DACIA

www.dacoromanica.ro

V ASILE P AR VANDACIACIVILIZATIILE STRAVECHI DINREGIUNILE CARPATO-DANUBIENETRADUCERE DE RADU VULPE DUPATEXTUL ORIGINAL ERANCEZ INEDIT

VOLUM PUBLICAT DEASOCIAT IA ACADEMICAVASILE PARVAN" A FOSTILORMEMBRI AI SCOALEI ROMANE DIN ROMABLICURESTI MCMXXXVJI

www.dacoromanica.ro

PREFATA TRADLICATORLILUI

Cele cinci capitole ale acestei arti reprezintä prelegerzlepe care Vastle Parvan le-a ttnut in Martie 1926 la Cambridge,in arma invztatiei grupärzt Special Board for Classics- si caoaspe al institutiei St. John's College-. Alatuind o expuneresintetteä si unitarä asupra evolutzet vechilor czvilizatii din taranoasträ din regiuntle veczne, de la sfärsitul epoca de Bronzpänä in vremea invaziunzlor postromane, aceste prelegeri auprodus przn noutatea lor un vzu interes in acel media univer-sitar de aleasä traditie a cultului pentru antichztate. Ca urmare,neuitatul invätat ronzan a fost solicztat sä le publice in volumla Cambridge University Press-.

Desi a rostit aceste prelegert in englezeste, Vastle Párvana preferat sä se foloseascä de linzba francezä când s'a hotäritsä le redacteze pentru tipar. incredintând distinsilor sät prze-teni, d-lor Pro fesori Ifor L. Evans si M. P. Charlesworth delaSt. John's College'', transpunerea lor in limba -englezä. Na amat avut apot prilejul .96 revadä textul dictat atunci i tadtraducerea englezeascä.

Un an inrreg care a urmat a fost ocupat ca o activttatecovarsttoare. E anul in care a fost terminatä fundamentala saoperä Getica, in care au estt de sub tipar primele douà volume

VII

www.dacoromanica.ro

din Dacia : recherches et découvertes archéologiques en Rou-manie, in care au ap5 rut noi volume din anuarale coalei Ro-m5ne din Roma : vol. III din Ephemeris Dacoromana st vol. 1din Diplomatarium Italicum, 15r5 s5 mai vorbim de numeroa-sele conferinte si cälätorii de studii f5cute in tarä si in str5a15-tate, de preparatt vele inatntate pentru intemeierea unut institutarcheologic, din nefericire inc5 nerealtzat, de laborzoasele in-deletniciri obisnuite ca Profesor de istoria antic5 la Facultateade Litere din Bucuresti, ca Membru si Secretar perpetua alAcademiei Romatze, ca Director al Muzeului National de An-ticlutati conducgtor al unei intense campanil de säpäturide cercet5ri archeologice, ca Director al Scoalei Romane dinRoma, ca Membru al Comisiunti Monumentelor Istorice, cafactor activ in comitetul de conducere al importantei edituri deatunci Cultura Nationalr, etc.

In acelas turip o boalä necrut5toare ii mäcina trupulpregäti5 tragicul sfärsit care avea sá vinä in seara de 26 lunie1927, curmänd o viará inc5 neajuns5 la patruzeci si cinci deani, nimicind o rar5 energie creatoare in plin avänt 15sandin atà tea ramuri ale culturti roma nestt un gol care .s,i azi, dup5aproape un deceniu, stärueste dureros.

Ultima sa lucrare, volumul ce arma sá fte format din celeanct prelegeri, n'a putut apäre5 decät postum, abia in August1928. In forma in care a esit de sub ttpar, dela traducerea en-glez5 a textului si dela indice p5n5 la infätisarea sa grafic5,acest volum se datoreste sträduintet pe care ca pioasd luareaminte ca aleas5 competent5 au depus-o d-nu ProfesoriEvans si Charlesworth, ajutatt de c5tre colega lor dela Um-versitatea din Cambridge, d-nit Profesori E. H. Minns, I. M.de Navarro si C. T. Seltman. In ltpsa unui titlu defautiv pro-pus de c5tre Vasile Pä rvan, distinsii traducätori britannict au

VIII

www.dacoromanica.ro

intttulat cartea : Dacia : an outline of the early civilizations ofthe Carpatho-Danubian countries, cu o forma putin deosebitade aceea la care in cele din urma se hotgrise regretatul autor

rg sa mai fi avut timpul sa o comunice la Cambridge : Theancient civilizations of the Carpatho-Danubian countries 1).

Cartea, precum era de prevgzut, a avut un frumos succes.Acum este aproapc epuizatg. Caractezul ei rezumattv i sintetico face folositoare deopotrivä ccrcetatorului de specialitateoricarui intelectual care nu cautä intr'o lucrare referttoare laantichitate deceit idez fapte generale. Ea a fost socotita une-ori ca un rezumat al Geticelor, ceeace e adevarat numai in par-re, pentru capttolele 1, 11 st IV (despre Villanovieni, Scythi

Capitolul 1H, privitor la influentele grecesti in regiunilenoastre, constttue o reluare sub o forma noug a problemelortratate de catre Vasile Parvan ceva mai inatnte, in 1923, in Lapénétration hellénique et hellénistique dans la vallée du Da-nube 5i in Inceputurile vietu romane la gurile Dundrii. Insclumb capitolul ultim, Carpato-Danubienii i Romann, o ex-celentg privire complexivg asupra formärii evolutiei roma-nismului in marea unitate a regiundor dungrene, este aproapecu totul inedit in opera publicatä a lui Vasile Parvan.

Tratand des pre un principal fenomen de istorie universalg,din care a rezultat lattnitatea poporului roman, acest capitol,prea putin luat in searna pang acum de catre publicul nostru

chzar de catre specialisti, din pricina felului discret in carea apgrut, dupg moartea autorului, la star.sztul unei carti engle-zesti, deci putin citttg la noi, reprezinta mg rturia unui gandmare ce pang in ultzmele clipe trämignta spiritul de neastampg-

1) Cf. H. Metaxa, Vaszle Pa-rvan: note bzo-bzograf ice, in Arhzva pen.tru .5tunta N Reforma Socuale% VII (1928), nr. 3-4, p 16 din extras

IX

www.dacoromanica.ro

rat.i creatte al lui Vastle Parran. Dupä ce daduse la lunzingGetica, o incercare de protoistorte a Daciei, prin care institutaIn istoriografta tarn noastre o nouä spectalitate imbogattaistorta nationala cu un intreg mtleniu de fapte [emit desgro-pate din impertul táceru, rota acum sä revina la preocupa rilesale de predilectte de altädati, ref eritoare la vremea clasta

sä scrie o altä sinteza capttalä, Dacia romana, in legaturacu intreg romanismul danubtan. In nzintea sa, de peste douadecenit atinttta asupra rnisterului romatutatit noastre, aceastälucrare era atat de clarä, atat de 'natura, inc.& marele invä tar

incepuse a se gandi sta. ruttor mai departe, la o a treia sin-teza : Protoistoria Slavilor, cate area sa atace problemele celemai hotaritoare, dar i cele mai spinoase dLn istoria poposuluiroman, anume legatura dintre anttchitate si vremurile mai noi,formarea popoiulut roman, continuttatea lui in nordul Duna rii.Capitolul V din Dacia: an outline, etc., ne evocä astfel toatamarepa personalitätii lut Vastle Parvan si toatä imensitateopierderu pe care o reprezinta disparttia lui prematura.

Asoctatta academic:a Vaszle Pa rvan- a FoVilor Membriai Scoalet Romarze din Roma a luat inittattra de a publica otraducere in limba romd nä a celor cinci prelegeri tinute de cä-tre Vasile Parvan la Cambridge, intr'un volum asemanator ce-lut englez. Acest volurn reprezinta in acelas timp §i inceputurunei colectit care urmeaza sá fie continuatä in anti vutort prinlucrärt dtferite.

Inaugurând aceastä colectie cu volumul des pre vechilecarpato-danubtene, Asociatta crede a fi adus o pioasä

inchtnare aminttrii marelui intemeietor al ,coalet Romane dinRoma §i totodatä a fi facut accesibile unor cercuri mai largi decititori romant gandurile at:it de revelatoare ale lui Vastle Par-

X

www.dacoromanica.ro

van asupra protoistortei tara noastre i asupra originilor popo-rului nostru.

Incredintandu-mi sarcina de a traduce aceasta lucrare,.Asociatia mt-a asat in acelas amp si toata libertatea t ras-punderea in ce priveste cominutul st forma traducerii.

Traducerea n'a fost *tag clupa textul englez publicat,dupa cel francez inecht dictat de catre Vasile Airvan. M'anzsluitt de o copie dactilograf tata a acestui text, care se afta inposesiunea mea, ftindu-mi incredintata de cätre regretatul au-tor in ultimele luni ale vietu lui pentru a intocmi o hartä a lu-crärii1). Acea harta, alcatuità de care d-na Ecaterina Duna-reanu-Vulpe st de catre subsertznatul transcrtsä de d. D. Pe-curariu, a fost publicata in editta englezä. Am reprodus-o färaructo modificare si in volumul de lata.

Confruntiind ca blare anunte traducerea engleza ca copiafrancezá incredintata mie, n'am putut constata Mao nepotri virecare sa poata fi atributtä vreunor modificari ori adaosurt [a-cute de catre Vastle Pärvan pe exemplarul trimis d-lor Evanssi Charles worth. Textul francez, dupa care am redactat tradu-cerea de fat& reprezinta prin urmare ultima forma data lu-crärti de catre autor.

N'am ticut decat opera de traduator. Cu o unica st micaexceptte in capitolul II, ande am suprimat o scurtä referintala un pieptene de bronz de provententa incertä si de o antichi-tate contestabilä, nu mi-am ingaduit nicaeri sa aduc vreo mo-dificare parerilor faptelor expuse in 1926 de catre Vastle-

rvan.In ce prweste tidal carpi, am adoptat [orina data de tra-

duatorii englezt, fund intrata in uz De asemeni mi-am insusit

1) Copia dactilografiatà va fi in curand depusS la Academia Romana.

XL

www.dacoromanica.ro

din editia englezg ciiteva trimitert zntroduse in text, procedeulde a da in indice referinfe la hart:6 pentru numelef f eografice si

ideta de a prezenta o listä de prtncipalele lucrgrt ale lui VaszlePärvan.

Näclgjduind cfi voiu fi zzbutzt mgcar in parte ca modestamea muncä sä coresputzda increderzi cu care colegti met dinAsociatie m'au onorat dându-mi insgrctnarea de a traduceopera cea din urmg a tut Vaszle Parvan, incheiu aceastfi pre-targ cu un gänd de nemärginita recunostinrä st veneratze ingl-tat in amtntirea mult regretatului meu Magistru.

Interpretänd sentimentele intregei Asoctatu, imi fac pig-cuta datorie de a exprima act vit multumiri pe de o parte Aca-demiet Roma' ne, pentru bungvointa cu care, ca legatarä a bu-nurzlor lui Vastle Pg ruan, ne-a dat autoriza tia de a publicavolumul de fatä, punändu-ne la dtspozitte si cliseele zincogra-fice ale celor mai multe din dustratti, iar pe de altg parte d-lorProfesori Ifor L. Evans si M. P. Charles worth, precum si edi-turii Cambridge University Press'', pentru indatoritoarea re-nuntare la dreptul lor de przmi editori ai acestei opere a luiVasile Pärvan.

RADU VULPE

1 Martie 1937

XII

www.dacoromanica.ro

SUMARULPrefata traduckorului pag. VII

Cap. I: Carpato-Danubienii §i Villanovienn ,, 3

Cap. II: Carpato-Danubienii §i Scythii .. 39

Cap. III : Carpato-Danubienii §i Grecii ,, 77

Cap. IV: Carpato-Danubienn si Celtii 111

Cap. V: Carpato-Danubienii §i Romanii 149

Lista principalelor lucräri ale lui Vasile Parvan . 189

Indice . 193

Lista figurilor 215

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

I

CARPATO-DANUBIENII SI VILLANOVIENII

www.dacoromanica.ro

Europa centrald, de la Alpii austriaci si din cdmpia Ba-variei pdnd in podisurile Galitiei orientale i pánd in stepaDobrogei, adicd Europa danubiand, prezintd incd dela ince-putul protoistoriei, din varsta Bronzului, i pánd la sfdrsitulevului mediu, cánd se prdbuseste regatul catolic al Ungu-rilor sub loviturile propriilor lor rudenn musulmane, Turcii,in 1526, o serie de fenomene culturale al cdror teritoriu debazd il formeazd inaltul podis transilvan.

Aci, in aceastd imensd incintd fortificatä de naturd in for-ma unui mare patrulater avdnd ca laturi muntn greu de trecut,se afla aurul, argintul, arama, fierul, sarea. Inca' din timpurilecele mai vechi, in Om neolitic, locuitorii cámpiilor moldo-ucrainiene cu frumoasa ceramicá pictatd i locuitorn sesurilorpopulate de la Dunärea mijlocie si din muntii illyrici, cu cera-mica incisd, au pdtruns, cu toate greutdtile, de la Est si de laVest, in cetdtuia inaltd care poseda aurul si acolo au punsrdacini, influentandu-se unii pe altii i ere:and o civilizatiespecified, de caracter mai mult occidental dar cu puternice afi-nit5ti orientale.

Ca si in varsta Bronzului. cand Carpatii cu marea fortä-

5

www.dacoromanica.ro

reap a Ardealului sunt leagänul puternicei civilizaii originalea Bronzului ungaro-roman- cu arta sa industriala in bronz§i in aur unicd in Europa, tot astfel in prima vársta a Fierului,Cimmerierui mai intaiu, Cu audata lor industrie a cupruluidupd modele originale din Caucaz,numai in trecere pe aci,Scythii apoi, cu arta lor naturalista ruso-siberianr, deindelungatd §edere prin aceste tinuturi, §i-au avut in aceea§iregiune carpaticd centrul rdspandirii lor care Vest. De ase-meni, in a doua \rased a Fierului, 135§tina§ii acestei regiunisd o numim de pe acum cu propriul ei nume de Dada , alun-gand pe intru§i, Irarneni care Est, Celti catre Vest, intemeiazdcel mai mare imperm barbar preroman care a fost cunoscutvreodata in aceastd parte a Europei : regatul get al lui Bure-bista, cuprinzand atat Boemia §i Pannonia cat i Basarabia §iBulgaria, dar ale caul cetaui de seamd erau tot in Carpatiitransilvani. In sfar§it, cucerirea romana nu devine completadmcoace de Alpii orientali i de Adriatica decat prin supune-rea Daciei i cu toata retragerea imparaiei romane inapoia zi-dului de apd al Dunarii abia dupd un veac i jumdtate de sta.-panire, tot aceastd provincie romana din Rasdritul impdraieiva fi singura care °data' acceptatd latinitatea va fi ca-pabild sd-§i pastreze romarnsmul pand in zilele noastre, inciuda adversitailor celor mai cumplite.

A vorbi deci despre protoistoria i despre istoria anticä aEuropei danubiene inseamnd in primul rand a examina ele-mentele culturale pe care Carpato-Danubienii din Dacia pre-romand ni le prezintd cu incepere cel putin dela sfar§itul mile-mului al II-lea inamte de Christos, data la care aceste popoareincep a dobandi in 'storm generald nume proprii bine docu-mentate.

Nu voiu pomeni totu§i nimic in aceste pagini de inceput

6

www.dacoromanica.ro

despre nationalitatea Carpato-Danubienilor, läsánd ca fapteleinsd§i sá o postuleze. Intru ded in materie pentru a defini maiintäiu ovilizatia danubianä in preajma anului 1000 a. Chr.

Archeologul care ajunge sä cunoasa indeajuns aspectulirumoasei várste de Bronz ungaro-romäne" a§a cum se pre-zina in Ardeal in nenumäratele depozite ascunse dinainteavaziei cimmeriene mai mntâiu, iraniene apoi (deci intre 1000 §i700 a. Chr.), va constata lesne trei fapte importante :

1° Perioada a III-a a värstei de Bronz carpato-danubienenu e deat indelungata pregatire a celei de a IV-a: le belAge", ale arei tipuri industriale nu sunt deat desvoltarealogia a tipurilor din perioada a III-a. a va fi vorba cumva,dupA cum crede d. Paul Reinecke (Archaeologiai ErtesiW5,1899, p. 225 sq. *i 316 sq.), de mijlocul secolului XII a. Chr.sau mai de graba, dupd pärerea noasträ, de sfär§itul secoluluial XI-lea, ca limità intre cele douà perioade, fapt sigur e ca adoua jumatate a mileniului II a. Chr. n'a fost turburata denicio invazie sau pustiire care sd fi provocat vreo schimbareimportantä in aspectul etnografic sau cultural al tärilor car-pato-danubiene ;

2° Depozitele" de bronzuri din Boemia §i din Pannoniasunt o simplä prelungire a civilizatiei Carpatilor ; Slovacia for-meaa, ca pe vremea lui Caesar care pomene§te despre popoa-rele de acolo, trup comun cu Ardealul ;

3° Principalele tipuri industriale ale Daciei nu tin, ca ideiefundamentalä, de Orient, ci de Occident : adia existä o conti-guitate de ovilizatie mai accentuatd cu Apusul Europei cen-trale (Italia de Nord incIusiv), deat cu Europa de RäsAritde Miazazi sau cu Asia anterioarä.

