/' /

Anul LXXYiNrV/i52 Braşov, Sâmbătă în 13 (26) Iulie 1913.

ABONAMENTUL:

Pe un au . . . 24 Cor. Pe o jnm. de an 12 „ Pe trei luni. . . 0 „

Pentru Romftnla şi străinătate:

Pe un an « . . 40 lei. Pe o jum. de an 20 „

R E D A C Ţ I A Ş l A D M IN I S T R A Ţ IA

Târgul Inului Nr. 30

INSERATELE se primesc la adminis­traţie. Preţul după tarif

şi Învoială.

TELEFON N”. 220. ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Manuscrisele nu se in- napoiază.

Danew-Tisza.Când citeşti statisticele aproxi­

mative despre victimele războiului balcanic, te cuprinde groaza de ci-

’ írele enorme al celor căzuţi, mai ales din şirurile Bai gărilor. O sută de mii de vieţi au fost curmate în aceste războaie, dintr’o sută de mii de piepturi tinere a curs sângele

ti ca să îngraşe meleagurile Traciei ) şi să înroşaşcă păraiele Macedoniei.

Şi totuşi ! Nu aceste victime ale glonte!ui şi ale baionetei necruţă­toare iţi inspiră mila, nu ele dau timbrul tragic catastrofei poporu- Ini bulgar! Căci tinerii de la Kirk- kilisse, dela Lüle-B’irgas şi Adria- nopol, murind vedeau marea îm­părăţie realizândn-se pentru fraţii şi copiii lor, ei îşi dădeau viaţa fe­riciţi pentru un ideal de mărire, pe

i; care au învăţat din pruncie să-l iu- ■ beasca. Până şi nefericiţii dela Bre-

galniţa, căzând de loviturile tova­răşilor lor do eri de arme, aveau încă iluzia, că mor pentru mărimea şi mărirea patriei lor.

De compătimit sunt cei ră­maşi în viaţă. Cei ce în pieptul lor plin de mândria învingătorului pri­mesc azi săgeata umilirei, cei ce simt năvălindu-le sângele ruşinii în

i obrazul crispat de durere, cei ce i scrâşnind din dinţi şoptesc un do­

gar nume, urgisitul nume: D a n ew . h D a n e w !n In aceste cinci litere e expri­

mată întreaga tragedie a poporului \ bnlgar, pe acest nume cad azi bles- \ temele unui neam întreg, care a

I' ştiut să-şi trimeată la moarte pe fii săi cei mai bani pentrn a-şi des- robi fraţii. El e cel ce a pregătit drumul spre Cauoisa ţarului Ferdi- nand biruitorul, în el e întrupată pedeapsa lai Dumnezeu. „Căci Dum­nezeu înfrânge fudulia semeţilor“ zice bătrânul cronicar Grigore U- reche.

E numai o lună decând Danew trece a de cel mai abil diplomat al popoarelor balcanice, numai câ­teva săptămâni de când acest su­flet de zarzavagiu cu aluriile unui Bişmark voia să îndrepteze cu cuvântul său autoritativ harta Pe­ninsulei.

Greşala lui Danew a fost că ameţit de victoriile armatelor bul­gare, nu şi-a dat seama că acestea în mare parte se datoresc slăbi­ciunii turceşti. Astfel orice preve­dere i-a lipsit şi el nu şi-a închi­puit, că îngânfaţii generali bărboşi, cari au cucerit Tracia, vor putea fi izgoniţi din Macedonia, unde sabia nu mai tăia intr’un putrigaiu, ci avea să lovească In piepturi

I oţeiite de acelaş ideal naţional.I Dar dacă nimeni nu era în ; stare să prevadă cui va zâmbi no- I rocul în acest războiu dat între

potrivnici cu forţe egale, s’a făcut ; o altă greşală şi mai mare, care a l trebuit să fie răsplătită.

A fost politica Ini Danew faţă i; de Români.

Danew, care ne cunoştea slă­biciunile, nu ne-a cunoscut şi tăria. El ştia că Románál e din fire drept,

i blând şi generos. Din momentul icând popoarele balcanice au păşit *î n j p * f u r c i l o r ca să elibereze

: » iur subjugaţi, Românii de re ui.:;:; mi le-au urmărit cu sim-

pa *cv>nile lor, deşi politica de sta’ r. irániéi suferea o slăbire prin rţfrângerea Turciei Europene. Dar Românul e generos, el se în­călzeşte de o ideie mare; el e drept şi nu pizmueşte izbândirile

i meHtaty. Danew ştia că RomâniaI

nu va porni un războiu nepopular de dragul câtorva chilometri şi de aceea a crezut că poate nesocoti pe acest vecin, pe care 1 credea şi el, ca toată lumea dealtfel, copilul ascultător al Vienei cochete.

Şi astfel s’a întâmplat că Danew, având să împartă provin­cii, s’a calicit la câţi-va chilometrii în jurul Sili strei. Când revolta pen­tru această zgârcenie de băcan şi pentru această bruscare făţişa făcîi ca să se curme şi răbdarea pro­verbială a Românului, diplomaţii Români an ţinut încă un moment în frâu masele care cereau sâ pe­depsească sumeţia bulgărească şi au trimis la Sofia sfatul binevoitor să se împace cu aliaţii. Dar Da­new a luat şi această ţinută ome- noasă drept o slăbiciune şi n’a as- cnltat-o. Atunci s’a deslânţuit fur­tuna, şi când Regele Carol a iscă­lit decretul de mobilizare, soarta Bulgariei a fost hotărâtă. Din mo­mentul ce pontoanele se legau unul de altul spre a face pod peste Dunăre Căpitanului, Sârbii şi Grecii au început să învingă oştile bulgăreşti...

Când sosiră telegramele des­pre înaintarea Turcilor spre Adria* nopol, un jurnal din Pesta scrise că parcă asistăm la un spectacol do cinematograf, în care filmul, după ce a arătat înaintarea Bulga­rilor la Kirkkilisse, Liiie-Burgas şi Rodosto, începe a se suci în mod invers şi vedem acum pe Turci pe dramul dela Rodosto la Lii!e-Bur- gas şi Kirkkilisse.

*

Şi gândindu-ne la Danew ne vine în minte un alt nume, şi a- cesta cuprinzând în cinci litere în­treaga tragedie a unui alt popor.

T isza /Simbolul trufiei c re orbeşte,

sfidarea pedepsei lui Dumnezeu.Şi acest diplomat celebra,

ssrbătorit în ţara lui şi cu nume răsunător peste hotare, care na de mult s’a crezut dator să traseze dm parlamentul din Pesta liniile de conduită a politicei externe a monarhiei, va fi odată, şi nu pesta mult, — pe buzeie tuturor Maghiarilor. Şi fiecare se va grăbi să arunce asupra lui toată vina unei politici de sinucidere naţională.

Mersul triumfal al Maghiari­lor n-a fost atât de repenfcin ca cel al Bulgarilor. Ei au mers ceva mai încet, dar izbânzile lor n-au fost mai puţin dureroase. Câşti­gând redută după redută în poli­tica internă a monarhiei, ei n-au lăsat vieţi de oameni, dar au lă­sat ceva mai scump : omenie, prin­cipiul egalităţii, suflet curat; în schimb s-au inficiat cu acei baccil care nu seceră năprasnic ca holera războaielor, ci distruge lent şi si­gur: Jidovimea.

îmbătaţi de victoriile lor, ei nu-şi dau seamă că ele nu sd da­toresc atâta dibăciei strategianilor lor înpintenaţi, cât stărilor nenor­male din Cislaitania. Orbiş ei dan înainte şi comandă jandarmilor să împlânte baioneta In pieptul Valahului ce-şi apără legea şi lim­ba, luând şi ei drept slăbiciune blândeţea noastră. Căci Tisza ne cunoaşte tot atât de puţin ca Da­new şi crede că e vremea da a precupeţi cu noi.

Suntem siguri că paralela a- ceasta, pe care i-o punem mai alea iui Tisza înaintea ochilor, nu-i va ajuta şi avertismentul serios ce i l-a dat deslănţuirea forţelor României cu ocazia mobilizării

p e n tr u o id e ie n ep o p u la ră nu-1 va schimba. Ochii i sunt acoperiţi cu o ceaţă pe care n-o pot opera celebrităţile din Viena, căci cel ce i-o trimite e o Forţă mai înaltă, care vrea ca capa plină să de­bordeze.

Dumnezeu care ’ntr’uu an ne-a luat pe Caragiale, pe Cerna şi pe Xosif, ni l-a dat pe Danew şi — pe Tisza.

Şi p^r’că văd filmul sucindu- se în sens inveis.. Hajdudorogh, votul universal, iex Apponyi, me­morandul!.. şi văd alte mnlte, multe.

D u a lism u l şi tria lism ul. in zia­rele şoviniste e mare bucuria. Ci că M. Sa s’a declarat pentru dualism şi aceasta e o osândire a trialismului, solicitat şi propagat de slavii de sud. Declaraţia M. Sale a apărut în actul de numire al bar. Skerîecz, ca comisar regesc al Croaţiei. Contra obiceiului de până acum, în actul de numire a lui Skerîecz se dă şi o îndrumare în ce direcţie are să-şi desvolte activitatea noul comisar.

Pe lângă obicinuita formulă de •până acum: »La recomandarea minis­trului prezident ungar Te numesc de comisar reg. în Croaţia-Slavoniac— ac­tul mai cuprinde în continuare şi ur­mătoarele:... »şi te însărcinez, să pre­găteşti cât mai curând restabilirea atât de dorită a stărilor normale în Croa­ţia Slavonia, pe lângă susţinerea nes­chimbată a legăturii de drept public existent între Ungaria ş i Croaţia .«

Prin aceasta adresă — zice un ziar —- dată baronului Skerîecz a ră­sunat cântarea de moarte a ideii tria­lismului.

