nu e sîrsitul pămîntului1. /Doamnădoctor, atîta mi-am dorit liniste pe lumea asta, sănu stau în calea nimănui, să fu lăsată-npace1. /'delina, pe lumea asta nimeni n-areliniste. re$i că ăstia de ne 4otografa$ă5 pe





armată si pe urmă valea A1. /'dică la Urgentă, cumvă-ndeamnă domnul 7eneral1. /Unde-oivedea cu ochii. &oi doi respectăm întelegerea

noastră de la-nceput. !i nu-ti ace gri9i, că n-osă ae 'nuta1. "ricît mă rugase doctorul luga să-ispun pe nume, eu îi vorbeam cu /dumneavoastră1 si cu /domnule doctor1. % greu să olosesti cuunul si acelasi om două registrede comportament. )ă temeam ca nu cumva înspital să gresesc vreodată si să conundregistrele. &ici lui osti 7heorghiu pe care-lsocoteam, ceea ce era, un bun camarad, în spitalnu-i vorbeam altel decît doctorului luga. în aaraspitalului, lui osti îi spuneam pe nume,findcă mă amenintase că altel rupea prietenia cumine.<a două săptămîni de la /vederea1 mea cu/tovarăsul 0asile1, doamna doctor mi-a spus în

mare taină că fica lor ăcea toate demersurilepentru a-si aduce defnitiv părintii în 'merica.!perante erau multe, mai ales că un grangure de la!ecuritate pusese ochii pe casa din<ister. 'm înteles că ericirea de-a avea cămărutamea se-apropia de sîrsit. /Doamnă doctor, îmi dati voie să mă sătuiesc si eu cu cineva în

privinta situatiei mele locative u un om încare am deplină încredere. &u-i spun ce mi-ati spusdumneavoastră, îi spun că trebuie să văprimiti o rudă în camera pe care-o ocup eu1. )-amsătuit cu domnul 7eneral. 'm întrebat-o



si pe tusa <ina dacă mă mai pute3au primi la ei înbucătărie, ei spunîndu-i adevărul adevăratsi nu versiunea pre$entată domnului 7eneral. Dacă

nu i-as f spus adevărul, tusa <ina si-ar fputut închipui că mi se dădeau papucii findcă cine-stie-cum îi supărasem pe doctori, ga$delemele. " dată pe lună, cînd mă duceam neapărat latusa <ina, se minuna cum eram eu îmbrăcată numai /de la pachet1, ceea ce multăvreme în >omEnia avea să-nsemne /culucruri străine1. Tusei <ina i s-ar f părut suspectăversiunea cu acea rudă picată ca din cer pecapul doctorilor Nam-frescu. %i mă primeau cubratele deschise, apreciindu-mi fdelitatea. &uăcusem ca atîtia altii care cînd /se-a9ung1 îi uităpe cei care le-au întins cîndva o mînă dea9utor.De cînd cu /tovarăsul 0asile1, cum intram în casă,

în Doctor <ister, parcă intram într-onchisoarecu mirador în toate colturile. 'bia asteptam să plecdin Doctor <ister, desi doamnadoctor îmi spusese că pot să rămîn si mă sătuiachiar să rămîn edec viitorului locatar care,dat find de unde provenea, poate că avea să-miacă rost de-o locuintă. /um oarte bine mă

poate pune-n stradă1.&-am îndră$nit să-i spun că atîta vreme cît nu eramprevă$ută în planul viitorului ocupant iarei, doamna si domnul doctor, n-aveau cum să-iimpună conditii, era mult mai prudent să-mi



iau din vreme tălpăsita. 'm convenit cu doamnadoctor să rămîn la ei pînă-n momentul cîndaveau să obtină toate ormele de plecare. <e-am

adus la cunostintă noua mea perspectivălocativă si lui 7abriel, văru-meu, si nevesti-sii,<aura. Peste cîteva $ile mi-a teleonat <aura,HCcare-avea să-mi comunice personal ceva. "mătusă a ei, de curînd rămasă văduvă, ar f avuto cameră într-un apartament de două camere pehol, ceea ce era prea mult pentru opersoană singură. !patiul locativ încă nu prinsesede veste să-i si ocupe încăpereaexcedentară. Prin pile si proptele din parteadomnului 7eneral am reusit să mi se acă, mie,pe numele meu, contract de închiriere pentru /unacameră, cu acces la baie si bucătărie si laholul comun1.

onditia doamnei - doamna )elania Turcescu - aost să mă mut imediat la ea, ca să vadăvecinii că spatiul este ocupat. /Dumneata aimobilă, domnisoară 1. /&-am decît, să $icem,un geamantan de haine si cîteva cărti1. /!idumneata pe ce-ai dormit unde-ai stat pînă-acum1. /amera era mobilată, doamnă1. /%u am

numai mobilă stil1. /'m vă$ut, doamnă. asade unde plec era mobilată-n stil orentin1. /&u stiuce să ac cu mobila1. /#aceti ce credeti1./!i dumneata pe ce-ai să dormi 1. /"i găsi si eu osaltea pînă să-mi ac rost de-un divan1.



/0ăd că nu esti pretentioasă1. /'casă la părinti, lamine-n sat, am dormit pe saltea de paie,asa că nu sînt crescută-n pu1. /Dar văd că esti

oarte bine-mbrăcată1. /'m locuit la oamilie care are o ată-n 'merica. !i doamnadoctor, stăpîna casei, mi-a dat toate hainele cîtele am1. !tilul de procuror ată de inculpat, abordatde doamna Turcescu, de proesiecucoană, văduva unui cunoscut neurolog, nu erade natură să ne-apropie, nici să mi-o acăsimpatică. *iroul răposatului doctor, camera care-mi revenea mie, a ost golit, iar mobilaase$ată într-un colt al holului.Povestindu-i doamnei doctor Namfrescu desprenoile mele conditii de viată, mi-a-ncărcat într-o urgonetă tot ce usese în cămăruta mea si-mi oerea să-mi aleg orice doream dinbiblioteca lor. Deci, iubita mea ălugărită

portughe$ă avea să-mi tină de urît si-napartamentul de pe Dionisie <upu. noua mealocuintă. Doamna Turcescu era obsedată deideea hotilor si a urtului, drept care îsi ăceasingură curătenie în casă. " curătenie pentrucare, spre-a le aduce la lumină, în baie si-nbucătărie a trebuit să rînesc. nu să mătur si să

spăl pe 9os. !tarea în care se aau cada sichiuvetele - cea de la baie si cea de la bucătărie -este greu de descris. >ăposatul doctor o f ost orb.săracul %l era unchiul <aurei, rate cu



maică-sa. Doamna Turcescu, o rumusete care si lasapte$eci de ani se mai vedea, useseadorată de bărbatul ei. #iul lor era se de catedră la

#acultatea de )edicină din lu9, însurat,cu doi copii6 nu tăcea nici o tentativă de-a a9unge-n*ucuresti. <aura mi-a suat că acestecior căuta, pentru linistea lui si-a amiliei lui, săstea cît mai departe de maică-sa. 'm scosapartamentul la lumină sub ochii vigilenti aidoamnei Turcescu. Din cînd în cînd, în chipdencura9are, îmi spunea /0oi, etele de la tară stiti s-o duceti lagreu. !e cunoaste că sînteti învătate cu munca de mici1. %u îmi vedeam detreabă, ără comentarii. Doamna Turcescu încuia cu cheia pînă si rigiderul, pe urmă puneaatît de bine cheile, că 9umătate din timp si-lpetrecea căutîndu-le. /Doamnă, de ce nu hotărîti

un loc anume pentru chei, dacă tot încuiati.!ă stiti că eu nu ur, si nici prin lucruri străine nuumblu1. /Dar, ce, eu la dumneata măHgîndesc )ă gîndesc la hoti în general1. /!icredeti dumneavoastră că hotii-hoti se-mpiedicăde niste încuietori 1. /Pa$a bună...1. onvingîndu-

se că tot ceea ce-i spusesem despre mineera adevărat, nu pleca nicăieri pînă ce nu mă stiaacasă, îmi cunostea grafcul săptămînalcum îl cunostea spitalul, îi ăceam doamnei Turcescu in9ectii cu *-un, find dumneaei





&-am i$butit să-l conving să nu ne mai vedem.Pre$enta lui, tandretea pe care mi-odovedea mi-au ost singurele suporturi morale într-

o perioadă atît de tulbure a vietii mele. îlprimisem pe doctorul luga în viata mea într-unmoment de exaltare si de rică maximă de-arămîne nu numai domnisoară, ci si ată bătrînă, îmipărea rău că e-nsurat nu findcă nu mălua pe mine de nevastă, ci findcă amîndoi înselamo emeie care-l iubea si credea în el.Presimteam cît aveam să suăr cînd avea să-i vinăamilia în *ucuresti si cînd urma să nedespărtim6 si totusi, abia asteptam acel momentcare să-mi pună constiinta în ordine. <-amadus o dată să-mi vadă noua locuintă. /&u mă potplînge că nu locuiesc în cartiere selecte.Poate n-ai să mă cre$i, dar mi se ace dor adeseade pămîntul pe 9os de-acasă. Poate că locul

meu adevărat pe lume era să rămîn la sapă. <adoctorii Namfrescu nu mă simteam străinăcum mă simt la actuala propnetăreasă, caregăseste-n fecare $i prile9ul de-a-mi aminti deunde vin, si din tonul dumneaei simt că măconsideră un el de inractoare care umblă cu cheialse pentru a se strecura într-o categorie socială

care nu i se cuvine1. /!i tie-ti pasă deiosele ei Ti se pare că dacă ne-am născut cupămînt pe 9os, acolo trebuie să rămînem pînăla sîrsitul veacurilor "are strădania noastră de-ane ridica nu merită nimic *ag seamă că



e una lume peste care poate veni si potopul, nudoar comunismul, si tot nu pricepe nimic, nupricepe că lumea se schimbă mereu. După ce s-a

unit 'rdealul cu Tara, îmi povesteau buniciică unii grof, de durere, n-au mai iesit din casă pînăla moarte. 0ăd că proprietăreasa ta ieseHFdin casă6 tot e bine1. &e-a punit rîsul pe-amîndoi.Peste două luni, după o asteptare de un ansi 9umătate si după nenumărate interventii, losi luga obtinea un apartament de trei camerepe hol, una dintre camere find ocupată de-unbătrîn de opt$eci si patru de ani, luat îndată sub oblăduirea tînărului cuplu si-a celor treibăieti luga.losi luga a tinut ca în seara despărtirii noastre s-oluăm pe 9os de la #acultatea de Drept, pînă în Doctor <ister si de-acolo spre garsoniera vărului

inginer, pe aro l Davila, fnalul periplului./'rgentina, poate nu sînt eu ce ti-ai f dorit de laviată dar... îti spun acum ce nu ti-am spusniciodată să stii că te iubesc si, mai mult, testime$. 'i să-mi lipsesti atît de mult1. >ăspunsulmeu două siroaie de lacrimi pe care el mi le-asărutat.

!e mai încheia un capitol în viata mea. 'vea să febanul meu alb pentru $ile negre. 0iata nuavea să mi-l întunece. Unii oameni, cînd le e urît sigreu, simt nevoia să se uite într-un album



la otografa cuiva drag. %u, în asemeneamomente, scoteam din sipetul vietii amintirea luilosi. u două luni înainte ca el să părăsească

!pitalul )ilitar, pentru cel de Urgentă, toată"rtopedia s-a po$at în ata pavilionului nostru. adin întîmplare, el s-a ase$at în stînga mea,domnul 7eneral în dreapta, iar osti 7heorghiu înspatele meu. Trei oameni importanti dinviata mea. ei mai importanti, după )aica si după Taica. 'm pus otografa într-o ramăsubtire, argintie si o tineam la capul divanului pecomodă, daruri, amîndouă, ale amilieiNamfrescu. 'm aat de la 7elu că <iliana aveaaparat de otografat. <-am rugat să le acă opo$ă părintilor nostri. <a primul drum la *răteasa,le-a ăcut un flm întreg. 'm plătit eu siflmul si po$ele. 'm luat una în care )aica si Taicastăteau cum scrie la carte /ca tăranu3 la

otogra1. !periati, cu ochii în aparat, de parcă de-acolo-i păstea cine-stie-ce prime9die.Uimirea o ăcea pe )aica să aibă-n po$ă un chipmai putin sever decît în mod obisnuit, iar pe Taica - o expresie de parc-ar f avut de-nruntat ohaită de lupi. Tin si astă$i cele douăotografi pe-aceeasi comodă, lîngă studioul care a-

nlocuit divanul deteriorat de vreme. <-amrugat pe 7elu - dacă-mi va supravietui - săincinere$e odată cu mine cele două otografi,care mă-nsotesc de la două$eci si doi de ani.



red că doar munca îndîr9ită la !pital si-nvătatul pebrînci pentru admiterea la )edicină m-auăcut să-ndur mai usor despărtirea de losi luga. Pe

mine, greutătile vietii, gri9a pîinii m-ausalvat de melancolie, de melancolie ca starepatologică. De disperare, losi luga mi-a ost unreper si un stîlp de sustinere în viată. Dacă un omde calitatea lui îsi aplecase ochii asupramea si mă iubise, ba mai mult, mă stimase, îmimicsorase numărul îndoielilor privind propriapersoană. )ă gîndeam tot mai putin la picioarelemele otova, la pieptul meu anemic, lachipul meu care nu era un model de rumusete.<uîndu-mi viata la răsoit, ca pe-o carte, măgîndesc cît de important este ca măcar o datăcineva să-ti f iubit suetul si trupul. !i la el deimportant e ca tu însuti măcar o dată să f iubit unsuet si-un trup. osti 7heorghiu si

domnul 7eneral mi-au pus la dispo$itie tot cesocoteau mai olositor pentru un potential studentla )edicină. !i ei si losi luga mă scoleau, punîndu-mi întrebări si acînd rost deHGsubiectele de admitere din ultimii patru ani. &umaiei stiau că aveam să dau examen. 'm

reusit a treispre$ecea, cu media opt si paispe$ecesutimi, din două sute cinci$eci de admisi.apul listei luase media nouă. Tot nu-mi venea săcred că reusisem. ît s-ar f bucurat



proesoarele mele de la 4%lena u$a5, mai alesdoamna Despina, că oamenii pe care mi-iadusese viata-n cale mă a9utaseră să a9ung la

#acultate. )edicina, voi recunoaste toată viata,i-o datoram, ca alegere, /tovarăsului 0asile1.'bia după ce m-am înscris la #acultate am ostsigură c-am reusit. ' trebuit să compun oautobiografe, s-aduc adeverintă de salariu, ca săse vadă că proveneam din /cîmpulmuncii1. Un bărbat care mi-a citit autobiografa simi-a prins de ea cu un bold adeverinta desalariu, mi-a spus /'r f bine să-mi aduceti si oadeverintă din comuna dumneavoastră, caresă confrme că părintii vă sînt colectivisti. Dacăputeti, cît mai repede1. a să nu-i pun pe-aimei pe drumuri si ca să nu-i sperii, am trimis ocerere la 7ospodăria colectivă si alta laPrimăria din comună, soli-citînd adeverinta care mi

se cerea la #acultate. 2n fecare plic ampus un plic timbrat cu numele si cu adresa mea.'bia după ce am primit si adeverinta asta si mi-amdepus-o la dosar, la #acultate, le-am spuscelor apropiati - începînd cu o scrisoare cătrepărinti - că eram admisă la )edicină nasilor,tusei <ina si lui nenea ostel, lui 7abriel, <aurei, lui

7elu si <ilianei lui. &asii le-au transmisvestea doctorilor Namfrescu. %i m-au elicitatprintr-o scrisoare, la noua mea adresă. heiacutiei postale a apartamentului o avea numaidoamna Turcescu. /Draga mea, spre binele



meu si al dumitale, te-as ruga să încete$icorespondenta cu străinătatea1. <e-am răspunsdoctorilor Namfrescu, multumindu-le si am rugat-o

pe &asa - explicîndu-i si de ce - să punăscrisoarea mea într-una de-a lor spre 'merica.Doctorii Namfrescu au înteles, si-n scrisorilecătre nasii mei îmi adresau de fecare dată cîtevarînduri, iar cînd au început să le trimităpachete, pe lucrurile care-mi erau destinatepuneau etichete cu numele meu.%u la slu9bă nu puteam renunta. <a doctoriiNamfrescu nu plăteam nimic. <a doamna Turcescu, chiria fxată de spatiul locativ era mică,nimic de $is, dar pentru leaa mea erai deconta fecare leut. ît lucrasem numai, cîstigam unban si cu in9ectiile. "dată cu #acultatea,nu mai putea f vorba de-asa ceva. Problemaesentială acum era să capăt scutire partială de

recventă. Domnul 7eneral, îngerul meu pă$itor,mi-a obtmut-o. Prin bunăvointa surorii-see, îmi aran9am programul în asa el încît să lipsesc dela cursuri cît mai putin. &u voiam s-a9ungdoctorită /prin corespondentă1. !ă f renuntat laslu9bă si să f rămas numai studentă *ursaera prea mică pentru a mă ace să supravietuiesc

ără nici un a9utor de nicăieri. >enuntareala slu9bă însemna asigurarea căminului si acantinei. De haine nu duceam lipsă, dar mai eranevoie si de măruntisuri care nici alea nu picau dincer. >egimul de austeritate, ără leaă, nu







cunoscusem. l-am spus că urma să vin cu unprieten, potential cumpărător. osti 7heorghiu, îmbrăcat civil, m-a urcat pe motocicletă si ne-am

dus pe undeva pe lîngă *iserica'rmenească, la adresa indicată. 7ardul casei erametalic, tăcut ca din vre9uri de plante. "rumusete. Parcă te lua cu bi9uterii încă din stradă.Dintr-o curte cam de cinci-sase metrilătime a9ungeai la intrare. Urcai cinci trepte, urma opau$ă lată de peste un metru pînă la usade sticlă ocrotită de-o dantelărie metalică, la el cua gardului. Deasupra intrării stră9uia omarchi$ă în ormă de evantai, alcătuită dintriunghiuri de sticlă givrată, groasă, prinse întrelame, rude bune cu tot metalul din 9ur, de unverde-venin. 'm sunat. &e-a deschis domnul dintalcioc. &e-a ăcut cu mîna un gest larg deinvitatie. 'm urcat din nou cinci trepte, dintr-o

marmură verde-stins si ne-am aat sub unluminator din sticlă colorată o oare uriasă, aleHIcărei petale erau predominant galben ca sampania,care luminau ca o mîngîiere. Tin mintefecare detaliu din acea casă, findcă nici înaintede-a păsi în ea, nici după, nici măcar în flme

n-am vă$ut ceva mai rumos, ceva ce să-ti înmoaienu numai suetul, ci si să te acă să simtică si trupul îti pluteste pe-o apă lină, care-ti ia dingreutate. înd citisem basme nu-mi



închipuisem în nici un el palatele pe unde umblau#Et-#rumos si 2leana osîn-$eana. în casa în care mă aam acum nu m-ar f mirat să ne-

ntîlmm cu $îne. 'proape că mi-am strîmbatgîtul uitîn-du-mă ascinată la acel luminator. 'biacînd mi-am îndreptat capul, numai atunciam observat că pardoseala holului reproducea înmarmoră oarea enormă a luminatorului, înculori complementare sticlei acestuia. <iliachiul-stins se alătura sîngelui închegat, albastruluimarm.%ram atît de coplesită de ceea ce vedeam, încîtosti 7heorghiu a trebuit să mă tragăde mînă pentru a ne urma ga$da, care nedeschidea o usă din latura dreaptă a holului. lantamasivă de bron$, curbată către capătul cu motivoral, orna o usă în degradeun de culoare -aci ca o castană pîrguită, aci de nuantă mai închisăde parcă era un ond de tablou. itind

uimirea mea plină de admiratie, domnul din talciocs-a simtit dator să acă pe ghidul pentrumine /% bois de rose, lemn de trandafr. Provinedintr-un copac din *ra$ilia, despre care sespune că miroase a trandafr1, /în ce an a ostconstruită casa 1, am întrebat eu. /în 8BK8,după desenele-proiect ale tatei, care a ost amiral1.

amera în care am intrat, luminată de-uncandelabru imens de cristal, scînteia de-ti lua ochii,era un el de mu$eu-consignatie si se vedea binecă altel arătase înainte ca proprietarul ei să



bată drumul talciocului. Doi pereti erau acoperiti cutablouri, amintindu-mi de casa amiliei'lexandros, unul - cu-o imensă tapiserie înătisînd

o vînă-toare cu cîini, iar cel de-al patrulea -cu biblioteci pînă-n tavan, plasate între erestrele înalte, cu ochiuri de cristal bi$otat - cumaveam să au de la osti. )obile stil, de micidimensiuni, de acelasi castaniu cu-al usilor,umpleau camera, lăsînd între ele doar spatii cît sătreci în dungă./După cîte mi-a spus domnisoara, ati vrea săcumpărati o bi9uterie, domnule. Pînă la cepret 1. /Pînă într-o mie1. osti si cu mine, cu ochiipe peretii cu tablouri - scoală amandă,scoală italiană si tot ce avea mai de seamă picturanoastră - nici n-am băgat de seamă deunde a scos ga$da o cutie de lemn cît un penar, pecare ne-a rugat s-o deschidem. '-ncercat

osti, am încercat si eu. Dacă viata noastră ar fdepins de-acest lucru, am f putut să ne luămrămas-bun de la ea. &e-am declarat învinsi.u-o singură miscare ga$da a deschis misterioasacutie, trEgîndu-i capacul pe lung. /utiileastea se ac în 'rica de !ud. &u le stii secretul - nule deschi$i decît cu toporul1. 2nele,

cercei, pandantive ni s-au ivit în ata ochilor.Pe-o măsută ovală cu tăblie de marmură, ga$da aasternut un petic de catiea albastru-nchis,care punea si mai mult în valoare bi9uteriile. )i-amdus mîna la gură, ca să-mi ascund



încîntarea de-a f vă$ut printre toate acelerumuseti medalionul care-mi răpise inima, atunci în talcioc. 'cela de email cu două capace, rosu-

sînge, cu vre9uri de diamante cît vîrul unuiHBac. /<uatile-n mînă, uitati-vă la ele. De cînd4recvente$5 talciocul am învătat să-i cunosc peăia cărora li se lipesc lucrurile de 4deste51./'rgentina, tu ce-ai alege 1. /Tu alegi, osti, tustii gusturile persoanei1. /%u te-ntreb pe tine ce-aialege1. /%u medalionul ăsta. 0-aducetiaminte, domnule, atunci în talcioc, ce v-a spus ocucoană în legătură cu medalionul 4'tîtiabani pe-un lucru purtat5 1. Domnul a i$bucnit înrîs. /)amei dumitale-i vine binescurteica 1. /'bia se-ndură să se-mbrace cu ea labiserică. % cea mai rumoasă haină dinviata ei si-i vine ca turnată1. /!i dumitale-ti venea

oarte bine. ' ost scurteica 9upîneseinoastre de la mosie, dar n-a apucat s-o poatesăraca. #iică-sa m-a rugat să i-o vînd si să-i daubanii1./%-adevărată vorba că nu e pentru cine sepregăteste, e pentru cin3 se nimereste1. /Toatevorbele populare sînt adevărate1, si domnul m-a

privit cu simpatie. /'rgentina, si mie-miplace bi9uteria asta6 dacă ne-a9ungem din pret oiau1. ' luat-o cu cinci sute de lei. <eaa meape-o lună si. )i-am amintit că-n talcioc, domnulceruse o mie cinci sute pe-aceeasi bi9uterie.



'cum pricepusem că voise neapărat s-o goneascăpe grăsana-ntepată. în haină de picioarede-astrahan. cea cu /lucru3 purtat1. Dintre toate

bi9uteriile care se lăăiau pe catiea, ca nistecadîne pe-un covor, am îndră$nit să iau în mînă uninel dintr-un aur de-un galben intens, cu-opiatră cu atete, cît un bob de ma$ăre. Pe catiea,piatra era violet ca stîn9enelul. înd am luatinelul în mînă, sub lumina candelabrului s-apreăcut în rosu oarte închis, apoi în verde. ummiscai inelul cum îsi schimba culoarea. /&-am maivă$ut niciodată asemenea piatră1, amspus eu, 9ucînd mereu inelul sub lumina cristalelorcare siroiau din tavan. /De ce nu-l încerci,domnisoară Piatra e semipretioasă si se numestealexandrit. îsi schimbă culoarea în unctiede lumină, dar si de starea f$ică si chiar psihică acelui care-o poartă1. /e piatră

desteaptă1, am $is eu, neîndră$nind să probe$inelul. 7a$da mi-a luat mînă dreaptă si mi-apus meiul pe degetul inelar, spunînd cu un toncîntat, popesc /!e logodeste roaba luiDumne$eu...1. )-am uitat la domnul din talciocintimidată, parcă eram chiar în biserică, lacununie, /îti vine perect1. 'm scos inelul din

deget si l-am pus pe catiea, usurel de parc-asf umblat cu o grenadă. #ără să mă privească,uitîndu-se numai la inel, osti a-ntrebat /îtcereti pe inel, domnule 1. /Pentru dumneavoastră- si nu dm politete de vîn$ător către



cumpărător - două sute1. osti a scos banii dinbu$unar, i-a numărat, a luat inelul de pecatiea si mi l-a pus pe inelarul mîinii drepte. /!ă-l

porti sănătoasă, 'rgentina1. /#ostaposesoare a meiului a trăit nouă$eci si sase deaniA1. /!per ca pe mme să nu mă uiteDumne$eu atît de mult pe Pămînt1, am $is euoarte serioasă, năucită încă de gestul lui osti./Puteti veni pe la mine si ără să cumpărati nimic.)i-a ăcut plăcere să vă cunosc. De cîndm-am transormat în intermediar de lucruri maimult sau mai putin de artă, într-un el debrocanteur, am cunoscut rar oameni pe care săvreau să-i mai văd1. /0ă supărati dacă văntrebce ati ăcut înainte 1, am spus eu timid si cudeerentă. /'m ăcut 2storia artelor la>oma si am ost marinar1. /!i-ati colindatlumea 1, mi-a scăpat întrebarea pe tonul de

IKregret al cuiva care n-o colindase si presimtea cănici n-avea s-o colinde. /'m colindat-o.'sta e-adevărata mea avere1. 'm dat din cap a întelegere si m-am uitat cu admiratie în ochiiomului care-si pretuia amintirile ca pe o avere pecare nu i-o putea lua nimeni.

um ne-am vă$ut în stradă, osti a urcat pemotocicletă, ără nici un cuvînt. /osti, nu potprimi inelul1. /De ce 1. /% prea scump1. /!i cecadou as avea eu voie să-ti ac 1. /Un



mărtisor de cîtiva lei, o oare1. /%i, nu maispune A1. /înteleg să aci un dar scump emeii pecare-o iubesti, asta-nteleg, dar unei prietene

oarecare...1. /Tu nu esti o prietenă oarecareesti singura mea prietenă, singurul meu prieten.'m apreciat că legătura ta cu luga nu te-andepărtatde mine. 'sta a ost piatra de-ncercare a prietenieinoastre1. /osti, stiu pe cineiubesti chiar din prima $i cînd am stat de vorbă simi-ai povestit despre >adu, singurul tăuprieten de pînă atunci1. /Te miri că iubesc o emeiecu $ece ani mai mare decît mine,măritată si cu doi copii 1. /Deloc. 2ubirea n-aretipare, n-are coduri, legi în care să sencadre$e. îti spun banalităti1. /"h A 'rgentina A *analitatea elegea supremă a vietii, dar ne egreu s-o recunoastem. *analitatea si rutina - legile

care ne tin în chingi. 7enial să fi si tottrebuie să te speli, să te-mbraci, să mănînci si nudoar asa pe alese, ci mereu. 'm flosoatdestul. !us pe cai, si fecare la casa cui ne are1.%ra $iua cînd doamna Turcescu invita prietenele lacanastă. <e trata cu sendviciuri si,invariabil, cu salată de ructe. Dacă voiam să

olosesc chiuveta din bucătărie, aveam despălat castronul, holurile de salată si platoul desendviciuri.>iscînd s-o nemultumesc pe doamna Turcescu -vigilentă ca un grănicer - l-am invitat pe



osti să-mi vadă camera. /% curat, ordonat ca sistăpîna. !i e cald si intim. )ama o cunoastepe doamna Turcescu si n-o consideră tocmai 4o

mamă a rănitilor5. ucoanele de vîrsta eispun că e-o gură de petice de toată isprava1. /&oisă fm sănătosi1. /'i dreptate. 's vrea s-ocunosti pe )ona. !tie despre tine si vrea si ea să tecunoască. 's vrea să-mi cunosti sipărintii1. 'm $îmbit. /Te gîndesti că te olosesc înscop de paravan ca s-o masche$ pe)ona 1. /&ici prin minte nu mi-a trecut că m-aiolosi drept paravan. )ă gîndeam numai laimpresia pe care-am să le-o ac părintilor tăi1./)ama e cu nasul mai pe sus. Tata - nu1. /eimpresie ti-a ăcut 4domnul din talcioc5 1. /% fulamiralului %ustatiu omăneanu, dintr-unneam boieresc din )oldova. &evasta amiralului enobilă rantu$oaică. Pe amiral si pe

nevastă-sa i-a găsit =C 'ugust în !pania si acolo aurămas. Pe laude - domnul din talcioc - laaat acelasi =C 'ugust în >omEnia, cu mama luitaică-său si cu-o soră a ei, pe cap. laudele-a-ngri9it, le-a răsătat, le-a-ngropat cum secuvine. !-a apucat de 4brocantă5 cum spune el.'re clientelă din "ccident si de la toate

ambasadele. ' ost lăsat în casă, acolo unde ne-aprimit pe noi. >estul încăperilor nu se stie cine leocupă si ce învîrteste. Toată lumea-l



bănuieste că slu9este la mînăstirea !ecu.2normatiile astea le detin via madam Turcescu,prin

mătusă-mea <ia <eonidas. )ătusă-mea find si ea oremarcabilă gurită de petice. înd trăiabunică-mea dinspre mama, am ost o dată cu ea învi$ită la bunica lui laude. !înt pesteI8două$eci de ani de-atunci. ît s-au rantu$it ele, euam inspectat casa. " splendoare1. /%u namvă$ut niciodată casă mai rumoasă decît adomnului din talcioc. !-a purtat rumos cu noi,iar în talcioc, atunci cînd am cumpărat scurteicapentru )aica, nu m-a luat de sus1./2ndierent de relatiile lui suspecte, pe care n-avemcăderea să le 9udecăm, e un domn, nu otoapă1. /osti, dacă am înteles bine din context,brocantă înseamnă un el de negustorie, de

negot cu elurite obiecte1. /'i înteles oarte bine.Dar înseamnă si locul unde se desăsoarănegustoria asta. 'veam opt ani cînd am ost cupărintii la Paris. 'm bătut cu piciorul totorasul. 'm a9uns si pe la brocantele-astea. <a una -nu mai stiu la care : mama si-acumpărat sase siraguri de coral cu încuietoare de

aur si o brosa cu o camee. <e are si-acum1.l-am ăcut lui osti o caea. umpărasem chiardimineată o sută de grame. /&-am băutniciodată o caea mai bună1. /0rei să mă ate$i. îmi pare rău că n-am si altceva - o pră9itură,



o dulceată1. &-avea rost să-i spun că ăceameconomie la sînge, ca să adun două mii de lei,ca să-si pună ai mei carton gudronat pe casă,

findcă începuse să-i plouă prin acoperisul destu, si să-si pună si ei scîndură pe 9os în odaie, casă le fe mai cald iama. um a plecat osti,m-am repe$it la Petit <arousse-uW din 8B=H si la unghid al Parisului, mosteniri de la doctoriiNamfrescu, si m-am lămurit ce era cu brocEnta sicu brocantele. Doamnei Turcescu nu-iscăpase /inractiunea1 mea de-a aduce un bărbat în casă. ' tinut să-mi atragă atentia că nuera bine pentru reputatia mea. >eputatie ată decine, povestea nu mai spunea. /Doamnă, eun prieten. ' vrut să vadă si el unde locuiesc1./%ste infrmier ca si dumneata 1. /% doctor,doamnă1. /Pe vremea mea, doctorii nu serecventau cu infrmierele1. /!-au mai schimbat

timpurile, doamnă1. &u-i suasem o vorbă căintrasem la )edicină. în timpul sesiunii de vară îmi luam concediul deodihnă. 'm prins trei $ile între două examenesi m-am repe$it acasă, îmi ardea suetul de dorul)aicăi. Distanta mă ăcuse să-ndulcesc siglasul răstit al Taicăi. înd i-am vă$ut slabi, arsi de

soare, cocosati de muncă, mi-a venit săplîng. /um îti e, taică, pe-acolo pe la *ucuresti 1./*ine, multumesc lui Dumne$eu1. /Păide ce esti atît de slabă dacă ti-e asa de bine 1./Taică, nu dau cu sapa, da-nvăt de-mi sar



ochii. !i drumurile mă omoară de la !pital la#acultate si de-acolo înapoi la !pital. 2ar la!pital nu văd decît operatii si iar operatii. Dar

oricum, e mai usor decît la sapă1. înd m-amvă$ut singură cu )aica, i-am pus capu-n poală si i-am soptit /Ucide-mi, )aică, ucide-mi ca-ncopilărie1.înd voia să ne răsete, pe 7elu si pe mine, )aica-si trosnea unghiile, scărpinîndu-ne-n cap,le trosnea de 9urai că strivea păduchi. &oi/lighioane1 n-avusesem niciodată. )aica ferbearuele cu lesie, iar în cap ne dădea de două ori pesăptămînă cu ga$ de lampă. Dar erau copiiplini de păduchi, de le cădeau din cap pe gît, peumeri. /)aică, mă mustră cugetul că n-amrămas lîngă matale. Dădeam cu sapa da3 nuplecam de-acasă1. /)aică, ai să mai trăiesti sidupă ce m-o strînge pe mine Dumne$eu. re$i că

de cînd cu 7ospodăria nu se uită nimeni desus la noi Qi de s-au a9uns au si araga$uri, de numai gătesc la vatră sau pe plită, la masină.I=Unii si-au luat si motociclete. &oi mai însuetim dince ne trimeti tu, de unde ne-oi trimite situ, vai de suetu3 tău. !ăraci am ost, săraci am

rămas. !e uită la noi de sus si ăi de-au avut înainte si ăi de s-au a9uns acuma. #ă-te, maică,doctorită si lasă tu sapa, că ne-o f a9ungîndde cînd o ducem în spinare, neam de neamulnostru1.



)-am întors la *ucuresti amărîtă si plină deremuscări pentru viata mea de /cucoană1 atăde cea a părintilor mei. )ă duceam la ultimul

examen din sesiunea de vară, cînd mi-a apărutdin nou în cale, si nu întîmplător, /tovarăsul0asile1. /!ărut mîinile, tovarăsa *oboc'rgentina. e mai aceti um merge cu#acultatea 1. )i-a stat pe limbă să-i spun /De cemă mai întrebati, că dacă vreti să stiti aati silaptele pe care l-a supt omul1. )-am abtinut./)ultumesc, bine1, i-am răspuns pe un ton neutru./!i noii colegi cum sînt 1. /Nău dacă stiucum sînt1, i-am răspuns cu toată sinceritatea./um adică nu stiti A &u-i vedeti la cursuri, laseminarii 1. /Poate n-o să mă credeti îi văd, darnu-i observ. înd sînt la #acultate măinteresea$ă numai să-nvăt, iar la !pital cum să nugresesc. 'bia-mi trag suetul de cît

muncesc1. /!i cu doamna Turcescu, propri-etăreasa dumneavoastră, cum vă-ntelegeti 1./!înt $ile cînd nici măcar nu ne vedem. 2ar cînd nevedem ne salutăm6 o dată pe lună măanuntă cît trebuie să plătesc la lumină, la întretinere1. /!i cucoanele care-i vin la canastăcine sînt 1. /De unde să stiu eu 31. /Dumneata

chiar treci prin viată, legată la ochi 1, aadoptat el un ton patern-do9enitor. /Tovarăse0asile, eu cred că e bine să ne vedem fecarede meseria noastră. um dumneavoastră nu acetimeseria mea, nici eu nu trebuie s-o ac



pe-a dumneavoastră. #ără nici o supărare1. /Te-aigîndit vreodată să te măriti 1. /a să-mivină un asemenea gînd, mai întîi ar f trebuit să mă

ceară careva de nevastă si eu să $ic 4da5ori 4ba5. &-a ost ca$ul1. /'i vrea să pleci înstrăinătate 1. /!i ce să ac eu acolo 1. /!ă temăriti cu cineva care să fe trimis ofcial de-aici1./%u vreau să-mi ac o meserie aici si să-mia9ut părintii. Dacă mi-o f dat să mă mărit, m-oimărita cînd termin #acultatea. 'cuma, numaimăritat mi-ar lipsi1. /)ai ai numărul meu deteleon 1. 'm dat din cap a afrmatie. /Dacă aisă-mi spui ceva despre doamna Turcescu si desprecucoanele ei sau despre măritat,teleonea$ă-mi1.După ce m-am despărtit de /tovarăsul 0asile1 mi-am repetat ără-ntrerupere pînă cînd amtras biletul de examen /ără gînduri, ără gînduri,

ără gînduri1. )i-a că$ut /sistemul osos1.&imănui nu i-a pus proesorul atîtea întrebărisuplimentare cîte mi-a pus mie. /îmi pare răucă nu-ti pot da mai mult de 4oarte bine51 a ostconclu$ia lui. 7îndin-du-mă să nu-ide$avanta9e$ pe colegii care urmau după mine, i-am spus /Domnule proesor, e al patrulea

an de cînd sînt soră la "rtopedie, la sala deoperatii1. /#erice de doctorii care lucrea$ă cudumneata1. /0ă multumesc, domnule proesor1.Dacă nu l-as f-ntîlnit pe /tovarăsul 0asile1, poatecă m-as f bucurat de re$ultatul meu la un



examen atît de important ca acela de 'natomie,dar vă$îndu-mă din nou în stradă, iară miamadus aminte de conversatia cu el. e voiau oamenii

ăstia de la una ca mine !ă devinICinormatoare, în mod sigur, poate chiar anga9ată înregulă. !i ple-carea-n străinătate princăsătorie cu unul ofcial ineva avea nevoie,pentru străinătate, de-o nevastă cu dosar bun,/ată din popor1. /0asile1 mă petea pentru el,pentru altul sau erau vorbe aruncate-asa, denadă 3 %rau destui în puscării dintre cei care-si încercaseră norocul prin 2ugoslavia. !ieu, cu posibilităti ofciale, reu$am A De cîndtrecusem prin patul unui bărbat, îmi dădeamseama că n-as f putut ace o căsătorie deconvenientă, oricît ar f ost de avanta9oasă. Poatedoar întelegîndu-mă cu partenerul de la bun-

început, să dormim fecare-n patul său, ca nistecolocatari civili$ati, si-atît. urioasă eram înprivinta pretendentului, dar n-aveam în nici unca$ de gînd să-ntind pelteaua cu /tovarăsul0asile1. /Pretendentul1 - în ca$ul că exista - nuputea f decît tot din /bransă1, întîlnirea cu/0asile1-mi strica tot cheul. %ram si-asa

amărîtă de sărăcia alor mei si de neputinta meade-a-i a9uta atîta cît as f vrut si chiar ar favut nevoie. )i-era urît să mă duc acasă la ciorbamea de lobodă, pe care o-ncinsesem de



dimineată ca să nu ermente$e. Doamna Turcescu îmi permitea să-i olosesc araga$ul, darrigiderul - un 47eneral )otors5 de dinaintea

ră$boiului - îl tinea încuiat cu cheia. #recasem sila araga$, de-mi tocisem unghiile, ca să-l aduc lalumină. 's f umblat pe stră$i pîn-as f că$utpe 9os si-as f adormit, numai să scap de gînduri. Tocmai îmi cumpărasem doi covrigi de la otarabă, cînd m-a atins cineva pe brat. /!ărut mîna,domnisoară1. %ra domnul laudeomăneanu, cum mă inormase osti 7heorghiu./*ună $iua, domnule1. Doamna Despinane-nvătase că spui doar /bună $iua1 într-unmaga$in, de exemplu. Dar cînd te adrese$i cuivaanume, după acel /bună $iua1, politicos este sE-ispui persoanei numele, dacă esti în relatiicare să-ti permită acest lucru, sau să adaugi/domnule1, /doamnă1, /domnisoară1, cînd

relatiile sînt mai distante. /Domnisoară, mi-amparcat masina vi$avi si-am coborît să te salut.e mai aci, cum îti merge 1. /'$i mi-am datultimul examen pe anul ăsta1. /!i n-a mersbine ă pari nemultumită1. /%xamenul l-am luatcu 4oarte bine5. 'ltele sînt gri9ile sinemultumirile mele1. /'m o idee. Dacă n-ai nimic

împotrivă, ne urcăm în masină si te invit lamine la prîn$. Prîn$ de burlac mai mult uscături,dar si un bors de lobodă1. /<obodă am si euacasă numai că a mea e acrită cu corcoduse, ca lanoi în "ltenia. )ultumesc de invitatie1.



)-am ase$at în masină lîngă el, în ată. în spate, învelite în hîrtie groasă maronie se aauniste tablouri. )-am bucurat de-ntîlnirea cu domnul

din talcioc de parcă Dumne$eu mi-lscosese-n cale ca să-mi mai schimbe gîndurile./înd conduc, n-am obiceiul să vorbesc, asacă să n-o iei ca pe-o tăcere ostilă1, în cîteva minuteeram la el acasă. /red că n-ai să teormali$e$i dacă mîncăm în bucătărie1.*ucătăria era o cameră de vreo două$eci de metripătrati, cu o gresie-n culori îmbinate si camodel si ca nuante cu mult rafnament, cu aiantă,culoarea untului, pînă sus în tavan, si cuun colt de adevărată suragerie. Domnul din talcioca pus pe marmora mesei un tacîm pentrumine, unul pentru el, pe aceeasi parte. 'm mîncatpentru prima oară-n viată icre negre si icrerosii, $ise de )anciuria, niste pateuri cu ciuperci

după care-ti lingeai degetele, me$eluri fne.I'm băut si un strop de vin alb căruia nu-i mai stiunumele. *orsul de lobodă, dres cusmîntînă, mai bun decît loboda mea. remsnit cadesert.'m multumit, am strîns paharele, aruriile,

tacîmurile si m-am dus cu ele la o chiuvetă marede inox să le spăl. /)usafrii nu spală vasele1. /%unu ac parte din categoria simandicoasă1./&u stiu din ce categorie aci parte, stiu doar căesti musafrul meu. 0rei să vorbim de una de



alta 0rei să-ti tin un curs de istoria artei peexemple, în camera pe care-o stii 0rei săvorbim despre lucruri esentiale de viată 1. /Pentru

mine cel mai olositor ar f cursul de istoriea artei, dar... dar sînt momente-n viată cînd maiimportant ti se pare să vorbesti de ceeace te doare decît de ceea ce ti-ar olosi1. /'mretinut de la prietenul dumitale că te cheamă'rgentina1. /'rgentina *oboc. 0ă rog să-mispuneti 'rgentina1. /'m înteles că esti de latară. De unde numele ăsta 1. /Pe nasa mea ocheamă 'delina. în actul de bote$ sînt'delina. înd s-a dus Taica, tata adică, să mădeclare la Primărie, m-a declarat 'rgentina. !-amirat si notarul de-asemenea nume, dar 'rgentinaam rămas. Uitase de 'delina de-acasă pîn8la Primărie1. /'rgentina e un nume rumos, ca sitara care-l poartă. 2ar capitala dumitale,

*uenos 'ires, e un oras grandios1. /apitala mea...A1. /Pe mine mă cheamă laudeomăneanu. laude findcă mama e rantu$oaică.&u se potriveste laude cu omăneanu,dar asta e1, /în schimb, 'rgentina cu *oboc sepotrivesc de minune1. /&u ne putem alegenumele, nici părintii1. /)ă-ntreb dacă-n viata asta

putem alege si noi ceva sau ne este ales1./re$i în predestinare ... si eu cred1. )i-a luatmîna dreaptă si s-a uitat la inelul pe care mi-lcumpărase osti. /îmi pare bine că porti inelul.După culoarea alexandritului, nu esti în apele



dumitale. De ce *ineînteles, dacă vrei să-mispui1. /&u-mi place să mă plîng, dar sîntmomente cînd sărăcia te $drobeste. <-as mînia pe

Dumne$eu să spun că rabd de oame, căn-am cu ce să mă-mbrac. Dar as vrea să-mi pota9uta părintii mai mult6 ca să-si pună si eicarton gudronat pe casă si scînduri pe 9os, înodaie1. /%sti singură la părinti 1. /'m un ratecare termină acum Dreptul. 22 mai a9ut eu pe el cucîtiva lei acolo1. /!i cîti bani ti-ar trebuipentru cartonul gudronat si pentru scînduri 1. /elputin două mii. !alariul meu pe-aproapecinci luni. olegii s-au dus să sărbătorească la ocrîsmă sîrsitul de an. %u n-am stiut cum săplec mai repede. )ă sărbătoream si eu cu doicovrigi. Dar ber$ei chioare-i ace Dumne$eucuib m-ati sărbătorit dumneavoastră1. /Dacă te-as împrumuta eu cu banii ăstia si mi i-ai

înapoia cînd poti, hm 1. /0-as ace o marepagubă. Dumneavoastră investiti banii în lucrurilepe care le vindeti ca să cîstigati ceva. De la mine i-ati primi înapoi cu tîrîita. e olos atiavea 1. /îteodată, oricît am f de păcătosi,simtim nevoia să acem si cîte cevade$interesat1. /e stiti dumneavoastră despre

mine ca s-aveti cura9ul să-mi împrumutatiatîtia bani !i dacă nu vi i-as mai da înapoi 1. /'srămîne-n pagubă cu două mii de lei siatîta.&-as muri din asta1. 'bia acum îi luam mai bineseama. 'vea o fgură prelungă, runte



înaltă, un păr ca peria, castaniu închis, tuns scurt,o bărbie pătrată, gură cu tăietură aspră,ochi căprui închis, înalt, musculos, bine

proportional. Un bărbat rumos. /)ă-ntreb ce meritIFam eu pentru atîta genero$itate 1. /'i meritulomului care trage cu dintii de viată. !i meritulde-a-ti iubi părintii. )eritul de-a f pornit de lapămînt pe 9os si de-a vrea să aci o #acultate, întimp ce mai ai si slu9bă. Desi am ost bogat si o ducbine si-acuma, cînd nu mai sînt, să stii căpatru luni din viată, hrana mea de ba$ă a ost pîinepră9ită, unsă cu untură si cu usturoi. !tiuce-nseamnă să fi sărac. 'rgentina, cu toate că esti îmbrăcată bine, cu lucruri 4de la pachet5,cum se spune, cu toate că vorbesti literar, ca dupăo scoală bună, păstre$i în dumneatasfala, prudenta retractilă a tăranului, discretia lui1.

<-am privit întrebător la ultimele cuvinte./&u m-ai întrebat nimic despre mine1. /)aica,mama mea, m-a-nvătat să nu-ntreb omul.4<asă, maică, să-ti spună el ce crede, că tu dacă-l întrebi nu stii peste ce durere dai51. /îtiani are maica 1. /Patru$eci, de sîntă )ăria-)are.&-avea nici optspre$ece cînd m-a născut

pe mine1. /e tînără e si cum vorbeste ca obătrînă1. /!înt oameni care se coc repede, îicoace nemultumirea, sărăcia. #ată de ea, eu duc oviată de mare cucoană. )i-as da si suetul





cu-o tristete de moarte. /Te cre$i în stare de-asaceva 1. /&u1. /'sa $ic si eu1. /&-as putea însela bună-credmta nimănui, nici chiar reaua-

credintă1.)-am ridicat să plec, socotind că vi$ita mea durasedestul. /0ă rog să-mi dati voie numaicinci minute, dacă se poate, să mă uit la tablouri1, în timp ce eu îmi plimbam ochii pesteminunătiile de pe pereti, domnul omăneanu m-aluat pe după umeri si m-a-ntrebat /Dac-arf să alegi ceva de-aici ce-ai lua 1. /#lorile de colo,de 'ndreescu1, si-am arătat tabloul cumîna. /0rei să-ti dau cei două mii de lei sau vrei să-mi dai numele si adresa părintilordumitale ca să-i trimit eu prin postă 1. /&u prinpostă. &u vreau să stie nimeni că au ei atîtiabani. îi duce rate-meu. %l merge-n fecare lunăacasă. 'vem un neam, mecanic de

locomotivă, asa că rate-meu se duce ără bilet1.IG'm luat banii, m-am întors cu spatele si l-am vîrît în sutien. /&u era nevoie să-i pui în sîn căte conduc pîn-aca-să cu masina1. /Dacă vă dau osută cinci$eci de lei pe lună înapoi e preaputin 1 /Dă-mi cîte o sută. !i numai dacă poti. în

prealabil dă-mi un teleon. !i poti veni siără bani. !i cînd ai che, sau te simti singură, sauvrei un sat, tele-onea$ă-mi1. /&u vă potteleona decît de la teleon public. Doamna undelocuiesc îsi tine teleonul sub cheie1. /!i



dumneata n-ai vrea să ai teleon 1. /'r f ocheltuială-n plus, dar dac-as avea, as vorbi si eucu ai mei. !tăm lîngă "fciul postal1. /#ă o cerere

către Teleoane, motivînd-o prin nevoile deserviciu, atasea$ă si adeverintă de salariată si dă-mi-le mie. &u promit nimic, dar încerc1.Peste două luni aveam teleon, spre nemultumireadoamnei Turcescu. Trebuise să-iprimeEscă-n casă pe instalatori care. sub ochii eide soim si sub diri9area ei verbală, sestrăduiseră să acă minimum de deran9. /e ti-o ftrebuind teleon...A1, $isese dumneaei, însotindu-si vorbele cu un gest de lehamite, dupăce eu stersesem toate urmele lăsate deinstalatori. /)ari pile trebuie să f avut dumneatade ti s-a instalat teleonul atît de repede.'ltii asteaptă cu anii1. onvinsă că avea dreptate, în primul moment n-am suat un cuvînt.

'poi mi-a venit în minte o minciună verosimilă sineverifcabilă /!i eu. doamnă, am depuscerere de-acum doi ani1. )-a cre$ut, nu m-a cre$ut,nu stiu.0rînd să-si mentină relatiile cu amilia răposatuluiei bărbat, doamna Turcescu îi invita pe<aura si pe 7abriel cînd stia că nu sînt eu acasă.

Părerea despre ei doi o stiam findcă si-oexprimase cu voce tare ată de-o doamnă, în hol, întimp ce eu spălam vase în bucătărie./<aura, nepoată-mea prin aliantă, a ăcut si primasi-a doua oară un coup de tete. Prima





!lu9bă aveam6 si ceva si mai de pret - acoperisdeasupra capului si încă în ce cartier A De laU.T.). nu venise nimeni să-mi ceară să mă-nscriu,

iar eu ăceam pe mortu-n păpusoi. eIHnevoie aveam de sedinte si de interminabilelediscutii - de bătut apa-n piuă )i le-aduceamaminte pe /revolutionarele1 de la liceu, cu/tovarăsa1 &eagu-n runte si mi se $burlea pieleasi mi se ăcea greată. )i-aduceam aminte si de0alentina 0alerian exmatriculată din toatescolile findcă-si maniestase regretul că numelescolii noastre <iceul %lena u$a setransormase-n ceva lipsit de culoare si depersonalitate <iceul teoretic numărul 8. e usordeveneaA dusman al poporului si al orînduiriisocialiste A)ă rugam lui Dumne$eu să fu mereu uitată de

U.T.). si de Partid. u exceptia lui osti7heorghiu, de origine burghe$o-mosierească-intelectuală, toti doctorii din sectie erau membride partid. înd îl chemau la cîte o sedintă, tam-nisam, domnul 7eneral îsi punea mîmile-ncap, apoi le-nălta spre cer, i se $burlea mustata siparcă i se strîmbau si ochelarii. Poate

findcă-l vedeam în fecare $i, mi se părea că nu seschimbase deloc în cei patru ani de cîndne cunosteam. De talie mi9locie, subtire, drept, cumers si cu gesturi agile, părea cel putin cu



$ece ani mai tînăr decît era. &u se putea spune căera un taciturn, dar nici un vorbăret. ătremine-si descărca suetul, ără oprelisti.

<e-am comunicat aptul că am teleon doar celordin amilie, domnului 7eneral, lui osti7heorghiu si domnului omăneanu, cum era fresc. într-o seară, la poarta !pitalului îl văd pe losi luga în umbra unui copac. 'm simtit bătăileinimii si-n cerul gurii. Picioarele-mi tremurau si numai i$buteau să păsească. ' venit el spremine si m-a privit lung în ochi pînă să se hotărascăsă-mi spună ceva, cu glasul răgusit deemotie./'rgentina, se-apro.pie întîi martie. Ti-am adus unmărtisor1. )i-a luat mîna stingă si mi-apus pe inelar un inel de aur, usor bombat, caverighetele clasice, cu un rubin la mi9loc, laacelasi nivel cu veriga. )-am uitat la inel, am închis

ochii, l-am sărutat si mi-am pus palmapeste ochi. 2n clipa aceea mi-am dorit să mor, atîtde mult am avut simtămEntul unei împliniri. " mînă mi-a tras încet mîna de la ochi, ogură mi-a sărutat scurt si apăsat bu$ele,gîtul, părul, un trup s-a lipit de-al meu. /Dacă-ai sticît îmi lipsesti, 'rgentina A1. /!i

dumneavoastră mie1. Pasii ne-au purtat spregarsoniera vărului inginer. /'i să mă ierti că-titulbur viata ă nu m-am tinut de cuvînt să nu nemai vedem, să nu ne mai au$im 1.



