N. IORGA
'Acanfriti1P:'n! Pomo! tLcIGA ULTURALA
IN ANEXA
DATE ISTORICE DINVIATA LIGII CULTURALE
CULESE DE BARBU THEODORESCU
0
ept_101749
3 ib'?,. ' .
'wad°
FIH oi.".
2. 6... -fF..F 4
.
) .4,,c,`"r
, UlL'Itt=4'I
-I
Las.;;ratitit Wik""71*'- 4
;41111441:11. '
-4.-7-
-et
r
:
N. IORA,,,::::(LAID°Er:E744
LlGACULTURALA#
IN ANEXA :
DATE ISTORICE DINVIATA LIGII CULTURALE
CULESE DE BARBU THEODORESCU
.4
.
11.11rtirf rill-
,....... ....j-4,7, _...,aP '''
,I 04 ,
11.41,04
, ; CC
-I !a;
r-
vfo
E
-7.T.P.c.'- .
tF--;4
P'a-
if-... akb:k
,
.
a
-ey3Lior
4toPoPututO
N'am fost martor la inceputurile Ligii Cultu-rale. A fost o opera de entuziasm tineresc indepli-nita la Bucuresti, pe o vreme cand entuziasmulimbraca forme de organizatie si incepea actiuni cuviitor.
Cativa dintre caldurosii studenti de atunci traescsi astazi, cu totul despartiti prin ocupatiile si ten-dintile for de infaptuirea de acum vreo patru de-cenii.
A fost insa in mijlocul lor, pentru a li da o di-rectie si pentru a-i sustinea prin autoritatea lui deom matur, purtand un nume frumos si avand o si-tuatie in societate, un om astazi de mult uitat, si lacare gandindu-ma acum, imi vine in minte datoriade a face ca in marele palat al Ligii sa fie un locinsemnat cu numele lui. Poate ca si mai mult de-cat atata ar fi de facut pentru acest suflet curatcare s'a dat intreg faptei pe care a initiat-o.
Undeva, in jud. Arges, intamplarea a facut savad o foarte frumoasa si veche curte boereascaaproape intacta, dar pustie, afara de vreo cloud odaiin care se instalasera niste jandarmi.
Imprejur gradina era cu totul salbatacita, pomiiroditori intorcandu-se la starea primitive.
In fund se vedea un turnulet de biserica, dar demulti am de zile nicio cantare de preot nu se ridi-
case intre simpaticele ziduri ale vechii cladiri. Do-bitoace isi lasasera murdariile acumulate in mijloculprafului si al daramaturilor tencuielii. Pe o lespedede mormant profanata, inscriptia pomenia numelelui Teodor Bratianu : omul de bine isi a flase odihnain ctitoria inaintasilor si putea fi sigur ca nime-nea nu se va gandi la dansul. Asa va fi fiind siacum si nu trebue sa fie asa.
Liga Culturala" e numai prescurtarea numeluideplin : Liga pentru unitatea culturala a Romani-
Aceasta unitate sufleteasca, cel mai pretioselement de putere al natiei, era amenintata prinmasurile de stupida si inutile prigonire ale guver-nelor maghiare, care pregatiau astfel descompu-nerea Statului milenar. Romania politicianilor nuputea face altceva decat doar sa decoreze pe pro-curorul care trimisese la temnita atatia Romani,vinovati ca au afirmat dreptul for la o viata na-tionala, Jeszenszky. Chiar Para astfel de neinchi-puite greseli sau scapari din vedere ale unei eraseignorante, ce putea face, cu vesnica Erica de Rusia,aliata, prin vointa Germaniei, a monarhiei dualiste?Dar pe atunci ce nu putea face Statul, indrazni saface Societatea. Si astfel dela un capat al tarn lacelalt s'a pornit o formidabila miscare de protes-tare, castigand si oameni cu raspundere" si
Chenar de carte de membru dela inceputurile Ligii (marime naturala)
ily{',J
AI;
ga culfurala
4
lor".
__..-
1
4 N. IORGA
Sala de sedinte din Palatul Ligii Fotopress
Din procesul Memorandului
o
""4
.
ft.
I
P
we*.1i
2;
`Lex,V r
,.,p
ob.
A.
LIGA CULTURALA 5
imtimttrgit lil in ti OIL .... ...
i 1 I 'Ne-
'",- 6,
"ii. :11 "1...) , A
, 4,,,,. A- -1111r. .
As 7t. ritb-ii,-. 7741.i
--,- .- 0 .....
Manifestatia studentilor pentru Rom'anii din Transilvania in Bucuresti la 14 lunie 1892
Serbarea a 400 de ani dela moartea lui Stefan cel Mare, la Suceava, la 2 Iulie 1904
r. k ,r
- 3j.c; .:-.
if r'
41 rill.
ir,
7".ale
'
sk
Li
Itt.1'
"11 Ye.
A.7'-"104A
°*. 7 14.
1..1*
A
.44' 43 -Ai dAif 1
; I 4 V
2 ;p
"- ^r, ^, !'""
14,NoligaiLtsgAak
6 N. IORGA
chiar suflete a§a de pozitive §i de reci ca al luiGheorghe Panu. Fire§te ca luasera foc mai intaiuaceia a caror viata fusese o continua revarsare deromantism politic, intre altii un V. A. Urechia, alecarui insuficiente literare §i defecte de cultura g.nerala ne-au facut pe toti sa nu vedem o nesfar-§ita dorinta de a fi de folos in toate domeniile §iun mare talent dea castiga printr'ogentila vanitatesimpatica atata iu-bire pentru Ro-mani in vasta lu-me pe care o stra-batea neastampa-rul sau, continualpana §i in ani deadanca batranete.
Liga Culturala,pe care, impotrivalegilor obi§nuiteale vietii, tinerii olasase mo§tenirebatranilor, avea a-cuma drumul eineted tras. El eradrept la mijloc in-tre un idealismfara frau, carecr e d ea putintelceeace nu da voesa se creada inte-lepciunea vechiu-lui legislator bi-zantin, ca nu inmultimea cuvinte-lor, ci in adevara-tul §i dreptul efectal lucrurilor tre-bue a§ezata pute-rea imperiuluineque enim in ver-borum multitudi-ne, sed in vero etiusto return effectorobur imperii col-locatur, §i intre o-pera eminamentepractica a aduna-rii de fonduri pen-tru a plati amen-zile Romanilorcondamnati cu duiumul de natangia oligarhiei ma-ghiare.
Bani se trimeteau, a§a de pe ascuns incat stiatoata lumea.
Sau fruntasi ardeleni veniau pentru aceasta laBucuresti in taina §i toata lumea stia ca au venit.
Se faceau §i abuzuri, dar desigur era indeplinireaunei imperioase datorii de frate. Un lucru vreau
sa afirm §i aici, mai mult pentru aceia cari in Un-garia nationals de astazi Inca i§i mai inchipuie case conspira la Liga. Aceasta nu s'a facut niciodata.Conspiratia cere multa tenacitate, o mare viclenie,
la momentul hotaritor, un curaj nebun.Asa ceva nu se gasia in Comitetele Ligii, corn-
pusa din oameni cu a§a de frumoase sentimentefats de natia lor,§i apoi not n'avem
Palatal Ligii Culturale
talent pentru con-spiratie : poate safie o actiune folo-sitoare, dar nu efrumoasa §i n'arenobleta.
