DATE NOI CU PRIVIRE LA VIATA $1 ACTIVITATEA LUI IOAN BOGDAN

Perioada 1864 — martie 1886

C. BOROIANU

Despre activitatea lui loan Bogdan s-au scris in anii puterii populare citeva studii remarcabile. Intre cei care s-au ocupat de opera marelui savant trebuie sa amintim pe D. Macrea x, P. P. Panaitescu 2, Damian P. Bogdan 3, Mihail Dan 4 §i G. Mihàilà 5. Sesiunea ftiintificà festiva cu tema « loan Bogdan §i istoria culturii romanes ti», organizatà in decembrie 1964 de Asociatia Slavif- tilor din República Socialista Romania, a constituit un moment culminant in actiunea de preluare fi valorificare a bogatei mofteniri, pe care intemeietorul §colii noastre de slavistica a làsat-o posteritàtii 6.

Om de ftiintà cu renume european, stàpìnind zece limbi, intre care cele slave 7, loan Bogdan a scris lucràri care au stírnit admiraría savantilor romàni §i stràini 8.

Dacá operele lui loan Bogdan sint, in generai, bine cunoscute, eie fiind lucràri de bazà, puncte de piecare pentru cercetàri in multiple directii (istorie nationalà, istoria literaturii romàne vechi, filologie slavà), nu se poate spune acela§i lucru despre viata sa. Nótele biografice publícate pinà in prezent,

1 Opera de slavist a lui loan Bogdan, in LR, 1955, nr. 4, p. 5 — 16, reprodus sub titlul Joan Bogdan, in voi. Lingvifti fi filologi romani, Bucure§ti, 1959, p. 105—121.

2 Cronicile slavo-romàne din sec. X V —X V I publicate de loan Bogdan. Edijie revàzutà §i completata de P. P. Panaitescu, Editura Academiei, 1959.

3 loan Bogdan. Activitatea ftiintificà fi didacticà, Rsl, III, 1958, p. 187—207 ; Legàturile slavistului loan Bogdan cu Rusia, in voi. Studii privind relafiile romàno-ruse, vol. III, Bucure?ti, 1963, p. 181 — 338; loan Bogdan in circuitul slavistica europene, in « Studii», X V III, 1965, nr. 1, p. 3—26.

1 Elemente progresiste in opera lui I. Bogdan, in«Anuarul Institutului de istorie din Cluj»,I —II, 1958—1959, p. 199—218; Din corespondenta lui loan Bogdan cu savantii rufi, in« Studii», X III , 1960, nr. 1, p. 129—138; Legàturile lui loan Bogdan cu filologii poloni. Un capitol din rela(iile ftiinfifice romàno-polone la sfirfitul secolului al XIX-lea, in Rsl, IV, 1960, p. 309—326.

5 O sutà de ani de la nafterea unui mare savant romàn: loan Bogdan, in « Contemporanul», nr. 31, din 31 iulie 1964.

6 Pentru desfà§urarea sesiunii vezi G. M i h à i l à , Din activitatea Asociafiei Slaviftilor din Republica Socialistà Romania, in Rsl, X II, 1965, p. 398—404 ji D a n Z a m f i r e s c u , Sesiunea festiva «Ioan Bogdan fi istoria culturii romànefti» (8 —10 decembrie 1964), in « Studii», X V III, 1965, nr. 1, p. 181-186.

7 N. Iorga spunea cà vorbea limba rusà «cu u^urinjà ?i eleganjà, eunoscind in acelasi timp, cu o stàpinire deplinà de filolog, celelalte limbi ale vastei familii slave » ( loan Bogdan, in voi. Oameni cari au fost, III, Bucure§ti, 1936, p. 14).

8 Vezi P. P. P a n a i t e s c u , loan Bogdan fi studiile de istorie slavà la romàni, extras din « Buletinul Comisiei istorice a Romàniei», voi. V II, 1928, p .10 ; D a m i a n P. B o g d a n , art. cit. din «Studii», 1/1965, $i L u c i a D j a m o , Ecouri peste hotare despre activitatea ftiin- { ificà a lui loan Bogdan, (Comunicare la sesiunea « loan Bogdan fi istoria culturii romànefti » ) .

286 C. BOROIANU

unele mai recente, cuprinse in studiile amintite, altele mai vechi, datorate lui N. Iorga 1 §i I. Lupa§ 2, sint sarace §i nu corespund totdeauna realitatii. S-a afirmat astfel grefit ca loan Bogdan s-a nascut in anul 1862 (I. Lupa§ 3 §i Mihail Dan 4), ca ar fi urmat cursurile Universitatii din Ia§i intre 1881— 1885, ca in timpul studentiei ar fi fost pedagog la §coala normala din Ia§i, ca ar fi invatat singur, ca student, limbile slave, ca ar fi plecat in strainatate, pentru specializare, imediat dupa obtinerea licentei §.a.

Articolul de fata i§i propune sa aduca, pe baza unor cercetari noi §i a unor documente inedite, unele precizari cu privire la familia marelui om de §tiinta §i la anii sai de formare intelectuala.

loan Bogdan s-a nascut la 25 iulie 18645. Tatal slavistului, loan I. B ogdan ,« negutatoriu, nascut in cetatea Bra§ovului in anul 1832», cum glasu- iejte aetul de casatorie din 3 noiembrie 1863 6, era un om cu putina ?tiinta de carte, 'J'inuse pravalie 7, pe care o lichideaza insa pe la 1882. Iefind sarae din negustorie, i§i cauta o slujba, dar negasind de lucru in ora§ul natal, se angajeaza la primaria din Sinaia ca taxidar. incasa accizele, adica taxele de la carutele care intrau cu marfa in Sinaia8. Mergea din cind in cind la B rafov sa-fi vada familia §i sa lase acolo o parte din neindestulatorul salariu. Batrinul s-a stins la spitalul din Sinaia in ziua de 21 decembrie 1906, in urma unei apoplexii 9. A fost inmormintat la cimitirul din marginea de sud a oraijului, aproape de §oseaua nationala.

Mama slavistului, Elena Bogdan, era fiica lui loan Munteanu din Bra§ov §i se naseuse la 22 aprilie 1846, a§a cum reiese din « Protocolul botezatilor» de la biserica Sf. Nicolae din §ch ei10. Era o femeie inteleapta, harnica §i perse- verenta, exemplu viu — a§a cum subliniaza Nicolae Iorga, ginerele ei — pentru cei unsprezece cop ii« de ce poate fi o munca de toate zilele, o lupta necontenita cu greutatile vietii §i o jertfa neintrerupta pentru datorie»11. Elena §i loan I. Bogdan au avut §apte baieti §i patru fete. Baietii au fost, in afara de loan

1 Art. cit., p. 12—15.2 loan Bogdan (1862—1919), in « fa r à Birsei», II, 1930, nr. 3 ; loan Bogdan in lumina

unor fragmente din corespondenfa sa, extras din AAR, Mem. Sec{. ist., seria III, tom. X X V II, Bucurefti, 1945, p. 4.

3 loan Bogdan (1862—1919), vezi nota 2.4 in studiul Legàturile lui I. Bogdan cu filologii poloni, se orienteazá, probabil, dupà artico­

lul din 1930 al lui 1 .1 .upas (anul 1862 figureazà fi in I. A. C a n d r e a fi G h. A d a m e s c u, Dicfionarul enciclopedie ilustrat, Bucurefti, 1931, p. 1533). Dar I. Lupaf a revenit ulterior, stabilind ca datà a nafterii: 25 iulie 1864.

6 Aceastà datà apare in actele oficiale de mai tirziu, ca de pildà in diploma de maturitate. Registrul de nafteri-boteza{i al bisericii Sf. Nicolae-ijchei din perioada respectivà nu se aflà nici la Sfatul popular Brafov, nici la Arhivele Statului din acel oraf.

6 Protocolul cununafilor pe anul 1863. Parobia romàna ortodoxà Sf. Nicolae-iychei, Arhivele Statului Brafov, nr. 179, f. 105.

7 Pràvàlia avea firma « I. I. Bogdan. Material —, Specerei — und Farben — Handlung». Fusese deschisà in 1858, afa cum, atestà iriftiin|area tipàrità la 1 aprilie 1858 (in posesia noastrà).

8 In acest oraf mai tràiesc fi astàzi oameni care 1-au cunoscut fi care fi-1 amintesc contro- lind incàrcàturile la bariera dinspre Poiana fapului. Astfel, bàtrinul Ghifà Bucur, domiciliai in Sinaia, Bd. 23 August, nr. 23, ne informeazà:« loan Bogdan avea postul de control aproape de casa mea ; era din Transilvania fi vorbea bine ungurefte».

9 Cf. actul de deces nr. 71, din 1906, dee. 22, inscris in «Registrul stàrii civile pentru mor|i pe anul 1906» din Sinaia, f. 37. (Arhiva Sfatului Popular Sinaia).

10 « Atestat de botez», eliberat la 5 mai 1867 de IoanPetricu, protopop, paroh al bisericii sf. Nicolae, in posesia noastrà.

11 N. I o r g a, op. cit., p. 13. ,

DATE NOI DESPRE I. BOGDAN 287

(primul nàscut, purtìnd prenumele tatàlui): Gheorghe (n. 21 decembrie 1865), Iordan (n. 15 februarie 1868), Vasde (n. 22 decembrie 1871), §tefan (n. 14 apri- lie 1876), Alexandru (n. 6 februarie 1881) fi Aurei (n. 26 martie 1883); iar fetele: Elena (n. 26 noiembrie 1869), Maria (n. 11 noiembrie 1873), Ecaterina (n. 1 noiembrie 1878) §i Lucia-Augusta (n. 11 februarie 1888 x).

In absenta sotului, care ifi avea serviciul la Sinaia, Elena Bogdan a ftiut sà-fi creascà cei 11 copii in spiritul muncii fi al implinirii cu stridete a inda- toririlor, astfel incit din cei fapte bàieti, trei — loan, Gheorghe §i §tefan — au ajuns profesori universitari, iar dintre aceftia primii doi au fost membri activi ai celui mai inalt for de culturà din tarà, Academia Romàna. §i ceilalti au fàcut studii superioare: Alexandru fi-a luat doctoratul in filologie la Uni- versitatea din Leipzig, a functionat apoi ca profesor la Brafov, dar a murit tinàr, pe front, in primul ràzboi mondial ; Iordan avea licenta in farmacie, iar Aurei, ofiter, absolvent al §colii superioare de ràzboi, a inaintat pinà la gradui de generai. Fetele au fost date §i eie la invàtàturà, una dintre eie, Ecaterina (licentiatà in matematici fi fizico-chimice) ajungind tovaràfa de viatà fi de muncà a celui mai mare istorie al nostru, Nicolae Iorga.

Bàtrina Elena Bogdan s-a sàvirfit din viatà la 14/27 decembrie 1911, in Bucurefti 2, fi a fost inmormintatà la cimitirul Belu, in locul unde ifi vor afla odihna, treizeci de ani mai tirziu, Nicolae fi Ecaterina Iorga 3.

loan Bogdan, viitorul istorie fi filolog, fi-a fàcut studiile primare fi secundare la Brafov. Liceul románese din localitate purta atunci titulatura d e « Gimnaziul mare román de lege greco-ortodoxà». « Gimnaziul» luase fiintà in 1850, fiind condus de dr. loan Mefotà pinà in 1878, iar dupà aceea de ^tefan Iosif, tatàl poetului $t. O. Iosif. ìnscris in clasa I gimnazialà in anul fcolar 1874/1875, I. Bogdan a fost coleg de clasà cu Alexandru H odof, scriitorul Ion Gorun de mai tirziu. Dacà in clasa I ocupà locul al faselea in clasificare, incepind din clasa a Il-a loan Bogdan trece in fruntea clasei, terminind ca fe f de pro- motie. in ziua de 26 iunie (8 iulie st. n.) 1882 ífi trece examenul de maturitate cu rezultate excelente 4.

In septembrie 1882, loan Bogdan se indreaptà spre Bucurefti, cu gindul de a se inscrie la Universitatea din capitalà 5.