/Domnule doctor, viata mea înainte de-a apăreadumneavoastră era ca o apă stătută. #ărădumneavoastră promite să fe la el1. ' doua $i m-

am dus la un bi9utier si i-am cerut să-migrave$e în interiorul inelului cu piatră rosie o datăcea a $ilei cînd mă iubisem prima oară culosi luga. 2ar în interiorul inelului cu alexandrii -litera . losi îmi teleona în fecare seară. elmai mult vorbeam cînd avea el găr$i si nu-i veneauurgente. Despre părintii nostri, despresatele noastre, despre cîte un spectacol pe care, siel si eu, reuseam să-l vedem din an înPasti. 'mîndorura ne plăceau lucrurile clasice,acelea care săpau în adîncul suetului. Dupăfecare teleon al lui simteam nevoia să citescmăcar o ra$ă din ălugărita mea portughe$ă simereu îmi puneam întrebarea cum o f arătatrance$ul pe care-l iubise ea cu disperare. ine-

IIar f bănuit că losi luga, un bărbat cu o-nătisareoarecare, în aara ochilor în care i seconcentra toată finta, om însurat din dragoste, cutrei copii, amilist ase$at, îi mai dăruiasuetul si trupul încă unei emei &u-ndră$neamniciodată să-2 întreb nimic despre nevasta

lui, despre copiii lor. 2ar el nu pomenea despreaceastă parte esentială a vietii lui. 0orbele potf mestesugite si preăcute însă trupurile nu stiu sămintă. %le nu pot simula oamea unuia de



altul. &oi ne iubeam cu oame si cu disperareacelor care o ac pentru ultima oară, atalitateaurmînd să-i despartă. )ereu îmi veneau în minte

cuvintele doamnei doctor "lga Namfrescudin momentul cînd îi vorbisem deschis, ca laspovedanie, despre /schimbarea1 din viatamea /'i gri9ă numai să nu rămîi toată viata vioaraa doua si să te tre$esti prea tîr$iu1. Pentrumoment, nu voiam să mă tre$esc. )ăcar să mă fales cu niste amintiri pentru nu se stie cînd, într-o viată asupra căreia nu-mi ăceam mari ilu$ii."rice hotărîre ma9oră în privinta legăturii noastre o lăsam în seama luiluga. osti 7heorghiu m-a invitat la4)unicipal5 să vedem <ivada cu visini. u un rînd înaintea noastră, pe două locuri mai ladreapta ată de-ale noastre, s-au ase$at grăbiti, înultimul moment, losi luga si nevastă-sa.

losi ne-a salutat si ne-a spus /&e vedem înpau$ă1. &evastă-sa ne-a salutat dînd din cap si$îmbmdu-ne. <a prima vedere am retinut un chipsănătos, între oval si rotund, cu ochi căpruiplini de viată, cu un nas cîm si cu o gură rotundă sicărnoasă. 2nima-mi bătea să-mi spargăpieptul si numai la splendida piesă a lui ehov si la

magistrala ei interpretare nu-mi eragîndul. osti m-a apucat de-o mînă în timp ce-misoptea la ureche /linisteste-te A1. l-amstrîns mîna în semn c-am înteles mesa9ul. )-amsilit să nu-mi mut ochii de pe scenă, să nu-i



tintesc nici o clipă spre losi luga si spre nevastă-sa, 'nuta. <a prima pau$ă am iesit cu totii înholul teatrului. /!ă vă ac cunostintă cu sotia

mea1, ni s-a adresat losi luga mie si lui osti7heorghiu. %a ne-a-ntins mîna si-a spus simplu/'nuta luga1. /Domnisoara 'rgentina*oboc si domnul doctor osti 7heorghiu mi-au ostcolegi la !pitalul )ilitar1, ne-apre$entat el si pe noi. /luga, esti mai multumit laUrgentă 1, l-a-ntrebat osti 7heorghiu, canu cumva să se-astearnă între noi o tăcere 9enantă,/în privinta ca$uisticii, da. 'ltminteri, eca pe bandă rulantă1. /% vorba să se acă nistelocuri la linică la lu9. 'm f mai aproape depărinti1, a $is 'nuta luga, iar mie mi-a trecut uncutit prin inimă. )ă uitam la ata eisănătoasă si destinsă, la părul castaniu, tuns scurt,ondulat natural, numai inele, care sease$a-

n 9urul capului ca o căciulită. <a bustul bogat sierm, la toată ăptura ei pietroasă,ormată din rotun9imi tentante, la picioarelemusculoase si bine-nfpte-n pămînt, de ormaunor sticle de lampă, si nu-ncetam să mă-ntreb ce-latrăgea pe losi luga la mine. Din toatăfinta 'nutei luga emana linistea si multumirea

omului care-si consideră viata-mpli-nită, viată în care si-a ăcut si-si ace datoria de om, deemeie. <a vîrsta mea de-atunci, ea usese de9amamă a trei copii. /% prima oară cînd merg lateatru-n *ucuresti. <a lu9 nu-mi scăpa nici o



piesă, nici o operă sau operetă1. /!i cum vi se parespectacolul de astă seară 1, am întrebat-o eu. /#oarte bun. 'm vă$ut <ivada cu

visini si la lu9. #oarte rumos spectacol si-IBacolo. 'ici inteipretul lui #irs mi se pare cel mai bundintre actori6 peste cel de la lu9. !ăvedem pînă la sîrsit...1. /'veti dreptate1, am spuseu si am $îmbit uitîndu-mă-n ochii eicăprui strălucind de viată. !imteam că, în ciudastrădaniei mele de-a-mi păstra frea, arătamca un cîine-al nimănui, cu privire tristă si umilă.înd a sunat de intrare în sală, osti m-a luatposesiv de brat si asa m-a tinut pînă ce ne-amase$at din nou în stal. )-am aplecat spre urechealui si i-am soptit /2ti multumesc A1. !tia el pentruce. <a sîrsitul piesei, la ultimaaparitie a lui #irs, lacrimile pe care le stăpînisem

pînă atunci, n-au mai vrut să m-asculte.osti, care era cu ochii mai mult pe mine decît lascenă, si-a scos batista si mi-a strecurat-o-nmînă. <a sîrsitul spectacolului mi-am dat seama căplînseseră si alte spectatoare, printre elenumărîndu-se si 'nuta luga. %a s-a apropiat demine si mi-a spus ca pe-o taină /#irs mi-a

rupt inima1. /!i mie1. a să nu mai i$bucnesc înplîns, m-am gîndit la părintii mei săraci sicocosati de muncă6 m-am gîndit la oameniinevinovati care putre$eau în puscării, la cei care



muriseră la anal, unul chiar din satul meu. )-amgîndit la toti amărîtii si năpăstuitii de pelume si-mi spuneam /e-nseamnă amărăciunea ta

ată de nenorocirile adevărate 0ino-ti înfre A &u esti prima-n lume care iubeste un bărbat însurat1. 2n timp ce-i tinea pardesiulnevesti-sii, iar osti pe-al meu, losi luga mi-aaruncat o privire ca o cerere de iertare si anchiso clipă ochii. osti 7heorghiu m-a condus acasă.)ergeam încet, de parcă-aveam degînd să măsurăm *ulevardul G )artie. /'rgentina,stiu ce e-n suetul tău. !i tu si eu iubimunde nu trebuie. &u alegem noi iubirea, ea ne-alege pe noi. !i tu si eu sîntem oameni liberidin punct de vedere social. *ine-ar f ost să neiubim noi doi. !ă ne căsătorim. !-avem copii.!ă ducem o viată cum scrie la carte. !i la cartescrie bine si fresc, din mosi-strămosi. Dac-ai

sti ce rău îmi pare că nu ne iubim, 'rgentina1. /Tecred, osti. !i mie-mi pare rău1. 7îndulm-a dus la <ucia antemir. !igur simtise si ea că nuera iubită. &-am îndră$nit s-aduc vorbadespre ea, "ricît de ără perspective-mi apăreaviata mea de emeie, oricît de nesigur sidentunecat

viitorul, totusi nu mi-as f luat $ilele. um să-mi tiluat $ilele cînd aveam părinti, cîndas f lăsat atîta durere în urma mea )-amscuturat ca si cînd m-as f-ntîlnit cu pia$a-rea. /e



gînd ai vrut s-alungi, 'rgentina Te-ai scuturat cade pia$ă-rea1. /Un gînd negru1. /ai să neluăm viata asa cum e. !ă ne bucurăm că pe lume

există si prietenie1. 'm intrat pîs-pîs înapartament, ca de obicei. Doamna Turcescu acrăpat usa camerei dumisale si mi-a spus /'sunat de trei ori teleonul la dumneata, la oraasta A1. /Doamnă, îmi pare rău că v-a deran9at6noapte bună1. )-am ase$at lîngă teleon, sigură căavea să sune. &u m-am înselat. <a primultîrîit am dus receptorul la ureche. /'rgentina, amvrut să te-aud. !tiu ce-a-nsemnat searaasta pentru tine. !tiu cu suetul si cu trupul meu.)ă simt atît de vinovat ată de tine1. /Dece &u mi-ati ascuns nimic. 'm doar dreptul să futristă1. /)ă mai poti iubi 1. /Da.#iindcă dragostea nu e o buruiană pe care o smulgisi-o arunci1. /Te rog să dormi1. /'m săncerc

1. /&oapte bună, dragostea mea1.'m luat <arousse-ul si l-am deschis la harta'rgentinei. )i-am adus aminte vorbeleBKdomnului , din talcioc. /*uenos 'ires, capitaladumitale e un oras grandios1. Peste harta'rgentinei apărea mereu chipul luminos si tonic al

'nutei luga. " vedeam întreagă, în taiorulei bleu-marine, clasic, cu un sirag discret de perlepe-un decolteu neted, cu ciorapii eiumurii, cu pantof escaipin negri. 'poi, în pardesiulbordo, cu tăietura tot clasică. %rambrăcată



ca pentru o ceremonie. 'sa cum se-mbrăca lumeacînd mergea la teatru înainte deră$boi. 'm închis <arousse-ul, findcă harta

'rgentinei nu-mi alungaimaginile si gîndurile care nu-mi dădeau pace. Pînăce n-am întîlnit-o. 'nuta luga usesepentru mine o idee, ca un punct geografcdepărtat. !i deodată căpăta realitate. !i încărealitatea unei emei care-mi plăcuse de la primavedere. !implă, deschisă, rumusică si-atîtde vitală - element care-mi punea cele mai multesemne de-ntrebare asupra fintei melefliorme - în care erau atît de greu de ghicitenergia si motive de atractie. Desi ieseamde$avanta9ată din comparatia cu 'nuta, nici o clipănu mă-ndoiam de dragostea bărbatului eipentru mine. &u mai strînsesem o pernă în brate sinu-mi mai aundasem ata-n ea, udînd-o

de lacrimi, de pe vremea cînd eram nebuneste îndrăgostită de vărul meu 7abriel si cîndminchipuiamcă aveam să-l iubesc pînă la ultima suare. 'vea săvină vreodată o vreme cînd sămă gîndesc la losi luga asa cum mă gîndeamacum la 7abriel o amintire voalată în care viu

era numai sentimentul de ridicol cu privire la mine însămi &u stiu dacă la toti oamenii o f lael, dar pentru mine amintirea acelei iubirineîmpărtăsite îmi transorma esecul într-un



sentiment de ridicol. înd iubesti si nu esti iubit orisueri în tine însuti, si nu-ti împovăre$i cunimic obiectul iubirii - ără nici o vină că nu te

iubeste - ori, dîndu-i de-nteles că-l iubesti, teexpui ridicolului. De pe urma dragostei, împărtăsite, cu losi lugam încercam si bucurii deneuitat si suerinte tot de neuitat.)i-a dat teleon si /tovarăsul 0asile1 să mă-ntrebece mai ac si ce mai spuneam desprepropunerea lui. /are 1, am întrebat eu. /Desprecăsătorie1. /eea ce v-am răspuns si datatrecută1. /!i-acuma cînd doctorul luga sepregăteste să se mute la lu9 1. &imic nu le scăpa./!i-acum1. Dacă despre un nimeni ca mine stiautot, dar despre altii, importanti, care chiar însemnaseră sau însemnau ceva în ierarhiasocială După acel teleon nu l-am mai au$it si nu l-am mai

vă$ut pe /tovarăsul 0asile1, pînă în =KK.#aptul că-mi dăduse defnitiv pace m-a ăcut săcred că pentru el mă petise el urma să fetrimis în străinătate, îi eram recunoscătoare că numă pasase vreunui coleg. 'paritia lui înpeisa9ul acelor ani a-nsemnat pentru mine osperietură pe toată viata. !i dacă mă-ntreba

cineva pe stradă cît era ceasul, îmi bătea inima.<a sase luni după spectacolul de la Teatrul)unicipal, amilia luga se muta la lu9.<a ultima-ntîlnire cu losi, cu ochii-nchisi îi mîngîiamata, ca o oarbă. /0reau să te tină minte si



mîinile mele1, i-am soptit. /'rgentina, egoismul dinmine ar vrea să te păstre$e mereu."menia din mine si dragostea pentru tine ar vrea

să te stie lîngă un om care să te merite.Desi mă doare suetul si trupul să te stiu a altuia.&u-ti închipui cît de gelos am ost peB87heorghiu pînă ce mi-am dat seama că erati numaiprieteni6 si chiar si-asa, mi se părea că-miură ceva din tine ori de cîte ori erati împreună, lacoetărie sau la o plimbare. 's vrea săgăsesti omul pe care-l meriti. #ără nevastă, ărăcopii1. /losie, eu socotesc că viata a ostbună cu mine findcă mi-a ăcut parte de losi luga1.Pentru prima dată-i spuneam tu si pe nume. De-atunci încolo nu mai aveam ată de cine săgresesc, încurcînd registrele comportamentale.

/)ai întîi m-ai ridicat în propriii ochi. )-aiăcut să am o părere mai bună despre mine.!tacheta exigentei mele e acum oarte sus. îtimultumesc pentru bucuria pe care mi-aidăruit-o, findcă m-ai ăcut să trăiesc cu-adevărat,să văd că viata, viata mea, nu e-o baltăstătută si nemiscată. )ultumesc lui Dumne$eu că

te-am cunoscut A1.&e-am despărtit în usa garsonierei care ne-adăpostise dragostea. losi a vrut să mă conducă.&-am vrut. )-am dus pe 9os, plîngînd din otrocenipînă-n Dionisie <upu. <a stopul de la alea



0ictoriei, o etită ca de patru-cinci ani, si-a lăsatbunicul de mînă si a venit lîngă mine. /Tu dece plîngi 1, m-a-ntrebat ea tintindu-mă cu-o privire

uimită, albastră, în ochii mei plînsi. /'i săai tu mai tîr$iu de ce plîng1. /!i eu am plînsfindcă nu vor să-mi ia pisică1, /îmi pare răupentru tine, să stii1. !-a ăcut verde la semaor.#etita si-a luat iară bunicul de mînă si-au traversat.%u am rămas mai departe pe trotuar si m-am ăcutcă mă uit la cărtile din vitrinalibrăriei din coltul stră$ii.De cînd a plecat la lu9 si pînă-n $iua de a$i, cîndsîntem amîndoi bătrîni, losi luga mi-ateleonat si-mi tele-onea$ă-n fecare $i. /înd n-amsă-ti mai teleone$, înseamnă că m-ammutat la cele vesnice1. am la sase luni o datăgăsea pretexte să vină la *ucuresti ca să nevedem. &u l-a interesat dacă-n viata mea apăruse

cineva. Pentru noi doi, noi eram aceiasi.'sa cum mă averti$ase doamna doctor Namfrescu,aveam să rămîn toată viata vioara a doua într-o altă viată cea a lui losi luga. &umai că eu n-aveam să mă tre$esc prea tîr$iu, findcăusesem trea$ă de la-nceput. !i nu pre$enta luilosi luga a ăcut asa ca viata mea să fe cum

a ost, ci destinul, în existenta căruia nimeni n-o sămă convingă să nu cred. redinta asta,poporal a re$umat-o atît de simplu si de sugestiv/e ti-e scris în runte ti-e pus A1. /Poartăte



ca si cînd ai f etern, dar fi pregătit să mori în oriceclipă1, ne-ndeamnă un floso. De cîndam căpătat constiinta propriei existente, am căutat

să mă conorme$ acestui îndemn întelept, cu mult înainte de-a-l f vă$ut scris negrupe alb." dată pe lună, cînd ne dădea lichidarea, măpre$entam cu suta de lei la domnulomăneanu, dînd un teleon în prealabil, îmi fxaora si $iua. în unctie de timpul meu liber.#iindcă de fecare dată mă invita să mîncăm împreună si-apoi îmi tinea un adevărat curs deistorie a artei, eu luîndu-mi constiincios notite într-un carnet îmi însemnam datele cele maiimportante cu privire la istoria rumosului în lume./e păcat că nu predati la #acultate1, amspus eu, impresionată nu numai de cele pe care leaam, dar si de talentul pedagogic al

domnului omăneanu. /u originea mea socială nuse poate. ît am mîncat pîine cu untură siB=cu usturoi, mi-am spus că există oameni care asatrăiesc toată viata si n-au cui se plînge.#iindcă n-am stoă nici de martir, nici măcar deerou, m-am gîndit cum să-mi cîstig viata mai

avanta9os, si m-am apucat de meseria de4negustor de artă5 si de expert, consultat si deconsignatii, si de particulari. !i acum am si unauditor atent si inteligent pe dumneata,



'rgentina1. /Dumneavoastră, poate nici nu vă-nchipuiti cum astept eu sîrsitul lunii, să vin ladumneavoastră, să v-aud cursul de istorie a artei,

să văd casa asta superbă, si toaterumusetile din ea. &u mai vorbesc de bunătătilecu care mă răsătati, ce n-a mîncat neam deneamulmeu, de care ai mei nici nu stiu că există1, /îmipare bine că răsăt pe cineva care n-aost răsătat. Dumitale ti se pare un eveniment cîndvii la mine. Unei cucoane răsătate i s-arpărea ceva banal, îmi plac oamenii cu trăiri sincere,si care nu cred că totul li se cuvine. 'most bogat, dar, ca marinar, am trăit printre oamenisimpli, care nu mergeau pe mare dedragul mării, ci pentru o bucată de pîine. Pentruma9oritatea oamenilor, viata nu e osinecură1. /% un car de plumb, la care trag ca vita

de povară1, /îti place medicina, îti placeceea ce urmea$ă să practici pînă la pensie 1. /&upot spune că nu mă interesea$ă corpulomului si elul cum unctionea$ă6 nu pot spune cănu mă interesea$ă conexiunile pe caretrebuie să le acă un doctor ca să pună undiagnostic corect6 nu pot spune că nu mi-e milă de

oameni, si că nu vreau să-i a9ut6 dar dac-ar f ostpe ce-mi place, as f ales <iterele sau 2storiasau 2storia artei. Dar am ost sătuită de oamenicare-mi vor binele, si pînă la urmă am a9uns



si singură la conclu$ia că pentru timpurile de-acume mai bine să ac )edicina1. /'veti dreptate,si dumneata si cine te-a sătuit1. /Dac-as f pornit

de la bun-început ca studentă la)edicină poate că altel as f privit lucrurile. Daram pornit ca infrmieră, pe urmă, dintr-ontîmplare,am a9uns soră la sala de operatii, la "rtopedie,unde lucre$ si-acum, si-abia apoistudentă. !i mi-e tare greu si cu spitalul si cu#acultatea. înd vin la dumneavoastră parcăvin din viscol într-o-ncăpere caldă si luminoasă1./Păcat că nu vii mai des1. /Păcat că n-amtimp nici să răsuu. )ă gîndesc de multe ori că eunu-nteleg nimic din tinerete...1. 'm închisochii si m-am gîndit la losi luga. Prin el aasem căeram tînără si aasem ce era dragosteadincolo de imaginatie. Tablourile de pe cei doi pereti din camera domnului

omăneanu se schimbau, apăreau unelenoi în locul celor vîndute. în fecare lună, cînd măduceam să-mi achit datoria, mă-ntrebamdacă aveam să mai găsesc pe perete orile lui'ndrescu, în ulcica lor de pămînt smăltuit. "dată, domnul omăneanu m-a bătut pe umăr întimp ce-mi pironisem ochii asupra lor si mi-a

spus. /#ii pe pace, pe ele nu le vînd1.'m otat a usurare. %le ăceau parte dintr-uninventar al meu suetesc alcătuit din cîtevafinte, din cîteva locuri, din două otografi, dindouă inele, din cîteva cărti, în acest inventar



îmi apăreau împreună pădurea de tei din *răteasa,#lorei si orile lui 'ndreescu. 's f vrut săfe al meu acel tablou ît îl priveam era al meu.

%ra al meu si findcă-mi pătrunsese-n suet,BC îl purtam mereu cu mine. #iintele, locurile, lucruriledragi invariantii unui suet.7abriel si <aura au avut o etită. )-am dus împreună cu 7elu s-o vedem. l-am cumpărat treirătuste de cauciuc, pentru ca să se 9oace-n baie cuele cînd avea să mai crească dar de omsărac. <a $ece $ile, etita era rumusică-oc si cu ochică brună cum nu mai vă$usem pînatuncila nici un copil mic. )ama <aurei îi si adusese de lalu9 o tetă săsoaică, emeie lapatru$eci si ceva de ani, care crescuse vreodouă$eci de copii, specialitatea ei find cei pînăntr-un an. >ămînea într-o casă pînă la maximum doi

ani ai copilului. Pretentia îi era ca nimenisă nu se-amestece în elul cum îl îngri9ea. 'ară decontrolul medical si de interventiadoctorului în ca$ de nevoie, nu admitea proteste,păreri, sugestii. #ată de toate astea replicăsec si transant /%u am crescut mai multi copiidecît dumneavoastră1. 0orbea corect

romEneste, cu accent nemtesc6 dar copilului îivorbea numai nemteste.Doamna doctor, mama <aurei, era o emeieimpunătoare, bine ăcută, elegantă, coaată,



manichiurată, cu aerul de comandă al cuiva care aost mereu se. %ra satenă, cu ochi ver$icare ulgerau cu severitate ori de cîte ori o

contraria ceva. Tanti )ita si unchiul 2onel veniserăde la raiova să-si vadă si ei nepoata. Trăseseră latusa <ina si la nenea ostel, ca să nu leacă deran9 fului si nurorii lor. mai ales stiind că laacestia se aa doamna doctor de la lu9,cuscra. %u si cu 7elu ne-am dus să ne-ntîlnim cutanti )ita si cu unchiul 2onel tot la tusa <inasi la nenea ostel.!ătuindu-se cu unul si cu altul ce dar să-i aducănepoatei lor, bunicii de la raiova îicumpăraseră printr-un misit, o cruciulită de aur cuun diamant la mi9loc, împreună cu unlăntisor alcătuit din cuburi minuscule, o lucrăturăputin obisnuită. /ică cruciulita si lantul auost ale unei generălese si le luase din tări străine1,

mi-a spus tanti )ita, cerîndu-mi părereaasupra darului /'delino, ată, tu care stai de-atîtavreme-n *ucuresti pintre oameni mari, ce$ici tu de darul nostru pentru nepoată 1 /Tanti, nuca să-ti ac inimă bună, îti spun că eoarte, oarte rumos si potrivit1.7abriel ne-a povestit, cu ha$ul lui, întrevederea

dintre cuscri. Doamna doctor se uitase întîisever la cuscrii olteni, în chip de invitatie la vi$itecît mai rare pe la ata locului, dar sestrăduise să se poarte politicos, îi plăcuse darul lorpentru nepoată, maniestîndu-si cu glas



tare admiratia - de apt, surprinderea că asemeneatoape avuseseră asemenea gust - ceeace le mai crescuse inima cuscrilor olteni, care

altminteri umblaseră-n vîrul degetelor, si abiadeschiseserăgura. Pentru a demonstra că nu se rusina cupărintii lui. asa simpli cum erau, 7abriel îipotise la masă. <aura se purtase cu ei cu multăcăldură, asa cum ăcuse si prima dată cîndveniseră la *ucuresti să-si vadă eciorul si nora, încasă nouă. *ăiatul lor termina si el)edicina, avea să aibă si el salariu, avea să fe si eldoctor ca si <aura. &ora era rumoasă,era bogată, le iubea eciorul, avea meserie bună,acuma le ăcuse si nepoată... si totusi... Tanti )ita răsuase ată de mine. /'delino, ată, eunu $ic că n-a nemerit bine 7abriel alB

nostru, că m-ar bate Dumne$eu. ă e ea cu opt animai mare decît el nici nu să bagă deseamă. Da8 prea e de neam mare iar noi...1./Tanti, ei să se-nteleagă, lor să le fe binempreună.e-ai dumneata cu neamul ei 'i să te ve$i cucuscrii de cîteva ori în viată1. /&ustiu cît le place lor de 7abriel al nostru1. /<e place

sau nu le place, ata lor l-a ales pentru ea,nu pentru ei. 'sa că nu-ti mai ace matale gri9i1./&e-ar f ost si nouă drag să ne dea ata pela noi, da3 dac-o cresc cu nemtoaică...1. /'re săvină si ea pe la dumneavoastră, nu-ti ace





rosească. <a această remarcă a <aurei îmi venea să$îmbesc să-i f au$it ea pe superiorii meicînd ceva nu mergea cum trebuie la cîte-o

operatie.#etei născute, crescute-n 'rdeal îi usese greu săse-nvete cu balcanismul 0echiului >egat.'m înteles că <aura schimbase lu9ul pe *ucurestica să se rupă de amintirile dureroase, darera limpede că voise să scape si de sub tutelamaică-sii. 'sa cum îmi spusese cînd necunoscusem, se străduise să nu fe o permanentăspină iritativă pentru amilia ei. 0ă$înd-o pedoamna doctor de la lu9, întelesesem că <auracalculase bine distanta pe care s-o pună întresoacră si ginere. După descrierile lui 7abriel, socru-său era genul de bărbat care lăsa totul înseama si la vrerea nevestei. &u findcă ar f ostlipsit de personalitate, dar omul - un bun

neurolog - voia să-si vadă de spital, de cărtile si dearticolele sale, în liniste si pace... adestindere, asculta mu$ică si mergea uneori lapescuit, de unde se-ntorcea totdeauna cuplasa goală. <ui nu-i trebuia peste, îi trebuia liniste, în #acultate, iubise o ată veselă, plină deviată, brună cu ochi albastri. " iubise, dar se-

nsurase cu fica seului de catedră de la&eurologie, persona9 care-i usese un stîlp solid desustinere în carieră. <aura credea căpărintii ei nu se iubiseră niciodată. !i mama eiiubise pe cineva care n-o iubise. ăsătoria



dintre părintii ei, ca mai toate căsătoriile dininteres ori din ră$bunare, dura.BF

)ă gîndeam la mine si. la <aura. &e deosebeauconditia socială, educatia, un întreg mod deviată. 'mîndouă prove-neam, însă, din părinti carenu se iubiseră. "are asta să ne f ăcutatîta de-nsetate de dragoste 2n stare să ne-aruncăm cu capul ără sovăire înainte într-oiubire, ca într-o apă căreia nu-i cunosteamadîncimea #iinta noastră tîn9ea după ceva celipsise la $ămislirea noastră.<a un moment al vi$itei lui 7elu si-a mea la verii sila nepoata noastră, <aura m-a rugat s-oa9ut la bucătărie. /'rgentina - mie-mi place să-tispun 'rgentina - mi-a soptit tante )elaniecă ai un iubit, un doctor, hm 1. /&u e un iubit6 eun prieten, ceea ce i-am spus si doamnei

Turcescu. % drept că mai toată lumea acceptă cugreu prietenia dintre un bărbat si o emeie.<ucrînd de-atîtia ani împreună la sală, ne-amapropiat unul de altul, dar departe de noiiubirea1. /hiar si asa, vino cu el pe la noi1. /Dacăare să vrea, am să vin1. Doamna Turcescu adoptase ideea clasică a culcatului

doctor-infrmieră, ori soră, nu însă pe cea maiputin obisnuită a prieteniei între aceste categoriisociale.hiar si prima versiune mă crescuse în ochii ei. 2ispusese de-altminteri <aurei că era



surprinsă cît de corect gramatical vorbeam. /De cete miri, tante )elanie ' ăcut un liceubun si-acum e studentă la )edicină1. /!i mie de ce

nu mi-ati spus nimic, nici tu, nici ea A1./#iindcă nu ne-am gîndit să-ti acem fsă de cadre1.7elu plecase la *răteasa cu o vali$ă de cursuri -vali$a mostenită de mine de la doctoriiNamfrescu - pentru defnitivarea lucrării de !tat.Părintii nostri îsi acoperiseră casa cu cartongudronat si-si pusese scînduri pe 9os în odaie.)aica se $drobea să mai acă niste chirpicipentru încă o odaie, gîndindu-se la noi, copiii, cîndaveam să mai venim pe-acasă. îsi luaserăun cătel de prin vecini, pe care-l bote$aseră tot#lorei, und tot /oriu1, cu pete adică, asacum usese #lorei din suetul meu. De la7ospodărie, muncind si Taica si )aica, agoniseaucît să-si tină $ilele, cît să crească porc si cîteva

găini. /!oru-meo, cînd termini de plătitdatoria la domnu-ăla 1, mă-ntrebase 7elu. /Peste$ece luni1. /<iliana mi-a spus că, prinrelatiile lor, speră să-mi acă rost de-un post laomertul %xterior. %xamenele mi le-am luatcu 4oarte bine56 sper să iau si la lucrare tot asa, încît să nu-mi fe rusine de ăia de la cadre

cînd m-oi pre$enta cu actele. Peste un an termin si'.!.%.-ui, asa că ni s-o mai lumina si nouăviata. înd m-oi vedea si eu pe leaă o să-i a9ut sieu pe-ai nostri, că tu, săraca, te-ai cocosat



ducîndu-ne si pe ei si pe mine-n spinare1. /<ilianace $ice 1. /l-am spus de la bun-început căai nostri o duc greu, a vă$ut si singură, si că vreau

să-i a9ut. a să n-avem vorbe mai tîr$iu. înaugust am hotărît să ne căsătorim1.înd a au$it )aica a $is /!ă fe într-un ceas bun,maică. Dacă era mai în toamnă, puneam sieu scurteica de mi-a cumpărat-o soru-ta, tat-tu-sipunea căciula de-astragan... Da3 cînd o f,să fe-ntr-un ceas bun A1.#ratele &asului, domnul inginer lamandi, mi-a oeritun costum pentru Taica, în vedereacăsătoriei lui 7elu. u hîrtia-n mînă, pe care erauscrise măsurile Taicăi, si cu centimetrul, amBGverifcat dacă i se potrivea costumul sau nu. !prenorocul meu îi era numai bun. Pentru )aicaaveam de la doamna doctor Namfrescu un deux-

pieces de santung bordo. De pantof îsiăcuseră ei rost, )aica si Taica, de la tanti )ita side la unchiul 2onel. Părintii <ilianei s-au oeritsă-si gă$duiască ei cuscrii. 7elu i-a potit si pe tanti)ita si pe unchiul 2onel, care urmau săstea la tusa <ina si la nenea ostel, potiti si dînsiila cununie. )aica si-a tăiat toate găinile,

le-a umplut pe dinăuntru cu ur$ici, le-a învelit înur$ici si-n oi de hrean, apoi în servete si-nmulte $iare, si le-au adus la cuscri ca să nu vină siei cu mîna goală. 'u adus si-o damigeana





7elu îmbrăcat si el ca la cununia civilă. De-abiacînd am a9uns la )înăstirea emica am aatscopul plimbării.

Tinerii urmau să fe cununati religios, nuni findu-letînăail cuplu, tot neamuri ale miresei, întrosacosă erau rînduite voalul miresei, cocardele silumînările, împodobite cu garoae albe.)aica si Taica mă-ntrebaseră-n mare taină dacă nuse cununau copiii si la biserică. <e-amspus că nu stiam. &u era de mirare să nu secunune religios, date find locurile unde lucrausocrii mici si aptul că tinerii căsătoriti erau amîndoiU.T.).-isti. )aica a dat din cap cu tristetela asemenea veste. /Dac-asa sînt timpurile,maică... 's f vrut să pup si eu cununiile copiilormei1, în biserică nu-i venea să creadă că se-mplinea, totusi, nunta asa cum o-ntelege tăranul.După ce părintii au sărutat cununiile si toti am

sărutat mirii si nasii, ne-am sărutat fecare cufecare6 după ce-am ăcut po$e cu aparatul <ilianei,am pornit-o spre *ucuresti si ne-amase$at la masă tot sub bolta de vită. /*ine-atiăcut, cuscre, că i-ati cununat si la biserică1, a$is Taica. /'ltel as f vrut să fe nunta etei mele,că doar una avem, dar asa sînt timpurile.

uscre, vă rog să nu pomeniti în sat ladumneavoastră că s-au cununat la biserică. &u potistiniciodată de unde-ti pică un denunt1. /!tiu, cuscre,stiu cum merg timpurile, în sat si ăi mai



BHmari comunisti îsi cunună copiii la biserică. 'ltel i-ar rîde satul. Din partea asta, Partidu-i

lasă-n pace. Da3 la oras e altceva1. în septembrie,7elu, desi reparti$at în Procuratură laaracal, era anga9at la )inisterul omertului%xterior, iar <aura - la *anca de omert %xterior,ea conorm chiar repartitiei. <ui 7elu, negatiapentru repartitia initială i-o obtinuseră socrii,prin relatiile lor.<a $ece luni de la căsătorie, <iliana a născut oetită căreia i-au pus numele Diana. %uinaugurasem numele geografce în amilie, acumvenise si rîndul )itologiei. 'u bote$at-o totla ernica si tot în ormatia de la nuntă, nasii decununie ai părintilor ei, crestinînd-o si peDiana. )aica mi-a spus mie în mare taină /)aică,nici tu n-ai nume crestinesc, nici nepoata.

&oroc să aibă1. Desi între pămîntul pe 9os de undepornisem si conditia mea de salariată întrunspital, si de studentă era o deosebire atît de mare în bine, )aica părea să se-ndoiască denorocul meu. &oroc ar f socotit să mă stie si pemine cu un om al lui Dumne$eu alături. <a*răteasa, toate etele de seama mea erau măritate

si cu copii, ceea ce ea-mi amintea ori decîte ori ne vedeam. *ine că se-nsurase 7elu, binecă avea el copil care să le mai ostoiascăsuetul.



<a doi ani după căsătorie, 7elu si <iliana erautrimisi la 'gentia noastră comercială de la*erna. Taica si )aica se-ntristaseră tare că li se

duceau copiii asa departe, spre deosebire depărintii <ilianei, încîntati de-această promovare a/copiilor1, desi le era greu să nu-si maivadă-n fecare $i ata, nepoata si ginerele.De cînd iesise /pe leaă1 - asta era /terminologia1acelor ani - 7elu le trimitea lunarpărintilor nostri cît putea si el. învătati să trăiascădin putin, ei puseseră ban pe ban si$idiseră o odaie de cărămida, iar din chirpicii ăcutide )aica ridicaseră o bucătărie de vară cusopron. Din %lvetia, prin diversi colegi care veneau în Tară, 7elu trimitea bani pentru părinti.)i-i trimitea mie. 'm hotărît ca din acesti bani să lecumpăr un araga$ si două butelii. <e-amluat pe toate trei oarte convenabil, de la o amilie

de evrei, care pleca defnitiv în 2srael.&enea ostel le-a dus la raiova la tanti )ita. uun camion, de oca$ie, dînsa le-a transportatpînă la ai mei, pe care i-a si scolit cum să leolosească. Tanti )ita avea si ea araga$ luat totde la o amilie care plecase din Tară. /Da3 eunumai cu-o butelie. Da3 ne mai luăm noi una1.

<a-nceput, )aica nu-ndră$nea să dea drumul la/masină1 pînă ce nu se aa alături de eanevasta dirigintelui de postă, care avea mai demult araga$. /)aică, usor mai trăieste una



lume. )ă uit la noi, de cînd ne-ati luat araga$ pacchibritu3 si gata. &u tu lemne, nu tucenusă. 'm a9uns de ne acem si ceai de tei

dimineata. )aică, să vă dea Dumne$eu sănătatecă mare bine ne-ati ăcut A1. Dar pîinea tot în test oăcea )aica. /'sa cum iese la tăst nuiese la nici un araga$1. !i avea dreptate. oaptăegal si de vatră si deasupra, rotundă, cumie$ putin si cu o coa9ă mai gustoasă decît oricebunătăti, numai de la test am mîncat. 2arvara cînd o stropea cu o pătlăgică rosie pedeasupra ca să-i acă /ată1, bătea orice pi$$ă. Taicăi îi cumpăram 4Plugare5 - astea-i plăceau lui -ca să nu mai ume$e run$e de tutunBItocate, învelite-n hîrtie de $iar. îl încercasem si cu4)ărăsesti5 si chiar cu 4!nagov5, la sugestialui 7elu, dar el rămăsese la 4Plugare5. /Taică, alea

mai scumpe $ici că sînt iarbă. <a4Plugare5, tragi un um si stii c-ai umat1. Taica înruptul capului n-a vrut să-si aprindă/tîgare1 cu chibrituri sau cu brichetă. %l, cu iasca sicu amnarul, cum pomenise de mic copil./e nu-ti convine, Taică, la chibrituri si labrichetă 1. /'delino, taică, prea s-aprinde repede

cu ele. 'lta e cînd stă omul cu tîgarea-n gură si-asteaptă să s-aprindă iasca. )ai astepti, temai gîndesti la una, la alta. Parcă alt gust aretîgarea1. )aica, pînă-n araga$, n-avusese decît



vase de pămînt ars, nesmăltuite. Doar tigaiatigănească era dintr-o tablă neagră si groasă.Pentru gătit pe araga$, i-am luat oale, crătiti, tăvi

smăltuite si două ibrice. /)aică, am să-tispun ceva, da3 să nu te superi. Pe araga$, mîncarease ace mai repede, nimic de $is. Da3 cume mîncarea ăcută-n oală de pămînt, fartă pevatră, nu e. &-are gustu3 ăla1. !i avea dreptateasa cum niciodată o riptură $isă la grătar, ăcută laaraga$, n-o să fe la el cu una ăcută pecărbuni. !i una, de guitător crescut la casă de om,cu una cumpărată de la măcelărie.După o operatie, în timp ce-l masam, domnul7eneral mi-a spus /'rgentina, mai rămîn înspital pînă termini tu #acultatea. !i-apoi, la pensie,tată. )ai stau ca să nu te mănînce ăstiade vie. Dac-as pleca acum, adio cu programul pecare-l ai ca să poti împăca si capra si var$a

si spitalul si #acultatea1.u toată bună-vointa pe care mi-o arăta si sora-seta, mi-era cu neputintă s-a9ung la unelecursuri, într-o $i am ost chemată de unul dintreproesori - unul dintre cei mai mari internistiai nostri - si luată la-ntrebări. 'm salutat si-amrămas lîngă usă. )i-era inima cît un purice.

Proesorul, cu ochelarii pe nas, răsoia un catalog,al anului nostru, am presupus. /'propie-te,domnisoară, si ia loc1, si cu mina mi-a arătat unscaun din ata biroului, uitîndu-se la mine





BBDupă ce am plecat din biroul lui m-au podiditlacrimile. Parcă atunci descoperisem că eram

săracă si că nu eram rumoasă. )i l-am amintit pelosi luga. 'm dat cu tristete din cap atăde mine însămi si-am încercat să-mi $îmbesc.%venimentele din viata mea %venimente au ostoamenii care mi-au inuentat cursul vietii.Părintii, care ne-au vrut plecati de la sapă6 nasii,care ne-au încura9at spre carte, doamnaDespina, dascăl de existentă, amilia Namfrescu,oameni de mare omenie, cu milă de cel maislab decît ei, domnul 7eneral, osti 7heorghiu,prieten pe viată, domnul laude omăneanu,persona9 ambiguu, dar atît de învătat si de bun cumine6 si cel mai important pentru mine caemeie, doctorul luga. !i să nu-l uit, ca pe-un actorcatali$ator, pe /tovarăsul 0asile1.

7abriel mi-a devenit amiliar abia după căsătoriacu <aura. <aura avea un dar de-a crea în 9urul ei o atmoseră de liniste si de-mpăcare pecare-am mai întîlnit-o doar la )ona, iubirea luiosti 7heorghiu. Puteai veni mîhnit, enervat,tracasat, în casa <aurei si-a lui 7abriel, dar cînddădeai de ochii ei cenusii, care-ti $îmbeau plini de

întelegere, te simteai ca a9uns într-o oa$ă,după ce-ai îndurat asprimea desertului. 'titudinea<aurei ată de mine mă cucerea princăldură proundă si neaectată, prin elul de-a mătrata ca pe-o egală, prin nevoia







gri9ă ceea ce nu voiai să se ae. !i <aura si 7abrielerau membri de partid. %u mă tot miramde norocul meu de-a nu f nici utemistă.

'9unsi acasă, tînăra 2leana si-a luat prîn$ul, la sînulmaică-sii, a ost bătută reglementar pespate, a rîgîit de trei ori, tot reglementar pentrubebelusi, apoi a adormit obosită deevenimentul căruia-i usese vedetă. &oi, adultii, ne-am ase$at la o masă care strălucea deargintărie, de cristaluri si de portelanuri. Deasemenea rumuseti aveam parte o dată pe lună,cînd îi duceam suta de lei domnului omăneanu.&u puteam în ata unor astel de fneturi sănu-mi aduc aminte străchinile de pămîntnesmăltuit si lingurile de lemn de-acasă si, ca unicsibun la toate cutit, de /custurea1 noastră careslu9ea la tăiatul porcului, a cîte unui miel, a cîte

unei orătănii. Pîine mîncam rar, noi neavînd - sichiar întregul sat - pămînt bun de grîu.)ămăliga, alimentul nostru de ba$ă, n-avea nevoiede cutit, se tăia cu ata. <a internatmîncam din arurii metalice emailate, beam dincăni din acelasi material. Tacîmurile eraudintr-un metal cenusiu care nu coclea, nu ruginea.

Directoarea internatului, aceeasi, cît amost în liceu, controla $ilnic totul, din pod pînă-npivnită, iar vesela o-ntorcea, si-o pipăia peată si pe dos - /si-n dungă1, vorba unei colege --ca să se-ncredinte$e că era bine spălată. <a



!pitalul )ilitar, aruriile, cănile, tacîmurile erau din aluminiu. urate,findcă directorul, generalul !toicescu,

venit cu divi$ia 4Tudor 0ladimirescu5, dinpri$onieratul rusesc, nu stia deloc de glumă. Decînd lucram în spital, mîncam ce mîncau si bolnavii.Personalul mînca ără să se erească. <ao sedintă cu tot spitalul, directorul spuseserăspicat /"mul acolo unde munceste să simănînce. u o conditie să nu vă lăcomiti si sămicsorati portia bolnavului si nici să mîncaticarnea, si lui să-i lăsati $eama si $ar$avatul. Dacăaveti nevoie de-un medicament pentru voisau pentru cineva din amilie, veniti si-mi cereti.ine ură însă din medicatia bolnavului$boară1. Toate aceste componente ale vietii mele mănăpădeau, cînd mă aam în ata unor fneturi

ase$ate pe-o masă. în copilărie, nici măcar nubănuiam că ele existau, asa cum nu-mi închipuiam că mai era lume si dincolo de raiova.Dintre toate obiectele cîte se-nvată înscoală, pentru mine cel mai pasionant a ost7eografa. <a-nceput mi s-a părut chiarasemenea povestilor cu $îne. 'm perceput că

lumea exista cu adevărat dincolo de ce stiam8K8eu, cînd am mers prima oară cu trenul si locurilealergau o dată cu trenul.



)asa de bote$ a fnei mele echivala pentru mine cuo scenă de teatru. )ă desprindea untimp scurt - dar mă desprindea -- din cotidianul

meu de aluminiu. Doar dimineata îmi beamceaiul dintr-o cană de portelan din /$estrea1 de ladoctorii Namfrescu, acesti oameni care-midovediseră că ber$ei chioare-i ace Dumne$eu cuib.)ă uitam la masa de bote$ a micutei2leana, cu admiratie si cu umilintă. înd aveam săam si eu o masă pe care să pun chiarlucruri obisnuite, la care să-mi pot permite să invitsi eu niste oameni înd Pentru momenttrebuia să mă bucur de ceea ce mi se oerea. îtmă uitam la acele obiecte rafnateerau ale mele. 'm început masa cu sampanie si cuicre de )anciuria. înd am ciocnit,paharele înalte si subtiri despre care am aat cărantu$este se cheamă utes, simtindu-mi

importanta de nasă am $is /!ă ne trăiască 2leanasi să aibă noroc A 0ă multumesc că mi-atiăcut cinstea să-i fu nasă1. <aura m-a sărutat peobra$, iar 7abnel mi-a sărutat mîna. &i s-aude$legat limbile si ne-am povestit toti trei amintiridin copilărie, din scoală, nă$bîtii. 'm vorbitdespre colegii nostri, osti si actuali. %u le-am

pomenit de colega mea &atalia !cutasu, ostudentă exceptională, care compensa prininteligentă, prin spirit de observatie si princapacitatea de muncă, o urîtenie temă, neluminatănici măcar de-un $îmbet. )otive să fe



exuberantă nu prea avea stiam doar că e din*asarabia, că tatăl ei, preot, murise la >oman în timpul reugiului, în 3, si că-l îngropaseră cu

toti banii la el. e interventii pe la autoritătica să-l poată de$gropa si să recupere$e banii.&atalia mai avea o soră, doctorită, iar mamalor, proesoară de matematică la hisinău, predaacuma limba rusă la liceul de ete 4NoiaOosmode-mians(aia5, ost 4entral5. 'cestea toatele aasem de la o altă colegăbasarabeancă, o măruntică $globie, oartecomunicativă si cu un glas de cinte$ă veselă. <ahisinău usese vecină cu amilia !cutasu, iar lareugiu, în acelasi tren. *aia de seară i-amăcut-o eu 2lenei, cum se cuvenea din partea uneinase. De apt, obiceiul e ca nasa să-i acăbaie fnului sau fnei a doua $i de la bote$. Dar #rEuilde nu trebuia să stie de actiunea

noastră /subversivă1. 7abriel s-a oerit să măconducă acasă. <-am reu$at. /Tu stai si a9ut-ope <aura, că pe mine nu mă răpeste nimeni1.Niua acelui bote$ a ost una dintre cele mairumoase din viata mea. !imteam nevoia să mergsingură pe stră$i si să-mi scot din sacul cu amintiriputinele clipe de liniste si de seninătate.

&u lipseau din ele acelea cînd, cu oile si cu vaca lapăscut în pădure la *răteasa. stăteamculcată-n iarbă cu ochii pe cer si mă pierdeam încălătoria norilor. !i amintirii lui #lorei îi



$îmbeam acuma si dragostei pentru 7abriel pecare multă vreme o simtisem ca pe-o ranăvie, ca pe-o arsură cu ferul înrosit iar acuma

trecuse în rîndul povestilor cu $îne6 la văpaiacare mă mistuise lîngă losi luga. la viata lui plinăde greutăti, de om care nu se plîngeaniciodată de poverile pe care le căra în spinare, declipele cînd stăteam cu capul în poala)aicăi si ea-mi /ucidea1, mîngîindu-mi părul, ărănici un cuvînt. !i artagurilor Taicăi le$îmbeam. !tiam că porneau din umilinta sărăciei, anemultumirilor. )ă aam într-o dispo$itie8K=de indulgentă ată de lume si ată de viată, împovărată cum eram, mergeam pe-un drumcare speram să mă scoată într-un loc mai luminat.osti 7heorghiu mi-a ăcut cunostintă cu )ona.)ăruntică, delicată, cu oase subtiri - că te

gîndeai cum de nu i se rîng - cu încheieturi fne,ără un nod, cu o ată spre rotund, cu un nasmicut, destul de lat, cu o gură rumos conturată sicu ochi ca de căprioară, tot timpul ume$i,nu se putea numi o rumusete. Dar toată ăptura eiragilă dega9a căldură si blîndete. "ricîtde atent ai f privit-o, nu stiai ce vîrstă să-i dai.

"ricum, nu te ducea gîndul la patru$eci si doide ani cîti avea. Păstrase-n ea ceva copilăresc,adolescentin. &u se arda, nu purta bi9uterii.!e paruma cu un parum suav, cum mai întîlmsemla doamna doctor Namfrescu. /)irositi



atît de rumos6 ceva discret care parcă iese dintrupul dumneavoastră1. /Te rog să-mi spui)ona. De cînd eram copil mi-a plăcut să mă

parume$. " rugam pe mama să-mi dea măcarun strop din parumul ei. !i-n sicriu vreau să fuparumată1. 'm lăsat ochii-n 9os si mi-amamintit-o pe <ucia antemir. "are ea stiuse pe cineiubise mereu osti red că da. )onaevita să se uite cu ochii ei ume$i si cal$i în ochii luiosti. %l însă nu-si lua privirea de la ea6din albăstrimea acelei priviri tîsnea dragostea caapa dintr-o arte$iană. itisem undeva ovorbă chine$ească. Uitîndu-mă cînd la )ona, cîndla osti, mi-am adus-o aminte /Dragosteasi tusea nu se pot ascunde1. &u-ndră$nisem să-l întreb pe osti care erau relatiile dintre ei.e stia bărbatul ei, ce stia sau ce bănuia.)ona urmase <iterele si #ilosofa, dar, măritată de

studentă si avînd primul copil în ultimul ande #acultate, nu proesase. /'m învătat oarte binesi mi s-a propus să rămîn preparatoare la#acultate si 5chiar în timpurile de-acum, avînd eu oorigine socială nici prea-prea, nici oarteoarte,poate as f a9uns lector, chiar conerentiar. Dar am$is să-mi cresc singură copiii.

*ăiatul cel mare se-nsoară1. /îti ani are 1./Două$eci1, /4însuratul de tînăr si mîncatul dedimineată5, asa se spune în popor1, am $is eu./!e-nsoară cu-o ată care pleacă-n Palestina1.



/Totul e să le-aprobe1, a $is osti. /red că le-aprobă, că lasă un eta9 întreg în 'rmenească.Un vis de apartament1. /'u toate sansele să le-

aprobe1, mi-am dat eu cu părerea, stiind dinDoctor <ister cît de mult conta /la plecări1 casa pecare-o lEsai în urmă. /înd îi ve$i cum sedesprind de tine, părinte, nu poti să nu regreti că n-ai ăcut si altceva în viată decît să-ticresti copiii1. /)ona, sigur că situatia părintilor meinu se compară cu situatia dumitale. Darvreau să-ti spun că pentru ei singurul vis a ost sătrăim, la oras, mai usor decît ei. Pentrutăran, orasul e ca si-o străinătate1. /)ăcar de si-arf terminat #acultatea aici1. /Peste totsînt acultăti. " iubeste si-si doreste să plece1, aspus osti. /Totul e să-i fe lui bine1, amadăugat eu. /Dar nu pot să nu simt o sfsiere1. /&-am dreptul să mă dau cu părerea findcă

eu n-am copii. Dar îmi pot închipui suetul uneimame1.)ona vorbea deschis ată de mine findcă, ără îndoială, osti mă recomandase ca pe-oprietenă demnă de încredere. &e-am întîlnit lacoetăria de vi$avi de Drept, coetărie pe careonumeam /a noastră1. /Te rog să mă ierti,

'rgentina, că vorbesc de greutătile pe care le8KCam pe suet1. /Dacă nu spunem ce-avem pesuet, măcar între prieteni, ce să vorbim





se vă$use ără nici un venit, iar ca singure valoriavînd casa de $estre, în care locuia sicele patru clase de liceu ăcute la 4&otre-Dame5, la

călugăritele catolice, cum era modavremii în lumea cu pretentii de pe-atunci. Decît să-si aducă în casă chiriasi, doamna0ernescu, mama )onei, preerase să-si găsească,prin relatii, o slu9bă la o societatepetrolieră la registratură, în timpul ră$boiului întîimondial, ea si sotul ei nu se reugiaseră-n)oldova. 'vocatul 0ernescu murise în patul lui din*ucuresti, într-o casă plină de ofterigermani. 'mintirea acestor colocatari de ră$boi oăcuse pe mama )onei să preere oriceslu9bă, oricît de modestă, coabitării cu te-miri-cine.)amă iubitoare, doamna 0ernescu, navusese însă mi9loace să-si răsete ata. în aară de strictulnecesar, de-o vorbă bună si de

saturi nu-i putuse oeri nimic, între cele douără$boaie, ca mondenităti pentru tineret erauasa numitele /ceaiuri1. De multe ori, )onatrebuise să invente$e pretexte pentru a reu$ainvitatii la asemenea petreceri, findcă n-aveanimic potrivit de-mbrăcat. învătase oarte bine,asa că ar f putut intra la orice #acultate. Din clasa

a saptea de liceu trecuse la )odern acolounde o trăgea inima de acord cu mamă-sa,alesese ca #acultate <iterele si #ilosofa, carepromiteau o carieră potrivită unei emei, în vacantaanului trei îl cunoscuse pe avocatul



)arcel lacobescu. îsi însotise o mătusă dinprovincie care-avea nevoie de satul unui avocat.'celei mătusi îi usese recomandat un tînăr capabil,

cu oarte bună reputatie avocătească)arcel lacobescu. &efind îndrăgostită de nimeni sivrînd să-si linistească mama - care, camulte alte mame, vedea-n căsătorie un el deasigurare împotriva tuturor riscurilor - )ona semăritase cu tînărul avocat si tăcuse la iuteală, unuldupă altul, doi băieti.Desi venit ginere-n casă, avocatul lacobescu maimult de /sărut mîna1, cînd o-ntîlnea, alte8Kvorbe nu schimba cu soacră-sa. Pentru a nu-i acefică-sii neca$uri si neîntelegeri cubărbatul, doamna 0ernescu se străduia să dea cîtmai putin ochii cu gineri-său. #ireautoritară si strîns la pungă, )arcel lacobescu scria

într-un caiet si cinci bani dati nevestei,căreia-i cerea socoteală pentru fecare creitarcheltuit. Doamna 0ernescu îsi gătea separat, îsi trăsese si-im contor pasant pentru lumină, dinacelasi motiv să evite $î$ania. ăsătoriafică-sii, acea /asigurare împotriva tuturorriscurilor1, se arătase a f departe de-nchipurile

unei mame de ată. 0ă$înd că din banii dati în casăde sotul ei nu-si putea îngădui niciante$ia unui covrig netrecut la catasti, covrig carestîrnea murmure -/ără covrig nu se



putea 1 - )ona îndră$nise să vrea să-si găseascăo slu9bă. /&u m-am însurat ca să amnevastă slu9basă1, usese replica de pus punct unei

asemenea intentii. " singură dată pesăptămînă le venea o emeie în casă pentru spălatsi pentru călcat ruele, în rest, totul eraăcut de )ona si de doamna 0ernescu, pe care n-orăbda inima să-si vadă ata spetindu-se sicu casa si cu doi copii. înd era vorba de relatii side interese, ori pur si simplu de persoanecare-i plăceau lui. )arcel lacobescu se-ntrecea-nmese-ntinse, ără nici o economie, înconversatii agreabile, find el om citit si avîndcunostinte în multe domenii, în mod obisnuit,cînd erau numai ei, ai casei, )ona se obisnuise să ise spună /taci din gură că spui tîmpemi1,ceea ce ea n-ar f vrut s-audă copiii. Decît săstîrnească asemenea reactii, )ona îsi redusese

conversatia la strictul necesar. înd aveau musafrisau cînd mergeau în vi$ite, căuta sătreacă neobservată. <uîndu-si drept învătătură deviată aptul că pe lumea asta nu sînt totioamenii rumosi, nici sănătosi, nici ericiti, )ona îsiconcentrase existenta în 9urul copiilor,socotindu-si sotul un rău necesar. ăsătoria ei se

număra printre acele multe, mediocre si dedurată, pe care doar moartea le desace. îndiesea din casă i se părea că evadea$ă dintr-opuscărie, iar cînd se-ntorcea acasă îsi spunea /ne-ntoarcem iară-n cavou, bun antrenament



pentru viata de veci1. )arcel lacobescu, avocat derenume, socotea casa o eudă, iar nevastao iobagă. )onei i se cumpărau haine doar cînd

trebuiau să iasă-n lume pentru a nu-sicompromite bărbatul. Tot atunci trebuia săarbore$e si cele cîteva bi9uterii din secolul alJ<Jlea,mostenire de amilie, în aară de verighetă, singura/bi9uterie1 cumpărată de )arcellacobescu, si de-un mărtisor de doi lei de-ntîimartie, )ona nu primise nici un cadou dinpartea bărbatului ei. în ciuda sirului de aventuri pecare le-avea si-a lipsei de preocupareasupra discretiei, )arcel lacobescu n-ar f renuntatla )ona nici pentru cea mai rumoasăemeie din lume. %ra constient că o a doua/proastă1 care să-l rabde pe termen lung încă nuse născuse, si nici nu promitea să se nască. )ona

ăcea parte din peisa9, la el de amiliară caorice obiect pe care te-ai obisnuit să-l stii într-unloc anume. !tii totdeauna de unde să-l iei.)arcel nu se temea o clipă măcar de vreo revoltă a)onei, care s-o acă să divorte$e ori să-siia lumea-n cap. u fecare an care trecea i-ar f osttot mai greu să-si găsească o slu9bă de

pe urma căreia, si-a unei pensii alimentare, să tinăcasa si copiii. 'poi, cu toate tertipurile luiavocătesti, )arcel ar f putut obtine unul dintrecopii, ceea ce-ar f-nsemnat o catastroa si8KF



pentru )ona si pentru copii. De ei, )arcel aveaputin timp, lăsîndu-i linistit în gri9a )oneipentru care universul se-nvîrtea-n 9urul băietilor ei.