Noi simtul fru-musetei §i al no-bletii Il avem.
Au venit si zilegrele pentru Ligaa carii actiune sedesfa§ura introsocietate. un dedisciplina moralsnu era totdeaunace trebuie sa fie.Anume fonduri auramas in manilecare trebuiau sale trimita la des-tinatie, §i aceastacompromite o ins-titutie, apoi pre-zidentia Ligei a-junsese un mijlocde a se pune cine-va in evidentafart a putea da odirectie §i a chel-tui munca. In fu-rioasa lupta din-tre partide, Liga,cu mijloacele ei dea ridica massele,putea fi un aportpretios, §i el n'aPost neglijat.
Pre§edinte era,prin anii cari seapropiau de 1900,un barbat politicde un talent reto-
ric recunoscut, de o calda simtire pentru natie, demult curaj in vicisitudinile politice, de o franchetacare nu cruta mijloacele si de o reala si complectadesinteresare in viata publica. Avea un nume pecare 1-a purtat unul din boierii lui Mihai Viteazul§i, neavand fiu, visa ca ginerele sau sa fie prefectin Alba Iulia. Petre Gradisteanu ramasese insaomul generatiei sale, §i pentru o noua generatie
§i,
-
jrZ I -
'1'4*
.
-4-0_0\
.--voLfrt- ;4% ..
LIGA CULTURALA 7
cultura avea fara indoiala un alt sens.S'a dat atunci o lupta pe care el $i amicii sai,
cari erau multi, au pierdut-o. La un congres, inGalati, infrangerea batranilor a fost complecta.
Fara a se desinteresa, de loc, de soarta Romani-lor subjugati si anume, data aceasta, nu numai inArdealul brutalizat, dar in Bucovina, convenabilexploatata de Austrieci, $i in Basarabia, amutita deMuscali, invingatorii sprijiniti pe o intreaga opiniepublics, intelegeau cloud lucruri : Intaiu, ca ajuto-rul de dat acestor frati fara noroc nu poate stanumai in bani, ci in carte, in suflet, in cuvant.N'ajungea o vizita din cand in cand, care atrageaArdelenilor o $i mai mare prigonire din partea sta-panilor, ci contactul de fiecare moment dela omla om.
N'ajungeauscrisorile de im-barbatare si ar-ticolele fulmi-nante de la Bu-curesti, trimesein plic dincolo,ci trebuia car-tea, si cugetarelibera puss inmana oricaruicititor roman depeste granita simai ales a tine-retului, crescutin credinta caare un drept pepamantul sausi poate gasimijloacele dea-I apara.
lucruriCefrumoase n us'au facut in a-ceasta directie,cu aceasta con-vingere indrazneata ! Ma vad strabatand ta-nar, Ardealul lui Andrei Barseanu $i al luiAugustin Bunea, dar $i al lui Moldovanut uce-nicul lui Cipariu, voiSind uneori, tacand mai a-des pentru a fi $i mai inteles rostul prezentei mele a-colo. Ma vad tipat cu $upa" la miezul noptii de laOr$ova la Gura Vaii cu caruta jandarmului, pentru-ca indata sa ma intorc cu biletul ofiterului de gra-nita. Ma vad cautat in casa preotului din DragusulFagarasului de jandarmi cu pu$tile in banduliera siexpediat la suprefectura, pentruca pasaportutl meunu era in ungure$te si pentru ca notele mele dedrum ma aratau spion. Cum, iara$i, ma vad, in Bu-covina cercetand pe tacutele sat de sat, aducand miide oameni la expozitia istorica din Iasi si, pestecateva luni de zile, oprit la Itcani, cu ordin inscris$i amenintarea de a face temnita de trei luni, castrain suparator", ais lastiger Fremde fiir bestan-
dig abgeschafft adaug ca presa romaneasca departid a batut din palme aplaudand masura politieide stat austriece. Ma vad in sfar$it batand cararileBasarabiei cu Nicu Flondor, pe al carui Irate Iancuit impacasem un moment cu acrul $i injuriosul, darinteligentul si activul lui adversar, Aurel Onciul,discutand cu alts speta de jandarmi, ai Tarului,caracterul inofensiv al apelor de toaleta din gea-mantanul d-lui Flondor, a$teptand o zi intreaga laBalti sa mi se dea drumul, de$i n'aveam decat vinade a purta o harts a Basarabiei, condus apoi lazemstva din Bender de d-I Mimi, pe atunci slujba$rus, ingrijat sa nu vad nimic din cetatea locals onostenind la Causani pe voluminosul politist ruscare alerga sa ma prinda.
oval
Punerea pietrei de temelie Ia Palatul Ligii la 8 Noembrie 1926
In acest timpSamanatorul-ajungea paneade toate zilelea generatiei u-nui OctavianGoga, unuiTazlauanu, u-nui Metes si u-nui Lupa $.Neamul Ro-manesc-, opritoficial de nu$tiu cate ori,trecea granitaungureasca supttitluri ca : Pri-mavara-, Va-ra'', Toamna'',Lama'', Isto-ria Romanilor-o expediau sa-tisfacuti posta-$ii maghiari,supt dulcele ti-tlu de Culturacartofilor, dupa
cele mai noua metode, traducere din limba ma-ghiara", daca nu gasiam cale sa intrebuinta lega-lul mijloc de a o expedia prin Bucovina, unde eramoprit, dar cartile mele, oprite in Ungaria, erau in-gaduite.
Asa s'a facut incetul pe incetul opera de con-fundare a sufletelor pe care interesele materialeexasperate de o trista viata politica, au distrus-odupa indeplinirea miraculoasa a celui mai nebunvis pe care 1-a avut neamul nostru.
Dar Liga Culturala a noastra nu putea deslipigrija sufleteasca a altor Romani, milioane care segasiau si, vai, se gasesc Inca, intro robie $i maicumplita decat a Ardelenilor, Bucovinenilor $i Ba-sarabenilor, carora le-am impartit noi cea dintaiucarte de citire cu litere cirilice si li-am cladit noicel d'intaiu adapost pentru studenti pe dealul Ta-tara$ilor, la Iasi.
i
1
411i'=- --. , is
is
III
.
,ffs
"
.4 :
8 N. IORGA
E vorba de poporul roman din Vechiul Regat,sus aproape instrainat prin imitarea de supra fata aculturii parisiene, jos in ignoranta cea mai crass abirnicilor fara pamant fara drept.
Am socotit noi, in prostia noastra, ca §i de dan§iilard autorizatia Onor. Ministeriu al InstructieiPub lice" trebue sa ni fie mild.
