AVisit from Sir Nicholas

Victoria Alexander

Copyright @ 2004 Cheryl GriffinToate drepturile rezervate

!*4+*lvr\AtMa"

Alma este marcd lnregistrate a Grupului Editorial LiteraO.P 53; C.P. 212, sector 4, Bucureqti, Rom6nia

tel.:021319 63 93; 0752701777

Darul iubirii

Victoda Alexander

Copyright @ 2020 crup Media Literapentru versiunea ln limba romani

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidrascu si fiiiRedactor: Daniela Nae

Corector: Emilia AchimCopertd: Flori Zahiu

Tehnoredactare si prepress: Ioana Clistea

Descrierea CIP a BibLiotecii Nationale a RomanieiALEXANDER, VICTORIADarul iubirii ,/ Victoria Alexandertrad.: Graal Soft -Bucure$ti: Litera, 2020

rsBN 978-606-33-4721-4

L Arhire, Elena (trad.)

427.17L

VICTORIA ALEXANDER/^ /'

DanJalna

Traducere din limba englezaElena Arhire

2020

Capitofuf t

Crdciunul trecut, decembrie 7843

,Cu drag, a taLizzie!Lady Elizabeth Effington se uiti lung la cuvintele Pe care tocmai

le scrisese gi ficu o grimasi. Nu. ,Cu drag" era mult prea personal,

iar ,,Lizzie" - prea simplu. El nu ii spusese niciodati Lizzie, iar ea se

indoia cd avea si inceape se o faci acum. intr-adevir, cu o singuriexceptie semnificativi, el fusese absolut cuviincios cu ea. Era teribilde enervant. Taie rAndul de cuvinte, a;a cum ficuse cu ultimele treiincerciri.

- A fost chiar minunat.in spatele ei, sora mai mici, Juliana, ofti cu o bucurie sinceri.

- $tiam ci o si-!i plac5, spuse Lizzie absenta $i privi fix hartia ln-tinsa pe biroul din fata ei, in salonagul pe care il lmpdrtea cu Jules'

-A fost atat de... afa de'.. Jules se gindi o clip5. Minunat!

- intr-adevir, murmuri Lizzie gi scrise: ,,Cu cele mai sincere 9i

bune uriri, Lady Elizabeth Effingtorf.- Nu, mai mult decit minunat. indriznesc si spun ce este cea mai

buni poveste despre Crdciun. Nu, e cea mai bune Poveste pe care am

citit vreodati despre orice.Nici aga nu era bine. ,Cu cele mai sincere gi bune uriri" suna ca o

obligafie, de parci i-ar fi scris unei rude in vArsti pe care nu o plicea

itr niod spea"l dat cu care trebuia si fie amabili. in plus, ln timp ce

,,Lizzie" putea fr prea personal, ,,Lady Elizabeth Effington' era multprea formal pentru scopul ei. Trase o linie cu peniqa peste formula

deranjanti.-De f"pt, continui Jules Pe un ton care pdrea mai degrabi al

unui critic literar decit al unei simple fete de 16 ani, cred ci este

cea mai buni poveste scrisi de domnul Dickens. Dintre cele pe care

le-am citit, desigur, dar cred ci i-am citit majoritatea poveqtilor,

cici este autorul meu preferat. Nu e la fel de amuzanti ca Nicholas

-

Yictoria Aftxanrtr

-Nickleby, dar mi se pare ce are un final mult mai bw decat Vechiulmagazin de curiozitd;r-, chiar dacd imi plac mult povegtile de dragostecu fete aventuroase. Jules fdcu o pauzi. Si chiar dacd povestea micu-

lei Nell este infricogitoare.- Da, aventurile nu sunt prea vesele cand rnori la finalu1 povestii

tale, spuse Lizzie in ;oapti.,,Cu eternA prietenie, Elizabeth."