7

www.dacoromanica.ro

* nag

..,4! will0(1111piliio o

8

-4.ccacwt6iXet;

/f

Fig. 1 Obiecte din colecpa Egger, Viena, in cea mai mareparte provenite din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

Se §tie ca in regiunea carpato-danubiana epoca de Fiernu incepe in acela§ timp ca in Noricum sau in Italia deNord-Est, adica in tinuturile veneto-illyre, care dominau deo-potriva drumul continental al ambrei venind de la MareaMad §i drumurile maritime ce duceau prim Adriatica spreMediterana de Rasarit. In Carpati lumea ramane ca §i inApus, in -Gallia, tot in ultima perioada a Bronzului, Oda' la700 a. Chr.

Dar pe de alta parte produsele industriei veneto-illyre dinprima penoada a Fierului i mai ales din prima jumatate aacestei perioade, nu raman necunoscute Carpato-Danubienilor.Dimpotriva. Intocmai cum din vechi timpuri securile de amniade tip cimmerian formau un articol de comer t foarte activ cuOrientul Europei pa-rid la Urali §i pana in Caucaz, tot a§a va-sele frumoase de bronz fabricate in Italia, precum §i coifurile,cuirasele §i cnemidele, facand parte din punct de vedere tech-nic din aceea§i familie de produse, se raspandiau in toate ta-rile carpato-danubiene, trecand chiar dincolo de Nistru pana inPodolia. Securi cimmeriene sau vase italice erau deopotrivaimitate de catre ba§tina§ii din Dacia §i nu e totdeauna destulde u§or de deosebit fabricatul strain de cel autochton.

Technica foilor subtiri de bronz sau de aur, lucrate aurepoussé §i gravate cu linii punctate, nu era cu totul necunos-cued in Dacia in Bronzul III. Cu totul dimpotriva. Totu§i, subinfluenta veneto-illyra aceasta technica ia un nou §i puternicavant i motivele decorative carpatice din Bronzul IV suntacum foarte strans inrudite cu modelele din Sud-Vest ( fig.1-2).

Sà incercdm a defini, mai intaiu teritorial, apoi stilistic,unitatea villanoviana §i atestina a Europei danubiene.

Nici vorba cà vom considera ca putin interesante din acest

9

www.dacoromanica.ro

punct de vedere regiumle imediat vecine cu Italia. Caci Sty-ria, Carintia, Carniola, Dalmatia de Nord §i chiar Pannoniasunt continuarea fireasca a Venetiei nord-italice : nu e deckprea natural sa gdsim aci produsele bronzierilor atestinivillanovieni. Ceeace dovede§te insa in chip peremptoriu uni-

10

Agt,,

Fig. 2. Depoznul de bronz dela Fize.5u1 Gherlit

tatea Europei danubiene este existenta unor asemenea pro-duse in foarte mare numar in Ardeal i Galitia.

Inteadevar, fabricatele nord-italice se intAlnesc la Nordde Alpi §i chiar pan& la Marea Balticd, dovedind acolo cealaltamare unitate europeanä : unitatea italo-celtä, cu prelungirile

www.dacoromanica.ro

31

.Nkr

,e';

qa_ _

Fig. 3. O parte din depozitul de bronz dela Lázarpatak in conntatulBereg, cu obiecte caracteristice pentru cultura getica' din Carpart.

11

www.dacoromanica.ro

sale in tinuturile germanice. Dimpotriva aceste fabricate suntaproape inexistente in Peninsula Balcanica, regiune care §i dinacest punct de vedere apartine unei lumi deosebite, in careinfluentele grece§ti §i in general egeene sunt cu mult mai im-portante decat in lumea danubiana.

Intinderea cuprinsa intre marea campie ungara de la Du-närea mijlocie i podi§ul Galiçiei orientale se arata patrunsa deun adevarat val de fabricate nord-italice, care in cea mai mareparte nu se gasesc izolate, ci impreuna cu fabricate indigeneapartmánd peridadei a IV-a a Bronzului ungaro-roman. Celecloud feluri de .tipuri industriale : produse carpato-danubienede o parte, italo-venete de alta, se ajuta reciproc spre a neoferi posibilitatea de a stabili o cronologie destul de precisa.Paul Reinecke in clasificarea pe care o face obiectelor debronz ungaro-romane-, acceptand §i el contemporaneitateaBronzului IV cu influentele vestice italo-hallstattiene, deo-sebe§te trei faze sau sub-perioade : prima, corespunzánd celeimai vechi perioade Villanova, ar cuprinde depozitele delaGusterita lánga Sibiu (fig. 6), Bundorf in Tarnava-Mare, Rusin judetul Some§, Kaszapuszta in Bihor §i Hajdít-Beiszörményin comitatul Hajdfi ( fig. 13); a doua faza (dupa not greu dedespartit de intaia deoarece avem acelea§i descoperiri nord-italice in depozitele respective) ar cuprinde depozitele delaBr5dut in Odorheiu (fig. 4-5) i Kemecse in Szabolcs ; insfar§it a treia faza ( dupa Reinecke tinand pana la jumatateasec. IX, dupa noi mult mai tárzie, pänà pe la 700) ar cuprindedepozitele dela , ornärtin in Tarnava-Mare §i mai ales pretio-sul depozit dela Fizesul Gherlu in Some§ ( fig. 2), care alca-tue§te i trecerea spre adevaratul Hallstatt carpatic, adica spreepoca invaziunn scythe, asa cum o constatam la Aiud, laGyoma, etc.

12

www.dacoromanica.ro

Printre vasele metalice de origine nord-italica (czste, si-tule i caldäri emisferice) tipul cel mai raspandit intre Dunareamijlocie i Nistru, adica in toate tinuturile carpatice, e caldarupcu cloud torti mobile §i cu urechi in forma de cruce ( fig. 4).Asemenea vase de bronz au fost raspandite pe calea comertului,probabil prin pasurile Carpatilor din Slovacia actuala, pana inGalitia §i in Podolia, unde cunoastem cinci exemplare dela Untzsi §eapte dela Kungsowce pe Nistru, pe langa altele din Podo-lia. Aceste caldaru§e sunt cele dintai vase nord-italice care cir-cula aproape in toata Europa centrala §i occidentala, din Gal-lia pana in Galitia §i din Styria pana in Danemarca, la sfar§i-tul epocii de Bronz §i la inceputul celei de Fier, adica, dupacronologia protoistorica a regiunilor alpine, intre 1100 800a. Chr., ceeace se potrivqte perfect §i cu mediul carpatic incare gasim aceste calclärue exclusiv in depozztele BronzuluzIV, precum vom incerca sa demonstram indata.

°data fixate aceste granite geografice i cronologicepentru infiltratnle italice si alpine in regiunea carpato-danu-biana, trebue sa examinam mai de aproape, topografic i tipo-logic, insa§i monumentele care ne confirma unitatea vieçii cul-turale in Europa danubiana in cursul epocii villanoviene.

Printre fabricatele cele mai caracteristice ale industrieihallstattiene, apartinand inca technicei Bronzului dar docu-mentand forme care anunta prima perioada a epocii de Fierin Vest §i in Sud-Vest, e spada cu antene dela Bundorf inTarnava Mare. Gasita impreuna cu alte doua spede din Bron-zul IV carpato-danubian, ea constitue la Est de Dunarea pan-nonica un unicum. Intr'adevar, niciodata bronzierii din Carpatin'au fabricat spede cu antene. E prin urmare un exemplarajuns aci prin comert. Dar epoca acestui tip in Apus e binecunoscuta: e tot inceputul primului mileniu (1000-900 a. Chr.).

13

www.dacoromanica.ro

Acestei vremi dela inceputul Bronzului IV carpato-danu-bian ii apartine §1. tezaurul de aur §i depozttul de bronzuri dela Brädut in Odorheiu. Pe ldngd securile a douille" (fig. 5),secerile, fragmentele de spede §i cele douazeci i cam de inelede aur incise transversal, care au servit poate drept moiled, seafld §i calddru§a de tip nord-italic: doua exemplare de marimicu ornamente diferite ( fig 4). Doua caldarue emisferice aumat fost gasite la Vies in jud. Mure§. Fragmente dintr'o cal-daru§a s'au gasit §i la Alba Julia (daco-romanul Apulum); altefragmente se cunosc din marele depozit dela inceputul Bronzu-

14

Fig 4 Caldarusa italicä dela Braclut

lui IV dela Guverita langä Sibiu, asupra canna vom reveni maijos. 0 frumoasä calddru§d de acela§ tip, bine pdstratd, a fostdescoperita la Kántorjánosi in judetul Satu Mare. Foarte bo-gate in asemenea caldaru§e ( dupa cat se pare de fabricatieatestina tar nu villanoviana), sunt cele cloud comitate ma-ghiare Szabolcs §i Hajdít vecine Cu judetele romane§ti Satu-Mare §i Bihor.

Negustorulut protoistoric de bronzuri care §i-a ascunsdepozitul la Hajdzi-Beiszörmény, specialist in articolul pretiosal spedelor (s'au mat pastrat 27), ii placea sa faca negot §i cuvase nord-italice nu mai putin scumpe s'au gdsit astfel : o;

www.dacoromanica.ro

&turd frumos decorata cu simbole solare (roti, protome de le-bede, barca solará); o caldarusa cu cloud toqi de tipul comunbine cunoscut ; o ceasca impodobita cu hnh orizontale punc-tate i cu perle executate au repoussé, caracteristica pentruBronzul IIIIV din Europa centrala ; un coif cu var.{ stilizatin forma de bulb, iarasi de tip italic, comun in regiunea car-pato-danubiana ( cf. mai jos) : suntem prin urmare i act pela 1000-800 a. Chr., adica in aceeasi vreme Cu perioadeleBenacci de la Villanova.

Mai avem caldaruse intregi sau fragmentare dela Má-riap6cs, dela Kis -Várda i dela Taktakenéz, precum si o fru-moasa situla dela Sényb, aproape identica celei dela Hajdti-

Fig 5 Seam de bronz dela Braclut.

Boszormény. Toate aceste patru localitati sunt situate in comi-tatul Szabolcs. Toro de caldäruse nord-italice similare s'au maigasit la Tobesdorf langa Medias. Pe de alta parte marele de-pozit de bronzuri dela Fizequl Gherlti in judetul Some§, cunumeroasele sale securi A contine de asemeni res-tun de caldäruse precum i cdteva cupe frumoase ( fig. 2) deun stil nord-italic ceva mai recent &cat acela al caldaruselordela Bradut sau dela Hajdít-Boszormény.

Dar elementele Bronzului IV carpatic strans legate deprima epoca a Fierului din Apus nu se marginesc la acesteimporturi ori, eventual si mai rareori, la imitatu nord-italice.Ci atelierele din Dacia adopta si ele directive notia, inspirate

15

douille",

www.dacoromanica.ro

din arta apuseand, veneto-illyrd ori hallstattiand §:i produc innoul stil in chip autonom. Tendinta generald a vremii, de a re-nunta la massivitate in favoarea ornamentului superficial, lu-crat au repoussé pe foi subtin de metal, se manifestd §i inCarpati. Sa cercetdm na§terea acestui nou stil, paralel in bronz§i in aur, la Räsdrit de Dundrea pannonicd.

Prmtre atelierele Bronzului IV, acela dela SO lnaca inmdetul Alba pare sd fi ocupat un loc din cele mai de frunte.Inca neamestecat cu elementele autentice hallstattiene, acest a-telier anuntd totu§i timpurile noi. Fragmentek de aplice de

16

API

if11110111111

Fig 6 Cingätoare de bronz dela Gu.5terita Janga Sibiu.

cingatori (foi de bronz ce impodobiau curelele late de plebe,foarte bine cunoscute §i in Apus, dar in a doua perioaddstattiand), reprezintd in decoratia lor cu linii punctate orizgariate, de caracter pur geometric, cunoscuta maniera venetàa technicei decorative superficiale. Nu e inca' influentd directaoccidentald, ci numai paralelism pe baza' spirituald

Totu§i perfecta unitate cu Occidentul nu intdrziese manifeste. In marele depozit (sau atelier) delaGuqterita lana Sibiu regdsim caracteristicele protomede lebede, precum §i o frumoasd cingkoare de bronz cu dia-metrul de 37 cm., apartindnd unei femei : pe aceastd cm-

hall-

similara.

www.dacoromanica.ro

gatoare avem gravat, mai mult Cu unii punctate, motivul my-cenian al scutului elipsoidal, scobit de ambele parti laterale, al-ternand cu sern de roate solare" cu patru spite, iar drept innuiloc avand roata cu ease spite, zigzaguri i spirale ( fig. 6).Faurarul din vremea villanoviana, autorul acestor podoabe, nufacea insa deck sa repete motivele de pe cutare vas Dtpylon-din Atena: roata solara, svastica, lebada, punctele, linille in zig-zag si motivul de ah; iar figurile de scuturi de pe alte vasedela Dipylon sunt identice cu cele dela Gusterita si la f el

intrebuintate decorativ. E una o aceeasi lume din Nordul Ita-

Fig. 7. Vas de aur dela &la

hei si din Attica pana in Carpatii Ardealului. Prima epocaa Fierului nord-adriatic inaugureaza la no', inca de la ince-putul Bronzului IV, raporturi intime cu lumea Sudului : Ita-ha deoparte, Grecia de alta. Totusi multe idei meridionalene-au fast transmise indirect : prin Veneto-Illyrii din NordulAdriaticei, creatorii civilizaiei specifice din prima vârstä aFierului, nu prea originali ca artisti, dar excelenti negustoriraspanditori ai produselor lor metalurgice. Alte asemdnäri'filtre cele trei civilizan par sa-§i ailDA originile tot la ei.

17

www.dacoromanica.ro

Cercetatorn sunt de acord pentru a atribui influentei ar-tistice i religioase a Italo-Celto-Illyrilor din Alpii de Sud-Est raspandirea simbolelor solare in intreaga Europa vestica,centrala i nordica, in ultima epoca a Bronzului si prima a Fie-rului. Se pare ca in regiunea carpato-danubiana cultul soare-lui se lega de stravechi origini i simpatn, caci documenteledin Bronzul IV privitoare la el sunt foarte numeroase. In ade-val., e de ajuns sá pomenim, pe langä cele spuse mal sus, carulde bronz votiv purtand pe el o caldare hemisferica de bronz

18

Fig. 8. Vas de am' din Bihor

ornata cu douäsprezece protome de lebede, gasit nu departede Or.istie i despre care Undset crede ca e chiar o lucrarelocalä (cf. articolul lui Hampel in Archaelogiai Ertesitö, XV,1895, p. 114), on barca votiva decorata cu aceleasi protomegasita la Sato Mare, pentru a intelege ca diferitele penden-tive i podoabe de bronz care se intampina asa de des inBronzul IV carpatic nu sunt numai o simpla influenta decora-tiva veneto-illyra, ci si o realitate artistica i religioasa pro-prie regiunilor noastre i chemata la o nota viaçà prin con-tactul stans cu lumea dela Adriatica.

Nu avem intentia de a insira aici toate atelierele-, adica

www.dacoromanica.ro

mai bine zis toate depontele de bronz, gasite la Est de Du-i-Ikea pannonia., ci numai de a ilustra prin exemple clare le-gatunle Bronzului IV carpatic cu Hallstattul I vestic. Din a-cest punct de vedere, trebue, spre a ne completa expunerea,men tionam i vasele i discurile de aur dela Bita, in TarnavaMica' ( fig. 7), precum i vasele de aur din Bthor (fig. 8),strans legate de depozitele locale de bronzuri din a IV-a pe-rioadà a varstei Bronzului si care n'ar putea fi bine intelese,cu perlele lor in relief si cu cercunle lor concentrice, sau cu

Fig. 9. Disc de aur dela Otlaca.

profilele lor hemisferice, Bra a cduta analogii in arta veneto-hallstattiand. De asemeni discunle convexe de aur gäsite laOtlaca in judetul Arad, decorate cu Jinn punctate care redaunaiv fie motive geometnce, fie motive zoomorfe : p5s5ri, caisau chiar figuri omenesti ( fig. 9), nu pot fi separate de pro-dusele analoage illyro-venete, chiar daca obiectele noastre vorfi fost lucrate pe loc.