în 8BFK, doamna 0ernescu murise în două luni,secerată de-un cancer pulmonar. !e stinsese,topindu-se ca o luminare, ără suerinte,nesupărînd pe nimeni. )ona ar f vrut să moară odată cu finta care-i usese si cea mai dragă în viatăsi cel mai de năde9de spri9in, în două luni,după moartea doamnei 0ernescu, slăbisetreispre$ece (ilograme./Ti-ai pus de gînd să mori #iindcă ti-a muritmama %sti emeie-n toată frea, ai copii. &u tepurta ca o etită rămasă orană si pe drumuri A &ute-ai învătat cu ideea că toti murim edracu A1, o adusese pe )ona, la nemiloasarealitate, sotul ei. 7îndul că avea copii si că le eradatoare să-i scoată la liman o ăcuse să-si revină

încet-încet. 7îndul ăsta, delicatetea sidragostea lui osti.înd se-mplinise un an de la moartea doamnei0ernescu, )ona-si luase inima-n dinti si-ispusese sotului ei că iubea un bărbat. um pe)arcel, de ani de $ile, )ona nu-l mai preocupaca emeie, separati de la o vreme si cu

dormitoarele, totusi vă$mdu-si înstrăinat un bun dedrept, îi venise să-i cîrpească două perechi depalme. !tiind sE-si stăpînească primeleimpulsuri, se gîndise că mai bine era să cadă lapace cu nevastă-sa. /)ă bucur că 4cocuta33 sa



vindecat c-a rămas orană1, nu-si putuse reprima orăutate. /Draga mea, iubeste-l peericitul care te-a inspirat, iubeste-te cu el, dar cu

perdea. !ă nu ae copiii, să nu te-aratelumea cu degetul si mai ales să nu m-arate pemine1.'bia în 8BF8, pasiunea care-i mistuia de ani de $ilepe )ona si pe osti rupsese $ăga$ul.)ona, timida, sclava perectă, necuvîntătoareasunase la usa lui osti. !e priviseră o clipă cîtveacul de lungă, încremeniti în prag, se luaseră înbrate6 o vreme nici nu respiraseră, ca apoisă uite să si vorbească. 2ubirea lor se petrecea întrecei patru pereti ai camerei lui osti.)arcel lacobescu bănuia cine era bărbatul iubit denevastă-sa si-i venea să-si rîdă-n barbăstiind dierenta de vîrstă dintre ea si /amore$1,dierentă care-l ăcea să creadă că acesta navea

să-ntîr$ie prea mult pînă să-si găsească una tînără,asa încît s-o acă pe /amantaatală1 să se-ntoarcă la el - un el de-a spune - cucoada-ntre picioare.*ăietii )onei, destul de mari, inteligenti si cu spiritde observatie, băgaseră de seamă că, dela o vreme, mama lor nu mai avea înătisarea de

plantă veste9ită. Parcă se-năl-tase, căpătasevigoare, nu mai tinea ochii-n 9os, iar privirii ei tristesi ără tintă îi luase locul o licărire 9ucăusă. 0orbe ale tatălui lor, care altădată-iumpleau ochii de lacrimi, acuma o ăceau să



$îmbească. îsi scotea toate lucrurile din dulap sicăuta să le-nnoiască, fe mărind decolteulunei rochii, fe adăugînd un guleras cochet sau o

esară unei blu$e, fe un pliu unei uste,toate de natură să-i pună-n valoare trupul, truparmonios de emeie încă tînără, tre$ită laviată ca după un somn adînc. Primea musafriibărbatului ei cu multă aabilitate si, ără săvrea să se acă neapărat remarcată, se dovedea ofintă cuvîntătoare si chiar cu ha$ si oricumnu mai căuta unghere unde să se acă nevă$ută.8KG0iata ei mondenă se reducea la programărilesotului ei invitatii la ei sau la altii, spectacoledin interesul de-a se arăta în lume si mai putin dedragul spectacolului în sine, abonament la'teneu, acesta chiar de dragul mu$icii, findcă)arcel, dacă ar f provenit dintr-o amilie mai

avută, s-ar f ăcut pianist. u un tată se de gară,cu o mamă gospodină si cu-o soră maimare căreia trebuise să i se-agonisească o $estrecît de cît, ca să se mărite si ea cu un se degară, )arcel se gîndise la o meserie aducătoare debani si pentru care nu-i lipseau calitătile.)arcel n-avea prieteni, ci relatii. <ui nu-i puteai

spune /'m trecut prin ata casei tale si mamgîndit să-ti sun la usă ca să te salut si ca să te-ntreb ce mai aci1. &edispunînd de nici oletcaie proprie si părîndu-i-se meschin să /ure1 dela cosnită, )ona se i$olase de toată



lumea. &u puteai invita pe cineva la tine căruia sănu-i dai nici măcar o caea sau o dulceată.!ingurele persoane pe care-avea să le primească

ără să se 9ene$e de penuria proprie, canevastă de mare avocat, aveam să fm osti si cumine. osti aducea totdeauna ceva bun demîncat, pentru a înlocui /genero$itatea1 lui )arcellacobescu. 'vea gri9ă ca vi$itele noastresă nu coincidă cu pre$enta /maestrului1 acasă.Prima dată cînd am dat totusi de el, întors peneasteptate acasă, findcă i se-amînase unproces, cînd m-a cunoscut m-a măsurat de sus pînă 9os, sub privirea mea $îmbitoare si usorironică, si m-a luat scurt la-ntrebări, pe un tondega9at /!i dumneata, domnisoară, cu ce teocupi 1. /!înt soră de spital si studentă la)edicină1. /!i-ti place atmosera de spital asa demult că nu te multumesti să fi soră, vrei să te aci

si doctorită 1. /&u-mi place atmosera despital si nu m-as f ăcut nici soră nici doctoritădacă erau alte timpuri1. /!i dacă erau4alte timpuri5 ce te ăceai 1. /Proesoară deromEnă1. /!i ai să aci o viată de om omeserie în dorul-lelii findcă, după spusa dumitale,4asa sînt timpurile5 1. /îmi place sau numi

place munca mea de $i cu $i, în dorul-lelii nu acnimic. 'm un principiu si dacă muncesticonstiincios, si dacă tragi chiulul, timpul tot trecesi-napoi nu se mai întoarce. )ăcar să







că totul avea să fe dat uitării. 'm cre$ut că-mirămînea să mă gîndesc de-aici încolo cunostalgie la vărul meu >adu si la osti, ca la doi

adolescenti, ca la niste copii îndrăgostiti demine. 2deea lui osti de-a mi-o apropia pe <ucia nucred c-a ost bună. între mine si ostitotul s-a petrecut ca între vechi prieteni, în perectăbună-cuviintă. 7îndul că ea a bănuit tottimpul dragostea noastră, ascunsă si stăpînită, nu-mi dă pace1. /Din tot ce-mi spui tu si dintot ce-mi spune osti, si nu numai, trag conclu$iacă pe lumea asta nimic nu e perect, nu eneted, ără nici o ciobitură. ără nici o $gîrietură1.)ona a otat si si-a pus capul pe umărulmeu. 7îndul mi-a ugit si la 7abriel si la losi luga.!i deodată mi s-a ăcut dor să citesc măcaro ra$ă din ălugărita mea portughe$ă.<ui 7elu si <ilianei nu le puteam scrie la o adresă

anume în %lvetia. orespondenta pentru eitrebuia depusă la )inisterul omertului, pe numelelor, iar expeditorul trebuia să-si scrieadresa pe plic. <ipeam plicurile de ormă, findcăeram sigură că scrisorile erau citite în Tarăsi poate nu numai, în ele nu puteam ace alu$ie labanii pe care-i primeam prin colegii lui

7elu si nu era să ac vreun comentariu asupraregimului comunist. <e scriam numai lucrurianodine ce ăceau părintii, cum o duceam eu cuslu9ba si cu #acultatea, cît de rău îmi părea



că nu puteam merge acasă, la *răteasa, decîtrareori si pe ugă. într-un carnet îmi notam cîtibani primeam si de la cine, descriind persoana care

în chip de pre$entare-mi spunea /Dinpartea lui 7elu1 si-mi răspundea scurt la întrebărilecu privire la sănătatea lui rate-meu, acumnată-mii si-a etitei lor. Uneori mă gîndeam la oeventuală perche$itie a !ecuritătii caremi-ar f găsit acel carnet si la răul pe care i l-as făcut lui 7elu. !i totusi nu renuntam la8KIcarnet findcă voiam să stie rate-meu că nu mă-nruptam din banii trimisi de el.7elu, <iliana si Diana, odrasla lor, în primul si-n aldoilea an de %lvetia si-au petrecutconcediul în Tară. <a mare si la munte, însotiti depărintii <ilianei. 'u trecut de fecare dată cumasina tatălui <ilianei si pe la *răteasa, cîte patru

$ile, spre bucuria si mîndria )aicăi si-a Taicăi, ca să vadă lumea ce ecior aveau ei. îiplimbase 7elu duminica prin tot satul cumasina, pe la toate neamurile, pe la toti cumetrii. Taica nu uita pe nicăieri să scoată pachetulde tigan străine cu dungă aurită, aduse de eciordin ale străinătăti si, pentru completarea

impresiei, olosea si bricheta. )aica, îmbrăcată siea-n toale elvetiene, spre-a le ace plăcerecopiilor, tăcea ca de obicei si $îmbea cu $îmbetul eide fintă care de prea multă vreme uitase



să se bucure. Din al treilea an de străinătate, rate-meu si amilia lui au început să-sipetreacă vacantele pe meleaguri străine, pe unde

le permiteau punga si relatiile pe care si leăcuseră cu lume de la alte repre$entantecomerciale si chiar cu diplomati străini. )ama<ilianei stătea-n vremea asta cu Diana în %lvetia,copila find prea mică pentru a tine mintece-ar f vă$ut cutreierînd lumea. Prin mama <ilianeiprimeam lucruri de-mbrăcăminte,ciocolată, caea pentru mine si pentru părinti6 miemi-au trimis prin ea si-un ceas cu brătară,placat cu aur, delicat, dreptunghiular, de-aceeasilătime cu brătara, o adevărată bi9uterie. <aspital îmi purtam mai departe ceapa mea 4Pobeda5cu secundar, care era numai bun pentruce-mi trebuia mie. Prin mama <ilianei, 7elu n-atrimis niciodată bani. Dar prin colegii aceia

re$ervati si misteriosi avea gri9ă ca părintii să aibădestul, ca sE-si îndulcească $ilele, si din cesă mă trate$ si eu, asa cum mă invita 7elu. &u uitabănutii pe care din in9ectii si din salariu i-idădeam în fecare lună cît usese student6 si niciacei două mii de lei împrumutati de ladomnul laude omăneanu, ca să-si pună ai nostri

acoperis pe casă si scînduri în odaie.)aica si Taica stiau prea bine că noi, copiii lor, n-aveam să ne mai întoarcem la *răteasa sitotusi nu se-ndurau s-o lase mai moale cu $ilele-muncă la olectivă si să-si mai odihnească



oasele. )încau bunătătile de la 7elu, se-mbrăcaucu hainele trimise de el, duminica labiserică, la horă, la cîte-o nuntă, la cîte-o-

nmormîntare. <e-ar f vîndut si pe astea ca să leacă bani de nu le-ar f ost rusine si de nu s-ar ftemut să nu au eu în cele cîteva $ile cîndveneam pe ugă să-i văd, cu suetul ript de dor side gri9ă. Puterea tăranului era pămîntul.După colectivi$are, mîndria trecuse asupra casei si-a lucrurilor din ea. ei din runteabucatelor o-ncepuseră cu araga$ul si cu butelia, caapoi să treacă la sobe de teracotă, lamobilă, iar unii chiar la covoare si la perdele den+lon cu ori brodate. Prin satele avute,dmtotdeauna era mare-ntrecere la $ugrăvitiAlcaselor pe dinăuntru si pe dinaară. 0arul eradat uitării. 0edeai $iduri în culori tipătoare, cu totelul de romburi, de pătrate, de co$i de

păun pe ele. Din sînul grangurilor de la olective seridica o nouă chiaburime, numai că ea seproclama aliată a clasei muncitoare. 'lor nostri, Taica si )aica - săraci de cînd se stiau, cănavuseserăde pus de-o parte nici o letcaie, deci pe vremeapămîntului nu-si putuseră

cumpăra o bra$dă măcar - în noul el de viată, al întrecerii între case, li se tre$ise dorinta de-a8KBarăta că puteau f si ei în rînd cu ăia care nu-icre$useră buni de nimic. !trîngînd ban pe ban



din ce le trimitea 7elu, trăind din te-miri-ce, catotdeauna, rupîndu-si oasele cu $ilele muncăla olectivă, dărîmaseră casa veche si ridicaseră

casă cu trei odăi, cu antreu, cu prispă latăde să aci nuntă-n ea, cu sobe de teracotă. a s-otermine mai aveau nevoie de trei mii de lei.*anii de la 7elu nu veneau într-un anumit ritm.0eneau cum putea si el să-i trimită. %u habarn-avuse-sem de planul alor mei. într-o ugă la*răteasa, găsisem casa ridicată. )ă recasemla ochi si-mi venea să cred că gresisem drumul denu mi-ar f iesit înainte #lorei ăl de-aldoilea.)aica si Taica m-au primit cu timiditatea copiilorcare-au ăcut o po$nă. Primul impuls a ostsă le spun /e v-a venit, oameni buni, ce nevoie-aveati de casa asta ine-o să stea-n eacînd n-oti mai f dumneavoastră 1. )i-am înghitit

vorbele, findcă nu voiam să le stric inima.asa asta era mîndria lor, era dovada trecerii lorprin lume, noi, copiii lor, si casa. /*ravo A*ravo A #ăcurăti mîndrete de casă si tăcurăti capestele-n baltă A1. 0ă$înd că nu-i cert pentrumarea lor initiativă, m-au plimbat prin noua casă,mi-au explicat de-a fr a păr cum

obtinuseră fecare cărămidă, fecare scîndură, cît leluaseră mesterii si... si deodată nu maiscotea nici unul nici o vorbă. 'm mîncat puiul cumu9dei, ăcut la rigare, am vorbit de una-de



alta, de tot ce se mai întîmplase-n sat de cînd numai venisem eu, si iar se lăsa o tăcere carepentru mine ascundea ceva. /)aică, Taică, mi se

pare mie sau ati avea ceva să-mi spunetidar nu vă hotărîti ai, nu vă mai coditi A1. Taicasi-a scos o 4Plugară5 de la cingătoare,si-a aprins-o bătrîneste cu cremenea, cu amnarul sicu iasca, si-ntr-un tîr$iu si-a ăcut cura9să vorbească. /'delino, taică, te erai de socotesti,te pogodesti, seni si pe hîrtie, da3 tot nu sepotriveste cu ce-ai gîndit. e mai calea-valea... asă terminăm casa, cu tencuială cu tot nearmai trebui trei mii de lei. &e e rusine să-i scrim 2u37elu1. /Taică, eu nu ăgăduiesc nimic,findcă n-am de unde. %u din ce trimite 7elu nu iauun ranc. &u ăgăduiesc, da-ncerc la cinem-a-mpru-mutat cu ăi două mii de-acum trei ani.Dar casa o dati cu var si pe dinăuntru si pe

dinaară. #ără $or$oane sau culori1.!i după ce-mi achitasem datoria, în $iua de leaămergeam la domnul omăneanu să-l audvorbindu-mi despre artă, despre lumea pe care-ocolindase, despre viată-n general, desprecărti, despre flme, să văd splendoarea lui de casă,tablourile care mereu se schimbau, în

aară de ulcica /mea1 cu ori, de 'ndreescu.>ăsoiam albumele de artă, editii rare, cugravuri originale, obiecte pe care mi-era si rică săpun mîna. Pregăteam masa-mpreună.





si vieillesse pouvai. )ie mi-a trebuit mai mult timpca s-a9ung să-mi pierd ilu$iile. Dublu cît tiatrebuit tie1. /Domnule omăneanu, sărăcia e-un

soare la care te coci iute. !uerinta ta sicea a celor din 9ur - dacă n-ai o inimă de piatră - tematuri$ea$ă repede. ît am ost infrmieră,am vă$ut oameni ără ochi, ără mîini, ărăpicioare... )ari mutilati de ră$boi chematila 4revi$ii5. 2ar !tatul le dă o nimica toată, findcăsi-au distrus viata ca să-si apere Tara. !i-imai pune si pe drumuri la 4reevaluări5. %u ferbeamde revoltă pentru ei, iar ei erau atît deresemnati si-si vedeau nenorocirea ca parte dinsoarta proprie. De cînd lucre$ la sală, cîtegreseli nu văd A !i totdeauna bolnavul e de vinăsau e prea gras, sau e prea slab, sau, sau,sau... 2ar eu, de cîteva ori, am îndră$nit să-i spuncîte unui chirurg 4domnule doctor, oare n-ar

f mai bine să...5. De fecare dată am ost pusă lapunct 4Dumneata ve$i-ti de treabadumitale5. !i de-atunci mă port ca maimuteledumneavoastră chine$esti nu văd, n-aud, nuvorbesc. !înt o biată slu9basă care muncestepentru o pîine. Uneori mă gîndesc că meseriaasta nu-i de mine. Prea mă umple de revoltă si de

remuscări1. /!i cre$i că-n alte meseni ealtel re$i că greselile, incompetenta sinepăsarea sînt 4apana9ul5 unui singur domeniu 'ici, tot poti f de olos unor oameni, chiar si cu-ovorbă bună1. /!i timpul pierdut de



pomană în loc să stăm la capul bolnavului, noi învătăm marxism-leninism1. /'rgentina, ălputernic nu se simte bine dacă nu e adulat, iar cei

mici nu se simt bine dacă nu-l pupă si nu-lrăs-pupă-n cur. )ai mult decît s-ar astepta ălamare. re$i c-a ost vreodată altel re$i că osă fe vreodată în mod fresc ar trebui să trăiestimai mult decît mine, findcă esti cudouă$eci de ani mai tînără decît mine. 'tunci, cîndo f să fe, ai să-ti aduci aminte vorbelemele1.0orbeam în fecare $i la teleon. 0oiam să stim unulde altul. "dată mi s-a plîns de-o durerepe sciaticul de la stîngul. &u m-am lăsat pînă ce nul-am dus la domnul 7eneral. >adiografaarăta ce bănuisem eu o discopatie. /'re să-ti acă'rgentina niste infltratii cu unde$inama-tor6 si pe urmă, la #i$ioterapie cu

dumneata1. " săptămînă i-am ăcut infltratii sii-am pus o plansetă sub saltea. ! i-a revenit si-ar fvrut s-o lase mai moale cu #i$ioterapia,dar n-a scăpat de gura mea.De la *răteasa, după un teleon m-am dus direct lael. /Părintii mei, oricîte regimuri s-arschimba, nu se pot învăta să trăiască bine si să se

crute. e le trebuie casă cu trei odăi si cu888antreu " să se mai ducă rate-meu să steaacolo " să mă duc eu %i au visat o viată să



ne vadă pe noi, copiii, la oras, ca să nu mai dăm cusapa. !i-acum...1. /<a mîndria lor de cenu te gîndesti um s-arate că le-au a9uns copiii

cineva dacă nu-si ac o casă pe măsuracopiilor asa asta este doar transpunerea aptuluică voi, copiii lor, 4v-ati a9uns5.!i-apoi, tăranului nu-i poti nationali$a si simtulproprietătii odată cu pămîntul. opiii si casa lesînt mîndria, legitimarea în ata comunitătii1. Dupăo vreme m-a-ntrebat /De cîti bani ainevoie 1. /De trei mii1. /#oarte bine. )i-i dai cîndpoti si cît poti... 'rgentina, dacă părintiimei, prin elurite interventii, au să mă scoată din Tară, să stii că esti printre putinii oamenicare-au să-mi lipsească1.)i-am pus capul pe umărul lui si-am început săplîng. ît avea să-mi lipsească el mie...Domnul 7eneral si el, laude omăneanu, erau

cele mai limpe$i relatii din viata mea. Dardomnului 7eneral nu i-as f cerut bani împrumut,nu pentru că nu mi-ar f dat. 2ntre mine sidomnul laude omăneanu era atîta deosebire declasă socială, de cultură, de experientă deviată si totusi îl simteam un egal, omul căruia-iputeam spune orice. !i domnul 7eneral mă

trata ca pe-un egal, dar în ata dumnealui măsimteam ca-n ata unui părinte. laudeomăneanu stiuse să steargă dierenta de vîrstădintre noi. /'rgentina, s-ar putea s-au$i





si disperati. %milia si doctorul &icolae 7heorghiu secăsătoriseră numaidecît,martori findu-le <eonida si <ia 'lexandros,

cumnatul si sora %miliei, într-o duminică, findcă%milia tinea să se cunune si religios, <eonida'lexandros cu nevasta îmbarcaseră în masinătînără pereche si porniseră spre mînăstirea Tigănesti, unde &icolae si %milia se cununaseră,nunii oerindu-le apoi o masă aleasă la 4'theneePalace5. &icolae 7heorghiu, cu mentalitatede om sărac, nu-si lăsase nevasta cucoană acasă." dăduse la )edicină, convins că înainte88=de-a se bi$ui pe oricine sau pe orice, omul era binesă se bi$uie pe sine însusi. %milia,măruntică dar bine ăcută, subtire, cu oaselerumos învelite-n carne, cu un nas usor acvilin siproeminent, nu era o rumusete. 'vea-n ochi

melancolia emeilor mahomedane al cărorsingur mi9loc de exprimare era privirea. #ire tăcută,necomunicativă, %milia 7heorghiunu era usor de descirat. Părea o fre difcilă.&emaniestîndu-si niciodată nici bucuria, nicide$aprobarea, nu stiai cum să-i intri în voie. " datăpe săptămînă ăcea curătenie o emeie

care-i spăla si-i călca len9eria la ea acasă. %milieinu-i plăcea să simtă miros de rue spălate sinici de mîncare gătită, încît în casa 7heorghiu semîncau numai uscături, ructe, ouă, brîn$ă,





proesorii lui de liceu. &u-l putea uita pe cel de2storie, un tipicar de elul lui, tobă de carte,care avea însă un tic verbal în privinta datelor, /în

anul o mie opt sute dar si patru$eci siopt... sau în anul o mie nouă sute dar sisaispre$ece, si tot asa1. 'm rîs eu, a rîs osti, a rîstaică-său. Doamna doctor %milia 7heorghiu n-aschitat nici măcar un $îmbet. Damna doctorne-a tratat cu saleuri, cu pateuri, cu socată si cuparte de ructe. Toate aduse pe-o tavă ovalăde argint.Doamna Despina ne-nvătase că o vi$ită protocolarănu trebuia să depăsească două ore. 'most de-a dreptul uimită cînd la despărtire, doamnadoctor mi-a spus /)ai vino pe la noi,domnisoară1. /!puneti-mi 'rgentina, doamnădoctor1. ' dat din cap a aprobare. !imtisemprivirea ei discretă, si absentă-n aparentă, care mă

evaluase, oprmdu-se asupra glesnelormele, asupra celor două inele, asupra ceasului dela 7elu, si-a deux-pieces-uWuW meu /dinpachet1. &u cred că doamna doctor si-a pusnăde9dea ca eu să-l despart pe osti de )ona,dar oricum însemnam o variatie în partituracunoscută, în timp ce domnul doctor, scu$înduse,

a răspuns la teleon în biroul lui, osti s-a dus labucătărie s-o a9ute pe maică-sa. /"bîrsia88Cetei ăsteia se vede după glesne, altel...1, a $isdoamna doctor. /)amă, regina )ăria avea



niste picioare ca doi stîlpi de telegra si parcă nuera tărancă1, i-a replicat osti. losi luga eraomul care mă vindecase de complexe. 'm închis

ochii si-am $îmbit atîtor amintiri de$inhibatoarecare mă legau de el.unoscîndu-i părintii, mi-am dat seama că lui osti îi lipsise tocmai mirosul de rue care sespală si de mîncare gătită, care oroteste pe oc6 îilipsiseră tocmai elementele care ac dintrolocuintă, o casă, un cămin.De $iua mea de nastere am hotărît să invit si eupatrii oameni în camera mea. cerîndu-i voiedoamnei Turcescu să olosesc trei scaune dinbucătărie. Tratatia mea era de om sărac osalată de bceu, si clătite, unele cu brîn$ă de vaci sicu mărar, altele cu marmeladă, iar cabăutură, tulburel cu cinci lei (ilul. 2nvitatii mei eraulaude omăneanu, osti, )ona si Paula

2chim, colega mea de la !coala de !urori. "rană,cu patru clase primare, Paula plecase ladoispre$ece ani din )oldova să-si cîstige pîinea la*ucuresti. #usese vîn$ătoare pe strada!înta 0ineri si pe Dudesti, îsi dăduse-n particularpatru clase de liceu6 ără a f căsătorităăcuse un copil cu un băiat, un electrician care

murise electrocutat. *ăietelul ei crestea la uncămin de copii ai căror părinti, ără să-iabandone$e, n-aveau unde si cum să-i îngri9ească, în







a9uns în !iberia. Un rate-al mamei, luat de perontul din )oldova la =C 'ugust 3, s-a-ntorsacum un an tot din !iberia. 'sa e cu plăcinta mea

de dovleac, dragă domnule1, a vrut Paulasă schimbe vorba, ca să-nsenine$e atmosera./)ie-mi plac, mai mult decît orice fneturi derestaurant sau de coetărie, mîncarea si dulciurileăcute-n casă6 îmi place mîncareagospodărească1, a $is osti, ca unul care tîn9eadupă o atmoseră de casă de om si nu dupăasepsia din locuinta părintească, însurat cu <uciaantemir în timpul studentiei, studentă siea, s-ar f părut că soacra lui osti nu-si răsătasecine-stie-ce, din punct de vedere culinar sinu numai, nici fica nici ginerele. /<a noi în casă,totdeauna s-a mîncat combinat1, a spuslaude omăneanu, /mama, rantu$oaică, o tineacu salate, cu sparanghel, cu sueuri, cu

4mîncăruri de spital5, cum $icea tata. %l,moldovean, trăgea la 4eluri mitocănesti5 - totvorbalui ciorbe drese cu smîntînă, sarmale, musacale,ripturi plutind în sos gras cu usturoi, icrebătute cu ulei, cu ceapă multă, acrite cu lămîie,sardele, somn gras la grătar6 în fne, tot ce

are mai gustos bucătăria romEnească. 2ar eu, desimăsurat la mîncare, tot la mîncarearomEnească trag. Dacă mănînc, apoi să-mitihnească. !ă nu fe si mîncarea ca un el de mers



la slu9bă si-atît1. /0orbiti despre părintiidumneavoastră la trecut. &u mai trăiesc 1, l-antrebat

Paula. /Trăiesc, slavă Domnului, în !pania, din8B încoace. Dar cînd ani de $ile nute mai ve$i cu cineva, îti vine să vorbesti despre ella trecut1, i-a răspuns laude omăneanu./!titi de ce v-am întrebat dacă trăiesc #iindcă ativorbit de dînsii cu veselie, de parcă i-amsi vă$ut în ata ochilor1, i-a spus Paula. laudeomăneanu a privit-o cu serio$itate,pătrun$ător de parcă voia s-o radiografe$e. /e fnpsiholog, ce fn observator esti dumneata,duduie1. /Dacă n-as f ost orană si-atît de săracă,poate că a$i eram si eu studentăpe undeva. 'sa, sînt doar soră de spital si-mi cresccopilul, oran de tată. #iecare cu norocullui. Totul e să iei viata asa cum e. Tristetea nu

oloseste la nimic1. laude omăneanu seuitase iară la ea cu serio$itate6 si eu, care-lcunosteam, am simtit cum îl străbateamărăciunea. a să schimbe vorba, )ona ne-apovestit că, în clasa a patra primară, avuseseebră tioidă. /înd am trecut de a$a acută, nu-mistătea gîndul decît la mîncare. Tineam un

caiet, pentru cînd avea să-mi treacă boala, în care-mi compuneam un menu pe $ile. Păstre$caietul si-acum si-l răsoiesc din cînd în cînd si vădcît de conservatoare am rămas în gusturi.88F



!alata de bceu si clătitele apar des în caietul meu.'rgentina parcă l-ar f citit ca să-mi aepotele1.

'm vorbit si despre flme, despre spectacole deteatru. laude omăneanu si )ona, cam deaceeasi vîrstă, ne-au povestit flme vechi, vestitepe cînd erau ei copii. /'s f curioasă cum mis-ar părea dacă le-as mai vedea astă$i1, a $is)ona. /!i eu as f curios. Desi, uneori e bine sănu mai reve$i ceea ce ti-a plăcut cîndva1, a spuslaude cu melancolie. /De ce 1, a întrebat)ona. /De teama de$amăgirii. De teama de-avedea cît te-ai schimbat tu însuti1. /Domnuleomăneanu, cred că omul este cel mai elocventmaterial didactic al dialecticii1, a $is osti./&u vă supărati, ce-nseamnă 4dialectică5 1, a-ntrebat Paula. /" teorie, să-i $icem, careconsideră lumea, enomenele, totul în permanentă

transormare1, a lămurit-o osti. /'vetidreptate. &u mai esti a$i ce-ai ost ieri, ce-ai ostalaltăieri. %sti ca un lichid care ia mereuorma altui vas. Te unduiesti după viată, cum seunduieste o buruiană bătută de vînt1, a spusPaula cu un glas scă$ut, mai mult pentru sine. /)i-e teamă de de$amăgire poate mai mult

decît de orice1, a spus si laude omăneanu, totmai mult pentru sine. /Domnul 7eneral,seul nostru - si m-am uitat la osti - spune că denimic nu-i e mai teamă decît de despărtiri1,



am $is eu. /Despărtirile despre care vorbestedomnul 7eneral sînt inerente, sînt singuracertitudine din viata noastră. De de$amăgirea pe

care ne-o 4oerim5 unii altora, sîntem însăvinovati, asta nu e scrisă de soartă, pe asta oscriem noi cu nepăsarea si cu egoismul nostru.Despărtirea aceea a sfrsitului doare, dar e scrisăde la-nceputul vietii1, a spus laude. /!întsi alte despărtiri care dor. 'mputări pe viu1, amspus eu. !ingurul care a priceput că nu eravorba neapărat de-o observatie generală a ostosti. 'mîndoi ne-am gîndit în aceeasi clipă laacelasi om. <a ora unspre$ece, laude omăneanui-a-mbarcat pe ceilalti trei musafri ai meisi i-a lăsat pe fecare la domiciliul său, domiciliulPaulei find căminul !colii de !urori în caremai era tinută prin bunăvointa directoarei. Totastepta si ea să i se reparti$e$e un spatiu.

Pe vremea aceea, oriunde se adunau mai multioameni, chiar dacă se cunosteau bine între ei,se evitau discutiile politice. Paula îmi relatase unlucru esential în acest sens. Unchiul ei, celcare usese pri$onier în !iberia, dacă ne-vastă-saori copiii lor aduceau în discutie problemelegate de regim, scurt le-o rete$a /'ltceva n-aveti

de vorbit 1. /*ine, tată, dar sîntemnumai noi între noi1, îi spusese într-o $i fu-său ălmare. /5Tăcerea e de aur, băiete5, să nu$iceti că nu v-am spus1. &ici cu nevastă-sa nuvorbise despre !iberia. alul în care arăta cînd



se-ntorsese de-acolo vorbea de la sine. învătător, întors în *ucovina, a9unsese proesor derusă. Puscăriile gemeau de oameni care-au$iseră

comentarii neavorabile sau bancuri laadresa regimului si, findcă nu se duseseră să letransmită unde trebuia, luaseră ani buni depuscărie pentru /omisiune de denunt1. în 8BFG ne-a9unsese la urechi, din ceea cetransmitea radioul nostru national,/contrarevolutia1 din Ungaria.2n urma ei, din grupa mea a dispărut unul dintre ceimai buni băieti, alistu 'lexandru. 'maat într-un tîr$iu motivul disparitiei. " cunostintăvenise la el si-i propusese să compună88G împreună un maniest anticomunist pe care să-lmultiplice la sapirogra un prieten al celui cupropunerea. /!ă acem si noi ceva ca ungurii1.

alistu îi spusese /#ii, măi, serios. re$i căopresti un rapid cu un băt 3 0e$i-ti de treabă1.*ătut bine la anchetă, cel cupropunerea pomenise, la lista celor care-icunoscuseră intentia si pe alistu 'lexandru, îmidădusem eu secundariatul, cînd eX abia erareprimit în #acultate, după patru ani de puscărie.

în comunism, dacă erai sărac si te-nfgeai, ca rate-meu si ca nevastă-sa, a9ungeai undeneam de neamul tău n-ar f a9uns nici într-o mie deani în alte timpuri. Dacă erai sărac si-ti



vedeai, de treaba ta - adică nu te-atingeai nici cuvorba de politica Partidului - Y puteai să-tiaci o meserie. %xemplul cel mai bun - eu. !i totusi,

cînd am terminat #acultatea, ca să na9ungpe un3 si-a-ntărcat dracu3 copiii, a trebuit să mă acmembră de Partid. )ie nici pringînd nu mi-ar f trecut, dacă nu mă lua domnul7eneral dm scurt, dăscălindu-mă în curteaspitalului, de rica urechilor din pereti - de-or f ost,de n-or f ost. /#ă-te urgent membră dePartid. Ti-am si ăcut recomandare la !ecretar. Dece să nu rămîi tu în *ucuresti, care stiicarte si mai esti si copil de tărani colectivisti, si sărămînă cine-stie-ce nulitate împinsă detata Partidu3. &u duc gri9a că ai 2u3 tata Partidu3 n-au să ocupe crema. Dar să mai pătrundă sicîte unul bun1. !ecretarul de Partid m-a mustrat/um, tovarăsa, pînă acum nici utemistă să

nu fi Păi dacă tărănimea si clasa muncitoare n-orf-n Partid, cine să fe 1. red c-a atîrnatgreu în biografa mea postul pe care-l ocupa rate-meu. 2ar eu m-am scu$at /de-ntîr$iere1 cuun motiv real /7înditi-vă, tovarăse, că am slu9bă,si-am ăcut în vremea asta si !coala de!urori si #acultatea1. /*ine, bine1. &u era să-i

vorbesc eu lui de inapetenta mea pentrupolitică. Dacă te-nfgeai tare si cu ortă, arătîndu-tepătruns de 9ustetea comunismului,a9ungeai departe si cu origine mai putin sîntă sidreaptă. Dovadă - >odica &eagu, secretară



U.T.). pe #acultate. 'm multumit lui Dumne$eu căera cu doi ani înaintea mea, cu acei ani cîtăcusem eu !coala de !urori.

<a-nceputul anului cinci am simtit în timpul uneioperatii o stare de moleseală, o ferbintealăsi m-au apucat apoi transpiratii reci. înd am iesitdin sală, domnul 7eneral mi-a spus/'rgentina, nu-mi place deloc cum arăti în ultimavreme. Pînă una-alta, hai tu 4să ne pune9nla ra$e51. >adiografa pulmonară mi-a ăcut-o chiarseul sectiei de >adiologie. /0esti camproaste infltrat bilateral, cu noduli subclavicularibilaterali. &eapărat o anali$ă de spută1. Temperatura era tipică trei$eci si sapte cu trei, cupatru.l-am scris imediat lui 7elu, rugîndu-l să nu lepomenească nimic părintilor nostri, pentru careotica era boală mortală. Postasul din *răteasa, nea

7ică, avusese trei mîndreti de ete, caremuriseră toate pe la două$eci de ani de boala asta. îi dădeam de-nteles lui 7elu să ae altămodalitate de-a le trimite părintilor bani decît ceade pînăatunci. <e-am teleonat nasilor, tusei <ina si luinenea ostel, tot sub pecetea tainei ată de

părinti, <aurei si lui 7abriel, domnului omăneanu,Paulei. înd mi-a teleonat losi, ca-nfecare seară, i-am spus, comunicîndu-i si teleonul!pitalului T.*.. studentesc. !puta a iesit88H



negativă, l-am arătat buletinul de anali$ă doamnei Turcescu, pentru a o linisti în privintapericolului de contagiune. 'm linistit-o si-n privinta

cheltuielilor a9utorul de boală, pe careurma să-l primesc, le acoperea oricum. Domnuluiomăneanu speram să-i achit cei trei miide lei din /donatiile1 lui 7elu. După ce am pustoate lucrurile la punct, m-am internat la!pitalul T.*.. studentesc, situat lîngă biserica!întă %caterina, unde cînta corulseminaristilor si-al studentilor de la Teologie. Deobicei, studentii a9unsi la acest spitalspuneau că sînt internati /la !întă %caterina1. 'most reparti$ată într-o cameră cu ostudentă de la #ilosofc, care avea aceeasi, ormăde tuberculo$ă necontagioasă, ca si mine.%ram amîndouă în îngri9irea directă a doctoritei Tamara !cutasu, sora colegei mele &atalia

!cutasu. învătată s-alerg ca strechea între slu9bă si#acultate, pentru mine, !pitalul T.*.. era boieria boieriei. !ă n-ai de ăcutcurătenie, să n-ai de spălat rue, să n-ai gri9a $ileide a$i si pe-a celei de mîine mi se părea un vis. înprima săptămînă mă tre$eam numai lamasă si cînd îmi luam medicatia. "rganismul meu,

de care trăsesem ca de gumilastic, sepunea singur în reacere. După acea săptămînă dedormit bustean, mă simteam ca nounăscută. )edicatia o suportam bine.





/orina, i-ai pus vreodată la cîntar calitătile sideectele, ca să ve$i care atîrnă mai mult 1./%ste inteligent, are o minte speculativă, nu-i

scapă nimic din ce-aude. 'stea s-ar număra lacalităti. Dar nici nu stii cînd te loveste cu propriilespuse6 as $ice că e un om care pîndeste tottimpul la cotitură. 're o părere extraordinarădespre sine si nu e$ită să le-o impună si altora1./orina, ără să vreau s-o ac pe psihiatra, poate căaceastă prea mare încredere în sineafsată exprimă o îndoială asupra proprieipersoane. 're calităti, am înteles, dar si deecte pecare nu i le poti suporta. 'i două posibilităti să-l ieiasa cum e, si să nu mai sueri, sau să-l88Ilasi. ' treia posibilitate nu există1. /'m să mădespart de el. 'sa moale cum par. nu sîntdispusă ca o viată-ntreagă să fu sclavă1. !i s-au

despărtit.%a avea să se mărite cu un băiat pe 9umătate grecsi avea să plece în 7recia, în 8BHF. 7abrielpublicase niste cărti pe care le-am citit, admirîndu-iinteligenta, dar dibuindu-i si intoleranta.După 8BIB avea să devină una dintre cele maiimportante fguri elitiste, la el de-ncrîncenat

si de intolerant ca si pe vremea !pitalului !înta%caterina, doar că a9uns între timp miliardar.Doctorita Tamara !cutasu, o blondă cîrnă, plinută,comunicativă, îndrăgostită pînă peste



urechi de seul spitalului, un rumos brun cu ochiiver$i, care 9uca emeile pe degete -altminteri amilist convins - îmi aducea cursurile -

cîte erau, si notitele surorii ei, colega mea,findcă-mi pusesem de gînd să nu pierd anul, ca siorina de altel. &eavînd nimic altceva deăcut, învătam amîndouă pe rupte. &u erasăptămînă să nu primesc vi$ite nasii, Paula, osti,)ona, <aura, 7abriel, laude omăneanu, domnul7eneral, tusa )ita. Dac-as f mîncat tot cemiaduceau ei m-as f ăcut de-o sută de (ile. împărteam cu ceilalti oticosi, cu personalul, iarce era mai bun îi dădeam orinei, a cărei mamă,emeie văduvă cu încă doi copii, n-aveaposibilitatea să vină prea des de la Tîrgoviste.)i-am luat examenele cu opt, cu nouă si cu $ece.!e revenise la sistemul notelor de la unu la$ece, renuntîndu-se la cel cu /insufcient1,

/sufcient1, /bine1 si /oarte bine1. !i-n scoli setrecuse din nou la sistemul de la unu la $ece,abandonîndu-se cel sovietic de la unu la cinci.&umai )os răciun nu-si mai revenise. ontinua săfe )os 7erilă, iar bradul de răciun - cuparum de crestinătate - să se acă de 'nul &ou,sărbătoare internatională.

'nul petrecut la !fnta %caterina a ost cel mailinistit si cel mai răsătat din viata mea. "singură dar mare suerintă un an nu i-am pututvedea pe )aica si pe Taica. 0orbeam cu ei la



teleon din Dionisie <upu, o dată pe săptămînă.Două ceasuri pe $i puteam lipsi din spital.Pentru o 9umătate de $i aveai nevoie de aprobarea

directorului. !ă lipsesti mai mult nu seputea. 'vea dreptate si directorul /&u vă punetipe drumuri, prin trenuri, prin rate, ca să văvedeti părintii sau alte neamuri si pe urmă să-miveniti aici cu-o pneumonie, cu-o gripă si maistiu eu cu ce răpciugă. !îneti aici ca să vă acetibine. Dixi1. 'ară de mesele cu domnulomăneanu, în viata mea n-am mîncat mai binedecît la !înta %caterina si nu m-am simtitmai linistită si mai ocrotită decît acolo. &u-l uit nicia$i, la bătrînete, pe losi luga6 nu uit anulvietii mele - cum îl numesc pe cel petrecut laoticosi, la !înta %caterina6 nu uit lectiile de)aterialism-dialectic deslusite si pe-nteles pe caremi le-a tinut orina. De-am a9uns eu să iau

$ece la )arxism A Tineam să nu pierd anul, findcă stiam că domnul7eneral voia să mă vadă plasată si apoi săiasă la pensie, ceea ce multi asteptau nerăbdătorisi cu dor în piept. Domnul 7eneral, ără sămi-o f spus, mă socotea opera lui, ceea ce si-ar fdorit să-i fe copilul pe care nu-l avusese. !i

totul pornise de la anul mortii lui !ha(espeare.*inecuvîntat să ie în vecii vecilor mareleengle$. După examenul de !tat, am ost plasată laUrgentă, în timp ce ma9oritatea colegilor88B



mei erau trimisi la tară. Urgenta mi-a ost o scoalăexceptională, ca si "rtopedia, de la)ilitari. *a si mai mult, findcă la Urgentă ai oca$ia

să ve$i ce cu gîndul nu gîndesti, ceea ce,oricîtă carte ai f-nvătat în sase ani de )edicină, totnu-ti poti imagina. Unele dialoguri dintremedici n-ai f stiut cărui gen literaro-uman să le-ncadre$i. /'m operat as3 noapte osplendoare de cancer de colon. Dar nu-ti spun sibila cum era carieră de pietroaie. "splendoare, ce mai1. /0ine, mă, un nărod as3noapte cu esoagul ăcut pra. în loc să-si punăsare-n mîncare, îsi turnase sodă de rue. l-am tăcuto plastie de esoag lux a-ntîi. !ă mă pupeproesorul si-alta nimic1, /li scot unuia un apendicecît un caltabos, necro$at, că nu stiu cumde n-a crăpat în el. îl salve$ de la peritonită. ' doua$i-l întreb 4!tii, neică, cine e )argareta

Pîslaru 5. 4um să nu stiu, domnu3 doctor5. 4Darpe mine stii cum mă cheamă 5. 4Păi de un3să stiu, domnu doctor e, dumneavoastrăcîntati 51.'sta era partea de deconectare după emotiile pecare le-avea medicul în ata unor ca$uri maiaproape de moarte decît de viată. eea ce ve$i mai

rar într-un spital obisnuit. )unca laUrgentă m-a hotărît să devin radiolog, în ciudaprotestelor domnului 7eneral, care vedea înmine un bun internist. /% păcat de simtul tău clinic.Pui din ochi diagnosticul. e-ti trebuie



>adiologie 1. /Domnule 7eneral, sînt istovită demuncă, istovită să mai am legătură directăcu suerinta oamenilor. 0reau ceva cît de cît mai

odihnitor pentru suet. !i asa, dotată cummă socotiti dumneavoastră pentru aceastămeserie, eu tot cred că nu e ceea ce mi-ar ftrebuit. *ine pot ace în orice specialitate. Deci amsă-mi cîstig pîinea uitîndu-mă la scheletesi la organe interne. 0reau un pic de liniste1.Domnul 7eneral s-a pensionat si vara stătea laălimănesti. 0orbeam în fecare săptămînă lateleon. osti 7heorghiu a plecat din 'rmată si s-adus la un spital civil, unde a trecut ovreme pînă să-si acă un nume, findcă peste totunctiona si unctionea$ă concurenta. )oneii-a plecat si al doilea băiat în 2srael, tot princăsătorie. !otul ei, avocatul lacobescu a divortat, însurîndu-se apoi cu o tînără studentă cam de-o

seamă cu băietii lui. )ona si osti s-aucăsătorit, spre marea nemultumire a domnuluidoctor si mai ales a doamnei doctor7heorghiu. %u si domnul laude omăneanu le-amost martori la primărie. <a aproapepatru$eci si cinci de ani, )ona s-a-ncumetat să-iacă lui osti o etită, ceea ce a-mbunătătit

cît de cît relatiile dintre noră si socri. Tînără a ostbote$ată la biserica !întul %leterie înpre$enta părintilor ei si-a nasilor, adică a lui laudeomăneanu si-a mea. &umele i-a ost



ales de părintii ei înainte de-a se naste !maranda.a nume de băiat aleseseră )ircea.laude i-a ăcut cadou fnei lui un pandantiv cu

smaralde montate-n platină, cu lăntisor totdin platină. %u i-am cumpărat ceea ce se cuvine săcumpere nasa. laude m-a-ntrebat cîtdădusem pe lucrusoare si m-a rugat să primesc dela el banii, findcă /ori sînt nas ori nu maisînt1.#rate-meu, cumnatE-mea si nepoată-mea veneaurar prin >omEnia. 7elu se mai repe$ea, dincînd în cînd, cel mult o săptămînă în interes deserviciu6 si măcar cîteva ore trecea pe la8=K)aica si pe la Taica. Uneori, cu mine abia de reuseasă vorbească la teleon. <iliana,cumnată-mea, a stat în *ucuresti, într-un an, treiluni, ca să nască al doilea copil, un băiat pe

care, abandonînd mitologia, l-au bote$at osmin. !inevestele de unctionari de larepre$entantelecomerciale si cele de diplomati erau obligate sănască-n Tară. 7elu continua să le trimită banipărintilor tot prin mine, uitînd să mă mai invite sămă /trate$1 si eu din ei, ceea ce oricum nu

ăcusem niciodată.7abnel si <aura au avut si ei al doilea copil, unbăietel, pe care tot eu l-am bote$at. a să-iacă o plăcere bunicului matern, tinerei odrasle i-aupus numele acestui bunic <aurentiu. a



si la bote$ul 2lenei, 7abriel si <aura au aran9at sămergem la !chitul Darvari, într-o duminică în care lipsea #rEu ilde. Promitîndu-i-se un al

doilea copil de crescut, #rEu ilde n-a maipărăsit-o pe 2leana cînd aceasta împlinise un an,cum usese conventia initială. 'vea sărămînă lîngă cei doi copii, 2leana si <aurentiu, pînăa9unseseră de grădinită, moment cîndplecase la o altă amilie de doctori, părinti a doicopii gemeni.7abriel terminase #acultatea cu media $ece si -date findu-i originea si membria de Partid,pe cînd altii erau încă utemisti -- rămăsese si el săacă cei trei ani în *ucuresti, la Urgentă, lael ca si mine, doar că eu cu patru ani mai tîr$iu.7abriel si-a ales ca specialitate 7inecologia si m-amustrat si el că, din tot evantaiul)edicinei, eu ateri$asem la >adiologie unde, ca si

la )icrobiologic, nu era mare-nghe-suială. începuse de9a să se manieste-n )edicină dorintaabsolventilor de-a avea de-a ace direct cupacientul si nu de-a sta cu ochii-n microscop sau în>ontgen./7abriel1, a spus <aura, /pacientii nu stiu si poaten-au să stie niciodată cît de importante

sînt radiologia, microbi-ologia si aneste$ia. Primiicare te pun pe calea unui diagnostic sîntradiologii si microbiologii. 2ar bolnavul a9uns pemasa de operatie nu stie cît din viata lui e-n



mîna aneste$istului. 'neste$ia e o specialitate mainouă, căreia încă nu i se dă importantacuvenită. hirurgii sînt vedete, sînt partea de la

supraată a icebergului. în calitatea mea deneurochirurg, nu spun lucrurile astea ca să-i acplăcere 'rgentinei, o spun cu toatăconvingerea. e cunostinte de medicină generalătrebuie să ai ca să fi bun radiolog saumicrobiolog sau aneste$ist A îte conexiuni trebuiesă aci pentru un diagnostic A De tine.'rgentina, la un moment dat toti vom aveanevoie1. /%u vă doresc să n-aveti1.înd m-am hotărît pentru >adiologie - ca să duc oviată mai linistită - nici nu bănuiam căvorbele <aurei aveau să se-adeverească. &ubănuiam că eu aveam să văd prima semneleprevestitoare ale sîrsitului celor mai dragi si maiapropiati oameni din viata mea si nici că

aveam să intru în unele conicte cu alti medici,conicte pe care n-am avut niciodată de gîndsă le provoc. 0ine într-o $i la mine pentru oradiografe pulmonară o doamnă de sai$eci deani, trimisă de-un doctor de la boli interne. Dublăpneumonie, început de edem pulmonar,cord mărit, fcat mărit.

8=8omunicîndu-i ce se vedea pe radiografe, doamnamă-ntreabă, la ce sectie socoteam că era bine săse interne$e. 'm sătuit-o să meargă laardiologie. Peste $ece minute după ce pacienta



plecase de la mine din cabinet, mă tre$esc cudoctorul care mi-o trimisese, că intră pestemine ca o urtună, trîntind usa. #ără bon9ur, ără...

mă ia la reec. /Doamnă doctor, nu credetică vă depăsiti atributiile de radiolog, hotărînd undesă se interne$e un bolnav 1. /'dică 1./e competentă aveti dumneavoastră de-a hotărî ca pacienta pe care v-am trimis-o să seinterne$e la ardiologie 1. 'm simtit că-mi bateinima-n gît, dar am încercat să-mi păstre$frea. /Domnule doctor, mai întîi eu nu hotărăscunde să se interne$e un bolnav. Pacientadumneavoastră mi-a cerut o părere, un sat. si eu ile-am dat cu toată sinceritatea, cum as făcut cu mama sau cu ratele meu. îmi permiteti săvă-ntreb unde vreti s-o internatidumneavoastră 1. /<a Pneumologie1. /Domnuledoctor, la ardiologie stie toată lumea săngri9ească

o pneumonie, începutul de edem vine de la inimă.<a Pneumologie, greu să tengri9eascăcineva de inimă. Dumneavoastră aceti cumcredeti. !ă stiti însă că înainte de-aa9unge radiolog, am ăcut si eu #acultatea de)edicină1.Dumnealui, domnul doctor, a trimis-o pe bolnavă la

#ilaret. Peste două $ile, doctorii de-acoloo transerau, cu !alvarea, la ardiologie. 'm aattotul de la 7ina, asistenta mea, care stia sitoaca-n cer. <a vîrsta mea, 7ina avea două ete,una -- de unspre$ece, alta -- de nouă ani.



Desteaptă-oc, rumusică si cochetă, nevastă deofter, încercase la )edicină, nu reusise, sise hotărîse să devină asistentă medicală. Din

scolile sanitare post-liceale, cînd am terminateu )edicina, ieseai cu titlul de asistentă medicală.Pe vremea cînd ăcusem eu !coala de!urori nu se cerea să f absolvit liceul. 7ina citea oradiografe la el de bine ca medicul celmai bun. &u-si dădea niciodată cu părerea, darcînd vreo rudă, vreo cunostintă de-a ei îsiăcea o radiografe undeva si 7ina era nemultumităde buletinul radiologului, îmi aduceapo$a, ără buletin, si noi două o studiam, ocomentam si stabileam un diagnostic. !oramamă-sii avea toate semnele de litia$ă biliară.Doar că la colecistografa care i se ăcuse, înbuletin scria /bilă în limite normale, cu peretii usor îngrosati1, iar internistul o luase de bună.

7ina mi-a adus-o pe mătusă-sa s-o consult. <apalpat, bila nu era nici pe departe în limitenormale si, după toate simptomele, puteam să 9urcă era plină de pietre. ' trebuit să-l rog peuncoleg al lui 7abriel, chirurg de abdomen, s-oopere$e, contra iscălitură din partea mea si-apacientei. /*ila în limite normale1 era doldora de

pietre si de puroi, încît chirurgul s-aminunat cum de nu crăpase si cum de pacientascăpase ără septicemie. /!ă vă rugati cîte$ile oti avea de sănătatea radioloagei ăleia care v-aadus la mine. um de-ati scăpat cu viată



e o minune1.îte $ile-a avut, de fecare l martie, mătusa 7ineimi-a adus un mărtisor si-un buchet de ori.