- Nu-mi plac cirliie fird final fericit. Cirlile mamei au mereu unfinal fericit. qi aceasta are intr-o alumite mesuri, chiar daci e pi-cat cA Scrooge nu 9i-a dat seama de gregelile lui pini la batrAaele.Ar fi avut o viafi absolut minunate daci s-ar fi cisitorit cu Belle.Nu crezi?

-Hm...,,Prietenie" era mai bine. Nu era deloc impropriu. Iar ,,Elizabeth"

avea nuanta potr.ivita. Poate... Lizzie oftd. gi fterse fi ultima incer-care. De ce Dumnezeu era atit de greu? Tot ce incerca se faca era sA

giseasci o dedicalie potriviti pentru o carte pe care voia si o dea ca-dou. Cu toate acestea, cuvintele ei erau la fel de importante precumcartea in sine. Ba chiar mai mult.

- Cred ci partea pe care o prefer cel mai mult, spuse Jules incet,e la final, cAnd Micul Tim gi-a intins aripile gi a zburat cu Fezziwiggicu Duhul Criciunului Trecut. Nu esti de acord?

- Da. Desigur. Eu... Lizzie cletine din cap, se invarti pe scaun si isiprivi fix sora. Ce ai spus?

- Mi gAndeam eu. Jules isi ingusti ochii binuitoare. N-ai ascultatnici un cuvdnt din ce am spus, nu-i aga?

- Ba cum si nu. Ai spus... Lizzie incerci si-si aduci aminte. Chiardetesta si recunoasci faptul cd sora ei avea dreptate, m:car in parte.Ai spus ci gi-a plicut Poveste de Crdciun mai mult decat oricare altdlucrare a domnului Dickens.

Jules pufni intr-o manieri mai mult decat neeleganti.-Ai menlionat cea mai neinsemnati parte din ce am spus. Se ri-

dici din fotoliu 9i i9i intinse gitul ca si vadi pe dupi sora ei. Oricum,ce tot faci?

Lizzie se migci pentru a feri hirtia de pe birou de privirea luiJules gi adopti un ton nongalant.

- Nimic important. incerc doar si-mi gisesc cuvintele potrivite.Jules ridici o sprAnceani.- Pentru ce?

- Pentru nimic care se fie treaba ta, replice Lizzie hoteratA,

10

-

Deru( iu6i11.

-- Este ceva pentru Charles?

Jules igi fluturd genele cu emfaza.Lizzie rlse.-Nu, nu este. $i, chiar daci ar fi fost, nu ti-a; spune.

-De ce nu? in vocea fetei mai tinere se simti indignarea. Eu !i-aispune ce i-ag oferi domnului care urmeaze si mA ceare de solie.

-Aiurea! rosti Lizzie repede. Charles nu este pe cale si mA ceare

de solie.Jules zAmbi zeflemitor.

-Ai wea si punem pariu?Lizzie se uiti lung la sora ei, simlind cum o senzalie de nelinigte

i se cuibiregte in pdntec.

- $tii ceva ce ar trebui si gtiu qi eu?

- Poate. Jules se agezi din nou pe fotoliu 9i ii zimbi surorii ei instilul acela iritant pe care il adopte fetele mai tinere cu scopul precis

de a-gi tortura surorile mai mari. S-ar putea se gtiu ci Charles a vor-

bit cu tata in privat ln dimineala asta. $i s-ar putea si mai qtiu ci,atunci cind Charles a iegit din biblioteca tatei, avea pe chip o expre-

sie de ugurare gi de emofie.Lizzie fluture o mani in aer la auzul comentariilor surorii ei.

-Asta ar putea si insemne orice.

-Oh, hai, Lizzie! Nu se poate si nu fii micar pu$n surprinsi de

asta. Jules igi studie curioasi sora. De cand mi gtiu, toati lumea dinambele familii s-a aqteptat la o uniune intre voi doi Md gAndeam cd

qi tu te agteptai se te marili cu el.