In aceasta opera am intalnit noi mari greutati.Trecutul era Inca viu. Unii oameni credeau ca seplatesc de prezidentie printfun discurs odata pe an,la Congres ; alt pre§edinte, un om putred de bogatcare n'a lasat un ban pentru cultura, ne-a denuntatla politie ca avem de gand sa ni insu§im produsulloteriei destinate sa ni dea, in palatul nostru dinBucure§ti, cel mai sigur izvor de venituri ; un altreilea, ce spirit fin, ce cultura vasta, ce nobil ta-lent al cuvantului era sa ajunga pe vremea raz-boiului national... dar aici tacerea este pioasa. Si u-nui secretar general care ni smulsese conducerea dinmana i-a abatut sa scoata Liga Culturala in luptacu Evreii pamanteni §i subpdmanteni", pe cari, dealtfel, de a doua zi, inaintand memorii diplomaticecatre adversarii no§tri nationali, i-a uitat cu totul.
Razboiul mondial a inceput, Liga Culturala aveaun rol. Cei cari muncisem 'Dana atunci ne-am sa-crificat pentru dansul. Ascultand de calduroaseleobjurgatii ale prietenului mieu mai mare, Dela-vrancea, am consimtit sa fiu modestul secretar alsimbolicului pre§edinte Vasile Lucaci §i al auxilia-rilor sal, intre cari era un Nicu Filipescu. $i dom-nul Goga, pribeag in Bucure§ti, era pe acolo.
Planuri mari rasariau, de §i alaturi politicianis-mul i§i crease, intro organizatie rivals, putinta dea rapi Ligii misiunea care i se cuvenia.
Dar catastrofa din Noembrie 1916 a taiat scurtorice actiune. In tran§ee se facea mai bine ceea cecuvantul §i scrisul nu puteau indeplini.
Dupa sfanta noastra unire, Liga s'a trezit la unalt rol, data aceasta cu singurii oameni cari admi-teau noua baza sincer §i smerit culturala. Intro so-cietate care ne socotia morti, cum moarte erau acumvirtutile din zilele mai bune, am perseverat, sfidandindiferenta publicului i despretuind subventiileoficiale.
Pentru marea opera pe care o avem in gand,indreptarea poporului romanesc unit pe calea preo-cupatiilor spirituale §i imperativelor morale, intin-zand maim celorlalte culturi nationale din Roma-nia, ni trebuiau bani cari sa nu fie cer§iti de la Mi-nisterele trecatoare.
Pentru aceasta am inceput cu una suta cincizecide mu lei palatul pe care, mai cu o nesocotita lote-rie, mai cu imprumuturi neplatite, mai cu contractede inchiriere care ne imobilizeaza, rareori cu unban cazut din tezaurul public, 1-am ispravit maiales prin ravna d-lui G. D. Scraba §i a raposatuluiConst. Cihodariu, prin talentul arhitectului Traia-nescu, pana la al §aptelea rand, aproape suta deoctal
Cand aceasta avere ni se va libera de sarcini,atunci vom arata ce poate cultura libera, neoficiala,in viata unui popor.
Liga la MAnastirea Dealului
/§i
'atea °
it
Date istorice din viata Ligii Culturaleculese de Barbu Theodorescu
Liga Culturale este nascuta din entusiasmul tineretului uni-versitar bucurestean. Cu mult inainte de 1890 se protestacontra masurilor luate de Unguri, cum ar fi cazul lui Gra-disteanu in 1881, la desvelirea statuii lui Stefan cel Mare, incuvantarea sa, sau prin ziare, dar, acestea sunt fapte izo-late. Prin 1888 yin din Transilvania, tinerii la studiile uni-versitare din Bucuresti, si printre ei : Lupulescu, Simion Man-drescu si I. Buzan.
Din contactul cu studentii ardeleni se hotaraste, in 1890,sa se protesteze contra tiraniei de dincolo, si, astfel, in 16Octombrie 1890, se tine intaia adunare a tineretului univer-sitar : Mai multi studenti universitari invite pe colegii for ase intruni in sala Universitatii Marti seara ora 7 jum. (16Octombrie 1890) spre a lua atitudine hotarata fats de adu-narea nationals Transilvana".
La inceput gandurile nu mergeau mai departe. Studentiise multumeau numai cu cateva intruniri. Adunarea are suc-ces, studentii raspund la chemare, si la a doua adunare, din24 Octombrie 1890, la care is parte un numar considerabilde studenti" sub presedintia lui Simion Mehedinti, doctoran-dul Mendonidi cere instituirea unui comitet care sa agite inpermanent& chestiunea Romanilor de dincolo prin presa §iprin intruniri publice. Se mai hotaraste scrierea unui Memo-randum" ce se citeste in a treia intrunire din 26 Noembrie1890. Pans acum aveam de vorbit numai de studenti, la acea-sta adunare iau parte multi particulari, printre cari si depu-tati ca : C. C. Dobrescu si Cristu Negoescu, profesorii :Mandreanu si Ionascu, comerciantul Mihalcea, dintre stu-denti vorbesc Mehedinti, Negulescu, Vicol. Se hotarastecreiarea societatii si formarea statutelor care se citesc de I.Radulescu (Pogoneanu) in sedinta din 15 Decembrie 1890.Ziarele timpului lauda priceperea studentului Mehedinti, care,ca presedinte al studentilor, a stiut sa prezideze in mod de-savarsit adunarile. In sedinta din 17 Decembrie se aleg mem-brii comitetului in studentii : N. Vicol, S. Mehedinti, P. Ne-gulescu, Al. Teodor, G. Murnu. I. Lupulescu, G. Cernescu,P. Flor, M. Dragomirescu, P. Patriciu si Al. Talasescu sinestudentii : Ionel Gradisteanu deputat, N. Barbu profesor,Cr. Negoescu deputat, N. Ionescu profesor si deputat, Ma-rinescu-Bragadiru mare proprietar, Gr. Bratianu avocat siV. Maniu avocat, Mihalcea mare comerciant si Al. Orascusenator si Rectorul Universitatei, iar peste cateva zile sealege presedinte : Al. Orascu, secretar Lupulescu si casierGr. Bratianu. Dintre acestia trebue retinut un nume : GrigoreBratianu.
In seara zilei de 2 lanuarie 1891 se adunare tinerii stu-denti si oameni in varsta la locuinta acestuia din Hotel duBoulevard, camera 63 etajul III. Aici se plamadeste Liga,care fara entusiasmul studentilor si fara marea putere demunca si pricepere a lui Gr. Bratianu, n'ar fi putut trai.Nascut la 1849, isi face studiile liceeale la Viena, apoi ur-meaza dreptul la Berlin si Paris. Venit in tara e magistrat,apoi deputat, cand in 1891 intra in Liga, o organizeaza, fundtimp de trei ani sufletul ei si moare in 26 Februarie 1893 capresedinte si casier al Ligei Culturale. Suflet bun, nobil,cum rar se poate intalni oriunde, si numai invatatorii si stu-
dentii din Ardeal pot marturisi cate ajutoare nu primeau eiin cea mai desavarsita taina din mana larga, prea large alui Grigore Bratianu. Biblioteca sa, vanduta de fratii sai laanticari, e rascumparata de Cazzavillan si donata, prin IonBianu, Ligii Culturale. El avea de gand sa-si lase toataaverea Ligii, creiand un fond national, dar moare fara tes-tament si fratii sai nici nu vor s'auda de un astfel de fapt.