Negàsind un post care sà-i asigure existenta in timpul studiilor univer- sitare fi neputind obtine o bursà, pleacà la Iafi, unde auzise cà se tine concurs pentru ocuparea locurilor libere la §coala normalà superioarà de acolo. Infiin- tarea a douà fcoli normale superioare, la Bucurefti fi la Ia fi,« cu scopul formàrii de profesori de licee fi de facultàti» era prevàzutà in « Legea asupra instruc- tiunei» 6 (art. 311) din 1864. ^colile nu fi-au inceput insà activitatea decìt mai tirziu. Cea din Iafi s-a organizat abia in toamna anului 1880 fi numai cu « Sectiunea ftiintificà», care incepe sà functioneze regulat de la 1 decembrie. « Sectiunea de litere » if i deschide portile dupà doi ani. Prezentindu-se la concurs,

1 Dintre cei unsprezece copii, singura in viajâ; locuieçte la Vâlenii-de-Munte.2 Venise sà-çi vadâ copiii stabiliti in capitala Romàniei, pe loan, Gheorghe, Çtefan §i

Ecaterina.3 Marele savant a fost asasinat de legionari la 27 noiembrie 1940, iar sojia sa a murit dupà

un an, la 23 noiembrie 1941.4 Publicàm, in Anexa I, diploma de maturitate, dupà copia fàcutà de însuçi I. Bogdan

(Arhivele Statului Iaçi, mapa 131 b).5 Vezi Anexa II.6 Publicatà in« Monitorul oficial al Principatelor Unite Romàne», nr. 272 din 5/17 decem­

brie 1864.

288 C. BOROIANU

in prima jumàtate a lunii octombrie 1882, Ioan Bogdan reufefte sa ocupe un loc in noua secjie a fcolii, unde va fi coleg cu Gh. Ghibànescu, viitorul istorie.

In conformitate cu prevederile legii din 1864, elevii fcolilor normale supe- rioare erau toti interni \ avind obligatia de a urma atit cursurile facultàtii respective (studii externe), cit fi cursuri speciale (studii interne), tinute de «m aestri de conferinte», desemnati de minister dintre profesorii universitari. La sectia de litere a fcolii din Iafi fuseserà numiti §tefan Virgolici pentru limbile elinà, latina fi francezà, Andrei Yizanti pentru istorie universalà, istoria romà- nilor fi literatura romàna fi Constantin Dimitrescu-Iafi pentru istoria filo- zofiei, pedagogie fi didacticà. Conform legii lui Al. I. Cuza din 1864, maeftrii de conferinte urmau sà facà in anul I « o revizie aprofundatà a invàtàturilor din liceu», iar in anul al II-lea « sà dea acestor invàtàturi mai multà dezvoltare, perfectionindu-se elevii in cunoftinte de tot felu l» (art. 327) ; anul al Ill-lea era rezervat specializàrii. Maeftrii de conferinte aveau menirea, deci, de a pregàti pe elevii fcolilor normale superioare pentru viitoarea lor carierà didacticà. Ei erau ajutati de cite « un repetitor fi veghetor de ordine» (cite unul pentru fiecare sectie), ales de consiliul maeftrilor de conferinte dintre profesorii de liceu. La sectia de litere din la.si functiona Alexandru Lambrior.

La Facultatea de litere, Ioan Bogdan a freeventat in acelafi timp cursurile lui I. Caragiani (limba fi literatura elinà), Aron Densufianu (limba fi litera­tura latinà), N. Ionescu fi P. Ràfcanu (istorie universalà), A . D. Xenopoi (istoria romànilor), A . Yizanti (istoria literaturii romàne), §t. Virgolici (limba fi literatura francezà), C. Leonardescu (istoria filozofiei fi logica), C. D. Dimi- trescu-Iafi (pedagogie generalà, istoria pedagogici fi pedagogie gimnazialà). In facultate il atrage indeosebi cursul de istorie nationalà al lui A . D. X en o­poi 2 la care, de altfel, ifi va lua fi teza de licentà.

Ca elev bursier, Ioan Bogdan a fost scutit de unele griji de ordin material. Familia o ducea insà foarte greu. Dupà lichidarea negustoriei, tatàl a ràmas citva timp fàrà ocupatie, deci fàrà ilici o sursà de venit. Tinàrul i§i exprima ingrijorarea : « Mi-e teamà cà bàietii n-au ce sà mànince fi n-af vrea sà mai aud cà sinteti lipsiti. Nici sà nu-mi mai scrieti niciodatà de asta, càci imi faceti numai supàrare fi ginduri r e le »3.

In tot tirnpul studentiei, I. Bogdan este preocupat de aranjarea actelor legate de trecerea sa in Romania. Se decide sà ràmìnà in Romania, cbiar dacà stàpinirea austro-maghiarà i-ar refuza autorizatia : « Putin imi pasà de mi-o dà sau nu mi-o dà, eu tot aici am gindul sà ràmìn [ . . . ] . Nimeni nu-mi poate schimba gindul» 4.

Notele obtinute de-a lungul celor trei ani de studii sint in marea lor majo- ritate bile albe. Intre 4 — 29 iunie 1885, I. Bogdan se prezintà la cele trei

1 In 1897, Spiru Haret desfiinjeazà çcolile normale superioare, inlocuindu-le prin semi­narii pedagogice. în expunerea de motive care ìnso(e$te legea din 1897, se spunea cà regimul de internat pinà la virjta de 22—25 de ani nu este recomandabil, deoarece« creçterea intre cele patru ziduri ale unui internat pinà la o etate a sa de inaintatà» dà societàri oameni nepregàtiji pentru via(à. Se mai argumenta cà çcolile normale superioare se adresau unui numàr prea mie de tineri, fiind din aceastà cauzà foarte costisitoare pentru stat.

2 A. D. Xenopoi çi-a inceput cursul in toamna anului 1883. Prelegerea inauguralà (« Lee t iu ne a de deschidere a cursului de istoria romànilor de la Universitatea din Iafi») a apàrut in « Convorbiri literare», an. X V II, nr. 8, 1. X I. 1883, p. 300—306.

3 Scrisoare din 11 septembrie 1883 (Anexa V ) .4 Scrisoare din 13 noiembrie 1883 ( Anexa VI).

loan Bogdan-tatäl cu fiicele Ecaterina—cäs. N. Iorga (dreapta) Maria —cas. Gr. Popescu si fiii Stefan (dreapta sus) Alexandru (stìnga sus) çi Aurei, la Sinaia.

Colectia C. Boroianu

Cnlerfia C. Boroianu

loan Bogdan cu so^ia Maria (näsc. Coljescu) §i cu cei trei copii: Radu, Dinu çi Viorica

Colecta C. Boroianu

Ioan Bogdan impreunà cu profesorul Simion Mindrescu §i fiul mai mare, Radu Bogdan. Bu§teni, 1912

Colectia C. Boroianu

DATE NOI DESPRE I. BOGDAN 289

serii de probe ale examenului de licentà. Lucràrde scrise au fost: una de limbà elinà, a doua de limbà latinà fi a treia din filozofie (Rolui sofistilor in miscarea intelectualà si moralà la greci) 1.

Examenul orai a avut loc in ziua de 13 iunie 1885 in fata comisiei formate din: I. Caragiani, decan-prefedinte, A. D. Xenopoi, C. Leonardescu, C. D. Dimi- trescu-Iafi, §t. Virgolici fi Aron Densufianu — membri, fiind declarat « admis cu fase bde a lbe» 2. La 29 iunie, I. Bogdan trece cu acela.fi succes ultima probà: sustinerea tezei de licentà, care trata despre Istoria colonici Sarmize- getusa 3. Comisia examinatoare decide « a se admite teza de licentà cu unani- mitate de bile albe, prin urmare curn magna laude» 4. loan Bogdan este astfel nu numai un stràlucit licentiat al Universitàtii iefene, ci fi cel dintii absolvent al normale superioare — sectia litere. Istoria coloniei Sarmizegetusa,primul studiu publicat de I. Bogdan, s-a bucurat de o foarte bunà primire. Ionescu-Gion il laudà intr-un fodeton d in « Bom ànul» (« Consider acest debut al ddui I. Bogdan ca plin de fàgàduieli pentru viitoarele d-sale lu crà ri»5), iar A. D. Xenopoi il citeaza in marea operà de sintezà Istoria romànilor din Dacia Troiana 6.

in timpul federii in capitala Moldovei, I. Bogdan intrà in relatii cu unii membri ai Junimii (o parte din profesorii sài erau junimifti). Datorità acestor legàturi 7, la terminarea studiilor, primefte propunerea din partea afezàmin- tidui A. Bafotà (din a càrui epitropie fàceau parte junimiftii Vasile Pogor fi loan Ianov) de a merge ca profesor de elinà fi latinà la Pomirla, sat afezat intr-o regiune pitoreascà, la 12 km. nord-vest de Dorohoi. Acolo functiona de la 18 februarie 1879, sub conducerea poetului Samson Bodnàrescu, un institut particular8, care purta numele donatorului Anastasie Bafotà, fost hatman fi apoi mare logofàt al Moldovei. Directia institutului este inftiin- tatà la 11 august 1885 cà « epitropia a angajat pe domnul I. Bogdan ca profesor in locul vacant fi o invità a se regula o odaie pentru el ca pentru toti profesorii» 9.

$coala, instalatà in fostul conac boieresc fi in constructiile anexà, dispunea de patru clàdiri. ìntr-una erau sàlile de clasà, in alta dormitoarele elevilor (internatul), iar in celelalte locuintele corpului didactic fi birourile adminis-

1 Vezi mapa 131 b, fond Facultatea de litere, Arhivele Statului Ia$i.2 Proces verbal nr. 145 din 13 iunie 1885, semnat de membrii comisiei, Arhivele Statului

Iafi (vezi mai sus).3 Teza a fost imprimatà la Ia$i, in Tipografia lucràtorilor romàni asociali, 1885. Pe exem-

plarul pàstrat la Arhivele Statului Ia§i (vezi mai sus nota 1) sint notate chestiunile puse tinàrului candidai de càtre A. D. X enopoi:« 1. Deosebirea dintre municipiu $i colonie, 2. Ce importanza are prezenja sarmajilor in Dacia? 3. Cum trebuie intrebuinjate inscripfiile in istoriografie ? §i 4. Ce dovedejte gàsirea inscripjiunii din a. 268?».

4 Vezi Procesul verbal nr. 187 din 29 iunie 1885 (aceeaji mapà).6 Curierul literar, in « Romànul», an. X X IX , 15—16 ivdie 1885, p. 3.6 Vol. I, Iaji, 1888, p. 275 ?i p. 277.7 Samson Bodnàrescu intr-o scrisoare trimisà din Pomirla lui Iacob Negruzzi, la 30 octom-

brie 1885, spune : « Bogdan s-a bucurat de complimentele ce i-ai trimis §i te roagà sà primejti $i din parte-i salutàri». Vezi I. E. T o r o u j i u , Sludii ji documente literare, vol. II, Bucu- rejti, 1932, p. 157.

8 Asimilat la inceputul anului scolar 1906/1907 celorlalte fcoli ale statului (vezi« Anuarul liceului Anastasie Bafotà din Pomirla», Ia§i, 1907, p. 9). Din 1906 liceul trece sub administraría Casei §coalclor. Samson Bodnàrescu a condus fcoala timp de 23 de ani, intre 18 februarie 1879 fi 18 februarie 1902, cind moare.

8 Registrul de intrare pe anul 1884/1885, p. 85 (astàzi in arhiva §colii tehnice agricole din Pomirla, Inv. 2/1958).

19 — c. 133

290 C. BOROIANU

tratiei1. Institutul asigura intregului personal locuinta, hrana §i incàlzirea. Elevii, in numàr de patruzeei, erau« fii de tàrani lipsiti de mijloaee de pe mo§iile Pomirla, Lignea §i Coeoràni, eum §i o parte din copiii provenind din Insti- tutul orfanotropie gregorian din Ia§i» 2. Toti elevii erau interni §i bursieri.

Proaspàtul profesor, atunci in vìrstà de 21 de ani, i§i ia postul in primire la 1 septembrie 1885. Se simte bine a ic i:« locul e frumos, clima e sanàtoasà» 3. Intr-adevàr, liceul se afla in mijloeul unei intinse §i poetice gradini, pe o ìnàl- time (Dealul Càràmidàriei), de unde privirile puteau urmari pinà departe, spre Dorohoi §i spre codrii Hertii, peisajul policrom, mereu imbogàtit cu noi nuante.

Temeinica pregatire §i con§tiineiozitatea noului profesor se fac simtite de la inceput. La scurt timp dupà inceperea cursurilor, loan Bogdan informeazà in scris directia institutului asupra lipsurilor constatate in cunoftintele elevilor la limbile greacà §i latinà, propunind solutii de indreptare 4. Cere imbogàtirea bibliotecii fcolii 6 cu lucràri noi, comanda pentru propria-i biblioteca studii din stràinàtate, prin librarii din Ia§i, cite§te farà ràgaz.« Trebuie sà-mi cumpàr càrti, serie el mamei, càci fàrà de eie sunt mort. Va trebui sà cheltuiesc citeva sute de franci pentru càrti in acest an. Eie imi vor aduce insà mai tirziu ràsplata ; cind avind mai multe cuno§tinte, voi putea serie cite ceva » 6.