Aceastà puternica influentà villanovianä i atestinä in

19

www.dacoromanica.ro

Carpati se gaseste confirmata in chip stralucit printr'o desco-perire aproape sensationala facuta acum zece ani de catreKovacs la Targul Muresului (cf. Kovacs, Dolgozatok-Tra-vaux, Cluj, VI, 1915, P. 248 sqq.). Aläturi de urnele funerarede tip bitroncoconic aproape villanovian, foarte rdspandit intoata prima perioadá a epocei de Fier carpato-danubienea carui origine ar putea fi de asemeni cautata in Sud-Vest,

20

Fig 10. Vas de panaant Fig 11 Vas de bronz italic.dela Targul-Mure§ului

Kovacs a gäsit un vas de lut ars (fig. 10), pastrat in intregi-me si reprezentand foarte fidel profilul unui vas metalic de tipprotoetrusc (fig. 11), varietatea Cornet° ((lea 1000 900 aChr.). Dei imitand un model metalic, olarul transilvan n'auitat sa-si impodobeasca opera cu caneluri oblice pe pantecelevasului i orizontale pe gat, dupa stravechia maniera localautilizata Inca din eneolitic.

Pe de alta parte, o descoperire nu mai putin sensationalá,

4

www.dacoromanica.ro

la Don ja Dolina, pe Saya, deci pe drumul cel mare de legaturadintre Italia si Dacia, ne dovedeste ca penetratta italica in ta-rile danubiene nu se marginia numai la exportul produseloritalice pe calea comeqului, ci ca industrule nord-italice eleînsài emigrau spre regiunea carpato-danubiana. Truhelka,explicand in Wissenschaftliche Mitteilungen ans Bosnsenund der Hercegovina, IX (1904), p. 155 sq., aceasta desco-

-

4

Fig. 12 Tipar in piatrd ntsipoasa pentru turnarea fibulelor,gAstt la Donja Dolina

perire, care consta dintr'un tipar de fibula (fig. 12), sapat inpier& nisipoasa (Sandstein), releva cu dreptate urmatoarele :Die Fibeln, welche aus ihr gegossen wurden gehèren einerspezifisch italischen Gruppe an und wurden bisher in Bosnienniemals angetroffen... Aus diesem Falle sind wir berechtigt, aufitalischen Einfluss zu schhessen, und zwar nicht auf blossenImport, sondern auf eine direkte Einwanderung, denn das

21

www.dacoromanica.ro

Vorhandensem dieser fremden Gussform konnten wir nurdadurch erklaren, class sie ein italischer Bronzearbeiterseinem tibrigen Handwerkzeug herubergebracht hatte. Jeden-falls ist dieses eine Exemplar ein viel deutlicherer Beleg fur diegegenseitigen Beziehungen Italiens mit den westlichen Balkan-ländern als die grosse Reihe von italischer Exportware, diewir bisher angetrof fen haben". Dad acest tip de fibula apar-tine inca Bronzului IV itahan, data de care ma indoiesc inceeace privete epoca fabricarn fibulei in Bosnia insasi, atunciavem unul din exemplele cele mai clare pentru epoca destulde indepartata in care penetratia italicä vi-a inceput efectivdrumul sau spre Orient.

Invazia scythicä (cf. capitolul urmätor) a intrerupt acesterelatii stranse §i intime. Dar nu complet §i nu pentru tot-deauna. Intr'adevär, daca situlele historiate dela Adriaticalipsesc cu totul in regiunea Carpatilor, in schimb vedem fibu-lele de tip italic facand peste tot iruptie in Dacia. Un mor-mAnt de la Oradea ne-a conservat o frumoasa fibula Certosa,impodobita cu cap de berbec ; o alta fibula de tip Certosaa fost gasita la Alba Julia; imediat alaturi in cartierulParto § s'a descoperit o fibula a navicella ; o alta fibula a na-vicella se cunoa§te dela Deva ; la Pi§chi s'a gäsit o varietatedeosebita a fibulei hallstattiene cu arc simplu, foarte raspà n-dità pe tot teritoriul carpato-danubian i balcanic. cat desprestatiumle hallstattiene din campia apuseana a Daciei, Pecica,Otlaca §i Gyoma pe malul drept al Muresului, Ftrightaz,Carani, Beba Veche §i Gaiul Mare (iugoslav) pe malul stangin Banat, ele prezinta In chip foarte fidel aspectul occidental

pur geometric al orfaurariei populare carpato-danubieneevoluánd pe vechi baze locale in raport strans Cu tipurile occi-dentale i nicidecum cu arta scytha.

22

www.dacoromanica.ro

Cu totul caracteristica e situatia si in Sudul Transilva-niel, in basinul Tarnavelor. Sighz§oara e un centru mai multhallstattian de tip alpin farfurn de bronz cu margin' late ori-zontale au fost gasite aci ca i la Hallstatt. La .oar§ s'au gasitcloud coifuri de bronz de acelas tip nord-italic ca i cel delaHajda-B6szdrmény (fig. 13) ori cel dela Endröd in comitatulBekes: nimic de mirare daca tinem seama de marele numar delucruri italice din Carpati. Alaturi, la Robdav, ca i la Pro§teaMicä de altfel, s'a descoperit o fibula cu arc simplu (ceva mai

Iffit

A4:

Fig 13. Coif italic dela Hajda-Boszormeny.

recenta : 600-500 a. Chr.) de tipul hallstattian comun in regiu-nile noastre. Dimpotriva, cu vasele de bronz gasite la $onzar-tin, la Vest de Pagaras, identice cu cele dela Fizepl Gherlii(fig. 2), ne ridicam din nou in vremurile villanoviene.

Ceeace e prin urmare absolut caracteristic pentru primelesecole din mileniul I a. Chr. in regiunile carpato-danubiene, estransul raport de civilizatie cu Italia i Cu Vestul illyro-teltic,adica o evolutie analoaga aceleia care se desvolta fie in Vestulceltic, fie in Nordul celto-germanic, exact in aceeasi epoca.Reinecke, ocupandu-se de inceputurile primei epoci a Fierului

23

:

www.dacoromanica.ro

hallstattian §i de relatnle cu Italia, a observat de asemeni ele-mentele villanoviene, incepand cu stratul Benacci I, deci pe la1000 a. Chr., care apar la Sisak (Siscza) in Croatia, Dal) inSlovenia, Hajda-Boszormény, etc., pana in Prusia §i in Tran-silvania §i chiar dincolo de Carpati, 'Dana' departe spre Est §iSud-Est. Aceste elemente erau procurate mai cu seama pecalea comertului atat de activ al vaselor de bronz de fabrica-tie italica. Raspandirea lor era a§a de mare incat peste tot da-dea loc la imitan in lut ars, ca cele de pilda dela Kiskószegin Pannonia sau ca cele dela Targul Mureqului ( fig. 10). Pe dealta parte L. Marton in patrunzatorul sau studiu cu privire lafibulele din Ungaria ( dinainte de razboiu: Arch. Err., 1913) arelevat o intreaga serie de raporturi stranse intre regiumlecarpato-danubiene §i Italia in epoca hallstattianá. Descope-ririle dela Arcalia in jud. Some§ §i dela Abos in comitatul Sa-ros ( fig. 14), ne arata Oa in Transilvania de Nord-Est, ca §i inSlovacia de Nord, lumea se servia de carele mari cu cloud roti debronz mult mai probabil in lupte, ca la Homer, cleat in pro-cesiunile in cmstea zeului Soare, a§a cum se constata in Italia,In Gallia ori in Alpii hallstattieni in Nord, unde carele sunt deforme mai greoaie §i cu roti de dimensiuni mai mici cleat celedela Abos sau dela Arcalia, care au un diametru de 0,80 m.Déchelette e de parere cà i aceste roti, foarte greu de facut,din bronz §i din lemn, trebue sa fi fost o specialitate veneto-

raspandita prin comert in restul Europei (Manuel, 11 1,p. 296). Alaturea de echivalentul metalo-ceramic Corneto-Tar-gul Mure§ului, oferit mai sus de Kovacs, Hoernes ne maiunul de pura orfaurarie prin exemplul veneto-dacic dela OtlacaIn jud. Arad : discurile convexe de aur gasite aci §i impodobiteca figuri §i linii geometrice punctate nu sunt o lucrare veneta,ci una central-europeana, in stil venet degenerat" (Urge-

24

www.dacoromanica.ro

Fig. 14. Roatele de car de lupta dela Abos si dela Arcalia.

25

www.dacoromanica.ro

schichte der bildenden Kunst', p. 550 §i fig. 2 §i 2 a la p. 549).In realitate amestecat cu motive locale, aparent inrudite cu celedela Mycene, cel putin dupa sugestille §i comparatiile lui L.Marton (Arch. Ért., 1909, P. 405 sqq.). Vasele dela Scarban-tia ( Oedenburg ) din Pannonia occidentala de tipclasic hallstattian se regasesc ca profil in urneleanaloage dela Sf. Gheorghe in Rasaritul Ardealului.Nimic mai firesc atunci cand situlele originale dinItalia ajungeau deopotriva !Ana in Danemarca sau panain Ardeal. Aceste relaçii dau unor motive ornamentale

26

Fig. 15. Floor de vas mare de lut dela Piscul Crasanilor.

cum e spirala concentricd o difuziune enorma : gasim, in metal,fibule cu dubla ori quadrupla spirala deopotriva in mormin-tele italice i in cele carpatice, ca o adevarata familie de po-doabe specifice unitatii hallstattiene meridionale (Italia, Is-tria, Ungaria, Romania, cu prelungiri spre Italia sudica §iGrecia) i gasim, pe de alta parte, pe vasele de teracota,de tip villanovian in Italia centrala, spiralele-ochelari", cagurul motiv decorativ rotund in mijlocul profuziunii de inciziidrepte i unghiulare, care il inconjura. Motivul ornamental alcoarnelor lunii (ansae lunatae, cornutae), foarte des intalnite

sm-

www.dacoromanica.ro

pe mänusile de vase hallstattiene din Vestul Peninsulei Bal-canice, e tot atat de comun in Italia ca in Dacia. Vasele cupicior inalt, cu buza latä rasfrantà orizontal. pe care le putemconsidera clasice pentru epoca a doua a Fierului in Dacia,gasesc analogii de o parte in vasele identice din Italia, de altain Alpii hallstattieni. Iar gäurile triunghiulare cu care piciorulacestor vase apare impodobit à jour, in Dacia, de Oda la

Fig. 16 Placa de plated Fig. 17. Placa de teracotddela Nesactium. dela &Onward.

Cräsani (fig. 15), deopotriva de altfel cu varfurile de bronz alestalpilor de baldachine scythice, dela Bucurestt ( fig. 24) si

dela Ghernestg (v. mai Jos, p. 51), nu se regdsesc identiceIn Italia, dar anume variatii decorative, ca aceea cu baza triun-ghiulara ea insäsi frantd in unghiu spre interior, apar in-tocmai, de Odd, la cutare vas-suport dela Vulct din sec. VIIIa. Chr. (cf. D. R. MacIver, Vdlanovans and early Etruscans,1924, p. 175, pl. 33-36) si la clopoteii de bronz dela Gyöngyos

27

www.dacoromanica.ro

in Ungana de Nord. Pietrele ornamentale cu spirale dela Ne-sactium in Istria (fig. 16: a doua perioada hallstattiana) îi aucorespondentul, tot de caracter sacru, in masa votiva dela Sz-gh4oara (fig. 17: cam din aceea§i vreme, in once caz nu multmai tarzie). Zabalele de bronz bologneze din penoada Be-nacci I (circa anul 1000) sunt la f el cu cele contemporane dinBronzul nostru IV. lar cutare statuetà Ithyphallica gäsital laMéria-Család in comitatul Nyitra (Vestul Slovaciei) este iden-tied, fie ca technica, fie ca forma, cu statuetele italice de acela§gen, deci, zice Hoemes, e de origine italica.

De altfel, ca §i acele statuete de femei nude, care incep adeveni frecvente in Germania de Nord de pe la anul 700 a.Chr. incoace, on ca statuetele tot de aci care tin cu amandouämamile un vas dinaintea lor, in aceea§i atitudme ca tigura cen-trala a paterei de aur dela Pietroasa. Si dad se consideraca piese autentice mendionale carul dela Strettweg din Styria,o pies'a de import italic, bogata in figuri", ori insu§i carul cucazan dela Skallerup in Seeland (Danemarca), dupa Blinken-berg fabncat etrusc" ajuns in Nord pe la 800 a. Chr. pedrumul comercial din Italia intr'acolo, dimpotriva obiectele depodoaba gasite in comitatul Tolna din Ungana de Sud-Vestpar a fi, dupa observatiile judicioase ale lui Hadaczek (cf.Rcimische Mitteilungen, XXI (1906), p. 387 sqq.), numai

cu totut libere §i foarte putin indemanatece, dupa mo-dele de orfaurane etrusca. Reinecke observa', in aceea§i ordinede idei, ca situla dela Kuffarn in Austria de Jos §i situla Ar-noaldi din Bologna apartin aceleea§i familii de produse Indus-triale (Zur Kenntnzss der La Tène Denkmaler, etc. in MainzerFestschr., 1902, p. 76 sqq.), dupa cum carafa de teracotàdela Matzhausen in Palatinatul de Sus (Lindenschmidt, Alter-turner unserer heidnischen Vorzeit, V, p. 282, fig. 2)

28

www.dacoromanica.ro

nu e o lucrare infl uentata de vreun vas rhodian oriconnthian similar clo e lucrata dupa o situla italcà avand ofriza cu animale, ca de altfel i teaca de spada, figurata, delaHallstatt, on mai ales ca nenumaratele fibule de tip Certosadin intreaga Europa centrala i sud-estica. Insài fabncateleetrusce de bucchero se regasesc imitate in Nordul Alpilorintr'o vreme destul de recenta, in sec. IV a. Chr. sau chiar maitarzw. De altfel vedem in prima perioada La Tène cum ve-chile bronzuri italice din sec. VIII a. Chr. sunt imitate ca omarfa foarte preferata pentru a fi exportate la indigenii dinNord §i din Nord-Est, vecini direct:. cu Italia.

Fire§te, marele centru de cultura indigena sud-est euro-peana in toiul varstei Fierului se afla in zona de Sud-Esta culturii hallstatiene, pe tärmurile Adriaticei. Numai acolo, insemicerc de jur imprejurul fundului Adnaticei, exista sculp-turd in plated : la Novilara in Picenum, la Bologna in Emilia,la Este in Venetia, la Nesactium in Istria, la Ripa'e langaBihaé in Bosnia de Nord-Vest. Acolo se vad acele burguri aleIstnei numite castellieri, construite dupä un sistem de originedin Sud-Est, nu megahtic §i mai putin in opus quadratum, to-tu§i destul de regulat i foarte rezistent, cu ziduri inalte decativa metn. Tinand seama de descopenri, viata a inceputacolo inch' din neolitic, dar armele de bronz §1. ceramica arataca viata nu numai a continuat in vremea Bronzului, dar ca.' aavut cea mai mare inflonre a ei in varsta Fierului, ceeace nee confirmat i prin necropolele de crematiune aflate cateodatàchiar langa castelhere- (cf. A. Della Seta, Italia anttca, p. 62).

Astfel, peste diferentienle ce se stab:oilseed' in varstaBronzului intre Vestul Peninsulei Balcanice de o parte, Panno-nia de alta §i regiunile thrace" carpato-danubiene de a treia,varsta Fiernlui restabile§te unitatea cultuni italo-danulmene

29

www.dacoromanica.ro

din Liguria si din Apulia pana in Carpatii nordici, in Mol-dova si chiar in LIcraina. Cauzele capitale ale acestei uni-ficári : in primul rand extraordinarul avant industrial

comercial al Italiei de Nord-Est, cu splendida ei industriede bronzuri artistice ; apoi fenomenul analog din regiunea si-derurgica a Alpilor Norici, cu o industrie a bronzului aproapetot atat de insemnata ca cea, care ii este proprie, a fierului ;in sfarsit reluarea, in chip si mai activ de cat in varsta Bron-zului, a comertului de ambra, care acuma nu se mai aduceadin Iutlanda, ci din Prusia orientala.

La venirea lor la Dunarea mijiocie catre 700 a. Chr.Scythii au gasit prin urmare si au turburat adanc o culturalocala foarte caracteristica, patrunsa de elemente italiceveneto-illyre. Care era aceasta cultura i carui popor ii va fiapartinut?

