Datoria publica nationala

8/6/2019 Datoria publica nationala

http://slidepdf.com/reader/full/datoria-publica-nationala 1/21

Universitatea Bucureti

Facultatea de Administraie i Afaceri

Master Administrarea i Dezvoltarea Resurselor Umane

Datoria public a României

Coordonator: Masterant: Balint Isabela Ioana

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Creoiu Diaconu Cerasela Gabriela

Bucureti

2010



2

Cuprins:

1. Prezentare general a datoriei publice.............................................................................3

2. Apariia i evoluia creditrii internaionale.....................................................................53. Dimensiunile datoriei publice:..........................................................................................7

y Datoria public în octombrie 2009

y Datoria public extern totala la sfaritul lunii octombrie 2009

y Datoria public intern la sfaritul lunii iunie 2009

4. Datoria public local......................................................................................................12

5. Strategii privind managementul datoriei publice guvernamentale:.................................14

y O biective ale managementului datoriei publicey Msuri pentru îmbuntairea portofoliului datoriei publice

y Instrumente de datorie publica

6. Implicaia datoriei publice asupra economiei nationale...................................................16

7. Monitorizarea datoriei externe i administrarea riscului..................................................17

8. Nivelul optim de îndatorare..............................................................................................18

9. Bibliografie.......................................................................................................................21



3

1.Prezentare general

Nu întotdeauna, resursele financiare interne ale statului acopera i nevoile de finanat ale

acestuia; pentru realizarea unor obiective importante i de mari dimensiuni statale apelând la

contractarea de împrumuturi de pe pieele externe de capital. Împrumutul extern trebuie utilizat

pentru realizarea de investiii i nu pentru a finana nevoile de consum ale statului.

Datoria public extern reprezint totalitatea obligaiilor financiare ale statului, provenind

din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice

nerezidente în România, la care se adauga datoria public local extern format din totalitatea

obligaiilor financiare ale autoritilor administraiei publice locale, provenind din împrumuturi

contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în

România1.

Guvernul poate angaja împrumuturi externe , pe termen mediu i lung contractate direct

sau de ctre societi comerciale, regiile autonome i autoritilee publice cu garania statului,

pentru: realizarea programelor de dezvoltare; restructurarea economica; realiazarea altor obiective sau aciuni de interes public; crearea i meninerea rezervei valutare a statului; i

asigurarea resurselor necesare înlturrii efectelor determinate de calamiti naturale sau în alte

cazuri de for major.

Datoria public reprezint totalitatea obligaiilor financiare interne i externe ale

statului, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de

Guvern, prin Ministerul Finanelor Publice, sau de autoritile administraiei publice locale de la

diveri creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente în România. Datoria

public se stabilete i se gestioneaz în mod distinct pe cele dou forme ale ei: datoria public

guvernamental i datoria public local.

1Lazr, C, Finane: finane publice, finanele înterprinderii; Ploieti, Editura Universitii Petrol-Gaze, 2007,

pag . 231



4

Datoria public guvernamental este o parte din datoria public, care reprezint totalitatea

obligaiilor financiare interne i externe ale statului, la un moment dat, provenind din

împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanelor Publice, în

numele României, de pe pieele financiare.

Datoria public local este o parte din datoria public, care reprezint totalitatea

obligaiilor financiare interne i externe ale autoritilor administraiei publice locale, la un

moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieele

financiare.

Împrumuturile contractate de autoritile administraiei publice locale, ce sunt instrumente

ale datoriei publice locale, fac parte din datoria public a României, dar nu reprezint datorii sau

rspunderi ale Guvernului.

De asemenea, datoria public în funcie de termen se clasific astfel: datorie public petermen scurt (flotant); datorie public pe termen mediu i lung (consolidat).

Datoria public se poate prezenta i în funcie de înscrisurile emise sau alte modaliti de

gestionare, precum i pe categorii de creditori (în cazul datoriei externe).

În funcie de calitatea creditorilor, datoria public poate fi: datorie public brut, fiind dat

de valoareatotal a împrumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea; datorie public net, în

care nu intr valoarea împrumuturilor plasate la instituiile statului.

O bligaiile statului rezultate din împrumuturile contractate i garantate de stat pe o

perioad de un an sunt limitate de plafonul de îndatorare public stabilit anual prin lege.

Plafonul de îndatorare public, respectiv totalitatea obligaiilor financiare pe care le pot

contracta i garanta autoritile administraiei publice centrale i locale pe o perioad de 1 an,

care este stabilit annual prin lege.

Acesta cuprinde:

y plafonul de îndatorare public intern- suma maxim a împrumuturilor contractate i

garantate de autoritile administraiei publice centrale i locale de pe piaa intern, pe o

perioad de un an.

y plafonul de îndatorare public extern- suma maxim a împrumuturilor externe

contractate i garantate de autoritile administraiei publice centrale i locale pe o

perioad de un an.



5

Valoarea total a datoriei publice este înscris în ³R egistrul datoriei publice´, carea are

patru componente:

y Subregistrul datoriei publice guvernamentale interne;

y Subregistrul datoriei publice guvernamentale externe;

y Subregistrul datoriei publice locale interne;

y Subregistrul datoriei publice locale externe.

Fiecare din cele patru subregistre au dou poziii distincte, respectiv pentru datoria public

direct i datoria public garantat.