Conditiile aspre de viatà de pinà atunci, pasiunea pentru studiu, nesi- guranta zilei de miine il fac sà ducà o existentà retrasà §i gravà, cu totul opusà de aceea a tinerilor de etatea lui : « Tràiesc in raport cu virsta mea foarte retras. Se mirà toti de mine cà sint a§a de retras §i serios, imi zie cà am imbàtrinit fàrà de vreme. Nime nu mà crede cà am numai 21 de a n i» 7. intr-una din sensori màrturise§te pàrintilor cà vrea sà-fi creeze prin muncà o pozitie socialà care sà-i permità, pe de o parte, sà le facà ¡§i lor viata mai ufoarà (incepe sà-i ajute cu bani), iar pe de alta sà-i dea posibilitatea « de a-i satisface dorinta de a ajunge un prefuit om de stiintà» 8.

Din aceastà perioadà dateazà §i cele dintii colaboràri la « Convorbiri literare». Primul artieoi, apàrut in numàrul din 1 noiembrie 1885, este o dare de seamà criticà asupra càrtii lui Aron Densu§ianu, Istoria limbii si literaturii romàne 9. D efi recunoa§te fostului sàu profesor de latinà meritul de a fi grupat « toate datele aflate pinà acum cu privire la istoria limbii fi literaturii» 10 si de a fi dat « intiia incercare serioasà de sintezà», loan Bogdan criticà pozitia negtiintificà a autorului intr-o serie de probleme de limbà §i literaturà. íntre áltele, recenzentul ia apàrarea lui V. Alecsandri, pe care istoricul literar il situa, ca valoare, in urma lui Dimitrie Bolintineanu §i Andrei Mure§anu, acuzindu-1 cà sàvir§e§te grave gre§eli gramaticale §i cà i§i impestriteazà limbajul poetic cu expresii vulgare sau neologistice. Darea de seamà a lui I. Bogdan atrage

1 Pentru descrierea amanun(ità a localului, afa cuna era atunci, vezi « Tabloul» inaintat de directia fcolii Ministerului Instruc^iunii in 1886 (Arhivele Statului Bucurefti, Dos. 4215/1887, f. 325-335).

2 Art. 1 din « Reg. de ordine fi disciplina», Iafi, 1879.3 Scrisoarea din 20 septembrie 1885 (Anexa IX).4 RegistruI de intrare (vezi nota 9, p. 189).5 Prin « Tabloul» inaintat (vezi nota 1) directia fcolii informeazà Ministerul Instruc-

{ìunii cà biblioteca avea in cursul anului 1887 un numàr de 2180 de volume.6 Scrisoarea din 15 noiembrie 1885 (Anexa X).7 Ibidem.8 Scrisoare din 1 decembrie 1885 (Anexa XI).9 I o a n B o g d a n , Istoria limbii fi literaturii romàne de d. Aron Dansufianu (1885).

Dare de seamà criticà, in « Convorbiri literare», X IX , nr. 8, p. 678 — 696.10 Ibid., p. 678.

DATE NOI DESPRE I. BOGDAN 291

atentia lui Titu Maiorescu, care reia discuoia, scriind un articol fulminant (in làturi ! x) impotriva lui A. Densu§ianu. Interventia lui Titu Maiorescu era menità sà demonstreze o data mai mult cà ignorarea criteriului estetic in ierar- hizarea valorilor literare ducea la concluzii de-a dreptul rizibile, ca acelea la care ajunsese profesorul iefean 2.

In numàrul din decembrie 1885 al « Convorbirilor literare»3, I. Bogdan recenzeazà lucrarea lui A. D. Xenopoi, Memorili asupra invàfàmintului superior in Moldova, cu ocaziunea aniversàrii de cincizeci de ani a injìintàrii acestui invà- tamint, 16 iunie 1885, prima incercare valoroasà din domeniul istoriei invà- támintului nostru, « un studiu serios, rezultat al unor cercetàri amànuntite .si con§tiincioase» (p. 789). Este de acord cu autorul cà vremea fanariotilor n-a insemnat o epocà de decadentà pentru cultura noastrà; invàtàmintul, dimpotrivà, a progresat (dovadà: infiintarea seminarului de la Socola fi a fcolii lui Asachi).

Colaborarea la revista« Junim ei» continuà apoi in numàrul din februarie 1886, in care recomandà cu càldurà Antologia romàna pentru uzul scoalelor secundare de Miron Pompiliu (Ia§i, 1885) 4, « o lucrare pe deplin reufità», deoarece autorul a tinut seama, in selectia operelor, de valoarea lor esteticà.

In numàrul din martie, I. Bogdan prezintà Istoria romàna de Gr. G. Toci- lescu 5, manual fcolar pe care il considerà corespunzàtor atit din punct de vedere ftiintific cit §i metodic. Atrage atentia insà asupra unor teorii grecite, ca aceea privitoare la perioada de formare a limbii ¡¿i poporului román, pe care autorul o fixase in primele douà secóle ale erei noastre.

in numàrul urmàtor, loan Bogdan se ocupà de Codicele Voronefean6 editat de I. G. Sbiera. Observà cà primele douà pàrti ale lucràrii, transcrierea manuscrisului §i vocabularul, sint meritorii. Partea a IlI-a , studiul, este insà « plin de idei grecite» (traducerea s-ar fi fàcut, dupà Sbiera, in secolul al X II-lea ; locul unde s-a efectuat: Ohrida ; slavii ar fi imprumutat alfabetul chirilic de la romàni, nu invers etc.), erori pe care I. Bogdan le indreaptà cu discernàmint.

Articolele scrise la Pomirla pentru « Convorbiri» prevestesc, prin bogàtia informatici §i rigurozitatea ftiintificà, prin tinuta lor academicà, de o exemplarà claritate fi de un perfect echilibru, pe marele om de ftiintà de mai tirziu.

Pentru tinàrul insufletit de dorinta de a desfàfura o amplà activitate ftiintificà, Pomirla nu avea sà reprezinte decit un prim fi scurt popas. Cea mai vie dorintà a lui era in vremea aceasta de a-§i desàvir§i studiile in stràinà- ta te :«A v in d o catedrà, mà pot duce fi in stràinàtate dupà vreun an pe chel-

1 Vezi« Convorbiri literare», X X , nr. 3, 1 iunie 1886, p. 193—209. Titu Maiorescu citeazà in acest articol darea de seamà a lui loan Bogdan (p. 193).

2 lntr-un Post scriptum, T. Maiorescu reproducea raportul academic al lui B. P. Hasdeu, care spunea, intre áltele, despre lucrarea lui A. Densufianu: «Partea relativa la limbà este mai pe jos de orice criticà .. . Nu vom vorbi nimic despre modul d-lui Densufianu de a privi asupra literaturii romàne moderne, in care Bolintineanu fi Murefanu ii apar ca nifte uriafi, pe cind Alecsandri devine mai mititei decit ràposatul Lepàdatu de la Brajov. Conchid deci la nepremiarea acestei lucràri» (p. 209).

3 P. 785-790.4 P. 982—985.6 Istoria romàna pentru cíasele primare fi secundare de G r. G. T o c i 1 e s c u, partea I,

edijia I, Bucurefti, 1885, in « Convorbiri literare», X IX , nr. 12, p. 1062—1067.6 Codicele Voronefean cu un vocabular fi studiu asupra lui de loan al lui G. Sbiera, Cer-

nàu(i, 1885, in « Convirbiri literare», X X , nr. 1, p. 77—88.

19

292 C. BOROIANU

tuiala mea, dacä nu voi capata vreo bursä de s t a t » 1. Este decis, in acest scop, sä facä economii severe:« Voi renunta deci la orice petreceri si distractiuni §i voi träi ca un cä lu g ä r»2.

Cele zece sensori, pe care le publicäm in Anexe 3 (semnalate, in parte, la Sesiunea §tiintificä a Universitätii Bucure§ti, din 19644), contin informatii pretioase cu privire la anii studentiei §i profesoratului la Pomirla. Eie scot la ivealä judecata maturä, telurile precise, pasiunea pentru carte, munca neobo- sitä, sobrietatea, perseverenta, energia, optimismul cu care viitorul savant a infruntat greutätile vietii, cit §i grija pentru cei rärnafi acasä, pentru pärintii copienti de nevoi, pentru fratii mai mici, toti in fcoli. Exceptionalele sale insu§iri, pregätirea temeinicä fäcutä la Bra§ov §i la Ia§i, continuatä apoi in sträinätate aveau sä deschidä tinärului savant portile primei universitäti din tarä. La numai nouä ani dupä tentativa nereu§itä de a frecventa Universitatea din Bucure§ti, Ioan Bogdan inaugura in capitalä cel dintii curs de slavisticä. V. Jagié, fostul säu profesor de la Viena, intimpina numirea cu cuvintele: « Bucure§tiul poate sä fie mindru cä posedä acum un reprezentant al filologici slave, pentru care pot sä-1 invidieze multe universitäti austriace, mai ales insä universitätile ungure§ti» 5.

Consacrarea definitivä pe plan international veni insä o data cu proclamarea sa ca « doctor honoris causa» al universitätdor din Praga, Cracovia §i Belgrad §i cu alegerea sa ca membru al Academiei din Belgrad6.

ANEXEI

Nr. 304 a. 1881/2

Testimonium maturitatis

Bogduuu Ioannes, mercatoris Ioannis filius, in urbe Brassó (Corona) in Transilvania natus anno 1864 die 25 lulii, religione grec. orientalis, postquam studiorum, quae in gym- nasiis traetari solent, cursuiti peregit et quidem primam usque oetavam classem in gymnasia romano gr. orientali coronensi octo per annos tentamen, quo se maturum studiis academicis probaret, publice subiit die 26 Iunii/8 lulii 1882.

Legibus et institutis scholasticis........................................................... ad amussimIn tentamine autem, cui cum legitime subjecimus hos in singulis disciplinis progressus

nobis probavit:In doctrina religioni« ............................................................................ praeclarosIn lingua latina.......................................................................................... praeclarosIn lingua graeca........................................................................................ praeclarosIn lingua vernacula (rom ana)................................................................ praeclaros

1 Serisoare din 15 noiembrie 1885 ( Anexa X ).2 Serisoare din 20 septembrie 1885 (Anexa IX).3 Scrisorile se aflâ in posesia noastrà. Ne-au fost dâruite de Constanta Bogdan (nâsc.

Duro), sofia lui Çtefan Bogdan, fost profesor la Facultatea de farmacie din Bucure?ti. Sint dintre cele mai vechi (perioada 1882—1885) descoperite pina in prezent. Unele fragmente mai pufin semnificative au fost omise, marcindu-se aceasta prin puncte de suspensie in paranteze drepte. 1

4 C. B o r o i a n u , La aniversarea a 100 de ani de la nafterea slavistului loan Bogdan,comunicare susfinutà la 16 octombrie 1964 in cadrai Secfiei a X l-a , subsectia A — limbi slave.

6 I. L u p a ; , loan Bogdan in lumina unor fragmente din corespondenla sa, AAR, Mem. secf. ist., Seria III, tom. X X V II, Mem. 7 ji extras, Bucurefti, 1945, p. 4.

6 Ibidem, p. 42.

DATE NOI DESPRE I. BOGDAN 293

In lingua hungarica .............................................................................. eximiosIn lingua germ ana..................................................................................... praeclarosIn lingua gallica......................................................................................... praeclarosIn historia et geographia........................................................................ praeclarosIn mathematica........................................................................................... praeclarosIn physica ................................................................................................. praeclarosIn historia naturali ................................................................................. praeclarosIn propaedeutica philosophica .............................................................. praeclarosIn gymnastica arte.................................................................................... praeclarosIn cantu ................................................................................................... ..............In graphidos scientia .............................................................................. ..........—In geometria descriptiva ........................................................................ praeclarosCum itaque videatur praestitisse, quae ad rite ineunda studia académica leges requi-

runt perfecte maturum judicavimus.Ejus rei in fidem hancce ei tabulam sigillo gymnasii majoris graeco-orientalis munitam

dedimus et nomina nostra ipsi subscripsimus.Datum Coronae die 1 Iulii a. 1800 octogésimo secundo.

Viri collegii explorandae maturitatis:(ss) Dr. Nicolaus Popu historiae et geograph, propaed* philosoph. professor (ss) Lazarus Nastasi physicae professor (ss) Iosephus Fericeanu doctrinae religionis professor (ss) Dr. Basilius Glodariu linguae germanicae professor (ss) Pantelimon Dima math. prof.(ss) Ioanu Popea linguae vernaculae prof.(ss) Ipolit Ilasievici historiae nat. prof.(ss) Josephus Maxim geom. descr. prof.(ss) David Almafanu linguae hungaricae prof.