Ultima perioadd a Bronzului carpatic le bel age dubronze" prelungire perfect organica i linistita a BronzuluiIII local, se terming abia dupg invazia iraniang in Carpatt :cutare forma' a Bronzului recent se mai intalneste Incá alaturide obiecte scythice". A existat deci o evolutie cultural6 con-tinuä in aceste regtuni cel putin ca incepere dela 1400 a. ChrDacd aceasta hniste, deci stabilitate culturala, i foarte pro-babil i etnografica, a inceput de asemeni Inca' din a II-a pe-rioada. a Bronzului carpato-danubian, n'as putea-o afirma,insa posibilitatea ramane deschisa. Momentan faptul nu ne in-tereseaza direct. Intre 1400 i 700 a. Chr. constatara prin ur-mare in regiunile carpato-danubiene, prin studiul topografic alasezarilor, ca i prin studiul tipologic al depozitelor ascunsedinaintea navalirilor, un sir de fapte de istorie si de civilizatielocala, care ar putea fi formulate pe scurt precum urmeazä.

Viata sociala i politica a indigenilor din imensa regiune

30

www.dacoromanica.ro

care se intinde intre Boemia, Ucraina, Dalmatia si Bulgariaprezintä fenomene sociale i politice foarte asemändtoare celordin Evul-Mediu- acheo-mycenian. In urma experientei pe te-ren, in mediul archeologic al epocei respective, am dobdnditconvingerea cá Ilzada i Odysseia ar putea servi sà ilustrezemulte capitole ale protoistoriei bdstinasilor din Carpati. Iatd,intr'adevdr, Odteva note caracteristice.

Bronzul e, ca i aurul, rar i scump. Nu e intrebuintat atdtpentru unelte, cat pentru atine i podoabe. Se gdseste rar inasezdrile acestei epoci : motiv pentru a conclude cà era putinintrebuintat de cdtre massa poporului de atunci. Dar acelaspopor de tdrani dovedeste prin ceramica sa, pe care pdmántulne-a pästrat-o, gustul pentru frumos i chiar build-stare : e

probabil ca tesdturile i broderiile din acea vreme erau si maibogate decdt ceramica in motive decorative frumoase. Intr'a-devdr, figurinele de lut ars din Bronzul IIIII ne-au pdstratadevdrate modele in miniaturd ale vestmintelor de atunci i alebroderillor lor. Pe viitor cercetätorul va trebui sd compare cos-tumele thrace reprezentate in vremea clasicd pe vasele gre-cesti cu hainele idohlor din Bronzul carpato-danubian.

Dar adevdratul lux si adevdrata inflorire artisticd sunt decdutat la clasa nlobilä, la räzboinicii seniori cari stäpftnesc asu-pra poporului de tdram. Burgurile lor sunt asezate pe inältimi,nu prea izolate, ci in apropierea cdmpillor i platourilor rodi-toare, de multe ori pe un simplu deal on pe o insuld in mij-locul unui rdu sau unui fluviu. Aceste burguri sunt intdrite deobiceiu cu simple valuri de pdmânt bdtut, cdteodatd poatecu ziduri, construite neindemdnatec cu blocuri neregulate, mari,asezate unul peste altul farà legdturd de var, intocmai ca inepoca de Fier celticd. Ràzboimcii, inarmati cu spede, pumnale

31

www.dacoromanica.ro

§i läncn, apdrati cu plato§e §1. Cu scuturi, avdnd coifuri i cne-mide, luped i pe care de rdzboiti cu cloud roate, asemeneaeroilor achei. Insa ceeace ii incánta in cel mai inalt grad eimpodobirea trupului cu brdtdri, colane, inele, etc. §i gätealahainelor cu tot felul de aplice, nasturi §i pendentivefixate pe stofd. Mantille i tunicile sunt prinse cu fibule ne-sfdr§it de variate ca tipuri m ca mdrimi ( foarte caracteristice

Fig 18 Fibuld de bronz de tip carpanc, gasitä la Susem In jud Mure

sunt cele cu mai multe spirale sau cu scut" i cu multe spirale(fig. 18) de dimensiuni adesea aproape de necrezut: peste 30cm. lungime). Cingatorile lor sunt impodobite Cu pläci de me-tal cu desenuri mal mult geometrice gravate sau obtinute aurepoussé. Hamurile §i frdele cailor sunt de asemeni incdrcatemult cu aplice §i cu podoabe de metal. Femeile poartd cer-cei de bronz i de aur de forme foarte variate, inele de car-

32

www.dacoromanica.ro

lionti, ace de cap, diademe, paftale de cingatori, precumdiscun ornamentale, pentru a nu mai vorbi de celelalte gatelide corp ca brdtarile, colanele, inelele, fibulele, etc., pe care lefolosesc deopotrivá cu bärbatii.

Cei foarte bogati (ca Atrizu" din lumea mycenianä) autoate aceste podoabe in aur pur (aurul nativ al Ardealului,putin cam deschis la culoare din prima argintului care intràin compozitia lui), precum tot de aur sunt i vasele lor de zileman (vezi tezaurele din Bzhor (fig. 8), dela Bua ( fig. 7) §idela Valci-Trän langd Plevna). Sernorn cu averi mai modeste(ca Ulysse sau Nestor in Sud) poartà insbi podoabe tot debronz ca i armele.

O singurd unealtd rurald se gase§te peste tot in depozitelevárstei de Bronz : secerea. E o dovada, credem, ea' senionievului-mediu carpatic al Bronzului erau mai ales mari agricul-tori, iar nu numai propnetari de turme man §i crescaton decai, ca Thracii sudici. Déchelette a expnmat chiar hipotezacá secerea ar fi fost inventata de catre Carpato-Danubieni(Manuel, II 1, p. 17 sqq. ; dupà pärerea sa: Thracii din ,,Un-gana"). E in once caz foarte probabil, avand in vedere nu-m5rul mare de secun din depozitele noastre din epoca Bron-zului, ea' le folosiau §i taranii.

Ca §i in Apusul celtic sau in Nordul germanic, a§a §i inCarpati, clasa stapanitoare credea in zei cere§ti : printre ei desigur i zeul Soarelui cu simbolele lui : discul, roata, barca,lebäda acel Apollo Hyperboreul de care povestesc legen-dele elene in legaturà cu cultul Soarelui §i al Lebedei la nea-munle de Miazänoapte. Cred dimpotrivä, dupà idolii de pa-mAnt sau bronz, reprezentAnd oameni i animale §i in specialfiguri feminine, Os* in asezgrile varstei de Bronz, cà popo-rul de jos avea puternice simpatii pentru cultele chthoniene.

33

www.dacoromanica.ro

Nu e nevoie, pentru a admite aceasta dualitate religioasa, sapresupunem i o diferenta de origsne etnica la cele douà clasesociale ale Carpato-Danubienilor. Ci, ca §i in Sudultrebue sa ne gandim cá poporul de jos s'a lasat mult mal u§ormfluenot de cultele stravechi locale, ale aborigentlor pretn-doeuropeni din cea mai indepärtata perioada a Neoliticului.Indoeuropenn stabiliçi apoi in regiunea Carpatilor peste abo-rigeni au primit fire§te (§i documentele sunt categorice in a-ceasta privinta in Grecia helladica §*1 in Creta minoica) nu-meroase credinte i superstitil de la ace§tia. Treptat, ca i inGrecia, aborigenii au fost desnationalizati. Dar cultul lor prin-cipal pentru Marea Zeita subpamanteana, a rodirii, a vege-tatiei §i a mortii a fost pästrat cu statornicie §i de catre nouiiveniti.

and apoi, pe la 1000 a. Chr., negustorn italo-illyri auinceput sa aduca §i la Carpato-Danubieni, intocmai ca in Eu-ropa centrala i vestica, produsele frumoasei industrii debronz atestine, villanoviene i etrusce, clasa nobilä din Dacias'a grabit sa cumpere nu numai ciste i situle, cäldaru§ecupe, dar i, mai ales, armun in noul stil : pieptare, coifuri,cnemide, etc., cu caracteristicele ornamente in relief au re-poussé ori plate obtinute prin linii punctate sau gravate. Dupamodelele nota, italo-hallstattiene, faurarii de bronz locali mo-dificarä. §i ei, de Fulda la Spälnaca pe Mure§, la Fizequl Gher-lei pe Some on la Gugtertta langa Sibiu, motivele decorativeale angatorilor (fig. 6), ale paftalelor, aplicelor i discurilor debronz, ba chiar, pe ici pe colo §1. ale armelor, lar olarii din Car-pati reproduceau in lut vasele de metal care le veniau din Sud-Vest.

Reese astfel ca locuitorii Carpatilor incep mileniul I a.Chr. in buna pace §i cu deplina inflorire a vietii lor economice.

34

www.dacoromanica.ro

Nu cunoa§tem inca amanuntele evenimentelor intamplateintre anii 900 §i 600 a. Chr. Dar ceeace e sigur, e absentaaproape totald a armelor i a celorlalte obiecte hallstatiene detier in Carpati. Primele arme de fier, care apar ac sunt pum-nalele §i spedele scurte, scythice. Acest fenomen nu poate fifara un anume sens mai adanc.

Intr'adevar, cand Cimmerienji, impinsi de catredin stepa caspica, §i-au inceput pe la 1000-900 a. Chr. mi-gratule lor spre Caucaz §i Armenia, pe de o parte, spre Car-pati §i Balcani pe de alta, Dacia a suferit foarte puternice tur-buran §i multe tezaure, de bronz i de aur, au fost atunci in-gropate de frica acestor navälitori. Totu§t, bung starea local-nicilor din Carpati a continuat tára prea mari zguclutrt: do-vada cronologica hotaritoare e in descoperirea de obiecte au-tentice din perioada a IV-a a Bronzului impreuna cu lucruriscythice, de Oda la Auld. Iar o alta dovada, de un caractermult mai general, de natura stilisticd, vine in sprijinul celeidintai in chip hotaritor : este alcatuirea tocmai in vremeadintre 900 §i 600 a. Chr. a unui stil propriu, carpatic, de po-doabe de aur, gasite intre Dunarea mijlocie i Nistru. Amexaminat foarte de aproape, cu alt prilej, in Getica (p. 324sqq.), evolutia orfaurariei carpatice §i cele cloud tendinte deo potriva de originale, pe care le-a manifestat cam in acela§timp : 10 tendinta conservativä, locala, de caracter geometric,a§a cum purcede din arta Bronzului III 1 2° tendinta inova-toare, theriomorfa, a influentelor cimmeriene §i in generalorientale. A doua directie a fost destul de slaba i Cu mani-festari inca rare inainte de 700; dimpotriva, directia conserva-tiva s'a dovedit foarte statornica, determinand stilul carpato-danubian pand la venirea Celtilor.

35

www.dacoromanica.ro

Catastrofa marei culturi a Bronzului in regiunea Carpa-plor nu s'a intamplat, prin urmare, deck dupa 700. Si spedelede her scythzce aratä cine au fost, macar pentru un timp, bi-

Frumos impodobitii cavaleri medievali ai BronzuluiIV dacic au fost doboriti de pe carele lor de razboiti de cdtrecalaretu navalnici ai stepei, can raniau de departe cu sageolelor cu varfun de bronz pe luptatorn europem obisnuiti sa sebata de aproape intaiu cu lancia, apoi cu spada. Biruitornerau Irameni foarte amestecao cu elemente turanice, ca si des-cendentu lor contemporam, din aceleasi tinuturi, in Turkes-tanul actual. Aduceau cu ei primitivismul vietu nomade, anar-chia hoardei mereu vagabonde. Dacia s'a resimtit de navalalor intr'un chip aproape tragic, dupa cum vom arata in capi-tolele urmatoare.

Biruitoru se numiau Scythi, Agathyrsi, Sigynni, etc. He-rodot ne asigura insa cá Agathyrsii din Ardeal erau camun f el de Thraci. Pentru a se thraciza ei trebue sa se fi aflatad i de foarte multä vreme, cam analiza faptelor istorice des-voltata pana aci ne-a demonstrat ca, de la 700 mergand totinapoi pana la 1400 a. Chr., cultura Carpatilor este neintrerup-ta. Aceasta concluzie nu e deloc revolutionara: archeologii pre-istorici i protoistorici ca Déchelette, H. Schmidt, Schuchhardt,au exprimat-o demult ca un postulat. Dar argumentele lorerau mai mult sporadice i ca atare putin hotaritoare. Cerce-tarea intregei culturi a Bronzului tkziu din regiunile carpato-danubiene, in desvoltarea ei organica, nu se facuse inca. Amcitat aci numai rezultatele ; altundeva am dat materialul 1)Cred cà nu ne mai e ingaduit sa punem la indoiala câ poporul

36

1) Gettca, p 289 sqq

www.dacoromanica.ro

pe care il cunoa§tem mai pe urma sub numele probabil ira-niene, de Daci sau Geti, §i care era de neam thracic, a locuitin Carpati inca de pe la mijlocul mileniului II a. Chr.

Villanovienu au constituit prin urmare primul val italicin Dacia, iar a IV-a perioada a Bronzului carpato-danubiana fost prima epoca de occidentalizare a acestor regiuni.

37

www.dacoromanica.ro

II

CARPATO-DANUBIENII SI SCYTHII

www.dacoromanica.ro

Am retinut cä pe la 1000 a. Chr. tärile carpato-danubieneerau locuite de cdtre Thracii din Nord si ea' civilizatia care incdmai domina acolo era tot aceea a Bronzului, a cdreicea mai strdlucità perioadd ( a IV-a) abia incepea. In continui-tate teritoriald cu Thracii din Carpati locuiau in toatd Rusiameridionald, dela Nistru i pánä la Cuban, Cimmerienii. Dupdultimele pdreri acest popor pare de asemeni sä fi apartinutfamiliei thrace ; dar locul rdmäne deschis i pentru altehipoteze. Cultura Bronzului reprezentatd de Cimmerieni seasemana mult cu a Thracilor din Carpati. Se pare cd incd dinsecolul al XVI-lea a. Chr. Cimmerienii se stabiliserä in Nor-dul Märii Negre.

Cam in aceeasi vreme 1600 a. Chr. incep insdmarile migratiuni ale Arienilor-Iranieni din Asia Centraldspre Vest; mai intäiu spre Mesopotamia, Syria si Asia Micäunde sunt constatati ined din secolul XV in textele cunei-forme, apoi pe la Nordul Mani Caspice, in stepa Rusieimeridionale. Rostovtzeff e de pärere cd Scythia din stepa rusdsunt prezoroastrici. Vasmer a incercat sd demonstreze cá lim-ba acestor Scythi e preavesticd. Dar Eduard Meyer a doveditcu documente assyriene cá Zoroastru n'a trait in sec. VII sauVI, ci cel mai tärziu pe la 1000 a. Chr., dacd nu chiar maiinainte. Pe de altd parte, in toiul ofensivei cimmeriene spre

41

www.dacoromanica.ro

Miazazi, prin defileurile Caucazului, vedem la acest poporregi cu nume iramene, ca Sandaldatru. T etgpa, ori poate chiarDygdamis 1).

Prin urmare pkerea turenta dupa care Scythii ar fi luatcontact cu Cimmeriemi abia in sec. VIII nu mi se pare sufi-cient de concordanta cu faptele. Ceeace e insa mai curios e caavem chiar o data cronologica antica pentru inceputul

cimmeriene ( care erau produse de presiunea exercitatade Iraniem dinspre Caspica): anul 1076 al cronologiei Euse-biene, foarte potrivit cu indicatiile de alt ordin enumerate maisus si care toate duc la concluzia cá migratiile ariene spreApus, incepute inca de pe la 1600 a. Chr., vor transplanta sipe Iranieni, atk in Sud-Estul cat si in Nordul Mani Negre,cu mult inamte de anul 800.

E adevkat cá resturile archeologice scythice data-bile nu se constata in Sudul Rusiei deck incepand din sec.VII, iar räspandirea iramana in Europa rdskiteanä i centralae deplina pana la Oder, la Adriatica ori in Thracia abia insec. VI a. Chr. Dar prezenta Scythilor in Europa centrala severifica tot in sec. VII. Rezulta dar ca fenomenul scythic- atrebuit sa-si ia avantuI cu mult inainte de sec. VII pentru a seafla pretutindeni in actiune, si in ace/as timp, pe un teritoriuark de intins. De altfel acelas caz se intampla cu Sarmatii :acesti noi Iranieni se gasesc pe Don cu mult inainte de secIV a. Chr., lar pe Dunke abia in sec. II-I. Cel putin tot tretsecole le vor fi trebuit i Scythilor pentru migratia lor de laCaspica si de la Volga pana in Carpati i pand la Tisa.