La sfâritul anului datoria public angajat este evideniat în documnetul numit ³contul

general al datoriei publice´. Acesta este însoit de un raport în care se analizezaz principalele

probleme legate de nivelul datoriei publice, de serviciul datoriei publice, precum i de garaniile

statului pentru creditele contractate de agenii economici.

2. Apariia i evoluia creditrii internaionale

Creditarea internaional nu este un fenomen nou. Înc din Evul Mediu, factorii de

dezvoltare a comerului internaional i a investiiilor externe au produs o diversitate a

instituiilor bancare, ale cror obiective, practici de creditare, piee, modalitai de organizare i

structurare, nu erau fundamental diferite de cele promovate de bncile de anvergur

internaional fondate în anii 1960-1970. Ca dovad apare situaia Suediei, unde, datorit

dimensiunilor împrumuturilor externe ale Casei Regale, înc din secolul al XVIII-lea s-a înfiinat

un oficiu de administrare a datoriei astfel rezultate.

De fapt, cu secolul al XVIII-lea începe istoria creditrii internaionale, când bncile din

Marea Britanie au trecut aproape linear de la negustorie i cmtrie la creditare. Începând cu

rzboaiele napoleoniene, parcurgând secolul al XIX-lea i pân la începutul secolului nostru,

bncile comerciale creditau guverne strine i finanau comerul internaional prin intermediul

acceptelor(precursoare ale acreditivelor i ale altor documente comerciale de astzi).

Puterea lirei sterline i a Marii Britanii au permis fondarea unei piee a efectelor de

comer în Londra, pia care finana tranzaciile comerciale ale metropolei cu teritoriile de peste

mri. În plus, începând cu 1830 s-au fondat primele bnci britanice în colonii, destinate furnizrii

de faciliti bancare locale i finanrii comerului colonial. Aceste bnci s-au extins curând în



6

zone de interes major pentru întreaga Europ, zone cum ar fi Egiptul, Turcia, America Latin,

sud-estul Asiei. Alte ri care peau pe calea dezvoltrii capitaliste au urmat exemplul Marii

Britanii, astfel încât fenomenul apariiei de instituii bancare în teritoriile ³de peste mri´ ale

statelor europene, a cptat imaginea unei adevrate lupte pentru împrirea sferelor de influen

economic în lume.

Cea mai rapid cretere în volumul creditrii internaionale s-a înregistrat pe fluxul

dinspre Europa spre diferite state din componena S.U.A., pentru finanarea investiiilor i

comerului. Multe bnci comerciale din Regatul Unit sau aflate pe teritoriul american, îns în

proprietate britanic, au fondate doar pentru susinerea acestui flux. Dei, înc din 1860, în

California existau deja cinci bnci comerciale(în proprietate britanic), totui oraul New York a

fost primul centru financiar american care a contat ca prezen în operaiile internaionale,

acionând ca plac turnant pentru fluxul menionat. Practic, Londra i New York-ul erau³emitorul´ i respectiv, ³receptorul´ fluxului de capital britanic, flux care atingea înainte de

primul rzboi mondial, circa 10% din PNB-ul Marii Britanii i al imperiului su colonial.

Aceast situaie a durat pân la sfâritul primului rzboi mondial, când New York-ul ca

exportator de capital ctre o Europ distrus, amenina pentru prima oar dominaia Londrei

asupra economiei mondiale. Al doilea rzboi mondial a accelerat declinul lirei sterline i

ascensiunea dolarului american ca valut de circulaie internaional. Puterea financiar a City-

ului londonez s-a redus, fcând loc New York-ului pe piaa exportului de capital, S.U.A.

dispunând de bnci cu mare credibilitate în mediile financiare internaionale.

Istoria economic postbelic aduce treptat în scen trei mari actori :S.U.A., Piaa Comun

i Japonia(însoit din anii ¶70 de ³tigrii´ Asiei de sud-est : Hong-Kong, Coreea de Sud,

Singapore, Thailanda, Taiwan). Acetia domin i în prezent pieele internaionale ale creditului,

atât direct cât i prin intermediul puternicei influene exercitate în interiorul marilor organisme

financiare internaionale - FMI, Banca Mondial, BERD, BRI, etc. Aceast dominare este

posibil atât datorit puterii economice de ansamblu, incontestabile a celor trei, cât i datorit

progresului tehnologiei comunicaiilor, care permit ca orice decizie luat într-o parte a lumii s

fie instantaneu cunoscut pe meridianul opus.

Tot perioada postbelic aduce în prim-plan creditarea oficial, de la guvern la guvern sau

de la organismele financiare internaionale ctre guvernele statelor membre. Conferina de la

Breton Woods din 1954 st la baza înfiinrii Fondului Monetar Internaional i a Bncii



7

Mondiale, organisme menite s înlesneasc procesul de alocare a resurselor rilor cu surplus de

capital ctre cele cu nevoie de capital i s împiedice, prin sprijinirea dezvoltrii economice

globale, ca discrepanele enorme dintre ri s duc la situaii conflictuale militare sau la crize

economice mondiale.