Dupa adunarea din 2 lanuarie 1891, dupa cum se hotarasemai inainte, Liga isi inaugureaza inceputul la 24 lanuarie1891, in sala Universitatei, data ce ramane ca intaia zi deviata a Ligii pentru unitatea culturala a tuturor Romanilor.
Grigore Bratianu citeste manifestul Ligii, Negulescu vor-beste despre vitalitatea poporului romanesc, Cernescu aratainsemnatatea zilei de 24 Ianuarie, iar Simion Mehedinti con-ferentiaza despre Rolul civilizator al Romaniei in Orient".Acum, iata si :
Manifestul Ligii pentru Unitatea Culturale a RomanilorLiga pentru Unitatea de cultura a Romanilor, numara
astazi conform statutelor, prima zi de existents. Lucrarilepreparatoare pentru chemarea ei la viata si pentru regulataei functionare au intampinat un sprijin puternic si incura-jare din partea tuturor Romanilor, chiar din cele mai de-partate unghiuri ale tarilor locuite de ei.
In Romanul liber s'a manifestat sentimentul datoriei catrefratii sai de acelas sange, in cel impilat s'a nascut sperantausurarii, in toti a crescut constiinta vitalitatei poporuluinostru si a solidaritatii nationale.
Acest avant patriotic a cuprins toate spiritele si un numarInsemnat de orase din tars, precum : T.-Severin, Pitesti,Craiova, Targoviste, Slatina, Ploesti, Giurgiu, Braila, Ga-lati, Focsani, Barlad, Buzau, Alexandria, T.-Magurele s'augrabit a infiinta sectiuni ale Ligii si actualmente cauta a sepune in legatura cu sectiunea centrals din Bucuresti.
Bunavointa cu care este intampinata Liga pretutindenea,dovedeste, ca ea raspunde unei cerinte imperioase nationale.Intr'adevar, cand natiunea romans din afara de regat isisleeste ultimele forte in lupta contra strainului, care dupa ceI-a rapit orice parte a vietei publice, cauta sa-i iea prin vio-lenta, si in dispretul legilor fundamentale, mijloacele de cul-tura nationale, atacandu-i scoala, limba si credinta strabu-nilor si smulgand cu o cruzime barbara copilasii de trei anidela sanul mamei romane spre a-i desnationaliza si a-i in-vata sa-si urasca neamul, graiul, religiunea si chiar familia,cand, cei ce reclama aplicarea si respectarea legilor suntaruncati in temnita, cand un strigat de desperare iese dingura mai multor milioane de frati ai nostri, cand un sovi-nism tiranic tinde a mortifica o mare parte din corpul popo-rului nostru, once nepasare ar fi o sinucidere nationale.
Pentru aceea Liga isi propune a deschide si intretine ne-contenit lupta pentru apararea nationalitatii noastre, pana laIncetarea acestor persecutiuni straine secolului nostru si mo-ravurilor europene. Ea voieste ca fratii nostri de pretutindenisa alba deplina libertate in materie de invatamant, voeste calimba noastra sa fie respectata si biserica romans inviola-bila. Pentru conservarea acestor bunuri strabune, singurele
.
.
,
'
.
.
.
10
Al. Orasanu
BARBU THEODORESCU
Gr. Bratianu
ramase Inca natiunei romane din afara de regat, inauguralastazi cu deplina speranta de reusita, o lupta sacra solem-
na, la participarea careia, chemam pe toti Romanii, conju-randu-i a da Ligii ajutorul for moral si a aduce sacrificiuobolul for pe altarul celei mai inalte si mai sfinte cauze tka-
tionale".Scopul societatei este, dupa cum se vede din statute, de a
cultiva constiinta solidaritatei in intreg neamul romanesc si atntretine o miscare care sa legitimeze misiunea culturalaRomani lor in Orient", intrebuintand urmatoarele mijloacc :
1. Infiintarea de sali de lectura biblioteci.2. Tiparirea de carp ir editiuni populare.3. Sprijinirea publicailunilor care ar lucra in scopul Ligii.4. Conferinte intruniri publice.5. Sarbatorirea datelor marl din viata
trecuta a nationalitatii romane.6. Organizarea de congrese anuale
ale membrilor Ligii.7. Formarea unui fond de ajutorare
prin cotizatii, subscrieri de buns vole,donatii, etc.
Societatea e reprezentata adminis-trate de un comitet de 21 membri alesicu majoritatea de voturi si deopotrivaraspunzatori catre adunarea generals amembrilor din Bucuresti. Unsprezecedin membri comitetului sunt studenti.Alegerea comitetului se va face din
doi in doi ani de catre adunarea gene-rals a membrilor din Bucuresti. In afaradin Bucuresti Liga infiinteaza sectii onunde are membri.
Avand un succes deplin, Liga dintr'uninceput are urmatoarele sectii Ploesti,Craiova, Galati, Turnu-Severin, Slati-na, Pitesti, Targoviste, Giurgiu, Braila, Focsani, Barlad, Bu-zau, T.-Magurele. Tot odata se intemeiaza sectii la Parisde Stroe Bratianu, Anvers de d. Moroianu, Berlin de Nanu.
APE EDIN
V. A. Urechia
Studeutii dela Iasi iau parte si ei la manifestatii dar cerincontinuu largirea campului de activitate, nu numai la
dar si la Bucovina, Basarabia.Grija de capetenie a Ligii e de a incepe o intinsa propa-
ganda in strainatate, ceeace se face prin Memorandul stu-dentilor care are un mare rasunet mai ales la popoarele la-tine, raspandindu-se in 13.000 exemplare.
Din Dares de seams" a lui Lupulescu se poate vedeaclay marele succes :
,,Cauza noastra, atat de nobila si de justa, este cauza cmuna a culturei gintei latine" ne spuneaum entusiasmatii fii aiRomei eterne.
,,Si tot asa vorbeste tinerimea din Piemont, Torino, Mila-noPadova, Napoli, etc.".
Fratii nostri din Geneva sunt cu.prinsi de admiratiune pentru cauza marea poporului romanesc".
Studentii din Lille si Dijon frater-nizeaza cu Romanii, fiindca gasescmulte puncte de asemanare intre notei". La fel cei din Paris.
Studentii din Bruxelles se fac soli-dari cu not in buletinul lor. Iar studentiidin Anvers, din Liege si din Gandmanifesteaza simpatiile for prin scrisintruniri".