- Charles este un om bun gi o partidi excelenti, iar orice femeie

ar fi onorate sd fie soSa lui. Chiar mi se pare ci sunt foarte multetinere care igi doresc sa faci asta,

Lizzie zdmbi intr-o maniere neutre, in speranla ce remarcile

aveau sa o mulgumeasca pe sora ei.

- Eu cu siguranti aq wea. Charles este minunat. Jules scoase unoftat plin de insuflelire. Este atat de chipeg, cu cei mai strilucitoriochi albas,tri, cu cel mai fericit zambet gi cu cel mai fermecitor fel de

a fi! Serios, mi tem ci am o slibiciune pentru berbalii cu pdrul blondgi ondulat. Trebuie se te stipanegti din greu si nu-fi treci degetele

prin el.Lizzie igi iniibugi din nou un zambet.

- Trebuie si te stipanefti ln viitor.

- in viitor, o si am un birbat vesel, blond gi cu ochii albagtri, care

sd fie numai al meu gi cu care se mi merit. Jules ii arunci surorii

ll

\ictoria Afexant[er .

-ei un zimbet strengiresc. Atunci o si pot sa-mi trec degetele pdnpirul lui cdt o sd vreau eu.

indraznesc sa spun ce nu ar trebui si-!i alegi un sot pe bazapdrului pe care i1are, spuse Lizzie.

Nu inleleg de ce nu ar trebui luatd in considerare si infdligareaunui barbat, asa cum se intampb cu restul insusirilor lui. Ar trebuimai degrabi se me mirit cu un birbat chipeg decit cu unul bana1.Jules isi strAnse sprancenele intr o incruntare. Charles nu-ti aminteEte de Fred?

Lizzie clitine din cap.

-De Fred?

- Fred. Nepotul lui Scrooge. El era foarte fericit, vesel si frumos,chiar dacd nu avea multi bani.

- Charles are o grimada de banj.- Cu atdt mai bine. Cred ci este mult mai usor si fii fericit si ve-

sel daca ai bani decdt daca nu ai. Jules se gAndi o clipi. Chiar dacimembrii familiei Cratchit nu aveau bani, pireau destul de fericili.Cu exceptia Micului Tim, desigur. Dar, pana la urmi, el nu a mu-rit multumite lui Scrooge. Sau cel putin asta sugereaza domnulDickens. Fruntea fetei se incrunti. Crezi ci domnul Dickens a incercat sd ne spune ce, daci ai suficienti bani, ifi poli schimba soarta casi nu mori tanar si intr-un mod cumplit?

- Nu fi absurda! Nu a vrut sa spund nimic de genul acesta, rosti Lizzie pe un ton zeflemitor. in mod evident, voia si spune ce unspirit caritabil si generos le poate schimba viala celor care au preapulin. Cred ci morala povestii este cd ar trebui si facem tot ce putemca se i ajutam pe cei mai putin norocogi si nu doar de Criciun, citot anul.

- Probabil, degi imi doresc si nu fi spus asta. Fata cea mai micestrambi din nas. Mi-a plecut foarte mult povestea exact asa cumeste ea, fdri morala sau Iectii de invefat.

- Morala si lecliile de invilat sunt bune pentru caracterul tau.- Caracterul meu s-a cam seturat, mullumesc. Mama, buni-

ca si toate mitusile noastre incearcd mereu se mi spund ceva careeste bun pentru caracterul meu. Sau pentru mintea mea, daci totveni vorba.

- Poate ce este un indiciu ci mintea si caracterul tau au nevoie deimbunitaliri, spuse Lizzie afectati.

Daci as fi in locul tiu, nu prea m ag hazarda si comentez petema nevoii de a imbuneteti caracterul sau mintea cuiva.