0 parte din tezaurele ultimei perioade a Bronzului car-

1) Caznri asemandtoare Cu regi traci ca nume iraniene se vor repetain Dacia in sec VI a Chr

42

www.dacoromanica.ro

pato-danubian trebue sa fi fost ingropate pe vremea invazulorscythe. Descoperiri aproape simbolice ne confirma' acest fapt :de pilda oglinzi greco-scythice cu motivul ornamental al cer-bului siberian" au fost gasite impreuna cu securi à doutlkdin Bronzul IV, i asa mai departe.

Nomazii scythi, cari impingeau inaintea lor spre Vest peCimmerieni i apoi pe Thracii din Carpati, aduceau cu eirul, aduceau o civilizatie specificd i o arta adanc influentatade elemente elene archaice i asiatice. Multumita acestor ca-ractere esenVial deosebite de formele europene ale civilizatielfierului, urmele trecerii Scythilor au putut fi stabilite pretutin-deni cu siguranta, asa incat putem ridica harta asezamintelorscythe din sec. VII-IV a. Chr. nu rrumai in Rusia meridiona/A,ct si in Europa centrala p sud-estica.

Inteadevär, pana in sec. VIII intreaga regiune carpato-danubiaila se Ose§te Inca in pima epoca a Bronzultu, patrun-sa, precum am aratat in capitolul precedent, de numeroase

occidentale ale primei epoci de Fier italice ori hall-stattiene. Dar, deodata, legatura cu Occidentul se rupe si numai gas= la Rasarit de Dun:area pannonica decal slabe urmedin a doua perioada hallstattiana. De alta parte Scythiinu inlocuesc aproape cu rumic stralucirea distrusa : bogätiamormintelor scythe din Rusia de Sud e necunoscutà in terito-riul carpato-danubian. Epoca scytha din aceasta regiune va fiun adevarat hiatus intre vechia i frumoasagend a Bronzului p renasterea geta din a doua epoca a Fieru-lui, pe baza locala, dar adanc influentata de elementele celtice.

Antichitatile scythe nu sunt egal raspandite peste tot te-ritoriul carpato-danubian ; sunt chiar vaste intinderi pe carebpsesc cu totul. Dupa cercetarile facute panä acum putem deo-

43

www.dacoromanica.ro

sebi trei grupuri compacte de localitAti cu resturi iranieneNordul Ungariei, Sudul Ardealului i campia munteana.

Descoperinle facute in comitatele din Nord-Estul Unga-riel actuale : Abauj, Bereg, Szabolcs, Haidù, Bors6d, Neograd,Heves, Pest §i chiar dincolo de Dunare, in Pannonia, in Gyor,Komorn §i Zala, dovedesc o reala stapánire scytha in mareacampie a Tisei superioare timp de secole, incepand din a douaperioada hallstattiana §i, foarte probabil, pana la sosirea Cel-tilor ale caror avangarde sunt semnalate in comitatul Borsódpe cat se pare inca de la sfarsitul sec. V. Morminte izolate sinecropole intreqi ca cele dela Alin in comitatul Nógrad onde la Gycinoos in Heves, au dat material scythic autentic :stilul modestelor podoabe de bronz pentru carele sau pentruhamunle scythice se arata totu§i mult mai inrudit cu al obiec-telor analoage din Rusia, decat cu al obiectelor din Ardeal.Lucru foarte explicabil daca tinem seama cá intre grupul scy-thic din Nordul Ungariei i cel din Sudul Ardealului nu existanicio legatura si niciun contact §i ca foarte probabil Scythii dinNordul Unganei reprezinta o ramura a marelui curent de mi-gratie care, prin Basarabia de Nord, prin Bucovina, prin Ga-litia si prin Silezia, s'a ratacit Odd in Luzatia brandeburghezala Vettersfelde. Scythii din Nordul Ungariei si-au gasit drumspre campia Tisei prin pasunle Slovaciei actuale i in primulrand prin acela dela Iablonita, care Ii conducea pe Tisa la valepana in §esul Dunani mijlocii. Cutare vas grec archaic debronz, ca hydna gasitä la Bene in comitatul Bereg ( fig. 39),a trebuit sa urmeze acela§ drum spre a ajunge din aceeasi lu-me elenica dela Marea Neagra 'Dana in Slovacia.

°data' Cu acest mare val al migratiei iraniene prin Nordsosia un alt val, mai larg, tot prin pasurile Carpatilor, dar di-rect dinspre Rasant : ached, prin Basarabia §i prin Moldova

44

www.dacoromanica.ro

de Sud, pnn trecatonle Carpatilor moldovene§ti (in specialpe la Oituz) i prin Valle Mureplui i Oltului. Acest val ajun-gea i se raspandia in vaile largi ale raurilor din Ardealul deSud, fara sà atinga partea de Nord a tarn. In adevar, se poateobserva ca antichitatile scythice abunda mai ales in judeteleTrei Scaune, Odorheiu, Mure§, cele (Iona Tarnave §i Alba, ne-fiind necunoscute nici in judetele Bra§ov §i Sibiu. Morminteledin aceasta regiune, foarte numeroase, n'au dat totu§i nimicanalog bogatillor din Rusia de Sud. Inventanul e foarte saracalatun de scheletul ingropat fie intins i cu fata in sus, fieinchircit, cateva vase (cupe, strachini, destul de adesea i oalebitroncoconice) de factura' primitiva §i de forme caractenstice,dar nu straine in regiunile noastre, un pumnal de fier,de fier, varfun de sageti de bronz ; cateva bratan ori coherede bronz, mult mai rar oglinzi de bronz (in mormintele de fe-mei). Incolo aproape nimic. Obiecte ca spada dela Doboltt deJos ( fig. 19), de tipul hallstattian al manlor spede de fier cuantene, strans inrudit cronologic cu spada cea mare cu antenedela Ki icky din Boemia, dar avand ornamente orientale zoo-morfe, evident scythice, sunt extrem de rare. De asemeni, var-furile de stalpi de baldachine dela Ghernesig in valea Mureu-lui sunt destul de izolate: Scythu din campia muntea-na par sa fi intrebuintat mult mai curent decat fratii lor dinArdeal carele de procesiune i numai in Muzeul din Bucure§tisunt mai multe resturi de asemenea care ( fig. 24) deck in toatecolectiile de peste munti. Oglinzile de bronz cu inanerul decoratcu motivul zoomorf al cerbului inchircit, aa cum ne apare dinSiberia pana in Ardeal, par sa fi fost de origine olbiana. Acologasiau Scythii din imprejunnii cu pret ief tin manufactunle celemai felurite lucrate dupa gustul lor. Relatiile comerciale aleOlbienilor cu Scythia din Ardeal trebue sa fi fost foarte intense

45

www.dacoromanica.ro

si in once caz mult mai neintrerupte decat cu celelalte regiunibarbare din Vest si din Nord. In adevar singurele stiri exactedespre Scythii din Dacia sunt cele privitoare la Agathyrsii din

Fig. 19. Mantrul unei sabn scythice gasne la Doboln de Josin incl. Trei-Scaune.

Ardeal. Se stia la Olbia in secolul V ea' ace§tia aveau obiceiunthrace, adica erau cu totul desnationalizati, c5 locuiau in va-

46

www.dacoromanica.ro

lea Muresului, ceeace se confirmd exceknt i prin sdpdturi, caerau foarte bogati in obiezte de podoabd de aur, ceeacerezultd si din descoperulle din Ardeal, nu in mormintelecavalerilor rdtdertori scythi, ci in depozitele hallstattiene ale

peste cari Scythii desnationalizati au constituitfoarte repede clasa conducdtoare, in virtutea dreptului de cu-cerire.

Un al treilea val scythic s'a räspdndit peste toatd cdmpia

. 4

;-

'-1.1

r

Fig. 20. Cazan scythic de bronz dela Scorçaru

munteand si pare sd fi trecut i mai departe in valea Savei,atingdnd chiar Adriatica. Numele propriu iranian care se po-triveste cu neamurile care au luat parte la aceastd migratiemeridionald e acela al Sigynnilor, pdstrat tot la Herodot si co-respunzAnd destul de exact din punct de vedere geografic cudatele obOnute prin descoperirile archeologice. Cum acestedescoperin au fost in mare parte inedite sau fAu interpretatepand la aparitia cartii noastre despre Geti (Getica, p. 9

47

www.dacoromanica.ro

urm.), e folositor sa le enumaram aci pe scurt. De la Scor-faru, in judetul Bràila. Muzeul din Bucure§ti poseda un marecazan hemisferic de un tip vechiu scythic, cu un diametru de0,65 m., cu opt toarte verticale puse pe marginea vasului §icloud orizontale lucrate dupa felul grecesc ca la hydriile debronz ( fig. 20). Gandit la inceput ca once cazan scythic, Cu un

'soFig 21. Statueta de bronz a zeitei Anaitis, gasita la Meru In jud.

Buzau (din profii si din fatA).

singur picior ale carui urme se \Tad, cazanul nostru a primit to-tu§i, in cele din urma, trei picioare dupa modelul tripodelor gre-ce§ti. Dela Näeni, in jud. Buzau, avem un grup de bronz (21) care la origine era constituit din trei figuri, din care una, fe-

centralä, calare pe un leu, i celelalte doua, masculine,intovara§ind pe jos figura centrala ( figura din dreapta s'a pier-dut, dar resturde pastrate ne permit s'o reconstituim ). E, fi-

48

www.dacoromanica.ro

rete, Anattis cu cei doi acolyti divini de care vorbe§te Strabo(XI, 8,4 = p. 512).

Un tumul dela Bälänoaia, llaga Giurgiu, sapat de taran',a dat un lebes ionic din sec. V a. Chr. de factura greceascadar de intrebuintare barbará (fig. 22-23). Tezaurul de nuciinele de aur taiate in marani diferite dup.& un sistem pondera]atribuit de catre Sutzu normei ponderale a Cyzicului, gasit laTurnu-Mfigurele, cuprinde i man§oane o fragmente de tuburide aur de stil O de intrebuintare scythica, apartmand probabil

Fig. 22. Basin de bronz dela Balänoala langä Giurgiu

unor stalpi de baldachine sau unor sceptruri. Intr'o localitatenedeterminata de ranga Craiova, s'a gasit in 1917, in timpulocupatiei germane in Romania, un frumos tezaur de argint,consistand din diverse aplice, mai ales pentru hamuri (fig. 25);tezaurul a fost luat de Germani o dus la Berlin 1).

1) A fost retrocedat in ultimü ani; acum e la Muzeul din Bucuresti.Nota trad.

49

www.dacoromanica.ro

Schuchhardt a publicat numai dou'a bucati in cartea saAlteuropa, p. 332: aplicele dela Craiova sunt absolut identice

Fig 23. Detaliu de pe manu-ga lebes-ului dela 13à15noala

un cap de silen

50

Fig. 24. Podoabà de stAlpde baldachin scythic

cu cele dela Krasnokutsk pe Nipru publicate de Minns, inopera sa Scythians and Greeks, p. 167 §i 267. Dela Poroina

www.dacoromanica.ro

in Mehedmti avem un rhyton de argint din aceea§/industriala greco-iramana ca i rhytonul dela Panticapaeumpublicat in Antiquités du Bosphore Cimmérien §i in Antzquitésde la Russie Méridionale a lui Kondakov §i Tolstoi.

Din Muzeul din Bucure§ti putem enumera i alte obiectescythice, provenind din localitati necunoscute, sigur insa dincampia munteana. Mai intaiu cele patru varfuri de stalpi debaldachme, de bronz, cu figuri de cervidee inchircite pe varfuride conuri ajurate cu Our]. trtunghiulare ( fig 24). Aceste co-nun, situate in varful stalpilor ce suportau baldachinele, aveauIn interiorul gol o bobita de metal libera, care In timpul mersu-lui carelor faceau un sgomot ca de clopotei. Mai putem men-tiona apoi un \Taxi de stmdard de bronz in forma de hippo-camp : motiv foatte comun in arta greco-scytha ; o placa debronz lucrata au repoussé In stil grec, care a servit poate deaplica pe un gorytos scythic de lemn ; o figurina de bronz aunui berbec inchircit, pentru care se poate gasi analogia ceamai perfecta In figurile de berbeci de la capetele unei brataride aur din tezaurul dela Amu-Daria ( foarte probabil din sec.IV a. Chr.) ; o chiotoare de bronz in forma de cap de iepure:motiv zoomorf foarte comun in arta scytho-ionica ( forma chio-toarei insasi se regasqte identica in Rusia) §i in sfar§it alte fi-gurine §i aplice asupra carora nu mai insistäm spre a nu luaprea mult din spatiul acestui capitol. Patrunderea iraniana intoata campia munteana este perfect documentata prin monu-mentele atate pana ad.

Paralel cu al treilea val scythic care a napacht Muntenia,un al patrulea val acoperia Dobrogea i Bulgaria, precum §itoata Thracia pana la Rhodope. Mormmte scythice foarte bo-gate din Bulgaria centrala i merichonala, säpate in ultimul

51

www.dacoromanica.ro

timp, au dat la iveala obiecte de artd greco-scythica de celmal autentic caracter pontic i transcaspian, of erind astfelproba decisiva' a originii acestor tipuri. Cat despre obiectele dearta greaca purä (archaica, clasica i elenistica ), de aur, deargint sau de bronz, e un fapt general de protoistorie euro-peana cd apar pretutindeni, in Scythia ca i in alte paqi, caintregire natural& de origine comerciala, a inventariului in-dustrial autochton sau amestecat. Mormintele dela Brezovo

52

Fig. 25. Obiecte de podoabd dm tezaurul dela Craiova(Muzeul National de Antichinti din Bucure§n).

Panaghiuriste in districtul Plovdiv, dela Bedniacovo in Cirpansi dela Radiuvene in Lovcea, par sa contina adevarate inven-tarii regale ca cele din Rusia meridional& Nu stiu daca po-sesoril lor au fost Scythi sau cumva Thraci : e foarte posibilca sa ne aflam inaintea unor inventarii de morminte ale unorprincipi thraco-scythi din sec. IV a. Chr., vreme in care pre-siunea nomazilor iranieni de neam sarmatic devenind preaputernica pe Don, triburile scythe dela Nipru si de la Bug

www.dacoromanica.ro

i§i reiau mi§carea spre Sud-Vest ( cazul lui Atheas), ceeaceprovoacd o recrudescentd a scythismului si in lumea thracd.

Comparand acum cele patru regiuni scythice din Europacentrald si sud-esticd : Ungaria-Slovacia, Ardealul, Muntenia§i Bulgaria, trebue sà retinem un fapt de cea mai mare insem-natate : intensitatea calitàçii scythice a monumentelor se accen-tueazd pe masura ce ne apropiem de marea caldd. In Carpatiide Nord scythismul nu e deck un simplu incident local si tre-cator. In Ardealul de Sud scythismul, dei destul de bine re-prezentat ca numar de fapte, nu ajunge sd-§i imprime carac-terul specific in a doua parte a primei epoce de Fier locale. InMuntenia unitatea de civilizatie iraniana cu stepa rusd se pro-nuntd cu destuld insistenta. Bulgaria, in sfar§it, nu mai lasanicio indoiala asupra identitatii cantitative si calitative a ira-nismului de la Tanais pand la Hebru. Credem cd singura con-cluzie posibila e de-a admite ca migratille scythice au avutacela§ curs ca §i cele mai bine cunoscute din vremurile maiapropiate de noi : cea sarmatied, cea gothica, cea bulgara, etc.,adicd inteo directie mult mai accentuatd spre Peninsula Bal-canied decat spre Europa centrala.

Dar aceste generalitati nu sunt de ajuns. Trebue sá exa-minam mai de aproape fenomenul scythic in Ardeal, undevätatii contemporani sunt aproape toti de acord in a da ira-nismului o asa de mare importantd, incat toata prima varstaa Fierului carpatic e numitd epoca seythica a culturii carpato-danubiene.

Am arätat in primul nostru capitol ca lumea carpato-danubianä se gäsia la sosirea Scythilor, pe la 700 a. Chr., inAna evolutie spre aspectul occidental al epocei de Fier si ca dealtf el toatä perioada a IV-a a Bronzului carpatic fusese adancpatrunsa de fenmele primei epoci de Fier italice §i alpine.

53

www.dacoromanica.ro

Scythii intrerup relatule cu Vestul. Ei îi aduc proprnle lorforme din varsta Fierului. Sa examinam dar resturile insa§i pecare le-au lasat Scythii in Ardeal, din punct de vedere al sti-lului, incepand Cu Herodot, pe valea Mure§ului in patriaAgathyrsilor.