Tot de fecare l martie, losi luga îsi ăcea drum la*ucuresti si-mi aducea o inimioară de aur.'n de an, inimioare identice. Probabil că i le ăceaun bi9utier. înd au ost paispre$ece lanumăr, mi-am comandat o inimioară ceva maimare la un bi9utier care mi le-a si prins pe8==toate pe-un lant6 cea mare la mi9loc si de fecareparte a ei - sapte dintre cele de la losi.Nilele în care cei care-mi treceau pragul cabinetuluiaveau aectiuni banale, remediabile,erau, ără dar si poate, mai numeroase decît celecînd descopeream tragedii. <a cele dinurmă trebuia să-mi pun mintea la contributie ca săcompun un buletin pe care să nu-l

înteleagă pacientul. !i, recunosc, din lasitate, opuneam pe 7ina să-i înmîne$e radiografa sibuletinul, cu îndemnul de-a le pre$enta neapăratmedicului care-l trimisese la noi. îmi căutamlinistea la >adiologie, săraca de mine A îmi dădeamseama că nu gresisem proesional, findcăaveam ochi bun, chiar mă pricepeam. Dar în

privinta amărăciunii omenesti, începeam săregret "rtopedia si meseria de asistentă la sală. &-aveam pe-atunci de semnalat decese. elmai greu mi-a ost cînd un medic pensionar a venitla mine, din proprie initiativă, pentru o





unde toate merg ca mărgelele pe ată, ei bine, n-asf cre$ut că-n >adiologia mea aveam săridic, ără nici o intentie, capacul unei oale pline cu

materie ultra puturoasă. îmi trimite &atalia !cutasu un pacient, rudă a ei,să-i ac o radiografe abdominală /asa cumstii tu, findcă mie ceva nu-mi place1. &atalia, de labun început, a ost o eminentă internistă,cum eminentă usese si-n #acultate. 0ine vărul&ataliei, domnul 7henadie >oman - am să-itin minte numele toată viata - proesor degeografe într-un oras din )oldova. /Domnuleproesor, aveti ferea plină de pietre. 0ă rog să văoperati imediat1. /Doamnă doctor, exclus,mi-am scos ferea acum doi ani, vă arăt sităietura1. )i-a arătat-o - de-altel o remarcasemdin primul moment. )-a surprins nete$imeacicatricei si lipsa adînciturilor pe care le lasă

tuburile de dren, obligatorii la colecistectomiaclasică. /Domnule proesor, dacă n-as avearadiografa în ată, as crede că m-au înselat ochii.Dar aparatul nu inventă. 0ă mai ac o po$ăpe care s-o păstrăm noi, si pentru asta, pe care v-odau dumneavoastră, vă rog să semnati de8=C

primirea ei si de aptul că ati luat cunostintă decontinutul buletinului radiologie1.Domnul 7henadie >oman a plecat tare-ndoitasupra capacitătilor mele de radiolog. &orocul



lui a ost vară-sa, &atalia !cutasu, care m-a luat înserios pe mine si radiografa ăcută demine si l-a dus direct la chirurg. >ontgenul spusese

adevărul ca de obicei. #ierea extirpatăusese pusă-n ormol de &atalia. u toatădocumentatia radiografe, oaie de observatie,bilet de externare din spital, proesorul 7henadie>oman s-a pre$entat la )inisterul !ănătătiiprecum si cu biletul de externare de la primuldoctor, cel din )oldova, cel care se ăcuse că-iscosese ferea. <a discretele investigatii ăcute de)inister s-a descoperit că-n $ona undelocuia 7henadie >oman usese o adevărată/epidemie1 de colecist /pietros1, iar bolnavii -operati pe bandă. )edicul care-i operase si i-ar foperat pînă la pensie, era se de spital,membru marcant de Partid. "ricît de acoperită ar fvrut )inisterul să tină oala si să-l

prote9e$e pe tovarăsul director de spital, /secretul1a transpirat si-a intrat groa$a în toti ceicărora li se ăcuse, chipurile, colecistectomie. 'ost aspru pedepsit acel director din se despital a ost /retrogradat1 la se de sectie, într-unoras mult mai important decît cel din caresiluase tălpăsita. Un microbiolog tînăr, din spitalul

unde unctiona /marele chirurg1, reu$asesă-i semne$e acestuia un buletin de anali$e,inventate în scopul unei pensionări medicale.)icrobiologul usese categoric /%u nu semne$ unbuletin de anali$e pe care nu le-am tăcut



eu1. /ai, nu ace pe nebunul1, îl luase seul peton de glumă. /&u ac pe nebunul6 mă portcorect si-atîta tot1. )icrobiologului brusc i s-a tăcut

un reerat de incompetentă. &orocul i-aost că /incompetenta1 lui a coincis cudescoperirea aacerilor cu ferea.)ă tre$esc într-o $i cu un teleon de la >odica&eagu, vedeta politică postbelică a liceului4%lena u$a5 si una dintre vedetele politice încadrul #acultătii de )edicină din *ucuresti.um terminase studiile universitare, &eagu >odicausese numită la )inisterul !ănătătii siasistentă la catedra de #i$iologie. um spun, mătre$esc că-mi dă un teleon. /'lo A utovarăsa doctor 'rgentina *oboc1. /<a teleon1./*ună, 'rgentina. 'ici >odica &eagu1.Pau$ă. /!ă-ti spun de ce ti-am teleonat legat deca$ul 7henadie >oman, stii chestia aceea

cu o colecistectomie1. Pau$ă. /'rgentina, măau$i 1. /Da. 'scult1. /'m înteles că se maiaă un cliseu la tine. 'm vrea să-l vedem si noi la)inister1. /<a mine nu se aă nici uncliseu. liseul i l-am dat tovarăsului >oman. ereticlisee la spitalul unde i s-a ăcut realacolecistectomie1. /Dar noi am înteles că mai e un

cliseu latine1. /'tiînteles gresit1. /'ltel cemai aci 1. /)ultumesc, bine. Pe-aici printre scopiisi radiografi1, /îmi pare bine că te-amau$it, 'rgentina1. /!i mie1.



întru apărarea acelui minunat tovarăs doctor, copiliubit al Partidului, voiau să steargă oriceurmă compromitătoare. )ăcar atît, dacă nu-i

puteau extermina pe toti cărora acel copil iubitse ăcuse, contra cost. că le extirpă ferea. Dacămai era nevoie de adăugat ceva la scîrba pecare mi-o provocase de$văluirea acesteimonstruo$ităti, teleonul >odicăi &eagu-i turnase siultima picătură. Dacă toti acei oameni păcăliti decolegul nostru, atît de inventiv în8=stoarcerea banilor, s-ar f coali$at si l-ar f dat pemîna ;ustitiei, Partidul ar f lăsat-o maimoale cu protectia unui inractor. Partidul, ca oriceinstitutie si ca orice persona9 care încalcălegea, se bi$uia pe rica omului de rînd de-areclama pe unul mai puternic decît el si peindolenta romEnului, pe-acel /lasă-mă să-te-las1

care ne caracteri$ea$ă si care se re$umăprin /lasă-l în plata Domnului1 sau prin /lasă-ldracu3 si ve$i-ti de treabă, că tot cu nimic nute-alegi1. 'veam să observ de-a lungul unei vieti,cît de tîrselnic e romEnul cînd e vorba săacă o reclamatie si prin teleon, si chiar cînd evorba să ceară o simplă inormatie. Poate că

reticenta asta ată de teleon este un re$iduu aloriginii noastre rurale. înd tăranul vorbestela teleon chiar si-n secolul JJ2, chiar si la teleonulmobil, tipă dovadă a neîncrederii întelecomunicatii A





cîstigau ei si din primele ofciale, dar strîngînd dindinti depuneau orice primeau fe si-unceas 4Universel 7eneve5 de aur cu brătară,

cîntărind sai$eci de grame de aur de optspre$ececarate6 fe unul de platină cu briliante6 truse sigeamantane de crocodil6 ăcîndu-se că nu levă$useră niciodată cînd dădeau cu ochii de ele pela vreun se mai mare. 7elu si <iliana erauniste maestri ai regulei 9ocului. &u se scumpeau latărîte si nu se ietineau la ăină. Trebuiausă fe curati ca lacrima în ata autoritătilor si să nuuite să le umple de cadouri specifcelocurilor unde erau trimisi. &u era de mirare căstăteau oarte putin în Tară, avînd gri9ă săumble aici îmbrăcati /autohton1, si să nu-si deaaere, spre a nu stîrni animo$ităti si invidii. <anivelurile de deci$ie, nu se aau numai improvi$atipartinici. )ai erau si oameni de meserie si

cu minte, care, mai si tratîndu-se din comisioanelesotilor 7elu si <iliana *oboc, aveau totinteresul să-i trimită-n acele tări care pre$entau celmai mare interes pentru >omEnia. 7elucontinua să-i a9ute pe Taica si pe )aica si să-miacă si mie parte din ce trimitea la socrii lui8=F

lucruri de-mbrăcăminte cumpărate de <iliana pe lasolduri, modele potolite si ără sclipiciuricumnată-mea cunoscîndu-mi gusturile -caea,săpunuri, ciocolată. &epotii mei, Diana si



osmin, îsi petreceau vacanta părintilor în Tară, lamare si la munte, cu bunicii paterni, care-iduceau două-trei $ile si la *răteasa. 7elu si <iliana

vedeau lumea, constienti că singurul lucruce nu se poate cumpăra la nici un pret e timpul.Pentru timp nu există nici bursă obisnuită nicibursă neagră. Principiul de viată al ratelui si-alcumnatei mele era unul bătrînesc, dovedit, sigur/ce e-n mînă nu-i minciună1. opiii n-aveauvîrsta la care să memore$e ceea ce-ar f vă$utodată cu părintii lor. 7elu se conorma aceleira$e din slu9ba de cununie ortodoxă /!i-si va lăsabărbatul pe mama sa si pe tatăl său si sevaduce după emeia sa1. <iliana era, ără-ndoială,emeia care-i trebuia lui 7elu ambitioasă,abilă, stiind să-mpace si capra si var$a. 'dică mai întîi ea, bărbatul, copiii si părintii ei, iarceilalti -băgati în seamă atît cît să nu se simtă

abandonati6 dar nici vioara-ntîi în viata amilieiei. %u continuam să fu /căsuta postală1 pentrubanii trimisi părintilor. ine nu trebuia să stiede-acesti bani <iliana, părintii ei &-am întrebat,dar nici n-am aat niciodată. /ăsutapostală1 A TEr$iu aveam să au că 'na Pau(er ar f ost

/căsuta postală1 a )oscovei pentru baniitrimisi de /centru1agentilor din %stul %uropei. 'sa o f ost sau n-o fost De cînd s-a căsătorit 7elu si pînă-n



$iua de a$i. relatiile dintre noi nu s-au răcit, însensul că nu s-au întrerupt, dar au căpătat uncaracter ofcial. %u în casa lui n-am călcat niciodată

ără invitatie. 'cel /eu la tine, tu la mine1ca la *răteasa, unde te tre$eai cu omul la usă/)ai trecui si eu pe-acilea să mai stăm detaină1 nu se obisnuia în casa lui 7elu si-a <ilianei.De cînd am iesit pe pîine si pînă m-ampensionat, am ost privită cu suspiciune de colegi.Desi la sedintele de Partid nici nudeschideam gura, desi nu umblam cu pîra, cuintriga, ori cu trasul de sori, toti mă socoteausoră de /securist1, asimilînd !ecuritătii pe oriceunctionar romEn lucrînd în străinătate. în vederea unei cărti de patologie, unul dintreproesorii din spital, Dima, mi-a cerut să scriuun capitol cu privire la patologia pulmonară privităradiologie. /" colaborare la o carte pe

care o scriu eu1. "ticoasă usesem6 radiolog eram.)i-am îndeplinit constiincios sarcina, sim-am bucurat să văd că proesorul nu schimbasenimic la /compunerea1 mea. )are le-a ostsurpri$a colegilor care se aaseră-n aceeasisituatie cu mine, cînd si-au vă$ut ca si mine,numele trecute pe lista de colaboratori. /Dacă nu

erai tu, nu ne trecea pe nici unul, cum amai ăcut pînă acum1, mi-a spus un radiolog careusese cu un an înaintea mea în #acultate.'m ăcut o mutră mirată si l-am întrebat /de ce 1.olegul s-a uitat mai întîi în 9ur, apoi mi-a





la tine, o ducem, maică1. /Dacă n-ar f atîta hotie,7elule, taică, nu s-ar răsuci asa suetu-nmine. Da3 prea-si bat 9oc de lume ăstia mai mari

din 7ospodărie1. /Taică, matale si )aica savetice vă trebuie si lăsati-i dracu3 pe ăstia cumatrapa$lîcurile lor. Parcă alde iobănescu sialde!oavă nu-nselau lumea înainte 1. /înselau, taică,da3 măcar bra$da ta era bra$da ta.'cu3 e prea de tot. Uite-asa să-nnoadă suetu-nmine cînd îi văd cum ne trag pe soară1, si Taica-si ducea mîna spre capul pieptului. %u n-am încercat niciodată să au despre un ommai mult decît îmi spune el. um să f aat si de lacine despre rate-meu si despre cumantămea 2ar ei vorbeau cu noi, cu mine si cu părintii mei, lael de circumspect cum vorbeau sicu străinii.Pe la trei$eci si ceva de ani tare-as f vrut să mă

mărit, nu atît pentru a avea bărbat la casă cîtpentru a avea un copil. Dorul de maternitate mi-ltre$eau fnele si fnul meu. Pentru 2leana sipentru <aurentiu, copiii lui 7abriel si-ai <aurei, eueram /'ntina1, iar pentru fna mea,!maranda, etita lui osti si-a )onei 7heorghiu,/'sa1. )ă duceam să-i văd des, măcar cinci

minute, să-mi lipesc obra$ul de trupsoarele lor, săsimt că din căldura lor trece în mine unstrop măcar, atît cît îi tineam în brate. <a osti si la)ona mergeam de obicei cu tovarăsul



meu de năsie, cu laude omăneanu. u elvorbeam orice, cum nu vorbisem si cum n-aveamsă vorbesc niciodată cu nimeni.

%l a deschis vorba despre ceea ce mă durea, odatăcînd am plecat pe 9os de la amilia7heorghiu. /'rgentina, am impresia că treci printr-o cri$ă1, si m-a luat părinteste pe dupăumeri. 'm otat ca să trag aer în piept si ca săcapăt cura9 să-mi descarc suetul în ata altuiom. )ie descărcatul ăsta de suet mi se pareechivalent cu de$brăcatul f$ic în ata cuiva.Dac-as f ost rumoasă as f ost atît de reticentă îna mă de$brăca în ata unui doctor, depildă, cum eram nestiindu-mă rumoasă 'm trasaer în piept si mi-am început spovedania/'s vrea să am un copil1. /!i n-ai cu cine să-laci 1. /&-am1. /'rgentina, situatia unei emeinu se compară cu a unui bărbat. Unul contribuie la

crearea vietii, iar altul poartă viata întrupul său si o scoate la lumină, îti debite$ truisme.Poate n-ai să mă cre$i, dar la vîrsta pe8=Hcare o ai tu acum am trecut si eu prin cri$apaternitătii. )i se părea că viata nu e viată ărăcopii. %u nu pot

spune că n-as f avut cu cine să ac un copil. Dar n-am vrut să-l ac cu oricine. 'bia pe urmămi-am pus problema în ce lume as f adus acelcopil1, /în orice timpuri, oamenii ac copii.



Dumneavoastră credeti că timpurile astea n-au săse mai schimbe 1.%ra prima oară de cînd ne cunosteam că-i puneam

o-ntrebare politică. /Toate timpurile seschimbă. Depinde cînd si depinde dacă-n mai bine.Dacă eu n-as avea atîrnate de picioarepietroaiele pe care le am, cu toată dierenta devîrstă dintre noi, as ace un copil cu tine1./&u pot să cred A1, am spus eu uimită. /*a săcre$i. Pentru mine, o emeie inteligentă meritămai mult să aibă copii decît una rumoasă siproastă sau mediocră1. /'devărul e că nu stiiniciodată ce iese din doi oameni, fe ei cei maidestepti si cei mai rumosi1. /'rgentina, copiiiau acelasi regim ca 9ocurile de noroc. înd te-ase$ila masa de 9oc nu poti conta că ai săcîstigi neapărat. Dacă oamenii ar număra cîte oisînt în plăcintă, dacă, adică, s-ar gîndi la

cîte riscuri implică un copil, printr-o ereditate pecare n-avem de unde s-o cunoastem, lumean-ar mai ace niciodată copii. opiii sînt 9ocul denoroc la care te anga9e$i cu speranta cîstigului1. /Poate f negat popa )endel pîn3 la Niua de 'poi,de teoriile derivate din )arxism,ereditatea rămîne ereditate. Domnule omăneanu,

copiii sînt cea mai puternică dovadă aricii de moarte din om. !înt speranta căperpetuîndu-te-n ei nu mori defnitiv. "rice urmăvrem să lăsăm pe pămînt este expresia ricii demoarte, rică existentă în fecare fbră din



noi1. /'rgentina, ti-e rică de moarte 1. /&u. )i-erică de boală si de chinuri, ca unuia carevede numai asa ceva1. /!i mie la el. 's vrea să-mi

trăiască părintii si să trăiesc si eu camăcar o dată să ne mai vedem în lumeaasta care, bună-rea, e o certitudine... re$i înDumne$eu, 'rgentina 1. 'm otat si-am încercat să-mi ormule$ mai ales pentru mine însămi credinta-n Dumne$eu. /red, findcă-miplace să-mi închipui că undeva există o dreptate, o 9udecată ără părtinire. #iindcă mi-as dorica, în aara mortii - singura egalitate pe pămînt - sămai existe o dreptate undeva1. 'm tăcutamîndoi. /Dacă mă gîndesc bine. credinta mea înDumne$eu este năde9dea suetului meu îndreptate1. /'rgentina, cred că-n %cle$iast spune - îti cite$ sensul - că pe lumea asta sîntoameni care ac numai rău si o duc oarte bine si

sînt oameni care ac numai bine si au partenumai de rău. 4ine poate spune de ce 5. "are sănu fe aici nici o-ndoială cu privire ladreptatea de care esti tu însetată 1. /'ici e unsingur răspuns 4&ecunoscute si nebănuitesînt căile Domnuli51. /% singurul răspuns, pe cît desibilin pe-atît de logic. Dacă Dumne$eu

există, ratiunile <ui nu ne sînt accesibile. easul <uiare altă bătaie decît al nostru1. /De la)aica am învătat un lucru 4)aică, poartă-te si cîndesti singură de parc-ai f-ntre oameni si



tot timpu3 de parcă ar sta Dumne$eu numai cuochii pe tine51. /Un cod etic perect, care lebate pe toate cele cuprmse-n tomuri groase cît

cărămi$ile1. /)aica nu stie nici măcar să seiscălească. !i e numai cu optspre$ece ani maibătrînă decît mine1. /!i cu doi ani mai tînără8=Idecît mine1. De la o vreme tăceam. %ram adîncită-n gînduri. în acele vremi era un act temerar să aci un copilnef-ind măritată. Părintilor n-aveam ce răusă le ac din 7ospodărie aară nu-i dădeau nicidacă ăceam eu $ece copii din ori. Dar lui7em Pe mine mă lăsam la urmă. Pile si proptelen-aveam. #rumoasă - ca să mă culc cu unu3si cu al tu3 pentru închis ochii asupra încălcării/moralei proletare1 - nu eram. 'ară depropunerea /partinică1 de căsătorie ăcută de

/tovarăsul 0asile1, pentru el sau pentru altul,nimeni nu mă ceruse de nevastă. !i de la losi luga încoace nici măcar de amantă. )ăgîndeam de multe ori dacă, liber find si ără copii,losi luga m-ar f luat de nevastă. %u nu-l întrebasem, el nu-mi spusese, în timp, teleoanelelui $ilnice, ca si inimioarele de l martie,

aveau să-mi dovedească fdelitatea lui umană, îmiplăcea să nu mă-ndoiesc de el. )i-eradestul că imaginea marii mele iubiri pentru 7abrielse-ntunecase, mai ales de cînd lucram



amîndoi la acelasi spital si băgasem de seamă căfdelitatea con9ugală nu era unul dintreprincipiile lui de viată. e e drept, n-avea legături

de durată, ci /iubiri1 de călăret care-siadapă calul la un popas, prile9 de-a mai ridica ăsttimp si-un rînd de uste, care abia asteptausă fe înoiate. Trăgeau muierile la el ca mustele lamiere.)ergeam alături de laude omăneanu, dar eramatît de adîncită-n gînduri încît am tresăritcînd i-am au$it glasul. /'rgentina, dacă te-as luade nevastă ti-as strica dosarul. 'i mei actot ce pot în !pania ca să mă scoată de-aici, iar euac aici tot ce pot, în acelasi scop. 'i vreasă pleci din Tară 1. /&u. 'm muncit atît de multca să-mi ac un rost aici si-apoi nu m-as îndura de părinti1. /'i dreptate... Dacă ai ace uncopil, necăsătorită, tot ti-ai strica dosarul.

Dacă, ără să fm căsătoriti, eu as recunoastecopilul, tot rău ar f. u mine ti-ai lega unpietroi de gît. Plus două$eci de ani dierentă1.)-am uitat la el cu o privire de geambas. %ra înalt,suplu, numai muschi, cu părul perie, ărăun fr alb, cu trăsături drepte, ără nimic eminin,ăcut parcă pentru mări si pentru oceane

sau pentru constructii vaste. !i prima dată, cînd îlvă$usem în talcioc, purtînd o căciulăneagră tricotată, trasă pînă la sprîncene, mi sepăruse un bărbat rumos. &u stiu dacă era



rumos, dar nici unul dintre bărbatii pe care-miusese dat să-i văd nu inspira mai multă ideede bărbătie decît laude omăneanu. !-a oprit, mi-

a-ntors ata spre el si m-a privit tintă-nochi. 'm simtit în privirea lui cum se topeste oundă de suet, iar în toată ăptura mea - cumse de$morteste ceva care stătuse-n adormire. #ărăvorbe am a9uns la el acasă. ' pus la pic(upun disc cu tangouri argentiniene. )-a invitat ladans.'sa a pătruns în viata mea de emeie al doileabărbat. &u stiu cum o f pentru alte emei, darpentru mine fecare bărbat parcă ar f ost primul.u fecare am ost la el de timidă si deuimită si ată de fecare am avut un sentiment derusine. Din mintea mea de tărancă nupierea ghidul că emeia trebuie să fe a unuiasingur, luat cu cununie, la biserică. *ărbatii mau

de$brăcat, dar eu nu mi-as f scos hainele pentrunimic în lume în ata niciunuia.laude omăneanu m-a rugat să stau la el. Potspune că doi ani din viată am trăit marital cu8=Bun bărbat. &u stiu dacă as mai f aat pe lume unom mai îngăduitor si care să se ocupe mai

mult de cariera mea. Datorită lui am a9unsasistentă universitară. Datorită lui si interesului pecare mi-l arăta proesorul în a cărui carte apărusemla lista de colaboratori. 'vea nevoie deun



om de năde9de care să-i muncească si pe-a căruidiscretie să conte$e. laude omăneanugăsea că deectul meu esential era complexul de

om sărac. 2ncapacitatea mea de-a mă gîndisă-mi ac o bucurie care să coste bani. ît am locuit împreună, pînă la plecarea lui, nu m-alăsat să-mi plătesc întretinerea si chiria în Dionisie<upu si nici să mă duc o dată pesăptămînă să ac curat acolo, îmi plătea el totul, iar)ita, care-i ăcea lui mena9ul, o ericea sipe doamna Turcescu, ăcîndu-i curătenie si-ncamera proprie, ceea ce pe cînd eram eu )ăritănu se-ntîmpla.Peste doi ani, laude omăneanu a reusit să pleceofcial din Tară. )ie mi-a lăsat un lant deaur, un ceas pandantiv si cu glisieră si un inel cu unsmarald dreptunghiular, bi9uterii alemamă-sii. /!i findcă n-am uitat cît de drag îti este

'ndreescu, vasul cu ori, al tău să fe1.'vea voie la sapte$eci de (ilograme de baga9. &usi-a luat decît haine, len9erie, perne,plapumă. Tot ce altceva si-ar f dorit repre$entaobiect de patrimoniu. amera lui rămîneaplină de mobile stil, peretii acoperiti de tablouri side editii rare.

&u stiu care usese pretul lui în !pania, dar l-am înteles pe cel din >omEnia, ceea ce avea sămi se confrme cînd, după 8BIB, aveam să văd ungheridon din acea cameră si două tablouri



de Petrascu, într-o casă de capitalisti/revolutionari1.Două$eci si unu de ani îi trebuiseră lui laude

omăneanu ca să ae cui să /done$e1 aceladevărat patrimoniu national, în schimbul !paniei."r f ost si alte dedesubturi la mi9loc, naveamsă au decît în =KK, pre-supunînd că ostul/tovarăs 0asile1 avea să-mi spunăadevărul. #usese în vreun serviciu comandat - si deunde -nici atît. laude omăneanu ansemnatronda mea de tărancă săracă ată de Partidul acărui membră eram. Pacti$areamea cu dusmanul de clasă A 'm hotărît cu el să-miteleone$e din !pania. Pentru cine trebuiasă stie de legătura noastră n-avea să fe nici osurpri$ă. 2ar secrete de !tat n-aveam să necomunicăm. Dacă el o f ost agentul vreunuiserviciu, era un exemplar perect. &ici în somn

nu vorbea, iar confdente nu ăcea nimănui. )-arugat să nu-l conduc la aeroport, unde nu l-acondus nimeni./'rgentina, ai ost un episod rumos din viata measi instructiv. Prin tine mi s-a mai deschis oereastră asupra lumii. 'm iesit din ponciele melede clasă, îmi pare rău că n-am reusit savem

un copil împreună1. /Domnule omăneanu, ati ostdascălul meu de rumusete si denvătăturădespre bucuriile vietii. &u pretind că ati i$butit,dumneavoastră si amilia doctorilor



Namfrescu, să aceti din mine o 4doamnă5, cumse-ntelege-n lumea dumneavoastră, dar matiăcut să evalue$ cum trebuie ce-am mostenit din

lumea mea tărănească1./'rgentina, să stii că esti cea mai mare doamnădin viata mea de pînă acum1.După plecarea lui laude omăneanu, viata mi s-apărut parcă si mai pustie decît după8CKdespărtirea de losi luga. )ă-nvătasem să m-astepte un om cu masa pusă, cu obiecterumoase pe ea si cu delicatese, ca si cînd mereuam f avut ceva de sărbătorit. )ă-nvătasemsă văd în ochii cuiva lumina unei bucurii cînddeschideam usa casei.<umina asta avea să-mi lipsească cel mai mult. Dinprimul moment al legăturii noastre, i-amspus lui laude omăneanu că în fecare seară

primeam un teleon de la un prieten. l-amcerut voie să-i dau teleon acelui prieten ca să nufe-ngri9orat că nu mă găseste-n Dionisie<upu. /Dă-i numărul de-aici si te poate suna ca sipîn-acum1.!i losi luga, desi a-nteles despre ce era vorba, acontinuat să-mi teleone$e. 'm ăcut parte

din nevoia lui de fdelitate omenească6 a continuatsă-mi teleone$e, stiind cît deprime9dioase sînt hiaturile între suete, cumuitarea si 9ena de-a mai relua o relatie se-asternca un colb pietrifcat.



2n cei doi ani trăiti alături de laude, în concediulmeu mergeam amîndoi o săptămînă lamare, apoi eu luam drumul *rătesei, ca să fu lîngă

ai mei, ca să se bucure măcar depre$enta mea dacă pe rate-meu îl vedeau doar dinan în Pasti. )aica nu mă-ntreba de ce numă mărit. Dar pe Taica într-o $i nu l-a mai răbdatinima si,-ntre două umuri de 4Plugară5adînc trase-n piept, a-nceput cu glas moale /Taică,doctorită te ăcusi, a9unsăsi bine, ce mai.Da3 aba, taică, să te măriti nu te gîndesti 1. /Taică,nu e destul să mă gîndesc eu. Trebuie săse mai gîndească si vreun crestin al lui Dumne$eusă mă ceară de nevastă. %u nu pot să cerpe nimeni de bărbat si drept să-ti spun nici nucunosc pe vreunul pe care l-as cere1. /Da3 nemai putem interesa si noi pe-acilea, că mai viningineri agronomi care n-or f toti însurati,

reun doctor pe la dispensar. )ai dăm si noi $von înlume, că vremea trece, taică1. /0remeami-a si trecut, Taică6 toate etele din sat de seamamea au copii de-i ia mîine-poimîine laarmată1. /Da3 ele n-au învătat cartea de-a-i învătat-o tu1. /Taică, eu cu petitori nu mă mărit.Dacă mi-o f scris să mă mărit, m-oi mărita. Dacă

nu... &-a murit nimeni că nu s-a măritat1.După doi ani de viată $i cu $i cu laudeomăneanu, cînd nu luasem nici o precautieanticonceptională si-n care nici gînd de vreosarcină, m-am luat de gînduri si m-am dus la un



specialist în histerosalpingografi. 'm avut si eu odată-n viată idee de cam ce putea sănsemneun chiureta9. 2ntroducerea substantei de contrast

dă niste dureri de neînchipuit.)edicul s-a uitat la mine, care eram albă ca varul,a dat din cap a pagubă si mi-a spus, bătîndcu stiloul în cliseu /Doamnă, copii nu puteti avea.Uterul vă e cît al unei etite de $ece ani,iar trompele sînt răsucite, cum n-am vă$ut de cîndac meseria asta. !i dac-ati tace o operatiede-ndreptare a trompelor, la asemenea uter si laovarele dumneavoastră chistice tot nu v-arolosi, îmi pare rău că vă dau vesti atît de proaste1./)edicii nu dau totdeauna vesti bune. 0ămultumesc, domnule doctor1. în holul policlinicii nu m-a răbdat suetul. 'm scosradiografa dintre hîrtiile negre, m-amapropiat de-o ereastră si m-am uitat la ea. )-am

tre$it cu doctorul în spatele meu. /Dacă văuitati, întelegeti ceva 1. /Din păcate-nteleg tot1./&u mai spunetiA1. /De la patologie8C8genitală nu mai vă$usem histerosalpingografi6acum o văd pe-a mea. )ultumesc încă o dată,domnule doctor1. &-am mai rămas să-i spun că

eram amîndoi mostenitorii lui >ontgen.!ingura cale de-a avea un copil era să-nfe$ unulsau să găsesc un bărbat cu un copil si să i-lcresc. Un văduv sau un divortat. ea mai binecotată anatomopatologă din clinică era



doctorita #lonca 0ărbănescu, scoasă de la catedră,find în momentul mătrăsirii măritată cuun detinut politic, de care divortase pentru a-si

putea creste băiatul, copil înfat de la a$il. Uncopil oarte reusit si rumos si iubitor si respectuoscu mamă-sa adoptivă, copil care învătaseexcelent si care-acuma lucra la un institut decalcul. Doamna doctor 0ărbănescu îl iubea pelonut al ei ca pe ochii din cap. !tătusem de vorbăcu-această doctorită de trei-patru ori, închestiuni pur medicale fe îi trimi-sesem eu pecineva, fe-mi trimisese dînsa un bolnav. în perspectiva de-a lua un copil de suet, cineputea f mai nimerit pentru a-mi da un satdecît o emeie capabilă, inteligentă si mamăadoptivă )-am dus la ea cu inima cît unpurice. !ocoteam o mare-ndră$neală să pun un omaproape necunoscut să-si de$văluie o

parte din suet ată de mine. "rice mi-ar f spus,implica o spovedanie din partea dînsei. 'mgăsit-o, ca de obicei, cu o caea alături si curuntea lipită de microscop. /Doamnă doctor, vărog să mă iertati că vă-ntrerup din lucru. 0ă rog să-mi acordati cîteva minute pentru cevapersonal1. !i-a ridicat ochii negri, plini deZo

blîndete resemnată si m-a privit întrebător,ăcîndu-mi semn să m-ase$ pe-un taburet de lîngămasa ei. /Doamnă doctor, iertati-mă căndră$nesc,dar v-as ruga să iesim în hol1. /2esim în hol1, mi-aspus dînsa cu un ton de ironie



binevoitoare si s-a ridicat de pe scaun. înd ne-amvă$ut în hol, am început, cu un glas pierit,să-mi debite$ rolul pe care-l repetasem de $eci de

ori înainte. /Doamnă doctor, am aat căful dumneavoastră este copil adoptiv. #iindcă eunu pot ace copii, m-am gîndit să-nfe$ si euun copil. )ăritată nu sînt. 0reau să am si eu unsuet apropiat, să nu treacă viata degeaba pelîngă mine. #iindcă ati crescut un copil străin, îndră$nesc să vă-ntreb ce mă sătuiti să-mi iaucopil de suet 1. /&u1. >ăspunsul, ără pau$ă degîndire - ceea ce-nsemna că era demultgîndit -a că$ut ca o ghilotină. /#ată dragă, m-arbate Dumne$eu dacă m-as plînge de băiatulmeu. Dar timpul, dac-ar f reversibil, n-as maicreste nici un copil. % o răspundere prea marepe care ti-o asumi. % o polită semnată-n alb. %u amputut ace copii. Dar findcă sora mea are

o fică autistă, n-am avut cura9 să ac copii. #ostulmeu bărbat a vrut neapărat să crestem uncopil. Pentru că mi-ai ăcut creditul de-a-mi ceresatul, răspunsul meu rămîne nu1. /Dar-săgăsesc un bărbat cu copii sau cu copii 1. /ît săiubesti un bărbat ca să te-nhami laasemenea bolovani de cărat în spinare Timpul,

dac-ar f reversibil, eu nici asemeneaposibilitate n-as accepta-o. înteleg dorul dumi-talede maternitate, înteleg că ai vrea să teperpetue$i în ceva. Dac-ai f putut avea copii, buni-răi, mosteneau neamul dumitale cu bune



si cu mai putin bune. Niceai că te perpetue$i în altefinte. Pe cînd asa... 0e$i-ti de treabă sicaută bucurii în altă parte, nu în detentie

voluntară, îmi dau seama cît te-a lovit răspunsulmeu. Dar la sinceritate - sinceritate1. 'm condus-ope doamna doctor 0ărbănescu pînă-n usa8C=laboratorului. /0ă multumesc, doamnă doctor1./#ată dragă, învată să te iubesti nitel si pedumneata1, si m-a bătut părinteste pe umăr.Dorinta mea de-a avea un copil nu-nsemna că măiubeam pe mine )ă uitam la cumnatămea,asa putin cît ne vedeam, si-mi dădeam seama călumea se reducea strict la amilia ei, simai ales la copiii ei. &u-nsemna, oare, să te iubestipe tine-n altă iposta$ă, iubindu-ti copiii Dovada medicală că nu puteam avea copii, înprimul moment a-nsemnat o lovitură de

trăsnet. )-am simtit amputată, inutilă. 'poi aurmat împăcarea cu soarta si linistea. 'sa-miusese mie orînduit să n-am copii. )ă uitam cumultă atentie la mine nici rumoasă, niciurîtă. hiar as f vrut să am niste copii care să ftrecut prin toate complexele, ca mine !i totusi, asa cum eram, avusesem si eu două clipe

de /glorie1 eminină losi luga si laudeomăneanu cares-ar f-ncumetat să aibă un copil cu mine. !perîndprobabil să mostenească f$icul lui. <aaceastă presupunere







Dima - vorba lui osti 7heorghiu - se număraprintre doctorii /politicosi1, adică /promovati1de Partid. >ăspunsul meu n-a părut să-l acă oarte

ericit. )-a chemat să discutăm fecaredintre observatiile mele. )ai ales unul dintremateriale era împănat de ele. Din elul cum încerca să 9ustifce fecare minus al acelui capitol -ceea ce pe mine nu m-a impresionat, continuîndsă ac pe proasta - mi-am dat seama că usesescris de el. într-o $i, un coleg,colaborator si el la o viitoare carte a proesorului, avenit să-mi ceară un sat în re$olvareaunei probleme din capitolul la care scria. /De cenu-l întrebi pe proesor, că doară dînsulcoordonea$ă lucrarea 1. /'u$i, colega, nu măconsidera tîmpit. Dacă ti-nchipui că eu - si n-oif singurul - n-am băgat de seama cine-i mesterestecărtile 2u3 dom3 proesor, te-nseli. De cînd

ai apărut matale-n colectiv s-a schimbat vîn$area.2a o carte 4scrisă5 de proesor înainte de-aapărea matale pe ecran si compar-o cu una de cîndte-ai anga9at matale negresă peplantatii1. Doamna Turcescu m-a anuntat că ful eiavea de gînd să vină defnitiv în *ucuresti.#iii doctorilor Turcescu de la lu9 - amîndoi studenti

la )edicină - obtinuseră burse în #ranta,iar /copiii mei1, cum îsi pre$enta doamna Turcescuful si nora, la aproape sai$eci de ani si ei,amîndoi bucuresteni si cu părinti bătrîni, voiau săfe cît mai aproape de acestia spre a le f de



olos. /'sa că, draga mea, va trebui să-ti cauticeva unde să te muti1. <egal, doamna Turcescu si dacă ar f vîndut casa nu mă putea da

aară. %u nu uitam însă că mă aam înacea casă, în mod nesperat, datorită <aurei,nevasta lui 7abriel, văru-meu. "rice el decontrariere din partea mea ată de doamna Turcescu o punea într-o situatie proastă pe <aura.&u voiam în nici un ca$ să le-nvenine$ eu relatiilede amilie. Din momentul cînd intrasem înserviciu, mă-nscrisesem la .'.>., asa de a9utorreciproc, existentă în fecare institutie sicare, contra unei dobîn$i minime, te putea credita,pe-un anumit termen, cu o sumă de saseori mai mare decît depunerea ta la respectivaasă. )-am sătuit cu prietena mea Paula care, în fne, căpătase o cameră în casă cu lemne si cucloset în curte, la o amilie de nemti

pensionari, osti muncitori la o abrică de me$eluri.Domnul si doamna *erg, Ourt si ermine,aveau doi nepoti de la cei doi copii ai lor. îlacceptau si pe ornel al Paulei, la un loc cunepotii lor. După cîteva luni de convietuire cu/ratii1 lui, cum îi numea el pe nepotii *erg,ornel o rupea bine pe nemteste. /'rgentino, au

început să se acorde credite pentru constructiede apartamente. #ă un .'.>., împrumută-te deunde-oi sti si comandă-ti unul cudouă camere. 'cuma, repede cît nu e-nghesuială,pînă nu se dumireste lumea1. îtă dreptate



a avut Paula. 'tunci ti se oereau cinci locuri laalegere, findcă lumea încă era îndoită,neavînd romEnul niciodată încredere-n !tat.

'partamentul meu, cu două camere, una de8Coptspre$ece, alta de paispre$ece metri pătrati, cuparchet de ste9ar, cu aiantă la baie sila bucătărie, în buricul *ucurestilor, aproape de#oisorul de oc, la eta9ul cinci, pe cînd euaveam una mie cinci sute de lei salariu, costaH.KKK de lei, plătibili în =K de ani. Dobînda,pînă la urmă, pînă la achitare, a9ungea peste 9umătate din pretul initial. 2nteresul era caavansul să fe cît mai mare. %u am dat avansulminim. /*ancherul1 meu, laude omăneanuera departe. <a nimeni n-am vrut să mă-mprumut.u hainele de la doamna doctorNamfrescu si cu-acelea de la laude nu ăceam

comert. <e purtam, iar unele, noi-noute, i leăceam cadou Paulei. Dar din dar... Deveneam, ărăsă vreau, proprietăreasă. u douărînduri de rate la .'.>. si la viitorul apartament.Părintilor aveam să le pomenesc de/proprietatea1 mea abia cînd aveam să pot locui într-însa si să-i aduc neapărat s-o vadă.

)ăcar cu-atît să-i mîngîi.a să nu-i încurc planurile doamnei Turcescu, amdus din nou tratative locative cu tusa <inasi cu nenea ostel care, ca si-n 8BF8 cînd venisem în *ucuresti, mă primeau cu bratele





unul să se certe cu ea, că-i ăcea pomelnic de la'dam. *ună de gură - stiind si laptele de l-asupt toată mahalaua - dar si bună de treabă. asa-i

era plină de macrameuri si de goblenurilucrate de mîna ei, de bibelouri - pesti de sticlă,balerine de portelan si, de cînd apăruseră/chine$ăriile1, de tot elul de mosnegi, unulmeditînd pe-un trunchi de copac, altul dînd cuundita, bucătele de lemn cu cîte un colt destatiune, pe care scria /amintire de la "lănesti, dela 7ovora etc.1. &ici cu lupa n-ai f găsit un fr depra în casa 7herghinei.Pe tusa <ina o supăra noră-sa că prea o avea cuneamurile ei. &u era săptămînă să nu le vinăcareva pe cap -/ce e drept nu cu mîna goală, da3aduc o rată si stau de luni pînă duminecă1, îsi vărsa tusa <ina oul către mine. /De ce cre$i tu,'delino, ată, că mi-am încuiat eu

8CFprivata 1. <a erai dle rosia tusa <ina, ruele sespălau într-o cădită de $inc în care, dacă tease$aipe-un scăunel si-ti turnai apă se chema că ăceaibaie. Pînă a nu a9unge elevă la4%lena u$a5 si /cucoană1-n *ucuresti, ne-mbăiasem în albie, iar privata ne era-n undul

curtii, numărîndu-ne noi printre putinii săteni care-aveam asa ceva6 pentru ma9oritatea,nevoile naturale se ăceau în natură, la disparitiamateriei lor partici-pînd adesea cîinii. <a



tusa <ina si la nenea ostel, mă-ntorceam de undeplecasem. <a *răteasa, apă-n casă navusesem însă.

Pentru a suplini carentele din noul meu domiciliu, îmi ăceam dus în fecare $i la !pital.Dimineata mă spălam pe bucătele, la lavoarul dinbucătărie si a$vîrleam apa-n stradă, lacanal. Toată săptămînă mîncam la linică, iarduminica -- acasă, cu tusa <ina si cu neneaostel, împărtind răteste toate cheltuielile casei că/rate, rate, dar brîn$a e pe bani1.!ingura nemultumire a tusei <ina în privinta mease trăgea din aptul că acceptam invitatianoră-sii la o caea si la o dulceată. /Tusă, ce motivam eu s-o reu$ e mi-a ăcut mie7herghina )ă poteste-n casa ei, din toată inima,si eu să-i întorc spatele Pune-te simatale-n situatia mea1. /'i si tu dreptate. Da3 cred

că ne oarecă ată de tine...1. /Da deunde A îmi povesteste si ea de neamurile ei, de laei din sat. um să vă oarece tocmai atăde mine %u cu dumneavoastră sînt rudă nu cuea1. >udă - un el de /nepot babei deunchias1 - adică tusa <ina din *ucuresti era soră cuunchiul 2onel de la raiova, ăl de-o tinea

pe /tanti )ita1, sora )aicăi.7herghina ghicea-n cărti, în bobi, în caea. &umaicui si cînd avea che. /'delino, ată, pînăacu3 a ost doi bărbati



în viata ta, unu-nsurat, altu3 ne3nsurat. îti dă semneamîndoi. " să mai fe bărbati în viatata, da3 cununie nu ti s-arată, nici copii. Tu să fi

sănătoasă1. Pe tusa <ina o mai supăra si cănoru-sa-mi aducea tot neamul si tot satul /să-i punla ra$e1 si să-i duc din doctor în doctor./Da3 ce, ată, tu altă treabă n-ai decît de neamurileei, arde-le-ar catranu3 A Dacă nu erai tudoctorită, ce să ăceau 1. /Tusă, nu vine nici unulde sănătos. !i doctorii ce treabă au !ăvadă de oamenii bolnavi1. /&u să simte unu3 să-tiaducă si tie o găină, o sticlă de ceva A1./<asă, tusă, să fe înaintea suetului1. /e stiu eice rate plătesti tu, vai de suetu3 tău A 'cu3si 7elu ar putea să-ti dea si el niste bani, că la el denu curge pică1. /&u i-am cerut. &ici nustie că-mi ac si eu casă. 're si el doi copii, le maidă si ălor bătrîni1. /<asă tu, 'delino, că nu

si-ar lua de la gură ca să-ti dea si tie A %te la ăstiade merg cu tirurile pe-aară, c-o duc la elca *im pasa, da3 7elu, om cu ontie A1.'sa am dus-o doi ani. Plecam dimineata, veneamseara, în noptile de gardă lipseam o $i si 9umătate de-acasă. 'm trăit doi ani cum maitrăisem, cum trăia atîta lume si cum mai

trăieste si-acum si cît timp încă, cine-stie )a9oritatea omenirii si a$i, în secolul JJ2, trăieste, în cel mai ericit ca$, în lipsă totală de conort dacănu chiar în mi$erie, despre care e unpleonasm să mai spui si /cruntă1.



8CGDupă doi ani m-am mutat în apartamentul meu. )i-am cărat $estrea de la doctorii

Namfrescu, $estre care, acoperită cu toale vechi,mă asteptase împărtită în cele douămaga$ii din curtea din *asarab. Pentru noul .'.>.,necesar cumpărării unui araga$ si-a unuibuet de bucătărie, trebuia să recurg neapărat lacineva. )i-a sărit în a9utor osti 7heorghiu,cu asentimentul )onei. a dar de casă nouă amprimit de la ei un set de oale si de crătiti deinox pe care le am si-acum, după aproapepatru$eci de ani. <aura si 7abriel m-au în$estrat cuun serviciu de portelan si cu pahare. 2n camera de$i aveam doar un covor de iută vechi, de latusa <ina. îl puneam ca să nu $gîrii parchetul. &u-mi venea să cred c-aveam apă de sapte$ecide grade, $i si noapte, că aveam cadă în care să

mă-ntind în voie, în care să mă simt cape vremea copilăriei cînd învătam să-not în baltă la*răteasa, cu cîte-o tiugă la fecaresubtioară, lăsîndu-mă-n voia apei, ca o mîngîierecălîie -pe care ăceam pluta. )ătusa <ina,oarte încîntată si importantă - und invitată primasă-mi vadă casa - uitîndu-se la camera de

$i goală, si-a pus mîna peste gură si-a cugetat/#ată, acilea ti-ar trebui o recameră, stii deaiade să lăteste si să desace, si două otolii, omăsută1. /<e-o veni si lor rîndul, tusă. )ai



întîi să scap de datoriile pe care le am1. Doi ani, cîtlocuisem în *asarab, mi-am tinutteleonul într-o cutie, continuînd să-i plătesc

abonamentul, ca să nu-l pierd. #iindcă ugisepuiul cu ata nu-i mai aveam pe laude si nici pedomnul 7eneral, care, mi-l instalaseră, prinpile si bănuiesc eu că si prin sperturi - specialitatealui laude, care stia cui, cît si cînd să dea6asa că, o dată pierdut abonamentul, mai căpătămeu teleon prin anul =KKK A în bloc -- pecare tot restul vietii aveam să-l numesc /al meu1 -s-au instalat trei fre aeriene de teleon6prin urmare aveam si noi stăbisorii nostri. !tăbisori,findcă stăbimea-stăbime stătea în vile, în asa numitele cartiere re$identiale. entralateleonică din bloc a-nceput să unctione$ela sapte luni după darea acestuia în olosintă.u voia tusei <ina si-a lui nenea ostel, cît am

locuit la ei, am primit corespondenta acasă. %inu s-au speriat nici că-mi scria amilia Namfrescudin !tatele Unite, nici că-mi scria laudeomăneanu din !pania, oameni cu capul pe umeri,care nu uitaseră de unde plecaseră sicare, în scrisorile lor îmi transmiteau lucruri care sănu deran9e$e regimul si nici să nu-i bage

la bănuieli pe cei din /"rgane1, însărcinati cucitirea corespondentei. înd am avut teleonulinstalat, am transmis numărul tuturor celor pe carei-am socotit interesati să mă cheme. 'bia



la primul lui teleon primit în apartamentul meu - almeu A - i-am spus lui laude despreisprava mea, despre reali$area mea materială. /!i-

ai avut tu bani 1, m-a-ntrebat laude cumare dubiu-n ton. /)-am împrumutat la !tat -plătibil în două$eci de ani - si la .'.>., si mamdescurcat1. /'m înteles, să trăiti. !i mobilă,perdele, covoare 1. /'u să vină cu timpul1.<a o lună de la această convorbire primesc într-oseară un teleon. /'lo A doamna doctor*oboc 1. /<a teleon1. /Doamnă doctor, pot urcala dumneavoastră cinci minute ca să vaducun album de artă din partea lui laude 1. 'msimtit că-mi bate inima-n cerul gurii. redcă am tăcut atît de mult încît domnul a-ntrebat/)ai sînteti la teleon, doamnă doctor 1.8CH/0ă rog urcati1, am răspuns eu cu un glas venit ca

din altă galaxie. Prin ochisorul din usa dela intrare am vă$ut un cap cărunt, un chip blon$iusi pistruiat. " ată ca de cinci$eci si cincisai$ecide ani. l-am deschis, cu inima cît un purice. Dacănu era din partea lui laude si erade unde stiam cu totii, ca să-mi întindă o cursă 'm deschis larg usa, spunînd /*ună seara,

potiti1. /!ărut mîinile, doamnă1. )i-a sărutat mînaără să-mi spună niciun nume. /Doamnă, ca să n-aveti dubii asupramea, laude mi-a dat ca parolă de



recunoastere pentru dumneavoastră ceva bi$ar4lant cu glisieră51. )-am înseninat. <-ampotit în dormitor, pe unicul scaun din casă, în aara

celor din bucătărie. /e ace laude 1./#oarte bine. *ătrînii omăneanu, altminteri ver$ica bradul, au o aacere prosperă îndomeniul obiectelor de artă, pe care acum oconduce laude. 0ă-nchipuiti că e-n elementullui. li e dor de >omEnia si mai ales dedumneavoastră1. Domnul mă privea atent, înintentiade-a descoperi de ce-i era lui laude atîta dor demine. /0-am adus un album. 0ă rog să văuitati la el1. 'm desăcut cutia-n care era albumul%l Prado. !ub copertă era o sumă de baniromEnesti, pe care n-am stiut s-o aprecie$ din ochi,findcă nu mai vă$usem niciodată atîteabancnote de-o sută la un loc. /Dar...1. Domnul mi-a

ăcut semn cu degetul la gură. %u nu lam întrebat nimic despre el însusi, ci numai desprelaude. /Dacă doriti să cumpărati mobilă,covoare, perdele si mai stiu-eu-ce, vă pot da cîtevanumere de teleon de la amilii care-sidesac si ele casa1. )i le-a scris, si-a luat rămas-bun si a plecat.

u banii de la laude îmi puteam achitaapartamentul. Dar nu era prudent. !-ar f pus întrebarea cum de cineva caredepusese minimum de avans, avînd si datorie la.'.>., în doi ani, ără să f cîstigat la loterie,



strînsese atîta bănet. Trăiam asemenea timpuri căera mai bine, ără să te f cre$ut buriculpămîntului,să te porti de parcă ochii autoritătilor ar f ost toti

atintiti asupra ta, mai multchiar decît ochiul lui Dumne$eu. &ici să f cumpăratmobilă cu bani-gheată nu era prudent, înprivinta olosirii banilor de la laude nu mă puteamsătui cu nimeni. &u trebuia să-ncarcimemoria nimănui cu amintiri care-i puteau aduceneca$uri, la o adică - stiam noi de care.'m hotărît să olosesc numerele de teleon ale/ambasadorului1 trimis de laude. )ai întîiam măsurat fecare perete al apartamentului -lungime-înăltime - apoi mi-am ăcut o listă cutot ce mi-ar f trebuit. 'm început să dau teleoane,spunînd ce doream si de ce dimensiuni.)-am dus /în petit1 pe strada !pătarului.'partamentul ocupa un eta9 de bloc. eva cu totul

deosebit. u nise în peretele holului - mai maredecît tot apartamentul meu -cu obiectevaloroase de artă în ele, puse în evidentă de-olumină situată în partea superioară a fecăreinise. Din acel apartament de mare lux, chiar sipentru perioada interbelică, m-am în$estrat sicu lucruri pe care nu le aveam pe listă. a, de

pildă, trei candelabre olande$e de alamă - unglob central din care porneau bratele ormînd, prin îndoire, un dublu /u1 - unul cudouăspre$ece brate, celelalte două cu sase, toatecu becuri lumînare. /îmi dati voie să mă uit



la obiectele din nise 1. /!înteti invitata noastră1,mi-a răspuns stăpînul casei, în care l-amrecunoscut pe un ost conerentiar de la Urologie.

;aduri de-un metru-năltime, cloa$oneuri de8CIpe vremea cine-stie-cărei apuse dinastii chine$e,bron$uri de oudon, si, într-una dintrefride, un tablou cît o copertă obisnuită de carte. Uncap de bătrîn. #ără să mă uit dupăsemnătură, amintindu-mi /cursurile1 de istorie aartei pe care mi le tinuse laude, însotite deexemplifcări din albume, am cre$ut că recunosc înbătrîn mîna lui >embrandt. /Pe tablou cîtcereti - evident, dacă-l vindeti1. /Trei mii, stiti, eun >embrandt. % un chilipir1.)i-am scos carnetul din geantă si cu pixul pe hîrtieam început să socotesc la ce să frenuntat dintre obiectele

utile, ca să-mi f cumpărat >embrandtul. în acelmoment m-am gîndit ce mîndru de mine ar fost laude, vă$îndu-mă cît eram de pornită săsacrifc de dragul artei. !i ce întrebuintaredădeam pomenii pe care mi-o ăcuse. De la pămîntpe 9os si de la călindar bisericesc lipit pepărete - la >embrandt A /e calcule aceti 1.

/0reau să văd la ce să renunt dintre lucrurilepe care-am spus că le cumpăr, ca să-mi a9ungăbanii pentru tablou1. /Dacă ti-l dau cu douămii, îl iei 1. /îl iau. Dar pentru restul de lucruri v-asrămîne datoare o mie cinci sute de lei1.



/'sa cum mata, duduie, ai încredere-n noi si ne lasirigiderul pînă-n momentul plecării, avemsi noi încredere-n mata pentru cei o mie cinci sute

de lei1. /Dar eu nu vi-i pot da mai curîndde-o lună si 9umătate1, /în ca$ul în care noi plecămmai devreme, îti las adresa si teleonulpersoanei căreia să-i achiti1. l-am dat domnuluiconerentiar toti banii cîti îi aveam la mine6am învelit cu gri9ă >embrandtul în multe $iare si l-am vîrît ca pe-un ou moale în geanta meade moasă comunală, iar seara, cu un camionspecial de cărat mobilă, mi-am luat lucrurileplătite partial. Tusa <ina avea să fe de$amăgită că-n loc de /recameră1 si de otolii cu plus înorat îmi luasem canapea - extensibilă si asta -un coltar si două otolii de piele verde carun$a de nuc. în schimb, covoarele orientaleautentice, asortate cu mobila din cele două

camere, i-au plăcut /#ată, cînd pui picioru3 pe ele,parcă umbli pintr-o grădină cu ori. !ilămbile astea cu gogoloi la mi9loc sînt rumoase si-ăstea1.Din banii de la laude păstrasem cît s-achit .'.>.-ul ăcut de osti pentru mine. 'm pus iarăcreionul pe hîrtie îi dădeam lui osti rata asa cum

stabilisem si domnului conerentiar Oollerde trei ori cîte cinci sute, ca să nu rămînchiar pe suetul vitelului -- cum se spunea la noi, la*răteasa - adică nici cu ban de luminare.