IIBucureft i, in 13 sept. 1882

Iubite unchiule \

Conform promisiunii ce fi-am fàcut la plecarea mea din Brafov, iatà cà m-apuc sà-fi descriu starea mea cea nouà, in care mà aflu aci in capitala Romàniei. [ — ]

Numai de o sàptàminà mà aflu in Bucurefti, dar ifi spun drept cà m-am sàturat de el. §ase zile am umblat pe la u^ile celor mari fi-am asteptat, fi cu toate acestea incà n-am fàcut nimic. §i am sa mai umblu incà mult, pinà ce mi-oi gàsi un loc cumsecade. Mi-af fi gàsit eu, nu-i vorbà, un loc la un institut, dar foarte ràu. Imi dà mincarea, cvartirul fi spàlatul ;i sunt ocupat pe zi 5 ore. Piata nu-mi dà de loc. Peste 8 zile pot intra acolo, dacà nu-mi gàsesc alt loc mai bun. Dar dacà voi intra acolo, ftiu cà o voi duce foarte ràu. Mincarea e rea, ca la toate institutele, odaie separata n-am pentru studiat, trebuie sà dorm cu copiii la un loc fi e departe de universitate. Nu ftiu, zàu, cum voi invàda, dacà voi fi silit sà intru acolo. Dar, bun e D-zeu, sper cà voi gàsi alt loc.

Umblu sà intru la fcoala normalà 2 fi af intra bucuros numai sà mà primeascà fi sà fie loc. Aci in Bucurefti nu e loc. La secfiunea de litere trebuie sà fie 12 fi sunt 13 ; vezi, prin urmare, cà nu numai cà nu e loc pentru alfii, dar sunt mai mulfi decit trebuie sà fie. Poate insà sà se facà loc.

Dacà nu va fi loc aci in fcoala normalà superioarà, am sà cer un loc la fcoala normalà din Iafi; acolo cred cà voi fi mai norocos. De mà va primi, m-am hotàrit sà merg la Iafi. Pinà pe la jumàtatea lui octombrie insà nu se deschide concursul, dupà cum m-am informat. E-ntrebarea pinà atunci ce sà fac? Sà intru la institut fi apoi sà nu mai pot iefi, sau sà nu intru la institut fi sà fiu in perieoi de a pierde amindouà locurile? Sunt, precum vezi, intr-o

1 Uncbiul caruia ii serie este Iordan sau Iordache Munteanu (1851 — 1901),« nenea D acbe», cum il munente I. Bogdan in unele scrisori. Era functionar la prefectura Brafov. Prin so^ie se inrudea cu Ecaterina Momolo, deci cu I. L. Caragiale fi cu pictorul C. Lecca (vezi Succesiunea Momolo-Car dini, f.a., unde se aflà arborele genealogie).

2 Este vorba de fcoa la normalà superioarà din capitalà, care functiona cu douà sec^ii: de litere fi de ftiinte, cu nn total (pentru ambele sectii) de 25 de elevi.

Supremus inspectoratus scholarum graeco-orient. in Transilvania

(ss) Myron Romanul, Arhiepiscop fi mitropolit(ss) Stephanus Iosifu, Gymnasii rector atque linguae latinae et graecae professor

294 C. BOROIANU

alternativa neplácutá. t(¡ spun drept, cá sunt foarte necájit; ba citeodatá imi trece pofta fi de carte fi-mi pare ráu cá am invá[at atita pina acum.

Acum numai vád ce e viafa. Acum imi dispar tóate iluziunile, pe rind una cite una, acum vád, cá fárá bani, fárá substrat material, spiritul, ftiin{a nu plátesc nimic.

Poate cá in decurs de 8 zile mi-oi gási vreun loe mai bun ca cel amintit, la un institut mai bun, sau la arhive sau la vreun jurnal. ín orice caz insá, dacá nu voi intra la fcoala nórmala, fi dacá voi fi silit sá-mi ciftig existen^a cu munca mea, timp pentru studiat voi avea foarte pujin. 5—6 ore trebuie sá fiu ocupat pe zi orifiunde.

Nu e nici in Bucurefti a§a precum credeam fi precum má asigurau ccilalti. Aci pinea incá se ciftigá amar.

De stipendiu *. Mi-a venit rezolufia? Acum af merge bucuros cu 500 fl. la Lipsca, sá ftiu de bine cá máninc numai o datá pe zi. De-1 voi cápáta, sá ftii cá má-ntorc indárát. [ . . . ] . Dar unde-i norocul acela, sá capát eu stipendiul? Nici nu má aftept la el. A intrat in mine ideea cá eu nu pot fi niciodatá favorit al sortii. Cine ftie? — poate — dar nu sperez. Mai bine sá-mi viná ceva neafteptat, decit sá nu imi vie ceva ce am afteptat.

Astfel e starea mea de acum. fi-am descris-o cu sinceritate, ca unui binevoitor al meu. Te rog, aratá epistola fi párin^ilor mei, ca sá ftie fi ei ce-i cu mine. Nu le scriu altá epistolá, pentru cá tot aceea le-af serie, ce Ji-am scris d-tale fi af da numai 15 bani degeaba pe marcá.

Dealtmintrelea sunt sánátos.Salutare la tóate rudeniile fi cunoscujii mei.Rámin al d-tale iubitor nepot,

Iancu I. Bogdan

IIIBucurefti, in 4 octombrie 1882

Iubite tatá !

Prin aceastá epistolá te inftiinjez cá am fost pe la di. I. Ovessa 2 fi i-am dat atéstatele d-tale. Dinsul mi-a spus cá se va interesa, ca sá- i poatá cápáta un loe la drumul de fier, unde sá nu se ceará atita carte, un loe de magazioner sau altceva [ . . . ] .

Dacá-Ji va gási un post, ifi va serie sau imi va spune mié sá-{i scriu, dacá voi fi in Bucurefti. Apropos de mine, sá ftiji cá in zilele astea, cel mult 5—6 zile, má decid sá má due la Iafi sau sá rámin in Bucurefti. Despre acestea insá va voi serie mai tirziu [ . . . ] .

Pafaport sá-mi scoji mai bine de acolo, dacá po{i, fi sá mi-1 trimite{i aici. Am citit in gazete cá acum in 8 zile se poate cápáta pafaportul fi cá nu trebuie sá mai aftepfi ca mai inainte cu lunile, piná cind i {i vine de la minister.

La ceva te fac atent: intreabá fi te informeazá, dacá pot scápa de cátane3. To^i m-au sfátuit sá fac ce-oi face ca sá scap. Trebuie sá ftii, cá aci nu poji ocupa nici un post defi- nitiv fárá impámintenire fi impámintenirea n-o pot cápáta decit cel pu|in peste 6 ani, dacá nu scap de cátánie; ba poate abia dupa 12 ani o pot cápáta [ __ ].

Atit aveam sá-ji spun. Dealtmintrelea sunt deplin sánátos fi n-ave¡i de ce sá vá ingri- jiji de mine.

Spune-i lui Ghiji 4, cá-i mulfámesc de cár^ile trimise fi sá-mi mai serie cite ceva.Rámin al d-tale iubitor fiu,

Iancu I. Bogdan stud. phil. [ . . . ]

IVIafi, in 19 mai 1883

Iubitá mamá !

Ííi scriu epistola aceasta cu ocazia zilei de 21 mai, care este onomástica d-tale. Voiesc sá-fi trimit felicitárile mele fiefti. Primefte dar, te rog, de la mine, expresiunea celor mai nobile sentimente, ce pururea am pástrat fi voi pástra pentru d-ta: iubirea fi recunoft inta, stima fi veneratiunea. Mi-ai fost fi-mi efti o adeváratá mamá. Rog pe D-zeu sá mi te tie

1 Mitropolia ortodoxa din Sibiu, de care apartineau scolile romane din Bra§ov, ttcorda burse celor mai merituofi absolvenfi, in vederea continuárii studiilor la umversitá^ile din Germania sau Austro-Ungaria. I. Bogdan íncercase sá ob^ináo asemenea bursá dar fárá succes, desi rezultatele excelente din timpul liceului §i de la maturitate 1-ar fi indreptátit.

8 I. Ovessa (Ovesa), originar din Bra^ov, era proprietarul unei drogherii din capitalá.3 Armatá.* Fratele lui loan Bogdan, care va semna, incepind din anuí 1888, cu pseudonimul Duica.

DATE NOI DESPRE I. BOGDAN 295

încâ mult timp ca pe de o parte sa ma bucur fi eu de sfaturile fi îngrijirile d-tale, iar pe de altâ parte sà te bucuri fi d-ta de roadele ostenelilor, ce fi-ai dat cu mine fi eu ceilalji frafi ai mei. îf i zie dar: sâ trâiefti la mulfi ani !

Acum, cà mi-am împlinit datoria, ce-mi impunea ziua de 21 mai, sâ vâ mai scriu fi áltele fi adicâ sâ và ràspund la întrebàrile, ce mi le-afi pus in epistola din 5 mai. Dar mai întîi vâ multa mese de noutâfile, ce mi le-afi scris. Am simjit o plâeere cetindu-le fi închi- puindu-mi, cum s-au petrecut in realitate. Sâ trec acum la ràspunsuri !

Mâ intrebafi câ am de gînd sa viu acasà?.. . Yà întreb eu acum, la rîndul meu, s-ar putea sâ nu v iu ? . . . Eu cred câ nu ! Trebuie sâ-mi regulez cu milizia; iatâ lucrul principal fi singurul lucru ce ma face sâ viu. Unchiul meu mi-a scris in privinja aceasta, i-am râspuns cà fi eu sunt de pârerea lui fi câ o sâ viu in vacanza. Cînd o sâ viu însâ, nu ftiu. Despre aceasta vâ voi serie, cînd mâ voi decide sâ plec. Lucrul cel mai probabil e câ voi veni sau in 1 august sau în 1 septembrie. Atunci, în una din aceste zile, vor pleca studenti de aci la congresul din T. Severin 1 fi voi putea fi eu sâ vin împreunâ cu ei fi sà mâ coste pînà la Ploiefti numai 6 fr. Trebuie sà çtifi câ noi, studenti fcoalei normale superioare, n-avem nici o prerogativà în ce privefte drumul de fier; trebuie sà plàtim taxa întreagà fi daeà n-af veni cu studenti m-ar costa de aci pînâ acasà 50 fr. Cît imi va fi în putinfà, voi càuta sà o scot mai ieftin la cale. Pînà la 1 august însâ cred cà voi petrece la Vasilache 2 în Bacàu, adicâ o lunâ întreagà. El m-a invitât sà stau fi sâ-mi petrec la el o lunâ din vacante. Voi câlà- tori atunci din Bacàu pînâ la Ploiefti eu 6 fr., daeâ congresul va fi în august ; daeâ va fi însâ în septembrie (nu se ftie încâ sigur 3), atunci sau voi sta aici pînâ în 1 august fi luna lui august pînà-n 1 septembrie o voi petrece in Bacâu, sau voi sta aici pînà în septembrie fi voi pleca deodatâ cu studenti de aici. Cum và spui, sigur nu sunt. Totul se reduce la economie de bani. Daeâ af avea bani mulçi, af pleca cînd af voi dupà linea lui iunie, afa trebuie sà mâ dau dupà împrejurâri ! [ . . . ] Mâ mai întrebaji, câ mi s-au rupt albiturile sau ba? Nu ftiu de ce mâ întreba(i, dar sà và spun totufi. Ismenele fi càmâfile nu mi s-au rupt, deoarece de vreo 3 luni port de-ale feolii4, ciorapii mi s-au stricat unii pu {in, deoarece pînà acum fcoala n-are de unde sà-mi dea. Mai ràu stau cu hainele. Cele vcchi nu le mai pot purta, eu toatà bunàvoinfa. S-au fâcut praf. Acum port hainele negrii. Directorul 6 e dus la Bucurefti sà cearâ bani pentru haine. Daeâ ne va aduce, bine va fi, daeâ nu, o sâ viu zdrenjos acasà. Vasilache mi-a promis câ-mi va da fi el nifte haine, nu ftiu ce, cînd oi veni acasà.

De-aici n-am sâ vâ spui nici o noutate. Poate cà stiçi cà nenea Dache mi-a trimis 10 fr. în o scrisoare recomandatà fi cînd deschid scrisoarea, n-am gàsit nici unul. Sau cà i-a fters cineva din làuntru sau câ fi-a uitat sà-i pue. I-am scris despre asta fi aftept râspuns.

Cît despre mine, sunt sânâtos. Vâ salutIancu

P.S. Gratuiez fi lui Leni6.

V

Duminecà, în 11 sept. 1883, IafiIubiji pàrinfi !