Ni-se par prea pripiţi şi prea naivi politicii noştri dela ziare. Domni­torul ţine negreşit la dreptul public de azi, dar cine ştie ce va fl — mâne. Pentru ideia trializmului să face mare propagandă şi. dacă interesele dinas­tiei şi a monarhiei vor cere, se poate să/ se introducă nu numai trialismul, dar şi un alt — ism , mai îngrozitor pentru şovinismul doritor de stăpânire, anume federalism ul popoarelor.

P u terea eo o n o m ică a G erm a­n ilo r ş i R om ânilor d in T ransil­van ia . Ziarul »Wiesbadener Zeitung« care a publicat acum câtva timp un interesant articol al principelui lobann Georg de Saxonia, prin care Austria era acuzată că a avut o atitudine ne­demnă şi nesinceră faţă Românii din Ardeal şi faţă de România, publică sub titlul de mai sus următoarele:

Cât este de mare puterea econo­mică a germanilor şi a românilor faţă de maghiari în Transilvania, se poate ve­dea din următoarele date: sânt în Tan- silvania 36 de bănci cu un capital de 38 milioane coroaDe (inclusiv rezervele) şi 97 bănci româneşti cu un capital de 22 milioane do coroane. Ambele aceste neamuri dispun deci de 133 de bănci cu un capital de 60 milioane în faţa a 144 bănci maghiare cu un capital de numai 45 milioane. Participarea ia -ca­pitalul mobil este şi mai eloquentă. Numai germanii dispuneau în 1912 de un capital de 357 miiioare, iar restul de 306 milioane capital mobil care se află în Transilvania, se împarte între români şi maghiari.

Aceasta arată, spune »Wiesbadener Zeitung«, cât de puţin îndreptăţite sânt pretenţiunile şovinişte ale maghiarilor. Maghiarii sânt inferiori în Transilvania nu numai în punctul de vedere nu­meric ci şi economic faţă de celelalte naţionalităţi, fără să mai vorbim de in­ferioritatea ior culturală.

Intervenţia pentru pace a regelui Carol.Regele Bulgarilor solicită ajutorat României. — Telegramele regelui

Carol cătră regii Sârblei, Greciei şi câtră Sultan. — In ajunul conferenţei pentru pace.

Suntem în toiul pregătirilor pentrn încheierea păcii.

R o m â n ia , g r a ţie in te rv e n ţie i e i h o tă râ to a re in a c tu a lu l r ă zb o iu ş i a rolu lu i e i p o lit ic in d isc u ta b il, ca re e recu n oscu t d eo p o tr ivă d e s ta te le ba lcan ice ca ş i d e P u te r ile m a r i t a a ju n s fa c to r u l p r in c ip a l în u ltim u l a c t a l d e s fâ ş u r ă r e i d r a ­m e i ba lca n ice . C u vâ n tu l R o m â n ie i nu n u m a i că a fo st a scu lta ţi d a r se im p u n e p e z i ce m erge în m o d to t m a i h o tă râ to r .

Ultimele pedeci puse de Gre­cia în calea încheierii armistiţiului par a fi delăturate. Cererea tele­grafică a guvernului grecesc, adre­sată guvernului României, de-a se încheia şi armistiţiul la Bucureşti, a fost în parte împlinită. Guvernul român răspunzând eri la nota gu­vernului din Atena, a dat sfatnl binevoitor, ca delegaţii statelor să decidă la Niş în mod prealabil în­cetarea înaintări trapelor şi a os­tilităţilor.

In acelaşi timp regele Carol, la cererea urgentă a regelui Ferdi- nand, a intervenit în acelaşi sens la regii Greciei şi Sârbiei. Tot e r i regele C a ro l a a d r e s a t ş i S u lta n u ­lu i o telegram ă, p r in c a re î l în v i tă s ă d e a o r d in p e n tr u în c e ta rea în a in ­tă r i i tr u p e lo r tu rc e ş ti.

B u c u r e ş ti , 11 Iulie v.

După cum v’am comunicat, gu­vernul bulgar a admis în mod ofi­c ia l toate condiţiunile României. Pe de altă parte s’a admis de că­tră toate statele balcanice, ca tra­tativele pentru preliminările păcii, precum şi pentru încheierea armis­tiţiului să se facă la Bucureşti.

Tratativele dela Niş-Delegaţii întruniţi la Niş, între

cari şi dn ii general Coandă şi colonel Cristescu, au mandatul să grăbească în­cetarea ostilităţilor. Delegaţii vor avea la Niş un schimb de vederi asupra tu­turor chestiunilor în legătură cu retra­gerea trupelor şi demobilizarea. Cu a- cest material delegaţii vor veni la Bu­cureşti şi se vor pronunţa asupra armis­tiţiului. Ceeace a determinat cercurile interesate, ca şi armistiţiul să fie în­cheiat ia Bucureşti, e că se poate în­tâmpla ca în discuţiile ce vor urma să intervină chestiuni, cari să* fie în directă legătură cu condiţiile generale de pace, aşa ca să fie nevoie de o consultare prealabilă a factorilor, cari au misiunea de-a trata şi încheia pacea. La tratati­vele de pace, ce vor urma ia Bucureşti vor participa toţi prim-miniştrii, cari vor sosi la Bucureşti deodată cu dele­gaţii, cari vor trata armistiţiul, tocmai pentru a fi imediat in contact unii cu alţii.

Un comunicat-»Agenţia Română« a dat publici­

tăţii astăzi următorul comunicat:»Deşi preliminările de pace ar tre­

bui iscălite în Bucureşti împreună cu armistiţiul, guvernul român, spre a uşura încheierea încetărei ostilităţilor prealabilă, a dat misiune d-lui gene­ral Coandă să se ducă numai de cât la Niş, întru întâmpinarea delegaţilor cari vin în Bucureşti spre a lua parte la conferenţă.

»S’ar putea astfel că, chiar înainte de a fi iscălit armistiţiul, să se ia măsuri prealabile spre a înlătura o nouă vărsare de sânge.

»M. S. Regele Ferdinandal Bulga­riei a trimis eri M. S. Regelui Româ­niei o nouă telegramă rugându-1 să intervină pe lângă regii Serbiei, Gre­ciei şi Muntenegrului spre a grăbi încheerea păcei; regele Carol a tele­

grafist azi celor trei suverani stă­ruind pentru încheerea grabnică a armistiţiului, o nouă vărsare de sânge între vechii aliaţi fiind de prisos şi în stare să înrăutăţească situaţia ac­tuală«.

Intervenţia regelui Carol-Precum v-am anunţat, regele Fer-

dinand al Bulgariei a intervenit pentru a treia oară pe lângă Suveranul Ro­mâniei, — de astă dată prin interme­diul legaţiunei italiene— rugându-1 căl­duros să inter vie pentru ca ostilităţile să înceteze cât de repede şi pacea să fie încheiată. Prim-ministrul Titu Maio- rescu a răspuns în numele Suveranului la această a treia rugăminte a regelui Ferdinand.

In acelaş timp însă, Regele Carol a intervenit direct şi personal pe lângă Suveranii Greciei, Serbiei şi Muntene­grului, trimiţându-le o telegramă con­cepută în aceiaşi termini pentru fie­care. Conţinutul acestei telegrame este în resumat următorul :

M. Sa spâne că a fost rugat de regele Ferdinand, ca să inter- vie pe lângă MM. LL. Regii celor trei state beligerante pentru înce­tarea ostilităţilor.

îndeplinind această rugăminte M. Sa spâne celor trei Suverani, că cunoştinţa ce o are despre si* tuaţiunea generală şi despre ra­porturile dintre Puteri, îl îndrep­tăţeşte să vadă că Puterile nu vor admite o prea mare diminuare a Bulgariei. In consecinţă Suveranul îşi ţine de o datorie atrăgând a- tenţia Suveranilor, cărora le tele- grafiază, asupra stârei precare în care se găseşte azi Bulgaria şi care necesită încheierea armisti­ţiului.

Regele Carol asigurând pe MM. LL. de amiciţia ce Le-o păs­trează Le exprimă credinţa şi do­rinţa ce-o are, că vor proceda ast­fel în cât echilibrul în Balcani sâ nu fie turburat. M. Sa încheie te­legrama Sa spunând că ori ce nouă vărsare de sânge ar agrava situaţiunea.

Este evident că intervenţia aceas­ta mari ni moaşă a Suveranului Româ­niei este o dovadă mai mult că Româ­nia n-a urmărit de cât o pace durabilă dar în acelaşi timp şi o pace echitabilă pentru toată lumea.

în a ce ia şi z i regele Carol a tr im is o te legram ă ş i S u lta n u lu i , în care î l a tra g e a ten ţiu n ea , că în a in ta re a a rm a te lo r tu rceşti fa c e o fo a r te nea im p re s iu n e a su p ra P a te r ilo r m a r i , ceeace n u este de loc în in te re su l lu r c ie i . I n conse­c in ţă este de dorit, ca Sultanul să

! contram andeze în a in ta re a tru p e lo r , im p e r ia le turceşti

Condiţiile României acceptate-

Prim-ministrul Maiorescu a primit eri telegrama guvernului bulgar, prin care îi se notifică, că B u lg a r ia p r im e ş te to a te c o n d iţ iu ­n ile p u s e d e R o m â n ia .

In telegrama sa, ministrul de ex­terne al Bulgariei Ghenadieff, după ce îşi exprimă mulţumirea că guvernul român s-a grăbit să răspundă, declară că guvernul bulgar e de acord cu punc­tele principale cerule de România şi că nu prevede nici o dificultate pentru cel e secundare.

Ministrul de externe al Bulgariei cere concursul României pentru ca să se grăbească încheierea armistiţiului şi a păcei şi astfel să se pue capăt vărsărilor de sânge.

D-l Ghenadieff adaugă apoi, ca solicitudinea cu care guvernul român

fir. 152.—«1918.Pagina 2 6 AZ S T A TR. AH 81 LV A S I E I .

a răspuns la dorinţa Bulgariei de a relua relaţiile de prietinie cu România şi sforţările făcute de a grăbi pacea, îi dau speranţa, că guvernul român va binevoi să ajute guvernul bulgar ca să atingă scopul eminamente umanitar şi care e încetarea ostilităţilor.