Targul Mure§ului. Cultura autochtona foarte bogata in aIV-a perioada a Bronzului ; influente italice ; vase de bronz

54

Fig. 26. Podoabe de bronz hallstattiene gasite la Aiud.

de tipuri Benacra II-Arnoaldi imitate in teracota; regiune foartepopulata. Necropola scythica. Inhumatie cu inventarm foartesarac : trei tipuri de vase, urna bitroncoconicä de tip Villa-nova" ( fig. 10); cupa cu o singura toarta ridicata deasupragurei, tip evoluat din Bronzul local ; cupä foarte larga de unstravechiu tip local mergand inapoi pan& in neolitic ; ca-teva cutite fara nimic caracteristic ; bratäri de fir de bronz

www.dacoromanica.ro

destul de subtire, fära ornamente, cu cele doua capete in formade butoni coma, intrebuintate i ca cercei ; fibule cu arc, detip comun hallstattian räspandit atat in Nordul cat §1 in Su-dul Dunarn ; moo sabie scythica ; abia cateva varfuri de sä.geti de bronz ; afar& de ritul inhumatiei, exotic in Dacia (in-oneratia este aici folosita din varsta Bronzului pang in epocaroman& §i chiar mai farm, pana la biruinta Cre§tinismului in

Fig. 27. Inventanul until morm5nt scythic dela Auld.

sec. IV V p. Chr.), aproape =lc scythic". Acela§ feno-men se repeta in necropola dela Pr§chi in Hunedoara. Dimpo-triva, regiunea Azudului, foarte populata atat in varsta Bron-zului cat §i in vremea Scythilor, nu lasa nicio indoiala in ceprive§te scythismul unora din mormintele sale. Au fost sapatepatru morminte bogate in obiecte hallstattiene §*1 scythice :

55

www.dacoromanica.ro

crucile i rozetele-cruci de bronz (fig. 26) sunt de caracter oc-

' Oki

56

ti

,

Fig. 28. Oglincla scythicd dela Palma in jud Alba.

cidental; securile, spedele, varfurile de sageti sunt iraniene (fig.27); dar mimic mai mult. Aceeasi poveste la Mirislau §i la Gam-

www.dacoromanica.ro

baq in apropiere: numai spede, làncii, securi Cu cloud täisuri, deun lucru destul de primitiv si de forme barbare. Ceramica, decaracter local, cu proeminente. Ritul inhumatiei la Gamba incele cloud forme : cu cadavrul intins si cadavrul inchircit. LaMurgesti, spre Sud-Est de Tárgul Muresului, Scythul gäsitin mormántul mtact luase cu sine pe lumea cealaltd o lancie,spada si treizeci de sägeti i nicio aka* armd sau podoabd. Cevamai departe spre Sud, la Jacul Rormin, in Tarnava Mica, unmormant de femeie a dat la iveard o oglindd cu dublu motivscythic : cerbul ingenuchiat si lupul ; o altd oglindd de facturdfoarte rustic& probabil localä, impodobitá cu motivul geome-tric hallstattian al crucii incercuite, a fost &it'd la ProVeaMica' längd Medias. Mormintele scythice dela Rodbav, Jid.veiu i Blaj nu adaugä nimic la ceeace s'a spus pand ad. Oglinziau fost gäsite de asemeni la Pauca ( fig. 28), Ghindari, Feiurd.Värfuri de sdgeti in mai multe locum. Dar ar fi curatd nawitatesd se atribue toate sägetile rdzboinicilor scythi i toate oglinzilefemeilor scythe. Oglinzile care repetd pAnd la saturatie acela§tip descris mai sus erau importate din orasele grecesti delaMarea Neagrd, in primul rdnd dela Olbia. Ele nu probeazdnimic in ceeace priveste industria iraniand din Dacia. *i dacdn'au fost gäsite längd un cadavru inhumat nu probeazä nimicnici in privinta nationalitdtii posesorului. Nu sunt in toatdregiunea carpaticä de la Nord de Carpatii Munteniei decalcloud localitäti in care apar i clopotei scythici, podoabe alevdrfurilor de baldachine de la carele de ceremonii ( funeraresau ale cdpeteniilor) : Ghernesig in valea superioard a Mure-sului i$omhid in valea inferioard a ráului (in judetulArad). Totusi vdrful de stdlp de la omhid e de tipul Gyön-gyos, adicd apartine grupului scythic de pe Tisa superioaräsi nu celui de pe Mures. Cat despre frumosul colier de aur

57

www.dacoromanica.ro

dela Rakamaz pe Tisa superioara, analogie mat veche pentrucolierul dela Vettersfelde, acest produs de arta industriala,apartinand dupa Remecke secolului VI a. Chr., Cu linale saleincise, cu torsiunea §i Cu motivul barcii solare, n'are nimic aface cu arta scytha.

Aruncand o pnvire pe harta descopenrilor scythice dinDacia (dam citat deck pe cele mai caractenstice), constatamca Scythii au locuit in Dacia destul de risipiti : ei constituescenclave in mijlocul populatiei indigene. Nu sunt o massa ira-niana, ca in Rusia de Sud, egal de raspandita pe tot tentonulThracilor de Nord.

De altä parte inventariul culturu scythice din Carpatieste : 1° primitiv §i 2° redus la foarte putine tipuri inteun cercde activitate extrem de marginit. Avem spede de fier scurte,mai repede pumnale, cu dota tai§un, dar 0 cu unul singur, inchip de cutit incovoiat ; cat despre spada mare de la Dobolnde Jos (fig. 19), aceasta e un unicum care nu poate fi luat inseamä intr.° caracterizare generala a cultura iramene din Car-pati. Sunt apoi länciile i securile duble de fier, de fabncatierustica 0 de forme primitive (fig. 27) ; vArfurile de .55 gett debronz nu sunt totdeauna scythice : varsta Bronzului a cunoscut0 ea asemenea obiecte 0 de forme foarte inrudite cu acestea ;varful de sageata de profil tnunghiular (cf. Minns, Scythiansand Greeks, fig. 82), cu tub 0 Cu cklige ascutite in sens in-vers, pare sä fi fost ventabil scythic, dar nu e singurul carese gäse§te aci. Niciun gorytos (afara de fragmentul indoielnicdela Bucure00; nicio piesa de costum sau de hamuri Cu fru-moasele aplice cunoscute in Rusia, afara de podoabele delaCraiova (fig 25); doar douä caldäri i amandoua intio re-giune care e aproape natural scythica : la Scortaru langa Brai-la (fig. 20) §i la Sapohovo in Galitia orientala ; lipsa aproape

58

www.dacoromanica.ro

totalä de opere de arta greco-scytha si abia dona' piese ionicede import: hydria dela Bene ( fig. 39) si lebesul dela B51,5 noaia( fig. 22-23). Nido forma ceramtcá proprie Scythdor. Prinurmare, pe scurt, simplicitate i saracie, populatie iraniandgrupata pe mici insule in mijlocul massei compacte thrace, afa-ra de regiunea Muresului, unde in morminte intrusii orientanapar in numär mai mare, ca i Agathyrsii lui Herodot, dar faraaurul i bogatiile de care i se vorbise lui Herodot.

Fig 29. Secure de tip ungaro-roman".

Totusi Géza Nagy 1), ale carui teorii despre nationalita-tea turano-mongolica a Scythilor au gasit un puternic sprijinla Ellis Minns, a caracterizat ca scyttac tipul industrial al secu-rilor duble de cupru i ca agathyrs tipul industrial al secureide forma celor de aur dela Tufaldu. Alti invatati ( Marton,

1) Pnncipalele lucran in care expune aceasta teone . A szkytháknernzetzsége (1895) si A szkythák (1909) Asupra acestei chestiutu, cf.V. Parvan, Getica, p. 363 sqq.

59

www.dacoromanica.ro

Hampel) au interpretat tot ca scythice ori ca agathyrse tezau-rele de aur dela Gyoma §i dela Ftrighiaz, in campia cea marea Mureplui de jos, spre Tisa. SA incercam sa controlarn pionaceste pared.

Nagy e de acord ea aceste cloud tipuri de securi sunt multmai vechi decat sosirea Scythilor istorici in Carpati : 700 a.Chr. Insa el da numele de Scythi unui popor nomad compus

60

Fig. 30. Tezaurul de aur dela Gyoma.

In majoritate din Fmno-Ugrieni §i din Turco-Tatari, sosit inEuropa inca inainte de 1500 a. Chr. §i care ar fi raspanditastf el de la Urali §i Caucaz Ora in Ungaria §i la Troia, tinyde o mie de ani, tipurile i technica primitiva a securilor decupru. Totu§i securile din al VII-lea ora § de la Troia (epocatrero-cimmeriana) sunt de bronz, securile dela Tufalau suntde aur, tipurile sunt mult mai complicate qi mult mai nume-

www.dacoromanica.ro

roase in epoca a IV-a a Bronzului ungaro-roman deck se pare( fig. 29). Nagy insusi s'a gandit deci un moment la Cimme-rieni ca autori ai tipurilor citate. Am putea numi de asemenipe Thracu de Nord, cari locuiau in Carpati inca de la juma-tatea mileniului al doilea a. Chr. (cel putin). Dar aceasta n'arfi decat o hipoteza in plus. Teoria scythica" a securilor un-garo-romane" nu se poate demonstra.

Sà vedem ce ramane din scythismul tezaurelor dela Gyo-ma i dela Firighiaz.

La Gyoma in Bichis s'a descoperit inteun tumul o ca-mera mortuara construitä cu barne mari ca in Rusia de Sud,ceeace a dus la ideia ca e vorba de un mormant scythic. Dinmormantul prabu.§it in cursul sapaturilor s'au putut culege CA-teva obiecte de aur (fig. 30); Marton le-a publicat apoi cu uncomentariu destul de amanutit, in care a incercat sa demons-treze scythismul acestor obiecte. Relevand caracterul exceptio-nal al acestui mormant scythic" bogat in aur in comparatie cumormintele scythice din Dacia §1. din Carpatii de Nord, in ge-neral atat de modeste §i de sarace", Marton se vede silit sacaute analogii in mormintele scythice din Rusia de Sud. Insacomparatia cu Rusia, unde arta greaca modificase a§a de adancatat geometrismul local cat i naturalismul Asiatilor, ne ajutaprea putin pentru a demonstra scythismul tezaurului delaGyoma. Analogiile intalnite la Scythii din Rusia de Sud nufac deck sa intareasca impresia de stil barbar, hallstattian, pecare o avem de indata ce privim obiectele dela Gyoma. Sin-gura linie decorativa e zig-zagul, vechiu motiv central-euro-pean. Nastura§ii de aur, facuti pentru a fi cusuti pe ve§minte,sunt identici cu cei cunoscuti din epoca de Bronz carpato-danubiana in ultima sa perioada. Inelul plurispiral isi areanalogii chiar dupa Marton la Perecei in Salaj, Admi-

61

www.dacoromanica.ro

tand ca celelalte cateva obiecte §i ritul funerar se refera laScythi, elementele orientale din tezaurul dela Gyoma ramande fapt foarte slabe.

Cat clespre bogatul tezaur dela Firightaz pe malul stangal Mureplui de jos, consistand dintr'o intreaga colecpe debratari de aur masiv, e destul de ciudat cd a putut fi vorba,chiar numai ca hipoteza, sa fie atribuit Agathyrsilor. Martoncare I-a publicat, a relevat toarte just caracterul local al for-melor : bare cu profil patrat subtiate spre cele cloud capete,bare cu acela§ profil ale caror capete sunt terminate in spirale

62

Fig. 31. Podoal)à de aur dela Sarasau in Mararnure.

inverse, in sfar§it bare cu profil semicilindric cu fiecare capatramificat in cloud volute spirale, suntem in pima epoca aBronzului carpato-danubian. Linde punctate care impodobescaceste brapri §1. abuzul de spirale pe care il dovede§telor, anunta Hallstattul. Data atribuita de Marton acestui te-zaur, circa sec. IX, se conf Irma printeo serie intreaga de con-siderapi stilistice pe care le-am formulat cand a fost vorbade evolupa formelor dela Firighiaz in tarile ocupate de Thra-cii de Nord (cap. I). In adevar arta aurului, inflorind mai alesin Dacia din a IV-a perioada a Bronzului transilvan, a atins

stilul

www.dacoromanica.ro

nivelul säu estetic cel mai inalt inainte de invazia scythica.Lisa diferenta de stil &titre bratarile dela Ftrighiaz de o parte

aceea dela BeIlye (fig. 32) de alta, trecand prin stadide in-termediare dela Fokorti, SzoboszI6, Sacheillid (fig. 33), Apea,Bija §i Dalj, ne sile§te sa admitem un curs destul de lung alevolutiei formelor de la un stadiu la altul. E deci foarte potri-vit sa admitem cel putin secolul IX pentru tezaurul dela Fi-righiaz daca acordam celui dela Bellye cel mai farm sfar§itulsecolului VI.

Fig. 32. Bittard de aur dela Bellye (coma Tolna)

Stilul podoabeloi de aur din a IV-a perioada a Bronzuluicarpato-danubian e atat de caracteristic incat bratarile cu ca-pete in forma de spirale gasite in Boemia i chiar in Prusiasunt cu dreptate atribuite unuia i aceluia§ izvor de inspiratie,adica artei industriale a Carpatilor. Daca se adaoga la artapodoabelor arta vaselor de aur, care nu erau importate dinItalia ca vasele de bronz, ci erau fabricate in Dacia, nu maipoate produce mirare rolul atat de §ters pe care Scythii l-au

63

www.dacoromanica.ro

jucat la noi. In adevar, orfauraru din Dacia se folosiau de oveche traditie decorativä a bronzului" indigen, careia Ii adao-gau unele motive italice on din Europa central& dar plecandtotdeauna de la intimitatea culturn italo-danubiene dinvarsta Bronzultu. A§a erau de pilda de o parte motivulperlelor mari inconjurate cu cercuri concentrice obtinute prinlucrul au repoussé, desvoltat paralel de ex. pe cutare caldare

64

Fig. 33. Brätarà de aur Fig. 34 Brätafn de aurdela a cheilud. din Ardeal.

atestinä de bronz gasita langa Stettin i pe cupa daca de aurgasita la Bija, sau de alta parte motivul tortilor sfar§ind involute spirale duble ca pe bratarile contemporane de traditielocala, sau, mai mult inca, motivul linfilor punctate de vechemaniera primitiva i naiva ( fig. 31) ca pe cingatorile de bronzdela Spfilnaca, dela Suseni, etc. De o raspandire asemanatoarese bucura in prima epoca a Fierului motivul canelurilor. Fami-

www.dacoromanica.ro

liar Carpato-Danubienilor din eneolitic ( dovada cupele de laArtufd ori de la Bonte0), motivul ornamental al canelurilor,verticale, ()Mice sau orizontale, foarte la moda in varsta Bron-zului, nu lipseste nici in Ardeal, nici in Dalmatia, in primaepoca a Fierului. Este adevarat cá vasele de aur gasite in Bi-hor (fig. 8) si decorate cu canelun sunt ca origine dintfo epo-cá ceva mai veche deck vasele i bratarile dela Ilia ( fig. 7),impodobite cu cercuri concentrice i cu hnii de perle, dar am-bele motive apar contimporane chiar mai tarziu.

Caci in Dacia patrunseserà aproape simultan, in primaepoca de Fier, tendinte foarte variate. E de ajuns sà punemalaturi tezaurul asa-zis scythic" dela Tut aläu cu securicimmeriene" de aur 1 cu aplice impodobite cu spirale aproa-pe myceniene si tezaurul cu discuri convexe de aur dela

mig cu vechiul motiv eneolitic al helicei cu patru brate (a-proape un fel de svastica), vasele i bratarile dela Bija cu bu-toni incercuiti i tezaurul theriomorf cimmerian- dela Mtkhal-kowo, asupra caruia vom reveni, spre a ne putea da seama CAe vorba mai intaiu de toate de vechia i bogata cultura indi-gena din varsta Bronzului i apoi, i in mult mai mid mäsurä,de elementele villanoviene ale culturii carpato-danubiene dinprima epoca de Fier.

Exista fireste un intreg cerc de inspiratie culturala i ar-tistica, de origine mai intaiu cimmeriana" i apoi iraniana,care dà o nuanta cu totul speciala epocii de Fier carpato-danubiene in totalitatea sa. Ne vom margini aci sA examinamscythismul hallstattian al Daciei. Elementele scythice din epocaLa Tène din Dacia vor fi tratate in al IV-lea capitol al aces-tei cärti.