Astzi, creditarea internaional este un fenomen care suscit interesul atât al analitilor

economiei mondiale, cât i al factorilor de decizie din fiecare ar în parte, mai ales dup

experiena crizei mondiale a datoriei externe care a zguduit lumea finanelor în anii ¶80. Criza

datoriei s-a nscut din dou motive : primul ± o politic deplorabil de administrare a datoriei

externe dus de rile mari debitoare (în special din America Latin ± cazul Mexic), iar, pe de

alt parte, bncile comerciale cu activitate internaional nu au dat nici ele dovad de prea mare

înelepciune în alocarea resurselor proprii, mrite rapid ca volum prin injecia de petrodolari ce a

urmat crizei petrolului din anii ¶70. Criza datoriei a fost rezolvat printr-un progres cu multiplelaturi :s-a modificat, în primul rând, atitudinea creditorilor(oficiali sau privai), dinspre scopul

unic de a-i recupera resursele alocate spre controlul utilizrii acestora de ctre debitori. Efectul

acestei schimbri de atitudine s-a materializat în msurile convenite prin înelegeri bilaterale

între rile cu mari datorii i Clubul de la Paris(pentru creditorii oficiali) sau Clubul de la

Londra(pentru bncile comerciale), msuri ce au dus la diminuarea poverii datoriei externe

asupra economiilor rilor îndatorate i la înlesnirea, pentru acestea, a drumului spre dezvoltare.

În al doilea rând, managementul eficient al datoriei externe a devenit un obiectiv major de

politic macroeconomic în toate rile lumii, în special în rile beneficiare de împrumuturi

externe.

3. Dimensiuni ale datoriei publice guvernamentale aR omâniei

Datoria public total a Romaniei a crescut la 31 octombrie cu 25,6% fa de finalul lui

2008, la 137,8 miliarde lei (32,1 miliarde euro), dar a sczut cu aproape 2,3 miliarde lei fa de

sfaritul lui septembrie, potrivit datelor Ministerul Finanelor Publice (MFP), scrie NewsIn.

Ministerul Finanelor Publice raporteaz datele la o valoare a Produsului Intern Brut

(PIB) estimat la 505,503 miliarde lei pentru 2009.

Guvernul i Fondul Monetar Internaional estimeaz în prezent c economia Romaniei s-a

contractat cu aproximativ 7% in 2009, mai puin decât se prognoza anterior, datorit creterii



8

cererii externe, i ca in 2010 economia va avea un avans mai mare decât era prevzut, de 1,3%.

La jumtatea lunii decembrie, MFP estima, într-un comunicat postat pe pagina sa de

internet, c la sfaritul lui 2009 datoria public se va situa la 29,9% din PIB, comparativ cu

27,6% din PIB la 31 octombrie, potrivit datelor operative.

Fa de luna precedent, datoria public a României a sczut însa în octombrie 2009 cu

circa 2,3 miliarde lei, de la 140,09 miliarde lei (33,4 miliarde euro) la 30 septembrie.

La sfâritul lui 2008, datoria public total era de 109,75 miliarde lei i reprezenta

21,78% din Produsul Intern Brut din 2008, de peste 503,9 miliarde lei. La 31 octombrie, 51,7%

din datoria public era in lei, 35,9% era denominat în euro, 6,8% era în dolari, 1,5% era în yeni

japonezi, iar restul în alte valute.

Cea mai mare parte a datoriei publice a fost contractat prin împrumuturi de stat(37,95%), urmat de certificate de trezorerie (15,44%) i obligaiuni de stat (14,09%). De

asemenea, 7,24% din datoria public a fost contractat prin eurobonduri, 0,07% prin leasing

financiar, iar 25,2% prin alte surse.

Fa de sfâritul lui 2008, ponderea datoriei publice guvernamentale în totalul datoriei a

urcat la 31 octombrie cu 0,99 puncte procentuale, de la 91,58% la 92,57%, în timp ce datoria

public local reprezenta 7,43% din datoria total la sfâritul primelor zece luni din 2009.

De la începutul lui 2009 i pân la finalul lunii octombrie, MFP s-a împrumutat cu 96,5

miliarde lei, din care 59,9 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat pe piata intern i 36,6

miliarde lei prin împrumuturi de stat, contractate direct în cea mai mare parte.

Potrivit Finanelor, din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare la 31 octombrie

2009, de 37,2 miliarde lei, 58,08% aveau scaden pe termen scurt - de mai puin de un an,

38,44% erau pe termen mediu - între 1 si 5 ani, iar 3,48% urmau s ajung la scaden peste mai

mult de 5 ani. Titlurile luate în calcul de Finane în aceast eviden nu includ eurobondurile i

certificatele de depozit adresate populaiei, dar cuprind obligaiunea de stat denominata în euro

(în echivalent lei). "Valoarea medie a scadenei rmase pentru titlurile de stat active la 31

octombrie 2009 este de 1,7 ani", a mai anuntat MFP.



9

Datoria public guvernamental extern

Datoria public guvernamental extern este partea din datoria public guvernamental

care reprezint totalitatea obligaiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi

contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România.

Datoria public guvernamental extern este generat de:

y titlurile de stat în valut plasate pe piaa financiar extern;

y împrumuturile de la guverne i agenii guvernamentale strine, instituii financiare

internaionale sau de la alte organizaii internaionale;

y împrumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;

y împrumuturile de la persoane juridice strine;

y împrumuturile de la bâncile strine sau de la companii strine;

y garanii de stat la împrumuturi externe contractate de diveri debitori.