1')

Daru( iubkii '

-Juliana Effrngton, cum poli se spui a9a ceva? Lizzie vorbi. pe

neresuflate, cu o falsa indignare, si i$i duse mana h gat. Nu exista

absolut nimic in nereguli cu caracterul sau cu mintea mea. Sunt in-teligente gi cititA, sincera si directd, iar standardele mele morale suntdincolo de orlce reprog.

Jules se uite piezig la sora ei.

-Atunci trebuie si fie extraordinar de greu se picdleqti o lume in-treag, pentru ce tu, dintre tofi verii Ef6ngton gi Sheiton, indiferentcit de diferili sunt, egti considerati cea mai veseli 9i mai frivola

- Chiar este. Mi striduiesc din rdsputeri sd fac asta. Lizzie il.'cu-

viinfd solemn din cap, apoi intalni Privirea surorii ei, si ambele fete

izbucniri in rds. Lrzzie redeveni serioasd qi ofti. La drept vorbind,Jules, am inv;lat cu mult timp in urmi ca o ferneie, spre deosebi

re de un barbat, este judecata mai mult pe baza infdlisirii decat a

inteligenlei ei, iar berbatii chiar preferi o ftre frivoli uneia serioa-

se. intr o buni zi, cAnd o si fiu betrane gi de mult maritati, am

de gAnd sd-mi eliberez pe deplin mintea gi si explorez tot felul de

pasiuni fascinante.

- Chiar sper se triiesc suficient de mult ca si vid asta. Jules se

gindi o clipi. Totu;i, mi indoiesc ci Charles ar avea ceva de obiectat.

indriznesc chiar sa spun ci ai putea face aproape orice, iar Charles

nu s-ar supdra defel.

- Este un om minunat, murmuri Lizzie.

- Chiar este. Pe lAngi zecile de copii cu pdrul blond gi ochii albag

tri pe care o sa i aveli...7,eci1e?

Lizzie ridicd o sprAnceani.Eibine, poate nu zeci, dar destul de mul1i. Jules ridici dinumeri.

Voi doi vd potrivili. Lumea a spus tot timpul asta. Eu chiar cred ci tugi Charles sunteli menili se ve cisito{ili.

Lizzie reperd cuvintele surorii ei:

-Lumea a spus tot timpul asta.

Si ea se gAndise mereu ce avea si se mdrite cu Charles. De fapt, iliubea inci din copilirie.

Charles Langley era mogtenitorul unei averi considerabile 9i al

unui titlu respectabil. Familia lui era prieteni cu a ei de mult timpintr-adevar, Charles era unul dintre cei mai apropiali prieteni ai fra-

telui ei mai mare, Jonathon. Avea si fie un so! 9i un tate extraor-dinar, gi nici o fati nu putea si ceard mai mult. De fapt, era pur 9isimplu minunat.

t3

\Ictoritt Aferantfer

Dar ochii lui nu erau negri si inflicdrali. Iar linr.tta lui nu era preaserioasi si sobri. Si cAnd ii fura un sirut in umbri 1a o petlecere, eradestul de drdgut, dar nu o ficea sa se infioare, nu o lasa fdri suflaresi nu o ficea si simta cum ceva adanc inauntrul ei se topea sub greu-tatea unei dorinte necunoscute pani atunci.

$tii cine imi aminteste de Scrooge? spuse Jules g6nditoare.Nicholas Collingsworth.

Nicholas? Lizzie igi incrunti sprancenele intr-o maniere ame-nint;toare gi ignori fe1u1 in care inima ii tres;ri in piept la simplamentiune a numelui lui. Ce lucru groaznic spuil El nu seamdni absoJut deloc cu Srrooge. t,te amabil. generos si...

- Este rigid, cuviincios, mult prea serios, foarte sobru si nu estedeloc distractig spuse Jules hotarAti. De fapt, are o singuri calitatecare il salveaza este diabolic de chipes.

- JuleslJule. contirua ftra sa -e oprea<ti:- Nu mi pase ce crezi, mie imi amintef te foarte mult de Scrooge

cand eia tanir. Nu stiu de ce Jonathon si Charles i1 consideri unprieten atat de bun. Nu au absolut nimic in comun.