După ce mi-am ase$at toate lucrurile în casă, înlocurile dinainte stabilite, mi-am atîrnat peperetele din ata divanului din dormitor cele două

comori ale mele orile lui 'ndreescu simosneagul lui >embrandt. a să le am în ataochilor dimineata cînd îi deschideam si ca sadormseara cu ele sub pleoape. "ricui avea să vadăaceste două tablouri aveam să-i spuncă-mi useseră lăsate de-un prieten care plecasedin Tară. !i nici măcar n-aveam să mint.&ebănuite sînt căile Domnului. um as f putut să-mi închipui vreodată că norocul meu înviată avea să mi se tragă de la !ha(espeare -findcă-i stiusem anul mortii - si de la scurteica)aicăi, cumpărată din talcioc. 'sa-mi usese dat săcunosc doi dintre cei mai importantioameni din viata mea pe domnul 7eneral si pelaude omăneanu. !ala de operatii de la

8CB"rtopedie mi-l adusese-n viată pe losi luga. îibinecuvîntam pe toti trei. !i-aceeasi sală îmidăruise un prieten pe viată osti 7heorghiu.)i-am adus părintii să-mi vadă casa, potindu-i înacelasi timp pe tusa <ina, pe nenea ostel,pe Toma si pe 7herghina. &u le venea să creadă că

ceea ce vedeau adunaseră două mîini deemeie singură. <e-am spus că aveam încă maridatorii, dar lucrul ăcut era bun-ăcut. 2aroamenii care mă-mprumutaseră nu erau în nici oprime9die să rămînă în pagubă. /!i să nu



răsui tu cu nimic, 'delino, taică A1. /&umai tusa<ina, nenea ostel, Toma si 7herghina austiut, dar i-am rugat să nu vă spună, ca să nu vă

aceti gri9i1. Tusa <ina s-a uitat ce s-a uitat laorile lui 'ndreescu si lăsîndu-si capul într-o parte,ca să le privească numai cu un ochi, capăsările, a $is /#ată, orile-ăstea $ici c-aci le-airupt din grădină. 2ar mosu-ăsta, un3 tentorci,să uită dupe tine si parcă vrea să-ti spuie ceva1. !ise tot uita la mos. /)ărie1, i s-aadresat ea )aicăi, /tie nu ti să pare că samănă cualde bîtu din partea taicăi că l-ai apucatsi tu. De stătea lîngă iocîrlănoaia1. )aica s-a uitatlung la /mos1 si-a pus palma peste gură,l-a privit si ea din toate părtile. /<ină. chiar că un8te-ai duce, să uită dupe tine. !i să stii caducecu bîtu-tEu, numai că ăla avea o uitătură maiaspră1.

înd am rămas numai cu )aica si cu Taica, elluîndu-si o 4Plugară5, iasca si amnarul, vedeamcă voia să-mi spună ceva dar nu stia cum să-nceapă. /'delino, taică1 - s-a hotărît el în sîrsit- /te putem a9uta si noi cu cîte ceva. adunat de la7elu. &e-am ăcut groapă $idită, că nimeninu-si stie $ilele, ne-am adunat tot ce ne trebuie de

moarte, ca să n-aveti voi bătaie de capcînd o f6 ne-am dat si sărindare6 avem de toate sine-am gîndit să-ti dăm si tîie1. /)ie nu-midati nimic. %u vă rog numai să mai lăsati norma dela olectiv si să vă crutati. !i dacă tot



aveti niste bani, o rugati pe dada <eana a lui Tingire, de peste gard, să vă aibă gri9ă dedobitoace si de orătănii si ne ducem toti trei să

vedem si noi Tara. <uăm bilete-n circuit. utotul plătit dinainte. !ă vedem si noi marea, muntii,mînăstirile, nu doar *răteasa, raiova si*ucurestii. Două săptămîni1. /"lele, )aică, sălipsîm noi atîta vreme de la casa noastră A1./)aică, nu ia nimeni casa din loc. Dacă tot avetiniste bani, bucurati-vă de ei, împreună cumine. )îine-poimîine ac si eu patru$eci de ani siaară de muncă ce mai stiu pe lumea asta ADe dumneavoastră ce să mai $ic A1.Pietre de moară as f urnit mai usor decît pe ei încircuitul ăcut cu ".&.T.-ul. 'veam să văd sieu Tara o dată cu ei )aica paispre$ece $ile nu si-aluat mina de la gură, iar Taica tîtîia deuimire6 mai ales cînd, de sus de la a$inoul din

0asile >oaită, au vă$ut întîia oară marea. )ieo clipă mi s-a oprit respiratia. )i s-a părut căredescopăr un paradis pierdut. 'cele douăsăptămîni petrecute la = )ai cu laude. După untimp )aica m-a-ntrebat /)aică, marea astaare vreun capăt 1.'sa mi-am vă$ut si eu Tara, împreună cu părintii

mei. )i-am dat seama că, dacă te a9utăsănătatea si punga, nimic pe lume nu merită maimult decît să călătoresti. ălătoriile,amintirile adunate în fecare loc pe care-l ve$i sînto avere pe care nu ti-o poate lua nimeni,





ă$use peste el în pădure un copac si-i rupsesesira spinării. )i-am luat îndră$neala si l-amchemat acasă la teleon pe seul sectiei, spunîndu-i

despre ce era vorba si solicitîndu-i să mănvoiascăsă plec la părinti. )i-am adunat cîteva lucruri, mi-am luat toti banii - putini - cîtiaveam în casă si-am pornit-o la gară. 'm a9uns lamie$ul noptii-n raiova. &oroc c-am găsitun taxi care m-a dus la spital. Portarul s-a uitat cususpiciune la mine /e cauti dumneata lamie$ul noptii la spital31. /Tatăl meu e accidentat sieste internat aici. 'm venit de la*ucuresti acuma cu trenul si trebuie să-l văd1. /!idac-ai să-l ve$i, mare procopseală.'steaptă pînă dimineată. &oaptea să intră numaicu !alvarea1. )i-am scos din geantălegitimatia de medic si i-am întins-o. /Păi de ce nuspuneti asa, doamna doctor, potiti1. <-am

găsit pe Taica într-o re$ervă, adormit, cu )aicaalături, de veghe pe-un scaun. /'delino,maică, nu mai poate misca picioarele si i săume$este mereu pi9amaua de i-au dat-o deacilea,i să ume$este în mi9locul spinării1. 'm înteles căera ractură de coloană cu perorarede măduvă si cu pierdere de lichid cealo-rahidian.

/)aică, eu cred că nu mai scapă. %l n-avrut să vină la spital, da3 ingineru3 de era cu ei înpădure nu ne-a lăsat. ' venit si el cu noi del-am adus acilea1. )-am uitat la )aica si nu i-amspus nici un cuvînt. înd a deschis a doua



$i ochii, Taica a-ncercat să-mi $îmbească. /'delino,taică, pîn-aci mi-a ost. 'm ostbun, am ost rău cu voi, să mă iertati, da3 duceti-

mă să mor acasă. >ău îmi pare că nu-l maivăd o dată si pe 7elu1.Dis-de-dimineată m-am dus la teleoane-n raiovaca să-i anunt pe socrii lui 7elu că Taica erape moarte. /7elu n-o să poată veni, findcă sîntplecati în vacantă în )aroc. &-am cum să daude ei1, mi-a răspuns soacra lui rate-meu. /'mcre$ut de datoria mea să-l anunt. &u poate,nu vine. "ricum vă multumesc1. >adiografile sidoctorii confrmau presupunerile mele. a88să-si arate solicitudinea umană si spiritul debreaslă, colegii de la raiova mi-au dat ormolpentru-mbălsămare si !alvarea ca să ne ducă la*rEteasa. Taica a vrut să-l ase$ăm sub dud

cu două căpătîie sub cap /ca să mai văd si eu casade-am ridicat-o pentru voi, taică. e eviata omului1. #oame nu-i era. erea doar un picde apă ca să-si ume$ească bu$ele. /Dacănici dudă nu mai vreau, înseamnă că pîn-aici mi-aost. 0oi ati a9uns bine, taică, si tu si 7elu.!-aveti gri9ă de mă-ta, săraca, s-aveti gri9ă. &-a

avut ea reo ericire mare cu mine, da3 maibine cu rău decît ără rău. !-aveti gri9ă de ea,taică1.0ecinele si neamurile ne-au mustrat pe )aica si pemine că nu-l îmbrăcăm de moarte si-l



lăsam în toalele de la spital, ca neoamenii, că omu3trebuie să păsească în lumea ailaltă îmbrăcat cu ce are mai bun. ' doua $i spre seară,

după ce tot timpul dormitase, cu cîte unmoment de tre$ie /acilea sînteti, a 1 si iar închidea ochii, a doua $i după ce l-am adus de laraiova, a $is o dată încet c-abia am priceput /vin,vin1, a otat usor si s-a stins.<-am dus cu vecinii în casă si i-am rugat după ceaveau să-l scalde să mă lase singură cu el. /uel în pielea goală 1, s-a-nforat )aica. /Puneti-ii$menele si-atît1. După ce l-am îmbălsămat iamchemat să-l îmbrace.Desi era o $i rumoasă de septembrie, l-am înmormEntat cu căciula de astrahan brumăriu,cumpărată de mine cu ani înainte-n talcioc, pecare-o păstrase pentru ultima lui trecere pepămînt. <-am slobo$it în groapa $idită si cu pisanie,

îsi ăcuseră si cruce de marmoră, cu po$ăsi cu numele lor scris cu litere aurii /0asile si )ăria*oboc din *răteasa1. /Din partea copiilor7elu si 'delina1. Tot satul l-a petrecut, toateemeile l-au 9elit si le trimiteau vorbă prin elcelor morti din neamul lor. &umai )aica si cu minestăteam ca două stane de piatră. Tot satul

a venit la pra$nic. /ică să ai copii A !ă dusăsăracii3, si fu-său nu-l petrecu si pe el1,susoteau oamenii-ntre ei.Pentru mine se-ncheia un capitol de viată si o maretristete mi se lăsa ca un $ăbranic pe



suet. !i tristete si indierentă. &ici cît pretuisemlumea n-o mai pretuiam. Parcă păseam peapă.

<a putină vreme după ce mi-am luat primariatul, s-a scos la concurs un post de lector. 'uconcurat cinci medici, între care m-am numărat sieu. %xamenul l-a luat cine trebuia să-l iasotia secretarului de Partid de la Drept, fică deilegalisti, taică-său luptător si-n !pania împotriva lui #ranco. Unul dintre cei care-osustinuseră cu mare sîrg usese proesorul Dima.hiar promotorul proptelelor pe care candidata leavea oricum din plecare. !ustinerea luiDima usese - vorba prietenei mele Paula - un elde turnat seu în carne grasă, mai multpentru a se pune pe sine în valoare sidevotamentul lui partinic decît pentru candidatacare

benefcia din start de propte cît stîlpii de telegra.!pre cinsteaunora din comisie, useserăm sustinuti, laegalitate, un coleg de la #ilaret si cu mine siopusi cîstigătoarei. 'cei membri ai comisiei nu-siăcuseră ilu$ii asupra re$ultatului fnal, darvoiseră să le arate /politicosilor1 că nu muriseră

chiar toti proesionistii cu obra$ din8=>omEnia.<a $ece $ile după moartea Taicăi, mă invităproesorul Dima la el în cabinet. 0ă$îndu-mă-n



doliu, după ce mă-ntreabă cine-mi murise, îmipre$intă condoleante. /Draga mea, stiu cătreci printr-un moment greu. Totusi te-as ruga să-ti

arunci ochii, în chip de 4cap limpede5,peste o carte pe care-am scris-o eu, împreună cudoctorita !uceveanu1. /Domnule proesor,nu-mi arunc ochii peste nimic, în această carte n-asavea nici măcar scu$a de-a-mi băganasul findc-as f scris si eu ceva1. !-a lăsat o lungătăcere. !ocotind că spusesem ce-aveamde spus am dat să mă ridic de pe scaun. /'mimpresia : a-nceput domnul proesor -că te-aisupărat în urma examenului de lector, si a maivenit si nenorocirea asta cu tatăl dumitale...1./Domnule proesor, nu mi-am ăcut nici o clipăilu$ia că am să ocup eu postul mai întîi, cătrei concurenti erau de mîna-ntîi, iar a patra - ficăde ilegalisti, luptători în !pania - în timp ce

eu sînt o tărancă de la coarnele plugului. )-am înscris si eu si ceilalti trei, toti de mîna-ntîi, nuca să obtinem postul6 ne-am înscris ca să v-aducem aminte că existăm. !ănătate să fe A1, sichiar m-am ridicat, am salutat si-am plecat.ui i-o f povestit proesorul Dima conversatia cumine nu stiu, dar la trei $ile după, vine 7ina

la mine /Doamna doctor, cică e ăcut DunăreDima pe dumneavoastră. De ce vă puneti cu el îl stiti cît e de oticos A1. /7ina, eu nu mă pun cunimeni, dar fecare om dacă n-are, ar



trebui să aibă măcar un strop de demnitate. !tiu dela destui că Dima eră$bunător, 4oticos5, cum $ici dumneata. 0rea s-

aducă pe altcineva-n locul meu, n-are decît.!-o mai găsi vreun post de radiolog în tara asta sipentru mine. 2ar dacă nu -mă-ntorc soră lasala de operatii, de unde-am plecat. 2ar la sală ama9uns de la spălat pe 9os si de la dusplosca. &u mă sperie nici Dima nici altul ca el6 măsperie soarta. !i asta nu mi-o hotărăsteDima1.<a sedintele de Partid, care-mi erau dragi ca unspin în ochi si unde se bătea apa-n piuă,doamna doctor !uceveanu, a9unsă între timpsecretară de Partid pe clinică, se găsea datoaresă mă-ntrebe totdeauna dacă n-aveam nimic despus. <a care eu dădeam negativ din cap. "singură dată am luat cuvîntul6 cînd am cerut să fu

înlocuită din postul de asistentă de la#acultate, eu renuntînd la cariera universitară.*ucuria că le lăsam încă un prile9 de-a trage sorile-a ost prea mare ca să mă mai si-ntrebede ce renuntam. După sedintă a venit la mine uncoleg si m-a certat /De ce-ai ăcut asta a să rămînă numai de-alde Dima si de-alde

!uceveanca-n #acultate 1. /Dragul meu coleg,cariera universitară nu mă pasionea$ă, unu lamînă6 doi la mînă - dacă mai scriu vreodatăceva, nu mai semnea$ă nimeni munca mea. %u aco meserie ca să am ce mînca. "norurile si



titlurile-mi sînt indierente. %u pe proesoara meade romEnă din liceu n-o dau pe toatăUniversitatea6 si a ost pînă la pensie doar

proesoară de liceu. )iZa9unge cîtă scîrbă mi-e1.Dima nu mi-a mai cerut niciodată colaborarea sinici alti proesori, nevrînd să se pună rău cuel. %u îmi vedeam de treaba mea, de pacienti, îmiăceam fse, clisee după ca$urile8Cinteresante, mai putin obisnuite si elocvente pentruceea ce socoteam eu că trebuiesemnalat si demonstrat. u greu, am început totusisă public în revistele de specialitate. Unuldintre articolele mele i s-a părut atît de interesantsi de original &ataliei !cutasu, încît mi l-atradus în rusă si l-a trimis, printr-o nepoată a ei, la)oscova. Putin comunicativă de elul său,cu mine din cînd în cînd &atalia stătea de vorbă nu

numai despre problemele proesionale.u un $îmbet amar pe ata ei ca de piatră, îmispusese despre nepoată-sa de la )oscova /%uam compătimit-o ca pe orice basarabean rămassub stăpînire rusească. 'proape toată amilianoastră a a9uns în !iberia. e cre$i că-mi răspundeea 4)ilă să vă fe de voi, care trăiti într-o

tară mică, dependentă mereu de cineva, nu de noi6noi trăim într-o tară puternică, în atacăreia nu miscă nimeni51. /&atalia, ata asta e dinaltă generatie decît noi si decît Tamara,



sora ta. % dintre cei care se dau cu puterea. Dintre4internationalisti5. &ici măcar nu poti s-omustri. %a asa a-nvătat si nu-i mai pasă că e

romEncă. % cetătean sovietic. &oi, săracii, decînd ne stim, umblăm cu săru3 mîna pe la marileputeri1. /&oi am ost o generatie învătată săne iubim Tara cum ne iubim părintii1. !i-n ochiiadormiti, ca de crocodil, ai &ataliei a trecutun ulger de tristete.'m hotărît amîndouă că era prudent să trimitarticolul si recomandat, prin postă - spre a numi se putea spune că lucram pe sub mînă - si prinnepoata ei, care avea să-l ducă la)oscova, direct la redactia unei reviste medicale.linica obtinea, prin schimb, publicatiidintr-o multime de tări. în acest el aam si noi cese mai întîmpla în lume, ca si prin alesiinostri care primeau burse în străinătatea

apuseană, de unde unii se mai si-ntorceau. Peste olună si 9umătate de la expediere, într-una dintrerevistele venite de la )oscova se aa siarticolul meu, însotit de comentariul elogios al unuispecialist cu nume gru$in.>elatiile cu vecinii nostri de la >ăsărit se camrăciseră, mai ales după venirea lui eausescu

la putere. &u se mai trimiteau la aspirantură-nU.>.!.!. cei mai buni absolventi de #acultate sinici la studii crema originii sociale. !e uitasepotopul de lacrimi vărsat la moartea lui !talin.



!e uitaseră găr$ile ăcute la portretul îndoliat alrăposatului, găr$i compuse din membrimarcanti de partid, îmbrăcati în negru, în institutiile

civile6 si din ofteri superiori, la militari, înuniormă de gală si cu banderolă neagră pe brat.!e uitaseră si lacrimile după 7heorghiu-De9si găr$ile de la cataalcul lui, în care se perindasecrema Partidului. )ort să fi că are cine săte uite.&u s-a scăpat prile9ul să fu ironi$ată pentru acelarticol publicat la )oscova. )-a luat pestepicior un apropiat al doctoritei !uceveanu /0ăd căunii dintre noi publică la )oscova1.uvintele au ost însotite si de-un $îmbet pemăsură. /Unii publică la Paris, la <ondra, la &e [or(. 'ltii, mai modesti - la )oscova, la !ofa. areunde poate1, l-am răspuns eu pe-un tonbinevoitor, la care nu se-astepta. /!ănătate să fe1,

am adăugat, ca o babă sătoasă.eea ce însă nimeni nu se-astepta - eu mai putindecît oricine - într-o revistă americană eracitat si articolul meu la abordarea problemei închestiune, ca pre$entînd un punct de vedere8de luat în seamă. Un coleg s-a mirat sincer si ără

intentie de ironie că americanii-i luau înserios pe rusi. /olega, nu uita că americaniicomentea$ă niste publicatii stiintifce, nu revisteale O.7.*.-ului1. olegul meu a luat-o repede lapicior, vrînd să dea impresia că nu-mi au$ise



replica. )i-a a9uns la urechi - prin 7ina, evident, cănici liceul nu-l ăcusem -că pe la )edicinănici nu trecusem, că aveam un rate mare

/secunst1 si că eu eram probabil pe măsuraratelui meu. )ergînd pe acest drum, s-a a9uns -prm /bunăvointă1 - să se ceară 4<iceului Teoretic numărul l5, ost 4%lena u$a5, din raiova,copie după oaia mea matricolă si dupădiploma de bacalaureat. %ram total pusă la-ndoială.)-am ăcut că nu stiu nimic si n-amcăutat în nici un el să limpe$esc ceea ce sespunea despre mine. ă as f ost /securistă1 eraun lucru nedemonstrabil, findcă institutiaincriminată nu-si purta colaboratorii cu ecuson. Darcă ăcusem un liceu si că absolvisem #acultatea de)edicină se putea demonstra. &atalia!cutasu, locul întîi în anul nostru, îmi trimiteamereu pacienti, întrebată dacă-i usesem

întradevărcolegă, &atalia !cutasu le-a răspuns cu tonul eiimperturbabil /!i încă una dintre celemai capabile1. alitatea de /securistă1 nu-miputea f confrmată nici infrmată, /în schimb1mi se recunosteau studiile A Pentru a nu se puteaspune că trăgeam cu urechea spre a

transmite mai departe cele au$ite, relatiile mele înclinică erau strict proesionale,conversatiile mele cu oricine re$umîndu-se lacomentariul unui diagnostic, si numai cînd eram



solicitată. !tiam că bărbatul 7inei era ofter.ăpătînd încredere-n mine, mi-a spus - /dar sărămînă între noi1 - că de apt bărbatu-său era ofter

de contra-inormatii. 'scultam lucruripentru care bărbatu-său i-ar f tăiat 7inei limba,dac-ar f stiut că ea mi le spunea. )ăgîndeam cîtă imprudentă domnea si-n serviciilesecrete. *ărbatului 7inei ar f trebuit să i setaie limba. #ără s-o ac pe psiholoaga, mă gîndeamcă oamenii care exercitau asemeneameserii simteau probabil că se-năbusă de cîteaau6 si-n momentul cînd a9ungeau ca o solutiesuprasaturată, răsuau ată de cîte cinevaapropiat. /7ina, eu te-ascult findcă-n fecaredintre noi $ace un demon al curio$itătii, dar te rogca pe Dumne$eu să nu mai spui nimănuice-mi spui mie1. /Doamnă doctor, m-am lămurit cănu sînteti de unde $ic ei, că altel de mult

eram luată la-ntrebări1. Prin urmare, 7ina măsupusese unui test. #oarte inteligent din parteaei. Poate că la mi9loc era si bărbatu-său."ricum, iesisem bine la văpsea. îmbrăcata chiarelegant puteam spune, cu toale /de lapachet1, dar niciodată de scos ochii, eram o fintăoarecare, stearsă de la natură, dar si cu

bună-stiintă, din voia proprie, îmi înghiteamreplicile cînd mi-ar f venit să-mprosc cu venin,ca sarpele. )ă gîndeam la cîte-or f-nghitit de pe lavechili strămosii mei si-mi temperam



paraponul. Dac-as f dat cu sapa la colectiv subochii brigadierilor, as f avut mai multălibertate verbală #iindcă pe cea spirituală nu mi-o

putea lua nimeni. )a9oritatea oamenilortrăia la limita supravietuirii, neavînd timp nicimăcar să se gîndească la sensul vietii, în ca$ulc-ar f avut vreunul. %u copii nu puteam avea.'9unsesem într-o meserie din nevoia de-acîstiga o pîine, ără să fu nevoită să spun mereu cen-as f gîndit, cum mi s-ar f-ntîmplat dac-8Fas f a9uns proesoară de romEnă, visul meu deelevă. %ram o persecutată a regimului &u.)ă puteam socoti, în linii esentiale, o benefciară alui. &u însă o privilegiată. ele douătablouri de pe peretele meu - ceea ce nici nu-miimaginasem vreodată c-aveam să am - îmipotoleau suetul. 'veam o meserie în care puteam

restitui societătii tot ce investise în mine.)i-era o milă nesîrsită de oameni. într-o $i vine o tărancă de pe lîngă *ucuresti cusoacră-sa la mine la cabinet. /Doamnădoctor, ce acem cu bătrînă că n-are trimitere de ladispensar 1, m-a-ntrebat 7ina gri9ulie, pebună-dreptate, findcă nici un control de nicăieri

nu-mi ocolea tura si cabinetul. /'du-onuntru,că n-a venit de sănătoasă1. /*ătrînă1 aveacinci$eci de ani, dar îi dădeai pe putinsapte$eci. )uncită, cu unghiile crăpate, cu o atăde mucenică încadrată de barisul negru,





imediat. um nu erau locuri, i-a adus o canapea sia-nghesuit-o într-un salon de sase paturi.)enirea mea pe lume era să fu de olos unora ca

/măicuta1 cu prasilă a doua si să le furecunoscătoare celor care mă a9utaseră s-a9ungimde-a9imsesem. &-aveam cuvinte prin caresă-mi arăt multumirea ată de mine că-mi dusesempărintii să vadă Tara. )ăcar atîta olos desuet avusese si bietul Taica de pe urma banilor dela fu-său.!eara, pe lîngă orice altă lectură, citeam - a cîtaoară - cîteva ra$e din ălugărita meaportughe$ă. %ra ca o scurtă-ntîlnire cu o prietenăcare stia totul despre mine. Principiul meude viată era cel de-a nu avea ce să-mi reprose$ înnici o seară cînd îmi ăceam bilantul $ilei.!eara era si momentul legăturii cu prietenii $ilnicvorbeam la teleon cu Paula, cu băietelul

ei, ornel, cu losi luga. u domnul 7eneral, culaude omăneanu, cu )ona 7heorghiu, cu<aura si cu 7abriel, cu tusa <ina si cu nenea ostel,cam o dată pe săptămînă.osti se mutase la noi la linică. %ra ăcut Dunărepe multi colegi care nu-i lăsau pe8G

secundari să opere$e nici măcar un apendice. Totitinerii veneau grămadă la el cînd era degardă, ca s-apuce să pună si ei mîna pe-un bisturiu.%u lucram la parter, el -- la eta9ul întîi. &e



despărteau două$eci de trepte. "rice moment libersi-l petrecea la mine-n cabinet. 'doptasesi el tactica mea în sectie - conversatii

proesionale si-atît. &u-ntîr$iaseră să ne iasă vorbe.Unii stiau de legătura noastră veche, încă de pevremea !pitalului )ilitar, cînd eu îl înselasemcu nu se-stia-cine, dar îl înselasem, iar el desupărare se-nsurase cu-o emeie divortată, mai în vîrstă, care-i ăcuse o ată. >eluîndu-ne legătura, îi aaserăm si-un paravan eu îibote$asem etita. #usese discret chestionat si denoul secretar de Partid, un ortoped ca si el, în legătură cu vorbeledespre /dumneata, colega, si doctorita *oboc, dela >adiologie1. /!întem prieteni din 8BF8,de la sală, de la !pitalul )ilitar. %ram amîndoioameni liberi. !i dacă ne-am f iubit, n-am fsupărat pe nimeni. 2ar acum, 4indecenta5 noastră

constă-n a sta de vorbă si-a bea o caeampreună1.#ără nici o legătură cu ceea ce vorbisem înainte, într-o $i, plecînd împreună de la spital, ostimi-a spus /'rgentina, mă gîndesc de multe ori la<ucia. !i stiu că te gîndesti si tu. #iecareclasă din societate are un timp al ei, la el si

oamenii unii sînt însă ăcuti să cadă-n picioare-ntoate timpurile, altii să supravietuiască tuturortimpurilor, altii să fe $drobiti, indierent deregimul în care trăiesc. % un timp al fecăruia, îngeneral. !înt oameni al căror timp nu e



niciodată. <ucia ăcea parte din categoria ultimă.%ra prea sensibilă, mult prea vulnerabilă.%ra un om permanent rănit în asteptările si-n buna

lui credintă. "ameni al căror timp nu eniciodată. Tu, eu, <aura ne-nscriem la-4ncrengătura5 4supravietuitori5. Desi apartinemunormedii dierite. u mintea si cu originea ta, puteaisă te-ase$i astă$i în runtea bucatelor. Darnu te poti ace că nu ve$i ce e strîmb în 9urul tău,desi, ofcial, acum ar f timpul tău.Principiile sînt principalii agenti antisociali, ele teaduc în contradictie cu orice societate. 'mflosoat destul. ai mai bine să mergem ca pevremuri la coetăria noastră si să rnîncăm omascotă. &u stii cum regret vremea cînd lucramamîndoi sub ochii 7eneralului. Timpurile nuerau mai bune, dar noi eram mai tineri. 0orbesc

despre mine1. /Da A a si cînd eu, lapatru$eci de ani, as f 4ca o oare, ca un crin, ca unfr de trandafr51. !-a dus tineretea, osti.%u n-am înteles nimic din tinerete. Doar muncă,muncă si gri9i. !i parc-acum am liniste, cînd ostiu pe )aica singură &-o pot ace cu nici un chipsă vină să stea cu mine1. /% greu să-ti lasi

lumea si să te transplante$i, mai ales la o anumităvîrstă. !i mai ales pentru un tăran. <umealui e satul lui. Tata a plecat cu desaga-n spinare dela doispre$ece ani din sat. ' trecut de



sapte$eci, dar gîndul îi e tot la copilăria lui de-acolo1. /)ă gîndesc dacă o f cineva pe lumeără nici o gri9ă, ără nici o apăsare1. /&u cred.1

/De apt, nici eu1.Domnul 7eneral cu doamna lui, vara sedeau laălimănesti, iarna - la *ucuresti. l-am invitatpe-amîndoi să mă vadă si pe mine la casa mea.'tunci am cunoscut-o pe doamna 7eneral. "emeie rumoasă si la acea vîrstă, a9unsă căruntădin satenă, cu ochi căprui care-n lumină pu-8Hternică păreau aurii, blîndă, cu mult umor,nede$hpmdu-si privirea de bărbatul ei, ca latinerete, cînd din dragoste se luaseră. /Te admir,'rgentina - îmi dai voie să-ti spun asa -pentru cura9ul pe care l-ai avut să te-aventure$i laatîtea datorii, ca să ai casa pe care o ai.&umai cu lucruri de calitate si de gust1. /Doamnă,

am ost a9utată substantial băneste decineva6 altminteri să stiti că mă găseati cu holulgol, doar cu un 4covor5 de iută pe 9os, si ălau$at. Primul meu noroc în viată mi-a venit de ladomnul 7eneral, sotul dumneavoastră. #ărăspri9inul dumnealui n-a9ungeam doctorită1.)i-au povestit de vremea tineretii lor, dintre cele

două ră$boaie. um se petrecea atunci. !ecînta, se recita si se dansa, dar totul într-oatmoseră de veselie neortată, atmosera tonicăsi optimistă a tineretii, ără exagerări si cu





cu amilia mea si cu mine1. /!i dacă la un momentdat are nevoie de mască deoxigen, de sondă, ce aceti la ălimănesti !ondă-i

puneti dumneavoastă, dar oxigen deunde 1. Partea cea mai cruntă a meseriei dedoctor este cea de-a vorbi despre omul bolnav,cît de drag ti-ar f, ca despre un obiect. /)ăgîndesc mai ales la morfnă1, a spus domnul7eneral, cu privirea pierdută.Doamna 7eneral, proesoară de !tiinte &aturale,si-a stiut din primul moment diagnosticul./'rgentina, dumneata si osti sînteti dovada vie afdelitătii ată de mentorul vostru. înd osă rămînă singur, vă rog să nu-l părăsiti. )i sepropune operatia. Dumneata ce-ai ace în loculmeu 1. /Doamnă, chirurgia mi$ea$ă pe sansa de-are$olva cu bisturiul ceea ce altel n-arenici o sansă 1. /" suerintă la care dacă n-ai noroc

să mori pe masă nu aci decît să-i adaugi$ile nenorocite. 'm să mă opere$ numai ca să febărbatu-meu cu suetu-mpăcat, c-am vrut8Isă-mi prelungesc viata1.'u tăiat-o si-au închis-o la loc. &-a murit pe masă,dar a intrat în comă, din care nu si-a mai

revenit. Ultimele cuvinte adresate bărbatului ei, înainte de-a adormi pe masa de operatie, auost /învată să trăiesti ără mine1. <a două lunidupă vi$ita pe care mi-o ăcuseră ca să mă



vadă si pe mine ase$ată pentru cît aveam de trăit,doamna 7eneral s-a mutat de la noi./%goismul, uga de durere, groa$a de despărtiri m-

au ăcut să vreau să mor eu înaintea ei. îmi dau seama că dacă iubesti pe cineva, înseamnăsă-nduri să-i fi alături cînd pleacă. inear f stat lîngă ea clipă de clipă ui i-ar f spus 4&umă părăsi A5. ui în ultimul an, cîndmurea cineva cunoscut ea-mi spunea 4red că aisă fi cavaler si-ai să mă lasi pe mine săplec prima5... !i-am ost cavaler1.După moartea sotiei lui, domnul 7eneral si-a adusun nepot în apartamentul din *ucuresti si samutat la ălimănesti împreună cu sora lui si cuamilia ei. Peste doi ani pleca si domnul7eneral, asemeni tuturor celor iubiti de Dumne$eu.Pleca într-o clipă, în somn.u el au început plecările defnitive ale unor

oameni apropiati mie. Domnul si doamna doctorNamfrescu, bineăcători ai mei, care-mi scriau sicărora le scriam mereu, &asul si &asa.&imeni însă nu mi-a lăsat golul din suet pe caremi l-a lăsat domnul 7eneral. hiar în searapremergătoare mortii lui, am stat de vorbă lateleon. /'rgentina, tu, 7heorghiu si luga sînteti

printre putinii oameni care nu m-au de$amăgit sicare nu m-au uitat1. &-am să-l uit niciodatăsi nici vorba orientală pe care o cita adesea, cînd întîlnea ingratitudinea ată de el sau ată de



oricine />ăul e scris pe aramă, binele - pe nisip1.)ăcar eu, osti 7heorghiu si losi luga îidovedisem că mai erau printre noi si oameni care

scriau si binele pe aramă. în 8BGG, prin intermediul lui laude, am primit oinvitatie în #ranta, de la niste rance$i, rude alelui. ererea de pasaport în vederea vi$itei în #rantami-a ost respinsă. )-am adresatsecretarului nostru de Partid, întrebîndu-l care eramotivul respingerii. De apt, ca să mă auntreabă si mai ales ca s-aud glăsuind prin el Partidul./Doctorită esti, căsătorită nu esti. &upre$inti, cum se spune, 4garantii moral politice5, aspus dumnealui. 'dică o poti întinde1./!pre deosebire de ultimele două doctorite trimisela speciali$are acum o lună, care totdoctorite sînt si tot nemăritate. )ultumesc, m-amlămurit, dacă mai era nevoie1, /încearcă

excursii cu ".&.T.-ul, pe-aci prin Democratii1./)ultumesc de sat1.#rate-meu, venit în Tară la vreo două luni după încercarea mea neructuoasă de-a vedeastrăinătăturile, m-a certat că nu-i spusesem, ca săintervină el pe lîngă cineva. /7elule, eusînt un om de rînd. Qsta e tratamentul pentru omul

de rînd, ăsta mi se-aplică. îti multumescpentru buna ta intentie, dar nu-ti u$a relatiilepentru mine. 'sa cum am trăit pîn-acum ără săvăd Parisul, pot trăi si de-acum înainte1. 7elu a-nteles că arătîndu-mă atît de /legalistă1 si de



/anti-interventii1, băteam saua ca să priceapăiapa. !ocrilor lui nu le scăpase loc unde lucrael în străinătate, împreună cu <iliana, loc în care să

nu-si vi$ite$e fica, ginerele si nepotii.'deverind vorba romEnească precum că/neamurile după muiere - unse cu miere,neamurile8Bdupă bărbat - unse cu... rahat1./'m impresia că pe undeva esti supărată pe minesi-mi pare nespus de rău. !ă stii că n-amuitat cum în studentia mea-ti rupeai de la gură casă-mi dai si mie un ban de bu$unar1. 'cel/pe undeva1, devenit un tic de limba9, avea darulsă mă indispună oricum, dar mai ales iesitdin gura lui rate-meu. /7elule, nefind eu legată laochi, viata m-a-nvătat să nu mă maisupăr. i doar să observ. 0ăd prea multă nenorocire

prin meseria pe care-o am, ca să-mi maiac sînge rău din lucruri care tin de frea omului side angrena9ele societătii în care trăim. <aslu9ba ortodoxă de cununie spune preotul 4!i valăsa bărbatul pe tatăl si pe mama sa si se vaduce după emeia sa5. De ce să-ti reprose$ eu căesti bun crestin ortodox 1. #rate-meu si-a

luat capul între mîini si a tăcut mult pînă săchitească un răspuns./!oru-meo, <iliana e oarte legată de părintii eicare, ce e drept, ne-au a9utat si ne a9ută.



<iliana e mamă bună, sotie bună. " las săprocede$e cum vrea ea în legătură cu părintii ei1.' tăcut el, am tăcut si eu.

/!ă nu cre$i că nu-mi pare din suet rău că n-amost la-nmormîntarea Taicăi. &u poti să stiicit de rău îmi pare1. /7elule, stiu cît de rău i-apărut )aicăi. <umea din *răteasa nu stie deposturi în străinătate, nu stie că nu poti f găsitfind plecat în concediu, ără adresă fxă.<umea a retinut doar un lucru 4!ă dusă si 0asile-al*obocestilor si fu-său nu-l petrecu lagroapă5. )ortului putin îi pasă cine-l petrece.4Petrecerea5 asta e pentru cei vii. Totul estepentru cei vii. Totul e conventie socială1. losi luga,eu, osti 7heorghiu l-am petrecut pedomnul 7eneral, învomdu-ne de la slu9bă, ca să-iaducem un ultim omagiu. &e-am pre$entatamiliei domnului 7eneral nu numai din

convenientă socială. 'm vrut ca neamuriledomnului7eneral să stie ce a-nsemnat el pentru noi, ce elde om a ost, dincolo de cei apropiati prinsînge. 2ar dacă suetul omului mai vede ceva dupămoarte, domnului 7eneral i-ar f ost dragsă ne stie în urma lui, pe ultimul drum pe care-l

mai ăcea pe pămînt.'sta nu i-am mai spus-o lui rate-meu. redeam înmîhnirea lui sinceră. 7elu era /un om al timpurilornoi1, dar măcar nu era prost, nici eaură-n meseriesi, atît cît îl cunosteam eu, nici canalie.



ît despre nevastă-sa, nu puteam spune că nu senumăra printre emeile care saltă bărbatul.#aptul de-a f a9uns amîndoi să lucre$e-n

străinătate ei i se datora. >elatiile prin carea9unseseră acolo ea le-avusese, nu rate-meu. Totomul munceste pen-tru-o pîine a unora eneagră si cu tărîte, a altora - albă si puoasă. #rate-meu, cumnată-mea, copiii lor se numărauprintre privilegiatii regimului. #aptul că eu n-a9unsesem o privilegiată tinuse numai de minede prea atenta mea privire asupra strîmbătătilorregimului, asupra-ncura9ării erai deexagerate a improvi$atilor si-a impostorilor.#ăcusem ca Taica pe vremea interbelică, apartidelor $ise /istorice1 decît să vote$e pevreunul, mai bine se ducea-n pădure, la adunatcrăci sau la tăiat lemne, ca să nu-l mai găseascăagentii electorali acasă. 2ntrasem în Partid -

Dumne$eu să-l odihnească pe domnul 7eneral căel mă-mpmsese - ca să nu fu trimisă pe un3si-a-ntărcat dracu3 copiii, încît să-mi f datexamenul de secundariat după cine stie cîti ani, pe8FKcel de specialist tot asa, de primariat nu maivorbim.

/)embria1 asta de Partid, dacă eu as f dat dincoate si din clantă, m-ar f propulsat sus detot. %u am tăcut tărăneste si mi-am vă$ut strict deproesie. 'm ăcut un doctorat în



)edicină, am scris cu mîna si cu capul meu o cartede radiologie, care a luat premiul'cademiei >omEne, la sectia stiintifcă, pe 8BIK.

Toti premiatii îsi invitaseră la ceremonierude, prieteni. Premiile s-au dat la unspre$ecedimineata. &-am vrut să deran9e$ pe nimeni casă-l vadă pe Presedintele 'cademiei întin$îndu-miun sul de carton, si-apoi strîngîndu-mimîna. *ani în 8BI8, pentru premiile din 8BIK, nu s-au dat. 'm plecat imediat din 'ula'cademiei. 'm tras din tub diploma ceva genetichetă de ma$ăre conserve pe care scria/!e coneră tov. dr. 'rgentina *oboc ...1. Tov. dr. 'rgentina *oboc si-a luat vali$a lăsată-npa$a cuiva din personalul 'cademiei si,cocosată de laurii succesului, a luat drumul 7ării de&ord, de unde pleca spre *răteasa. Trecuseră atîtia ani de cînd mersesem prima oară

cu trenul, ără bilet, sub oblăduireaunchiului 2onel, cumnatul )aicăi. De cînd începusem să călătoresc legal, îmi luam din vremebilet de la o 'gentie de voia9, dar gri9a de-a nu întîr$ia, de a nu-mi găsi locul ocupat, măumpleade emotii de parc-as f plecat cu o navă cosmică.

'sa se ăcea că mă duceam ca tăranul lagară, cu mult înainte ca trenul să tragă pe linie./a tăranul la gară1. Dintr-o carte a unuireporter rus, Ooltov, care se aase în !pania întimpul ră$boiului civil din 3CG, am înteles că sin



rusă există expresia /ca tăranul la gară1, întrebatde-un spaniol ce voia să-nsemne aceastăexpresie, Ooltov îi explicase că tăranul rus neavînd

ceas, dacă urma să călătorească undevacu un tren de $i, de cum se lumina era-n gară6 dacăurma să ia un tren de noapte, cum senserase-nfinta la gară. l-am $îmbit lui Ooltov, mu9icilorlui si tăranilor de pretutindeni, cumine-n runte. <aptele de-l supsesem de la )aicaavea să mă hrănească toată viata puteamtrăi o mie de ani la oras, între intelectuali autenticisi între unii doar atestati de diplome,nimic n-avea să-mi anihile$e prudenta, re$ervamea si teama de necunoscut care erau aletăranului. &-aveam deel capacitatea de-a măentu$iasma, în orice măr, cît de rumos, mătemeam de-un vierme.Doi ani am trăit, $i de $i, lîngă un domn în

adevăratul înteles al cuvîntului. Dar suetul petavă nu mi l-am pus înaintea lui. 2ar el - fe că asa-iera frea, fe că avea si alte motive - nu mis-a de$văluit niciodată cu totul. /%sti cea maipudică emeie pe care-am cunoscut-o, f$ic sipsihic1.!ubiectul lui principal era cultura6 poate si

gîndindu-se să mă prote9e$e, pentru oriceeventualitate. e hram purta cu-adevărat n-aveamsă stiu niciodată. 'veam să au despre elo versiune în =KK.



losi luga era perectul meu corespondentmasculin. )i-a vorbit despre copilăria lui, despreră$boi. &iciodată despre nevasta si despre copiii

lui, atîta timp cît a durat legătura noastră.8F8De cînd ea devenise doar teleonică, se maideschisese. )ă considera o prietenă căreia-ivorbea de copii, de nevastă, de colegi, de muncalui.um mergeam în tren spre raiova, legănată devagon si de amintiri, mă gîndeam că de aptvă$usem lumea doar în două dimensiuni, nu ărăcarne, ci cu portiuni de suet opace, careanihilau relieul cunoasterii mele. &ici despre tine însuti nu stii mare lucru atîta vreme cît nute-ai aat în situatii-limită care, popular, se re$umăprin /banii ori viata1.)ă aasem în două situatii imprevi$ibile, oerite de

Dumne$eu la nouă ani, la cutremurul din8BK, apoi la cel din 8BHH. <a nouă ani eram în*răteasa. în 3HH eram de gardă la linică, înmomentul cînd a-nceput $guduitura, m-am proptit în diagonală, în cadrul usii, cum învătasem în scoală, mi-am ăcut cruce si-am asteptat sătreacă. 2n momentul cînd am vă$ut peretele

din ată bombîndu-se, am închis ochii. um s-aoprit $gîltîitura m-am dus în saloane la"rtopedie, să văd dacă nu li se-ntîmplase cevabolnavilor si ca să-i linistesc. )-am întors



repede-n cabinet6 din momentul cînd au început săsosească !alvările si camioanele militarecu oameni răniti, două $ile n-am mai avut răga$

nici măcar să mă reped pîn-acasă. 0eciniimei de palier, vă$înd că nu răspund nici la sonerie,nici la teleon, m-au căutat la linică.*locul nostru nu suerise avarii ma9ore. !e tinusebine. 'm închis ochii cînd am vă$ut $idul dinată bombîndu-se o maniestare a ricii de moarte.0iata în trei dimensiuni cu carne pe ea.Dacă ar f ost să mă descriu pe mine cuiva, ce i-asf spus " emeie nici rumoasă niciurîtă, absolut oarecare, iar dincolo deaprecierea aspectului exterior un om constiincios,cu milă de oameni, iar ca medic -Y în$estrată cu simt clinic, decurgînd dintr-unremarcabil spirit de observatie. Debutul în viată -cu un nume nu neapărat de stîrnit rîsul, dar oricum

neasortat 'rgentina *oboc.Pe )aica am găsit-o piele si os si cu-o paloare spregălbui, care mi-a amintit-o pe doamna7eneral. )i-am ăcut cruce cu limba-n cerul gurii.De la cinci$eci si cinci de ani, )aica sepensionase de la olectiv, la insistentele lui 7elusi-ale mele. îi dădeau si ei toamna ceva

produse si niste bănuti pe lună. învătată să dea cusapa, i se părea că acum o a9unseseboieria. ' ost cu neputintă s-o conving să mergemla *ucuresti să-i ac niste investigatii



amănuntite. 'm reusit s-o duc la raiova, la un ostcoleg de #acultate. %u o bănuiam, dupădescrierile ei, ori de un cancer în $ona abdominală

ori de ciro$ă. 'vea ciro$ă uscată, mairapidă ca evolutie decît cea cu lichid. Din tineretesi pînă că$use copacul peste el în pădure, Taica-i trăsese tare cu /duda16)aica, biata de ea, nu pusese-n viata ei gura pebăutură si ăcuse ciro$ă A &u trebuia să uitcă avusese malarie ani si ani, pînă să aăm dechinină, cum avusesem toti. 'm inteniat-o, cumari rugăminti, la raiova pentru niste peru$iicare cît de cît s-o mai întărească. /)aică,dacă acu3 mi-o f venit ceasu3, la ce bun să maipătimesc si pin spital 1. întoarse la *răteasa, mi-a arătat toate actele, toatelucrurile de moarte, mi-a spus ce si cuisă-mpart. )-a pus să scriu biletele si să le prind cu

bolduri pe fecare obiect,ca să nu le-ncurc.8F=/)aică, stiu că n-o să mai veniti să sedeti aici nicitu nici 7elu. 0mdeti. si-mpărtiti răteste.&u băgati oameni în casă ără acte că s-alege praf de toate1. /ai, )aică, la *ucuresti, casă fu si eu linistită1. /&u merg, 'delmo, maică.

0reau să rămîn cu ochii pe munca mea si-a2u3 tat-tu, să mor în bătătura mea1.Doctorul de la dispensarul din comună trecea $ilnics-o vadă si $ilnic vorbeam cu el la teleon,



iar cu )aica o dată pe săptămînă, ca să n-o sperii.um vorbeam de cînd plecasem de-acasă.<a două săptămîni odată veneam sîmbăta în

*răteasa si duminică seara mă-ntorceam la*ucuresti.<a un an de la diagnosticarea bolii, după trei $ile dedelir, si-a dat suetul, tot sub dud ca si Taica, si tot în septembrie, cu #lorei, al nu mai stiucîtelea, cu botul lipit de picioarele ei. 'mscăldat-o, am îmbălsămat-o, am îmbrăcat-o. 7elun-a putut veni la-nmormîntarea ei, aîn-duse-n acea vreme la o repre$entantă a noastră din'merica de !ud. în toate bocetele, toateemeile o plîngeau pe )aica pentru meritele cîte le-avusese, dar una nu scăpa să nuamintească de lipsa eciorului la moartea ei. /Tedusăsi, )ărie, din palat de casă. Te dusăsidupe 0asile. !i nu vă petrecu pe nici unu3 ecioru3

vostru1. în urma carului cu boi care-o ducea pe )aica lalocul ei din deal, mergeam eu, neamurile apropiatesi#lorei. <umea a vrut să-l gonească. %u m-am opussi l-am luat lîngă mine. 'm slobo$it-o pe)aica în groapa $idită, peste sicriul Taicăi. 'm

încredintat-o pămîntului, iar noi, cei vii, ne-am întors acasă la pra$nic. &umai #lorei s-a ase$at pemormîntul ei si-a rămas acolo pîn-a murit, îi duceam eu apă si mîncare de două ori pe $i. &use-atingea de nimic. '



murit după nouă $ile. %u l-as f ase$at în mormîntcu părintii mei, dar as f stîrnit oprobriul întregului sat. 's f ost o păgînă. <-am îngropat

noaptea la marginea cimitirului. )-am repe$itla raiova, am cumpărat un trandafr rosu si i l-amsădit pe mormînt. &imeni n-o iubise maimult pe )aica decît el. #lorei usese singura fintăcare nu putuse trăi ără ea. red că simtisesi că nimeni apropiat al )aicăi n-avea să mai stea-n casa ei. %l simtise că se rupsese frulunui neam.u încuviintarea lui 7elu, am vîndut preotului dinsat casa părintească, la trei luni dupămoartea )aicăi. 'm convenit prin act aditional catimp de sapte ani noul proprietar să-mi îngăduie să ac pomenirile )aicăi, în casa ei.Diploma primită ca dovadă a premiului 'cademieio-nrămasem într-o baghetă din lemn natur

si i-o atîrnasem )aicăi pe-un perete ca să semîndrească la lume cu ea. 'm luat din casapărintilor mei patru otografi, singurele Taicasoldat, Taica si cu )aica, asa cum erau si pecrucea din cimitir, po$a de la nunta lui 7elu, eu cu7elu, pe la patru-cinci ani, în bîlci la>o9iste. 'm luat si două cămăsi bărbătesti cu

bentita din 9urul gîtului cusută cu mărgele cîtgămălia de ac, cu două ete de masă de cînepă cua9ur si premiul meu de la 'cademie. Totce-a ost în gospodărie am dat de pomană lasăraci, după ce mai întîi am împlinit dorinta



)aicăi si i-am dat fecăruia obiectul cu hîrtiută si cubold pe care i-l destinase ea.8FC

<a cinci$eci de ani încheiam cel mai importantcapitol din viată timpul cît avusesem părinti.Puncte fxe ale existentei de neasemuit cu nimenisi cu nimic. Timpul celei mai puterniceancorări în viată gri9a ată de ei si teama de-a numuri înaintea lor. Plecarea lor însemnaeliberarea de-această imensă teamă. <a moartea)aicăi m-am simtit ca picată într-o casăgoală, pe care nu mă ducea mintea cum s-o umplu.<umea era un loc pustiu, străin. Deodatămă simteam încon9urată numai de străinătate. 's fvrut să mai trăiască #lorei ca să am cuisă-i vorbesc despre %a. /<ina maicăi, <ină, s-a duscopilăria ta1. /)aica mea, )aică, s-a dusviata mea1.