Yà anunç prin aceastà epistolà câ alaltàieri, vineri, la 10 ore seara am ajuns teafàr în Iafi. In sfîrçit, dupà o câlâtorie de-o sàptàmînâ aproape, mà vâd afezat iaràfi la locul meu. Am sentimentul unui om care a fost cîtva timp aruncat de valuri ici fi colea fi care acum a cîftigat limanul fi se uitâ eu mulj.àmire la drumul ce 1-a parcurs. Stau liniftit acum fi aftept rezultatul câlàtoriei mele la Brafov. Atîta mâ mai îngrijefte sà vâd cum iese treaba mea. De aceea và rog; interesati-vâ de afacerea mea cu emigrarea, ca de un lucru, de la care depinde o mare parte din viitorul meu ; daji zor, daeâ se poate, sâ se isprâveascà mai curînd, mai ducefi-và din 5 în 5 zile pe la Iordache, mai întrebaJ.i-1 cum stau lucrurile fi-1 mai consultati. Mà aftept la un rezultat hotàrît în decurs de 3 sâptâmîni. îndatà ce declararea mea de majoreu s-a primit în sesiunea membrilor de la scaunul orfanal, îndatà ce am càpàtat

1 Era cel de-al patrulea congres al studentilor. Celelalte avuseserâ loc la Focçani (1880), Piteçti (1881) çi Bacâu (1882). Scopul principal al acestor întruniri anuale era de a oferi studentilor celor doua universitàti, Bucureçti çi Iafi prilejul de a se întîlni, de a se cunoaçte çi de a se înfrâti.

* Vasile Munteanu, fratele mai mie al mamei.8 Congresul studenÇesc de la Turnu Severin s-a {inut îu zilele de 5, 6 çi 7 septembrie 1883.4 Elevii scolilor normale superioare primeau gratuit çi îmbrâcâmintea.* C. D. Dimitrescu (cunoscut mai tîrziu sub numele de C. Dimitrescu-Iaçi, 1849 — 1923), profesor de psihologie,

pedagogie çi esteticà la Facultatea de litere din Iaçi, a condus Scoala nórmala superioarâ între anii 1882 — 1885, cînd a fost transferat la Bucureçti la catedra vacantà de istoria filozofiei çi eticâ.

6 Leni (Elena Bogdan) era cea mai mare dintre surorile lui loan Bogdan.

296 C. BOROIANU

permisiunea primarului ji a subprefectului, sá-mi scrieji. ími ve|i trimite apoi peti(iunea indreptatá ministerului pentru ca sá o iscálesc. Aja mi-a spus nenea Dache.

Atit despre mine. Cit despre tati, i-aj zice sá-i mai serie lui Vasilache sá-i caute un post acolo. Poate cá-1 va pune in Bazar sau in regiá (traficá) sau ii va gási un post la fabricá K Dar scrie(i-i, cá el nu vá are gindul. Are atita de lucru, incit nu-i mai rámine timp de a se gindi ji la d-voastrá. Dacá se poate insá, piná atunci sá-ji caute un loe ji in Brajov sau vreo ocupa (¡une. Mi-e teamá cá báiejii n-au ce sá mánince $i n-a$ vrea sá mai aud cá sunteji lipsiji. Nici sá nu-mi scrie{i niciodatá de asta cáci imi faceti numai supárare ji ginduri rele.

Ce sá vá mai scriu? Vasilache s-a purtat foarte complezant ji acum fa(á de mine. Afará de lucrurile ce v-ain spus cá mi-au dat (surtucul ji botforii), mi-a mai dat la plecare $i 20 fr. ji pentru drum o stielá de (uicá de vreo 2 ocale ji jumátate. Halal sá-i fie ! In dárnicie a dat de rujine pe tofi frajii ji surorile lui. [ - . . ]

Vá salut pe to¡¡, pe Ghj(i, Leni, Bubi, Mari(i, §tefi, Sandi, Aurel 2 ji pe Maica 3. Maichii in special spune(i-i cá-i dórese incá numai 20 de ani, ca sá-mplineascá suta [ . . . ] .

Al d-voastrá iubitor fiu,Iancu

VIIaji, in 13 novembre 83

Iu b iji p árin ji,

Noua ía/á in care a intrat chestiunea mea cu emigrarea v-a pus intr-o consternare nemaipomenitá 4. Aja imi serie cel pu(in Ghi(á 6 ji verijoara Catinca ®. Amindoi imi zic sá vá scriu o epistolá de mingiiere sá vá limítese, sá vá arát cá mié nu-mi pasá de loe f. al. Má rriir de cele ce aud; vá spun drept cá má mir. Apoi la aja ceva trebuia sá vá a§tepta(i. Omul sá se ajtepte totdeauna la ráu, nu la bine. §i ce e mai mult, eu cred cá jti{i care e hotá- rirea mea. §tia(i desigur de cind erara incá acasá cá mié tot atita mi-este, ori imi dá emigrarea ori nu mi-o dá. §i acuma tot aja sunt. Pu{in imi pasá de mi-o dá sau nu mi-o dá — eu tot aici am gindul sá rámin. De aceea nu trebuie sá vá turburaji prea tare. N-ave{i de ce sá vá nelini;ti(i, cáci ciliar dacá nu capát emigrarea (ceea ce insá nu este hotárit incá, cum imi serie Glü(i), tot acelaji rámin eu. Singura diferenjá este cá in cazul cind a? cápáta-o, af putea sá vá vizitez mai curind. In cazul cind n-aj cápáta-o, ne-am vedea peste timp mai indelungat. Nu vá mai spun, cáci v-am spus de multe ori, motívele, ce m-au induplecat sá iau aceastá hotárire lermá. Nime nu-mi poate schimba gindul. De aci §tiu cá nu má poate duce nimenea dincolo fárá voia mea. Deci n-am sá má tem de nimic. De ce deci sá vin de la bine la ráu? A$ face, cred, o nebunie.

Asta c ferina mea hotárire. Dar cu tóate acestea mi-ar párea foarte bine, dacá s-ar putea face sá capát emigrarea; a j avea avantajul de a putea sá vizitez orijicind locul in care m-am náscut. Deci stáruiji cit se mai poate — dacá nu se poate, nu vá mai bateji tálpile §i gura pe la cei mari.

Mi-a scris Ghiji cá peste vreo 10 zile o sá-mi trimeatá nenea Dache o epistolá, in care imi va aráta pozi(ia mea. Accasta o ajtept, ca sá má jtiu odatá deslujit, sá má jtiu cum stau. Dealtmintrelea sá nu credeji cá eu sunt cituji de pu|in turburat. Sunt aja de linijtit, ca ji cind nu mi s-ar fi intimplat nimic, ca §i cind n-aj fi auzit nimic de nereujita momen- taná a cererii mele. Vá spun, cá má ajteptam la aja ceva. [ . . . ]

Atita vream sá vá scriu. Vá voi mai serie, dupá ce voi primi epistolá de la nenea Dache. Eu dealtmintrelea sunt sánátos ji vesel.

Al d-voastrá iubitor fiu,Iancu [ __ ]

VIIMiercuri in 25 ianuarie 1884, Iaji

Iubi|i p árin ji,

Vá trimet astázi o jtire inveselitoare, pentru care vá ji scriu epistolá aceasta.Sunt citeva zile de cind Rectoratul Universitáfii de-aci au primit o adresá din partea

Ministerului de Externe din Viena, prin care il intreabá dacá in adevár eu sunt bursier al statului

1 Fabrica de hìrtie de la Letea, in ¡mediata apropiere a Bacàului.1 Frajii lui loan Bogdan.9 Bunica, Maria Bogdan.4 li fusese respinsi cererea de emigrare.• Vezi nota 4, p. 194.* Ecaterina Munteanu, vari primari.

DATE NOI DESPRE I. BOGDAN 297

román fi dacá m-am obligat a servi ca profesor lui 10 ani 1, precum ani a ral al in testimoniul trimes o datá cu peti{iunea mea de emigrare. Aceastà adresá a fost se-n^elege trimeasá prin mijlocirea consulatului austriac de-aci. Redórele Universitàpi, care nu ma cunoafte, au intrebat pe directorul fcoalei noastre fi încredinfîndu-se cà aça este cum zice testimoniul dat de d-sa, a scris fi el la consulat tôt ceea ce e scris în testimoniu. Prin aceastà împàrtàfire a rectorului Univcrsitâfii s-au intàrit fi mai mult puterea atestatului, în virtutea câruia sperez acum c& voi càpàta actul de emigrare fàrâ nici o piedicâ fi amînare. Altà dovadà cred cà nu vor mai prctinde fi cà dupà atestatul dat de director fi intàrit de consulat, fi dupà afir- ma|iunile rectorului Universitàjii2 vor binevoi domnii de la minister sà-mi dea drumul în bunà pace. Aftept acum eu neràbdare, sà vàd ce va iefi.

împàrtàfi(i aceastà ftire fi unchiului Iordache, ca sà ftie fi d-sa. Pute^i sà-i da(i epístola s-o citeascà. Nu socot de lipsà a-i serie d-lui o altà epistolà, deoarece nu i-af spunc niinic altceva decît tôt aceea ce v-am spus în precedentele fire.

Atîta aveam sà và scriu mai urgent. Cît despre starea mea, eu mà aflu bine, défi în zilele acestea m-a cam durut pieptul din cauza ocupajhmii îudelungate. Am fost silit sà întrerup studiul vreo sàptàmînà. Nici acum nu citesc decit foarte pulin, càci mi-e teamà sà nu dau în vreo boalà de piept. [ . . . ]

în sfîrfit, và rog spune^i-i lui Ghi{à sà-mi ràspundà la ultima scrisoare ce i-am trimes impreunà cu o scrisoare Tincài ; fi sà-mi trimeatà gramatica, pe care mi-a fàgâduit-o. (Càrfile, pe care mi le-a cumpàrat lelija le-am primit de mult fi i-am mutyàmit prin o carte poftalà. Nu ftiu dacá o va fi primit).

Spune^i tuturor complimente din parte-mi fi primi(i fi d-voastrà salutàrile mele.Al d-voastrà iubitor fiu

lancu

VIIIIafi, în 19 april 1884

Iubiji pàrinji,

E ràu cînd n-ai prieteni pricepuji fi cînd trebuie sà întrebi pe fepte, opt profti, pînà ce sà po(i scoate ceva cuminte din vorbcle lor. Afa am pàjit eu acum în chestiunea împà- mîntenirii. De cînd am càpàtat actele de la consulat am tôt întrebat — pe cine am cunoscut se-njelege — ce trebuie sà fac, ca sà capàt împàmîntenirea. Pînà ieri nimenea nu mi-a putut spune làmurit. Eri, pentru cà nu mai puteam aftepta — deoarece în fase zile trebuie sà trimet peti^iunea la camerà — eri, zic, mi-am luat îndràzneala sà merg la deputatul Ionescu 3 fi sà-1 întreb pe el. Spre suprinderea mea, m-a primit cu o bunâvoin^à foarte îndatoritoare fi dupà ce i-am descris pozifia mea, mi-a indicat calea cea mai bunà pentru a càpàta împàmîntenirea. Era vorba de acte ; cum sà le fac. Mi-a explicat totul, mi-a aràtat modul cum trebuiesc compuse fi mi-a promis chiar cà se va interesa de ele. Dupà aceasta am fost pus în stare de a le face fi mîne, cel mult poimîne, am sà le ispràvesc, ca în 25 april, cînd va pleca directorul nostru 4 la camerà sà i le pot da sà le ducà acolo. Dînsul încà mi-a promis cà se va interesa de ele, cà le va da chiar în mina ministrului respectiv fi cà va vorbi cu membrii din comisiunea pentru indigenate. în anul acesta însà nu vor putea trece prin camerà, deoarece sunt foarte multe la ordinea zilei, dar în anul viitor mi-a promis cà va face tôt posibilul sà treaeà prin camerà. Nu e nici o piedicà la mijloc, numai la rînd sà pot veni.

Astfel stau eu împàmîntenirea fi afa râspund la întrebarea ce mi-aji pus-o în epístola din 12 april. Cît pentru armatà, mà voi regula în anul urmàtor fi cred cà mà voi regula afa, ca sà fac serviciul de fase luni ca voluntar în armata permanentà, dupà cum cere legea fcoalei noastre. Tôt mai bine ca in Austria !