Sunt prieteni de ani buni gi este un norocos pentru ca are prie-teni care nu sunt atAt de critici ca tine, i o intoarse Lizzie. Nu trebuiesi uili ca viata lui nu a fost atat de pli.uta precum a noastri.

Da, da, stiu, este orfan, mormii Jules, cufundindu se Ei maimult in fotoliu. in mod evident, caracterul meu mai are nevoie deimbunitatid. Totusi, daca omul pur gi simphr ar zAmbi din cAndin cind...

- Chiar zAmbeste din cAnd in cand, ripostd Lizzie mai mult pentru sine decat pentru sora ei.

Si era un zimbet cu atat mai grozav cu cAt il afisa mai rar.Nicholas Collingsworth intrase in cercul 1or de cunoscuti cu mai

bine de un deceniu in urmi, dupi moartea pirintilor. Biiatul rdmasorfan venise si locuiasci impreuna cu unchiul lui burlac, contele deThornecroft, care, la rAndul lui, era un prieten vechi al pirintilor luiLizzie, ducele qi ducesa de Roxborough. Jonathon gi Charles il acceptaserd imediat pe tandr ca pe unul de-al 1or, iar trioul fusese denedespArtit in tinerete, mergind la aceleasi scoli qi petrecAndu-si va-cantele cdnd pe mosia uneia dintre familiile lor, cdnd pe a celeilalte.Nicholas era ceva mai rezervat decat ceilalti biieti, iar Lizzie ii acor-dase acelui prieten al fratelui ei, asemenea tuturor celorlalti amici

I+

Daruf iubirii '

ai lui, mai pulina atentie. El pur 9i simplu era prezent intotdeauna 9i,

spre deosebire de Charles, nu era o persoanA prea importanti'in urma cu trei ani, Nicholas 9i unchiul lui plecaseri intr un mare

tur nu doar prin Europa, ci prin intreaga lume' Se intorsesera in

urma cu patru luni. Contele remasese neschimbat dupi cdlitoriile1or, fiind la fel de prietenos gi de vesel ca intotdeauna, poate doar pu-

tin mai in varsta, dar Nicholas nu mai era deloc cum 9i-l amintea ea'

Biiatul cdruia ea nu ii acordase nici o atenlie devenise un bdrbat

pe care nu gi I mai putea scoate din minte'Era puternic, chipeq 9i chiar misterios, cu un maxilar ferm

si .r., ocii negri plini de hotirire. Pirea si iasi in evidenli dintre

toli ceiialli chiar in orice privinli, de parci era mai degrabi un ob

servator decat un participant 9i, intr-adevir, sobru 9i serios, aqa

cum suslinea Jules. Era inse o sobrietate nescutd din dorinld 9i

din ambilie. Nu mai cunoscuse niciodatd pe nimeni cu ambifia lui|Jicholas Collingsworth

Era singurui mogtenitor al averii 9i titlului unchiului seu 9i nu

avea nevoie de mai mult Totuqi, era hotirit si-gi faci propria avere'

Jonathon ii spusese ci era o chestiune de onoare 9i de mandrie Ni

cholas voia si compenseze egecurile tat;lui lui' care incercase si-9i

facA propria avere, dar fusese credul, naiv 9i lipsit de succes in f,ecare

tentativi hazardate in care se avantase.