*ăietii )onei 7heorghiu, cu nevestele si cu părintiiacestora, stătuseră numai doi ani în 2srael,după 3 care se mutaseră cu totii în aliornia. <adoi-trei ani odată, veneau în >omEnia să-sivadă părintii, prietenii, ostii colegi. Pe osti-liubeau de mici, cînd el si >adu, răposatul văr al)onei, le ăceau toate gusturile. !maranda, fica lui

osti si a )onei, îsi cucerise ratii care-sipuseseră-n gînd s-o americani$e$e, după ce aveasă-si termine liceul, ba mai bine, si#acultatea,-n >omEnia. Prin 3HK, )ona primise, înfne, după respingeri succesive,



asentimentul autoritătilor romEne de-a-si vi$ita fii în !tatele Unite. Tot ce vă$use acolo oncîntaselocuri, clădiri, mu$ee. De asemenea, modul în care

era usurată viata cuiva caretrebuia să tină o casă, viata unei gospodine. "speriase însă ritmul acelei vieti în care parcătoată lumea se antrena pentru o-ntrecere sportivă.Prea putinul timp pentru suetul omului.)ona era o emeie cu mult rost la treabă. " minteorgani$ată. !tia, cu toate greutătile uneigospodării, să-si acă si un timp liber pentrusuetul ei. &u lucrase însă niciodată într-oinstitutie, undeva cu un program fx.!i-n prima ei căsnicie, ără să-si f iubit bărbatul,ăcuse tot ce-i stătuse-n puteri ca să-lmultumească, să-i acă o viată conortablă si ărăgri9i. u acel sot, din fre $gîrcit, eaavusese-n propria casă regimul unei mena9ere care

trebuia să dea socoteală si pentru oceapă. osti îi aducea leaa si i-o punea pe masă.&u-si oprea pentru el nici douăscinci debani. u creionul pe hîrtie, )ona socotea fecarecreitar. <ui osti îi punea de-o parte banii deben$ină si de eventuale reparatii la masină, cît siceva de bu$unar /!pargi undeva un geam

si să n-ai asupra ta un chior măcar 1.ăsnicia lor mergea bine, findcă nu încetaseră săse iubească si findcă amîndoi eraure$onabili si chiar în momentele de enervare -inerente în fecare convietuire -nu-si spuneau



cuvinte pe care apoi să f vrut să le f-nghitit si acăror amintire să nu f stiut cum s-o steargă, învătaseră că nu există chimicale care să steargă

urmele cuvintelor. *ăneste o duceaumodest. osti îsi păstrase obiceiurile de la !pitalul)ilitar, de pe vremea cînd lucrasem noiacolo nu se primeau bani de la bolnavi, nici de laamiliile lor. încă. în )edicina militară seprimea salariul de medic si cel de grad. "bisnuităcu o viată modestă, )ona se multumea cusalariul lui osti, pe care-l drămuia ca un bi9utier.&iciodată nu i-ar f spus /De ce nu aci si tuca alti doctori 1.8F2nvestise în copiii ei ceea ce socotise că avea să leolosească-n viată îi dăduse la-not, îi învătase două limbi de circulatie, engle$a sirance$a, îi iubea si oricînd si-ar f dat viata

pentru oricare dintre ei, însă nu-i răsătase. &u lelăsa greselile nesanctionate si nici nu ledădea $iua ceea ce-ar f visat ei noaptea, regim lacare, ce e drept, contribuise mult si mînastrînsă a tatălui lor. îi învătase de mici că-n viată nuse trece uierînd. *ăietii plecaseră delîngă ea în prima-primă tinerete. Desi socrii lor îi

duseseră-n cîrcă, plătindu-le studiile, nu lereprosaseră acest sacrifciu, findcă seconvinseseră că etele lor îsi luaseră niste oamenide



năde9de, în stare să acă ată unei concurenteacerbe. 'mîndoi băietii )onei urmaseră carieratatălui lor aveau fecare, pe cont propriu, birou de

avocatură si le mergea peste asteptări debine. #iice de doctori, nurorile )onei îsi urmaseră siele părintii, ca proesie. De la fecare fu,)ona avea cîte doi nepoti. !i băietii si nurorile eise-acomodaseră si, la orice i-ar fnemultumit acolo, în aliornia, îsi aminteau deunde plecaseră, îsi spuneau că pe lume nimicnu e perect, dar că-n imperectiune sînt grade, iardierenta dintre ele nu trebuie negli9ată.<a cinci$eci si opt de ani cîti avea cînd mersese-n'merica, )ona se simtise obosită de drum,tulburată de schimbarea usului orar si la dus si la-ntors, încît nu se putea spune că vi$ita labăietii ei îi pnise. !i mai era ceva ce cu greu lemărturisise lui osti si 'rgentinei se simtise

tot timpul de prisos în viata copiilor ei. *ăietiiplecaseră de lîngă ea abia iesiti dinadolescentă, iar cu nurorile si cu părintii acestora, în >omEnia )ona se vă$use doar de cîtevaori. 'nilor de maturi$are, atît de importanti, cînd seormea$ă cu adevărat un om, acelor aniai copiilor ei, )ona nu le mai usese martoră. /)-

am simtit ată de ei... nici nu stiu cum săspun... Parcă as f citit un roman din care lipseau oimulte1, în urma vi$itei în aliornia, pecare atît o dorise, )ona luase hotărîrea de-a numai repeta experienta si, oricît de dor i-ar f



ost de băietii ei, să se multumească să-i vadănumai cînd aveau să vină dînsii-n >omEnia.#ire timidă si introvertită, )ona nu-si ăcuse

prietene la nici o vîrstă. Poate nici maică-sa n-ocunoscuse dea9uns. <a acest el al ei de-a fcontribuiseră si lipsurile din adolescentă si dinvremea #acultătii, cînd nu răspunsese unor invitatiide tineret, findcă ea nu-si permitea săacă invitatii6 apoi viata ei de emeie căsătorită cuun bărbat care se vedea cu lume numai dedragul relatiilor, lume în care ea nu simtise căldurăsi sinceritate,- lume-n care nu-siapropiase nici un suet. De primul ei sot, findu-imereu teamă, se putea spune că duseseră împreună un trai de străini uniti doar de-unacoperis comun si de obligatia de-a creste doicopii.Pe osti îl iubea, îl simtea parte din trupul si din

suetul ei, dar si ată de el evita să discutesubiecte care l-ar f putut întrista. &ici pe !marandanu voia s-o pună pe gînduri cu anumetemeri ale ei. /7ri9ile si spaimele nu le-mpărtăsinimănui, findcă nu poti sti ce eect producicu ele1, asa o-nvătase pe )ona răposata ei mamă.u toată stăpînirea de sine, cu toată

discretia ei, )ona simtea nevoia să-si descarcesuetul ată de cineva. 'rgentina i se păruseo fre robustă, cu o 9udecată sănătoasă, si pedeasupra o fintă cu întelegere pentru altul,8FF



bună de confdentă.)onei îi era rică să nu moară si să-si lase ărămamă fica, ăcută la patru$eci si cinci de ani,

si-i era rică de-o bătrînete rea. /)ona, s-au vă$utmame de două$eci de ani care si-au lăsatcopilul oran. !-au vă$ut emei tinere lovite de boliincurabile si de durată, povară, sărmanele,si pentru bărbat si pentru copii. &u sînt reguli înviată, ci numai soartă. &u-ti ace gri9i care nunumai că nu olosesc nimănui ci doar te macină."ricum, nu poti schimba soarta. %u te admircă la patru$eci si cinci de ani ai mai ăcut un copil,de dragul bărbatului pe care-l iubesti.'dmir pe oricine care, dorindu-si un copil, îl ace laorice vîrstă si nu se gîndeste că-l poatelăsa oran, îi ericesc pe cei care au încredere-nsoarta lor1.%u cîtă-ncredere aveam în soarta mea &u-mi

ăceam nici o socoteală pentru bătrînete.'veam să văd /la ata locului1. După moartea)aicăi, nemaiavînd să-mi petrec $ilele deconcediu lîngă ea, am hotărît să văd ce se puteavedea /pe-aci prin democratii1, cumusesem sătuită cu ani în urmă cînd mi se reu$asepasaportul pentru #ranta. 'sa am vă$ut,

pînă-n 8BIB, toate /democratiile1, între elenumărîndu-se >usia si hina. în 8BIB, )ona s-a-mbolnăvit. '-nceput să aibădureri de oase, puse la-nceput pe seama



osteoporo$ei. 'sta i-au spus endocrinologii6 însă,după stiinta specialistului care-i ăcuseosteodensitometria, osteoporo$a nu dădea dureri.

&u m-am sfit să-i spun lui osti cediagnostic îi pusesem eu, iar el nu m-a contra$is.Doar a otat. După un an de chinuri, sîrsindsub morfnă, )ona s-a stins, în bratele lui osti, cufică-sa si cu mine alături. înd încă eralucidă mi i-a-ncredintat pe osti si pe !maranda/'rgentina, te rog să nu-i părăsesti, îndră$nesc să te rog să-l iei pe osti debărbat. !ă stiu că o să aibă gri9ă cineva de el1./!maranda cre$i că n-ar avea gri9ă de el 1./'re viata ei, preocupările ei si nu e mămoasă dinfre. &u-mi seamănă mie si nici lui osti.Parc-as f ăcut-o cu primul meu bărbat, Dumne$eusă-l ierte A1. /)-am gîndit că bătrîneteane-a ost dată pentru ca despărtirea de viată să ne

fe mai usoară. a s-a9ungem să ne dorimmoartea, asa cum mi-o doresc eu, dar să nu măspui1. ' ost ultima noastră convorbire. utoată durerea pe care le-o lăsase plecarea )oneidin viata lor, pentru osti si pentru!maranda - odată trecut momentul plin denăucirea pentru care oricît ai crede că esti de

pregătit, nu esti - a urmat linistea si mîngîierea de-a n-o mai vedea suerind.Prima fintă care m-a ăcut să simt plecareadefnitivă ca o crîncenă durere a ost cîinele



nostru #lorei. #lorei al adolescentei mele. Durereapentru ultimul #lorei, s-a contopit cudurerea plecării defnitive a )aicăi. Pentru mine,

orice mi s-ar mai f-ntîmplat sau are să mi semai întîmple în trecerea mea pe pămînt, asemeneadurere nu se mai poate repeta.'m plîns-o pe )ona findcă am tinut la ea. 'meritat-o din plin. )ă gîndeam la viata ei stearsăsi conventională pînă la mai mult de 9umătate dinanii cîti îi useseră hără$iti, dar si la aceiaplini de lumină si de iubire petrecuti alături ceosti. osti care-i usese bărbat, prieten, copil.are-nsemnase adevărata ei 9umătate, pe care atîtde putini oameni si-o aă. %l o mîngîiase8FGde toate esecurile de pînă la viata lor în doi, omîngîiase de ceea ce-mi încredintase mie,findcă mă stia tăcută ca un mormînt /'rgentina,

trei copii am ăcut, dar nu e nici unulpentru mine1. /'dică 1. /Tu n-ai ost nicăieri într-un concediu cît ti-a trăit mama. &ici uncopil de-al meu n-ar ace asa ceva pentru mine. %u îi simt rupti din mine, dar ei nu1./!ănătosi să fe, )ona. <umea mai emancipată $icecă oamenii nu ac pentru ei copii, ci

oameni în lume. %u sînt tărancă. 'm rămas camosii, ca strămosii mei. opil pentru părinti1.)ai rău si decît că o pierdusem pe )aica mă dureacă n-avusese parte-n viată de-ntelegere-n



casă, de bucurie. um o f ost suetu-n ea ca săne spună nouă, copiilor ei, /duceti-vă,maică, si vă cîstigati pîinea la oras, ca să nu mai

dati cu sapa1 um nu s-o f gîndit labătrînete, la amărăciunile si la umilinta acesteivîrste, mai ales cînd n-ai pe nimeni de-al tăualături *a se gîndise si se prea gîndise, dar, cumviata ei usese un el de puscărie, a vrut camăcar noi să ugim din ea. red că nimeni pe lumenu s-a iubit mai putin pe sine decît )aica.&ici )ona nu se iubise. 7hidul ei era numai cum să-i fe bine oricărei finte pe care-o aveaalături, fe si-un ceas. în 8BIB, în decembrie, osti, cu !maranda si cumine, stînd mai mult în spital pe lîngă )ona,care a murit pe C8 ianuarie 8BBK, aam ce se-ntîmpla aară, de la radio, de la rănitii adusi înspital, de la personalul care circula mai mult decît

noi. >areori ne aruncam si noi ochii la untelevi$or. Pot spune că în aară de executareasotilor eausescu, mare lucru n-am înteles dinceea ce se petrecuse în Tara noastră, într-unmoment de luciditate, au$ind bubuit de tun, cape ront, )ona, căreia îi ăcusem un re$umat alsituatiei, a soptit /&umai de-ar f mai bine

ce-are să urme$e A1. &u-i mai putem transmiteniciunul părerea noastră. Un evenimentpersonal, cum era pentru osti, pentru !marandasi pentru mine boala )onei, a trecut pe



planul doi ceea ce era evenimentul unui popor întreg.Pe la-nceputul lui ianuarie 3BK a murit un

academician care usese prieten cu amilia luiosti. întors de laincinerare, osti ne-a povestit că presedintele'cademiei venise la rematoriu însotit deUslasi. )-am rugat lui Dumne$eu să-i mailungească )onei $ilele ca s-o putem incinera înliniste. %ra dorinta ei să fe incinerată. /'rgentina,sînt sigură că după ce mă duc eu,!maranda pleacă-n "ccident. >ămîi tu cu osti,ără copii în urma voastră. enusa n-o maideran9ea$ă nimeni si nu deran9ea$ă pe nimeni1.2n ebruarie am stat de vorbă numai eu cu!maranda. /#ată dragă, dacă ai de gînd să-ti ieivalea, acum e momentul, cît am ăcut si noi,romEnii, impresie. Dar asta n-o să tină cît

lumea1. /De plecat as pleca, dar nu mă-ndur detata1. /!maranda, ai să mai trăiesti si dupăce tatăl tău n-o să mai fe. !ă nu regreti, vreodată,că n-ai plecat. 'cuma, dacă nu-ti convineacolo, te poti întoarce oricînd aici1, /îmi promiti căai să ai gri9ă de tata 1. /l-am promis)onei că am să am gri9ă de tine si de el1.

>ă$bătătoare de elul ei - bună proesional, ce-idrept -înfptă si cu stiintă de a-si ace relatii,!maranda a reusit să obtină o bursă despeciali$are-n cardiologie, în #ranta, iar după8FH





măritat în /oarea tineretii1, la aproape sai$eci deani, ce rost mai avea u singurătateaeram prietenă. Dac-as mai f ost vreodată

măritată, poate mi s-ar f părut fresc să mă maimărit. ei doi ani petrecuti marital alături delaude omăneanu -- în sensul coabitării -- numistirbiseră ideea de independentă. !tiam, si eu silaude, că era vorba de-un episod dinviata noastră si-atîta. 'cuma, la bătrînete,căsătoria mi se părea 9ustifcată de dorinta de-alegitima niste eventuali copii ori de nevoiaabsolută, irepresibilă, de-o fintă anume. !e 9ustifca deci, fe printr-un rationament - la rece, feprintr-un elan - la temperatura de ferberea apei. înd o viată ai ost singur, începi să-tisocotesti singurătatea ca pe cel mai fdelcompanion,chiar ca pe-un a\er ego. &u puteam să nu

recunosc în mine domnisoara bătrînă care,cu toată modestia, nu era dispusă pentru nimeni sărenunte la tabieturile ei.<a patru$eci si doi de ani as f putut să mă mărit cuun oarte bun ortoped, văduv cu doi copii."mul venise la mine si-mi propusese căsătoria cape cea mai cinstită asociere. &e cunosteam

de pe la sedinte. %u nu mă interesasem despre el,el însă încercase prin toti cunoscutii să aecît mai mult despre mine. <-am reu$at blînd,invocînd o minciună necontrolabilă, care mă



scutea de explicatii mai ample îi spusesem căaveam o legătură la care nu eram în stare sărenunt. )-a cre$ut-nu m-a cre$ut, am rămas în

relatii cordiale. )otivul real era acela că el numitre$ea nici un interes, nemaivorbind de aptul cămie, domnisoară bătrînă, îmi lipseadisponibilitatea de-a semna polite-n alb de-acreste copii care nu erau ai mei. Polite-n albsînt si-ai tăi, dar măcar ată de ei esti îndatorat sidincolo de mormînt, iindcă nu le-ai cerut învoirea de-a-i aduce pe lume.&u-mi dădea inima brînci să-mi pun mintea lacontributie ca să fu pe placul a trei oameniată de care nu eram cu nimic îndatorată. <e place-nu le place, emeile în aceeasi situatie cu8FImine trebuie să accepte că există ceva carecaracteri$ea$ă domnisoara bătrînă o anumită

lipsă de disponibilitate, pornită din aptul că n-ainăscut un copil, că n-ai ost martoraevolutiei lui, că n-ai avut de-mpărtit viata $i de $icu un bărbat. %u, gata să-mi dau suetulpentru părintii mei, nu găseam puterea de-a-misacrifca timpul si energia pentru alte finte înaară de cele care aveau nevoie proesional de

mine sau de care mă lega ceva.osti era cel mai bun prieten al meu. &u puteam săuit că pe cînd lucram la sală, încadrată cainfrmieră, nu se



sfise să se-afse$e cu mine si nu din intentia de-asoca publicul spectator, ci findcă-mi doreaprietenia. !i el si )ona veniseră la-nmormîntarea

)aicăi, pentru a-mi arăta că nu eramsingură pe lume. Pentru apropierea lui si-a mea si-nspatiu, s-a ivit o oca$ie nesperată pepalier cu mine se vindea un apartament identic cual meu. osti si !maranda au vîndutapartamentul mostenit de la )ona. osti acumpărat direct pe numele !marandeiapartamentul vecinilor mei, iar !maranda a luatdierenta de bani, pentru a-i da acont la olocuintă în Paris.#iecare-n apartamentul nostru, osti si cu mineducem o viată de rati. &e punem baniimpreună,iar eu sînt administratorul /fnantelor noastrereunite1. Din punct de vedere altotalei lipse de gri9i gospodăresti, între viata dusă

cu )ona si cea dusă alături de mine, pentruosti nu este nici o deosebire. )încăm împreună,am gri9ă de curătenie în apartamentul lui cîtlipseste el de-acasă, îl las să-si scrie cărtile, săcitească în liniste, iar cînd simte nevoia depre$enta mea, vîră +ala-n broască si deschide usaapartamentului meu, casa mea find si a

lui, iar casa lui si a mea. îl întreb ce-si doreste săac de mîncare /ce vrei tu1, în asemeneaconditii, trebuie să-mi muncesc mereu mintea casă varie$ menu-ul. &u este el pe care să



nu-l elogie$e si din care să nu mai ceară măcar olingură. u o mamă si cu-o primă nevastăcare nu se omorîseră cu gătitul, pentru osti aptul

că )ona gătise cu mîna ei, iar eu deasemenea, a însemnat si înseamnă un adevăratrăsăt. Pre$enta mea în apartamentul dealături îi dă lui osti liniste si sigurantă. %u îi tin locde mamă si de soră. în octombrie 8BIBm-am pensionat, din proprie initiativă. 's f pututsă mai lucre$ ani buni, tînăra generatie demedici neînghesuindu-se nici la >adiologie nici la)icrobiologie, specialităti în ale căror stagiise pre$entau absolventi oarte dotati, dar careugeau de ambele ca dracul de tămîie, elefind /neproductive1. Pensia, care în 8BIB era cutotul onorabilă, după aceea s-a doveditinsufcientă.ît timp osti lucra nu se punea problema să-

nlocuiesc becurile de 8KK de ati cu lămpile decarte sau cu luminări, nici să reduc portiile demîncare si nici să olosesc teleonul doarpentru urgente. 'vînd o garderobă, cu lucruriclasice nedemodabile, mă socoteam îmbrăcatăpînă dincolo de moarte. *iblioteca mea nu contineararităti ci editii obisnuite, plus cărti de

specialitate si dictionare de cultură generală. Pelîngă cele două tablouri ale mele valoroase,ai căror autori îi comunicasem doar lui osti, îmicumpărasem de la onsignatie pentru8FB



camera de $i, un peisa9 de )iit$ner, pe nuante deliliachiu, de ro$, de violet, care-mi aminteacîmpurile cu levăntică ale lui )onet.

După cutremurul din 8BHH, în maga$inele debi9uterii si-n consignatii au ost inter$iseobiectele de aur si, odată cu această interdictie, aost promulgată si o lege a Patrimoniului,privind obiectele de artă, cărtile rare după ce prin3I-FK si ceva, din >omEnia plecauanticarii occidentali cu vagoane de valoripatrimoniale A !e pare că după cutremurul din 3HH,niste boieri moldoveni ar f cute$at să se$ise$eonsiliul de !tat cu privire la niste tablouri de#ragonard confscate la nationali$are de la mosialor, trecute în cataloage occidentale, si carenu apăruseră niciodată la )u$eul de 'rtă din*ucuresti, de la ostul palat regal, si nici lavreun alt mu$eu din Tară. !i nici după 8BHH A !e

pare că disparitia acestor tablouri ar f ostimpulsul care să ducă la o lege a Patrimoniului,care obliga pe oricine poseda obiectevaloroase, unicate, să le declare, iar în ca$ că le-arf vîndut să anunte cui le-nstrăinase./<egalistă1 de elul meu, nevrînd să contravin cunimic legilor !tatului, un stat în care atîtia

pătimiseră ără să f contravenit nici unei legi, m-am gîndit să-mi declar la patrimoniu celetrei comori 'ndreescu, )iit$ner, >embrandt. 'msimtit totusi nevoia unui sat si anume al lui



osti. /&u te sătuiesc să declari nimic. Declarareaasta, cu cît obiectele sînt mai valoroasecu-atît poate genera spargeri organi$ate fe de

4organe5, fe de negustori de artă cu 4limbi5 încadrul 4organelor5. u acte, prin onsignatie, aicumpărat doar )ut$nerul. !ă admitem că vin/organele1 peste tine. !pui 4n-am stiut că )iit$nerrepre$intă o valoare patrimonială5. 2arcelelalte două ti-au ost ăcute cadou drept copii.!e$i blînd aară de tine si de mine nu stienimeni de cine sînt tablourile astea1. .!i am se$utblînd. în 8BBK, legea Patrimoniului a ost abrogată ca findo /lege comunistă1. Probabil că totcomunisti or f ost si italienii cînd au întors-o pe!ofa <oren de la granită cu tablourile pecare voia să le treacă nitel în aara 2taliei A înd s-areintrodus legea Patrimoniului, după ce

useseră scoase din Tară cu toptanul obiecte depatrimoniu, osti mi-a servit aceleasiargumente ca si pînă-n 3IB, împotriva declarăriicelor trei tablouri. Prin =KK8 i-am datdreptate, cînd unei amilii i s-au urat $iua-n amia$amare, dintr-un perete de tablouri, doiPetrascu si-un covor oriental de rugăciune. Deci,

urt comandat.Dacă vrem să ne-mbunătătim traiul, eu si osti,putem vinde tablourile mele si pe-ale lui. <anevoie, )iit$ner-ul si >embrandt-ul le-as vinde,numai cu o conditie să rămînă în Tară6



'ndreescu mi-a ost dăruit si trebuie si eu să-ldăruiesc, asa cum trebuie să dăruiesc inelul cusmarald, lantul cu ceas si cu glisieră care-au

apartinut amiliei lui laude. <antul cu celecincispre$ece inimioare vreau să-l dăruiesc celeimai iubite nepoate a lui losi luga. 'm să i-ldau lui. îi las gri9a să ae momentul potrivit pentruun asemenea dar către nepoată. în 8BBK, laude a venit în Tară cu a9utoare si ca săle sugere$e celor din partidele istorice săse coali$e$e în vederea alegerilor care urmau săaibă loc în acel an. %l a vorbit, el a au$it. <amrugat să stea la mine /în casa asta care este a ta1mai mult decît a mea. !e schimbase8GKneasteptat de putin si cel mai important pentruamîndoi ne-am regăsit ca si cînd ne-am fdespărtit în a9un.

)-a-ntrebat dacă voiam să mă stabilesc înstrăinătate, garantîndu-mi si un post într-unsanatoriu al unui prieten de-al lui. /&-am vrut săplec niciodată din >omEnia. 'cuma să plec Desi pensia-mi a9unge exact cît să nu mor deoame, tot nu mă-ndur să-mi las trecutul ca peuncopil al nimănui si să-ncep o viată-n altă parte1.

/Dacă n-ar f ost părintii mei, cărora să le-ndulcescprin pre$enta mea ultimii ani de viată,crede-mă că nici eu n-as f plecat. 0reau să-mirevendic si eu casa pe care-o stii. &u vreau s-o



vînd, vreau să organi$e$ în ea un cămin debătrîni1. /a să aibă niste 4tovarăsi5 de la cine săia spertun pentru acceptat bătrînii în asemena

cămin A1. /Personalul l-as alege eu1. /!ă-tia9ute Dumne$eu1. laude ne-a ăcut să vedem!pania pe mine si pe osti. &e-a-ntrebat dacăaveam nevoie să ne-a9ute cu bani în Tară. l-amspus că aveam ce vinde pentru a ne albipîinea. Trăia singur la )adrid, într-o casă rumoasă,mostenire de la părintii lui. Tot cemostenise si tot ce dobîndise avea să lase uneiundatii cu scopuri umanitare, preocupatămai ales de copiii orani, undatie condusă de-oamilie de indieni din 2ndia, adepti ai uneivieti sobre, vecine cu sărăcia. în fecare seară mă chema la teleon după ce m-am întors din !pania. 0orbea adesea si cuosti, întelegîndu-se amîndoi perect asupra

problemelor ma9ore privind mersul vietiiindividuale, sistemele sociale, mersul omenirii. <adouă $ile după ultima noastră convorbire lateleon, avocatul lui ne-a anuntat că prietenulnostru laude omănea-nu a murit într-unaccident de avion. %ra anul 8BB, $iua de Boctombrie. l-am ăcut o slu9bă de pomenire la

biserica "lari, cea mai apropiată de casa lui, caren-a mai a9uns cămin de bătrîni si carecontinuă să plutească-n acelasi tăcut mister ca pevremea cînd mai locuia laude acolo.



încă o fintă importantă din viata mea luase drumulacelei alte lumi în care eu nu-ncete$ săcred, findu-mi un spri9in moral pentru viata pe care

o cunoastem si care mă mîhneste tot maimult prin lipsa de originalitate a ceea ce se declarăschimbare, care nu este altceva decît oveche tîrîtură anată care-si aplică straturi de ard,vrînd să dea impresia de prospetimeeciorelnică. !ă-i multumesc lui Dumne$eu pentrumama pe care-am avut-o si pentru ceicîtiva oameni apropiati care nu m-au de$amăgit.!istemele sociale si evolutia lumii îmi sînt surseleunei perpetue mîhniri, a unei perpetuescîrbe. 2storia lumii este un pomelnic de ărădelegisi de ab9ectie, în toată mocirla asta răsarsi niste insule de lumină cîtiva oameni iarăprihană, mult mai putini decît geniile6 si totrătăcite în mocirlă - unele apte grandioase.

/*ucurîndu-mă1 de la-nceputul vietii de umilintasărăciei, surpri$ele mi-au ost mult mai mici decîtale celor care si-au ăcut ilu$ii de vreun el.&u cred în schimbări esentiale în viata societătii,findcă nu cred în capacitatea de schimbarea oamenilor. lisus a murit cu bună-stiintă pe crucepentru a tre$i fbra bună din om. >ămasă,

din păcate, îngălată în aceeasi lăcomie, în aceeasiinvidie si nepăsare ca si pînă la %l.8G8>evolutia produsă de %l se aă-n cărti, nu înoameni. înd mă gîndesc la suerintele <ui, simt



un rău f$ic, iar suetul mi se ace bucăti. îmi pare nespus de rău că bătrînetea nu mi-a adusseninătatea pe care o asteptam - singura

mea ilu$ie într-o viată. )-a lăsat în lipsa de mirarede care m-am /bucurat1 de cînd mă stiu,mi-a adus o tristă indierentă ată de lume sibucuria - dacă bucurie se poate numi - că sîntbătrînă si că n-am să mai asist la /spectacol1 cîtam asistat.<aura, nevasta vărului meu 7abriel, a mers încalitate de proesor consultant la&eurochirurgie pînă la sapte$eci si nouă de ani. utrei luni înaintea mortii, a avut un momentde pierdere a memoriei, un moment pe care ea,revenindu-si, l-a caracteri$at ca pe-un vălgros asternut peste creier. Primul semn al'l$heimer-ului, boală pe care singură si-adiagnosticat-o. /!per să evolue$e rapid1, mi-a spus

ea mie. Din acea $i a vălului peste creier,si-a anga9at o ostă asistentă care să stea cu ea înpermanentă. /Te rog să mă ierti, 7abriel,pentru spectacolul pe care-am să ti-l oer. Te mairog să nu-i anunti pe copii decît înmomentul cînd voi f în urnă1, în prima lună dupădeclansarea bolii, avea recvente reveniri

ale memoriei, în ultimele două, $îmbea, mînca, darn-a mai scos nici un cuvînt. !e duceasingură la baie sitot singură se spăla. Pe noptieră tinuse detotdeauna un curs de neurologie. Toate cele trei



luni de boală, îl răsoia, întîr$iind asupra fecăreipagini. înd cineva nu vorbeste e greu să-tidai seama care-i este starea mintală. <aura n-a dat

spectacolul de care-atîta se temuse, înaară de drumul baie-dormitor nu ăcea nici un pas. îsi lua cursul de neurologie, se ase$a-ntrunotoliu si nu-si lua ochii din el decît la mese si cîndosta ei asistentă o ase$a-n pat pentrunoapte, în ultima clipă de viată, căreia întîmplătorl-am ost martoră, si-a ase$at cursul pegenunchi, a ridicat ochii $îmbind a surprindere, casi cînd i-ar f sosit un oaspete neasteptat,a-ntins o clipă mîinile ca si cînd ar f vrut să-mbrătise$e pe cineva, apoi mîinile i-au că$ut înpoală iar ochii i-au rămas $îmbiton si deschisiasupra acelei imagini care-i usese destinatănumai ei.opiii <aurei si-ai lui 7abriel, 2leana si <aurentiu,

fnii mei, amîndoi medici, emigraseră în 8BIC în !tatele Unite, prin căsătorii pe care le aran9ase orudă a <aurei, căsătorii care, pînă laurmă, deveniseră adevărate, parteneriiconventionali băgînd de seamă că vorbarantu$ească/le hasard ait bien 2es choses1 lor li se potrivise de

minune. 2leana avea două ete, <aurentiu- doi băieti. <aura avusese bucuria să-si vadă copiiila casele si la rostul lor si să-si cunoascănepotii, ceea ce-i mai îndulcise amărăciunea de-anu-i avea lîngă ea. /)amă1 - îi spusese



2leana - /nu vreau să stau cu mîna-ntinsă si cubu$unarul căscat ca să primesc plicurile de lapacienti. 0reau să fu plătită ca lumea pentru

munca mea si să nu 9upoi pe nimeni ca să-miasigur un nivel de trai cum se cuvine unui medic1.<aura tăcuse si-nghitise. %a nu primeanimic de la bolnavi, îsi 9urase să nu primească, înschimb, 7abriel -- ără să conditione$etratamentul după /atentia1 oerită de pacientă -1nu reu$a nici un plic. <aura se simtea ca8G=unul care nu primea el direct sperturile. ci prinsecretară avea constiinta ipocri$iei. 'sa cum7abriel nu-i ceruse niciodată <aurei să accepteplicurile de la pacienti, nici <aura nu-i ceruselui să nu primească ce-i oereau pacientele. Uneorimai mult decît plicurile. <aura-si dădeaseama că bună-starea din casa lor n-ar f putut f

asigurată numai din salarii.Prietenia ei cu 'rgentina nu era simulată. " pretuiape 'rgentina pentru simplitatea eisănătoasă, dură, tărănească si pentru discretie,desi nu-i încredintase niciodată vreun secret.Dar băgase de seamă că verisoara ei prin aliantănu bîrea si nici măcar nu colporta vorbele

altora, în aara celor două mari iubiri ale ei, pentrurăposatul ei sot si pentru 7abriel, <auraavea în comportamentul ată de oameni un el degeometrie, cu linii invariabile, în care se



încadra principiul de-a nu ace confdente. înd7abriel sărea peste cal în cîte o relatieextracon9ugală, ea nici măcar o alu$ie nu ăcea la

ceea ce se stia în tîrg si la moară, socotindcă a-i f atras atentia sotului ei asupra unuiasemenea comportament ar f echivalat în primulrînd cu-o indiscretie, apoi cu-o confdentă. m A'm anali$at la persoana a treia relatia mea cu<aura. )-am privit ca pe o străină, între minesi <aura a ost o prietenie măsurată. &umai laprima noastră întîlnire îmi vorbise despre cevaintim al ei despre dragostea pentru primul ei sot sidespre cea pentru 7abriel. a un el depre$entare de persona9. 'poi ne-nscrisesem îngeometria unei sincerităti limitate. Paula, depildă, n-avea secrete ată de mine si nu se 9enasedeloc să mă-ntrebe despre relatiile mele cudomnul 7eneral, cu doctorul osti 7heorghiu, cu

doctorul luga si cu laude omăneanu. Dindorinta de-a mă cunoaste si de-a-si confrmabănuielile si nicidecum pentru a duce vorba maideparte. 2ar eu îi spuneam adevărul, ca laspovedanie.)-am spovedit si m-am împărtăsit de Pasti si derăciun pînă la întîlnirea cu losi luga. După

ce trecusem pragul ecioriei, m-am spovedit cinstit.Preotul m-a mustrat că nu mă păstrasemvirgină pentru căsătorie si, încă si mai rău, findcăpăcEtuisem cu un om însurat6 drept care



nu mi-a dat împărtăsania, ceea ce m-a mîhnit pînă-n undul suetului. De-atunci nu m-ammai spovedit si nu m-am mai împărtăsit niciodată.

!imteam nevoia să-mi descarc suetul sicum stiam că Paula era un 9udecător impartial, mi-am golit sacul ată de ea. )-a ascultatoarte serioasă apoi brusc a-nceput să rîdă./'rgentina, asa-ti trebuie dacă umbli pe la popi.Dacă tot cre$i în Dumne$eu, ce nevoie ai deintermediari între tine si %l &u poti să-2mărturisesti direct păcatele pe care cre$i că le ai sisă te căiesti de ele-n ata <ui ...1. ' tăcuto vreme care mi s-a părut o vesnicie. 'poi, pe unton oarte serios, m-a-ntrebat /După voi.care sînteti credinciosi, ce rost are spovedania împărtăsania simboli$ea$ă trupul si sîngelelui ristos - asta mai pricep - dar spovedania 1. )ăgîndisem de copil la rostul acestei părti a

ritualului crestin si-mi căutasem un răspuns pentrumintea si pentru suetul meu. /Paula, cetispun acum e părerea mea despre spovedanie. %u osocotesc un exercitiu de umilintă6umilinta de-a te arăta gol în ata unui semen al tăupreotul. Un exercitiu care te pregătestepentru marea spovedanie cea în ata lui

Dumne$eu, căruia nu-2 poti ascunde nimic1. /!i-8GCatunci de ce să nu aci 4exercitiul5 ăsta de umilintădirect ată de Dumne$eu, dacă pîn3 la



uiTnă tot la %l a9ungi 1. /*iserica are anumitecanoane. Dacă esti crestin practicant trebuiesă le respecti1. /Dacă simti nevoia să le respecti,

respectă-le, dar cred că-ti dai seama că elesînt inventate de oameni si că n-au nimic de-a acecu Dumne$eu. &u e vorba aici de aptulcă eu nu cred în Dumne$eu, e vorba de logică...!tiu că maxima supremă a crestinismuluieste 4crede si nu cerceta5. %u una nici nu cred, nicinu cercete$. Dar cum rămîne cumîntuirea prin credintă 1. />emuscările sînt orăsplată grea a păcatelor. !punea cineva cănimic nu e mai rău pe lume decît boala si căinta.>emuscările rod suetul ca o boală1. /0e$i,'rgentina, eu care nu cred în Dumne$eu, îmi eresctotusi suetul de păcate. )ă tem decăintă ca de boală. înd, ără să vreau, supăr unom, îmi vine să mă 9upoi de vie. Dacă prin

căintă i se ăgăduieste credinciosului crestinmîntuirea, de ce n-o poate dobîndi el de laDumne$eu De ce trebuie să recurgă la unintermediar 1. /a exercitiu de umilintă si depregătire pentru întîlnirea supremă, cuDumne$eu1. /'dică repeti mereu un rol în vedereaspectacolului fnal. Dacă Dumne$eu există, o să mă

primească si pe mine si ără exercitiileastea1. ornel, ful Paulei, crescut în amilia *erg -nemti credinciosi practicanti - se bote$asecatolic, nefind de el bote$at pînă la paispre$eceani6 si de dragul atmoserei din bisericile



catolice învătase să cînte la orgă. Urmase o scoalătehnică si era un bun electronist.Preocupat să-si cîstige cît mai repede un ban, si-a

luat o slu9bă, s-a-nsurat cu-o nemtoaică,neam cu /mama1 *erg, si are o ată, pe numearmina, pe care eu am pregătit-o pentru)edicină. )eritul de-a f reusit a treia, cu dierentăde $ece sutimi ată de primul de pe listă, îirevine ei - /copil nemtesc1 disciplinat, metodic - însă nu spun că nu sînt si eu mîndră pentruce-am învătat-o. /#ără tine nu intra1, pretindePaula. /2ntra, findcă e oarte bună1. /*ună,bună, dar de unde bani de meditatii 1. Un copilbun si cînd mai e si sărac, trebuie a9utat.Puteam să am o sută de >embran$i pe pereti, nuunul, n-aveam să mă vindec niciodată decomplexul omului sărac. !i dac-as f miliardară, înainte de-a mă uita la o mară m-as uita întîi

la pret. Un bogătas declara unui reporter că s-asimtit bogat cînd la restaurant nu s-a maiuitat la pretul elurilor din lista de bucate. Unprecept al religiei crestine îti spune /intră-nbiserică mereu cu gîndul săracului1. %u am intrat înviată si-am să plec din ea cu gîndul ăsta.)ă gîndesc la viata mea n-am crescut copil si de

sădit am sădit doar un trandafr pemormîntul ultimului #lorei al amiliei noastre. /&u eom ăl de n-a crescut un copil si de n-asădit un pom1, $ice o vorbă din bătrîni. &u mi-aost dat să aduc pe lume alte finte. "



investitie si pedagogică si umană am ăcut înarmina, fica lui ornel si-a 7ertrudei, nepoataPaulei. )ăruntică, delicată si cu-nche-ieturi line --

ca la caii de rasă -- armina e o fintăatrăgătoare si drăgălasă prin replica ei spontană siprintr-un el de liniste pe care-o iradia$ăoriunde s-ar aa. &u este genul modern adică nu-ipornesc picioarele din subsuoară si niciburicul nu si-l arată pe stră$i. %ste genul pe care eu îl numesc /taior clasic1. Un gen care nutine să se remarce, supravietuind însă modelorgen uman potolit, re$istent, contînd pe minte8Gmai mult decît pe armecele trupului. Dacă as fost vreodată o rumoasă, poate as f regretatcă nu m-am născut în vremea crăcilor lungi, asiluetelor /uni-sex1 si-a /buricelii1. )odestă euca f$ic, tineam cu o ată de elul arminei, care-

avea atîta minte încît să nu suere că n-oăcuse Dumne$eu manechin si nici să le invidie$epe cele care intrau în concurentă cu stîlpiide telegra. )ostenise talia Paulei si pe cea apărintilor ei. rigoarea nemtească a maică-sii sisponaneitatea lui omei6 el find rodul unei mariiubiri.

Pe cînd aveam cam cinci$eci de ani, stăteam devorbă cu o colegă, măritată, tară copii,despre bătrînetea noastră, a celor ără urmasidirecti. %u eram de părere atunci, cum sîntsiacuma,



la bătrînete, că neavînd copii trebuie să-ti atase$iniste oameni mai tineri cărora să lelasi bruma cîtă ai agonisit-o ca să aibă cît de cît

gri9ă de tine si să n-a9ungi la a$il. în "ccident,a$ilele sînt ca niste sanatorii de lux. ostă, darmerită. Pînă s-a9ungem noi, romEnii, la asemeneaperormantei, salvarea individuală este singurasolutie. /%u si bărbatu-meu la asta nu negîndim. După noi -potopul A1, mi-a spus colegamea. /&enorocirea e cînd te-a9unge potopul înainte, nu după1. "ricîte urîciuni ar aveasocietatea, totusi rolul ei de într-a9utorare,imperect cum o f, trebuie luat în seamă. &u sepoate trăi singur pe lume. !oarta mi-a hără$itsă trăiesc de una singură, dar n-am ugit deoameni si-am avut - $ic eu - întelepciunea să-iiau asa cum sînt, deci să nu le pretind să feperecti, nici în sinea lor si nici în relatiile cu

mine.)ă-ntreba de curînd osti - citindu-mi a patracarte, asta find de patologie generală - dacănu-mi pare rău c-am dat cu piciorul cariereiuniversitare. /Te-ai supărat atunci, pebunădreptate,cînd i-a dat Dima 4tovarăsei5 !uceveanu

postul care ti se cuvenea tie. 3itindu-ti cărtile, îmipare rău pentru dascălul care s-a pierdutprin tine1. /osti, inie nu-mi pare rău. "ricît arprogresa )edicina, cărtile pe care le-ain scris



rămîn măcar ca martor ai unei etape. %u mai multdccîl linistea si decît evitarea situatiilorconictuale n-am pretuit nimic mai mult în viată,

iar cariera universitară presupunea tras deotgoane, relatii duioase cu Partidul, nerviconsumati1, /în vremea noastră s-au afrmat sioameni de valoare dar, ce e drept, s-au ase$at înruntea bucatelor, în cel mai ericit ca$ siniste mediocrităti1. /Dacă te gîndesti numai lacomunism, îti propun să muti linia mai încoace, trage-o după =KKK. e oerea Partidul4fdelilor5 săi, a$i se cumpără cu bani. Pentrucandidatii la viată, a$i fnantele, frmele, aacerile,managementul încep să acă mareconcurentă )edicinei. !ă sperăm că de-acum încolo s-or duce la )edicină unii chiarinteresati, dacă nu pasionati de meserie. !ingurasperantă rămîne deci concurenta si nu

cinstea sistemelor sociale1.De multe ori, la tinerete, multă lume-si închipuie căse poate cumpăra totul cu bani. <abătrînete bagi de seamă -vorba cuiva - că tot ce sepoate cumpăra e ietin. !ă-ti poartecineva de gri9ă la bătrînete nu e ca mersul la piatădai banul - iei mara. Unde să găsesti

omul cinstit căruia să-i lasi ce ai si care să-ti poartecorect de gri9ă si cu milă, chiar dacă-n8GFsinea lui, în mod fresc, îti asteaptă moartea ca pe-o mîntuire, mai ales cînd esti atins de boli



care-ti iau picioarele ba, si mai rău, mintile, ori cîndesti cîrcotas din fre si toate-ti put. a să-i 9udec pe altii, mă iau pe mine drept exemplu. Dacă

în 8BF8, cînd am venit în *ucuresti, într-orochie de stambă si-ntr-o pereche de sandale cutălpi de cauciuc de-mputeau mahalaua cîndle scoteam din picioare - săracă lipită pămîntului decînd mă stiam, dacă atunci mi-ar fpropus cineva să-mi lase o casă cu de toate ca să-iport de gri9ă m-as f-nvoit ategoric nu.um nu m-am învoit la patru$eci si doi de ani sămă mărit cu un bărbat cu doi copii, gataăcuti de-o biată emeie care murise. opiii lui7abriel si-ai <aurei, chiar si dac-ar mai f ost în>omEnia, aveau o situatie materială care-i scuteade dorinta de-a avea gri9ă de-o babă ca s-omostenească. 'r f ăcut-o poate din spiritcrestinesc si din gîndul la propria bătrînete.

!maranda, chiar nemămoasă cum o socoteamaică-sa, ne poartă de gri9ă de la Paris lui taicăsăusi mie6 dar /apa de departe nu stinge ocul1, vorbachine$ilor. <a o nevoie, tot singurisîntem.De nepotii mei de rate - osmin si Diana - am încercat să m-apropii, ără succes. )ai mult

prin străinătate, lîngă părintii lor, abia de-i vedeamcîteva ore cînd veneau în >omEnia, învremea cînd si-au ăcut ei #acultatea nu li s-a maidat voie nici diplomatilor, nici altor



unctionari romEni, lucrînd în străinătate, să-si iacopiii cu ei. )ăsură care gîndea sădescura9e$e intentia acestora de-a uita să se-

ntoarcă de pe alte meleaguri. opiii, rămînînd în>omEnia, repre$entau un ga9 pentru împrospătareamemoriei în privinta întoarcerii în Tară. laminvitat în acea perioadă pe la mine pe nepoti, darvedeam că stăteau ca pe ghimpi. 'ltăgeneratie, alte preocupări si mai ales obisnuiti căamilie însemnau numai părintii lor sibunicii dinspre mamă. " dată măcar nu m-au întrebat ce se-ntîmplase cu ceilalti bunici pecare-i vă$useră de cîteva ori în viată, în scurtelevi$ite pe care 7elu le mai ăcuse la *răteasape cînd cutreiera lumea. Părintii <ilianei nuveniseră la-nmor-mînarea cuscrilor lor, părintiimei si-ai lui 7elu, desi-i anuntasem din timp lamoartea fecăruia. &epotii, Diana si osmin

locuiau la ei, rate-meu si cumnată-meaneîncercînd niciodată să obtină o locuintă. %u leteleonam în fecare săptămînă socrilor lui 7elu, îiinvitam pe la mine, dar aau mereupretexte să-si amine vi$ita, iar ei mă invitau numaila aniversările nepotilor, aniversări la careparticipau numai tineri. >elatiile cu amilia <ilianei

erau ormale si numai prin stăruinta meade-a nu le rupe. &iciodată n-au ăcut apel la minemăcar ca medic, măcar să-mi ceară unsat. 'veau toti acces la 4%lias5, îsi aveau doctoriilor. asa că nici pe partea )edicinei nu se



producea nici o apropiere. De la teleon am aat căsi Diana si osmin se operaseră deapendicită6 am aat după ce se-ntorseseră acasă.

#amilia prin aliantă a ratelui meu miaduceamereu aminte vorba din popor /neamurile dupămuiere - unse cu miere6 neamuriledupă bărbat -unse cu... 1. în decembrie 8BIB, rate-meu si cumnată-meaerau la post în străinătate. opiii lor - tot înstrăinătate, si anume la *altimore, ca să-si acă unmasterat după ce, în >omEnia,8GGterminaseră o #acultate, cred că de ibernetică, înorice ca$, de ceva de ultimă oră, cuposibilităti de plasare oriunde în lume. Dinconversatiile teleonice cu părintii <ilianei, întelesesem că useseră amîndoi sef de promotieambitiosi si sîrguinciosi ca si părintii lor.

7elu si <iliana s-au întors în >omEnia la sîrsitul lui3BK si repede si-au deschis o frmă - oaacere, mă rog - care ar f inclus si niste abrici deme$eluri. are a ost regimul lor înstrăinătate între decembrie 3IB si data întoarceriilor în Tară, istoria nu mai povesteste. %u mamabtinut să le pun orice el de-ntrebare. &aivă,

tărancă est-europeană, îi întrebasem laprima lor întoarcere de la post, încă pe vremea luiDe9, ce leuri aveau. )i-aduc aminte cădupă o lungă tăcere, în care 7elu s-a uitat în ochiinevesti-sii ca spre a-i cere voie, mi-a



răspuns <iliana /!tii. n-avem voie să vorbimdespre salarii1. /)ă iertati, n-am stiut, că nuvăntrebam.

)ă iertati1.red că-n 3BK trecuse o lună de cînd se-ntorseserăpînă să găsească timp să ne vedem. )i-auăcut avoarea să-mi comunice că-si cumpăraserădouă terenuri, unul la !nagov pe malullacului, altul în *ăneasa. în ambele locuri avîndintentia să-si construiască ceva. /eva1 ăstafind si vag si sugestiv.<iliana îsi păstrase dimensiunile de la tinerete, îsischimbase culoarea părului, findcă probabil începuse să-i albească, în locul negrului de latinerete, acum îl avea castaniu, o culoarerumoasă si care părea naturală. &u-i mai atîrnabogat pe umeri, ci era tuns scurt o coaurăpotrivită unei emei de sai$eci de ani, care arăta

cel mult de cinci$eci, îmbrăcată cu gust, ărăsclipiciuri si ără $or$oane, cu bi9uterii potrivite oreicînd erau purtate, se vedea că <ilianastiuse ce s-aleagă de pe unde umblase, în schimb,7elu, din băiatul ca o nuia, cu o ată nitelcolturoasă, inspirînd bărbătie, părea umat cuteava, gata să plesnească, îmbătrînise

mitocăneste. u burta peste curea. 2n timp cenevastă-sa întelesese, în lumea prin caresenvîrtise,că bunăstarea, standardul ridicat de trai îtiimpunea si o ormă f$ică, rate-meu se



purtase după pota inimii adică-si ră$bunase totianii de oame ai copilăriei. ai adolescentei,ai studentiei. !i mîncase pe rupte.

<a noi, la *răteasa, grasi erau numai "pnca lui*aros, rudăreasa, care ăcuse douăscinci decopii - si-ăi doi băieti ai ei, iar dintre romEni, ai lui!oavă si-ai lui iobănescu. !ă fi gras erasupremul semn al bunei-stări la noi în sat. De cîteori mi-aduc aminte de "pnca lui *aros îmivine si să rid si să plîng. Din douscinci de copii cîti anăscut, între care de cinci ori gemeni, iautrăit doi băieti si-o ată. " văd eu într-o $i - cred căeram în clasa a doua de liceu - si-ispun /Dadă "prică, am au$it că ti-au murit copiiiăcuti acu3 de curînd1. /Da3 slavăDomnului, dadă, că de un3 le-as f dat să mănîncela atîtea guri 1.!i ne-ntoarcem la problema esentială a celei mai

mari părti din omenire mîncarea. )-amuitat cu părere de rău în 3BK la 7elu, amintindu-mi-2pe cel care plecase prima oară la post înstrăinătate. )-am uitat cu părere de rău, dar cu-ntelegere. Pe lume sînt putine plăceri sămănînci după pota inimii, calitativ si cantitativ, euna dintre ele. 'tît cît îl cunosteam eu,

8GH7elu nu-si pusese )u lăcomiei si-n semn denepăsare ată de standardele lumii în care trăise."ricum, în 0est toti ne consideră niste trogloditi,apăi să aibă de ce.





ornitorinc6 ată de noile generatii de medici, parevenită din altă galaxie. Din păcate, înprivinta lui 7elu, bănuielile mele si ale &ataliei se

confrmaseră prin probele de laborator /un început de diabet pe care să-ncercăm să-l tinem în)u prin alimentatie si prin cevamedicamente. 's vrea să nu deveniti dependent deinsulina. !i vă rog să nu mai umati,findcă riscati o arterită obliterantă. 0ă trimit la undiabetolog, un coleg al 'rgentinei si-almeu, pentru diri9area tratamentului. !ă stiti că eoarte dur cu pacientii, mai ales cînd sîntgrasi. 0ă rog să nu vă speriati si să-i urmatiprescriptiile cu sfntenie1.7ata oricînd să dea totul pe ton glumet si optimist,si el si <iliana, ca omul încîntat de sine,căruia toate-i merg din plin si simte că lumea-i alui, diagnosticul &ataliei !cutasu casatie-n

materie -- îi alungase lui rate-meu aerul biruitor,de usoară $eemea6 parcă-l turtise si-lmicsorase.)-a invitat la o coetărie /ai, soru-meo6 tumănînci o pră9itură si bei o caea6 eu beau ocaea tară $ahăr1. oetărioara de vi$avi de Dreptdemult nu mai era. 'm mers într-una pe

colt, cam peste drum de "peră. )ascota de lacoetăria de-acum nu mai semăna cumascotele tineretii mele, cum nu seamănă o giraăcu un crocodil. 'm înghitit-o alternînd



fecare-mbucătură cu o gură de caea -caeauafind chiar bună. /!oru-meo, 'delino,'rgentino, 4diabetul ăsta incipient5 pe care mi l-a

vestit colega ta, e un prim semn din partea'lei cu coasa1.7elu avea un aer trist care mi l-a adus amintecopil, cînd îi scăpase din mînă un smeu la caremesterise o săptămînă. 7lasul suna dintr-odatăgrav. %ra glasul studentului sărac căruia-i8GIdădeam eu un pol de bu$unar din ce cîstigam cuin9ectiile. /7elule, ratele meu, Doamna astacu unealta agricolă, cum o numea domnul 7eneral,ne dă semne de cînd ne nastem. !emnediscrete pe care pînE la o anumită vîrstă nu lebăgăm în seamă. *ătrînetea e vîrsta renuntărilorsi-a umilintei. &u mai mergi cum mergeai, nu maipoti mînca de toate si trebuie să

accepti că fecare $i-ti apropie unia de par1. /Dac-am a9uns ca un porc de gras, am a9unsfindcă mîncarea si băutura - bună si cu măsură,băutura -- mă despăgubeau decompromisurile vietii. Poate-ti închipui că de cîndam terminat #acultatea mi-au mers toateca mărgelele pe ată A1. /&u-mi închipui nimic,

7elule. De cînd ai plecat prima oară-nstrăinătate si pînă astă$i - si se ace curînd 9umătate de secol - tot ce-am vorbit noi doi a ostconventional. &ici eu nu te-am întrebat pe tine ceăceai, nici tu pe mine ce tăceam. De cînd



v-am întrebat odată cîndva ce salarii aveati si-am înteles că vă era inter$is să le divulgati, mamlecuit să vă mai întreb ceva. 'sta e valabil si pentru

$iua de a$i. e vrei aia-mi spui1./!imt un el de ostilitate în ce mi-ai spus acum1./&u ostilitate, 7elule, ci aptul c-ampriceput că relatiile noastre au devenitconventionale1. /hiar cre$i c-am uitat bănutii pecare ti-i luai de la gură ca să mi-i dai mie cînd eramstudent 1. /&u cred c-ai uitat. um nucred c-ai uitat cum mîncam ran$elă cu mămăligăpe marginea santului cînd mergea Taica laoras. &ici cum ne duceam la *altă, la *îta - mam3marea dinspre )aica - si ea ne umpleatraista cu pere pădurete pe care le tinea-n secarăpînă se-nmuiau si se topeau în gură. &ucred c-ai uitat nimic, dar te-ai lăsat coplesit deviata-n care te-ai aruncat, de competitia unei

astel de vieti1. /*ine $is competitie. !oru-meo,cum m-am mentinut în posturile pe care leamavut, numai eu stiu. red că 9umătate din ce-amcîstigat am dat-o pe 4atentii5, ca sămerg mai departe, în lumea-n care m-am învîrtit eunimic nu mergea ără 4îmi dai - îti dau51./re$i că numai în lumea-n care te-ai învîrtit tu

Dac-as f ost rumoasă si m-as f culcat cucine trebuia - că origine sănătoasă aveam - erama$i proesor universitar, nu medic-primarpensionar. &atalia !cutasu, o capacitate în)edicină, findcă e urîtă, abia de-a9unsese seă de



lucrări, pînă-n 3IB. Pe urmă s-au gîndit s-onumească se de catedră, la cinci$eci si sase deani. Peste tot si oriunde e cu 4îmi dai - îti dau5. e

4democratia5 asta merge altel *a maidihai decît în comunism unctionea$ă spertul sirelatiile. &-am vă$ut un miliardar de a$i caresă f iesit dintr-o puscărie politică, ci tot vechiicomunisti machiati în democrati1, /înteleg cămă inclu$i si pe mine aici... si nu pot spune că n-aidreptate. 's vrea să stii că viata mea emai grea si mai complicată acuma decît înainte1./7elule, asta ai vrut, asta ai. !i măturătorulde stradă are gri9i. De ce n-ar avea si-unmiliardar 1 /'i spus 4asta ai vrut, asta ai5.!orumeo,sînt anumite angrena9e în care dac-ai intrat nu maiiesi decît cu picioarele-nainte1. /ala mafe A1. /a la mafe A1. !i-am tăcut mult de

parcă brusc ne luase Dumne$eu graiul./7elule, dacă vrei să fi pe picioarele tale, f$icvorbind, si-n mintile tale, pîn-o veni Doamnacu coasa, respectă cu sfntenie ce-o să-ti spunădoctorul 0lad 'lexandrescu, dia-betologul lacare te trimite &atalia !cutasu. Diabetul nu epneumonie, care se vindecă-n două săptămîni

8GBcu antibiotice. % boală rea. Dă peste cap totmetabolismul, îsi ace de cap, te termină repedesi oarte urît. a de pildă, picioare amputate... încîtte rog ca pe Dumne$eu, în primul rnd



mena9ea$ă-te, evită stresul si emotiile, cE-n groapănu iei miliardele cu tine. 2ar pe-ai tăi i-aiasigurat pentru $ece vieti1. /)i-e tare greu să mă-

nvăt cu-o viată de pensionar, să fu vioaraa doua-n aacerile astea-n care sînt băgat1, /îl aipe fu-tău care poate tine hăturile.)ultumeste-te să fi un el de /proesorconsultant1, cum sînt marii nostri medici bătrîni pelaspitalele conduse de medici destepti, care-si dauseama că oricît de bun ai f, n-ai vă$ut pîn3la patru$eci de ani ce-a vă$ut un 4consultant5 pîn3la opt$eci. &u cred că fu-tău te-ar da pelinie moartă1. /2mportant e - după cum ne-nvatăpsihologii - să nu provoci experimente. #iumeuare o nevastă extrem de cheltuitoare1. /#iindcă arede unde1. /!i <iliana are de unde sitotusi n-a$vîrle cu banii pe ereastră1. /#iindcă

<iliana a trecut si prin perioade cînd n-a avutce a$vîrli. &u uita a cui ată e noru-ta. De cînd sestie, ce si-a visat noaptea a avut $iua1./&u mă pot obisnui cu idea vietii de pensionar. Tienu ti-e greu, la pensie 1. /&u. 'sa cumde la-nceputul vietii stii că mori, tot asa de la-nceputul unei proesii stii că vine momentul

cînd îi pui punct. 's f putut să mai lucre$. 's puteasi a$i, la vreo policlinică dintre cele cuplată, însă nu mai vreau. 'm ost medic trei$eci deani, asistentă la sala de operatii opt ani. %



destul. !ase din ăstia opt ani lucram si la sală simergeam si la #acultate, cu scutire partialăde recventă. Dacă n-ar f ost domnul 7eneral -