Datoria externa totala a tarii a crescut cu 8,1%

România înregistra la finalul lunii octombrie 2009 o datorie extern total de 77,9

miliarde euro, în cretere cu 8,1% (5,87 miliarde euro) fa de finalul lui 2008, îns a sczut uor

fa de valoarea de la finalul lunii septembrie, a anunat Banca Naional a României (BNR). La

30 septembrie, datoria total a României se cifra la 78,125 miliarde euro.Datoria pe termen mediu i lung reprezenta 80,75% din totalul datoriei externe a

României la finalul lunii octombrie, potrivit datelor provizorii ale BNR, iar ponderea datoriei pe

termen scurt a sczut uor, la 19,25%, informeaza NewsIn.

Banca central, care public recent doar datoria pe termen mediu i lung, a început s

adauge din februarie i date despre datoria pe termen scurt. Muli analiti strini avertizau în acea

perioada despre un eventual pericol reprezentat de datoria pe termen scurt - cu scadena de pân

la un an - asupra României în 2009, în condiiile restrângerii finanrii disponibile. Intre timp,

România a ajuns la un acord cu FMI, Comisia European, Banca Mondial i BERD pentru o

finanare de circa 20 miliarde euro pentru doi ani.

La finalul lunii octombrie, datoria pe termen scurt a României însuma 14,996 miliarde

euro, în scdere cu 5,596 miliarde euro (27,2%) fa de nivelul de la finalul anului trecut, cand

era de 20,592 miliarde euro, potrivit datelor revizuite ale BNR.



10

Datoria pe termen mediu i lung a ajuns la 31 octombrie la 62,904 miliarde euro, fiind cu

22,3% mai mare decât la sfâritul lui 2008.

La sfâritul lui 2008, datoria extern pe termen mediu i lung era de 51,44 miliarde euro,

potrivit datelor revizuite ale bncii centrale.

Datoria extern negarantat public însuma 37,162 miliarde euro la 31 octombrie 2009, în

cretere cu 5,4% (1,919 miliarde euro) fa de sfâritul anului 2008.

Datoria extern public i public garantat era, la finalul lunii octombrie, de 12,979

miliarde euro, cu 21% mai mare decat la 31 decembrie 2008. Datoria public direct, ce include

împrumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finane i autoritaile administraiei

publice locale, a crescut de la 9,01 miliarde euro la finalul lui 2008 la 11,439 miliarde euro la

sfâritul lunii octombrie, iar datoria public garantat, ce se refera la împrumuturi externe

garantate de Ministerul de Finane i autoritile administraiei publice locale, a sczut uor - cu180 milioane euro - fa de finalul anului 2008, pân la 1,54 miliarde euro.

Depozitele constituite pe termen lung în România de nerezideni au sporit cu 30,8%

(1,684 miliarde euro) pân la finalul lui octombrie 2009, la 7,151 miliarde euro.

Împrumuturile de la Fondul Monetar Internaional (FMI) - în baza acordului stand-by cu

România, exclusiv suma primit de Ministerul Finanelor Publice (MFP) de la FMI conform

OUG nr. 99/2009 - însumau 5,612 miliarde euro la finalul lunii octombrie a acestui an, mai arat

datele bncii centrale.

Serviciul datoriei externe - pe termen scurt, mediu i lung - a însumat în primele zece luni

din acest an 35,013 miliarde euro, din care 76,5% (26,771 miliarde euro) a fost pe partea datoriei

pe termen scurt, potrivit estimrilor bncii centrale.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu i lung - sau raportul dintre serviciul

datoriei i exporturi - a fost de 27,9% în primele zece luni din 2009, comparativ cu 31,5% in

2008, iar gradul de acoperire a rezervei oficiale de valute i aur a României a fost de 8,7 luni de

import la 31 octombrie 2009, de la 5,6 luni de import la finalul anului trecut.

BNR precizeaz ca soldul datoriei externe este calculat pe baz cash, adic nu include

dobând acumulata i neajuns la scaden.



11

Datoria public guvernamental intern

Este partea din datoria public guvernamental care reprezint totalitatea obligaiilor

financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la

persoane fizice sau juridice rezidente din România, în lei sau în valut, inclusiv sumele temporar

din disponibilitile contului general al Trezoreriei Statului pentru finanarea temporar a

deficitelor bugetare.

Plile legate de datoria public sunt realizate pe baza autorizrii bugetare permanente

pentru efectuarea acestor cheltuieli.

Datoria public guvernamental intern este generat de:

y titlurile de stat în moned naional, inclusiv titlurile de stat în valut plasate pe piaa intern,

rambursabile din resurse bugetare; dac resursele nu sunt suficiente pentru a asigura plata

serviciului datoriei publice interne, se emit noi înscrisuri, determinând, astfel, consolidareadatoriei publice;

y împrumuturile de stat de la Banca Naional a României destinate acoperirii golurilor de cas

între încasrile i plile bugetare;

y împrumuturile de stat de la bncile comerciale;

y împrumuturile de stat de la alte instituii financiare interne, persoane juridice române, în

condiii rezultate în urma negocierilor;

y împrumuturi temporare din disponibilitile contului curent general al Trezoreriei Statului;y garanii de stat la împrumuturi interne contractate de diveri debitori.

Datoria publica interna a R omaniei a ajuns in iunie la 123,6 mld. Lei

Datoria public interna a României a crescut în iunie cu 12,6% fa de finalul anului

trecut, la 123,61 miliarde lei (29,4 miliarde euro), reprezentând 23,27% din produsul intern brut

(PIB) estimat iniial pentru acest an, arat datele publicate de Ministerul Finanelor Publice

(MFP).