Din prima ciipi in care Lizzie 1l vlzuse pe Nicholas, fusese fas-

cinati i curioasi. Curind dupd intoa(cerea lui la Londra, i9i pro-

pusese si il prinde singur pe terasa unui eveniment Pentru prima

iati de cAnd se cunosteau, vorbisera despre probleme care nu aveau

legitur; cu prietenii, cu vremea sau cu alte afirmalii politicoase llo-nii-le ei exersate si cochete dispiruseri sub asaltul privirii lui sigure

gi scrutetoare, iar ea se trezise int{eband desPre celitoriile lui qi mirturisind cijinduia la ceea ce putea face un birbat, iar ea nu putea

El iivorbise despre linuturi incd neexplorate, posibilitili nesfar

gite 9i despre propria uimire trezite de natura {elaxati a familiei

ui qi 'au

"t".1i".t"i evidenti pe care o aveau unul fald de celilalt

Ea vorbise despre dorinle gi curiozitelile pe care viala le putea as

cunde. El ii raspunsese cu aceeasi deschidere, cu propriile speran-

te. visuri si cu lorarirea de a si lisa amprenld in lume dincolo de

.""" ." "u",

,a obt ini mai d"grabe t a urmare a cine era de( dt a 'eea

ce era.ii vorbise a9a cum ar fi vorbit cu fratele ei sau cu prietenii lui De

parci ea nu era o fate drigu!;, frivole fi nepasetoare, ci mai degrabi

I5

\ ict oria Afexanf,er' -

--una inteligentd, capabili si interesantd, dincolo de parul blond, ochiiverzi si zestrea pe care o avea. Nici un birbat nu ii mai vorbise asa.

Dar era adeverat ce nici ea nu mai cunoscuse weodatd un birbatca Nicholas Collingsworth.

Atunci se ndscuserd sentimentele ciudate pe care le simtea pentru el si care acum se involburau iniuntrul ei 9i o prietenie si maiciudati. Se trezea din ce in ce mai des ciutAnduJ si ii plicea si creadice gi el o ciuta pe ea, pentru a continua discutiile intre patru ochidespre viata gi viitorul lor, despre opiniile gi reflectiile 1or. Ba chiarmai mult, vorbiserd despre arti, muzici gi chiar despre politica sisituaLia din lume. Si despre minunile pe care Ie pulea ascunde.

Conversaliile avute in prezenta celorlalli se p;straserd la un nivelsuperficial. Din cAnd in cAnd, dansau impreuni, nici mai mult, nicimai putin deciit ar fi dansat cu orice alt tanar. Si daci ar fi tinut-ou$or mai strans decdt ceilalti in timpul valsului sau i ar fi murmuratfraze politicoase si cuviincioase, cuvreun subinleles numai de ea pri-cep^ut, nimeni nu ar fi stiut, in afari de Lizzie si Nicholas.

Intre ei nu se intamphse nimic necuviincios, personal sau nedo-rit in public. Nimic la care cineva si ridice o sprdnceani, chiar nimicdespre care m;car sa susoteascd cele mai inflAcdrate si infumuratebirfitoare. Dar cAnd privirea ei o intdlnea pe a lui in celalalt coltal incaperii, inima ri tres)rea in piept, iar ea stid, cu o certitudinecave venea de undeva din adincurile propriei fiinte, ci tot ce simteaera impirtiqit.

Pini cdnd, in cele din urmd, probabil inevitabil, se intdlniseriintre patru ochi la weun eveniment sau altul, iar vocile lor trernuraseri. Pentru prima dati, se simtiseri incomod gi peste misuri destanjeniti, de parci atunci ceea ce crescuse in tecere intre ei ar fi explodat. isi dorise si ii spune o sut; de lucruri. iqi dorise si audd o miede lucruri de la el, insi cuvintele se incipatanaserd sA nu apare nicipentru ea, nici pentru el. Ea diduse sa plece si il atinsese u$or in trecere, iar privirea lui o intdlnise si se topise intr a ei intr un momentnesfArsit de recunoaEtere, dorinli si, poate, chiar de dragoste.

Apoi se t{ezise in bratele lui, iar buzele i le striviseri pe ale eiintr-un sirut care ii furase respiralia si inima. Un s;rut pe care si Iinchipuise posibil doar in visele ei. Un sdrut care ii rimisese impri-mat in suflet.