0 desminţlre.Serviciul supravegherei ştirilor din Mi­

nisterul de război, publioă următorul comu­nicat :

Toate svonurile relative la pierde­rile ce ar fi suferit armata noastră în lupte şi cari au fost afirmate de un ziar de dimineaţă sunt neadevărate.

Pentru ultima oară rugăm publi­cul să ţină seamă de declaraţiunile noastre făcute în buletinele anterioare, că vom publica imediat orice pierderi va suferi armata noastră, neavând nici un interes de a ascunde ceva.

In consecinţă publicul are mijlocul de a controla prin buletinele noastre ştirile publicate şi svonurile cari circulă relativ la armată.

Ziarele sunt pentru ultima oară rugate Să controleze la biroul nostru toate svonurile înainte de a le da pu- blicităţei.

Ministerul nu ia răspunderea de cât pentru buletinele sale oficiale cari reprezintă cu exactitate faptele întâm­plate pe teatrul de operaţii.«

Aviatorul Vlaicu la cartierul general-

Din ordinul ministerului de răz- boiu, Miercuri dimineaţă aviatorii d-nii: inginer Aurel Via im , cu aeroplanul său propriu şi lt. Trotopopescu cu un ae­roplan sistem Farman de 80 hp , având şi un pasager, au executat un 'impor­tant raid de aviaţiune, pornind dela Bucureşti la orele 5 a. m. şi ajungând la cartierul general al armatei la orele 7 a. m.

Ambii aviatori români au atins recordul de înălţime în regat, zburând la 1000 tn. de sol.

Importanţa acestui zbor din punct de vedere militar este cu atât mai

w mare cu cât înălţimea pe care au a- , tins-o cele 2 aeroplane, le pune la adă­post de încercările eventuale de nimi­cire ale inamicului.

Cei 2 aviatori au trecut Dunărea făcând importante recunoaşteri în Bul­garia, cari au fost apreciate de coman­danţii militari aflaţi în cuarţierul ge­neral al armatei române.

Zborul de înălţime, cu pasager al d-lui l t Protopopescu a avut impor­tanţa sa specială, prin misiunea ce i-s’a încredinţat de câtră comandanţii militari şi de care s’a achitat într’un mod minunat'^

Acelaşi lucru se poate spune şi despre aviatorul civil d-1 Vlaicu, care cu această ocaziune, a dovedit încă odată perfecţiunea ireproşabilă şi cali­tăţile excelente ale aparatului său, invenţiune pur românească, care stă cu demnitate alături de cele mai bune şi reputate sisteme de aeroplane străine.

Este de notat, că cu ocaziunea războiului, pe când toţi aviatorii ro­mâni primesc retribuţiuni pentru zbo­rurile lor, inginerul Aurel Vlaicu, a pus atât persoana cât şi aparatul său, în mod cu desăvârşire gratuit, la dis­poziţia ministerului de râzboiu.

D in cercu rile m ilita re se co­m u n ică că a v ia to ru l prin cipe le B ibescu s’a re în to rs în pace d in sboru l să u în tre p r in s la P tevn a ş i că se află d ep lin săn ă tos la postu l său .

Amintiri din războiul pentru independenţă.

— Spicuiri din admirabilul volum „Â.mi itirile mele din războiul pentru independenţă“ de St. G. Sergent apărut zileie acestea în a şasea

ediţie. —

T recerea D u n ă r i i .

Intr’o seară izbucniră prin tabe- rile vecine strigăte de u ra ce nu se mai sfârşeau. Ne-am dus şi noi într’a- colo şi am aflat că Domnitorul nostru Carol venise fără veste în tabără.

Disciplina şi ordinea cere că la un asemenea prilej Capul oştilor să fle primit cu anume onoruri şi cere­monial. Dar Domnitorul Carol venind fără veste ostaşii nu mai avură vreme să’ş i la armele, să se rândueascâ, să oânte muzicile, şi altele. L’au întâmpi­nat care cum se afla înconjurându-1 toţi din toate părţile în strigăte răs- boinice de sa zguduiră şi cerul şi pă­mântul. Şi aceasta fără vre*o poruncă sau pregătire din partea şefilor; şi, numai dintr’un îndemn pornit din adâncul acestor suflete simple şi cu- rate.

Măria-Sa Domnitorul s’a adă- b04tlt sub un cort; tocmai sub cortulV

0 destăinuire-Ziarul »Dimineaţa« face în n-rul

de azi următoarea destăinuire:»Cu câteva zile înainte de declara­

rea războiului, un vas austriac a de­barcat pe malul drept al Dunărei arme şi muniţiuni aduse probabil din Austria sau Germania, pentru armata bulgară.

Ni se spune, că d-1 general Găr- descu a aflat cel dintâiu de această de­barcare şi a informat imediat autorită­ţile militare superioare.

Imediat după ce armata noa­stră a trecut Dunărea, s-a pus în urmărire eonvoiurile de transport şi divizia, care a tăiat drumul spre Sofia, a capturat peste o sută de care şi camioane, c a r i tr a n s p o r ta u1 8 0 ,0 0 0 d e p u ş t i s is te m M anU cher ş i câ teva m ilio a n e de cartu şe.

Toate aceste arme şi muni­ţiuni, furnizate Bulgariei de prie­tena noastră Austria, vor face parte din prada de războiu a României

Şi astfel pentru întâia oară poate de când există, Austria ne va fi înda­torat cu ceva... fără voia ei«.

Ştiri diferite.Z ia r u l oficios „L a R o m â n ie*

a n u n ţă că so ld a ţii , c a r i a u com pu s b r ig a d a p e c a re a c a p tu r a t o d i ­v iz ia de ca va ler ie , au fo s t tr im iş i la ve tre le lo r d u p ă ce a u fo s t de ­za rm a ţi .

S in g u r o fiţe r ii a u fo s t a d u şi în B u cu reş ti, d e u n d e , e ri d im i­n ea ţă an fo s t p o r n i ţ i s p r e T â r - govişte .

— Ziarul »Războiul« aduce ştirea că eri s’a instalat un nou pod peste D u­năre pentru trecerea armatei române.

Puctul unde s’a făcut podul nu se comunică însă pentru a nu dăuna înaltele interese ale apărărei naţionale.

Vaci de pressă.»Le Temps* publică un articol de

fond spunând că interesul general cere ca Orientul să nu mai fie turburat şi aceasta ar fi cu atât mai mult în interesul Austriei, care nu trebuie să uite că milioane de slavi şi de români sânt printre supuşii ei, aşa că prin po­litica ei externă riscă să-şi mineze for­ţele vitale înăuntru.

Continuând ziarul arată că politica Austriei faţă de România a fost o po­litică de duplicitate. Ii aduce acuzarea că nu vrea să se asocieze la iniţiati­vele liniştitoare ale puterilor, pentru că urmăreşte un echilibru balcanic spe­cial, favorabil numai ei, şi cere Ger­maniei şi Italiei s’o modereze, deoarece şi tripla alianţă e interesată ca Viena să înceapă altă politică.

Dovadă, e însăşi pressa germană, care a recunoscut că România şi-a pă­răsit docilitatea din cauza neajunsurilor ce i-a făcut Austria.

»Le M atin* publică un articol de fond întitulat »Motivele României*.

începe cu un istoric arătând par­ticiparea României în războiul ruso- turc unde au salvai vulturul rus. Apoi »răsplata« României, care a fost răpirea Basarabiei şi anexarea Dobrogei cu graniţă deschisă. Venind însă nouile împrejurări, era pentru România chestie de demnitate şi siguranţă, ca să ceară garanţii. De aci conflictul româno-bul- gar, care a adus protocolul din Peters- burg cu cedarea Silistrei.

Dar tocmai la aplicarea acestui protocol, bulgarii s’au purtat astfel, în-

comandantului nostru de baterie. Os­taşi, din toate armele, înconjoară cor­tul şi urările nu mai contenesc. Câţiva înjghebară în dată un cor şi cântară cântece vitejeşti în faţa Domnitorului care părea foarte mulţumit şi voios văzând dispoziţiunea răsboinică a osta­şilor.

In sfârşit unul din ofiţerii ce ’L însoţeau ne spune că din ordinul Mării- Sale să fim gata că peste câteva zile vom trece Dunărea pe la Corabia.

La acestă veste chiotele şi strigă­tele de bucurie izbucniră şi mai puter­nic că de bună seamă că s’au zguduit chiar şi zidurile nebiruite ale Vi- d inul ui.

Nu mai era entuziasm, era delir 1 .... Ostaşii să îmbrâtişeau unul pe altul, şi pe mulţi i-am văzut cu ochii în lacrimi.

Plecând Mâria-Sa, ostaşu l’au pe­trecut până afară d?n tabără : şi cân­tând si chiuind îi făcură tot felul de bune urări. Şi după ce a mers pe jos o bună bucată de drum înconjurat de ostaşi s’a suit în trăsură şi a pornit foarte voios la cuarterul general dela Poiana.

Veselia a ţinut mult şi după ple­carea Mării-Sale. La sunetul fluerului j s’au jucat Hora, Sârba, Brâul, Căză- I

cât s’au arătat ca o primejdie, şi Ro­mânia nu putea să nu facă războiul. Acum, în mod logic ea trebuie să ceară Rus- ciucul, Şumla şi Varna. Austria nu va putea împiedeca aceasta şi Europa nu poate uita că aceasta ar fi răsplata pentru sforţările României din 1877. Cât despre Franţa, îi ajunge gândul că este dreaptă cauza României. E uropa are tot interesul, ca su prem aţia în Balcani să revie Rom âniei, ţa ră h ar­nică, c iviliza tă si lin iştită .

Din comitatul Coj ocnei.A p e ! .

câtră m em brii rom âni a i congrega-ţiun ii m unicipale d in Cluj.