Guvernul estima iniial un PIB de 531,251 miliarde lei pentru acest an, la o contracie economic

de 4%, îns în august i-a revizuit în scdere estimarea la 497,3 miliarde lei, la o scdere a

economiei cu 8-8,5%. Luând în calcul noul PIB estimat pentru 2009, datoria public a României

de la jumtatea anului ar reprezenta 24,86% din PIB, informeaz NewsIn.



12

La sfâritul anului trecut, datoria public total era de 109,75 miliarde lei i reprezenta

21,78% din produsul intern brut din 2008, potrivit datelor Finanelor. La 30 iunie 2009, aproape

doua treimi (64,1%) din datoria public era în lei, 25,3% era denominata în euro, iar 10,6% în

alte valute.

Fa de sfarsitul lui 2008, ponderea datoriei publice guvernamentale în totalul datoriei a

urcat cu 1,38 puncte procentuale, de la 91,58% la 92,96%, în timp ce datoria public local

reprezenta 7,04% din datoria totala la sfâritul primelor ase luni din acest an. Ponderea datoriei

negociabile a urcat la 40,3% la finalul lunii iunie 2009, de la 25,7% în decembrie 2008, restul

fiind datorie ne-negociabila.

Potrivit Finanelor, din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare la 30 iunie, 68,98%

aveau scaden pe termen scurt - de mai puin de un an, 27,5% erau pe termen mediu - între 1 si

5 ani, iar 3,52% urmau sa ajung la scaden peste mai mult de 5 ani."Valoarea medie a scadenei rmase pentru titlurile de stat active la 30 iunie 2009 este de 1,3

ani", mai anun MFP. Finanele au precizat c datele privind datoria public la 30 iunie sunt

operative.

4. Datoria public local

Datoria public local reprezint totalitatea obligaiilor de plat, interne i externe, ale

autoritii administraiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractatesau garantate de aceasta de pe piaa intern i extern de capital.

La nivelul autoritilor administraiei publice locale, datoria public local este limitat.

Astfel, Consiliilor locale, judeene i Consiliului general al municipiului Bucureti li se interzice

accesul la împrumuturi sau s garanteze orice fel de împrumut, dac totalul datoriilor anuale,

reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate i/sau garantate, dobânzile i

comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmeaz s fie angajat i/sau

garantat în anul respectiv, depete limita de 20% din totalul veniturilor proprii formate din

impozite, taxe, contribuii, alte vrsminte, alte venituri i cote defalcate din impozitul de venit.

Instrumentele datoriei publice locale sunt:

y titlurile de valoare (obligaiunile municipale);

y împrumuturile temporare din disponibilitile contului curent general al Trezoreriei Statului;

y garaniile acordate de autoritile administraiei publice locale.



13

Valoarea total a datoriei contractate de autoritatea administraiei publice locale este

interzis în registrul de eviden a datoriei publice locale al acestei autoriti i se raporteaz

anual prin situaiile financiare. Acest registru include informaii care s specifice suma total a

datoriilor i alte informaii stabilite prin norme metodologice privind registrul de eviden a

datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanelor Publice.

De asemenea, valoarea total a garaniilor emise de autoritatea administraiei publice

locale se înscrie în registrul garaniilor locale al acestei autoriti i se raporteaz annual prin

situaiile financiare. Acest registru cuprinde informaii care s specifice suma total a garaniilor

emise de autoritatea administraiei publice locale, precum i detalierea garaniilor i alte

informaii stabilite prin norme metodologice privind registrul de eviden a garaniilor locale,

emise de Ministerul Finanelor Publice.

Autoritile administraiei publice locale au obligaia de a transmite MinisteruluiFinanelor Publice, în termen de 10 zile de la data intrrii în vigoare a contractului de împrumut,

copii de pe fiecare document primar care atest:

y contractarea/garantarea împrumutului;

y actul adiional la contractul/acordul de împrumut/garantare, dac au fost aduse

modificri la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.

Pe perioada utilizrii i rambursrii împrumutului contractat/garantat, raportat la

Ministerul Finanelor Publice a datelor privind datoria public local se efectueaz lunar, întermen de 20 de zile de la sfâritul perioadei de raportare.

În scopul evalurii datorie publice locale, orice obligaie de plat, exprimat în alt

moned decât cea naional, estecalculat în moneda naional, utilizându-se cursul de schimb

valutar comunicat de Banca Naional a României pentru ultima zi din perioada la care se face

raportarea.

Serviciul datoriei publice locale nu reprezint obligaii sau rspunderi ale Guvernului i

acesta va fi pltit din bugetele locale i din împrumuturi pentru refinanarea datoriei publice

locale.



14

5. Strategii ale managementului datoriei publice guvernamentale

Obiective ale managementului datoriei publice guvernamentale:

y Creterea controlat a datoriei publice guvernamentale, astfel încât nivelul acesteia s se

menin rezonabil în limita prevazut prin Tratatul de la Maastricht.y Dezvoltarea pieei titlurilor de stat- strategia de finanare a deficitului bugetar i de

refinanare a datoriei publice se va axa pe contractarea împrumuturilor de pe piaa interna

prin lansarea de emisiuni de titluri de stat, în scopul dezvoltrii pieei interne a titlurilor

de stat.

y Reducerea costurilor cu datoria public guvernamental i a riscului bugetar cauzat de

acordarea de garanii de stat i subîmprumuturi.