Multumita acestor intinse lucrari,am putut intra in legatura cu multe so-cietati din Apus. In Austria corespun-dem cu 17, in Belgia cu 5, in Frantacu 12, in Elvetia cu 3, in Italia cu 19,in Germania cu 16, in Anglia cu 3, inSpania cu 2, in Norvegia cu 2, in 0-landa cu 2, in Serbia cu 1, in Finlandacu 1"
Mamie barbat de stat Gladstone si Jules Simon, Emile deLaveleye, profesori ca L. Constans, B. E. Maincri, R. Kavas,Blangstead, raspund apelurilor Ligii". Scriu ziarele : Figaro
Mihail Vladescu
n
9i
E.
si
si
si
:
. '
Trait-silvania,
si
isisi
.
9Ill,
TII LIGII
Petre Gracii5teanu
DIN VIATA LIGII CULTURALE
Sava Somanescu
L'Eclaire, La France, Le National, Revue des deux Mondes,Memorial diplomatique, Le Reveil du Nord, Die Presse,Deutsches Volksblatt, Politik, Morayska Or lice, Odjet, Ta-gliche Rundscnau, Il Diritto, Cultura, La Riforma, II Se-colo, etc...."
In tars primul congres are loc la 11, 12 si 13 Maiu, insala Ateneului, sub presedentia lui Alex. Orascu presedinteleLigii. Iau parte la congres : A. Odobescu, V. A. Urechia,Gr. Tocilescu, A. Densusianu, I. Bianu, Mehedinti, iar dinTransilvania : V. Lucaci, Albini, Sever, Axente.
Se serbeaza ziva de 3/15 Maiu de catre sectiile Ligii si laParis, Anvers, Liege, Bruxelles, Berlin, dupa cum se va seba in totdeauna de scum inainte. La 24 Noembrie 1891 areloc intaia adunare a sectiei Bucuresti,la care secretarul Lupulescu citeste unraport ce s'a tiparit, ramanand astfelunul din cele mai valoroase documenteale Ligii. (Toata arhiva Ligii a fostdistrusa in timpul rasboiului).
La Memorandul studentilor Romanidin Bucuresti si Iasi se raspunde de ca-tre tineretul maghiar, pentru care se tipa-reste in 9 August 1892 Replica" juni-mei academice roman din Ungaria siTransilvania.
Anul 1892 e anul de marl protestariin multe centre ale tarii : Bucuregi,Severin, Craiova, Giurgiu, Focsani, Sla-tina, Pitesti, Barlad, C.-Lung ce au locmai ales in ziva de 14 Iunie. in specialluna Iunie.
La 24 Maiu 1892 are loc al doileacongres al Ligii sub presedintia lui Al.Orascu si se alege noul comitet compusdin Gr. Bratianu, presedinte, N. Cosa-cescu, Lupulescu, Nenitescu, Bianu, Gh. Bursan, Danielescu,Antonescu, Pop. Presedinte de onoare fiind ales Al. Orascu.
Gr. Bratianu constata ca Liga are in acest an 21 de sectii
11
Virgil Anion
5i trei la : Berlin, Anvers si Paris. Se cere schimbarea statu-telor, esentiala schimbare fiind o mai mare centralizare. Seaproba propunerea lui Enacovici ca sa se tina congrese si 'nalte orase. Se numesc membrii onorifici : L. Schwennhagen,Louis van Keymeilen ,etc.
La sectiile din strainatate vorbeau : Dr. G. Marinescu, Dr.Nanu Muscel, 0. Densusianu, Teohari, Pompiliu Eliade,Dr. N. Staicovici, M. Ianculescu. Murind Grigore Bratianu,pans la alegere, locul este tinut de catre Gh. Bursan, iarla congresul Ligii din 20 Maiu 1893 este ales presedinte alLigii V. A. Prechia, vice-presedinte I. Gradisteanu, easierPerieteanu-Buzau, I. Lupulescu si. Ion Bianu secretari ; G.Cantacuzno, G. Bursan, Delavrancea, N. Filipescu membri,
St. Sihleanu, N. Cosacescu. I. Neni-tescu censori. In acest an biroul Ligii ein Pasagiul Roman, iar congresul Ligiiare loc in acest sediu precum si la Ate-neu. Sectiile se inmultira la 41, dintrecare 8 s'au infiintat in acest an. S'auajutat societatile din Ardeal, dar in Ba-sarabia nu s'a putut face nimic". Sectiadin Paris formeaza o biblioteca in ur-ma propunerii lui Ianculescu 5i chiar inaceeas sears el strange 750 lei.
Murind Stroe Bratianu, organizatorulLigii dela Paris, e ales d. Moroianu.
Si'n acest an au loc mari manifestatiiin tars la : Tg.-Jiu, Iasi, Slatina. La 18Iulie e adus steagul albastru, flamuratinerimei din Ardeal. 0 delegatie subconducerea parintelui Mongrea 5i RusuSirianu aduc drapelul albastru la carese mai adauga si altul rosu. Ceremonia
V. Lucacipredarii are loc la Predeal. Lazar Po-povici, student la Viena, spune : Va
dam steagul albastru si pe cel rosu avand ferma convingereca in curand va yeti intoarce cu ele la noi, sere a pune si cu-loarea ce lipseste, a face sa falfae si'n tarile subjugate drape-
. .
11
.
5i
I
Iasi.
12 BARBU THEODORESCU
lul national. Dela Predeal pana la Bucuresti s'au facut ma-nifestatii grandioase delegatiei ce aducea drapelul in Capi-talc. (La Ploesti au fost in gars peste 2000 de persoane).Din delegatia de studenti facea parte si Vaida. Tot in acestan, V. A. Urechia, ia parte la conferinta internationals aUniunei interparlamentare si sub influenta lui se refuza Un-gurilor ca viitorul congres sa se tina la Budapesta.
La 5 Martie c. fost un mare meetig la colegiul St. John alUniversitatii din Londra sub presedintia lui W. R. Morfill,la care Liga tri-mete pe Dimi-trie Ion Ghica,tinandlw o cuvan-tare si publi-cand mai multearticole in PallMall Gazette dinLondra. Profeso-rii dela medicinarefuza sa ia par-te la congresulinternational de
1 a Budapesta.Mari maniresta-tii ale Ligii la
Craiova, Bucu-resti, Slatina. LaCraiova are locuna din cele maimarl manifestatiifacute in Cara
pana acum.In 1895 stu-
dentii dela Bru-xelles intemeiazao sectie a Ligiisub presedintialui R. Dragomi-rescu student inDrept. La con-gresul din 1895se hotarasc ur-matoarele :
1. Liga sa de-vie persoana mo-rals.
2. Sa se re-duca cotizatiile.
3. Sa se scoa-ta un buletin,unde se vor scrie studii asupra diferitelor faze prin caretrece poporul. Sa se publice portretele si biografiile oame-nilor man ai tarsi etc.
4. Sa se dea diplome ligistilor.5. Sa se doneze scoalelor romanesti : hartile Dacia-Ro-
mana si Dacia-Tralana, portretele oamenilor mari. Sa secumpere carti copiilor saraci.
6. Sa se ajute bisericile romanesti.7. SA se ajute orice Roman lovit in soarta lui de nacazuri
neasteptate, fie el chiar stabilit in orice colt departat.