Luni, în 28 a lunei corente se in­stalează în oraşul Cluj noul comite su­prem al ambelor municipii; al comită - tului şi al oraşului* a cărui operă pa- triotică-naţională pe semne va fi inau­gurată cu înfiinţarea unei parohii gr. cat. ungureşti în Cluj. Cum aţi publi­cat şi D-V. de câteva zile umblă prin această fostă capitală a nefericitului Ardeal doi argaţi ai vlădicului haidu­cesc, ca să adune subscripţii pentru cur­tea regală şi Vatican dela poporenii celei mai alese parohii a provinciei me- trop. gr. cat. româneşti. Dat fiind ade­vărul acestei veşti sinistre, iarăşi şi de nou îndreptăm stăruitorul nostru glas cătră membrii români, cari au cuvânt în casa de sfat a comitatului nostru şi ii rugăm să folosească cu bucurie pri­lejul de instalare a noului comite, conte Bethlen, şi să ridice, în auzul neastâm­păraţilor asupritori, strigătul cel mai energic al protestului nostru în drep tă ­ţit ş i îndreptat în contra tuturor abu­zurilor, d a r cu deosebire în contra nou­lui ş i mişelescului atentat porn it asupra păcii religionare, asupra linişlei sufle­teşti, asupra celei mai preţioase comori ce o avem, în contra atentatului de a ruina parohia Românilor gr. cat. din Cluj. Nu ne îndoim că cei chemaţi: protopopii Ioan Pop, prez. clubului naţional comitatenz şi Ioan Ha- ţiegan, advocaţii Dr. Andreiu Pop (Hu­edin), Dr. Tămaş (Hida), Dr. Bran (Tea­ca), Dr. Morar (Cluj) etc. vor asculta apelul nostru şi vbr face să răsune jal­bele noastre în sala casei comitatului, locuit în parte covârşitoare de Ro­mâni.

Auzit-am destule curteniri, vă­zu tam destule complimente până la pământ, în faţa des schimbaţilor »fişpani« — vremea este să răsune zi­durile ridicate din sudoarea Românilor desmoşteniţi, să răsune de accentele nemulţumirii şi a revoaltei sufleteşti barem atunci, când vuesc Balcanii de chiotele războinice ale asupriţilor do eri. Asupriţi sântem la noi acasă, să dăm ştire noului comite suprem, că nu­mai în semnul păcii şi al dreptăţii i-1 vrem să-i vedem între noi, iar dacă vrea să continue asuprirea şi mai ales să alimenteze atacul pornit în contra păcii confesionala : îl socotim de satrap, de asupritor, în care nu putem avea încredere.

Un cuvânt şi cătră mai marii bi­sericii noastre: Unde sunt Arhiereii noştri? Contrarii lucră din răsputerii...

Dincâm pie.

ceaşca, până şi Căţeaua un joc poznaş obişnuit numai printre oşteni.

Miezul nopţii trecuse de mult ţd ostaşii tot ar mai fi petrecut de nu i-ar fi îndemnaţ ofiţerii să se culce. Şi această petrecere s’a făcut fără vin şi fără rachiu, ba încă şi apa ce se mai găsea era fiartă de căldura.

Intr’adevâr că peste câteva zile am şi pornit la Corabia. Erau nişte călduri grozave cum nu mai pomeni sem ; totuşi pedestrimea mergea cân­tând în cor : »Oştile stau faţă’n faţă, strânse’n câmpul da război«.

Pentru întâia oară auzeam acest cântec şi mi-a rămas întipărit în suflet pentru totdeauna.

Dar şi Dinu Ion al nostru nu se lasă, el tunar, sâ-1 întreacă piotaşii şi Curcanii; şi pe glas de Doină isco­deşte dela el un cântec cu care lasă pe jos toată pedestrimea : iatâ-i :

Foaie verde maiostat M’au pornit la Calafat De-aci la Corabia Şi mi-a spus toată lumea Că mă trece Dunărea.Maică măiculiţa mea De ’i vedea-o pa Lina Pe Lina iui Macovei Să nu plângi în faţa ei Să nu plângi să nu jeleşti

Bandiţii condeiului.O perfidie a »Leib-journalului« lui T isza

— *Az Újság* din Budapesta.

In atenţiunea pressei din Regat.De când cu intervenţia militară a

României în răsboîul actual, asistăm aproape zilnic la un spectacol scârbos, pe care ni-1 oferă pressa maghiară.

Operaţiunile armatei române, ad­mirate şi comentate de-o lume întreagă, nu sunt de loc pe placul perciunaţilor gazetari şovinişti, cari în orbia şi ne­putinţa lor păcătoasă par cuprinşi de fiorii morţii în faţa avântului eroic ai regatului român şi în faţa rolului ex­trem de important, pe care-1 joacă astăzi România în desfăşurarea eveni­mentelor din Balcani.

Lipsiţi de ori-ce bun simţ şi în­gâmfaţi la culme, aidoma ca Bulgarii, ei îşi revarsă balele veninoase şi pline de ură asupra armatei române, cău­tând în chipul acesta perfid să infil­treze în sufletele cetitorilor ura cea mai grozavă în contra regatului vecin şi în genere în contra neamului ro­mânesc.

Cât timp aceste atacuri le vedeam plasate în fiţuicile de bulevard ca >A nap« etc. nu le-am dat nici o aten­ţiune, căci cu nebunii şi descreeraţii nu ne putem prinde mintea. Vedem însă acum, spre surprinderea noastră, că atacurile perfide în contra armatei Ro­mâniei, statul cu care Monarhia noas­tră trăieşte astăzi încă în relaţiuni de strlnsâ prietinie, au trecut chiar şi în ziarul cel mai de căpetenie maghiar, în ziarul budapestan *Az Újság*, o r­ga n u l de p red ilec ţie a l p r i m - mi­n is tru lu i T is z a P ista, faimosul »îm­păciuitor« al Românilor.

I n n - r u l d e a l a l t ă e r i ( 2 3 I u l i e ) a l a c e s t u i z i a r g ă s im o c o r e s p o n d e n ţ ă d e 2 c o lo a n e s u b t i t l u l >Mici senzaţiuni dela hotarul României* î n c a r e t r i m i ­s u l s p e c ia l a l z i a r u l u i a m i n t i t — u n d e s c r e e r a t — p u b l ic ă d in g a r a Predeal c e le m a i m a r i i n f a m i i l a a d r e s a R o m â ­n i l o r d in r e g a t ş i a a r m a t e i r o m â n e .

Ni-e scârbă să reproducem în în­tregime toate perfidiile, cu cari debu­tează trimisul lui »Az Újság«. Reţinem numai următoarele constatări:

»Zilnic se refugiază prin g a ra Predeal în Ungaria 3— 400 Români*,.,.

lax la alt loc :>...Soldatul ro m â n n u că p ro ­

duce team ă d a r e d e-a d rep tu l o fig u rá dé c o m p ă tim it.

>Soldatul ro m â n e u n so lu de so ld a t, ca re aduce cu cel d in u rm ă h a m a l d in B u da p esta ., ş i se tem R o m â n ii (dm JRomânia) d e n o i, d eşi n favem n ic i u n so lda t în Predeal...

»...R o m â n ia a m ers în războ iu , ca o d in io a ră Ş vabii, c a r i în n u ­m ă r d e şeap te a u a ta ca t u n le ­ft u re . * etc. etc.

Pe oşteanal României, vitea- teazul dela Griviţa şi Plevna, as­tăzi sentinela puternică şi neador­mită pentru restabilirea ordinei şi p ă c i i pe câmpiile sângeroase bal­canice, singurul element de ordine şi umanitate in haosul balcanic,— n-arem lipsă sâ-1 luăm în apărare în contra perfidiilor murdare a cu- tărui riporter maghiar. D a to r in ţa n e este ín é i s ă a tra g em a te n ţiu ­n ea z ia re lo r d in R o m â n ia ş i a b ă rb a ţilo r po litic i a i ţă r i i r o m â ­n e ş ti a su p ra acestor a ta c u r i scâ r­boase, cari se a d u c R o m â n ie i de cel d in tâ i z ia r m a g h ia r , o rg a n u l p r e m ie r u lu i T isza , to c m a i în m o ­m entele câ n d b ă r b a ţi i d e s ta t ai

il

Doar în treacăt să ’i vorbeşti De mine să ’i pomeneşti De ’i vedea că se ’ntristeazâ Şi din ochi că lăcrimează la-o maică şi-o sărută Ea ’ţi va fi noră iubită;Din război de voi scăpa Ou viaţă maica mea.De i vedea că nu se uită Nici clipeşte din ochi verzi Fâ-te mamă că nu vezi.Maică, măicuiiţa mea Azi mă trece Dunărea.Şi astfel cânta Dinu Ion, un ţăran

ce nu ştia nici să scrie nici să citească, şi habar n’avea de Lermontov, care îmbracă aceaşi ideie îatr’j formă mai artistică şl mai desăvârşita.

Pe mine m’a pus Dinu Ion de i-am seri** acest cântec şi l’a trimes mamei sale sub formă de scrisoare.

Pentru călăreţi drumul era mai uşor dar din pedestrime mulţi cădeau leşinaţi de căldură şi oboseală pe cari ’i adunau din urmă în trăsuri anume pregătite.

Am poposit o seară la Orlea un sat mic în apropiere de Corabia. Şi a doua zi Duminecă ne-au dus Ja bise­rica din sat ca să ne împărtăşim cu Sfintele Taine.

înainte de împărtăşanie preotul.

R o m â n ie i ş i b ra ţe le vânjoase ale a r m a te i ro m â n e s u n t în plin& lu cra re p e n tr u rea d u cerea p ă c ii şi lin iş te i E uropen e.

D in p a r te -n e a m lu a t m ăsuri, c a a r tic o lu l d e fa im a n t a l ziaru lui „ A z Ú jság“ să fie p u b lic a t în ex- tenso d e în tre a g a p r e s s ă a Romă- n ie i ş i s ă a ju n g ă la urech ile Io* cu rilo r com peten te .