Masuri pentru imbunatatirea portofoliului de datorie publica

y creterea ponderii datoriei publice guvernamentale denominate în lei în totalul datoriei

publice guvernamentale- astfel, se va urmri limitarea riscului valutar i dezvoltarea

pieei interne a titlurilor de stat. inand cont de faptul c încasarea veniturilor bugetare se

realizeaz în lei, contractarea datoriei publice guvernamentale în aceeai moneda va

elimina riscul valutar.

y creterea ponderii datoriei publice guvernamentale denominate în EUR în totalul datoriei

publice guvernamentale în valuta- creterea ponderii finanrii în euro va avea în vedere,

pe de o parte, minimizarea costurilor aferente noilor împrumuturi externe, având în

vedere condiiile de care beneficiaz România pe pieele financiare europene, i, pe de

alt parte, limitarea riscului valutar, inand cont de structura rezervei valutare

administrat de Banca Naionala a României i structura pe valute a exporturilor i

importurilor.

y reducerea gradului de refinanare pentru datoria public guvernamental, denominata în

lei i a celei denominate în euro- astfel, se va urmri limitarea riscului de refinanare la

niveluri ridicate ale ratei dobânzii. Prin contractarea unor împrumuturi pe termen lung,

riscul de refinanare la un nivel ridicat al ratelor de dobând pe piaa european va fi

limitat.



15

y creterea ponderii datoriei cu dobând fix în totalul datoriei publice guvernamentale-

prin creterea ponderii datoriei cu dobând fix se va avea în vedere, pe de o parte,

limitarea riscului aferent creterii ratelor dobânzilor de referin în special pentru datoria

public guvernamental în valut. Creterea ponderii datoriei cu dobând fix în lei are în

vedere în emiterea de obligaiuni de titluri de stat de tip benchmark, cu scadene pe

termen scurt i mediu în perioada imediat urmatoare, dar în contextul ateptrilor de

reducere a inflaiei pe termen mediu i a interesului investitorilor pentru scadene pe

termen lung aceste obligaiuni se vor emite pe scadene de 10 si 15 ani.

y contractarea datoriei denominate în valut în principal prin lansarea de emisiuni de

obligaiuni pe pieele internaionale de capital concomitent cu reducerea împrumuturilor

contractate de la instituiile financiare internaionale în totalul datoriei publice

guvernamentale în valut.

y distribuirea cât mai uniforma a serviciului datoriei publice guvernamentale, prin stabilirea

scadenelor noilor împrumuturi se va evita formarea de vârfuri de plat pentru a nu

majora riscul de lichiditate i de refinanare.

y recuperarea sumelor plâtite de MEF în contul garaniilor sau subîmprumuturilor, prin

furnizarea de ctre direcia de specialitate din MEF a înscrisurilor necesare actualizrii

debitelor provenind din garanii sau subîmprumuturi, care constituie titluri executorii în

baza crora ANAF va aciona pentru recuperare, în conformitate cu Codul de procedurfiscal.

Instrumentele de datorie public guvernamental

y emisiunile de titluri de stat pe piaa intern, respectiv emisiuni de titluri de tip benchmark

emise cu scadene la 3, 5, 10 si 15 ani, iar emisiunile de certificate de trezorerie vor fi

emise cu scadene la 6 luni i la 1 an (364 de zile), evitându-se emisiunile cu scadene la

3 luni pentru a nu intra în competiie cu certificate emise de BNR cu aceast scaden. De

asemenea, pe msura dezvoltrii segmentului investitorilor instituionali i creterii

necesitilor investiionale ale acestora se are în vedere extinderea maturitii titlurilor de

stat care vor fi emise în aceast perioad, precum i posibilitatea lansrii unor serii de

titluri de stat indexate la indicele preurilor de consum;



16

y emisiunile de titluri de stat pe piaa extern de capital, respectiv emisiuni de titluri cu

scadene pe termen lung de 10 ani i chiar 15 ani, în funcie de evoluia condiiilor

financiare de pe aceaste piee i a necesitilor de finanare a deficitului bugetar;

y împrumuturi de la instituiile financiare internaionale destinate finanrii deficitului

bugetar- numai în baza analizei comparative a costurilor instrumentelor oferite de

instituiile financiare internaionale (BEI, BIRD, BERD, BDCE si FIDA) i avându-se în

vedere potenialele beneficii în creterea absorbiei fondurilor europene (finanare i

asisten tehnic). Nu se vor mai contracta împrumuturi suverane de la instituiile

financiare internaionale în contextul demarrii procesului de graduare a României;

y acordarea de garanii de stat i subîmprumuturi pentru proiecte de interes naional, numai

pentru care acest tip de instrument este absolut necesar într-un anumit context, fiind

vorba despre proiecte strategice de importanta foarte mare la nivel naional, în baza

acordrii unei legi speciale în acest scop, cu respectarea cerinelor privind acordarea de

ajutor de stat prevzute de legislaia în materie i urmare a unei analize de risc riguroase

conform legii.

6. Implicaia datoriei publice asupra datoriei naionale

rile care sufer de o cretere puternic a datoriei publice pun în pericol sustenabilitatea

procesului de relansare economic din urmtorii ani, a declarat noul economist ef al

Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE), Pier Carlo Padoan, citat de

Reuters.