Durase pentru totdeauna si se sfirsise intr o fractiune de se-cunde. Cand se despdrtiseri, si el ardtase la fel de socat gi de migcatca ea. El murmurase o scuzd politicoasi. Ea o ignorase cu un raset

l6

Daru( iu1irii '

-incomod. Se prefacuserA ci nu se intamplase nimic 9i continuaseri

sa se poarte ca inainte, doar ci nu se mai intAlneau intre patru ochi'

Dar ea nu reugea sd uite sirutul, privirea lui sau sentimentele tremu

ritoare pe care le Lrezise induntrul ei

$tii cd pleaci din Londra, spuse Jules qi ridici nonqalant din

ume;i, de p;rcd plecarea lui Nicholas Collingsworth nu avea absolut

nici o importanle.-Aga am auzit. Tonul lui Lizzie era la fel de nongalant ca al surorii

ei, negAnd apasarea pe care i-o provocaser; Planurile lui Nicholas

Jonathon a spus ci ia vaporul mAine. Probabil spre America

- Ei bine, mie cu siguranle nu o si-mi lipseasci deloc, deqi cred

ca o si fie aici asti-seari. Nu pot si mi inchipui ci poate lipsi cineva

de la balul de Criciun organizat de familia Effington'

-Ar fi mai mult decAt nepoliticos din partea luiSi dezastruos pentru planurile ltti Lizzie. Trebuia si gtie dacd

tot ce simtea pentru el era real sau inchipuit O simple retecire de

moment gi absolut nimic serios sau ceva important 9i de durati lar

daci sentimentele ei erau reale, simlea gi el la fel?

-Abia agtept sa vind seara! incintarea scAnteie in ochii lui Jules'

O si fie primul bal de Crdciun dat de familia Ef6ngton la care nu tre

buie si mi uit pe ascuns.

Dintotdeauna copiii mai mici din familia Efington 9i verii lor

urmireau festivitalile balului de Criciun dintr un loc secret aflat intr-un balcon nefolosit, care avea vedere spre sala de bal Chiar daci a

spune ce urmireau pe ascuns nu era cu totul exact, intrucet in fieca

re an, imediat dupi ce ceasul batea ora zece, guvernanta care era de

serviciu la momentul respectiv ii lua si ii trimitea la culcare

-inci nu mi vine se cred cA mama te lasa si particiPi Pe mine nu

m-a lesat pani cand nu mi-am ficut debutul in societate, iar tu o sa

!i-l faci abia in primivaraDar am aproape 17 ani, iar mama nu tine cu dinlii de convenlii

depagite. Este o femeie moderna, spuse Jules trufagi, apoi zdmbi

larg. Degi cred cd, de fapt, i-am scos peri albi

Cu siguranli, tuturor ne ai scos peri albi, spuse Lizzie confuzi

Campania lui Jules de a i se permite sd participe la marea petre

cere incepuse cu doi ani inainte, cdnd Lizzie,Ia 17 ani, fusese lisatd

si participe la primul ei bal de Criciun. Asaltul neobosit al lui Jules

indreptat asupra mamei ei era un subiect de mare amuzament in

casd, chiar daci Putin obositor.

t7

-

Yictoria Afexanf,er

-

- in plus, Lizzie, zise Jules sirind in picioare 9i invArtindu-seprin incipere, este Criciunul, si orice este posibil de Criciun. Ab-solut orice.

- Chiar sper si fie asa, murmure Lizzie.Jules se opri brusc gi o privi lung.-Ce se lntAmpli cu tine? Ai fost extrem de ticute gi chiar gandi-

toare in ultimele zile. Absolut diferiti de cum egti de obicei. Ai credeci ai o mie de probleme pe cap.

-Nicidecum, rosti Lizzie hoterata. Ce Dumnezeu putea sd nu-idea pace frivolei LizzieEffington? Se chinui si-si lipeasci cel mai lu-minos zAmbet pe buze. $i ai dreptate, este Criciunul gi orice este po-sibil de Criciun. Acum, n-ar trebui si te pregitesti pentru diseari?