T inerim ea slavă. Societăţile stu­denţilor slavi dela universitatea din Viena au adresat o rugare cătră stu­denţii slavi din sudul monarhiei, ca să se întrunească toţi studenţii slavi din monarhie în o reuniune comună. Sco­pul reuniunii este să se cunoască mai de aproape şi să se înfrăţească diferi­tele seminţii slave şi să desvoalte o muncă culturală comună.

Bravă tinerime I

A m b a s a d o ru l m o n a r h i e i n o a s ­t r e din Petersburg, contele Thurn Valsassîna va fi absolvat dela postul său, din cauze sani­tare. Urmaşul lui nu e designat încă. Se vor­beşte despre contele Eszterhâzy, dar o hotă* râre nu s’a luat.

Mai nou.Pe câmpul de războiu

în c ă n u s ’a u c o n tr a m a n d a t până, e r i în a in tă r ile a rm a te lo r. Sârb ii au a ju n s p â n ă la 9 ch ilom . d e Vidin ş i a u o cu p a t ţ in u tu l d in îm p re ju r im i . In M a c e d o n ia n in g e de 2 zile . In tre K u m a n o v o ş i E g rip a■ la n ca a u în g h e ţa t n u m e ro ş i sol­d a ţi .

Turciiau ocupat oraşul Dedeagaci şi au făcut prisonieri pe toţi funcţionarii bulgari, Marele Vizir a făcut alaltăeri următoa­rea declaraţiune în faţa unui ziarist:.

* Nu sunt în stare să opresc îna­in tarea trupelor*.

In Sofiasituaţia e foarte nesigură. Ocuparea Adrianopolului de cătră Turci a produs o agitaţie extremă Sunt temeri, că va isbucni. revoluţia. Regele Ferdinand a plecat în oraşul Vranja.

România şi Franţa.Sub titlul de mai sus, marea re­

vistă franceză politică şi literară, »Les Annales«, publică o relaţiune călduroasă şi interesantă asupra ţării româneşti, datorită d lui Auguste Dorchain. Scrii­torul francez face pe scurt istoria ţării începând dela 1877, descrie frumuseţile Sinaii cu pană de măestru şi preamă­reşte ospitalitatea românească şi dra­gostea neîncetat manifestată de Ro­mâni Frânţii, cerând ca şi ţara sa să răspundă mai bine iubirii româneşti.

Din cuprinsul paginelor sale re­producem următoarele :

»România l Toţi cei cari au călcat cu piciorul pe pământul acestei nobile ţări şi s-au pus cât de puţin in atin­gere cu poporul ei, ar voi ca România să ocupe în gândul Francezilor un loc mai mare decât acela ocupat până a- cum. Şi mai cred că în aceasta ar fi unul din cele mai mari interese morale ce Franţa ar putea să aibă în Europa. Nu ne aducem aminte Sn destul noi

ţ Francezii că ’n orientul Europii încon-

un om în vârstă ca do patruzeci de ani, ne-a ţinut o frumoasă cuvân­tare

Nu o pot da întocmai această cu­vântare dar printre altele zicea cam următoarele cuvinte:

»Dragii mei, dacă astăzi vă împăr­tăşiţi cu trupul şi sângele Mântuitoru­lui nostru lsus Ohristoa, nu trebue si vă închipuiţi că vă pregătiţi numai de­cât de moarte. Nu trebue să vă descu­rajaţi. Ba încă trupul şi sângele Dom­nului să vă dea curaj ca să înfruntaţi cu bărbăţie toate primejdiile şi greu­tăţile răsboiuiui, pentru binele neamu­lui nostru, precum şi Mântuitorul a su­ferit de bunâvoe chiau. ile cele mai groţ zave pentru binele omenirei. Trebue] să ştiţi dragii mei că nu toate gloahJ ţele omoară, că atunci s’ar lua în cinci zile o împărăţie. Multe gloanţe să mă şi duc şi în vânt. Dar după cum e§jb< de adevărat că nu veţi muri cu toţi tot aşa este de adevărat că nu ve( veni cu toţii. Treci prin apă ş: te uzi dar ’mi-te prin foc. Şi de aceia este bine ca omul să fie pregătit şi sufle­teşte. Să nu vă înfricoşaţi de Sfintele Taine. Numai osândiţii la moarte se înfricoşează. Voi nu sunteţi osândiţi la moarte. Aceea care moare vitejeşte pe câmpul de răsboiu este fericit, că şi-a făcut datoria ap&rându-şi patria, pă-

Nr. 152 —1918. 0 â Ÿa K T A T R A N S I L V A H T K ï. Pagina 3.

Jurat de popoare, cari toate ne sunt prietene, de sigur, dar cari n au cu noi nici o afinitate etnică sau linguistioă — ruşi, unguri, sârbi şi bulgari — trâ- eşte un popor latin, tot aşa de latin ca şi Italienii, Spaniolii, ca şi noi înşi­ne, un popor răsărit din amestecul ce- lor din urmă. Daci autohtoni cu colonii Romani, pe cari In anul 101, împăratul Traian, după ce a biruit pe Decebal, Si aduse din Spania, Italia şi Galia, ca să populeze iarăşi Dacia.

>Nu prea ştim noi Francezii, că printr una din minunile istoriei şi ca o probă uimitoare a neştergerii urmei latine, poporul acesta, al cărui teritoriu a fost vreme de şeaptesprezece veacuri, aproape continuu cutropit, a ştiut să-şi păstreze, în contra oricărei verosimili­tăţi, idealul latin, credinţa in liberarea i definitivă, în line limba sa, fiică a acelui sermo rusticus care i-au fost adus de cătrâ legionarii din Roma. ,

»In zadar, cu ’ncepere din secolul III, trecu peste el valul gepizilor, sar- maţilor, goţilor, hunilor, saxonilor... şi, până la mijlocul secolului XIX, al tur­cilor, al austriacilor, al ruşilor: popo­rul român rezistă. Generaţiunile îşi transmiteau una alteia zicătoarea: »Apa trece, pietrele rămân * şi încă şi p’acea- stălaltă: »Românul nu piere !«

»Pietrile au rămas şi Românul n-a pierit. Dar pentru ca să'şi îndeplinească visul său întreg, a trebuit să treacă nu mai puţin de şeaptesprezece veacuri de credinţă, de vitejie şi de voinţă«.

Un ecou.Dela aniversarea de 25 de ani de dă.s-

o&lie a învăţătorilor JNic. Lepedeanu şi Danii! Martin, ni se mai trimit următoarele impresii;

M ult Onorate D om nule R edacto r!

Conferenţa învăţătorilor români gr. ort. din Săcele a serbat în 25 Iunie v. iubileul de 25 de ani împliniţi în cariera învăţătorească a colegilor Ni- colae Lepedeanu şi Daniil Martin.

Acest act, a fost condus de d-1 protopop al Braşovului Dr. Vasilie Saţiu, presenţi fiind, cu mici escepţiuni, toţi învăţătorii din tract, preoţii: loan Pascu, Zenovie Popovici, Octavkm Sim - tion şi loan Oan'ea, (a bătut la ochi absenţa preotului local I. Broju U doc­torul îcodor Sbârnea, drnd. O. Jpăişiu câţiva reprezentanţi ai comitetelor pa- rocbiale şi alţii.

La 4 oare p. m. corpul învăţăto- resc din Săcele aştepta la gara din Dârste sosirea şefului iubit, care înso­ţit de dir. p. h a n D >ria , de directorii: Ştefan Popovici, R adu Prişcu şi de Întreg corpul înv. al şcoalei primare din Braşov, a fost primiţi cu însufle­ţite strigăte : « b im -a ţi venit U şi *Sâtrâioscă l» .

) A urmat imediat serviciul divin în biserica din Dârste, pontificat de şeful tractului Dr. V. Saftu, la care au luat parte afară de cei menţionaţi mult popor şi tinerimea şcolară.

Felul, cum serveşte protopopul Saftu, te umple de pietate şi evlavie şi te face să uiţi în acest timp «toată grija cea lumească», sugerândute şi înălţându-ţi sufletul...

A fost un moment din cele mai înălţătoare acela, când protopopul în­genunchind în uşa altarului a rostit o rugăciune, mulţămind lui D-zeu, că le-a ajutat celor 2 iubilanţi să împli­nească 25 de ani de muncă în greaua, dar frumoasa carieră învăţătorească,

implorând ajutorul Celui Atotputernic, să le ajute şi de aici înainte întru împlinirea datoriei faţă de neam şi lege, mai rugându se pentru sănătatea soţiilor şi a copiilor lor.

Rugăciunea protopopului Saftu a stors multe lacrămi... Aici m’am gân- dU, că ce bine ar fi, să apară din când în când «cei mari» între cei, mici să-i rnângăe, (cum face protopopul Saftu 1) căci sufletul mare, tot mare rămâne şi între cei mai m ici...

După rugăciune, protopopul a ţi­nut celor doi sărbătoriţi o vorbire, scoţând la iveală rolul învăţătorului român faţă de neam şi legea strămo­şească, felieitându-i şi dorindu-le încă mulţi ani de muncă rodnică.

A urmat apoi vorbirea preziden­tului conferenţei învăţătorilor din Să cele, Savu Luoa, care a arătat, cum munca cinstită îşi are răsplata în cer şi pe pământ, oferind sărbătoriţilor câte un tablou comemorativ. Celor premerse a răspuns emoţionat Daniil Martin.

Cu acestea, partea primă a ser­bării s ’a terminat Continuarea s’a fă­cut la banchetul dat în onoarea lor, unde Între toaste şi cântări s’a petre­cut până la 10 oare seara, când pro­topopul a ridicat masa, plecând încun- jurat de învăţătorii săi la Braşov. In decursul banchetului cineva a pomenit numele regretatului prot. V. Voina, la al cărui nume protopopul Saftu pro­pune, şi azistenţa să ridică...