Nu se datoreste unei simple intämplari faptul cA tezauruldela Mikhalkowo in Galitia ( fig. 35) ii gaseste analogii pe de

65

www.dacoromanica.ro

o parte la Dalj in Slavonia iugoslava, sau chiar la Paqachtoi inBulgaria de Sud ( fig. 36), de alta la Fokorú in Ungaria deNord si chiar in tot cercul hallstattian al arte' aplicelor de aur,si, in sfarsit, inteo directie cu totul contrarie, la Anantno inRusia centralä sau in Caucaz. Geto-Cimmerienn constituiau pela 1000 a. Chr., o lume unitara, cu drumuri de circulatie regu-lata, economica i culturala, intre Alpi i Caucaz. Forme decivilizaie nascute in Asia anterioara puteau sa ajunga lesnepana in inima teritoriului getic din Carpatii de Nord sau dinvalea Dunarii: de unde fibulele cu placi theriomorfe de stil cau-

Fig 35 Fibula de aur dela Mikhalkowo.

cazian atat la Mikhalkowo cat si la Dalj, de unde vasul delaPasachioi. Iar in sens contrariu, formele i technica hallstattia-nd a metalului patrundeau pana in Polonia si pana in Rusia,ceeace a dat o inrudire asa de stransa tezaurelor dela Fokorúsi dela Mikhalkowo. Theriomorfismul dela Mikhalkowo, delaDalj si dela Pasachioi se arata mult mai apropiat de reprezen-tarile caucaziene din prima epoca a Fierului sau mai cu seamäde formele getice ca cea a steagului cu cap de lup prelungitIn chip de balaur, decat de formele greco-scythice, fie In as-

66

www.dacoromanica.ro

pectul lor stilizat ionic, fie in formele naive si atat de pline desimpatie pentru viata ammala, ale nomanlor iramem.

Trebue deci sà retinem un prim aspect oriental al mill-zatiei carpato-danubiene cu mult anterior influentei iraniene

continudnd a fi activ chiar dupa sosirea Scythilor. Tezau-rul dela Mikhalkowo ar putea fi scythic ca epoca, dar nu e castd. Onginea acestor influente cimmero-asiatice pare sa urcepana la o epoca anterioara chiar anului 1000, dupä cum vomaräta mai jos, cu alte probe.

Popor de arcasi ratacitori, traind din cresterea vitelormai ales a cailor, Scythii n'au desvoltat forme culturale prea

Fig 36. Figura mcisä pe urna funerara dela Pa*aciuoi in Bulgaria

complicate : Getii din Dacia, infmit supenon pnn calitateavechimea culturn lor, erau in primul rand agricultori. Pen-

tru a se apära impotriva Scythilor au devenit i ei calareti, celputin in stepa moldoveneasca i munteana : asa Ii cunoastemInca din sec. V a. Chr. la Thucydide. Linde procedee tactice,precum i ordmea de bataie in unghiu ascutit pentru a stra-punge frontul dusman, au fost invatate de Geti de la Scythi.Dar acesti calareti geto-scythi, ca i Geto-Celtii de mai tar-nu, au ajuns cu Vremea sa capete aceleasi gustun, aceleasi

67

www.dacoromanica.ro

preocupari, aceleasi obiceiuri, care se traduceau de asemeniprin unele manifestari de arta geto-scytha comune.

Naturalismul nomazilor de stepa §i-a impnmat pecetiacaracteristica asupra artei geometrice a plugarilor din Dacia.Mormintele scythice din Ungaria de Nord, ca si cele din Ar-deal au dat la iveala inele spirale cu fir neted sau dintat, cuunul din cele cloua capete stilizat in chip de animal fantastic :

balaur, earpe, etc. Dar aceste fiinçe apotropaice, derivari tu-rano-siberiene din stravechii monstri mesopotamieni, se rega-sesc deopotriva la Pilin in Ungaria, la Minussinsk, la Ana-

68

Fig. 37. Bratari de aur din tinutul Hategului.

nino, la Oxus ori la Susa, dand modelul unor bratari dace deaur, ca cea dela Tote.Fti in tinutul Hategului ( fig. 37), sicreand astfel o intreaga directiva ornamentará in arta daco-getä a argintului din epoca La Tène.

In acelas chip s'a raspandit in Dacia zoomorfismul ioniccomplet adoptat de catre Scythii din Rusia de Sud, fie informa pur greceasca, fie in adaptarea iranianá. S'a gasa depila pe Tisa superioara, la Muhipuszta in comitatul Bors6d,un vas indigen de lut cu toarta zoomorfica ( fig. 38), al caruioriginal trebue sa fi fost un vas grec de bronz, ajuns aci in

www.dacoromanica.ro

Ungaria de Nord pe acela§ drum ca §i frumoasa hydrie ionicadin sec. VI a. Chr. gasita la Bene in comitatul Bereg (fig. 39),adica pe drumul comercial scythic care lega ora§ele grece§tidin Rusia, de-a curmezi§ul Ucrainei, Moldovei de Nord 0 Ga-Niel, cu Cehoslovacia prin pasurile Carpatilor de Miazanoapte.Dimpotriva, originalul fibulelor provinciale carpato-danubienedin primele trei secole ale Imperiului roman, in chip de svasticazoomorfa, cu patru capete de cai succedasndu-se, se regase§tein arta decorativa' scytha : aplicele de argint care impodobiauhamurile sau fraele cailor capetenillor scythe la Krasnokutsk

Fig. 38. Vas de pain'ant dela Muhipuszta.

pe Nipru, ca 0 la Craiova pe Jiu ( fig. 25). Aceste fibule pro-vinciale romane, dintre care foarte caracteristice exemplare aufost descoperite la Criste§ti pe Mure§, langä Targul Mure§u-lui in Ardeal, ca 0 la Bregetio in Pannonia, tot in castre ro-mane, n'au nimic a face cu noua forma' iraniana, de stil sarma-tic, a§a cum apare de pilda la Pászt6 in comitatul Heves dinUngaria de Nord. Felul de a trata aceea§i tema in sec. IV a.Chr. e complet diferit de cel din sec. IV p. Chr. Fibulele ro-mane nu-§i au originea in arta sarmaticS, ci in arta scythica'.Dar arta scythica" inseamna, din punctul de vedere al cul-turii Europei orientale, art5 greco-asiatica din sec. VIII pAnA

69

www.dacoromanica.ro

in sec. VI a. Chr. §i in aceasta privinta lumea carpato-danu-biand îi facuse experienta, mai inaintea Scythilor, cu Cim-merienn, predecesoni lor.

linele probleme de culturä dad, precum e aceea a stea-gului dac sau aceea a iataganului dac nu §i-ar putea gas' so-lutnle numai in consideratn privitoare la influenta "raniand, ciin examinarea intregei mfluente onentale in Dacia, incepandcu arta cimmenand dela sfdr§itul milemului al doilea inaintede Chnstos. i unul din capitolele cele mai interesante ale uneiviitoare protoistorn carpato-danubiene va fi acela care va cu-prinde arta cuprului pur in Dacia in epoca de Bronz i inprima epoca de Fier §i examenul originilor tipologice ale ar-melor i uneltelor de cupru §i de aur (acestea de asemenea !):se va putea constata atunci ()data mai mult cum cutare formacu decor zoomorf, de origine asiatica, s'a geometnzat in Dacia,insd nu destul ca sa ascunda complet motivul original. Astfelsecurile de aur dela Tufalätt ori cele de amnia dela Batta vortrada in curioasa lor ondulatie convexa, linia zoomorfd a fia-rei la panda care era reprezentata pe secunle de lupta dinAsia anterioara.

Dar problema generald a raportunlor dintre Scythi §i

Carpato-Danubieni n'ar putea fi pusd la punct in chip absolutcomplet decdt prin examinarea intregului aspect al culturn re-giunilor noastre intre 1000 i 300 a. Chr. i prim deosebireaneta a elementelor locale de cele straine in cultura carpato-da-nubiana din prima epoca de Fier.

Locuitoni Daciei sunt in a IV-a perioadd a Bronzului(prima perioada hallstattiand) §i in Hallstattul pur (a II-aperioada in Occident) continuator' directi, ca rasa' §i ocupatii,ai locuitorilor din a III-a perioada a Bronzului carpato-danu-bian. Peste tot unde s'au facut cercefan mai continui, in ju-

70

www.dacoromanica.ro

detul Somes, in judetul Buzau, in Sala), in Bihor, in TreiScaune, in Banat, etc., pretutindem constatam cd Dacia a fostlocuita deopotriva de intens in penoadele a III-a si a IV-a aleBronzului. Principala ocupatie a indigenilor e agricultura. Darmetalurgia bronzului, a aurului, a cuprului pur, e de asemenifoarte activa. Argintul nu joaca deck un rol cu totul secun-dar. Fierul, niciun rol. Studiul asezdrilor din Bronzul IV nearata ea acestea sunt o simpla continuare a asezari,lor din Bronzul III. Rezultd ea intre 1400 si 700 a. Chi,n'a fost in Dacia nicio turburare mat grava i ea viataneased a continuat sa se desvolte in sensul unei prosperitkigenerale si a unei mari cresteri de populatie. Sosirea Scythi-lor pe la 700 a avut urmari dezastroase. E drept cà n'au reu-sit nici sa transforme, nici sà inlocuiasca civilizaia indigena

dimpotriva ei au fost cei cari au suferit desnationalizarea,dar de alfa parte au turburat i sardot, prin pradaciunile lorneincetate la inceput i prin economia lor nomada in veacunleurmkoare, viata agricola asa de infloritoare pe care au ga-sit-o aci.

Asezdrile din Dacia dintre 1000 si 300 a. Chr. sunt decloud felun : cetäti, asezate pe inaltimi sau pe pozitii bine in-fante de la natura prin cursuri de apa ori prin valcele largi,

sdte. Cetkile prezinta un inventariu mai bogat si mai alesmult metal si ceramica frumoasa apartmand tipurilor carac-tenstice ultimei mode predominante. Satele au un inventariudestul de skac ; metalul aproape lipseste cu totul, iar ceramicae de un traditionalism atat de indaratnic, incat elementeleneolitice sunt transmise cu fidelitate pana in a doua epoca aFierului. Aceasfa stare de lucruri ingreueaza mult determina-rea si datarea satelor din Bronzul IV si din Hallstattul II, a-\rand in vedere ca ne gasim aci inteo perpetua epoca primitiva

71

www.dacoromanica.ro

numai multumitä vreunui mob singuratic sau vreunei formede vas neasteptate putem reusi sä ne orientAm. Ceeace e si-gur, e cá nici ceatile, nici satele din Hallstattul carpato-danu-bian nu oferä nimic caracteristic scythic.

Marele numar de spede, de pumnale si de läncii de bronzgäsite îù depozitele- din Europa danubianä din ultima vkstäa Bronzului ne face sá ne gändim la o clasä sociala de oameniltberi luptänd pe socoteala br, foarte numeroasà. Sunt totusiluptätori pedestri : numai nobilii sau mai ales capeteniile po-sedau care de räzboiu si arme defensive complete. E probabilckin marea ciocnire cu Orientul nobiln au pent, iar poporuls'a inchis inteo rezistentä pasivä ignorand pe sträini. Cu totacest aspect rkboinic al evenimentelor de dupà 1000 a. Chr.vedem totusi comertul inflorind. De la Marea Neagrä si dela Adriatica pänd la Marea Nordului i pänd la Baltica tra-ficul este neintrerupt. Exemplele pe care le-am dat in primulcapitol al acestei ckti vor fi de ajuns sä justifice afirmatianoastrd. Sosirea Scythilor impiedica doar pentru cätäva vremeaceastä circulatie economicd, ce va reincepe indatà dupà aceea,favorizata de Scythii

Fastul de care vorbeste Herodot pomenind pe Agathyrsiidin Ardeal, fast care in realitate e prescythic, n'ar putea fidocumentat inteun chip mai sugestiv dear prin descoperi-rea dela Tufaläu in Trei Scaune. Prin obiectele tezaurului deacolo reconstituim viata unui senior mändru i falnic infasu-rat in mantii largi presärate peste tot cu aplice de aur (discuriconvexe de toate mkimile cusute pe stofa), i atät de trufaspentru aurul pe care il are incät ii inarmeazd ostasii de gardàin zilele de särbätori mari cu securi de luptä turnate in aurmassiv. Bogatii seniori dela Mycenae si Sparta îi aveau vred-

72www.dacoromanica.ro

nici urmasi can le semanau, la Tufaläu, Bija, Mikhalkowo,koni, etc.

Cimmero-Scythii au fost Dorienn Carpatilor. Au pradatbogatille adunate de alii. Ei n'au adus niciuna. Insa, ca §iDorienii din Sud, Scythii din Dacia n'au fost cu totul farafolos pentru cultura locala.

Nu credem cá ne-am insela prea mult daca am atribuielementului iranian venit in Dacia o reinviere a credinteloruraniene si solare, atat de scumpe Carpato-Danubienilor dinvarsta Bronzului. Pe cand Thraco-Phrygienii i Greciis'au deprins tot mai mult cu cultele chthoniene din Mediterana,Getii au ramas totdeauna uranieni crezand in nemurireafletului. Nici Grecii din Olbia, nici Herodot nu mai intele-geau nimic din religia lor i, pe cand unii inventau legendepythagoriciene, celalalt le descria credintele cu o mirare des-tul de vadita. and au venit Scythii, Thracii din Carpati a-dorau ca toti Noridicii pe zeul cerului inourat, pe Zalmoxis.Soarele, luna, luceafarul, zeii calareti intoväräsind cu tele-garii lor pe stapanul de foc al cerului, nu par sa fi jucat cleatun rol cu totul secundar sau chiar niciunul. Reprezentarile sim-bolice ale zeului solar, roata, lebada, barca, etc., transmise delumea mediteraneana Nordicilor pe la inceputul epocii deBronz, îi indeplinisera i in Carpati aeeeasi misiune ca si aiu-rea ; aceea de a aminti ca ex-voto-un i sau amulete calitatileapotropaice ori medicale ale zeului solar. Caci, intocmai caApollo celticul, Zalmoxis geticul era un zeu 'p& vindea-tor-. Dar Scythii aduceau sensul naturalist al reprezentariianthropomorfe i zoomorfe pe care il invataserä in dou'a locuri:°data in Asia, apoi in Rusia de Sud. Nu e locul siexplic5m ad geneza cäläretului thraco-iranian, ale cäruiicoane sunt asa de numeroase In regiunile danubiene din

73

www.dacoromanica.ro

epoca roman& : dar putem nota de pe acum ca aceste imaginide cult au trebuit, ca si svasticele zoomorfe, sà-si fi avut te-renul preparat de catre Iranieni. Mithras i Anaitis au fostcunoscuti in Rusia inamtea Romanilor. Diana Regina, mareazeità thraca, ''Apteu,cc pacsalltm cunoscutä de HerodotIn Rhodope, era adoratá si de Scythii din Nordul Mari Ne-gre influentati de cultura elená. Ea si-a gásit reprezentareaiconicá definitiva la acesti Greco-Iramern. E greu, in sfársit,s'a facem afirmatii chiar hipotetice in domeniul Inca asa deputin sigur al religiilor comparate din Europa de Rásárit ; darordinul monastic al ascetilor numiti x-c(crrat la Geti sirroXtcrca( la Dad are o culoare atát de iranianä si in generalasiatia incát n'as putea sä n'o relev aci.

Fireste, procesul se intámpla si in sens invers. Vedem depildd in mormintele de inhumatie, chiar in cele scythice- delaAuld ori de la Pichi pe Mures, scheletele purtand pefrunte o math.' solará de bronz : e inceputul getizárii. 1VIaifarm Scythii vor prim, devenmd Thraci, chiar obiceml dea-si arde mortii. Ca si in jocurile lor sacre, Getii acceptaserásá cinsteasca pe Zalmoxis luptánd aláturi de el impotrivamonstrilor cu chip de balaur, cari in timpul furtunii ii intune-cau fata luminoasá, dar nu cu lanai indigene ca altädatä, cicu arcul i cu ságetile iramene. Acesti balatiri ceresti vor fi dealtfel adoptati ca apotropee clasice ale Daco-Getilor i ei vorfi alesi ca imagine pentru steagul acestui popor 1).

Dacá náválirile scythice impiedica pentru un secol i ju-matate (circa 700-550 a. Chr.) legáturile asa de intense pevremuri cu Vestul, in schimb in Carpati nu e Ind o solutie

1) In ce pnveste ongmea tmologicA a balaunlor respectivi, sä se com-pare cu ceeacc credem asupra acestm simbol religios in cap. IV.

74

www.dacoromanica.ro

de continuitate intre Hallstattul I (Bron.zul IV) §i HallstattulII, mai ales in ce prive§te cultura rura1à a satelor. E drept canobilu au suferit mult : o parte cazuti in lupte ori du§i in ro-bie, altii in once caz sdr5citi. De aceea Hallstattul II car-pato-danubian e lipsit de märturii ale unei arte industriale delux importate ca pe vremuri din Sud-Vestul Doarcateva produse grece§ti archaice, dar §i acelea prea putine §iajunse la no' pe cale scythicä, din Onentul pontic §i egeic.Totu§i clasa nobild a Thracilor de Nord nu piere : numai sereinoie§te. Epoca La Tène o va revedea in toata vecheaputere, stralucire §i glorie : va fi epoca tezaurelor de argintdace, a cetAtilor zidite pe v5rfuri de munti inaccesibile, a ma-rilor fázboaie biruitoare impotriva Scythilor §i Celtdor.