V-am spus acum eu împàmîntenirea cum stau fi v-am fàcut desigur o bucurie. Sà nu và supàrafi daeà và voi spune fi altceva. §i adecà: eu facerea actelor am cheltuit vreo 10 fr. fi dacá n-af fi avut un prieten la consulat, care sà mà scuteascâ de taxa traducerii actului de emigrare, af fi cheltuit vreo 25 fr. în tôt cazul pentru o afacere atît de importantà nu

1 Elevii fcolilor nórmale superioare, to ji bursieri, crau obligati sá func^ioneze, dupa absolvire, 10 ani ca profesori in ;colile statului. Adresa la care se refera I. Bogdan fusese expediatá de Consulatul general al Austro-Ungariei la 17 ianuarie 1884, cu nr. 239. Se spunea aici cá tinárul I. Bogdan a cerut Ministerului de Interne din Budapesta sá i se dea voie sá emigreze motivind cá o face a numai din cauzá cá el ca om fárá mijloace este necesitat a-§¡ face studiile in Románia, unde, sub conditiune cá dupá sávirsirea studiilor va fi dator a servi 10 ani ca profesor, statul román 1-a primit ca bursier pe conta sa f i cá astfel emigrarea sa in Románia o cere numai spre a-$i asigura existen Ja sa pe viitor» (Arhivele Sta­tului Iafi, Fond Fac. de litere, mapa 131 b).

2 Rector al Universitá^ii din Iafi era in vremea aceea matematicianul IS'icolae Culianu (1829 — 1915).* Nicolae Ionescu í 1820 —1905), profesor de Istorie universalá la Universitatea din Iafi. Om politic, de mai multe

ori deputat si senator. A fost fi ministru de externe in 1876 — 1877. Membru al Academiei Romane.4 C. D. Dimitrescu era fi el deputat.

298 C. BOROIANU

numai 10 fr., dar fi 25 fr. ar fi fost pufin. Acefti 10 fr. i-am imprumutat, cáci eu n-am nici o para ckioará, fi deci vá rog sá mi-i trimetefi ca sá-i dau indárát de la cine i-am luat. Dacá n-avefi d-voastrá, ruga(i pre vreuna din bógatele mele rudenii (afará de nenea Dache) sá-mi trimeatá 5 fl. Dar sá-mi trimeteti cit mal curind. Din 5 fl., care schimbaji dau 10 fr. 75 b., mi-ar mai rámine 75 b. sá-mi cumpár hirtie de poftá, cáci nici de asta nu mai am. Coala pe care vá scriu am ímprumutat-o de la un coleg.

Atita in privinja aceasta. Iordan 1 incá mi-a scris dupá ce s-a-ntors de-acasá, fi i-am ráspuns fi eu. Má intreabá bietul báet, cind am sá merg acasá, ca sá dau fi pe la el. Ñu ftie cá n-are sá má vadá decit poate peste vreo doi ani. Dealtmintrelea imi serie cá este sánátos.

L uí Vasilaehe i-am scris la Bacáu o scrisoare ¡nainte de Pafti, in care 1-am rugat sá-mi trimeatá citeva parale; n-am cápátat insá nici parale, nici ráspuns. Nu ftiu sigur dacá mai este acolo sau ba, cáci Porumbaru 2, precum am citit prin gazete, fi-a dat dimisia din postul de director al lucrárilor. Dupá cum se vede a fost silit sá fi-o dea din cauza neglijen{ei sale.

Cu cár{ile ce faceti? Trimiteti-le, cáci imi trebuiesc; mácar pe rind dacá nu pute(i odatá tóate fi scrieti-mi cine le-a plátit, ca sá ftiu cui sá mul(amesc. Le-a plátit nenea Dache pe tóate sau ba? Vád cá sunt foarte scumpe. Dacá af fi ftiut cá costá atita, nu 1-af fi rugat sá-mi cumpere decit numai douá. Dar voi avea fi eu odatá sá rásplátesc cu miná largá ceea ce poate alfii imi dau cu miná strinsá fi zgircitá. Sánátos numai sá fiu !

Cit pentru mine, sint zdraván fi sánátos. ín zilele acestea ne-a fácut haine directorul, incit am destule acum. Sunt imbrácat ca un boier ferkef fi á la mode; numai prin buzunare ¡mi suflá vintul fi {es páiangenii...

Neavind In fine ce sá vá mai scriu, vá rog inca o data sá faceti ca sá capát de la oricine fi cit mai de grabá cei 5 fl. ce v-am cerut. Vá amintesc ca sá-i trimeteti in scrisoare fi indicafi, ca nu cumva sá se piardá.

Vá salut din inimá pe tot¡. Al d-voastráIancu

IXPomirla, in 20 sept. 85

Iubite tatá,

Má aflu de 20 zile in Pomirla fi piná acuma o duc destul de bine. Despre aceasta vei fi ftiind desigur din scrisoarea ce am trimes-o acasá imediat dupá ce am sosit aci. Ieri am primit o epistolá de la mama in care imi spune cá ai fost pe-acasá fi cá ai plecat o datá cu Den- sufan de acolo, imi spune cá {i-a dat sá citefti tóate scrisorile mele fi cá deci ftii despre tot ce-am scris acasá. Nu gásesc necesar deci a-Ji mai repeta pe larg cele ce le-am spus despre noua mea pozi(iune. Atita i(i pot spune cá sunt mulfámit deocamdatá cu pozi(iunea ce mi-am ales-o fi cred cá-mi va plácea tot anuí acesta. M-ain hotárit sá tráiesc foarte economic ca sá-mi pot aduna citeva parale, cu care sá-mi pot crea o pozitie mai avantajoasá. Voi renunja la orice petreceri fi distractiuni fi voi trái ca un cálugár. Locul e frumos, clima sánátoasá, mincarea foarte buná [ . . . ] , ocupajie nu prea multá, defi-mi vine cam greu; am un fost coleg din fcoala nórmala aci, cu care tráiesc foarte bine fi cu care locuiesc fi máninc imprcuná. Amindoi o vom duce bine. Viata e mai scumpá ca cum mi-am inchipuit-o; dar tráiesc bine.

Ghiti mi-a trimes o scrisoare din Pesta s. ími spune cá e sánátos fi cá a inceput cursu- rile. Má mir cá-i este urit acolo, unde e atita lume. De el e foarte bine, a avut noroc mare cu stipendiul ce 1-a cápátat, cáci va putea invá{a foarte bine fi sunt sigur cá va inváta.

Serie-mi dacá ai primit aceastá cartá poftalá. Spune-mi cum o mai duci in Sinaia. Mama imi serie cá ai o leafá micá de tot. Nu po{i cápáta mai mult? Sá nu-(i ruinezi sánátatea tráind fi hránindu-te ráu.

Al d-tale iubitor fiu,Iancu

XPomirla, ín 15 nov. 1885

Iubitá mamá,

Cred cá vei fi afteptat mult dupá aceastá scrisoare, cáci imi spui in ultima d-tale cores- pondenfá cá efti foarte curioasá sá afli cum o duc 111 noua mea pozi(iune. Nu (i-am scris piná acuma fiindeá pe de o parte am fost fi sunt incá foarte ocupat, pe de alta a trebuit sá scriu o muí {i me de scrisori la cunoscujii mei din tará fi pentru interesele mele personale. Trebuie sá

1 Iordan, fratele lui loan Bogdan; se pregitea pentru profesiunea de farmacist.* Inginerul Radu Porumbaru conducea lucrárile de construc^ie a fabricii de hirtie Letea.* Gheorghe Bogdan (D uici) ob^inuse o bursá pentru Universitatea din Budapesta.

DATE NOI DESPRE I. BOGDAN 299

stau in corespondenfà fi cu cei din Bucurefti fi cu cei din Iafi, ca sà ftiu tot ce se petrece fi sà pot surprinde momentele favorabile pentru a-mi crea o pozijie asiguratà fi bunà. Se infelege cà de aci inainte legàturile mele vor fi mai strinse cu farà cea nouà in care m-am stabilit decit cu cea pàràsità fi de aceea trebuie sà-mi caut cit se poate mai inulti prieteni aci. Ca sà nu mà uite cunoscujii mei, trebuie sà le scriu, sà-i intreb fi sà-i silesc a-mi ràspunde fi a se interesa de mine. Aici sunt cam retras fi dacá as sta mulfi ani, m-ar uita fi sfingi, nu numai oamenii. De aceea nici nu voi sta mai mult ca un an. Sunt hotàrit cu orice pre{ a-mi regula pozifia in acest an pinà pe la septembrie viitor fi a ocupa o catedrà la stat unde voi gàsi mai bine. Se-nfelege cà voi càuta la Bucurefti mai mult sau in Iafi; dar e lucrul dracidui, cà aci nu se deschid locuri decit foarte greu. Dacà nu se vor deschide in aceste orafe, atunci voi da un concurs fi pentru alt loc, pentru cà tot nu e bine sà ràmii fàrà o catedrà sigurà, oriunde ar fi aceasta. Dupà ce ai ocupat una, apoi poti sà pindefti ocaziunea cind se oferà alta fi sà o ceri. Afarà de aceea, avind o catedrà, mà pot duce fi in stràinàtate dupà vreuu an, pe cheltuiala mea, dacà nu voi càpàta vreo bursà de stat. Nàdàjduiesc insà cà-mi va fi ufor, càci directorul meu din fcoala normalà s-a permutai la Bucurefti1 fi dinsul mi-a fàgàduit tot sprijinul sàu. Mi-a mai promis cà va starili in anul acesta sà treacà fi impàinintenirea mea prin camerà. Aceasta insà se va face foarte greu fi nu cred cà se va face in acest an. Impàmin- tenirile nu merg afa de ufor cum mi am inchipuit inainte ; po{i sà aftepfi ani intregi, dacà n-ai cifiva oameni de influenfà in camerà sau senat. §i eu nu prca am astfel de oameni, afarà de trei profesori ai mei 2, cu care n-am legàturi intime fi care dacà vor voi pot sà-mi ajute. Camerele se deschid acum fi voi serie indatà d-lui Dimitrescu sà se ingrijeascà de impàmin- tenirea mea. Dacà af fi eu sigur la Bucurefti, atunci ar fi mai lesne, càci af umbla pe-acolo fi af stàrui pe la unul fi altul, dar afa nu pot face nimic. Impàmintenirea insà nu este ceva neapàrat de lipsà pentru a ocupa o catedrà ; dacà n-ai dufmani rài, poti sà dai orice concurs fi fàrà dinsa. Pentru mine ar fi mai bine sà dau intii un concurs in Iafi, càci aci nu mi-ar pune nici o piedicà profesorii, pe cind la Bucurefti mi s-ar putea intimpla mai ufor aceasta. In sfirfit, voi vedea ce-oi face; eu voi face ce voi putea; deocamdatà multe nu voi putea, càci sunt oin sàrac fi cind efti sàrac, pulirli te preluiesc. Cu armata, despre care mà intrebi, nu ftiu ce voi face, in anul trecut am fost inscris pe listele de recrutare in Iafi fi dupà aceea am fost fters, càci nu implinisem 21 de ani. Acum i-am implinit fi, in acest an, dupà legea {àrii, ar trebui sà mà inrolez. Eu insà nu mà voi aràta nimànui aci fi cred cà nici nu mà va càuta. Mi-ar face o mare incomoditate, dacà m-ar recruta acum, càci sau ar trebui sà-mi fac serviciul de 6 luni in acest an (de la februarie incoio) sau ar trebui sà plàtesc o dispensà de aminare de 200 fr. pe an. In cazul cind m-ar asenta 8, se-nfelege cà voi preferi a plàti 200 fr. decit a-mi làsa postul. Si afa voi putea sà amin 5 ani timpul de serviciu, plàtind cite 200 fr. pe an. Se-n{elege cà dacà voi fi asentat, atunci eu imi voi face serviciul cind imi va veni mai bine, fi anume dupà ce voi putea sà ocup o catedrà cu concurs, defi dupà lege nu po{i da concurs pinà nu fi-ai fàcut armata. Dar la profesori nu se prea observà aceasta fi mai ales in Iafi. In tot cazul insà nu mà tem, càci cei mai ràu caz va fi cà voi trebui sà dau 200 fr. pe an, dupà legile ce existà acum. [ . . . ] Trebuie sà merg inainte fi voi merge, defi incet la inceput. Eu mà ftiu mul^àmi fi mai cu pu(in fi pot trài fi ràu fi bine dupà imprejuràri. Orice nenorocire mi s-ar intimpla, am s-o sufàr fàrà a mà descuraja. §tiu cà odatà tot voi ajunge bine. Voi càuta numai sà-mi adun citeva parale, ca sà-mi asigur existenfa in caz de nevoie màcar pe citeva luni. De aceea fi tràiesc, in raport cu virsta mea, foarte retras. Se mirà to{i de mine cà sunt afa de retras fi serios fi imi zie cà am imbàtrinit fàrà de vreme. Nime nu mà crede cà am numai 21 de ani trecufi, mai ales cà mi-am làsat barbà mare. Infifi dv. v-a{i mira, cind m-afi vedea cum tràiesc aci. §i nici nu pot trài altfel, càci toatà ziua sunt turmentat de ginduri, cum mi-af putea regula pozifia mea mai bine. Nu ftiu dacà toatà lumea se gindefte afa ca mine la viitor; dar pentru mine singura preocupafiune este viitorul. Sunt nenorocit, càci nu pot gusta nici o petrecere ca ceilalfi oameni. Orifiunde voi fi, eu nu pot sà fac haz fi glume, ci mà pierd de multe ori in ginduri, care numai cu petrecerea n-au a face. Aflà deci cà aci nu petrec absolut deloc, càci nu pot petrece. Eu nu pot fi vesel niciodatà, pinà nu mà voi vedea afezat intr-un loc in mod definitiv. De altmintrelea af putea petrece aci, càci sunt destui oameni cumsecade, mai ales bucovinenii fi prietenul cu care stau impreunà, dar nu mà due decit rar pe la dinfii fi atunci mai mult de etichetà, decit cu voie bunà. Oamenii mà vor fi fiind cà-s mindru, dar numai mindru nu sunt. Om mai umilit ca mine nu poate fi, càci ftiu cà cu ingimfarea nu o duci departe niciodatà. Eu mà aràt totdeauna mai pufin decit sunt. Sà-{i scriu de modul de trai de aci, nu gàsesc de trebuinfà, càci am scris lui Iordache o

1 Transferarea lui C. D. Dimitrescu s-a fàcut pe data de 15 noiembrìe 1885 (Decret nr. 2668/15.XI.1885), condu- cerea Çcolii normale din Iaçi fiind preluatâ de I. G. Stravolca, profseor de fizicâ la Universitatea ieçanâ.