Tot în decursul banchetului pro­topopul nostru a cetit mai multe tele­grame de felicitare la adresa iubilan- ţilor, între cari pe cea a d-ltii Andreiu Bârseanu , al cărui nume a fost aco­perit de ovaţii îndelungate...

O adâncă impresie a produs scri­soarea d-iui Dr. Voina din Sibiiu, a- dresată învăţătorul ui D. Martin ca fost elev al dânsului. Această scrisoare l-a făcut pe d-I Voina cunoscut învăţăto­rilor din tracfc, cari ’1 vor stima şi iubi. învăţătorului Nicolae Lepedeanu îi mulţămeşte un alt elev de faţă, drand. G. P d işm făcând o vie impresie.

Scriu acest raport, nu ca să fac <s/flrd’n ţară* cu trebile noastre in­time şi mai ales cu activitatea noastră modestă, ci 1 scriu, să se v*dă, că pro­topopul Braşovului. P. O. D. D r . Va- sile S a ftu e acela, care a venit cu <inim ă curată şi duh drept* între noi, e acela, care conduce cu dragoste e- vanghelică, e acela care astfel ştia să ’şi preţueiscă învăţătorii, îndem nându-i astfel tot la m ai in tensivă muncă, e acela, care ca un vânt de b iru in ţă spulberă rău l ivit, fă .a n d sJ se sălăş- luească „duhul adevărului* dai ul d r a ­gostei şi al bunei înţe egeri în trac’ul său , ridicând prestigiul învăţătorimei noastre la ori-ce ocasiune.

Dea D-zeu neamului, bisericei şi şcoalei mulţi protopopi ca protopopul Dr. Vasilie Saftu 1

Satulung, la 1 Iulie v. 1013.V. lo a n .

Ş T i R L- 12 Iulie 1913.

Darea rezerviştilor concentraţi. Se anunţă oficios, că ministrul de finanţe a adresat tuturor direcţiilor financiare o ordinaţiune prin care li se aduce la cunoştinţă ca să anime încasarea dării de u rezerviştii şi rez. supl. concen­traţi pentru serviciul militar extraor­dinar—conform § lui 43 din legea de a- părare a ţării şi dacă respectivii se vor reîntoarce la familiile lor, să se amâne cu încă 3 luni aceste încasări. La ce­rerea proprie a acestora, li se poate a- corda încă termin de un an pentru plă- tirea în rate a restanţelor.

S'a maniat v ă c a ru l . . . Despărţă­mântul Reghin al »Asociaţiunii« a a* ranjat, cum se ştie, în 16 1. c. un con­cert în Reghin, cu concursul cântăre­ţilor de operă: dşoara Ana Barbu şi dnii M ărcuş şi Orişan. Concertul a succes splendid în toate privinţele şi aceasta se vede, că i-a supărat pe pu­ţinii »patrioţi«, cari s’au pripăşit în a- cel orăşel săsesc-românesc. Unul din ei, cuprins de »furror hunnicus« îşi a- rată slova în un articolaş publicat în fiţuica »Marosvölgy« ce apare în Re­ghin. In un ton de surugiu bajocureşte limba română şi pe artiştii noştri, că pentru ce n’au publicat anunţul con­certului şi în limba lui Arpad şi nem­ţeşte, căci doar ar fi participat şi ei, chipul corespondentul, la concert. Co­respondentul, care iscăleşte »Ioghall- gatö«, să ia la cunoştinţă, că publicul românesc nu are lipsă de participarea unor astfel de oameni, cari se dimit a scrie despre noi în felul notiţei din »Marosvölgy« şi de altfel să-şi însemne proverbul românesc, care se potriveşte aci: S’a mâniat văcarul pe sat şi satul nu simte nimic!

Ataşaţii m ilita ri şf corespondenţii de z iare ia Corabia. Aiaitaeri au plecat cu iachtul regal «Stefan cel mare» din Giurgiu spre Corabia, unde e cartierul general al armatei române, ataşaţii militari străini şi corespondenţii de răz­boi ai diferitelor ziare:

Ataşaţii militari sunt următorii: colonel Iskübski, din partea «Rusiei; co­lonel Hranilovici din partea Austriei; locot.-colonel Zyon din partea Angliei; loeot.-colonel Calafatovici din partea Serbiei; major Bronsart von Schöllen- dorf, din partea Germaniei; major Ar- turo Sola din partea Spaniei; căpitan Pichon din partea Franţiei şi căpitan Ferigo, din partea Italiei.

Iar corespondenţii de ziare: căpitan Cecil Patîngs, de ia «Daily Telegraph»; Carl Marilaun dela «Zeit»; Franosge Mic Culegh dela «Daily News» ; Anker Höxbro Kirchedy dela «The Politiken*; N. Ciocârdia dela «Universul»; Al. Ciurcu dela «Adevărul»; Dr. Caragiany dela «Epoca* şi baronul Binger dela «Gross- Oesterreich».

D in [IBS?. A s o c ia ţ i a n s i . D esp .« Sebeş* al «Asociaţiunii pentru literatura şi cultura poporului român» învită la a- dunarea generală cercuală, ce se va ţinea în ziua de 20 Iulie v. a. c. la 2 oare d. a. în şcoala rom. din Pianul de sus.

— Comitetul desp. *Tăşnad> al Asociaţiunei învită la adunarea cerc. a Vll-a, urmată de petrecere cu dans, care se va ţinea în 3 August st. n a. c. în comuna Supurui de jos,

Reuniunea în văţătorilor gr. Gat. di a comitatele Satina? Şi UgOGia aparţină­toare diecezei Gherlei învită pe o- noraţii membri onorari, fundatori şi ordinari precum şi sprijinitorii şi prietenii instrucţiunei poporale la a XVI-a adunare generală ordinară, ce se va ţinea la 7 August st. n. a. c. în sala şcoalei române confesionale din Seini,

Aspectul financiar al chestiune* balcanice. După «Le Journal» din 19 Iulie, interesul care domină întreg con­flictul balcanic e interesul Franţei, care este creditoarea tuturor statelor din Balcani: ea are în Serbia o creanţă de aproape un miliard, în Bulgaria una de o, jumătate de miliard, de aproape un miliard în Grecia şi de două miliarde Ia Constantinopol.

îm păratul Napoleon I şi scum pirea pâinii. In aceste vremuri, când plânge­rile contra scumpirei traiului sunt ge­nerale, credem de interes a aminti cum a procedat, acum o sută de ani,

împăratul Napoleon I faţă cu chestiu­nea scumpirei pâinei.

Este vorba de anul 1812, mai înainte ca marele împărat să între­prindă istorica expediţie în Rusia. După cum se ştie, Napoleon era un observa­tor foarte atent şi nu-i scăpă nici scumpirea crescândă a pâinei. lutr’o seară el fu văzut la o mare serbare în Saint-Cloud, scufundat în gânduri în mijlocul oaspeţilor săi ; în flne el ordonă ducelui de Basseno ca să con­voace un consiliul de miniştri, pe când el însărcinase in acelaş timp pe Mon- talivet ca să facă o statistică asupra rezultatului ultimei recolte. Se văzu îndată că creerul împăratului lucra febril. In consiliu, miniştrii începură să-şi dea părerea. Montalivet declară că recolta este excelentă şi se poate spera tot ^binele; alţii se exprimară mai prudent, dar majoritatea miniştri­lor se alătură la părerea optimistă a lui Montalivet. împăratul ascultă liniş­tit toate părerile, fixând pătrunzător pe oratori. Când ei terminară, el zise încet :

viei, care nici el nu-şi poate da seama de câte ori a trecut oceanul spre A- merica, unde a transportat şi-a vândut peste o miie de fete. Iacobovici, care dispune de-o avere colosală, avea legă­turi cu o mulţime de agenţi cari îl a- jutau în mişeleasca sa afacere. Poliţia din Hamburg a avizat toate poliţiile din capitalele europene ca să caute după complicii lui Iacobovici.

Din Braşov şi Ţara-Bârsei.Pentru masa studenţilor români

din Braşov au întrat dela: D-nul Matei Boeriu, fost elev al şcoalelor noastre, funcţionar în ministerul de domenii Bucureşti, cotizaţia anuală 10 cor.; >Za- randeana«, institut de credit Boiţa (Hu- niedoara) ajutor 20 cor.

Primească marinimoşii donatori sincerile noastre mulţămite. — Direcţ. şcoaielor medii gr. or. rom. din Braşov.

Muzică la promenada de jos. Sâm­bătă la orele 5 Va*

— »Aşa dar, d-ior, vă spun că nu este adevărat că am avut o recoltă bună şi aceasta este o chestiune se­rioasă. Dv. ştiţi de ce importanţă este pentru liniştea Franţei şi în special pentru Paris, ca să se poarte peste tot locul grijea de pâine. Am văzut zece scandalagii şi aceasta nu s’ar fl întâm­plat dacă poporul ar avea mâncare de ajuns. Trebue să ne ocupăm serios şl grabnic cu această chestiune. Gândiţi- vă că chiar dacă recolta este mijlocie, totuşi va fl încă destulă mizerie şi chiar dacă ar fl recolta bună«.

Urmară câteva momente de linişte, apoi Montalivet. z ise: — »Intr’adevăr, Sire, n’aveţi nevoe să vă neliniştiţi Pâi­nea poate să fie scumpă, dar ea nu va lipsi...«

Abia rosti aceste cuvinte Monta­livet, când Napoleon sări în sus de pe fotoliul său şi cu o privire ameninţă­toare să răsti la el cu un glas plin de mânie: — »Cum poţi să spui aşa ceva, d-le ? Ce va să zică aceasta: pâinea va fi scumpă, dar ea nu va lipsi? Ce crezi d-ta, de ce mă preocup eu? De cei bo­gaţi ? Absolut de loc I Ce-mi pasă mie, dacă d-ta, d-le, ai sau nu pâine ? Ştiu că pentru baui poţi s’o ai, cum pentru bani poţi să ai totul în această lume.«

Vocea lui Napoleon deveni atât de violentă încât se cutremurară pereţii. După o scurtă pauză Napoleon continuă cu un ton mai liniştit:

— »Domnilor, când voi pleca din Franţa, să nu uitaţi că prima idee a guvernului, pe care i-o las e s te : men­ţinerea liniştei şi bunăstării poporului«.