"Relansarea ar putea fi mai puternic decât ne asteptam", a declarat Padoan, care este de

asemenea director general adjunct, într-un interviu acordat publicaiei italiene Corriere della

Sera. "Asta nu înseamna îns c va fi i mai sustenabil (...) Aceast cretere este rezultatul

diverselor msuri de sprijin din bani publici, nefiind susinuta de activitatea din sectorul privat".

Padoan consider c datoriile acumulate de unele guverne pentru combaterea crizei dineconomia real ar putea deveni nesustenabile, unul dintre principalele motive fiind îmabtrânirea

populaiei.

Efectele msurilor luate de guverne vor fi resimite i anul viitor, îns cererea din sectorul

privat va fi insuficient chiar i în 2011, susine Padoan.



17

Guvernul i Fondul Monetar Internaional estimeaz în prezent c economia României se

va contracta cu aproximativ 7% în 2009, mai puin decât se prognoza anterior, datorit creterii

cererii externe, i ca în 2010 economia va avea un avans mai mare decât era prevzut, de 1,3%.

7. Monitorizarea datoriei externe i administrarea riscului

Informarea continu asupra datoriei i asupra plii serviciului datoriei este esenial

pentru managementul de zi cu zi al tranzaciilor de pe pieele forex, pentru administrarea datoriei

i pentru stabilirea de strategii pentru realizarea de noi împrumuturi externe. Informaiile

detaliate ofer autoritilor centrale posibilitatea de a asigura plata prompt a creditorilor

individuali; informaiile agregate sunt necesare pentru asigurarea necesarului de valute externe,

previzionarea obligaiilor viitoare legate de serviciul datoriei, evaluarea consecinelor pe care le-ar avea noi împrumuturi externe, i managementul riscului extern.

Implicaiile procesului de monitorizare sunt operative, contabile, statistice i analitice.

Este necesar înregistrarea detaliat a fiecrui contract ce genereaz angajamente de natura

datoriei externe i colectarea de informaii cu referire la modul de utilizare a creditului. Pe seama

crerii, în acest fel, a unei baze de date cât mai complete i actualizate, este necesar asigurarea

ordonrii la timp a plilor în contul serviciului datoriei(rate, dobânzi, comisioane). Aspectul

statistic implic agregarea soldurilor i a valorilor tranzaciilor de datorie, calculul indicatorilor

de îndatorare, efectuarea de proiecii de trageri i de pli în conformitate cu scadenarele de

derulare a creditelor.

Cu ajutorul unui model macroeconomic se pot simula efectele diferitelor alternative de

îndatorare asupra bugetului de stat i a balanei de pli. Funciile de statistic i analiz ale

sistemului de administrare a datoriei completeaz, în mod esenial, componenta contabil a

sistemului.

Componentele statisticilor datoriei externe include detalii ale fiecrui contract de

împrumut i programul de plat a serviciului datoriei, socoteli cu privire la utilizarea

împrumutului. Statisticile care rezult furnizeaz inputuri pentru proiecii ale bugetului i

balanei de pli. Cu ajutorul modelelor macroeconomice, cei ce administreaz datoria extern

folosesc toate aceste informaii pentru a simula impactul unor alternative de împrumuturi viitoare

asupra bugetului i balanei de pli.



18

rile sunt uneori expuse ocurilor înregistrate de balanele de pli ca urmare a unor

schimbri nefavorabile în preurile relative ale exproturilor i importurilor. S presupunem c

veniturile din exporturi ale unei ri sunt exprimate în dolari i datoriile sale externe trebuie

rambursate în yeni. O deteriorare a ratei de schimb a dolarului în raport cu yenul va duce la o

cretere a serviciului datoriei rii debitoare. Dificulti similare pot aprea în cazul

împrumuturilor cu rata dobânzii variabil: o cretere a ratei dobânzii la Euro-dolar va avea

acelai impact menionat mai sus. O scdere a preurilor bunurilor de larg consum va crea

dificulti legate de serviciul datoriei unei ri pentru care bunurile de larg consum reprezint

principala surs de obinere de valut strin.

Fluctuaiile preurilor bunurilor de larg consum, ratele de schimb i ratele mondiale ale

dobânzilor nu se afl sub controlul rilor. Este posibil, totui, acoperirea împotriva riscului.

Managementul riscului face parte din managementul datoriei externe.

8. Nivelul optim de îndatorare

De ce s te împrumui din strintate dac este, totui, periculos? Pentru a rspunde la

aceast întrebare, s lum în considerare economisirile i investiiile într-o economie închis,

care nu apeleaz la fonduri din exterior. Într-o ar cu economie central-planificat, deciziile de

investire ar fi luate de autoritile centrale. Economisirile interne vor fi generate din impozite i

din surplusul de lichiditate al întreprinderilor, iar alocarea lor pentru investiii ± construcii,

echipamente noi, îmbuntirea drumurilor, i aa mai departe ± hotrât de ctre autoritile de

planificare, ar reflecta prioritile statului.

Într-o economie de pia, proiectele de investiii genereaz o rat de recuperare financiar

a acestora(financial rate of return) fiind profitabil pentru întreprinderi s se împrumute dac

aceast rat este egal sau depete rata dobânzii pe pia. Întreprinderile se vor orienta s

realizeze investiii cu o rat înalt de recuperare(randament) urmrind acele proiecte care promit

câtigurile cele mai mari.O

rice proiect cu posibiliti mici de profit va constitui, din pricinaîmprumutului i a ratei dobânzii, o pierdere mare pentru întreprindere.