8. Sa se trimeata oameni priceputi la institutii culturale instrainatate. Se declara membrii de onoare ai Ligii : SullyPrudhomme, G. Carducci, Lavisse, Ascoli, Legrand, Cle-
menceau, Mistral.
Anul 1896, deli an de neintelegeri trecatoare, se eviden-tiaza prin realizarea celui dintai periodic al Ligii : LigaRomans ", aparand in tot decursul anului ca ziar, pentrucain 1897 sa se transforme in revista.
Pre*edintele ,Ligii pentru unitatea cultural' a tuturor Romanilor'
Prin adunareadin 12 Ianuarie1897 se pun ca-pat certurilor dinLiga si ambeletabere cari seformasera isi daumana, iar la 16
Ianuarie se ale-ge comitetul for-mat din MihailVladescu prese-dinte, Barbu De-lavrancea vice-pres., casier St.Perieteanu-Buzausi secretari : A.D. Florescu si
V. Miculescu.Sectia din Pa-
ris tine o confe-rinta a lui Du-chesne Fournetcare spune : Safaca fiecare din-tre ei calatoriiprin Transilvaniasi ii asigura, case vor intoarceplini de admirarepentru vigoareapoporului romande acolo".
In 1897 sescrie un articolin Liga roma-ns" ca sectiileLigii stau in pa-rasire, apoi seda urmatorul ta-blou: Dintre
sectiile Ligii, urmatoarele functioneaza regulat si continuaastfel a da concursul for ideii, pentru care au fost infiintate :Bucuresti, Braila, Buzau, C.-Lung, Craiova, Dragasani, Foc-sani, Galati, Odobesti, Ploiesti, Predeal, R.-Sarat, Sinaia, Tar-goviste, Vaslui, Paris si Bruxelles.
Au incetat once activitate : Babadag, Botosani, Calafat,Calarasi, Campina, Caracal, Constanta, Corabia, Cosimbesti,Falticeni, Ocnele Mari, Oltenita, Pascani, R.-Valcea, Roman,Slanic, Tecuci, T.-Jiu, T. Magurele, T. Severin, T. Neamt,Tulcea, Dorobantu, Urziceni, Berlin si Valenii de Munte.
r:a ..
z
9,
d
.
DIN VIATA LIGII CULTURALE 13
Intr'un alt articol din Liga Romans" se arata ca ajutorulce da Liga, Romani lor din Transilvania e : Intarirea mij-loacelor for de rezistenta in contra politicii de desfiintare na-tionala. Marginindu-ne la o lupta defensive, la procedari deconservatiune not nu putem deocamdata decat sa sprijinimpe fratii nostri in chipul cum ei main vor sa fie sprijiniti".
La congresul din 1897 se propune infiintarea de scoli deadulti pe langa deosebitele
In 1898 au loc marl manifestatii cu ocazia sarbatorirei lui3/15 Maiu 1848 la Bucuresti, Bacau, Severin, Ploesti, Pre-deal, Pitesti, R.-Valcea, Galati, Focsani, Craiova si Buzau.In comitetul din acest an intra si Dr. C. Istrati.
In 1899 se constitueste un comitet de doamne, cu menireade a veni in ajutorul Ligii cu ocazia serbarilor, pe care eabe organizeaza, alcatuit dupa propunerea lui V. A. Urechia.Se hotareste ca Liga, prin diferite cai sa strange un fond deun milion care sa serveasca apoi scopurilor sale, iar secre-tarul din acel timp spune : Spiritul Ligii culturale traesterodeste ; el se strecoara prin crapaturile Carpatilor si aleBalcanilor, trece peste rauri istorice, sterge lacrimi de du-rere din ochii celor chinuiti, duce o blanda mangaiere la ve-trele celor desnadajduiti, invioreaza pe cei obositi in luptesustine astfel in mod considerabil moralul unui popor ce luptasi nadajdueste".
Sectia Arges face, la congresul din 1899, urmatoarele pro-puneri :
1. Unitate in lupta inceputa.2. Sa se proclame un numar de profesori universitari,
membrii ai Ateneului si ai Academiei, conferentiari ai LigiiCulturale, care vor avea sa tina in 2-3 orase pe fiecare an,cate o conferinta pentru ridicarea Ligii.
3. 0 rugare catre toti membrii corpului didactic sa se facemembrii ai Ligii data e posibil sa is in mana for conduce-rea Ligii.
4. Sa se fondeze o revista bimensuala.5. Sa se reinceapa in presa strains o campanie energica
contra prigonirilor culturei romane si sa se combats calom-niile adversarilor.
II. Pentru milionul Ligii sa se organizeze o loterie.6. Interventie pe langa toti bogatasii marl ai tarn sa face
donatii Ligii.7. Comitet de doamne pe langa fiecare sectie.Dela 1900 pans la 1908 activitatea Ligii se reduce la pu-
tine fapte. In afara de congresele generale, sarbatorirea lui24 Ianuarie si 3/15 Maiu impartirea de premii la copiimeritosi si saraci, nu prea gasim altceva.
La 24 Ianuarie 1907 vorbeste Onciu Delavrancea, iarla congresul din acelas an e ales d. prof. N. Iorga in co-mitet pentru ca'n 6 lunie 1908 sa fie ales secretarul LigiiCulturale, presedinte fiind Sava $omanescu, data ce trebuiesa fie mentionata deoarece inseamna o schimbare mare inviata societatii care parea ca 'mbatranise.
La venirea sa, Liga abia mai avea cease sectii, noul se-cretar reuseste sa reinvieze pe celelalte ridicand numarul la47 dintre care 5 erau rurale.
Intemeiaza bursa $aguna si premiul Bunea, imprastie inTransilvania ziarul Neamul Romanesc" sub diferite nu-miri : Floarea Jiului, Floarea Oltului, Primavara, Toamna,Luni, Marti,.Aprilie, Mai etc., sau Istoria Romanilor sub altenumiri. In 1909 intemeiaza 22 sectii noui, avand cel putin
una in fiecare judet, dintre care 6 sectii iii au buletinul forde publicatii. Infiinteaza o biblioteca populara la Iasi cu 3000volume si alta la Bucuresti donand 10.000 volume.
Aceasta biblioteca, pornita dela 70 de volume donate dePacatianu in 1891, apoi din biblioteca lui Gr. Bratianu, ras-cumparata de Cazzavillan, ajunge la o mare importanta prindonatia de 10.000 de volume a d. prof. N .Iorga si din dareade seams pe 1910 a bibliotecarului Cioflec desprindem : aucitit 5322 de persoane dintre care 4298 au consultat perio-dice, iar 1024 diferite opere.