Această scenă este un document clasic despre spiritul practic ai mare­lui împărat! — 0. Scurtu.

Din discuţie poltică la păruială.Notarul din Nagyerőd a fost încunoş- tiinţat alaltasearâ că la o mică depăr­tare de comună a fost aflat lângă li­nia feiată un om în stare de incon­ştienţă, căruia roatele trenului li tăia- seră un picior. O comisie s-a prezentat la faţa locului şi a adus pe nenorocit in localul gării, unde revenindu-şi în fire, rănitul a declarat că se numeşte Tot Imre şi că e curelar în Hódság, de unde plecase cu trenul spre Sabadka. In tren călătoria cu trei sârbi cu cari a început să discute asupra învingeri­lor repurtate de Sârbi. La un moment, sârbii înfuriaţi s-au repezit asupra lui şi I au îmbrâncit, aruncându-l din tren. Starea nenorocitului e atât de gravă, încât nu are nici o, speranţă de a ră­mânea în viaţă.

Regele vânzătorilor de suflete. DinHamburg se anunţă: Aici a fost prins vestitul negustor de fete, rus Iacobo-

Cinematograf Merkur (Gewerbe- verein). Numai Duminecă în 27 Iulie V24, 6 şi 8 oare se va reprezenta cea mai mare şi cea mai interesantă dramă detectivă Bandiţii moderni în 5 acte. Timpul de reprezentat I oră şi jum. Afară de acest slager încă 3 filme de primul rang.

POSTA REDACTWNEI.»■ Iul I. S t. in S fcllşta . Daci odati

am admis, astăzi când suntem convinşi de con­trarul, ne vedem siliţi a declara, că procedeul d-tale ne supără.

Nu publicăm. Banii, dacă i-ai trimis,^Iţi itau la dispoziţie.

U L T IM E Ş T IR I.B u cu reş ti 25 Iulie. In tele­

grama adresată Sultanului, regele Carol se provoacă la legăturile de prietinie şi simpatie între ambele ţări, cari îi fac să atragă în mod binevoitor atenţiunea Snltannlni, că nn nou răsboiu va fi urmat de multe desamagiri pentru Poartă, căci Puterile mari nu vor accepta o astfel de schimbare teritorială, cu privire la care Europa şi-a spus odată cuvântul decisiv.

Viena , 25 Iulie. „Wiener AUg. Zeitung“ primeşte din sorginte oficială bulgară ştirea, că trupele turceşti au trecut vechiul hotar bulgăresc şi înaintează spre Iam- buli şi de-alungal râului Vundşa.

Bucureşti 25 Iulie. (Telegr. ur­gentă). Regele G reciei a ră sp u n s r e ­ge lu i Carol, că a rm is ti ţiu l se v a p u tea încheia num ai d u p l accep­ta re a co n ă iţiu n ilo r d e pace d e că- tr ă B u lgaria . Serbia m en ţin e a - celaşi punct d e vedere ca ş i G re c ia ,

Situaţia s’a agravat, deoarece tru­pele sârbe, greceşti şi turceşti conti­nuă înaintările pe teritorul bulgar.

Petersburg, 25 Iulie. Intrare* Ru­siei în Armenia turcească este iminentă. Se aşteaptă numai rezultatul demersu­lui Puterilor la Gonstantinopol

Belgrad, 25 Iulie. Toţi delegaţii pentru încheierea armistiţiului au sosit aici. Ei vor pleca Duminecă la Bucu­reşti.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Oomp

Redactor responzabil: loan Brotea.

rinţii, soţia şi copilaşii, de cruzimile vrăjmaşului. Este fericit că numele lui se va pomeni, şt la biserică şi în toate părţile, în vecii vecilor. Este fericit că şufletul lui se va duce de-a dreapta Tatălui ceresc. Dacă flecare din voi s’ar feri mişeleşte de moarte, dacă flecare din voi n’ar înfrunta moartea în faţă, atunci turcii vă vor goni ca pe nişte netrebnici, vor trece în ţară, şi vor mă­celări pe toţi aceia ce i-aţi lăsat în ur­ma voastră. Că turcii sunt păgâni şi in legea lor cea păgâneascâ stă scris c& tot ce nu e musulman trebuie să piară«.

Abia sfârşeşte preotul că sergen­tul Tăerel Constantin, un Gorjan mân­dru şi înalt ca un brad, îi şi răspunde: >Dar lasă părinte că le arătăm noi tur­cilor!... Avem ac şi de cojocul lor«.

Preotui surâde, mulţumit că vor- sale n’au fost în zadar, sau, dfn-

ţţ’un s’mţimânt de mândrie naţională.In aceiaşi zi am plecat din Orlea

şi seara am ajuns la Corabia unde am

ProprietariStofe, mătăsării,

aşteptat câteva zile până să ne vie şi nouă rândul ca să trecem Dunărea.

La Corabia primesc încă o scri­soare dela mama, prin soţia unui ofi­ţer ce venise să-şi ia ziua bună dela bărbatul ei.

Lumea pentru mine se sfârşea la ţărmul Dunărei. Şi o scrisoare dela mamă in clipa de a pune piciorul în- tr’o ţară necunoscută, vrăjmaşe, e ceva nespus de atingător.

Mi să frângea inima de jale, dar m’am stăpânit şi n’am arătat în faţa acelei femei cea mai mică slăbiciune. Ba încă râdeam şi spuneam ia glume, prefăcându mă că’mi bat joc de cele mai duioase simţimânte omeneşti.

Ea s’a mirat de atâta nesimţire. »Te uită ia el — zicea cu ciudă — biată măsa plânge de se prăpădeşte şi el stă de glume 1 ... Să ştii dela mine, băete, că deşi n’ai muri dar nici zdra­văn n’ai să te întorci acasă«.

Profeţia ei s’a împlinit.

Eu râdeam şi glumeam mereu, ca şi acei atei de imitaţie ce îşi bat joc de cele sfinte deşi glasul inimei le spune că fac rău. •

Acea doamnă a rămas încredin­ţată că sunt un nesimţitor, un sălbatic cu inima de piatră.

Dar numai eu singur ştiam ce se petrece în sufletul meu, şi puţin de mai stăm nu ma’şi mai fl putut stă­pâni. Eşind dela dânsa m’au podidit la- ărimile şiroaie, şi în zadar mă sileam să mă stăpânesc filndu-mî ruşine de mulţimea de lume ce umplea stradele oraşului.

Ceasul hotărât ca să trecem în Bulgaria soseşte. Iacătă-ne ajunşi la ca­pătul podului, unde ne oprim o clipă, şi’mi arunc och'i spre mulţimea nenu­mărată de pe ţărm şi de prin prejur ce ne strigă într’una: »Ura 1 ... Izbândă bună! . . . Să veniţi sănăt jşi«.

Zâmbesc cu amărăciune gândin- du mă la cuvintele preotului din Or­lea: >Nu veţi veni cu toţii«.

Totuşi mulţumim oamenilor ridi- cându-ne şopcile şi strigăm şi noi: »U- ra 1 . . . Să vă găsim sănătoşi«.

După ce se mai uşurează gloata de pe pod, pornim şi noi, păstrând o distanţă destul de mare dela un tun la altul, ca să nu să rupă podul de greutate. Fiecare pas, fiecare clipă, mă depărtează, încetul cu încetul de lumea luminată.

In cele din urmă călcăm în ţara duşmanului. Roatele tunurilor alunecă lin pe nisipul mărunt. Pământul străin mi se pare de o altă coloare. Trâmbele de dealuri ce brăzdează ţara în lung şi în lat, se rânduesc şi trec pe ne­simţite pe dinaintea ochilor mei şi’mi par nişte moşnegi bătrâni de când lu­mea, nişte vechi prietini, ce mă salu­tau în treacăt.

Lăsând Dunărea la spatele nos­tru, înaintând în întrul ţării, mi se pă­rea că pătrundem pe nişte tărâmuri ne­cunoscute de unde nu să ştie de ne vom reîntoarce vre-o dată. Şi chiar de

ar fl să ne reîntoarcem, aceasta se va întâmpla după multe necazuri şi nevoi, ca şi Fât-frumos din poveste care nu se reîntoarce de pe tărâmul celalt de­cât după ce trece prin multe greutăţi şi primejdii, şi după ce săvârşeşte ne­întrecute vitejii ,şi fapte minunate.

De pe ţărmul românesc ajunge până la noi un vuet surd şi nedesluşit, ca şi cum ai auzi un roiu de albine, sau zgomotul unei cascade la o mare depărtare. Mi-arunc ochii înapoi spre ţărm şi, mai presus de acest vuet, aud destul de desluşit glasul mamei mele chemându-mă pe nume. »Poate c& ma­ma — zic — a venit să mă vadă pen­tru cea din urmă oară, şi a sosit prea târziu«. Şi caut să-i desluşesc chipul în furnicarul de mulţime de pe ţărm.

Dunărea şi ţărmul românesc dis­părură încetul cu încetul. Nu mă mai uit înapoi; de aci trebue să privesc înainte, şi tot înainte.

EMILconfectiuni, blnie

F R A Ţ II SI MAY', «Sraşov, T ârgul « râ u lu i Yr. 3 .

BOLOGA şi SOŢIIşl rulări® solidă. — TrUSOUri GOMflletfi* — Serviciu

Recomandă toat) articolele celeGonfecţionăm costume in timpulprompt şi preţuri moderate.

maicel

moderne pentru dame şi domni. — mai scurt garantăm pentru fason.

Telefon Nr. 199.