-Cu siguranti, ar trebui. Jules incuviinli din cap si se indrept;spre usa dormitorului ei. Am doar sase ore si, deoarece este primulmeu bal de Criiciun, pur si simplu primul meu bal, weau sa aret catmai bine. Chiar foarte bine. Lisi capul intr-o parte si ii aruncA suro-rii ei o privire malilioasi peste umar, mult mai adulti decat se cuve-nea pentru o fati de varsta ei. Vreau sA arit mai bine decat tine.

Lizzie arcui o sprAnceani si igi ini.busi un z6mbet.- Chiar asa?

- Poate cA te considere toati lumea cea mai distractivi membri afamiliei Effington, dar am de g6nd ca eu sA fiu cea mai ciutate. Juleszdmbi larg, apoi redeveni serioasi. Aceasta o si fie o noapte de careo sA imi amintesc mereu, Lizzie. Sunt siguri de asta,

Fata incuviinti din cap, apoi se intoarse qi ieqi agale din cameri.Lizne izbucniin As. CAnd Jules igi punea ceva in minte, nu aveai

cum s-o opresti. Daci era cu adeverat hotdrati sd devini frumuseleaLondrei, avea si reugeasce. Lizzie nu avea nici o indoiali ci Julesurma si facA tot ce isi dorea in aceasti viald.

CAt despre propria viati, nu se indoise niciodati unde se indreptagi ce avea si se aleagi de ea. Nu igi amintea sA fi fost weodati confu-zd sau nesiguri.

PAni la Nicholas.Acum, nu mai era convinsi ci igi cunostea nici propria minte, nici

propria inimi. il iubea pe Charles. il iubise intotdeauna. Nu se pu-nea in nici un caz problema ci era altfel. Dar il iubea 9i pe Nicholas?Chiar era posibil si iubegti doi birbali deodati? Unul care te inseni-na cu linistea prezenfei lui ti celalalt care te ficea si tremuri doar lasimplul auz al vocii lui?

18

-

r[6n1( iu6.tytt.

-Trebuia sa afle, iar in seara aceea era singura gans; Pe care o avea

la dispozilie. inainte ca Charles si o ceari de solie inainte ca Nicho-

las siplece din Londra, si iasi din viala ei poate Pentru totdeauna'

Lizzie se intoarse spre hArtia de pe birou, se gAndi o clipi, apoi

scrise cateva randuri. Se lisr. Pe 6pate;i 1e studie' Personal, dar nu

prea personal. Afectuos, dar nu exagerat de afectuos. Puteai si ii ci-

tegti cuvintele intr-o multitu&ne de sensuri, in functie de sentimen-

tele celui care citea. Da, era in regula.

Deschise un sertar gi scoase cartea pe care o cumpirase. Amsese

noroc sA mai gaseasce una disponibili. Librarul ii sPusese ce erau

ganse mari si se vinda toate inainte de Criciun. Deschise micul vo-

ium, trase addnc aer in piePt, apoi transcrise cu grijd pe foaie rAndu-

rile asupra cirora se hotarase fi agtePta sa se usuce cerneala.

Era cadoul de Criciun perfect pentru un berbat Pe care se putea

sau nu si il iubeasci, Un birbat care se Putea sau nu si o iubeasci'

Cadoul perfect pentru un vechi Prieten de familie care urma si se

aventureze in ciletorii nesfargite sau Pentru cineva care era foarte

posibil si fie mult mai mult decAt un prieten.- inchise utor cartea si studie coperta de Panze rotie 9i cuvintele

,,Poveste de Crdciun de Charles Dickens" tipirite cu auriu 9i lnconju-

rate de o coroani de lauri.Jules avea dreptate.intr-un fel sau altul, aceea avea si fie cu siguranle o noapte

de neuitat.