Împrumuturile guvernamentale sunt mult mai complexe, întrucât, în cazul lor, nu mai

putem vorbi de un randament financiar. Totui, exist o rat real de recuperare pe plan

economic i social a investiiei, i aceasta este reprezentat de beneficiile aduse societii de ctre

proiectul respectiv.



19

Împrumuturile mari genereaz creterea ratei dobânzii. Astfel, investiia în sectorul

public poate afecta trendul ratei de recuperare în sens negativ i absorbia economisirilor va

implementa o ascensiune a trendului ofertei de economisiri în timp ce punctul optim este atins în

momentul în care rata de recuperare a investiiei va fi egal cu rata dobânzii ce trebuie pltit în

condiiile creterii împrumuturilor.

În absena dirijrii i a unor distorsiuni de pia majore, rata dobânzii pe pia poate regla

oferta de economisiri cu cererea de fonduri pentru investiii. Dac lumea ar fi o colecie de

economii închise, ar exista diferene foarte mari între ratele dobânzii de echilibru operante pe

pieele respective. rile cu un venit naional înalt pe cap de locuitor ar avea rate mai sczute ale

dobânzii pe pia decât rile cu venit mai mic pe locuitor, în care economisirile sunt mai reduse

i necesitile de capital ridicate.

Pieele globale de capital permit întreprinderilor i guvernelor din rile cu capitalinsuficient s se împrumute din rile cu capital în surplus, unde rata dobânzii pe pia este mai

sczut. Pieele mondiale de capital, de fapt, duc la o cretere a dobânzii pe care o pot câtiga

creditorii din rile abundente în capital i o reducere a dobânzii pltit de debitorii din rile cu

capital insuficient. Împrumuturile internaionale pot, aadar, duce la o cretere a bunstrii

economice atât în rile creditoare cât i în cele debitoare. Pentru rile cu capital insuficient

aceasta înseamn expansiune a formrii capitalului i împrumuturi mai eficiente.

Pentru a realiza un management al datoriei eficient, autoritile trebuie s schieze

profilul în timp al obligaiilor legate de serviciul datoriei; ele trebuie s prevad în mod corect

câtigurile din exporturi, veniturile interne i accesul în viitor la finanare. Autoritile trebuie, de

asemenea, s monitorizeze potenialul/posibilitile de plat anticipat sau de refinanare a

datoriei(the potential for prepaying or refinancing) pentru a profita de noi împrumuturi în

condiii mai bune, s adapteze scadenele împrumuturilor la veniturile proiectate i trebuie, de

asemenea, s aib în vedere posibile eecuri în obinerea veniturilor din exporturi sau cheltuieli

neateptate la importuri, pentru a le putea face fa.

Probleme ale datoriei apar rar atunci când politicile macroeconomice sunt în aa fel alese

încât variabilele economice cheie(în special ratele dobânzii i ratele de schimb) transmit costuri

economice reale ctre cei ce iau decizii i când guvernele însoesc programele de investiii

publice cu msuri eficiente for resource budgeting i de strngere a economisirilor interne. Dar,

aa cum au artat crizele datoriei, rile pot realiza la un moment dat c s-au supra ±îndatorat în



20

condiii de deteriorare economic, i c au devenit vulnerabile la presiunile deflaioniste i

cretere economic încetinit. Dincolo de o politic macroeconomic eficient, un management

al datoriei externe eficient cuprinde aadar trei procese specifice intercorelate ± selectarea unei

finanri corespunztoare, deciderea asupra mrimii împrumuturilor, i informarea complet i în

permanen actualizat asupra situaiei datoriei.

Programul de împrumuturi externe contractate de un guvern reprezint o decizie politico-

economic fundamental. În sprijinul lurii acestei decizii se face apel la modele formale i

analize tehnice care furnizeaz informaii despre implicaiile viitoare ale diverselor

scenarii/strategii de îndatorare extern, în special asupra impactului acestora asupra capacitii

rii respective de a menine echilibrul balanei de pli i de a investi în mod eficient fluxurile

financiare atrase. Aadar, decizia asupra volumului de credite ce urmeaz a fi contractat depinde

de trei factori: nivelul rezervelor valutare ale rii i nivelul de performan prognozat

pentru administrarea acestora;

nivelul capitalului ce poate fi absorbit în mod eficient de economia

debitoare;

pentru ce volum de noi împrumuturi obligaiile de serviciu al datoriei astfel

create nu creaz dificulti de acoperire.

Fiecare factor este determinat de calitatea managementului la nivel micro i

macroeconomic. Interaciunea dintre capacitatea de acoperire a serviciului datoriei, tipul de

finanare disponibil i decizia de contractare a unui împrumut crete în complexitate pe msura

creterii numrului de credite ce formeaz datoria extern i a diversificrii surselor de finanare

pe care aceste credite le reprezint.



21

Bibliografie:

1. Clin, Magdalena , Datoria public, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 2006.2. Clin, Magdalena; Iulian, Vcrel, Datoria public intern i extern a României.

Strategii de contractare, rambursare i utilizare a împrumuturilor de stat , Bucureti,Editura A.S.E., 2005

3. Lazr, C., Finane: finane publice, finanele înterprinderii, Ploieti, Editura UniversitiiPetrol-Gaze, 2007

4. Vcrel,Iulian, Finane publice, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 20005. www.capital.ro

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	anca-florescu
View:	227 times
Download:	0 times

Datoria publica nationala

Documents