XXXK

ItXM

XXXX

KXfO

Cit I!

t£XX

XI(X

ltXXl

tXXI

(t$X'

ZiliX

X XX

XII

Pagina 4S A U T A T R A N S I L V A N I K i N r . 1 5 2 - J 9 S 3

V ă rugăm să priviţi vitrinele la

LAHGL ROSENTHĂL k PA L M 1R T v&jjaiî

Târgul 'boilor ITr. 1. BRAŞOV, Stria porţii ITr. 4 . (23—50)

COVOARELINOLEUM

FERDELE

Pân zaţuri, albituri de pat, se pot cumpăra cu preţul cel mai convenabil. în ale- gere mare, preţurile cele mai ieftine la

t e l l m a n n &speilTârgul Grâului Nr. 8.

îngrijim şi aşezarea de ţ cu lucrători esperţi.L u c r ă r i l e de A J l U U I ! S I U U în Hotel Coroana sunt

executate de Urma de sus.

Solide Canapele, mese, scriitoare,

na js> mente de odăi de- dormit, lucrate perfect din lemn de stejar, şi alt D i t n ) n«d«n.- vinde cu preţurile fabricei

i r D E L T A - w *

întreprindere de indus? rie din lemn, atelier de tâmpi arie în B r a şo v * S tr a d a F ântân i! &W a) Colţul stradei Erzsébet,

—— — — i ui , } « de tramvai. —• — — —Tot acolo ie prime sen şi comande. ~ . 14 -52

x x n t i x y ; : ă > m n u n x u K x m m ' 3 D a { m . u m D t ^

„TRANSSYLVANIA“bancă g. m« de asigurare, Sibiiu (Nagyszeben

recomandă încheierea de

= A s i g u r ă r i pe v ie a f ă =în condiţiunile cele mai favorabile.

D entru p re o ţi ş i în v ă ţă to r i ro m â n i gr.-or : dala şco alele confesionale a v a n ta g ii deosebite.

Special de remarcat sunt combinaţiunile următoare:Asigurări mixte cu restituirea inte-

raselor de 3% garantată.Asigurări

combinatede pensiuni simple şi

cu asigur, unui capital

Asigurări simple şi mixte cu parti­cipare la câştig de 40%«

Asigurări mixte cuplătirea necon diţionat de 2-ori a capitalului*

As igur ăr i âe focdeasemenea foarte ieftine.

Dela existenţa „Transsylv&niei“ s’au plătit din partea ei:Capitale asigurate pe vieaţă.................Cor. »*458,689,43Pagube de foc..................................... „ 5,456,645,67Sumele asigurate pe vieaţă erau cu fi­

nea anului 1911 ................ „ 11,740,710*—Asigurări de f o c ................................ „ 133,667,241*—Capital de fondare şi rezerve , . . . „ 2,603,400 -

pormaţii şi prospecte se dau gratuit prin direcţiune în Sibiiu nri agenturile principale din Arad, Braşov, Bistriţa, şi Cluj

cum şi prin toţi agenţii din comune.Agentura principala pentru Braşov se afiă la d*l — — H. Herman, Strada Porţii Nr. 51. — —

.persoane versate In achiziţii cu cercuri bune de cunoştinţă se — primesc în condiţii favorabile în serviciul institutul*!. —

XXxXX

ftnXxnMXX

3 EI CI C

x

xxW

S*w

gMX

XICX X X S X X O X X X X X 3 E X X © X X X X X t f X X X X X X

C e t i f i ş i r ă s p â n d i ţ i

Gazeta Transilvaniei” .

Apă minerală. Societate pe acţii a bbfaşiior.

R e c c m a n d ă a p a m i n e r a l ă , s c o a s ă d u p ă c e l m a i b o u s i s t e m d i n

Isvorul Bodoker V ito ad e m e d i c i i e r m a r - d a t a p e n t î u c u i a c a t a r u l u i o r g a n e l o r d e r e s *

p i r a ţ i © l a l e a l e î n v e c h i t e , a r e e f e c t a l î n ă t o r ş i v i n d e c ă t o r .

I s v o i u l „ B c d c k e r V i l r o a “ e î n g r i j i t d u p ă s p i r i t u l t i m ­

p u l u i d e a s t ă z i , a p a m i n e r a l ă e e m i n e n t ă r ă c o r i t o a r e d i e t e t i c ă

ş i i e i t i n ă .

Administraţi«,: Strada Orfanilor Nr. 17. Braşov.Telefon 509. (29 50).

Bin cauza timpului ie primăvară înaintatv â n d c u p r e ţ u i i s c ă z u t e a r t i c o l e l e d i n d e p o s i t c a d a n t e l e , b r o ­

d e r i i , b l u z a , c a p o t e , c i o r a p i , h ă i n u ţ e d e c o p i i a l b i t u r i d e

— baibaţi şi d a m e ia —

N E W - Y O R E Hala de vânzareD BU TfiL EMANUEL,

lo-io. Strada Poriii No. 44.

Iy » \ ir ;

m

I

Pentru gesoHiiii dep r i z n ă / v a r ă , J Ş i v a r arocomandăm produsele noastre renu­mite ca cele mai bune şi anume:

Stofe de haine pentru domniCheviot şi ivamgarn.

Stofe de costume pentru dameunicoio! „ş desen.

^ fn fp fin n h îp Pentru paltoane, UI- dulie nuuilie ter şi mantale do dame

Veloars şi Plmerstossne de earnă şi paleto

Cheviot şi Kamgara neyrupentru costume salon, i r a ş i smoking.Stole Loden impeuetrliiie

pentru sport şi costume de vânăt

Stofe de rniforuse ii " S SPîediiri p e n t r u voiaj, cergă p e n t r u v o ia j, ăSUTÎ, Cai,

covoare- ete- etcFabrici de postav, mărfuri de

rredă şi tricotaj.

WILHELIBCHERGk19-50 posti de vân zare!| F ab rie a i» c ia ia pirini«! I

I

F. NÖHM EYER, G RAVEE R IsexXXXXM,3*

8H

B R A Ş O ¥ ,Strada Orfanilor Nr. 5. în curte etajul prim.

s

E x e c u t a t o t f e l u l d e l u c r ă r i d e g r a v a r ă , m o n o g r a m e

p e t a c â m u r i ş i c i a s o r n i c e , s i g i l e .

SpeciaSitate.M o n o g r a m e t ă i a t e p e p e r i i , g a r n i t u r i , g i a n t e ş i b a s t o a n e .

F irm e p e m e ta l c u l i t e r e n e g r e p e u ş i , p r e c u m ş i p e

m a ş i n i s e e x c u t ă t o a t e î n e m ă r i m i l e . 1 8 - 2 41 KBSliiş ffîBeg) BBBffl SMMilMlSanatoriul Dr. Depner

Institut particular modern, pentru chirurgie şi boale femeeşti.Strada Hirselter Nr. 15. a.

Amănunte da medicul şef:

Telefon 507. Dr. Wilhelivi Depner.

Nr. 1856/not. 19i3,A n u n ţ d e l ic i t a r e m in u -

e n d ă .Primăria comunei Ujtohân dă

în întreprindere pe calea licitaţii;.- nei pubîice care se va ţinea îj 2 August n- 1913 edificarea cum-

< pănei comunale.— j Preţul de esclamare este 1599 [ cor, 70 iii. Doritorii de a parti­

cipa la aceasta licitaţie sunt deobii- gaţi a depune vadiu In bani gata ori hârti de valoare 100/° di i su­ma de exclamare.

Plănui de zidire, preliminarul de spese precum şt condiţiunile se pot vedea în cancelarii comu­nei Ujtohân unde va avea ioc şt licitarea ininududă—svib oardaoficioasă.—

Ujtobân, la 19 iulie n. 1913.i - i Primăria comunală.

m m ■ *

« s a g a ____AvizLa subscrisul shtfiă do vân­

zare 4 piese de argirt, curat dc pre timpul iui Alexandru cel mare şi Filip va să zică înainte de Cristos.

Preţul după învoeala, pre un preţ bagatel nu se dau fără pre un preţ bun.

Ioan Neaga, preot în Diasao u. p. Koncza. 3—3

g £ g l g

0 proprietate de1 vânzare.F e hotarul oraşului Turda nu

departe de oraş este de'vânzare din mână liberă, 0 proprietate de 60 jupăre ^atrastale cj edifici ecc- rorrire. comasată într’o tablă.

Eventual se dă şi in arendă.Doritorii de a cumpăra sau

a esarenda să se adresează câtră lo m Mesaros advocat în Turdm strada: „Koasuth ter nr. 13. 2—s

Concurs repefitPentru întregirea postului dj

Cftntoi* în parohia Br şov-Osta- te, în pr.otopresbiteratul Braşova- iui, se publică concurs cu termin de 15 z:îe dela prima publicare,

Emolumentele împreunate cu acest post sunt cor. 1000 salar, plătit In rate lunare anticipat ve plus venitele cantorale însumi de aproape 200 cor.

Cererile de concurs se vor, \ înaintea oficiului parohial mternri-i

nul deschis, iar concureuţii se vor* presenta în vre-o Dumineca sau sărbătoare în biserică penttu a cânta şi arăta desteritatea în tipic,

Nou alesul va fi obligat a ţinea în fiecare zi vecernie şi ut renie iar Dumineca, sărbătoarea şi Vinerea eventualşi înalte zile şi liturghie.

Din şedinţa comitetului pa­rohial ţinută la 6/19 iulie 1913,Dr. Emil Dan Dr. N. Vecerăea

secretar preşedinte2-3

M O B I L E B U N Elucrate de măiestri din Braşov, — se capătă în asortiment bogat în

Hala de mărfuri a societăţii industriale din Braşov, Z Z Z Z . * £ £ £ £ ”Pentru lucru solii! ş l faun se dă garan ţie pe cinci ani.

ÜïiiiSE.

TITAEÍL T#UGCT?i5r MUltWiHAKO BRANIŞTE & BRAŞOV.

(21-24)

t