* Constantin D. Dimitrescu, députât de laçi, Nicolae Ionescu çi Andrei Vizanti, ambii deputaci de Roman.* Recruta.

300 C. BOROIANU

epistolá lungá, pe care desigur ai citit-o, fi d-ta fi a citit-o fi leli(a Catrinea *. Dacá n-ai citit-o, po|i sá i-o ceri. De tráit, tráiesc foarte bine. [ . . . ] Cár|i nu prea a ni fi se comandeazá f. grcu; ba únele mi s-au f i pierdut pe drum, venind de la Lipsca fi am pierdut aja vreo 13 fr. Trebuie sá comand prin librarul din Iafi acum, sá plátesc douá transporturi, agiul 2 fi cores- ponden(a, care se suie f. mult. §i carti trebuie sá-mi cumpár, cáci fárá de ele sunt mort. Va trebui sá cheltuicsc citeva sute de franci pentru cárji in acest an. Ele imi vor aduce insá mai tirziu rásplata; cáci avind mai multe cunoftinte, voi putea serie cite ceva, má voi face cunoscut in Jará ¡¿i voi putea cápáta protecfiunea citorva oameni infiuen|i.

Administraba Institutului nu prea este regulatá 3, cáci leafa de pe luna octombrie n-am primit-o incá fi dacá neregularitatea aceasta se va repe(i mai de multe ori, atunci are sá fie cam ráu, cáci aci nu prea gásefti bani sá-mprumu(i. Cind e vorba de bani, numai prieteni nu gásefti.

L u í Ghi(i i-am scris de vreo douá ori fi 1-am admonet 4 sá fie cit se poate de cru{átor. El mi-a ráspuns cá afa fi este. Eu incá cred cá va fi cuminte, cáci e destul de mare. Despre Iordan mi-a scris nenea Dache cá se pregátefte pentru examenul de farmacist. Am sá-i scriu fi lui o scrisoare sá-1 indeinn la inváfáturá fi silin(á. Cred cá va iefi fi el bine. Tot nenea Dache mi-a mai scris cá lui táti i-a gásit un post la acsisul din Sácele, luat de Gh. Pop. Ar fi mai bine sá lase Sinaia, dacá la Pop capátá 50 fl. Clima din Sinaia nu e buná pentru dinsul, cáci e prea asprá. Si in Sácele ar fi mai aproape de casá.

Spuneji salutári din parte-mi Catinchii, dacá vine pe la noi [ . . . ] Lui Leni ii recomand sá fie muncitoare fi nepretenjioasá. Munca e tot ce poate fi mai onorabil azi fi mofturile tot ce poate fi mai nesuferit. Salut pe to(i báiejii fi pe rudenii.

Al d-tale iubitor fiu,Iancu

XIPomirla, in 1 dechembrie 188S

Iubitá mamá,

Eri am primit scrisoarea d-tale din 26/11 fi má grábese sá-(i ráspund conform cu rugarea ce-mi faci. Sá nu crezi cá mi-a produs vreo intristare cererea ce cu drept mi-o adresezi fi imi pare ráu cá a putut sá-(i treacá mácar prin gind aceasta. A f fi un fiu denaturat dacá mi-af astupa urcchile la cererile párinjilor mei fi af merita sá arunci cu gunoiu in faja mea, dacá putind sá le implinesc, nu le-af implini, se-nfelege in marginile pu(inelor mijloace de care dispun. A f vrea sá am mult, ca sá pot da mult; fi af fi cel mai fericit om dacá af putea sá fac fericirea párinfilor mei. §i sá má crezi, cá acesta este un gind, care má conduce de cind am inceput a lucra cu conftiin)a maturá. Eu sunt tinár, dar trebuie sá (i-o mai repetez— numai ca un tinár nu tráiesc, cáci pe lingá o sumá de alte ginduri má ocupá fi acela: cum mi-af putea face o pozijiune mai ufoará pentru a vá ajuta fi pe d-voastrá. Pe lingá acesta insá mai am fi un alt gind tot atit de puternic fi care má stápinefte tot afa de tare: acela de a-mi crea fi mié o pozijiune mai frumoasá, de a-mi satisface dorinja nemárginitá ce o am de a ajunge un om pre(uit ca om de ftiinjá. Pentru aceasta se-nfelege cá-mi trebuie bani fi jertfe de timp, care altfel 1-af putea intrebuin(a pentru a cíftiga bani. Acesta este motivul care má va face cijiva ani sá nu umblu dupá multe parale, ci sá cheltuiesc parale pentru gustul meu de-a invá(a; tot acest motiv má va indupleca sá caut a-mi continua studiile in stráiná- tate cit mai curind. De aceea, cum v-am mai scris, pozijiunea mea aici este trecátoare: ea va dura un an fi nici o zi mai mult. ín acest an voi fi silit pe de o parte sá-mi cumpár multe cár(i, pe de altá parte sá-mi pui parale la o parte pentru timpuri in care poate nu voi ocupa o funejie, cáci se poate-ntimpla sá stau vreo citeva luni fárá loe dupá ce voi iefi de aci, sau sá merg in stráinátate cu o bursá. Oricum va fi, sigur nu pot sá ftiu inainte; interesul meu má sfátuefte ca — deoarece nu m-am hotárit a má stabili incá nicáiri, sá má ingrijesc de vremuri rele, sá adun (cum zice moldovanul) bani albi pentru zile negre. Iatá pentru ce, jubitá mamá, {i-am spus cá tráiesc afa de econom fi de retras fi pentru ce in floarea tinerejii

1 Matusa din Bra§ov.8 Difercnja dintre valoarea banilor din Jará fi a celor din stráinátate.3 Desi fondatomi làsase prin testamentul din 27 X 1869 jumàtate din imensa-i avere pentru ¡ntre(inerea acestu»

institut, profesorii primeau salariile cu mari mtirzieri. Executorii testamentari fi epitropii acestui asezàmint erau: Yasile Pogor, loan Ianov, Alexandru Bai;, Nicolae Rosetti Rosnovanu, Nicolae Calimah Catargiu, Dr. Ludvig Russ fi episcopul Vladimir Suhopan (vezi Darea de seamá despre administrafiunea epitropiei Institutului Anastasie Bafotà de la moartea acestuia fi pinà la 31 iuliu 1878, Iafi, 1878). Despre Bafotefti $i mofiile pe care le*au stàpinit, a se vedea G h. G h i b à n e s c u , Bafoteftii f i Pomirla (studiu genealogie fi istorie), voi. X X I II din Surete f i izvoade, Iafi, 1929.

* Sfituit.

DATE NOI DESPRE I. BOGDAN 301

mele ara renunjat la tóate plácenle ce mi le-ar oferi 90cietatea. Banii ce i-ar cheltui altul pentru pláceri ?i petreceri, aceftia vi-i trimit d-voastrá, cáci pentru mine este mai mare plácerea de a ajuta pe párinjii mei, decít a bea vinuri fi jampanie sau a juca cár{i f.c. M-am invá(at, de cínd nu sunt acasá sá tráiesc foarte retras fi via{a aceasta imi priefte deocamdatá, fiind ocupat cu lucruri ce-mi plac. Nu cheltuiesc parale, decit pe ce-mi e absolut uecesar: imbrá- cáminte, hraná, locuinjá, car|i fi cite-o milostenie. Se-njelege deci cá-mi rámine sá vá trimet si dv. cínd aveji lipsá de ajutorul meu, si cu cea mai mare bucurie vá trimet acum o parte din leafa ce am primit-o pe luna trecutá, adecá 100 fr. Af fi putut sá vá trimet acum poate ceva mai mult, dar am avut multe cheltuieli cu instalaría $i apoi ftiji, cá din fcoalá am iefit aproape gol fi cá leafa de pe septembrie o cheltuisem incá in Iafi, inainte de a veni in Pomirla. Cred cá vá veji ajuta insá deocamdatá cu aceastá suma fi mai tirziu, cínd vcfi fi in nevoie, n-aveti decit sá-mi scrieji fi eu vá voi trimete ceea ce voi putea dupá imprejurári. Dacá af fi íntr-un ora; mare a; putea ciftiga mai mult, aci nu pot avea nimic altceva decit leafa lunará, care dupá imprejurárile din Romanía nu este mare, ci cit se poate de modestá. Cu o astfel de leafá nu má voi putea muljámi decit un singur an ; voi trebui sá caut fi alte ocupajii ca sá ciftig mai mult fi de aceea voi párási desigur Pomirla la sfirfitul anului. Avind pujiti venit, fi pe dv. vá pot ajuta cu foarte pufin, fi eu incá trebuie sá tráiesc foarte restrins, ca sá-mi pot satisface celelalte trebuinje. Dupá aceea un alt ráu: leafa nu mi s-a plátit regulat fi poate nu se va pláti regulat de mai multe ori. Astfel leafa pe noiembrie am primit-o o datá cu cea de pe octombrie; douá luni n-am avut parale fi a trebuit sá imprumut. Tocmai cu douá zile inainte de a primi scrisoarea d-tale am primit leafa fi sunt vesel cá-ji pot implini dormía, ímpreuná cu suta de franci ce Ji-o expediez d-tale, voi expedia altá sutá pentru nif te cár(i; vreo douá sute fi mai bine m-a {inut traiul in cele douá luni, vreo cincizeci am plátit dajde 1 pe trimestru, iucit am rámas cu 150 fr. in casá (Trebuie sá ftii cá plátesc dajde de 200 fr. pe an). ími vei serie indatá ce vei primi aceastá scrisoare fi banii, dacá te-ai ajutat bine cu dinfii sau ba. Dar sá nu te gindef ti niciodatá de a mi-i trimete inapoi, cum imi scrii in epistolá, cáci mi-ai face cea mai mare neplácere prin aceasta. Nu voi da niciodatá imprumut párinjilor mei, deoa- rece ftiu cá n-au de unde sá-mi dea indárát. Ghifi are bun stipendiu; ar putea sá lase acasá mácar 5 fl. pe luná, mai mult nu, cáci fi el are lipsá de c&rfi, deiji nu atit ca mine, cáci el are acolo bibliotecile cele mai mari la dispozifie, pe cind eu n-am nimic. 700 fl. in Pesta este f. mult pentru un student. Sunt studen^i care tráiesc foarte bine cu 500 fl. ¡i voi serie fi lui sá fie econom fi sá mai lase cite ceva pe acasá. lordan mi-a scris cá a trecut examenul de asistent2; trebuie sá aibá leafá acum; i-am scris fi lui sá cruje cit se poate mai mult fi sá-fi adune, cáci numai a-a va putea fi el odatá sá fie stápin. Trebuie sá fie báiat de treabá, cáci imi spune cá a trecut examenid foarte bine. Eu 1-am sfátuit sá ráminá tot la di. Schmettau 3. Scriefi-i fi dv. cá mai intii de tóate sá fie econom; cáci fárá bani nu va putea sá facá niciodatá nimic. Eu sper insá cá va iefi om dintr-insul.