Dumne$eu să-l odihnească A - nu maia9ungeam eu doctorită1. /u oricine-am vorbitdespre tine, dintre medici, mi-au spus că estinu numai un radiolog exceptional, dar că esti si cadiagnosticiană lux a-ntîi. De ce te-ai ăcuttu radiolog 1. /#iindc-am vrut să am ceva linistedupă opt ani de extenuare în care-am avutparte si de-un an de boierie cît am ost internată la!pitalul T.*.. !tudentesc. ' ost cel mailinistit an din viata mea. Tuberculo$a mi-a picat caun dar de la Dumne$eu. %ram extenuatăde-atîta muncă1. /e stiu copiii mei de-asa ceva Ae stiu ei cum ăceam, tu si cu mine,in9ectii la douăspe noaptea si la patru dimineata sicum căram eu lă$i de cartof în "bor

pentru un leu de cinema si pentru douăscinci debani de tramvai A1. /)ultumeste luiDumne$eu că sînt întregi la trup si la minte, că au învătat serios carte, că nu beau, nu sedroghea$ă, că au amilii, că nu i-ai scăpat din mînăsi că si-au vă$ut si-si văd de treabă1./Diana putea să stea si-n >omEnia, că nu murea de

oame. 2-a trebuit 'merica si bărbat 9apone$. a să umble mă-sa prin avioane de dorulei1. /7elule, e moda exportului de creieresi de ortă de muncă brută. Pleacă ăi ără sperantăsi-ăi speriati că la un moment dat si-ar



putea pierde-n >omEnia standardul pe care-l au.Pleacă unii după o pîine, altii findcă n-au încredere în viitorul Tării ăsteia ale noastre1. /Tu ai

31. /&u. <a un pol se strîng bogatii, lacelălalt - o sărăcie din ce în ce mai cruntă. % deapt o-ntoarcere-n epoca sclavagistă, cudeosebire de tehnică si cu aceea că a$i nu mai estivîndut de stăpîn ci-i cersesti privilegiul dea-ti vinde orta de muncă1. /3&u ti se pare că s-a-mbunătătit chiar nimic după >evolutie 1./>evolutie A1. /ai să numim asa ce s-a-ntîmplat în 3IB1. /' A dacă e pe numite - ca-n8HK)edicină 4diagnostic nepreci$at5 - atunci maimerge, altminteri n-o să umblăm acuma să neprostim unul pe altul. Dacă si ce s-a-mbunătătit %xistă $iare - fecare 4independent5 însă decineva A - 9ucînd fecare după cum îi cîntă grupul de

interese pe care-l repre$intă. #iecarega$etă e montată ca o piesă de teatru. 'i dreptulde-a maniesta tu strigi, tu au$i.)aga$inele sînt pline. Unii cumpără din ele, altii seplimbă prin ele ca prin mu$ee. 'i dreptulsă călătoresti. &u mai depin$i acum de !ecuritate,ci de 'mbasadele cărora le ceri vi$e. Poti

avea tot ce-ti potesti - bani să ai. !i mai presus deorice - aară de $ile, poti cumpăraconstiinte, ;ustitie, Politie, tot, tot. în toateregimurile sînt privilegiati si oropsiti. 4>evolutia5 -



pentru că asa ne-am hotărît să numim ce s-a-ntîmplat în 3IB - nu pre$intă nimic original. !-aumai schimbat persona9ele, unde s-au mai schimbat,

îi multumesc lui Dumne$eu că sîntbătrînă, îi multumesc că n-am copii. Pot să-ti spuncă pe lumea asta multe de$amăgiri amavut, de la comunism la oameni, dar cea mai marede$amăgire tot urmările 4>evolutiei5 miauprovocat-o. &u m-am asteptat la cine-stie-ceminuni după 8BIB, dar nici la ce e-acum A1./Poporul nostru, de cînd se stie, luptă săsupravietuiască. % aproape tot timpul - vorbind lapre$entul istoric - în stare de calamitate.%xclu$îndu-i pe ăi privilegiati din orice regim. Decînd terminam porcul - cam pe la-nceputul luimartie - de cum îl terminam, pîn3 la Pasti numai gustam came. !i de la Pasti la !întă )ărie lael. )i-l aduc aminte pe #lorei al nostru cum

îsi îngropa si cum îsi legumea oasele de la găina de!întă )ărie6 $iua )aicăi, săraca. !i cumapuca si ea gîtul, căpătîna, ghearele. um doseapentru #lorei cîte-un dumicat de mămăligă.!i cînd aud astă$i ce viată ericită a dus tăranulpînă-n 3 A &u trebuie să-ti spun eu tie, sorumeo. în 3, tu aveai doispe ani, eu - treispe. &u eram

copii de tîtă ca să nu ne mai aducemaminte. 'poi au venit comunistii si ne-au omorît cucotele, pîn-au înfntat olectivele de peurma cărora săracul tot sărac a rămas, iarconducerea s-a umat ca o căpusă care suge pe







egalitate-ntre ele, lipsa de inormatie si inormatiadiri9ată, echivalentă, de apt, cude$inormarea. 'stea sînt ortele pe care se

ba$ea$ă marea fnanta, care ace din noi ce vrea1.>epetam în ata lui 7elu conclu$iile mele despresocietate. #ără să fu eu vreun mare analistpolitic. <a ele mă dusese o viată prin care nutrecusem legată la ochi. #rate-meu se uitapierdut prin peretele de geam al coetăriei de parc-ar f asteptat să-i apară pe-un ecranconfrmarea sau infrmarea spuselor mele. !au segîndea, mult mai de cre$ut, la diabetul lui,la aacerile lui, la propria viată, /în lumea asta alecărei mecanisme le-ntelegi atît de bine, tucum te-ai descurcat si cum te descurci, 'delino 1,a sunat într-un tîr$iu răspunsul lui 7eluată de părerile mele. /De la nouăspe ani pin3 lacin$ecisiopt, cînd m-am pensionat, am

muncit ără preget. 'm muncit cu oameni si peoameni si n-am ăcut economie de propriapersoană, îndră$nesc să spun că mi-am ăcut cusfntenie datoria. 2ar a$i, nu apelea$ă un omla mine pe care să nu-l iau de mină si să nu-l duc ladoctorii pe care-i consider eu cei maibuni. #iindcă m-am purtat în asa el încît să las loc

de 4bună $iua5 si ată de oamenii pe carei-am agreat si care m-au agreat si ată de ceilalti1./*ăneste cum te descurci 1. /Dacă n-arf osti, greu, oarte greu. #ata lui, singurul lui copil,e doctorită la Paris. Desi taică-său nu-i



cere nimic, ea-i trimite trei-patru sute de dolari pelună. osti a mostenit-o pe sora maică-siio casă cu lucruri unu3 si unu3, si o colectie de

tablouri oarte valoroase. !maranda, ata lui, i-aspus lui osti să nu vîndă încă nici un tablou, îi dăea semnalul cînd e ca$ul. osti si cu mineavem buget comun, asa că nu duc lipsurile pe carele-as duce dac-ar trebui să trăiesc dinpensie, cu inatia asta care nu dă nici un semn săse oprească. De apt, cred că totul e planifcat1. /Poti f sigură1.red că replica asta 7elu n-ar f-ndră$nit s-orostească de ată cu <iliana. De apt. întreaga8H=noastră conversatie n-ar f putut avea loc înpre$enta ei. în acea coetărie cu mascote ărăgust dar cu o caea bună l-am regăsit pe 7elu,ratele meu, de pe vremea cînd împuscam

amîndoi rancul. înd mergeam la repetitii la'teneu si la teatre, ca să ne umplem suetul desunete si de imagini care ne luminau tineretea decopii săraci si ne dădeau speranta uneivieti în care oricum n-aveam să mai dăm cu sapa.)ă gîndeam la viata noastră atîtia ani ne-nstrăinasem. <a viata noastră, dusă cum se duce

tot ce e supus timpului. /'delino, 'rgentino, soramea, viata noastră s-a dus1. 7lasul lui 7elusuna blînd, constatativ, în timp ce-si punea mîna cudegetele ca niste caltabosi peste mîna



mea subtire, ca de copil. 0orbele-astea le-am simtitca un cutit în inimă. )i-a răsunat înamintire glasul )aicăi /<ina maicăi, <ină, s-a dus

copilăria ta1. !i eu i-am răspuns, i-amrăspuns suetului ei acolo unde o f /)aicanoastră, )aică, s-a dus viata copiilor tăi1. Douăsiruri de lacrimi îmi alunecau pe ata de masă acoetăriei. 7elu mi-a-ntins batista lui albă,fnă ca o spumă. /!oru-meo, timpul nu iartă penimeni1, într-un tîr$iu mi-am au$it glasul abiasoptit /4De s-ar putea trăi măcar o $i cum cresteiarba56 asa spune un autor rus pe care-lcitesc acum1. /e rumos spune rusul tău. &ouă,oamenilor, nu ne e dată linistea ierbii1.e tînără eram cînd am iesit la pensie Ain$ecisiopt de ani mi se par acum, la sapte9doi,oarea tineretii A De la o anumită vîrstE - labătrînete, evident - un an contea$ă de multe ori

ca unul la copiii mici. îtă deosebire între un nounăscut si-un copil de-un an. Unul e unghemotoc de came, celălalt /o persoană1 cusentimente, cu simpatii si cu antipatii ca sianimalele. opiii mici si animalele nu pot f păcălitinu trag la oameni răi. Pot spune că eu ampăstrat acel simt ancestral care m-a averti$at din

prima clipă asupra unui om. 'sa cum, ărăsă f ăcut studii aproundate de psihiatrie, simtanomalia dintr-o a$vîrlitură de ochi, iar cîndpersona9ul mai si deschide gura, i-am pus imediatdiagnosticul, în privinta oamenilor nu mam



păcălit, dar nici n-ani păcălit vreodată pe cineva.'m 9ucat cinstit cu oamenii si le-am ostrecunoscătoare tuturor celor care la o nevoie mi-au

întins o mînă de a9utor. Tusa <ina sinenea ostel au murit în bratele mele. /'delmo,ată, ai a9uns doctorită, umbli pintre oamenimari, cu carte, da3 nu te-ai desăcut de noi1, mi-aspus tusa <ina cu două $ile înainte de-a seprăpădi. /Tusă, cit ati ăcut matale si cu neneaostel pentru mine as putea să uitvreodată 1. /e-am ăcut, ată ă te-am tinut înbucătărie 1. /*ucătărie ati avut,bucătărie mi-ati dat. Dar mi-ati dat. Tusă, leulsăracului e mai mare decît milionul bogatului.!ă fe primit tot ce-ati ăcut pentru mine1./'delino, eu nu $ic că 7herghina n-o să-mi acpomenile, da3 să fi si tu de ată1. /<asă, tusă, cămai e pîn-atunci1. /&u mai e, tusă. 'm eu

semnele mele că nu mai e1. !i semnele ei n-au înselat-o. Toate pomenile i le-am ăcut împreună cu 7herghina. !i pe-ale lui nenea ostel.%u aduceam tot ce trebuia, doarpregătirile le ăceam cu 7herghina. /'delmo, ată,nici dacă erai ăcută de ei si nu i-aipomeni cum îi pomenesti. De m-ar pomeni si pe

mine etele 2u5 fu-meu asa1. /7herghine,cînd n-am avut acoperis deasupra capului, oameniiăstia m-au primit în casa lor1. /<as3 că nu8HC



te-au primit degeaba1, le mai trîntea 7herghina ocopită post-mortem socrilor ei, pe care nu-iavusese cine-stie-ce la inimă6 reciproca find

valabilă.*ătrînetea este vîrstE durerilor de tot elul, care tise plimbă-n trup ca argmtul-viu, vîrstEartro$elor, a artritelor, a osteoporo$ei si-arememorărilor. !crisorile ălugăritei meleportughe$e îmi stau pe noptieră de lanouăspre$ece ani. red că le stiu pe dinaară si,totusi, în fecare seară mai citesc o ra$ă-două din ele sîntleit-motivul vietii mele. De ele mă leagăiubirea mea disperată pentru vărul meu 7abriel.'mintirea asta nu mă mai ace să mă simtridicolă, ci-mi aduce-un $îmbet de milă ată demine, cea a vremilor de-atunci.<a un an de la moartea <aurei, 7abriel s-a-nsurat

cu-o colegă a fică-sii6 dierenta dintre eifind numai de două$eci si cinci de am A 7abrielvine pe la noi în vi$ită, adică la mine si laosti. <a el nu ne invită, findcă nevrînd să-sipedepsească nevasta, o lasă-n voia ei6 ceeacenseamnă,-n fecare sîmbătă, o-ntîlnire cu dans. e să caute la

asemenea petreceri cineticeosti si cu mine, doi babalîci Durerea cea mai mare din ultimii doi ani a ostmoartea Paulei, cea mai bună prietenă a mea.



Unul dintre oamenii cei mai cinstiti, mai inteligentisi mai spirituali si cei mai devotati dinviata mea. " fintă care pornise de la acelasi nivel

cu mine dar care, avînd un copil de crescutsi neavînd norocul unor oameni care s-o spri9ine,cum am avut eu, usese toată viata eiproesională soră pediatră. Dac-as f avut copii, pemîna ei i-as f dat, ca pe mîna celui maidestoinic doctor. De-altminteri, medicii tineri,veneau în secret la ea si-o-ntrebau, în ca$uricomplicate /Tanti Paula, dumneata ce părere ai 1!i părerea Paulei se adeverea ără gres.a si )aica, Paula nu pusese-n viata ei picătură debăutură-n gură. a si )aica, murise deciro$ă, constientă însă pînă-n ultimul moment. <adouă ceasuri după ce-am vă$ut-o la clinicăpentru ultima oară, m-a anuntat ornel de moarteaei. %ra pe data de trei$eci decembrie. 2n

noaptea de 'nul &ou am stat cu osti la masă, ne-am ăcut că mîncăm, din paharul desampanie am vărsat fecare trei picături pe covor,n-am ciocnit si-am spus /!ă deaDumne$eu ca anul viitor să se sîrsească altel1. <adouăspre$ece ne-au teleonat !marandasi băietii <aurei ca să ne ure$e si să ne

sorcovească. De la patru$eci de ani am început sămăgîndesc cui să las mostenire ce-am agonisit într-oviată, cu a9utorul lui laude, a9utor



substantial. <a sapte$eci si doi de ani, gîndul ăstadevine obsesiv. De nepotii mei nu mă simtdeloc apropiată. ui să-i las Dianei care e-n

'merica, lui osmin care un teleon nu-mi dă sicare la miliardele lui rate-meu si-ale lui, drept demine-ar avea el gri9ă Pentru unapartament de două camere, cînd el cu nevastă-sa,cu doi copii ai lor, cu rate-meu si cu<iliana, cumnată-mea, locuiesc în două$eci decamere, cu un pogon de curte care arată ca ogrădină olande$ă u niste ronduri si cu nistearabescuri de ori, ca un covor oriental, cugrădină de $ar$avaturi aran9ată ca pentru unconcurs, toate după gustul unui tînăr arhitectpeisagist, îngri9ite $i de $i de un grădinar, ingineragronom, specialist în horticultura si-nlegumicultura. <a mesele din casa lor se vorbestemai tot timpul de întreprinderi, de bursa de

8Hvalori, de automobile, de plantele din grădinafecăruia si de speciile noi achi$itionate înultima vreme, rar de cîte un spectacol undeparticipantii se duc mai mult ca să fe vă$utidecît ca să vadă ce se petrece pe scenă./'ti vă$ut spectacolul lui 7eorge 'ldea 1, m-a-

nvred-nicit cu-ntrebarea o cucoană voinică,proaspăt coaată, ardată din belsug, acoperită debi9uterii, îmbrăcată într-o rochie de voal,ultima modă, cu volane suprapuse, /întîmplător l-am vă$ut si nu m-a entu$iasmat. Păcat de



bietii actori să-i pui să se scălîmbăie si să-ti bati 9ocde-un text clasic1. /Doamnă, dar nu semai poate 9uca astă$i ca la 4omedia #rance$ă5, cu

actorii la rampă, ca si cînd ar recita1./Doamnă, eu. rămasă-n urmă cum sînt, îi cer unuiregisor să nu vrea neapărat să arate că emai destept decît autorul si că-i ace o avoare că-lpune-n scenă. 0reau să se respecte epoca în care se petrece textul piesei, textul, si vreauspectacole în care să nu se acă din teatrucirc1, /în elul ăsta, doamnă, nu mai apare nici oinovatie-n spectacole, nu se ace nici unprogres1. /Doamnă, am învătat într-o viată că nu edeloc obligatoriu ca tot ceea ce e nou săfe neapărat si mai bun decît ceea ce l-a precedat1./După dumneavoastră totul ar trebui săstea pe loc1. /&u pe loc, ci-n limitele bunului-gust,care tine de bunul-simt, si-n limitele

respectului ată de niste autori morti, care n-aucum să proteste$e la elucubratiile care se acpe seama lor1. /Dumneavoastră ce proesieaveti 1, si-a maniestat curio$itatea o tînărăcare părea fica doamnei coaate si pline debi9uterii. /!înt medic radiolog, la pensie1./Tocmai dumneavoastră de$aprobati inovatiile în

artă. cînd ati lucrat într-un domeniu în cares-au ăcut atîtea progrese 1. /Domnisoară,progresele tehnice din stiintă sînt una sirespectul pentru artă e alta. !i findcă ati vorbit de)edicină, pot să vă spun că-n ciuda





După o săptămînă de la această sindrofe, îmiteleonea$ă &atal ia !cutasu ca să-mi spună că8HF

a venit la ea o tînără trimisă de rate-meu. Dinpăcate, i-a descoperit fcatul mărit, ve$icaplină de pietre, si un rinichi cu o malormatieureterală. &u mi-a ăcut nici o bucurie să au căsimtul meu clinic nu s-a atrofat odată cu anii.ui să-i las mostenire apartamentul ui cele treitablouri ale mele !ingurii care seinteresea$ă de soarta mea si-a lui osti sînt ornel,7ertrud si armina. Pentru ei toti sînt Tantina, după cum îmi spunea ornel pe vremeacînd era la cămin. Dac-as f avut copii mi-arf plăcut să semene cu ei trei să aibă delicatetea siblîndetea lui ornel, preocupările luiintelectuale, setea lui de-a-nvăta, spiritul teutonictransant si de ordine al 7ertrudei,

constiincio$itateaei în tot ce ace, îmbinarea trăsăturilor de caracterale părintilor, în cel maiarmonios mod, în copilul admirabil care estearmina.'cum e o vreme cînd, prin casele de licitatii, potivinde la preturi bune obiecte-stil, bi9uterii cu

monturi vechi, tablouri si sculpturi de autori de la oanumită cotă-n sus. !e au în vedereoamenii cu bani, care investesc în valoriomologate.



în aară de l aude, cînd a ost în 3BK în Tară, n-amarătat nici unui expert >embrandtul meu.laude m-a asigurat că e autentic. /Dacă vreodată-

l evalue$i, numai la tine acasă, cumartori, si nu scapi tabloul din ochi nici o clipă1,mi-a spus el. <a eta9ul de deasupra mea sevinde un apartament de patru camere, de aptdouă apartamente de cîte două camere pecare proprietarii le-au ăcut să comunice între ele.2-as da lui 7elu >embrandtul dacă mi-arcumpăra mie apartamentul ăsta. pe numele meu. în el i-as aduce pe ornel, cu 7ertrud si cuata lor, armina, iar ei .si-ar închiria apartamentullor si pe cel mostenire de la Paula. osti./consultantul meu stiintifc1, îmi aprobă planul./elule, as vrea să fu sigură că tabloul ăstarămîne-n Tară. Tu esti primul pe listă. &u-l vreitu, încerc cu !tatul, dar dat find ce s-a-ntîmplat cu

Domnisoara Pogan+, pe care proprietariiau oerit-o !tatului cu un sert din pretul de la careporneste o licitatie *rîncusi în străinătatesi !tatul 4n-a avut bani5, nu-mi pun mare năde9de-n!tat. >ămîn casele de licitatie. *inentelesti l-ar experti$a un om serios. 7îndeste-te1. /!oru-meo, am să mă gîndesc1.

!tiam că viitorul ăsta popular o includea pe <iliana,ără a cărei părere 7elu nu-si cumpărănici măcar o pereche de pantof, într-o $i si la o orăfxate dinainte, <iliana, cu 7elu si cu un



expert oarte cunoscut s-au înfintat la mine-acasăpentru examinarea si pentru pretuirea>embrandtului. %xpertul, din spusele celor care

avuseseră de-a ace cu el, cînd era interesatsă cumpere un obiect, oerea vîn$ătoru-lui un pretde nimic6 iar cînd nu era interesat, spuneapretul real, ba uneori îl exagera pentru cavîn$ătorul să nu reusească să-si plase$e obiectul sis-a9ungă la expert si să i-l dea pe oricît numai săscape de el.Urmărind privirea expertului, mi-am dat seama că>embrandtul îi mai trecuse prin mîini siprobabil că illo tempore oerise pe elconerentiarului de la urologie sub două mii de lei,devreme ce conerentiarul, de la trei mii, cît ceruseinitial, mi l-a lăsat brusc la două mii. După ocercetare minutioasă, în timpul căreia mi-a ost

inima cît un purice, expertul a declarat8HG>embrandtul autentic si ne-a comunicat pretul pecare-l puteam obtine în Tară si pe cel dinstrăinătate. hiar ată de pretul local lansat deexpert, apartamentul de deasupra mea nurepre$enta mai nimic. Dar cum nu eram pusă pe

pricopseală si mai ales de pe urma lui ratemeu,am încheiat tîrgul.De cînd s-au mutat la mine-n bloc, tustrei copiii meide suet, ornel, 7ertrud si armina,



cărora le-am ăcut testament pe ambeleapartamente, proprietatea mea, si le-am depusbanii

necesari în $iua de a$i ca taxe de mostenire, parcăaltel îndur cortegiul de belele alebătrînetii. 'm avut cura9 chiar să cer o vi$ă pentru!tatele Unite unde m-a invitat orina,osta mea colegă de cameră de la !pitalul T.*..!tudentesc.De ce mi-au reu$at americanii vi$a n-am priceputpericol de-a rămîne acolo nu pre$int larageda-mi vîrstă, mutră de teroristă n-am. îndmi-a-ntins pasaportul, i-am spus unctionareiromEnce a 'mbasadei /Doamnă, în 8BGG,!ecuritatea romEnă mi-a reu$at vi$a pentru#ranta, sătuindu-mă să mă duc 4pe-aci prindemocratiile populare5. Dumneavoastră acumunde mă sătuiti să mă duc 1. Doamna mi-a trîntit

ghiseul în nas, neindicîndu-mi nici oadresă.e mult s-au schimbat lucrurile A Una e să nu te flăsat !ecuritatea să pleci în "ccident, altae să nu te lase 'mbasada americană să-i ve$i tara.!ănătate să fe A <a cît mă dor pe mine/osemintele1, numai bună de mers în 'merica nu

sînt. Dar prea a insistat colega mea de T.*..6 văduvă, singură, simte nevoia să aibă cucine depăna amintiri. "ricum, aveam un sacplin de /actualităti1 despre ostul ei iubit, devenitmiliardar si-n acelasi timp va9nic



protestatar împotriva regimului sub care s-a-mbogătit, precum si unul dintre directorii deconstiintă ai intelectualitătii care se doreste elită.

olega mea de T.*.. a ost de$olată de/succesul1 meu ată de autoritătile americane.Pentru mine, care-am învătat să nu mă maimir, acest reu$ n-a ost altceva decît o-ntoarcere-ntimp. )i-am rememorat anul 8BGG.'tunci îmi stăteau la dispo$itie democratiilepopulare. '$i îmi stă spatiul !hengen. *ani săam. *ani acuma as avea, din genero$itatea!marandei, fica lui osti, fna mea. !ănătate numai am. Dacă vrei să ve$i un loc - să-l ve$i calumea, trebuie să-l bati cu piciorul. 'sa ceva numai e de mine. "steoporo$ă am, coxartro$ăbilaterală am, nici cu genunchii n-o duc strălucit,artrită la o gle$nă am. 2ar durerile, mai ales laschimbările meteorologice, mi se plimbă-n tot

corpul, ca argintul-viu.<a opt$eci de ani cîti are, osti se tine oarte bine.2n ochii lui albastri, senini, surprind adeseao undă de tristete, îl privesc atunci cu un $îmbetcare e rate geamăn cu ceea ce exprimăochii lui si-l bat camaradereste pe umăr, ără niciun cuvînt. 'cum doi ani mi-a plesnit o venă

la pulpa piciorului drept, în cinci minute, piciorulera butuc si nu-l mai puteam pune-n pămînt.<-am rugat pe osti să mă spri9ine pînă la baie, darel, ca o bună infrmieră, s-a pre$entat cu



plosca. )i-a ăcut un semn la gură - adică, /ărăproteste1 - m-a ridicat cu gri9ă si m-a ase$at în po$itia pe care o cunostea din lunile de $ăcere

ale )onei, cînd el, eu si !maranda ne8HHtransmiteam unul altuia staeta de infrmieră. 'celmoment a ost cred cel mai penibil dinviata mea, pentru ceea ce mi se-ntîmpla si pentruamintirile pe care i le tre$eam lui osti./Doamne, n-a ost destul de pedepsit cu )ona, dece-l mai pedepsesti si cu mine 1.olegul meu 2lie Panaitescu, ebolog, a9unsproesor, m-a internat într-o re$ervă în care amstat o lună. Puteam să plec după o săptămînăacasă, dar l-am rugat pe 2lie, în lipsa lui osti,să mă tină pînă aveam să mă pun pe picioare,tocmai pentru a-l scuti pe osti de-a mai finfrmieră. osti se-nfinta la spital la ora $ece

dimineata, cu mîncare tăcută de el, încolaborare cu 7ertrud, si cu greu îl urneam sprecasă pe la sapte seara. )ă săruta pe runtesi se uita rugător în ochii mei. !tiam ce-mi spune/Te rog nu muri, nu mă lăsa si tu singur1./>ar am vă$ut bărbat care să aibă atîta gri9ă denevastă, ca sotu3 dumneavoastră1, mi-a spus

o infrmieră. /&u e sotul meu, e ratele meu decruce1. >ăspunsul ăsta n-a lămurit-o cu nimic./&e cunoastem de cînd eu aveam nouăspre$eceani si domnul pe care-l ve$i în fecare $i la





al unei părti a tineretului si ne ac să nu ne simtimniste bătrîni cîrcotasi cărora totul lepute. )odele vin si trec. " să treacă si asta a

buricelor la vedere si-a mmi-9upelor. 2n>enastere a ost o vreme cînd, mai ales la teatru,emeile purtau rochii din care le ieseaucomplet tîtele, celor care le-aveau rumoase : astase-ntelege. 'stă$i nu se mai tine seamade-a arăta numai ce e rumos. 'stă$i se poartă/de$inhibarea1. 'răti ce ai, nepăsîndu-ti că erumos sau nu. )ini-9upele-ti oeră si picioare desculptat, dar si burlane, stîlpi de telegra,sau /ciocănele1 de găină subnutrită. )oda vine sitrece ără urme de nesters. De nesterseste incultura, dispretul pentru gramatică, pentruistorie, pentru limbă, pentru dictionare6este pauperi$area intelectuală, în generatia luiosti si a mea au ost medici care-n doi ani siau

dat liceul, apoi au trecut prin )edicină ca rata prinapă, ceea ce nu i-a-mpiedicat s-a9ungă8HIproesori. '$i se-a9unge, ca si-atunci, greu, dar se-a9unge, prin muncă cinstită, sigur însăsi repede prin pile si prin politică. e mi-e dracu3 cemi-e tat-su. )ă gîndesc de multe ori la

anii petrecuti în slu9ba oamenilor. 'nii petrecuti lasală alături de domnul 7eneral mi se par aidevotamentului maxim ată de meserie. &iciodatănu m-am simtit mai utilă oamenilor decît



atunci. % greu să-i explici cui n-a luat-o de la ploscăsi de la mătăhu$ul de sters pe 9os, cîtăimportantă au infrmierele si personalul mediu într-

un spital. ît din procesul operator si postope-rator le revine acestor oameni mărunti a cărorpărere n-ar trebui ignorată de medici. Uninspector scolar îmi spunea că elementul săuesential în aprecierea unui proesor era părereaelevilor despre acel proesor, îndră$nesc să spun căsi despre medici, inormatii de luat înseamă poti obtine de la infrmiere, nemaivorbindde personalul mediu. &-am căutat conictecu luminarea nici în viata mea proesională, nici înviata privată. )i-e urît chiar si să asist lasituatii conictuale.!i totusi, radiolog precum am ost, renuntînd lacariera universitară tocmai pentru a dispăreade pe piata concurentei, spunînd bolnavilor ce

vedeam la >ontgen si mai apoi si la ecogra siscriind cinstit buletinele, am /reusit1 totusi să intru în conict cu unii medici, tocmai findcăspusesem adevărul. !i ca radiolog te poti însela side la eroarea ta de apreciere să urme$e unsir de erori. Un bun coleg, si proesional si ca om, ascris pe un buletin de coloană vertebrală

/suspect de morbul lui Pott1. "rtopedul - ăsta chiarexceptional - un an a tinut pacientulimobili$at si cu tratament anti-tuberculos, pe niciunul neducîndu-l mintea, un an, la cancer



de coloană, ceea ce avea pacientul. De multe ori,boli dierite, au debut asemănător. %securiexistă în toate ramurile )edicinei. ele mai multe

si agrante sînt în chirurgie si mai multe,dar nespectaculoase, în )edicina internă, în viatamea nu mi-am bîrft colegii, dar nici nu mamsfit să-i spun bolnavului adevărul, riscînd să-miridic în cap indierent pe cine. 0ine într-o$i un tînăr, cu osteotomie la ambele emure, vinesă-i ac o radiografe de ba$in. )i l-a trimis&atalia !cutasu. /Doamnă doctor1, $ice tînărul,/după operatia de la emurul stîng merg maiprost decît înainte. #ac de nouă luni recuperare sidegeaba. Proesorul care m-a operat spunecă nu stie de ce nu se ace calus la emurul ăsta.Dumneavoastră ce părere aveti 1. /*ăiete,cum să se acă amărîtul ăla de calus dacă ti-a puscuiul pe linia de racturare A !ingura

solutie este să te opere$e din nou1. /De apt, mi-aspus că e nevoie de timpul doi1. 'm datdin cap a pagubă. Tînărul s-a dus la alt medic decîtla proesorul care-l operase. >e$ultatul aost că-n loc de o operatie a cărei necesitate era si-aceea sub semnul întrebării, dată findradiografa ante-operatorie - s-a ales cu trei

operatii la acelasi emur. Din proesorul care, ără>ontgen probabil si ără endoscop îl operase pebăiat, ca pe ront, mi-am ăcut un /prieten1pe viată. &iciodată nu m-am simtit mai stîn9enitădecît în clipa cînd am descoperit eroarea



unui coleg. &u există cunostintă sau vecin care să-si acă o radiografe si să nu vină să mi-oarate si astă$i. &ici ochiul, nici mintea, nici sistemul

de conexiuni nu mi s-au tocit. <a el sentîmplăsi cu osti. asele noastre sînt un el de cabineteără plată, nemaivorbind de8HB/tineretul1, de vîrsta noastră, nedeplasabil. 'măcut meseria pe care am ăcut-o ca să fmde olos oamenilor. ît ne-or tine puterile - atîteacîte ne-au mai rămas - ne-om îndeplinimenirea. osti si-a dorit copii. )ona, pentru a-ntrupa într-o fintă dragostea lor, a adus-o pelume pe !maranda. 'u avut noroc. %-ntreagă latrup si la minte, e ră$bătătoare, tenace, oneuroloagă apreciată de rance$ii între carelucrea$ă. &u doreste nici să se mărite nici să aibăcopii, ceea ce, ca pe orice părinte de modă veche,

adică tinînd la datina din străbuni, pe osti îl mîhneste. înd am ost ultima oară la Paris,!maranda ne-a dus la un cămin de bătrîni, demare lux. /#iti linistiti în privinta mea. în cel mairău ca$ am s-a9ung aici, dacă n-am săgăsesc si eu la bătrînete - pre-supunînd c-o apuc -un ornel, o 7ertrud si o armină1.

osmin, nepotu-meu de rate, are doi copii. #ataeste isteată si pusă pe treabă. &u socotestecă avînd miliardele lui taică-său se poate dispensade banul cîstigat prin munca ei. Pasionată



de calculatoare, urmea$ă o sectie de specialitate aPolitehnicii si e prima din an. *ăiatul, istetsi el dar pus pe un el de-a-si trăi total viata - asa

cum întelege acest /total1 o parte a tinereigeneratii, un nou mod de /vivere pericolosamente1- a terminat o #acultate de studii economice,se ace că ace si el ceva pe la frmele lui taică-său,maniestînd interes doar pentrubaruri, discoteci, motociclete si autoturisme demare vite$ă - ca o provocare a soartei banale- - si, în momentul de ată, pentru o domnisoarămanechin, lucrînd deci în /modelling1, marespecialistă-n tocat bani. Pe-acest strănepot al meu,cînd l-am vă$ut cu o vreme-n urmă, i-amspus <ilianei, între patru ochi /<iliana, fti atentinepotul vostru se droghea$ă. 'm socotit dedatoria mea să-ti spun1.Peste o lună apărea în $iare numele strănepotului

meu, alături de alte nume sonore dinlumea banului, find cu totii implicati într-o retea dedroguri scumpe, în calitate si deconsumatori si de trafcanti. Pentru prima oară decînd ne cunoastem, cumnată-mea, <ilianaa venit să-mi ceară un sat. /'delino, ce cre$i cătrebuie să acem cu băiatul ăsta 1. /!ă-l

de$intoxicati cum oti sti. în "ccident sînt clinicispeciali$ate. %xistă si aici medici care seocupă cu de$intoxicarea. "peratia asta, cu cît emai repede ăcută cu atît mai bine, ca la



orice boală. Drogurile, ca si betia, sînt eectul lipseide vointă sau al unei vointe si al uneiimaginatii viciate. 2mportant e să vrea si el să se

lase. #iindcă o de$intoxicare nu e ca po9arul,adică te-ai de$intoxicat o dată si nu te mai apuciiar de droguri sau de băutură1, m-am eri9ateu în pedagog-antidrog A 'spectul 9uridic al trebii n-avea rost să fe discutat. <a banii lor,rate-meu si fu-său stiau ei unde să ungă osia casă scoată odrasla basma curată. /'delino,poti aa un doctor de-aici, unul bun, care să seocupe cu asa ceva Pentru moment băiatulare interdictie de-a părăsi >omEnia1, /încerc săau printr-un coleg neurolog, prin altulpsihiatru si prin 4ghidul meu universal5, &atalia!cutasu1. /înd mă gîndesc ce bani a cheltuitosmin cu meditatiile cu băiatul ăsta, ca să-l bage-n #acultate...1, mi-a spus <iliana. Qsta era

corolarul investitiilor ăcute-n acest copil APe vremea cînd am intrat eu în #acultate, meditatiiluau elevii slabi, amenintati de repetentie8IKsau de corigente, în #acultăti se intra pe ce-nvătai în liceu... Dac-ar f ost să mai fm si/meditati1, rate-meu, eu si altii ca noi, nu mai

intram la universităti cît îi hăul. '$i,/meditatiile1, la el cu spertul, sînt /institutienatională1. )edic /antidrog1 am găsit si sperdin toată inima să reusească, mai întîi să-i bagemintile-n cap strănepotului meu. în privinta



aspectului 9uridic, nu m-am înselat. 'acerea - datfind impricinatii -pare moartă si-ngropată.Păcat că banii nu pot cumpăra nici simtul realitătii,

nici bun-simt, nici vointă, nici echilibru...Pe vremea copilăriei si-a adolescentei mele, cînd îtiintra un om în casă - la noi, la tară - îipuneai pe masă ce ti se găsea, fecare după puteri,si o cească de tuică sau o ulcică de vin.)ult ne-a mîhnit viata săracul Taica, nouă copiilor simai ales )aicăi, cu /duda1 lui, la care naveamăsură. *ea pînă abia-l mai purtau picioarele pînăla pat, pe care se trîntea de-acurme$isul. &oi cu )aica, icnind de eort, toti treiniste slăbături, cu greu îl ase$am în asa elca să mai încăpem si noi, si să nu dormim pe 9os.opilăria mi-a adus o groa$ă-n suet atăde lipsa de măsură, pe care-o socotesc una dintrecele mai rele trăsături ale unui om si-ale

unei societăti. <ipsa de măsură în administrareapropriei persoane, lipsa de măsură la nivelulcolectiv, findcă, începînd cu urletele si cuvandalismul de pe stadioane si terminînd cu cultulpersonalitătii, viciul e acelasi lipsa de măsură. în toată *răteasa copilăriei mele, dacă erau patru-cinci betivi. Din cîte-aud, cînd merg la

mormîntul părintilor mei si la mormîntul lui #lorei,pe care demult am înlocuit trandafrul cuun tei - ca să nu-i tulbure nimeni somnulprietenului cel mai credincios al mamei mele - cînd



mă duc la *răteasa, cum spuneam, au că si uneleemei bat acuma drumul cîrciumii si beauvodcă si rom la cot cu bărbatii, în timp ce le stă-n

pivnită butoiul cu vin. 0odca a intrat în obiceiulromEnului odată cu venirea rusilor6 urmare a laltei A înainte, la oras - dacă nu eraianume potit la masă -dimineata si după-amia$a, într-o vi$ită, erai tratatcu dulceată si cu o caelută. #olosescdiminutivul, gîndindu-mă la cantitatea de caeacare nu cred că depăsea cinci$eci de mililitri,spre deosebire de caeaua de a$i, pe carema9oritatea caegiilor o beau cu ceasca de ceai.'stă$i, rare sînt casele în care mai esti tratat cudulceată si cu o caea de mărimea de pevremuri. Tînăra generatie dacă-i intri-n casă te-ntreabă /ce bei 1. De obicei se bea tărie.*erea e destinată se$onului cald.

în cei doi ani petrecuti alături de laude, cred că n-a rămas băutură din care să nu gust si dincare să nu beau cam o treime din cît bea laude,om măsurat în toate vorbă, comportament,mîncare, băutură. )entorii intelectuali ai vietii meleau ost doamna Despina si laude. /elmai mult aprecie$ la tine pudoarea si discretia1, îmi

spunea el. "dată nu i-am pus vreo întrebare în legătură cu viata lui, cu amilia lui, custatutul lui social, întrebările mele eraunumai despre artă. 0oiam să au cît mai mult de lael, stiind de la-nceput că n-aveam sămbătrînim



împreună. Din casa lui si din ceea ce-am învătat dela el am a9uns să au ce mi-asf dorit cu adevărat în viată mi-as f dorit să studie$

istoria artei, să trăiesc într-un mu$eu, în8I8biblioteci.Dar nu uit să-i multumesc lui Dumne$eu pentru cîtmi-a dăruit. Din studentie n-am mai dat cusapa si de la pămînt pe 9os am a9uns /doamnadoctor1, în buricul *ucurestilor, într-unapartament civili$at, cu parchet de ste9ar, cugresie, cu aiantă, cu o bibliotecă de clasici, cumers la concerte, la teatre, la expo$itii.înd lucram si mă-ntorceam acasă amărîtă de-a fdescoperit la >ontgen boli necrutătoaresau mîhnită de oameni, mă de$brăcăm la iuteală siluam la răsoit un album de artă. !i dintrodatămă ducea gîndul că-n haosul de neînteles al vietii,

în lipsa ei de logică si de fnalitate,arta repre$enta o 9ustifcare a ceea ce se cheamăcreatură dotată cu 9udecată si cucertitudinea mortii, îmbogătirea mintii si-ndulcireasuetului, învelirea lui în milă ca-ntr-unaluat, sînt valori adevărate ale unei vieti. )unca,obligatorie pentru /trestia gînditoare1, ar

trebui să te conducă la ele. !ă nu fe doar mi9loculcare să-ti asigure existenta f$ică. )ăgîndesc la grosul lumii, la cei care muncesc pentruo pîine. /'rgentina, tu nu poti depăsi



sindromul sărăciei1, îmi spunea laude, ără pic deironie, ci ca pe constatarea unui om destiintă care observă un subiect. red că lui rate-

meu i-a trecut boala asta, socotind nu numaidupă casă, după haine, dar mai ales după meselepe care le dă. !igur că din obligatie sipentru a-si etala /standingul1, dragă Doamne. 2-opărea rău după atîta bănet cheltuit ca sămbuibeniste-mbuibati Dacă-i pare rău, înseamnă căsindromul sărăciei îl mai bîntuie măcarcu pusee, din cînd în cînd, ca si-un sindromdepresiv, pe care dacă l-ai cunoscut o dată, îti dătoată viata semne că nu te-a uitat. % o tristetefrească, legată de conditia de fintă ratională,tristetea omului care - oricît de bine i-ar merge -nupoate-nchide ochii la nedreptătile vietiiunele venite de la Dumne$eu, altele de la oameni.!i animalele sînt bîntu-ite de acest el de

tristete, pe care o observi la cele de la casa omului,omul transmitîndu-le, prin nu-se-stie-ceunde, toate amărăciunile lui legate fe de trup, fede suet. înd tristetea asta nu te maipărăseste, cînd nu mai ve$i nici o ratiune vietii sicînd tristetea se transormă într-o stare depanică, psihiatrii o numesc sindrom anxios-

depresiv. !indromul sărăciei s-ar traduce prin gri9aobsesivă a $ilei de mîine, gri9ă cu totul 9ustifcatăde lipsa banilor si de aptul de-a nu mîncaniciodată pe săturate. Unii, /a9ungîndu-se1, nu maipăstrea$ă nici urmă a acestui sindrom,



altii-l poartă cu ei toată viata6 unii, /a9unsi1 - suborma unei $gîrcenii patologice - altii, ca peamintirea unui vis obsesiv.

%u una nu pot uita anii cînd mîncam pe sponci, cîndasteptam vara ca să-mi umplu burta cumie$ de lubenită, cum o asteptau si cîinii din sat casă se sature cu porumbul raged si lăptosde pe cîmp. Desi n-am să mă vindec niciodată - nicin-as mai avea cînd - de sindromulsărăciei, nu mi-am ăcut din ban stăpîn. Pe vremea/glaciatiunii1 de pînă-n 3IB, riscînd sărămîn si ără bani de pîine, totusi mă-ncăl$eam cuun calorier electric. >ationamentul meuera simplu orice boală e mai scumpă decîtelectricitatea. )-am cîrpit cum am putut, dar namstat în rig. %u eram una singură, nu tu cătel, nu tupurcel. 'ltii, care trebuiau s-aleagă8I=

între pîine si căldură, oricît ar f tremurat de rig,/alegeau1 totusi pîinea.'$i, lumea se debransea$ă de la căldură findcă n-are bani s-o plătească. )ai ales pensionariisi amiliile cu multi copii. !i lară-mi spun ce mi-edracu3, ce mi-e tat-su6 adică, timpul unoranu e niciodată. Prin timpul fecăruia înteleg acea

perioadă a vietii unui om cînd s-a simtit lalargul lui. )a9oritatea oamenilor n-au parte de-asaceva. înd spun ei /pe timpul meu1, segîndesc la tinerete si la nimic altceva, tinereteafind în sine o avere, grevată însă pentru



multi de datorii, chiar de ipoteci. Timpul meu cînd a ost De marea mea iubire n-am avut parte. Pînă la cinci$eci de ani, cînd

am pierdut-o si pe )aica, pot spune că viata mi-aost ipotecată de gri9a părintilor. 0iata meade emeie stă sub semnul a trei ineleunul - de la losi luga, unul - de la laudeomăneanu, unul - de la osti 7heorghiu. losi silaude au desteptat în mine voluptatea, amîndoifind tăcuti pentru dragoste totală. )i-aualinat trupul de dorul lui 7abnel. !uetul mi l-avindecat <aura, prin superioritatea ei ată deacelasi7abnel.osti, ără să ne f iubit altel decît ca oameni, s-adovedit a f omul vietii mele. De lanouăspre$ece ani ai mei si de la două$eci si sapteai lui nu ne-am despărtit niciodată.<egătura cu losi si cealaltă nu m-au îndepărtat de

el. <ocul lui a ăcut parte mereu dintr-oconstelatie fxă. #irea lui molcomă, 9udecata luinepărtinitoare, gri9a raternă pe care mi-aarătat-o de la-nceput au ost pentru mine ca unreugiu, ca un port în care-mi găseam oricîndun loc unde să-mi arunc ancora.Dacă n-ar f cortegiul de umilitoare neputinte ale

bătrînetii, mai ales din partea mea, as puteaspune că timpul meu e acum. #ără complexeletineretii - am glesne groase, n-am aia, n-amailaltă - ără suspiciunile ei în relatiile cu un bărbat6cu o situatie materială bună -datorată lui



osti, prin !maranda - acum ar f timpul meu. 'lunei linisti în care nu mai astepti decîtinevitabila plecare. %goismul m-ar ace să vreau să

plec înaintea lui osti. 2ubirea pentru elmă ace să vreau să-i fu alături pînă-n ultima luiclipă. &u-i pot uita privirea plină de ruga dea nu-l părăsi pe care mi-o-mplînta-n ochi pe cîndam ost internată-n spital, privire carepentru mine era un cutit în inimă. Timpul meu el mai linistit an din viata mea aost cel pe care mi l-a dăruit tuberculo$a. %raun an de odihnă, după o muncă istovitoare. ' ostsingura perioadă din viata mea cînd amavut prile9ul să văd ce-nseamnă să n-ai gri9a$ilei de mîine. !ă fi servit si să nu trebuiască săaci nimic în schimb. " vreme am suerit cănu eram măritată, apoi că n-aveam si nici că nuputeam avea copii. )ai ales pentru

de$amăgirea părintilor mei de-a mă vedea atăbătrînă, oricît de doctorită a9unsesem eu. <adouă$eci si unu de ani, noroc c-a apărut losi luga în viata mea searbădă, începeam să fualarmată nu numai că rămîn domnisoară bătrînă,dar si ată bătrînă.De trei ani losi, nu se mai încumetă să vină la

*ucuresti. 'cum are opt$ecisisapte de ani.8IC<ocuieste în apropiere de lu9 împreună cu unuldintre fii lui, medic, si cu amilia acestuia.



&evasta i-a murit de-acum sapte ani. 0orbim $ilnicla teleon. /înd n-am să-ti mai teleone$să stii că am murit1. &e-a rugat insistent pe mine si

pe osti să mergem pe la el. 'm luatavionul de lu9 si ne-am dus.<a aeroport ne-a asteptat ful lui losi, un bărbat înalt, brun, leit maică-sa, după cît mi-oaminteam eu. &u l-am găsit pe losi prea multschimbat ată de ultima oară cînd ne vi$itase./*ine-ati venit, dragilor. !ă ne mai vedem cît maiumblăm pe păcătosul ăsta de pămînt, 4căla anu3 cine stie cine-o mai culege vie51. <a gîtulnepoatei celei mari a lui losi am vă$ut lantulmeu cu cele cincispre$ece inimioare de aur. îlrugasem pe losi să-l dăruiască nepoatei luicelei mai dragi. )-am uitat la gîtul etei, m-am uitat în ochii lui losi a multumire. Părul îialbise complet, culoarea ochilor pălise. #ăcîndu-se

că vrea să-mi arate casa, am rămas singuri într-o cameră. !-a ase$at pe un otoliu, iar mie mi-aăcut semn să m-ase$ pe cel devi$avi. &e separa o măsută 9oasă. '-ntins mîinile petăblie asteptîndu-le pe-ale mele. )i le-amîngîiat si-a aplecat runtea peste ele, apoi mi le-asărutat, ca o adiere. /'m vrut să te mai

văd o dată. <avîrsta mea ce să mai astept 1. /Dar la a mea A1./Unde-as mai avea eu sapte$ecisidoi deani...16 si m-a privit vrînd să mi-i aduc aminte pe-ailui. /&u i-am uitat, losie1. /Dară eu...



înd ea s-a mutat de la noi, au plecat din mineiugăre de viată. Pentru suetul meu nestiut airămas doar tu. 'm vrut să te mai văd. !ă-mi

închipui cum ar f ost să f-mbătrînit împreună1./&-am f avut cum, ără durerea altora1. /%a a ostdragostea limpede a vietii mele, ca apade i$vor. Tu ai ost patima, păcatul meu. Păcatul -ată de ea si ată de tine1. /#ată de mine -nu1. /4!i la anu3 cine stie cine-o mai culege vie51.'m simtit în clipa aceea că-l vedeampentru ultima oară pe losi luga. &ici un semn deramolisment, nici măcar o marcată scăderef$ică nu-i prevedeau sîrsitul. Presimtirile sînt însăcei mai mari diag-nosticieni. Pe el îl băteaun gînd pe care mi l-a transmis si mie. <a o lună dela vi$ita noastră, losi nu ne-a mai teleonat.' doua $i am teleonat eu. )i-a răspuns fu-său./Doamnă doctor, tata a murit a$inoapte-

n somn. )-a rugat de-acum trei luni să vă rog să nuveniti la-nmor-mîntare1./Dumne$eu să-l ierte si să-l odihnească A1, ami$butit să spun într-un tîr$iu.)unse-n somn ca si domnul 7eneral, îi iubiseDumne$eu. /Doamne, fe-ti milă si de noiA îndvrei să ne iei, nu ne chinui1.

&atalia !cutasu n-a ost niciodată căsătorită si nu ise cunoaste nici o legătură cu nimeni.*ărbatii trec oarte greu peste urîtenia unei emei,spre deosebire de ele, care nu o datăiubesc cu pasiune bărbati mai urîti si decît dracul.



&atalia cred că n-a-ndepărtat bărbatii atît prinurîtenie, cît prin lipsa ei aparentă de reactie înata oricărei situatii. &umai în ochii crocodililor am

mai vă$ut somnolenta si nemiscarea dinochii &ataliei. 2ntr-o ată cărnoasă, continuată cuun gît ca de taur, ase$at pe niste umeri deatlet sub care urma un bust cu sini mici, dar scurtsi lat, pe măsura umerilor, apoi ba$inul8Igeneros, cu un und tesit si lăsat, continuat depicioare scurte, groase si otova. Totdeaunachipul &ataliei mi s-a părut înrudit cu-al lui *udha,atît cît îl vă$usem prin albumele de artă.eva enigmatic, asiatic se dega9a din ăptura ei. )-au apropiat de &atalia complexele melede ată mai mult urîtă decît rumoasă.<egătura mea cu losi luga - acest nesperat succesal meu eminin - mi-a ăcut-o si mai dragă

si i-am dorit din suet să aibă si ea parte măcar odată-n viată de-un bărbat care s-oprivească nu numai ca intelect, ci si ca pe-oemeie. Dacă asa ceva i s-o f-ntîmplat - ceea ceeu am sperat -nimeni n-avea să ae niciodată dingura &ataliei si nici dintr-a eventualuluipartener care, dacă si-ar f aplecat fe si-o clipă

ochii asupra ei, denota o anumită calitate. !ăf ost si ea îndrăgostită vreodată si de cine %raprea mîndră ca să acă destăinuiri. &u stiudacă în aară de mine mai povestise cuiva calvarulprin care trecuse amilia ei în 8B la



reugiul din *asarabia. )aică-sa rămăsese socatătot restul vietii. înd tuna si ulgera, maicăsa-si punea o pernă-n cap si tremura ca varga,

sărmana. /înd am a9uns la 2asi, toată lumeaera-n haine de vară, numai noi în paltoane, ca nistesinistrati... *ine că )ama a murit înaintede 3IB. Dac-ar f au$it ce-am au$it noi, s-ar faruncat pe ereastră... &u ne-a primit nimeni cubucurie. &ici măcar surorile )amei de la 2asi. 4Dacărămîneati în *asarabiace vi se putea-ntîmpla 5, ne-au întrebat ele. &i s-ar4f-ntîmplat5 !iberia sau Uralii, tata find preot1.!i la noi, la *răteasa, erau reugiati basarabeni. Peun preot si amilia lui atît i-a hăituit politia,la ordinul comandamentului rusesc, încît nu s-alăsat pînă nu i-a trecut Prutul. Prin învătătoarea mea am aat că amilia preotuluihisea a9unsese-n Urali. <ena, ata preotului, îi

scrisese o carte postală învătătoarei /&e-am găsitslu9bă-n Urali6 plecăm curînd1. 'cuma mămir că acea carte postală a a9uns la *răteasa. încomunism, negli9enta autoritătilor a ostnorocul oamenilor. &u degeaba un sociolog germandintre cele două ră$boaie mondialenumise comunismul /un regim al crimei temperat

de negli9entă1. &egli9enta si coruptiaputeau f considerate copiii buni ai regimului. *inecă acest regim nu i-a avut protagonisti penemti A



&atalia se-mbracă de totdeauna în culori sterse, deparc-ar vrea să se piardă-n mediulambiant. Pentru ea n-a existat niciodată moda, ci

numai ceea ce putea masca mai binedeectele unui trup căruia Dumne$eu nu-i dăduserumusete. Trăia pentru sănătateaoamenilor si, după ce-i murise si mama, pentru a-if de olos Tamarei, soră-sa, blondă, suplă,toată o gratie si-o fnete, de care însă nu se tinusenorocul nici cît pulberea de cîine. !emăritase destul de tîr$iu cu un endocrinolog,divortat de fica unui general, mare mahăr pevremea lui De9. !e-nsurase cu Tamara din mareamor6 avuseseră după $ece luni o etită.'poi, domnul doctor îsi ăcuse rost de o bursă-n'merica, pre$entînd garantii /moral-sociale1membru de Partid, nevastă, copil, părinti, cum scriala carte, îndată ce s-a vă$ut cu sacii-n

cărută, adică trecut "ceanul si bursier, i-a scris Tamarei o scrisoare duioasă, prin care-i/îngăduia1 să divorte$e, findcă el n-avea de gîndsă se mai întoarcă-n >omEnia. Pentru a-si8IFsalva postul, Tamara a divortat într-o lună, cum sedivorta pe-atunci de cei ugiti din Tară.