In acelas an, sectia Focsani da premii la tarani pentru plu-garit, iar sectia Valenii de Munte, Campina si
Craiova organizeaza cursuri de premii nationale.In 1910 demisioneaza Sava Somanescu si e ales presedinte,
V. Arlon. Primaria Capitalei sub Vintila Bratianu doneazaLigii actualul teren pentru construirea unui palat al Ligii.Din ce in ce mai mult se simte la Liga activitatea unui sin-gur om : tine conferinte la Ateneu ; la lectiile sale dela Uni-versitate vorbeste despre Transilvania in fata Reginei Mariasi a actualului Rege Carol, iar studentii toti ardelenii dinsale dau Reginei buchete de flori cu panglici pe cari stascris : Regina tuturor Romanilor ; in Moldova, la Iasi, la Ba-cau, in Oltenia, la Severin, la Craiova, intemeiaza o sectie,infiinteaza o biblioteca si tot sufletul Ligii e Nicolae Iorga.La 24 Decembrie 1914 Liga iii alese urmatorul comitet :presedinte : Parintele Lucaci ; vice-presedinte Barbu Dela-vrancea ; secretar : N. Iorga ; membrii : N. Filipescu, TakeIonescu, Dr. C. Istrati, I. Gradisteanu si 0. Goga ; cenzori :St. Bogdan, Gh. Ranetti, P. Lucaci. Se tin intruniri in Tarala : Bucuresti, T.-Severin, Iasi, Galati, se dau motiuni princare se insists pentru intrarea in razboiu.
Se spunea : Trista experienta a dovedit ca unitatea cul-turala, fare unitatea politica nu are nici-o chezasie. Pentrupastrarea unitatii culturale, ni se impune unitatea politica".Iata cum Liga din Liga pentru unitatea culturale a tuturorRomanilor devine, Liga pentru unitatea nationals a tuturorRomanilor.
Dupe incheierea pacii Liga nu intelege socoti operaincheiata. Ea se va intinde :
1. Asupra intretinerii sentimentului romanesc la fratii ra-masi dincolo de hotare (in Banat, Ungaria. Maramures,Ucraina si Peninsula Balcanica).
2. Asupra raspandirii ideilor nationale la Romanii liberi,lucrand la unificarea for sufleteasca.
3. Asupra inaltarii culturale a taranului roman din Ro-mania Mare.
A oferit o colaborare frateasca Asociatiei ardelene si so-cietatilor culturale din Bucovina si Basarabia, precum si so-cietatii Macedo-Romane din Bucuresti.
Pentru aceasta ea face publicatii, tine conferinte orga-nizeaza teatre prin societatea Teatrul Popular", la care par-ticipa cu banul, rezervandu-si conducerea ca tendinte".
La congresul din 1920 ce s'a tinut la R.-Valcea, iau partediferite societati culturale printre care si Astra ; se incheagaFederatia pentru culture neamului roman".
La congresul din Tg.-Jiu din 1921 se hotarase urmatoarele :1. Ideia unui teatru popular.2. Tiparirea de carti ieftine si bine alese.3. Cultivarea memoriei marilor eroi al neamului.4. Contact cat mai strans intre Liga marele public.
:
seclii.
si
si
a-si.
si
Ploiesti,
si
si
pl
ai
ni
al
14 BARBU THEODORESCU
5. Cartea bunk pentru 100 lei sa se poata pune la dispo-zitia publicului 5 volume de literature, istorie, §tiinta §i po-litica.
6. Impartirea de premii la elevii merito§i.Se mai hotarA§te ca sectiile Ligii sa se federalizeze cu
toate societatile culturale din localitatea respective.Se porne§te formarea unui fond N. Iorga" pentru creia-
rea unei §coale de misionare la Valenii de Munte. Romanidin America contribuiesc §i ei cu 2000 dolari.
In 1923 cursurilede vary dela Va-leriii de Munte trecsub patronajul Ligii.Se alege un comi-tet ca sa redactezestatutele Asociatieide culture romana-cehoslovaca", spe-randu-se a se creia
o bursa loan Ur-ban Jarnik. La con-gresul dela Galatid. prof. N. Iorgapropune a darea u-nui panteon romanunde sa fie ingro-pati oamenii marl aiNeamului. Se maipropune ca Liga sais initiativa tineriiunui congres al tu-turor Universitatilorpopulare. In 1924 secomemoreaza princonferintele d-luiprof. N. Iorga me-moria lui D. Cante-mir §i Gh. Lazar.La 8 Noembrie 1926se a§eazA piatra fun-damentals a Palatu-lui Ligii Culturale.Maiestatea Sa Ele-na a acoperit intaiapergamentul in pre-zenta cavalerilor or-dinului Mihai Vitea-zul, membrilor Li-gii, etc. Congresulanual al Ligii Culturale se tine in acest an la Blaj intr'unmare entusiasm. Printr'un manifest catre tara, publicatin Universul, d. prof. N. Iorga InEepe strangerea fondurilorpentru creiarea unui institut ce va servi minoritarilor, infelul acesta sarbatore§te cei 60 ani ai Regelui Ferdinand.
La 7 Noembrie 1929 s'a inaugurat visul Ligii Cultu-rale Palatul Ligii in prezenta Maiestatei Sale Elena, Pre-sedintelui Consiliului de Miniqtri, a diferitelor autoritati.
In momentul de fata Liga Culturala are 114 sectii si 56cari nu mai raspund circularilor trimese in anul 1930.
Comitetul sectiei Bucure§ti este format din urmatoarelepersoane :
Presedinte : St. Pop ; Vice-pre§edinte : Petre Dulfu si D.Z. Furnica (membru fondator) ; Secretar : Ilie Al. Arde-leanu ; Casier : Ion Dragulinescu ; Membrii : N. E. Dumi-trescu, D-na Isabela Sadoveanu si Traian Stoenescu, Mem-brii cooptati : I. St. Furtuna §i Gh. Ionescu.
Comitetul central executiv pe anii 1929-1934 sunt :Presedinte : N. Iorga ; Vice-pre§edinte : Stefan Lambru §i
Stefan Pop; Secre-tar-general : Zaha-ria D. Florian ; Se.cretar administrativIlie Al. Ardeleanu ;Casier-central G. D.Scraba ; Membrii :General I. Mano.lescu, N. Batzaria,Dr. I. Mitulescu,Tit Simedrea, Mo-ciornita ; Membricooptati : Gh. Mo-roianu, I. T. Oro-veanu, Munteanu-Ramnic, George Ior-ga, General DanilaPop, N. A. Cons-tantinescu, N. S.Dumitrescu, P. An-tonescu ; Cenzori :Gr. Costescu, P. Pa-naitescu, N. E. Du-mitrescu ; Cenzorisupleanti : Gh. Io-nescu, C. Dobrescu,N. Stroila.
0 bibliografiecomplete a tiparitu-rilor Ligii e aproapeimposibil a se face,mai ales ca de celemai multe on se ti-pareau diferite vo-lume fait a aveavre-o dovada casunt tiparite de Li-ga. Vom da mai jos
calendarului Ligii pe 1894 pe cele mai insem-nate.
Steutele Ligii, Darea de seams a secretarului Lupulescape anul 1891 si Alemorandul studentilor tiparit in 13.000 ex.si'n mai multe limbi, dupa materialul furnizat de Slavici, for-meaza primele publicatii ale Ligii. Cea de a doua capata omare importanta prin distrugerea arhivelor Ligii. Cu moartealui Grigore Bratianu se scoate in 1893 un voluma§ intitulatGr. T. Bratianu".