De tata ar fi bine dacá fi-ar gási un loe in Brafov fi-Ji márturisesc cá má mir cum nu-fi gásefte. Ar trebui sá stáruiascá nenea Dache fi ceilalji pentru dinsul fi sá nu-1 lase sá se chinuiascá singur prin Sinaia. Scrie-i sá se ingrijeascá bine fi sá nu cruje prea mult in mineare, cáci aceasta poate sá-1 ruineze in curind. Sá se hráneascá bine fi mai curind puteji dv. cei de acasá sá tráifi mai modest, precum fi ftiu cá veji fi tráind. Eu má mir de economía care o faci d-ta in casá, cind vád cit de mult cheltuiesc eu aci, defi multe lucruri sunt mai ieftine ca la Brafov. Aci vád cit plátefte o buná gospodiná in casá ! ími scrii cá pe haine nu pui pref. Te-am cunoscut in privinfa aceasta de mult fi te-am prejuit mai mult decit pe cele­lalte femei, care fac totul numai haine sá-fi procure. Muljámefte-te cu lucruri simple fi invajá pe copii fi pe fete mai ales tot afa, cáci luxul nu aduce decit sárácie fi depravare. Eu incá sunt unul din aceia care pujin pre( pun pe haine; aci mi-au zis únele cocoane, cárora nu le dau importanja ce li fi-o atribuiesc ele, cá sunt cárpanos, murdar, avar fi ce vrai, fiindeá nu umblu in haine elegante, cu mánufi, cu cravate de tot felul etc. Dar mié pu{in imi pasá ! De vorbele femeilor nu má prea ocup, cáci piná la un oarecare punct le disprejuiesc. Uitasem sá te-ntreb ceva: má rog sá-mi explici ce va sá zicá in scrisoarea d-tale, cá tata cheltuiefte numai cite 10 fr.? Cum, pe luná se ajunge cu 10 fr.? Scrie-mi cit trimete acasá pe flecare luná ca sáftiu ce avefi. [__ ] De Tinca imi scrisese nenea Dache cu vreo citeva sáptámini in urmá; numi-a spus insá cá vrea s-o ia íjjtefan. Bine ar face de-ar lua-o. ii voi serie fi ei in curind. Nu i-am scris piná acum cá sunt sátul de scrisori. De cind sunt in Pomirla am trimes vreo cincizeci piná acum in tóate párjile, unde am avut prieteni fi interese. [ . . . ] Cind imi vei ráspunde la scrisoarea aceasta, spune-mi ce s-a fácut Titu Strimbu fi Oprea 4, cáci mi-am adus aminte

1 Taxa de a minare a serviciului militar.1 Asistent farmacist.

* R u dolf Schmettau, proprietarul farmaciei «Salvator» din Bucurefti.4 Vechi prieteni braçoveni.

302 C. BOROIANU

de ei acum çi as vrea sa çtiu unde sunt. Lui Titu i-am scris de mult o scrisoare $i nu mi-a râspuns; nu çtiu dacâ a primit-o. Poti sâ-mi spui de cite vreun vechiu prieten al meu, de care-ti mai aduci aminte §i d-ta.

Salut pe maica çi pe bàie{i !Primeçte fi d-ta cele mai càlduroase sanitàri de minà de la al d-tale iubitor fiu

Iancu

H O B blE AA H H blE O JKH3HH H flEHTEJlbH OCTH H OAHA B O rflA H A IlepHoa c 1864 r. no MapT 1886 r.

(Pe3K>Me)

11 ecJiH b H aiu ii flB ti T p y flb i H. E o r f la n a n o j iy t n u n i uiHpoKyio n3BecTHOCTB y H ac b crpaHe h 3 a r p a H im e iì , CTaa 6 a 3 0 ii f l j w M H orocropoH H H X HCCJjefloBaHHit ( b o ó j ia c r n OTeMecTBeHHOH HCTOPHH, HCTOPHH flpCBHeÌt pyMblHCKOH JU IT epaT ypbl, CJIBBHHCKOft (JjHJIOflOriUl), TOTO >Ke HejIb3H C K asath b OTHOuieiuiH ero > k h 3 h h . B nacT O iim ei's CTaTLe c t 3 b h t c h s a t a n a yTOHHHTb flamibie, K a c a io m n e c H n e p B o r o n epH O fla >kh3HM h fleaTejibHOCTH B e jiH K oro p yM biH C K oro y n e H o r o , Ha OCHOBe HOBblX HCCJleflOBaHHM H p a f la He0n y 6jIHK0BaHHbIX flOKyMeHTOB.

H o a H E o r fla H p o flH J ica 2 5 h k m h 1 8 6 4 r o f l a b c k p o m h o ü ceM be b E p a iu o B C K o ii U ln e e (T p a H - cH JibB aH H «). O n t a ( 1 8 3 2 — 1 9 0 6 ) T o w e 3B ajiH l l o a n o M ; o h 6 h j i x o p r o B u e M , h o b B œ p a c T e o k o j i o 5 0 JieT o h 3 a K p w ji jiaB K y h , He H a iifla c j i y w ò b i b E p a u io B e , n o c j i e fljiH T ejttH b ix o o b c k o b p a 6 o T b i y cT p o H J ica MejiKHM c jiy w a m H M n o c ô o p y HajioroB b C H H aiie . 3 a 6 o T a o f le T a x j i t o k h t c h Ha n jie * m M aTepH , E .'ie iib i ( 1 8 4 6 — 1 9 1 1 ) , y p o K fle H H o ii M yH T H H y, »ceH m H H bi OMenb T p yflO jn oÒ H B oii h v m h o h , o K O T op oii c ò o j ib iiu iM yBa>KeHiieM r o B o p n ji H . H o p r a , e e 3HTb.

M o a ii Eorflan 6 w j i n ep B b iM H3 o;;H H iiafluaT H fleT e ii (ceM H MajibHHKOB h M eT bipex f le B o n e n ) c y n p y r o B EorflaH. Buaqajie o h y m u i c a b poflH O M r o p o f l e , rfle b 1 8 8 2 rofly k o h m h ji jiH u e ii KaK n e p B b i iì yMeHHK B b in y cK a . B c e H T a ó p e T o r o >Ke rofla o h npn e3>K aeT b Eyxapecr c >KeJiaHHeM n p o - flOJDKaTb 0 6 p a 3 0 B a n H e b B b ic w e M y q e 6H0M 3aB efleH iiH . H e n o;iy> jH B c r iin e n fl iiH h ; ih n o f lx o f la m e i i cjiyH <6b j , K OTOpaa 6b i o B e c n e n u n a e r o M aTepH ajibH o, M . Eorflan H a n p aB JiaeT ca b H c c b i , rfle b OKTa6p e 1 8 8 2 r o f la 3 a n n c b iB a e T c a Ha BCTynHTeJibHbiii sraaiw eH b t o j i ì k o m to oT K p b iT y io B b ic - m y io yM H TejibCKyio c c M im a p in o Ha O TflejieH H e ryiwaHH TapH bix n a y K . C c.M H iiapiia 6b u ia oT n p b iT a n p n r yMaHHTapHOM cJ>ai<yjibTeTe, h e e B 0 3 r jia B jia ji n p o c j je c c o p K. JX. J lH M H T p ecK y -^ u n .. Ilocae T p e x JieT 6j ie c r a m H x y c n e x o B b y n e C e 11 . Eorflan c fla eT B b in y cK H oìi a io a M e H , n o jiy n iiB M axcH - M ajibH bie oueH K H n o B ceM npeflM eT aM . Ero B b in y cK H a a p a ó o r a ( K oao h u h CapMucezemyaa, 1 8 8 5 ) 6b ijia ii3flaH a b H 3 B ecra oM o ô o ô m a io m e M T p y fle A. J L K c e H o n o j ia licm opun pyMun mpatMCKoü JJaKuu 1.

B aBrycre 1 8 8 5 o h 6 b i j i npuH H T b M acTH biii « A m c -T a c n e E a in o r a » b c e j i e I lo M b ip j ia ,p a cn o jiow eH H O M Ha c e B e p e M o ji f lO B b i , 6 jih3 Æ o p o x o ft b K a*iecTBe n p e n o fla B a T e jia f lp e B H e rp e - w e cK o r o h jiaTHHCKoro a3biK0B. B r ie p u o fl CBoero npeóbiBaBiia b I lo M b ip j ie ( c 1 c e H T a ó p a 1 8 8 5 r o f la n o 15 M apTa 1 8 8 6 r o f la ) o h coT p y flu iiM a eT B «J ÎH T ep a T y p H b ix 6 e c e f l a x » . B c r a T b a x (n p o c T p a H - Hbix pefleH3HHx Ha HeflaBHO noHBiiBimieca paGoTbi), onyôjiH K O B aH H bix b accKOM w y p H a jie , C H X GoraTbIM HH({)OpMaTllBHbIM M aTepiiajlOM H aKafle.MHMeCKHM ypOBH eM T paK TO B K H H3yMaeMbIX HBJieHHH, HCKJUOMHTeJIbHOIÌ HCHOCTbIO H BpeBOCXOflHOÌI COpa3.M epH OCTblO MyBCTBVeTCH 6\’flymHH K p y iiB b n ì yM eH biii.

H eony6jiH i<O B aH H bie m c b M a nepH O fla 1 8 8 2 — 1 8 8 5 r r . , flaH H bie b npH flO JK em m k p a 6 o i e , c n o c o ò c T B y w T y rou H eH H io M op a jib H b ix KaMecTB M o n o f lo r o M eflO Bena, K O T op b iii ò j ia r o f la p a c B o e ii n o flroT O B K e h HCKJUowreJTbHbiM jiH M H bi« KaMecTBaM, n o jiyM H jj b 1891 r . n p u r jia m e H H e O T K p bm . n e p B b ifl K y p c c j i 3 b h c t h k h b E y x a p e crcK O M yH H B epcH T eTe.

NOUVELLES INFORMATIONS CONCERNANT LA VIE ET L’ACTIVITÉ DE IOAN BOGDANLa période de 1864 à 1886

(Résumé)

Si les œuvres de I. Bogdan sont aujourd’hui bien connues, étant des ouvrages fonda­mentaux pour des recherches dans de nombreuses directions (histoire nationale, histoire de la littérature roumaine ancienne, philologie slave), on ne saurait dire la même chose pour sa vie. Le présent article se propose d’apporter, sur la base de nouvelles recherches et de documents

DATE NOI DESPRE I. BOGDAN 303

inédits, des précisions concernant la première partie de la vie et de l’activité de ce grand savant roumain.

I. Bogdan est né dans une famille modeste de Çcheii Braçovului (Transylvanie) le 25 juillet 1864. Le père (1832—1906) qui portait également le prénom de Ioan, avait été marchand, mais vers l’âge de 50 ans, il avait liquidé son magasin et, ne trouvant pas d’emploi à Braçov, avait été engagé, après avoir frappé à beaucoup de portes, comme fonctionnaire du fisc à Sinaia. C’est la mère, Hélène (1846—1911), née Munteanu, qui aura soin des enfants. C’était une femme très active et intelligente, dont N. Iorga, son gendre, parlera élogieusement.

Ioan Bogdan était l’aîné des onze enfants (sept garçons et quatre filles) des époux Bogdan. Il a d’abord étudié dans sa ville natale où il achèvera le lycée en 1882, étant le premier de sa classe. Au mois de septembre de la même année, ¡1 se rendra à Bucarest où il se propose de suivre les études universitaires. N’ayant obtenu ni bourse, ni emploi convenable qui puisse lui assurer l’existence, il ira a Jassy où il se présentera en octobre 1882 au concours d’entrée à l’École normale supérieure, section lettres, nouvellement créée. L’école fonction­nait auprès de la Faculté des lettres et était dirigée par le professeur C. D. Dimitrescu- Iaji. Après trois années de brillantes études, I. Bogdan passera son examen de licence, en obtenant les mentions maxima et sa thèse (Istoria coloniei Sarmizegelusa, 1885), sera citée dans l’ouvrage de synthèse bien connu d’A. D. Xenopoi, Istoria Românilor din Dacia Troiana.

Au mois d’août 1885, il sera engagé comme professeur de grec et de latin au lycée privé « Anastasie Bajotà» de Pomirla, village situé au nord de la Moldavie, près de la ville de Dorohoi. Durant son séjour à Pomîrla, (1er sept. 1885 — 15 mars 1886), il collaborera à la revue « Convorbiri literare». Les articles publiés dans la r e v u e d e Jassy (d’amples com­ptes-rendus d’ouvrages récemment parus) font prévoir, par la richesse de l’information et la tenue académique, d’une clarté exemplaire et d’un équilibré parfait, le grand homme de science de plus tard.

Les lettres inédites reproduites dans les annexes, datées des années 1882—1885, contri­buent à la connaissance des qualités morales du jeune homme qui, grâce à sa préparation et à ses dons exceptionnels, allait être appelé en 1891 à inaugurer le premier cours de langues slaves à l’Université de Bucarest.