Domnul doctor romEno-amencan nici prin gînd n-aavut vreodată să-si cheme-n 'mericanevasta si ata, pentru /întregirea amiliei1. Pentrufica Tamarei, pînă la saispre$ece ani nu



trecea o lună tară o cri$ă de astm. !ă-ti ve$i copilulvînăt, suocîndu-se, cu spasme,dependent de spra+uri anti-astmatice pe care să le

poarte permanent la el si să trăiesti cuspaima că asemenea cri$ă poate să apară cîndcopilul e singur, duce la nebunie. Doar calmul&ata-liei a tinut-o-n viată pe Tamara, în viată si-ntoate mintile, calmul si aptul de-a-i f ostmereu alături, ca o mamă si ca o bunică a etitei." dată, cu toată discretia ei, &atalia mi-a spus/Dacă n-as crede-n destin, de mult mi-as fluat cîmpii1. )îndră, Tamara a reu$at să-i acăproces de urmărire ostului sot si să-i cearăpensie alimentară pentru ată. 'u trecut patru$ecisi sase de ani de-atunci, si domnul doctornu i-a trimis ficei lui nici măcar o ciocolată. #iica Tamarei, %lena, este o specialistă de mînantîi în calculatoare, proesoară la Politehnică. !tie

engle$ă, rance$ă, spaniolă, rusă. %divortată, cu doi copii6 fică-sa are o voce deme$$osoprană remarcabilă, cîntă pe marilescene ale lumii, băiatul a luat premii internationalede vioară, si cutreieră si el tot 7lobul,amîndoi osti studenti ai 'cademiei de )u$ică din*ucuresti. Pentru toate umilintele, Tamara

a avut o singură mîngîiere s-a bucurat de carierafică-sii si de succesele nepotilor. ' apucatsă se bucure. De-un an i s-a declansat un'l$heimer. &atalia nu stie cum să se-mpartă-ntre



clinică si Tamara, căreia a i$butit să-i găsească,pentru $ece ore pe $i, o doamnă care s-osupraveghe$e. înd acea doamnă are si ea treburi

ce nu sueră amînare, o-nlocuiesc eu sau7ertrud. /După ce-o văd plecată pe Tamara la celevesnice, poate se-ndură Dumne$eu si demine1. &atalia s-a uitat fx în ochii mei cu privireaei adormită în care am vă$ut o licărire, cala o tre$ire bruscă din somn. /!punea cineva,ălinescu dacă nu mă-nsel, că orice om bătrînsi normal e fresc să-si dorească moartea1.îtă durere trebuie să se f adunat în suetul ei, casă-si descarce astel suetul. "ameniidragi, ără să vrea, îti înfg pumnale-n inimă. %udoresc să mor !înt cu doi ani mai în vîrstădecît &atalia. înd m-apucă durerile de sciatic sinici doi pasi nu pot ace ără baston, si-aceiacu cîte chinuri, îmi doresc moartea. înd mă lasă

durerile m-agăt iară de viată. /&atalia, ceperioadă a vietii tale ti-a ost mai dragă, adicătimpul tău care-a ost 1. /!ă nu cre$i că num-am gîndit la acest timp al nostru - al fecăruia.!ingurul meu timp a ost copilăria, pînă lascoală. 'veam acasă cîini, pisici, iepuri, păsări.0orbeam cu ăpturii e-astea si le spuneam

povesti. înd am a9uns la scoală si-au$eamsusotindu-se-n 9urul meu 4Doamne, urîtă mai e5,mi s-a dus bucuria, în rest, viata mea e cea pecare-o stii. u satisactii proesionale, cu



muncă pe brînci, cu Tamara, cu ata si cu nepotii ei."dată cu Tamara mi-am încheiatmenirea pe pămînt. &u mi-e rică să trec pragul

dincolo, încerc să-mi scot din minteposibilitatea unui 'l$heimer sau a unei altenenorociri. Dac-as avea un atac cerebral, te rogca pe Dumne$eu, cum mi-am rugat si nepoata, sănu fu resuscitată. " sondă ca să nu-mi8IGplesnească băsica si-atît. &u peru$ii, nu $emuri deprelungit agonia1. 'm aprobat din cap.'ceeasi rugăminte le-am adresat-o si eu lui ornel,7ertrudei si arminei pentru mine sipentru osti, dacă el mi-ar supravietui si i s-ar întîmpla asemenea nenorocire. &imeni nu măpoate convinge de /umanitatea1 procedeelor de-atine-n viată cadavre, conorm devi$ei /noiluptăm pentru viată1. &-am acceptat niciodată

/principii1 ără acoperirea logică a realitătii. !iacest /noi luptăm pentru viată1 al unorreanimatori, cînd semnele mortii sînt evidente,senscne în nesfrsitul sir de ipocri$ii sociale. a bietului omcondamnat să nu-i scape nici unelement al umilirii. &oroc că nu mai stie. Dar parcă

poti sti ce stie îte nu le stim si eleexistă./'rgentina, pierderea locului tău, pierderea a ceeace este Tara ta, înseamnă o ractură care



doare la orice nor de pe cer. După ce-am plecat din*asarabia, viata parcă n-a mai ostnormală, cel putin pentru mine. Desi aveam numai

$ece ani cînd am trecut Prutul, nu m-ammai simtit nicăieri 4acasă56 parcă ceva anormal apătruns în viata mea1. /&atalia, si tăranula9uns orăsean, oricît s-ar adapta, se simte străin, înadîncul fbrei lui. &ici în doispre$ece anide liceu la raiova, internă find, n-am a9uns să măconsider craioveancă. &ici în cin$esitrei deani trăiti în *ucuresti n-am a9uns să mă simtbucuresteancă. '$i, dacă mă-ntreabă cineva deunde sînt, răspund ără sovăire 4din *răteasa, 9udetul Dol9 ...5. Tu esti fică de intelectualitată preot, cu doctorat la !trasbourg, mamăproesoară de matematică. Tu n-ai trecut printrauma omului care-si schimbă clasa, care-sischimbă conditia socială. !i dac-as trăi-n palate,

amintirea pămîntului pe 9os nu mi s-ar sterge. !emiră orăsenii că tăranii transplantati rămîntot tărani. )aica, mama mea, nu era din *răteasa.De la saispre$ece ani, de cînd s-a măritat,si pînă la sai$ecisiopt, cînd a murit, după o viată deom trăită-n *răteasa, lumea-i spunea tot4băltăreanca5, după satul ei de bastină - sau cum îi

$icea o vecină, 4mai pe radical5 -4provenită5. !i eu mă simt 4provenită5 si-n*ucuresti si-n viată1. /)ăcar tu nu ti-ai pierdut Tara1. /&atalia, ne pierdem Tara-n fecare $i, prinabandonarea traditiilor, prin ridiculi$area



trecutului, prin desconsiderarea a tot ce-am pretuitnoi respectul pentru ce ne-au lăsatstrămosii, pentru amilie, pentru cei care s-au

străduit să lumine$e mintea si suetul acestuipopor1. /Trăim o epocă a nihilismului mental,maniestat mai ales prin dispretul a tot ce estenational. !i-acest mod de-a gîndi si de-a semaniesta - nu numai viata mea personală chiHnuită - mă ace s-astept sîrsitul ca pe-o mîntuire1./Trăim într-o lume care cu sîrg - îndusmănie - vrea să dărîme trecutul si cu bune si culucruri rele6 bune, rele, să le dărîmeoricum, ără să-ti arate ce vrea să pună-n loc1. /*ada, 'rgentina. Un nihilism mintal - o pitie în care să crească orice el de germeni, ărăalegere, si mai ales germenii uniormi$ării, si-ailipsei de criterii, înlocuirea moralei cu proftul, aproesionalismului cu amatorismul prote9at.

)ă uit la noile generatii de la )edicină. Printretinerii ăstia sînt si unii pasionati, darma9oritatea ace totul în dorul lelii1. /Parcă numaila )edicină A Uită-te cum scriu $iarele,deschide la-ntîmplare televi$orul... Proesoara meade romEnă, doamna Despina )ateescu,8IH

ne corecta fecare gresală de exprimare, fecaregresală de tinută si nu obosea să ne spună4etelor, vreau să se vadă că ati trecut prin liceu5.Dac-ai sti, &atalia, cum ăceam exercitii de



mers, ca să nu mai calc, păsind ca pe tarla, si nufindc-as f vrut vreodată să-mi ascundtărănia, ci findcă voiam să se vadă c-am ăcut

liceul1. )i s-a părut că văd un $îmbet pe ata&ataliei. /'sa cum am tăcut eu eorturi ca să scapde accentul basarabenesc. iteam toatelectiile cu glas tare, ca să nu mai înmoi consoanele,ca să scap de ritmul ra$ei împrumutat,din 8I8= pînă-n 8BK, din rusă. Părintii mei eraumoldoveni, veniti cu slu9ba-n *asarabia. 'uost tare mirati că intelectuali romEni vorbeau încasă ruseste. #ăcuseră toti scoală rusească,iar autoritătile nu proveneau din rîndul romEnilor. !iera 4sic5 să vorbesti limba ocupantului APînă la urmă au învătat si părintii mei ruseste, casă fe-n rînd cu lumea bună A )-am simtitatît de umilită cînd, venită-n *ucuresti, rîdeaucolegele de accentul meu. Tu ai ăcut exercitii

de mers ca la oras, eu de pierdut accentul meuprovincial1. /&atalia, desi amîndouă am a9unsce-am a9uns, nu ăsta ne-ar f ost locul în viată1.înd am spus cuvintele-astea stiam că în elese aa un adevăr pe care însă n-as f ost în staresă-l traduc.<a mormîntul părintilor mei mă simteam stingheră,

a nimănui, rămasă ca-ntr-un pustiu6findcă nu-mi găseam răspuns la o-ntrebarecapitală care-ar f ost adevăratul meu loc înviată )i-nchipuiam o altă epocă în care-as f vrutsă trăiesc învătasem prea bine la 2storie



ca să f vrut, om sărac find, să f trăit cîndva-ntrecut, în viitor nici atît. 0iitorul mi se pareambiguu, ără nici un simt al sacrului si-al

ceremonialului, timp al unei libertăti nelimitate atrupului si-a detronării spiritului. " epocă a unorroboti perectionati în micro-domenii.7eneratiei mele nu-i apartine acest viitor altehnici$ării mintale. &u regret trecutul, n-amnostalgia lui, dar n-am nici un regret că n-am sămai apuc un viitor al unei si mai mari bogătiila un pol si al si mai multor muritori de oame lacelălalt. !e pierde dorinta spiritualitătii si-aspirituali$ării. Desi nu medicina a ost idealul vietiimele, de fecare pacient m-am apropiat cade-o Erîmă din spiritualitatea si din întrupareauniversului. )-am apropiat cu pietate, ca de-oparte a dumne$eini. De totdeauna am avut respectsi ată de frul de iarbă, iar vivisectiile mau

îngro$it. osti a diagnosticat scurt mentalitateaunora ca &atalia, ca el, ca mine/'rgentina, întelege că noi sîntem niste ornitorinci.&iste supravietuitori ai unei speciidispărute1. Tamara uneori mă recunoaste. /e aci, 'rgentina um e aară în casă e cald si bine1.

Proft, o-mbrac si ne plimbăm nitel printre blocuri,mai stăm pe-o bancă si-ncerc să evocamintiri comune, de pe vremea cînd eu eram oti-coasă, iar ea doctorită la !pitalul T.*..



!tudentesc. Nîmbeste pierdut, ără să spună nici uncuvînt. !i deodată mă-ntreabă cît eceasul. /Doamnă, să mergem că-ncepe

contravi$ita1. !i se-agită ca omul temător sănuntîr$iela obligatiile lui.'lteori îmi spune /!ă nu uităm să-i spunem Tateisă stropească pomii ca să nu acă omi$i. 'rf păcat de ei, mai ales de piersici. e-ar f sămergem nitel să stăm la umbra piersicului mare8II1. !i o duc în balcon lîngă un leandru. /e orirumoase ace. >o$. 'm avut o rochie deculoarea asta în clasa a patra primară. )i-acumpărat )ama tobral-co de rochie, findc-amluat premiu si mi-a cusut-o tanti &adia din coltulstră$ii noastre. &imeni nu ăcea blinii maibune ca tanti &adia1. /e-s alea blinii, Tamara 1.

/eva, ceva, ceva-n care se-năsoară totelul de umpluturi, buuuune...1. /Un el de clătite,nu 1. /&u sînt clătite. !înt dintr-o cocămai consistentă. " s-o rog pe tanti &adia să neacă măcar două-trei, ca să vedeti sidumneavoastră cum sînt1. /!-o trimitem pe&atalia să ni le aducă1. /ine e &atalia 1. /!ora

ta1. /%u n-am soră1.0rînd să urmăresc traseul cumplit al 'l$heimerului îi relate$ &ataliei tot ce-mi povesteste Tarrvara, ca să verifc dacă vorbele ei corespundrealitătii. >ochia ro$ a existat si tanti &adia



a existat si ăcea într-adevăS5 niste blinii de-tilingeai degetele după ele. %xistase si livada cupomi, si piersicul mare. Din straturile vechi d/e

memorie apar amintiri intacte. &atalia aparesi dispare din această memorie aproape anihilată,findcă ea apartine si straturilor noi, iar eude-asemenea. în cadrul unei singure ra$e sînt cînd/'rgentina1, cînd /doamnă1. !i deodată,ea, care n-are si n-a avut niciodată o soră, i seadresea$ă acesteia pe tonul cel mai fresc/&atalia, ti-aduci aminte rochia de mătase naturalăa )amei, pe ond gri-argintiu cu trandafrigrena, rochia pe care-a purStat-o la cununiamătusii Tincuta, la 2asi Ti-aduci aminte cummă-mbrăcam eu cu ea si-mi puneam pantof cutocuri cînd nu era )ama acasă !i cum mEru9am 1. /Da, Tamara, mi-aduc aminte si cumvalsai prin casă si cum spuneai că te

pregăteai în elul ăsta pentru viitoarele baluri1. !i Tamara se uită deodată mirată la &atalia./De unde stiti dumneavoastră, doamnă doctor,lucrurile astea ine vi le-a povestit 1. !irămîne dusă pe gînduri. !e uită la &atalia, se uităla mine. îmi pune amical o mînă pe brat simispune /e părere ati avea dac-am mînca o-

nghetată 1.Pe %lena, pe fică-sa, n-o mai recunoaste. "tratea$ă cu multă blîndete, chiar cu aectiune,vorbindu-i cu /duduie1



si cu /mata1. *oala nu i-a alterat caracterul Tamara a rămas finta delicată, blîndă,surî$ătoare, de pe vremea cînd era sănătoasă.

'devărat să fe că esenta omului rămîneaceeasi chiar si-n boala asta cumplită !ă semeneoare cu puscăria care-i înrăieste pe răi si-iace mai omenosi, mai întelegători, mai tolerantipe cei buni )emoria Tamarei a a9uns ca niste piese de pu$$lerăsturnate alandala. l-am arătat nisteradiografi pulmonare. /e să ac eu cu astea 1./!ă te uiti atent la ele si să le pui undiagnostic1. /%u 1. /Da, findcă esti ti$i-olog A1./Da A Păi atunci să mă uit1. !i s-a uitat sile-a citit cu preci$ie. &atalia, cu mine si cu %lena,ne-am privit uimite, ne-am crucit.De cîteva $ile, Tamara mănîncă numai supe reci.>eu$ă orice altceva, îsi strînge niste

nimicuri într-o sacosă, iar le scoate, iar le pune./Trebuie să-mi ac un pic de baga9 că nu potpleca la drum cu mîna goală1. ' treia $i de laaceste pregătiri, stătea-n pat, ră$imată de-opernă si bea un ceai rece. ' pus cana alături penoptieră, s-a lăsat pe pernă, a-nchis ochii, i-a8IB

mai deschis o dată, a $îmbit si i-a-nchis pentrusomnul de veci. înd ne-am dat seama cătrecuse dincolo, &atalia s-a-nchinat si-a $is încet/Doamne, multumescu-Ti Tie, că te-ai



îndurat de ea A1. %u i-am spus în gînd /!i detine A1, si m-am rugat <ui să-i lumine$e caleacelei plecate. încă un om despre care de-acum

înainte voi con9uga verbele la trecut.&epotul lui rate-meu, cel cu drogurile, de$intoxicatpe cît se pare, s-a-nsurat cu-o domnisoarămanechin, alta decît cea implicată cu el în/consum si trafc de droguri pentru vipuri1,/de$implicată1 si-aceea ca si el. )ireasa - corpsuperb, fgură blondă rumusică si comună,dar de om sănătos si care mai ales stie ce vrea.#rate-meu a tinut să mi-o pre$inte. /!orumeo,cunoaste-ti strănepoata, care a ăcut )edicina ca sitine1. /înd ai terminat,)argareta 1. /'nul -ăsta, la 2asi. a să cîstig unban am ăcut si pe manechinul, findcăpărintii mei sînt oameni modesti, iar noi sîntempatru ete1. /!i de-acum încolo ce ai de gînd

să aci 1. /&u vreau să renunt la )edicină. Daracuma as vrea să-ncerc si ceva cu moda. Unbutic, ceva, pentru care să desene$ eu modelele,pe care să mi le lucre$e sora mamei1, /îmipare bine pentru mata că nu vrei s-aban-done$i)edicina. !i la ce specialitate te-ai gîndit 1./<a aneste$ie - reanimare. !înt oarte iute din fre1,

/înseamnă că stii carte, findcă asta nu especialitate simplă1. /!ă stiti că stiu. !i stiu cevreau. Despre dumneavoastră am aat dincărtile pe care le-ati publicat ce el de medicsînteti1. /'m ost1. /'ti ost si sînteti... )ă mărit



cu !erban nu numai findcă e bogat, dar mi-am pus în gînd să ac om din el1. /!ă-ti a9uteDumne$eu1. )-am uitat adînc în ochii ei si i-am

strîns mîna.)i-a plăcut sinceritatea ei. &u s-a preăcut pierdutăde amor, nemaistiind pe ce pămînt calcă, îsi ăcuse un plan de care n-avea să se lase pînă cenu-l vedea reali$at, pînă ce n-avea săvadă alb în căpisterie, cum se spune la noi, la*răteasa. )i-a plăcut că-si invitase la nuntăbunica după tată, tărancă, legată la cap cu basmasi-n ilic, bunicul - în cămasă cadrilată si-nilic. !trănepoata mea prin aliantă m-a privit si eadrept în ochi si m-a măsurat din crestetpînă-n tălpi. /)ătusă - îmi dati voie să vă spun asa- din toată nunta asta sînteti cel maidiscret si mai cu gust îmbrăcată si-aveti cele mairumoase bi9uterii1. )i-am dus mîna la

lantul cu glisieră si cu ceas, bi9uterii vechi de-aproape două sute de ani, la inelul cu smaraldde la laude, la inelele de la losi si de la osti./#ata mea, asa cum mă ve$i, am pornit de lapămînt pe 9os si de la dus plosca-n spital. 'm mare-ncredere în omul pornit de 9os, care stiece vrea... 'cuma du-te la ceilalti invitati1.

osti si cu mine am stat de vorbă toată noaptea cupărintii si cu bunicii )argaretei. *unicii,oameni în 9urul vîrstei de sapte$eci de ani, muncitisi u$ati, se plîngeau de cit de grea le era



viata la tară. ît îi speculau proprietarii detractoare - care se-/mproprietănseră1 în 3BK cu elede la 7ospodărie - ce pensii mici aveau, colectivisti

cum useseră, cum n-aveau plug, n-aveaugrapă. /" ducem greu, maică, o ducem greu1, ni s-a adresat în general bunica )argaretei./0ite nu, car nu, abia de ne-am rostuit de-unamărît de plug. 'răm cu vacile vecinilor. &e-adat pămînt, da3 nu ce-am avut1. /'cuma-i $ice 4pe$one de ertilitate51, a intervenit tatăl8BK)argaretei. /înd am intrat la olectivă, am intratcu car, cu boi, cu plug, cu grapă, cu triorde vînturat. &u ni le mai dă nimeni înapoi1, a otatbunicul. /%u sînt tehnician de sonde,petrolist adică. Pînă-n 3IB am mai lucrat în 2ran, de-am mai prins ceva cheag. 'ltel nu stiucum ne descurcam cu patru ete si să le mai dai si-

ălor bătrîni cîte ceva1, a intervenit tatăl)argaretei. !i tatăl si mama strănepoatei mele prinaliantă aveau asonul /andimansat1,care mi i-a amintit pe Taica si pe )aica la nunta lui7elu. De la o postă se vede omul care si-apus toalele bune pe care nu le poartă-n modobisnuit. !ocrii mici erau îmbrăcati corect, ca

pentru o nuntă din mediul lor, nu ca pentrumiliardari. &umai cele trei surori ale mireseipurtau rochii mini, din care arătau toate nistepicioare superbe si se-ncadrau perect între



invitatii mirelui, toti copii de bani gata. <uxulorbitor al marelui restaurant unde se desăsuranunta, invitatii în costume de la mari case de modă

occidentale mi-au apropiat si mai multamilia miresei, care nu stia cum să se tină maistrînsă si mai la distantă de restul nuntasilor.înd mirele si mireasa, ăcînd turul invitatilor spre aciocni cu fecare, au a9uns la masa undene aam eu, osti si socrii-mici cu neamurile lor,apropiindu-mi paharul de-al strănepotuluimeu, am spus /!ă vă dea Dumne$eu sănătate,viată lungă împreună si-ntelegere A !erbane,te elicit pentru amilia în care-ai intrat si te rog săfi demn de oamenii ăstia A1. )iresei i-apierit graiul. /)ultumesc, tanti, si-am să-ncerc săfu la-năl-time1, a i$butit strănepotu-meusă $ică, după ce si-a revenit din uimire. !oacrei-mici i-au dat lacrimile. !-a apropiat sfos de

mine, m-a sărutat pe-un obra$ si mi-a soptit /0ămultumesc si n-am să uit vorbele-astea cîtoi trăi1. /!ă mai fe si-un lup mîncat de-o oaie1, amgîndit cu satisactie, cînd am stat devorbă cu mireasa si mai ales cînd i-am cunoscutamilia. !ă mai ia si-o ată săracă, dintr-unmediu modest, un miliardar. !i să-i a9ute

Dumne$eu să acă om din el. Din tonul )argaretei,cînd îmi comunicase intentia de-a ace om dinbărbatu-său, am înteles că stia de tărăsenia cudrogurile. um să nu f stiut cînd scriseseră toate$iarele despre acest /eveniment



monden1 A !tînd strîmb si 9udecind drept,/aacerea1 o ăcuse !erban, strănepotu-meu, sinu )argareta. %l trebuia adus pe calea cea

dreaptă, nu ea. !i calea asta, cînd e de luptat împotriva unei toxicomanii, nu e plătită nici cubilioane. Dacă o abandonase pe domnisoaraparteneră de droguri, care deborda de sen$ualitate-- genul /vino peste mine1 înseamnă că!erban aspira totusi către o fintă mai putinrapantă, însă bine înfptă-n viată, care inspiragîndul de /lucru solid, ăcut în casă1.Dacă pe cele două domnisoare din viata lui !erbanle-as f asemuit unor eluri de mîncare,prima însemna un el sofsticat, de restaurant cupretentii, el de obicei ad, însă exorbitantca pret6 a doua - )argareta, mireasa - o mîncaresătioasă, gospodărească, ăcută la casă deom. umnata-mea si rate-meu treceau mereu pe

la masa noastră, ca să le-arate cuscrilor cănu se tineau cu nasul pe sus ată de ei. umnată-mea purta o rochie superbă, de-o culoaregreu de defnit, ceea ce, pe cînd eram eu elevă,aasem că se numea /gorge-de-pigeon1,culoare ce-si schimba mereu nuantele grena,prună-vinetie, bordo, violet, verde-nchis. eva

8B8ce-ti lua ochii. %xact ca la porumbei cînd îsi rotescgusa. >ochia cumnată-mii si costumul lui7elu - negru cu dungi subtiri, albe - mi-au adusaminte de vremea liceului.



&ouă, internelor, nu ne scăpa nici o nuntăastuoasă. Pe vremea copilăriei si-a adolescenteimele, nuntile se ăceau numai duminica. Doar

tiganii ăceau nuntă si 9oia. ununiile dinlumea mare a raiovei, adevărate spectacole, seofciau la biserica !întu Dumitru - catedrala"lteniei - si la biserica )adona Dudu. Pînă-n 8BH,noi, internele, nu scăpăm nici o nuntă custai, prile9 de comentarii pînă la viitorul spectacolgratuit. >ochiile de mireasă aveau trenă pecare-o tineau de obicei doi copii, băiat si etită.După 3H, lumea se erea să contravinăateismului comunist, încît s-a terminat si cu paradamodei care ne bucura ochii la fecarecăsătorie de la cele două mari biserici ale orasului.0eniseră nationali$ările, exproprierile,datul aară al oamenilor din case, încît si cine-armai f avut din ce să-si permită o nuntă la

mare nivel si tinea la cununia cu preot, o ăcea încasă, între neamuri si-ntre intimi. Pe-atunci,nuntile nu se ăceau la restaurant. <umea cu darede mînă avea case-n care să-ncapăinvitatii, iar pe masa de nuntă - cum aam de lacolegele din oras - se lăaiau, pe olănduribrodate, argintărie, cristaluri, veselă din portelanuri

de pret. '$i si cine stă-n palate, ca ratemeusi ca iu-său, ac nunta la restaurant.Pe masa centrală, destinată mirilor si nasilor, pesteun atla$ rosu era ronsat pe mi9loc un



atla$ alb, cu vase de ori - i(ebane pitice de marerumusete. !ub aruriile mari ca de tort seaa o arurie de inox. Tacîmurile erau si ele de

inox, paharele de sticlă. !ervetelele de pîn$ă, în ormă de turnulet. )u$ica-ti dădea ameteli.&umai dacă vorbesti la ureche mai poticonversa cu cineva. 'stă$i, în aara celor care-ascultă mu$ică simonică, toti ceilalti nusocotesc că aia care nu-ti ace găuri în timpane arf mu$ică. Trăim o epocă a ostentatiei. <amrugat pe-un chelner să dea mu$ica mai încet. /',stiti, asta e pentru dans1. a să stau devorbă cu părintii si cu bunicii )argaretei simteamcă răgusesc si că mă doare-n gît. )încareaera pe alese fecare ce-si dorea. !istemul numit/buet suede$1. )a9oritatea /fneturilor1 -ade. 7ustoase tot elurile noastre /mitocănesti1sarmale cu var$ă, sarmale-n oi de vită,

rigărui si, ca delicatese, după care să te lingi pedegete,/somon ume1. )irilor le stătea bine-mpreună. %l -brun, suplu, cu o fgură care mi-l aminteape 7abriel al dragostei mele, ea - blondă, ca unvre9 subtire, dar rumos învelită-n carne, cufgură de om sănătos, ăceau o pereche care-ti

bucura ochii. După valsul miresei a-nceputtineretul să se $bîntuie, care perechi, care de capullui, într-un ritm că ti se oprea respiratianumai că te uitai la ei. Printre tineri, o cucoană detalie mi9locie, tunsă scurt, îmbrăcată-ntr-o



rochie neagră cu niste serpuiri aurii, în ciorapi si-npantof negri, ără nici o bi9uterie, dansa cugratie si cu un simt al ritmului cum nu mai

vă$usem. 'vea un mod de-a-si depărta cîte unpicior în aer care te năucea. &u eram eu aiaumblată pe la petreceri, dar asa cum am învătatsă deosebesc o piatră veritabilă de-un stras si-oblană adevărată de una sintetică, asa amdeosebit-o de restul nuntasilor si pe cucoana asta,cu mutrisoară hîtră. înd a trecut pe lîngă8B=mine i-am spus /Doamnă, sînteti balerină 1. /'măcut sase ani de balet16 si s-a apropiatde urechea mea. /După sase ani, tata m-a retrasca să nu mă ac curvă1. 'm început să rîd./!i ce v-ati ăcut 1. /'rhitectă1. /Doamnă, marepierdere pentru balet, în viata mea n-amvă$ut pe cineva care să danse$e ca

dumneavoastră1. Tineretul eminin era tot mini9upat, băietii-nble$ere. ucoanele, toate-n toalete scumpe,acoperite de bi9uterii, unele - traditionaliste,coaate-n asa el ca să se vadă, altele maimoderne - coaate gen mai negli9ent, adică maiputin titirit, genul /natural1. *ărbatii din

generatia mea si-a lui rate-meu, ca si din cea anepotului meu, mai toti cu burta peste curea.!i unii tineri dădeau semne de burtică. !e spune căacei care-au mîncat prost în copilărie si-n





mi-a venit să plîng. 'bandonîndu-si pentru unmoment asonul de nouă castă si amintindu-sioriginile, mai toti bărbatii s-au prins în horă. 7îndul

meu era la /bătuta1 din trecut. Proftîndde-un moment de neatentie a lui osti, care-sigăsise la horă un ost coleg, am iesit în holulhotelului-restaurant ca să fu singură cu gîndurilemele. #rate-meu a venit după mine/'delina, de ce te-ai întristat 1. 'm otat. /7elule, amintirile1. /)ultedor, mai ales la vîrsta noastră1. /7elule,iartă-mă că te-ntrerup, mă iertati, doamnă, dar amvrut să-ti amintesc de consiliul deadministratie de marti1. /*ărbiile, să te pre$intsorE-mii, că doamna asta e soru-mea.Domnul *arbu 2vanovici. ostul meu coleg deagentie de la *uenos 'ires, actual partener deaaceri, si sora mea, doctorita 'delina sau, dacă

vrei, 'rgentina *oboc1. în ata mea se aa un bărbat spătos, ără să fegras, cu o fgură pe care nu se citea nimic sicu niste ochi adormiti, în care la un moment dat atrecut un ulger. "chii ăstia adormiti care8BCstiau s-arunce săgeti îi mai vă$usem cîndva. în

momentele cînd te concentre$i la maximum,cînd o amintire care nu te-a mai vi$itat ani de $ile îti năvăleste-n creier, în momentele depanică, de uimire aci gesturi pe care le credeaiuitate, eliminate din comportamentul tău.



#aci gesturi ancestrale. înd m-am uitat în ochiiacestui *arbu 2vanovici mi-am dus mîna lagură ca orice tărancă uimită.

/Dar noi ne cunoastem, 7elule1. /&u mai spune...'tunci vă las să depănati amintiri împreună1. <-o f ulgerat si pe rate-meu amintireaserii de la Drept, peste care trecuserămai bine de cinci$eci de ani. /Tovarăse 0asile si4ără dragă5, vă mai amintiti de mine 1./Da, tovarăsă *oboc 'rgentina1, mi-a răspuns ărănici o e$itare, privin-du-mă tintă-n ochi cuochii lui care nu mai aveau nimic adormit. /Pevremea cînd ne-am cunoscut, tatăl meu era laanal, pentru cocosei. 'sa am a9uns acolo undestii1. /!i de-acolo mai departe, pînă-n $iuade a$i1. /'i perectă dreptate. 'm vrut doar să-tilămuresc 4persona9ul51. /Dac-ai sti cîtenopti n-am adormit din cau$a dumitale...1. /'m si

eu un merit am ost un bărbat care ti-aluat somnul1. Tonul lui n-avea nimic ironic, ci maidegrabă de mare tristete. /<e-ai spusdoctorilor unde locuiai că erau urmăriti 1. /&uputeam să nu mă port cinstit cu niste oamenicare mi-au ăcut atîta bine1. /!i-au ăcut si loroarte mult bine... 'veau relatii oarte sus în

ierarhia noastră. 'sta am aat-o mult mai tîr$iu sidin întîmplare. !i eu si dumneata eramniste naivi. Dac-ar mai f trăit, nu ti-as f spus1. /!i-acum, de ce-mi strici suetul "nce-ar f



ăcut, eu numai bine-am avut de pe urma lor1. /%rumos din partea dumitale că retii despreoameni doar binele pe care ti l-au ăcut.

>ecunostinta e-atît de rară1. /0reau să te rog să-mirăspun$i la o-ntrebare. Dacă vrei si dacă poti1. /!-au$im1. /)-ai întrebat la ultima noastrăntrevederedacă n-as f ost amatoare să mă mărit cu cinevacare urma să plece la un post înstrăinătate. %rau vorbe-n vînt sau era cevaserios 1. /%ra oarte serios. %u erampretendentul1. /'veai nevoie de cineva cu originesănătoasă. ă rumoasă nu eram, înschimb săracă-lipită pămîntului A1. /&u erairumoasă, în schimb erai săracă A Dar erai om decaracter. )-a-ndemnat spre dumneata exactcinstea dumitale ată de doctorii Namfrescu,parcă asa-i chema, nu 1. /!i-ai găsit altă ată cuorigine sănătoasă si poate mult mai

arătoasă decît mine1. /Dacă te uiti drept la masacu luminări bleu, cucoana cu blu$ă neagrăcu paiete e nevastă-mea. &e-am vă$ut de trei orisi-a patra, la cununie-n Piata 'm$ei. Pevremea aia, să pleci de-aici era ca plecatul de lapuscărie. red că aară de dumneata nimenin-ar f dat cu piciorul unei asemenea oca$ii1. /!înt

convinsă. Dac-ati a9uns la vîrsta-astampreună înseamnă că vă-ntelegeti si că fecare-ati nimerit-obine1. /!-a-ntîmplat. 'vem doibăieti,amîndoi în anada, însurati, cu copii. uneveste romEnce1. /'m trăit fecare cum am



putut1, am spus eu într-un tîr$iu. /um am putut,nu neapărat cum am f si vrut. Poate cădumneata ai trăit cum ai vrut mai mult decît

mine1. /e stii dumneata despre mine 1. /Totce se poate sti, în aara suetului. Tot ce s-apetrecut cu dumneata la vedere1. /!erios &umivine să cred A1. /#ără să f ost îndrăgostit dedumneata, mi-ai stîrnit curio$itatea si ti-am8Burmărit viata prin oameni care ti-au ost colegi,superiori, subalterni1. /e-mbucurător să aică atîtia oameni te-au turnat1. /&u turnau - de aptn-aveau ce - inormau A Despre cei treibărbati importanti din viata dumitale pot să-ti spundoar lucruri bune. losi luga a ăcut rontuldin prima pînă-n ultima $i de ră$boi. ' avut un ratelegionar despre care, de la >ebeliune, din8B8, n-a mai stiut nimeni nimic. luga s-a oerit

voluntar pentru ront din anul sase de#acultate. Un medic exceptional si-un om ără pată,aară doar... Despre laude omăneanu,noi am lansat în lumea bună din *ucuresti ftilul căera agent. <-am lăsat să-si acă negotulde artă cu particulari si cu ambasadele, tocmaipentru a-ntări ideea că era omul nostru, îl

tineam aici ca ga9, findcă taică-său, amiralul, a ostagent al 2ntelligence !erv\ce-ului si neăcea si nouă servicii contra libertătii lui fu-său.Destept cum era, laude omăneanu a



priceput 9ocul nostru si si-a interpretat perect rolul.Doctorul osti 7heorghiu e curat calacrima1. /Domnule 2vanovici, esti multumit de

viata dumitale 1. /&u. % o viată-n care nici însomn n-am ost liber. Dac-as f avut stoă dere$istent, nu intram în !ecuritate6 eram dataară din #acultate, a9ungeam muncitor si, probabil, într-un tîr$iu, tehnician pe undeva. 'males calea cu altel de spini. Te uiti dubitativ lamine. re$i că-mi era usor să ac pe obtu$ul sipe mitocanul cu dumneata, ată desteaptă !ăstau tot timpul cu urechea ciulită si săraporte$ atît cit să nu trimit oamenii la ocnă &ustiu cit ai urît dumneata regimul comunist,dar benefciar al lui cum am ost, l-am urît dinsuet. !ingurele oloase importante din tot ceamăcut în viata asta, abia acum le trag1. /De peurma relatiilor din vremea comunismului1.

/%xact1. /!i oamenii ăstia din "ccident nu stiu cehram ati purtat 1. /*a bine că nu A re$ică pe ei îi interesea$ă altceva decît banii re$i căla ei, acolo, aaceristii cîntă-n corulvreunei biserici A &u există nici un serviciu, nici o-ntreprindere ără omologi de-ai nostri1./>egimul de-acum îti place 1. /îl urăsc la el ca si

pe cel trecut. Doar că acum poti să uri învoie si-n deplină liniste. Totul e să uri mult. Poatenu mă cre$i, dar eu nu ur6 nu findcă as fcinstea-ntruchipată, dar o dată-n viată vreau sădorm si eu linistit... )ă cre$i 1. /red pe



oricme-mi spune că vrea să doarmă linistit. %u,care cred în Dumne$eu, m-am rugat toatăviata de pace, de liniste si de sănătate1. /După al

doilea ră$boi mondial, măcar ră$boi n-amavut în >omEnia. <iniste, fecare stie cîtă a avut :sănătate de-aseme-nea1. /Domnule2vanovici, ai mai vrea să iei viata de la-nceput 1./#erească Dumne$eu A1. /&u neapăratviata dumitale, ci o altă viată 1. /ategoric, nu.&u mi-e rică de moarte. 'm ost oarteaproape de ea de cîteva ori. )i-e rică dereîncarnare1. /!i dacă ar f să reiei propria viată înconditiile-n care s-a petrecut, ai alege alt drum 1./Dat find că alegerea ar f limitată, cum aost, mă tem că as alege tot ce-am ales. &-amstoă de re$istent A 2ar de martir - nici atît. îtdespre ericire... Dar dumneata ce-ai ace dac-ar fsă reiei aceeasi viată 1. /a si pentru

dumneata,alegerea mea a ost si-ar f limitată.>ealitatea sărăciei si-a oamei m-ar trimite totla )edicină si nu la visurile mele de 2storie, de2storie a artei1. /'stea ti le-a inoculat laudeomăneanu 1. /%ram inoculată gata încă dinliceu. laude omăneanu mi-a mărit regretul8BF

pentru visurile mele abandonate. a si dumneata,n-as mai vrea să-mi retrăiesc viata si nicialta nu mi-as dori. Din asta am să plec ără păreride rău, dar si tară mustrări de cuget. Poate



suna patetic si desuet, dar sînt împăcată că mi-amăcut datoria am restituit tot ce s-ainvestit în mine1. /#erice de dumneata, *oboc

'rgentina A #erice A1. /%xistă oare om desprecare să poti spune 4erice de el5 cît timp e-nviată ... Dumneata, care esti miliardar si potiavea $iua ce vise$i noaptea, esti ericit 1. /&u1./!i-atunci la ce-ti olosesc miliardele, aarăde sentimentul puterii si-al independentei pe carecred eu că le dau 1. /!entimentulputerii )ai treacă-meargă. Dar alindependentei A Tocmai din lipsă de independentăama9uns la miliardele-astea1. ' apăsat pe /din lipsăde independentă1 si s-a uitat fx în ochiimei. /înteleg că sînt angrena9e din care nu sepoate iesi1. /!înt angrena9e în care nu poti săn u intri1.

Tăceam amîndoi, cu privirea pierdută asupranuntasilor din restaurant. )ă uitam la tineriicare se $bîntuiau si veselia si antrenul lor cinetic mis-au părut actice. !i i-am si vă$utbătrîni, văpsindu-si părul ca si mine, ca să maipăcălească băbia si mosnegăreala, ăcîndeorturi să-si îndrepte cocoasa, otînd ca să-si

regle$e respiratia, strîngînd din dinti de durerimigratoare, uitîndu-se la viată înapoi. /Te-ai întristat, *oboc 'rgentina A1. /)-am întristat4tovarăse 0asile si ără dragă5. Din convorbireanoastră am înteles o dată mai mult că lumea



e-o masină de tocat vieti, pe unele mărunt, pealtele-n elii mai mari. Dacă si-un miliardar sesimte liber doar cînd moare...1. /Dumneata esti un

om inteligent. &u e nevoie să-ti desene$angrena9ele în care esti obligat să intri. )ă rog, uniidintre noi. 0reau să-ti cer iertare pentrunoptile nedormite-n tinerete din cau$a mea. Pentruotrava pe care ti-am turnat-o-n suet. 'mvrut să mă-nsor cu dumneata ca să mărăscumpEr1. /îti multumesc pentru buna dumitaleintentie1.)i-a sărutat mîna, mi-a oerit bratul si ne-am întors în restaurant.După nunta strănepotului meu, care s-a terminat lacinci dimineata, am $ăcut două $ile.Petrecăreată n-am ost eu niciodată. a studentă,cu slu9bă si provincială, n-am ăcut partedin nici un grup anume. îteodată mergeam si eu

cu unii colegi la coetăria numită a "pereisi mîncam o mascotă, plătind nemteste, în sase anide #acultate, o dată nu m-a invitat cinevaacasă, cum nu mă invitase nici în opt ani de liceu."rice-ntîlnire cu oameni tineri te-ntoarcecu gîndul la propria tinerete.u tot astul, cu toate toaletele care cred că

totali$au miliarde, nemaivorbind de bi9uterii, cutoată despuierea si cu toată de$inhibareatineretului, nunta strănepotului meu mi s-a părutgălăgioasă - mu$ica, prin excesul de decibeli,contribuind esential la această impresie - mi s-a



părut gălăgioasă, nu veselă. 2ar între miri n-amobservat nici o privire prin care să-sitransmită un mister, o sete nesătioasă a unuia de

celălalt. După doi ani de convietuire,păreau să-si spună /hai s-o acem si pe-asta1.)i-am adus aminte nuntile de la *răteasa, dincopilăria mea, cînd căsătoria tinerilor era de8BGobicei re$ultatul întelegerii părintilor cu privire la$estre. !i-apoi, strănepo-tu-meu de ce sedrogase, considerînd actiunea la trecut e rotitănu unctiona cum trebuie în suetul lui Drogatilor, /massele largi1 le pun rapid diagnosticsi ără pic de dubiu aurolacii miros pungacu lac de oame si de sărăcie6 bogatii se droghea$ăde prea mult bine. Primii e drept că maiuită de oame cînd îi ametesc eterii din pungă. Darceilalti 'ctori cu sute de milioane de

dolari în bănci, locuind în palate e antome aleuntului si-ale de$năde9dii li se-arată, ce sedetrachea$ă-n suetul si-n trupul lor ca să cauteparadisuri artifciale <umea are urîciunicare pot strica orice masinărie suetească maislabă, asa cum aceleasi urîciuni, ale aceleiasilumi, pe altii îi îndîr9esc să lupte. 'ltminteri, cum ar

f iesit întregi la minte oameni trecuti prinpuscării, prin chinuri inimaginabile !uetul lumii ebolnav si, după cum se vede, nici bogătianu-i este leac. %a poate f doar portită de scăpare în toate-mpre9urările.



)ă bucur că sînt bătrînă. !ingura mea legătură,obligatie pe lume este osti. &u las în urmăcopii, de-a căror lipsă am plîns la tinerete findcă

lipsa asta-mi îndurera părintii. #rumoasă namost ca să regret c-am privat omenirea de cine-stie-ce splendori ce-ar f iesit din mine Aornel, 7ertrud si armina sînt copiii mei de suet.înd văd cu cîtă sîrguintă-nvată armina,cum vine la noi, la osti si la mine, ca să nu-irămînă ceva nelămurit, îmi creste inima.'semenea tineri, /nespecifci1 pentru epocasuperfcialitătii în care trăim, există totusi. Poatecă într-o bună $i au să-ncline balanta lumii înpartea lor. &oi, osti si cu mine, n-o să maiapucăm acea $i a biruintei spiritului si-a constiintei,la care nu vreau în sinea mea să nu maisper. &oi doi ce sîntem Doi trecători prin lume. !inoi, acolo.

/'rgentina, am eu impresia sau nuntastrănepotului tău, să nu $ic vorbă mare, nu te-aindispus, dar nici nu te-a-nveselit 1. /Tie ti-aplăcut nunta asta 1. /în general nu-mi placesă mă au-n lume multă, iar mu$ica de sparttimpanele-mi dă ameteli si parcă-mi creea$ă ostare de anxietate ca să nu $ic de panică1. /'m

înteles. Totul mi s-a părut ostentativ, preamult. *ine c-am stat la masă cu amilia miresei.înd ne-am ase$at lîngă ei, păreau timorati sisperiati ca tăranul care urcă prima oară-n avion.înd mă uitam în restaurant la toaletele si la



bi9uteriile cucoanelor mi-am adus aminte ce nepovestea doamna doctor 0ărbănescu, de laanatomo-patologie, despre damele de lux dintre

cele două ră$boaie mondiale emblema lorse compunea din briliante solitare pe degete si-nurechi, haină de vulpi-argintii si vilă lasosea1. /'$i, miliardăresele au trecut la vi$on, iarcele mai umblate prin lume chiar lachinchilla. 'rgentina, bogatii au avut totdeaunadorinta etalării, a lucrului de pomină. itestememoriile )arucăi antacu$ino si-ai să ve$i ce-aăcut socru-său, &ababul, la nunta ei cu fullui cel mare. !i ăstia se trăgeau din împăratii*i$antului, nu erau 4îmbogătiti de revolutie51./!i împăratii *i$antului din cine se trăgeau, mă rog ă n-or f ost nobili si-n %poca de Piatră1. /'tunci erau nobili 4de bîtă5 si de 4bolovani5.De cînd se stie, lumea e la el. e bucurie

pe bogat cînd se-ntîlneste cu alt bogat decît să-lepate$e cu averea lui sau măcar să-l egale$e1. /ît de repede-au uitat toti de comunism, cîndnu stiau cum s-ascundă ce-aveau1. /<a el8BHcum cei adusi în sapă de lemn de comunism au învătat să trăiască-n sărăcie, ca si săraciisăraci

de cînd se stiau pe lume. "mul e adaptabil camicrobii si ca virusii, iar memoria lui esteca lichidul care ia orma vasului în care-l torni1./Tot ce nu-i convine intră la capitolul





findcă-n 9oc ne era cariera. Dacă nu mă ăceam4membră5, împinsă de domnul 7eneral, numai rămîneam eu în *ucuresti, <upu, *ru(ner să f

ost. olegi eminenti au stat cu anii la tarăpe la dispensare1. /!i tu ai ost o studentă oartebună6 ai terminat cu diplomă de merit1./Da. Dar din 8BF nu s-a mai rămas în *ucuresti cudiploma de merit. Prin urmare, totoriginea sănătoasă si 4Partidul să trăiască5 m-auăcut să rămîn în *ucuresti1. /!i nu cre$i cămeritai 1. /#ără modestie meritam. Dar nu pot sănu recunosc si soarta care m-a avori$at.1/'cum, locul Partidului l-au luat banii si s-au înmultit partidele, deci si avoritismele1. /osti, în aara tehnicii, care ace progrese uriase,omenirea ca mentalitate si ca procedee rămîneaceeasi1. /Păi, dacă e ăcută din oameni A1.'m r îs amîndoi.

/'rgentina, pentru noi mult a ost putin a rămas.)ai ales pentru mine1. /&u se stieniciodată1. /!ă ne bucurăm că sîntem pepicioarele noastre si-n mintile nostre. !ă mai acemcîte o plimbare pe vreme rumoasă, pe stră$i cutrecut. !ă mai mergem la un spectacol. !ăne vedem cu putinii prieteni care ne-au rămas. ît

mai putem, să mai mergem pe la!maranda, findcă stii cît ne-asteaptă. 4Tată si 'sa,voi aceti parte din viata mea proundă.înd veniti voi, mă simt în >omEnia5... !ă nebucurăm că-i avem alături pe ornel, pe 7ertrud



si pe armina. !ă nu ne mai întristăm despectacolul plin de pete al lumii. !ă ne luminămsuetul cît putem, în fecare clipă. &u să ne rupem

de lume, dar să nu ne mai doară lumea,'rgentina. !ă mai a9utăm colegi în suerintă, carenu mai au ce vinde si la care nu se maigîndeste nimeni1. /!ă ne pregătim suetele pentrumarea călătorie, osti. !pun unii că duci8BIcu tine de-aici exact vibratiile armonioase sautulburi pe care le emiti în momentul plecării1./Presupuneri1. /osti, eu toată viata am încercatsă nu fu nedreaptă cu semenii, să nu-miumplu suetul de păcate, cum $icea )aica1./'rgentina, pe lumea asta nimic nu pretuiestemai mult decît suetul neapăsat de poveri si decîtlinistea. Pe <ucia am s-o simt ca pe ceamai adîncă remuscare, pînă-n ultima clipă.

Dragostea pentru )ona a ost raiul si iadulmeu. 2ar plecarea !marandei - o măciucă-n moalelecapului1. /osti, stii bine că voia săplece. Dacă te-ai f opus - rămînea. Dar nu ti-ar fiertat-o niciodată. #iecare-si urmea$ădestinul1. /înd te-am vă$ut prima dată-n sală,dîndu-i domnului 7eneral instrumentele, nici

prin minte nu mi-a trecut ce rol aveai să 9oci înviata mea1. /Ti-aduci aminte ce mi-ai spuscînd am stat de vorbă prima oară 1. /)i-aducaminte că ti-am spus o obră$nicie1. /Plecase



toată lumea din sală. %u număram pansamentelede absorbtie, findcă tot timpul cît am lucratla sală eram obsedată să nu rămînă vreunul în

plagă. 'm simtit că mă priveste cineva. 'mdat de doi ochi albastri ai locotenentului7heorghiu, mîna a doua la operatia care seterminase. 4!-a-ntîmplat ceva, domnule doctor 5,te-am întrebat eu cu inima cît un purice. !itu m-ai măsurat de sus pînă 9os, într-un el în carenu se mai uitase nimeni la mine si mi-aispus pe-un ton de usoară ironie 4&u s-a-ntîmplatnimic, dar poate că as vrea să se-ntîmple5.!i iar m-ai măsurat din cap pînă-n picioare si-aicontinuat 4Dacă n-ai costa asa de scump...%u, un biet locotenent, nu pot intra-n competitie51./Doamne, ce măgar am putut să fu A1./" clipă mi-a venit să-ti trag două palme binesimtite, dar tot eu mi-am $is că mai bine s-o

dau pe glumă si ti-am răspuns...... /!tiu ce mi-airăspuns, asta n-am uitat 4Domnulelocotenent, atunci nu ne rămîne decît s-asteptămsă-naintati în grad5. !i-am rîs amîndoi1./Doamne, ce măgar am putut să fu A !i tu ce-aicre$ut despre mine 1. /'m cre$ut că eraicam ustangiu pînă...1. /Pînă 1. /Pînă la moartea

<uciei. )oartea ei ne-a apropiat, sărmana ADe-atunci te-am vă$ut cu alti ochi. )i-ai părut unsuet chinuit1. /%ram. Dac-ai sti cît bine miaiăcut, 'rgentina, în toti anii de cînd ne cunoastem.!înt atît de putini oameni care teascultă



cu-adevărat si nu se simt îndreptătiti s-a$vîrle-ntine cu piatra1. /4el ără de păcat sarunceprimul piatra5. osti, atunci în sala de operatii, cînd

ai $is 4dacă n-ai costa asa descump5, ai cre$ut ce spuneai sau ai vrut să-mi aciplăcere si să mă cresti în propriii ochi,vă$îndu-mă stîngace si neatrăgătoare !punedrept, că nu mă supăr1. /%ram convins că tetineai cu domnul 7eneral, 9ur A1. /Dragul de el.#ăcea tot ce putea ca să-mi crească actiunilesi-ncrederea-n mine. )ă trimitea cu brate de oriacasă, încît si doctorul Namfrescu se uitacu-nteles la nevastă-sa cînd mă vedea atît depavoa$ată1. /Pe lumea asta contea$ă douălucruri, mai mult decît orice părerea pe care o ai tudespre tine, pe care, n-ai să cre$i, darreusesti să le-o transmiti si altora6 iar dacă estipersoană publică, imaginea care ti se ace1.

/De complexele de inerioritate m-a vindecat losi,Dumne$eu să-l odihnească A 'bia dupăasta m-a băgat în seamă si laude1. /)ona a muritlinistită findcă stia că n-aveai să măpărăsesti. &u mă lăsa de i$beliste. )-a-ntrebatodată cum de nu m-am însurat cu tine, iar8BB

cînd era bolnavă m-a rugat să te iau de nevastădupă moartea ei1. /!i pe mine m-a-ntrebatodată laude cum de nu m-am măritat cu tine si i-am spus că iubeai cu pasiune altă emeie1.



/laude n-a vrut să te ia cu el în !pania 1. /De la-nceputul legăturii noastre i-am spus că eunu plec din Tară1. /!i nu regreti că n-ai plecat 1.

/&u. Preer să-mi petrec bătrî-netea lîngătine, prietenul meu de-o viată, în Tara mea, bună-rea, dar lăsată mostenire de părinti.!ingura mostenire1. /'rgentina, prietenia noastrăa trecut de-acum trei ani de nunta de aur.!i n-am sărbătont-o, iar pentru cea de platină numai avem timp1.)i-am pus capul pe umărul lui osti si mi-am adusaminte toată viata mea. e sîntem altcevadecît trecători prin lume A )-am simtit împăcată,mi-am simtit suetul usor, cuprins de acelevibratii despre care spun unii că te-ar duce-n rai./Doamne, fe-Ti milă de noi si cînd vrei săne iei, ia-ne pe-amîndoi deodată A1, m-am rugat eu<ui.

/osti, ce vrei să gătesc mîine 1. /e vrei tu1. /!idacă eu nu vreau nimic 1. /'tuncimergem la restaurant1. /0ăd că te dai mare A1./Pentru ce să acem economii 1. /Dacă namavea tablourile de la mătusă-ta si nu ne-ar milostivi!maranda, abia ne-am duce $ilele, pecînd asa ne boierim1. /#oarte bine acem. ine nu

e sărac, dar trăieste ca săracul, degeabaare ce are1.)-am si vă$ut cu cîrdul de copii la *răteasa,bucurosi că era vară si că ne puteam umple burta



cu mie$ dulce de lubenită. !i pe #lorei alergînd cualti cîini după stiuleti de porumb lăptos. )ăgîndeam la mine cea de-acum, la rate-meu, a9uns

miliardar, la partenerul lui de aaceri,ostul /tovarăs 0asile si ără dragă1, acel /tovarăs1care mi-a băgat rica-n oase, rica si deumbra mea. în lume, numai vîrstele omului seschimbă, restul se ardea$ă. /osti, să ac unceai 1. /Pînă să aci ceaiul nu vrei să pun eu cevamu$ică 1. /*a da. Pune 0ivaldi,'notimpurile1. /Unul anume sau pe toate 1./Toate1.Pe araga$, apa din ibric îngînă încet Primăvara. îtmai e vreme rumoasă, înarmată cubastonul si cu anti-ina-matoare, as vrea să ac unpelerina9 la *răteasa, la părinti6 laălimănesti, la domnul 7eneral6 la lu9, la losi. <a*ellu merg mereu la nasi, la )ona, la

Tamara. )ă uit la mîna mea stingă. Pe inelar amcele două inele, usor bombate, caverighetele clasice unul de la osti, unul de lalosi. în interiorul unuia scrie o dată, într-alceluilalt o literă. înd o f să fe, am s-o rog pearmina să i-l trimită pe cel de la losi,nepoatei căreia i-a dăruit el lantul cu inimioare. Pe

cel de la osti i-l las !marandei. Darurilede la laude îi rămîn arminei. Dacă strănepotiimei, !erban si )argareta, ac un copil, le dauorile lui 'ndreescu.



'pa clocoteste. 0ivaldi a a9uns la 0ară. Pînă o să nebem noi ceaiul pe-ndelete a9ungem lalamă.

- osti, vrei ceai de caise, de căpsuni, de smeură,de care - De care vrei tu. ît încă e vremea rumoasă m-amgîndit să acem un /circuit1 pe la ainostri pe la 7eneral, pe la luga, pe la *răteasa.=KK- *ine te-ai gîndit.- Doamne, ce minune e Toamna asta A si osti-miace semn spre casetoon.- Doamne, eu oi f avut noroc în viată &oroc amavut ericire - nu

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	annie
View:	228 times
Download:	0 times

De-Amor, De-Amar, De Inima Albastra

Documents