In 1894, Urechia tipareste Voci latine un album cu pa-rerile diferitilor oameni politici si literati din Occident. Cuun an mai inainte sectia Craiova tipareste o dare de seams.
Coperta
.
tih
47
. . . vt
-AmAx-r-pArlAre-s--, r9rAirt, r5.4*-
.
§i
:
( \ MIR I.LI G
DIN VIATA LIGII CULTURALE 15
Profesorul italian dela Parma si director de ziar, RobertoFava, tipareste doua volume : Ricordi Rumeni" si Laquestione rumena in 1894. In acelas apar la Botosani Ceeste Lige romans ". Urechia isi tipareste conferintelesale precum si carp in limbi streine despre Ce este Liga",Statutele Ligii mai apar in 1892, 1895, 1897.
Mai apar : Rolul Ligii" de M. Strajan sau ManifestulLigii" din 1897.
Diferite sectii isi tiparesc dari de seams sau Apeluri casectia Craiova in 1902.
Pana 'n 1908 tipariturile Ligii sunt putine si fara impor-tanta. Odata cu venirea in comitetul Ligii Culturale a d-luiprof. N. Iorga, publicatiile ei se 'nmultesc capatand si o maimare importanta. Multe din cartile sale apar pentru cauzanationals si revistele si ziarele sale devin mijloacele de pro-paganda ale ideilor Ligii. Istoria Romanilor se tipareste in10.000 de exemplare, costand Liga numai 15 bani volumul,impartindu-se in Transilvania prin diferiti curieri ai Ligiisau sub diferite numiri, De-ale noastre" sau Noul metod decultivare a cartofilor dupe o traducers ungureascr.
Mai inainte tiparise diferite carti in legatura cu Transil-vania : Sate si preoti din Ardeal, tipareste Neamul roma-nese din Ardeal, din Bucovina, din Basarabia, Cultura na-Sonata si politica nationals. Din faptele strabunilor" este oalts carte raspandita in Ardeal sau Memorial roumain o co-lectie in care apar mai multe brosuri. Cu diferite ocazii ti-pareste : Un biruitor : Radu Voda Serban sau Storia deiRumeni" in legatura cu jubileul de 50 de ani al statuluiitalian, impartindu-se gratuit in 2500 de exemplare la pro-fesori, biblioteci, deputati italieni.
In 1914 apare Politica Ligei Culturale" de d-1 BogdanDuica si cu un an mai inainte se tiparise Romania sipopoarele balcanice". Se tiparesc in 1915 Cuvantarile pa-rintelui Lucaci". Dupa razboiu apare o editie a lui Emi-nescu in doua volume sub ingrijirea d. prof. N. Iorga, fa-cand parte din colectia Cartea buns ".
0 problema ce a preocupat vesnic Liga era creiarea unuiperiodic, ceeace n'a reusit niciodata. Intaiul periodic al Ligii
ACTIV
e, Liga Culturale a sectiei T.-Severin in 1893, apoi Calen-darul Ligei in 1894, un volum cu o frumoasa coperta si cuun interesant indice cronologic al vietii Ligii din timpul ce-lor trei ani, deli unele date sunt gresite, de ex. : alegerea capresedinte a lui Gr. Bratianu in 2 Maiu 1891. Pare Ca acestcalendar n'a mai aparut pana'n 1908 cand se tipareste in con -ditii excelente sub ingrijirea d. prof. N. Iorga, aparand panain 1912, apoi isi continua aparitia din 1920 regulat pana as-tazi. Are importanta si prin datele ce le pune in vaz asupraa ctivitatii Ligii.
In 1896 se scoate Liga Romans ce va patru ani,intaiul an fiind sub forma de ziar, restul devenind revista. Sepoate considera ca una din cele mai interesante publicatiiale Ligii, formand aproape unicul izvor sigur al vietii Ligeidin acel timp, afara de intaiul an care nu se gaseste la Aca-demia Romana. Se dau desbaterile congreselor generale, daride seams ale adunarilor, conferintele tinute, rezumate si ar-ticolele streine despre Liga si mai ales se discuta problemeleLigii Culturale in modul cel mai stiintific si obiectiv de ceimai competenti intelectuali.
Sectiile din provincie isi publica de multe on activitatea inreviste si buletine proprii ca Revista Ligii Culturale", dinDorohoi, 1910, Bacau 1911-1912, sau Liga Culturale Bar-lad, 1910-1916, Lapusna-Valcea 1925, sau Liga pentruunitatea culturala a tuturor Romanilor" din Campulung in1914, sau Buletinul Ligii Culturale din Focsani in 1916 sauCraiova 1911 sau Galati 1922.
Sectia Bucuresti publica, Informafii pentru membrii Ligii1912-1915, sau Intrunirea Ligei Culturale" in 4 fascicole,cuprinzand discursurile tinute in tars pentru intrarea in raz-boiu, sau Revista Ligii Culturale" sau Povatuitorul na-tate din 1919. Se mai publica Congresul Ligii culturale"1910-1914 apoi din 1920 pana astazi si diferite Rapoarte,mai ales ale sectiei Bucuresti.
Se mai tiparesc diferite ilustratii cu portretele DomnilorRomani : Mihai Viteazul, Stefan cel Mare sau V. Alecsan-dri, Gh. Lazar, Manastirea Putna, Steag romanesc din vea-cul al XVII-lea.
B1LANTUL LIGII CULTURALEincheiaf la 31 Marfie 1930
Cassa 25.010 50Actiuni Efecte Publice 17.426Mobilier 323.166Calendarul Ligii 1930 . 19.250Debitori 171.401 07Banca Romaneasca . . . 64.380Terenuri si Imobile . . 575.083 80Constructia Palatului . . 30.909.230 73 31.484.314 53
32.104.948 10Sectii cont Calendare . . 47.400
32.152.348 10
Presedinte,(ss) N. IORGA
Cassa de Depuneri . . .
Soc. Nationale de CreditIndustrial
Creditori Divers' . . .
Fond Social la 1 Aprilie 1929Excedent
CalendareP
cereee&
\
7:1
Administrator Delegat, '=2.14 ".-
(ss) G. D. .54.0a
Verificat si gasit in concordanta cu registreleCenzori : (ss) Gr. Costescu, (ss) lag. P. N. Panalfescu, (ss) N. E. Dumifrescu
PASIV
6.796.110
11.625.7341.231.468
10
8.524.658 753.926.977 25 12.451.636
32.104.948 1047.400
32.152.348 10
(ss) Dumifru DinedContabil autorizat
c..a
si
<6
:
.
.,-
..z.- t
..,-:' te
. . . . . ..
.
.
.
EXTRAS DIN BOABE DE GRADAnul IN.rul 8
1.
7
.E.MARYANBUIEURIESTI
.11011111T of claw
.
OPT!