Dar asupra acestei epoci ne vom intinde ceva mai jos incapitolul IV. Ceeace trebue sà retinem acum e cà prima epoc5a Fierului carpato-danubian nu e scythicg cleat exact in acela§sens in care ultima epoc5 a Bronzului din aceste regiuni eraitalicg, iar a doua epocä a Fierului va fi greco-celticg.

75

www.dacoromanica.ro

III

CARPATO-DANUBIENII SI GRECII

www.dacoromanica.ro

E din ce in ce mai probabil ea migratiile popoarelor dinEuropa centrala, de Rasarit §i de Miazazi, deslantuite in ul-tima vreme a Bronzului, au intrerupt nu numai continuitateapacifica' §i productiva a civilizatiei myceniene din Grecia, darau impiedicat de asemeni pentru o bucata de timp once contactdirect intre lumea egeica §i Europa carpato-danubiana a§acum existase in epoca de Bronz. In adevar formelor ardeleneale industriei metalelor care apar §i in lumea egeica inca de lainceputul epodi de Bronz, corespund ca echivalent raversformele myceniene- §i cluar minoice care se pare CA se des-copar din ce in ce mai numeroase In industria carpato-danu-biana a mileniului II a. Chr.

Pana cand sapaturile ne vor ingadui sá vorbim cu mai multasiguranta despre aceste indepartate legaturi pre- §i protoisto-rice, putem sa ne intindem cu mult folos asupra legaturilor is-torice dintre Carpato-Danubiern st Greci incepand din sec.VII a. Chr.

Nicio colonie greaca de pe coasta de Apus sau de Norda Pontului Euxin nu e mai veche cleat anul 650 a. Chr. Sapa-turile de la Apollonta in Bulgaria, de la Htstria in Romania,dela Olbia in Rusia n'au scos la iveala nido urma ( cioburi devase, figurine de teracota, ziduri, monumente) care sa poatafi datate *ratio epoca anterioara jumatatii sec. VII a. Chr. Dar

79

www.dacoromanica.ro

cam la aceeasi datà se termina- si marea främantare cimmero-scyth-d, printr'o ultima invazie in Lydia. Mari imperii iranienese formeazd si se consolideaza in enormul spatiu cuprins intre

80

-44,4;,7

o.,

,

Fig. 39 Hydria dela Bene.

Dunärea pannonic'd si Don (Tanazs). Abongenn, thraco-geti,agricultori din cele mai vechi vremuri, pnmesc dominatia se-morilor din stepà, dar in schimb ii desnationalizeaz5. In adoua jurad tate a sec. VI inaltul podi§ ardelean cu regiunile

www.dacoromanica.ro

vecine, care depind de el politic si economic, era sub stdpánireadinastiei iramene (agathyrsd de origine, acure thracizatd) alui Spargapeithes. In räsdritul Daciei, avdndu-si centrul in re-giunea Olbiei, domna Ariapeithes. Herodot capdtd la Olbiamulte informatil asupra istoriei personale a celor doi regi, pre-cum i asupra rivalitätilor i rdzboalelor de granitd dintre ei.

Aceste teritorn sunt foarte bogate. In sec. VI sunt chiardestul de pacificate. Abia sositi, Grecii pdtrund pretutindeni.

tirile privind aceastä penetratie chiar in cursul sec. VII hp-

o

I

-;-

Fig. 40. Aes grave olbian gdsit la Mahmudia.

sesc inca, dar lucrul e explicabil : chiar in orasele grecest pon-tice resturile din sec. VII nu sunt numeroase. Aceste centregrecesti erau inca in curs de formare. Dimpotrivd sec. VI ebogat in mdrturii de cea mai mare insemndtate : din regiuneaKievului (cioburi de vase grecesti din sec. VI gäsite in Podo-lia) parid. in Dacia de Nord (hydrie ionicd de bronz din sec.VI gdsitd la Bene in comitatul Bereg, in Carpatii slovaci, vezifig. 39). Grecii umplu toate aceste regiuni geto-scythice deprodusele manufacturilor lor.

81

www.dacoromanica.ro

Marele drum de penetratie spre Europa centrala e Duna-rea. Un aes grave olbian cu legenda APIX (fig. 40), gasitlanga vechia Salsovia (azi Mahmudia) pe malul bratului deSud al Deltei Dunarii, arata ca acest miiloc de schimb, pus incirculatie in mari cantitati (s'au gasit multe exemplare in Rusia

in Romania) de catre Olbieni in sec. VI, era activ §i pe ma-lul get al Dunarii. Dar dm acelaq sec. VI, avem mult mai de-parte pe fluviu in sus, la gura Siretului (Tzarantos, Therasos),la Bgrboqf in fata vechei Dinogetza getice, o intreaga factoriegreceasca: morminte cu vase attice cu figuri negre dovedescepoca. In sfar§it, din Apusul Munteniei insa§i, dela 13.11.5noaialanga Giurgiu, un lebes ionic de bronz cel mai tarziu din sec.V (fig. 22-23) §i dela Turnu Mägurele un tezaur barbar demonete melare dupa norma ponderala a Cyzicului, datand celmai tarziu din aceea§i vreme (v. mai sus p. 49) arata patrun-derea ideilor §i produselor grece§ti in tara thraco-geta aproapeIn acela§ timp cu formele iraniene §i mult mai de vreiiie decatformele celtice.

Aceasta influenta greaca trebue sa fi fost a§a de intensaincat produsele industriei ora§elor grece§ti au devenit familiarechiar mode§tilor cerami§ti indigeni cari prin acela§ sec. V a.Chr. imitau la Muhipuszta in comitatul Borsód pe Tisa supe-rioara, in lut, un vas ionic de bronz cu toarta theriomorfa ( fig.38). Cazul vaselor villanoviene de bronz imitate in teracota laTargul Mureplui (v. cap. I, p. 20) se repeta cu vasele gre-ce§ti, venind dinteo directie contrarie §i tot atat de indepartatä.

Dar nu e de mirare importanta influentei elen ice directepe intreg teritoriul ocupat militar de cätre Scythi, fiindca, spredeosebire de Celti, cari vor desvolta pe baza elenica ozatie proprie, originala, pe care o vor raspandi ca atare intoata Europa barbara, Scythii nu posedau o inalta cultura a

82www.dacoromanica.ro

lor. Grecii lucrau pentru ei, inteun oarecare stil greco-scythic,produse al caror scythism nu consta decat din inspiratie, larnu din technica sau din unii. uneori nici chiar din adaptarea

In adevar marea majoritate a regilor §i a principilorscythi cari colaborau cu Grecii erau ca §1. acel Scyles.Ariapeithes de care vorbe§te Herodot, elenizati aproape cu de-savar§ire. i aveau nevoi de lux §1. de confort elenice, lar nicide cum barbare. De altf el, intocmai ca §1. toti regii odrysi con-temporani §i ca marea majoritate a regisorilor §i dina§tilortraci din Balcani, aceste capetenii scythe tineau ele insa§i sase elenizeze.

Dar rolul principal in aceasta opera de elenizare revenidcelor cloud mari ora§e grece§ti de pe litoralul de Nord-Vest alPontului : Histria la gurile Dunani (Istros), de la care îi tra-gea §i numele, §i Borysthenes-Olbia la gura Niprului (Bo-rysthenes). Amandoua infloriau in umbra marilor regi scythicari i§i impartiau Europa centrala *i de Räsarit, dar amandouapar sa-§i fi definit sferele de influentá in a§a fel, incat Olbiasa domine marile drumuri comerciale spre Galitia §i Ungariapeste Moldova, respective peste Ardeal, pe cand Histria s'aspeciahzat in afacerile pur getice de pe valea Dunarii §i Valleafluentilor sal

In adevar, am atins Inca in capitolul II al acestei carpchestiunea legaturilor economice §i prin urmare culturalefoarte intense intre Scythii din Ungaria §i din Ar-deal de o parte §i Olbia de alta, fie prin pasurile Carpatilorslovaci (Iablonita), fie prin trecatorile Carpatilor din Mol-dova de Sud (Oituz). Si am relevat importul produselor bron-zierilor olbieni, in primul rand fire§te podoabele i aplicele,oglinzile, armele de otel bun, dar §i vasele frumoase de stilionic, la Thraco-Scythii din Ardeal §i din Ungaria §i am atri-

83www.dacoromanica.ro

buit bunele cuno§tinte ale Olbienilor asupra tärti Agathyr.plortocmai acestor legáturi neintrerupte ale negustorilor lor Cu se-niorii din tara aurului.

Urmeazá de aci ca. Olbiemi cuno§teau destul de putinvalea Dundrii, unde Histrienii erau oarecum la ei acasd, §1.

ca in marile chestium politice din acea vreme Olbiemi trebuiausá adopte totdeauna punctul de vedere al semorilor lor directi,regii scythi din Ucraina de Vest, a cdror re§edintá civilizatáera uneori chiar la Olbia. Documentarea acestei stau de lu-cruri o gásim la Herodot insu§i. Doud generatii cel putin dupáce Grecii au intemeiat statiunea lor de comert §i de pescuitin mijlocul tarn gete, la Bärbo§i, la gura Siretului, Herodot dinHalicarnassos vizita ora§ele grece§ti de la Pontul Euxin. Dar,urmánd tendintele vremii sale, el s'a gräbit sd cunoascd numaiScythia elenia netinánd seamd de Thracia elenicá. $1 pecánd se pare cá plecánd de la Olbia §i-a impins plimbärile inimprejurimi chiar pánä la Tyras, nu are decát idei cu totulincurcate asupra tárilor situate la Vest de Tyras, spre Dunäre§i, ceeace e absolut ciudat, asupra Histriei insá§i, despre carespune CA' ar fi a§ezatá chiar la vársarea Dunárii, pe cand ade-várul e acela exprimat de Flavius Sabmus, guvernatorul Moe-siei, in scrisoarea sa cátre Histrieni din anul 44 p. Chr., anumecá, dimpotrivá, ora§ul se afla foarte departe de fluviu : xod gxtocrokou Scacrcipatoc cicpicrc7)xev 7c6Xcç &Tc6, Teo,/ To0 notcy.o0crcoplacov.

Má opresc aci in ce prive§te inexactitätile bine cunoscuteale lui Herodot despre directia cursului Dunärii, chiar la gu-rile sale, sau despre afluentii sal, pe care ii enumárá unulpeste altul punánd in dreapta ráurile ce se varsá in stAngaviului §i a§a mai departe. Voiu insista numai asupra chestiuniinumelor insA§i pe care h le dd. Herodot nu §tie decát de numele

84

www.dacoromanica.ro

date de Scythi ; nu cunoa§te pe cele intrebuintate de Thraci( Geti) pentru aceste rdun. Chiar el poveste§te cd rdul numitde Greci lIopeT6q, care curge fire§te in tard geticd, e numitla Scythi 116pctioc. Pentru Suet, care e geticul E4eTos, el nucunoa§te deck exclusiv numele scythic Tcdcpccwzoc. Cat despredescrierea acestui rdu din urmd, ea e total inexactd. E evidentcá informatorii greco-scythi ai lui Herodot nu erau in mdsurdsà cunoascd la Olbia realitatea lucrunlor din regiunea geticdce se intmdea Fard intrerupere la Vest de Tyras pa-rid dincolode munti, lar la Sud pAnd in tinuturile thrace din Balcani, tre-cdnd din punct de vedere etnografic chiar dmcolo de Dundre,'And la Pontul Stdng. La Olbia Herodot nu putea sá afle de-cdt un singur lucru : cá tara era i la Vest de Tyras, 'And laDunäre, scythicd. Ceeace era perfect adevkat din punct devedere politic, dar fals din punct de vedere etnografic. E ne-indoios cá Herodot ar fi putut cdpdta la Histna, dacd §i-arfi dat osteneala sä meargä pasnä acolo, §tin mult mai exactede la acei pescan §i coräbien, cari, precum am vdzut i precumvom constata §i mai pe urind, patrunseserà pe vremea lui peDundre in sus in regiuni §i mai depärtate deck a Bärbo§ilor.

Pkrunderea elenicd in basinul Dundrii rdnadnea o treabäaproape exclusiv histriand. In adevdr, Tomis nu incepe säjoace viun rol deck in sec. III a. Chr., dupä infrdngereaCallatiemlor (aliati cu Histnenii), cari voiau s'o facd o f ac-tone a lor ; Callatis, ajunsa la o importantà mai mare, dupäcat se pare, abia in sec. IV a. Chr., e mai de grabd o colonieagricold, cu un mare teritoriu rural de exploatat, direct sauprin indigeni, §i se indeletnice§te in primul rand cu comertulde cereale ; celelalte colonii, in sfdr§it, Dionysopolis, Odessos,Mesambria i Apollonia, sunt prea depdrtate de basinul Du-näni pentru a juca in aceastd epoca un rol mai mare in

85

www.dacoromanica.ro

ce priveste exploatarea lui. Abia in sec. I. a. Chr., Mesambriade pila', va ajunge sd infiripe legdturi cu Dacia, dar in aceaepoca insusi regele dac Burebista e protectorul oraselorgrecesti ale Pontului pand la Apollonia. Cal despre Tycas,aceastä colonie milesiand pierdutd in stepele Tyragetilor, aveaprea mult de lucru cu pescuitul, cu agricultura si Cu crestereavitelor intr'o regiune asa de intinsa, nedisputata de nicio ri-

86

I...waft 1

Fig 41 Pinax din sec VI a Chr, , de provenientàrhodianä on ionicS, gAsit la Histria Desen negru pe fond row

yard, pentru a se mai interesa si de pescuitul si de cornertuldin susul Dundrii.

Intemeiata in sec. VII a. Chr. (traditia literara se confir-ma prin cioburile de vase ionice si corinthiene din aceasta epo-ca, gasite in sapdturile noastre inca din 1915), intocmai ca sifactoria de pe Berezan (la Olbia) §i intocmai ca Apollonia :pe o insula, Histrza devine in sec. VI un centru comercial deintaia mana. Cioburile de vase milesiene samiene, rhodiene,corinthiene (fig. 41-42) si statuetele zeitei cu porumbita

www.dacoromanica.ro

(Aphrodite Feniciana-, fig. 43), pe care le-am gasit in par-tea de Est a Acropolei, pe malul marii (azi transformata inlaguna), se intrec in numar §i calitate cu fragmentele de vase

Fig 42 Hydrie de provementd sannan5, cu desenuri negrepe fond galben, g5suà la Flistria

attice ca figuri negre din cea mai veche epoca gasite in parteade Sud-Est, §i mat cu seama inteun put in forma de palme cugura patrata, sapat in stâncd i identic ca forma i ca intre-buintare cu cele sapate de catre Ernest von Stern in msula

87

www.dacoromanica.ro

Berezan si de catre Degrand la Apollonia in insula SfantulKyriakos.

Intocmai ca in Scythia, asa si pe coasta thraca, mai ales

Fig. 43. Figurind archaicd greceascd rep,rezentdnd pe Aphrodite,gdsità la Histna.

la Histria, unde sApatunle sunt destul de intinse pentru aputea sà ingärlue judecäti de ansamblu, influenta

88

www.dacoromanica.ro

attice se arata covarsitoare catre sfarsitul sec. VI, aproape ex-clusiv in acelas fel ca i la Olbia, la Berezan, la Panticapaeum,etc., si aceasta influenta ramane statornica in ce prtvestevasele i in cursul secolelor V si IV. Trebue totusi notatca ionismul se pastreaza destul de bine in limba inscriptiilorpana inteo epoca destul de tarzie. Nu vorbesc de dedicatiilecatre Apollon Ietros (o baza de marmora neagra pentru o sta-tua de bronz si o architrava de marmora alba dela un templu)facute pe la sfarsitul sec. V si inceputul sec. IV a. Chr., celemai vechi inscriptii istorice pe care le-am gäsit 'Ana' acumsi ale caror ionisme se regasesc in aceeasi epoch' pe stelelefunerare dela Apollonia, dar unele forme ionice, ca Upson,genetiv tipm, persista in aceste colonii milesiene Oda in sec.I a. Chr.

Mi se pare destul de probabil ca factoria greaca de laBarbosi la Vest de Galati, constatata inca din sec. VI a. Chr.,sa fi fost exclusiv histriana. Caci numai Histrienii trebue sa fiurcat in acea vreme destul de departe pe Dunare in sus pentrua cunoaste aceasta splendida regiune si a se statornici acoloIn adevar, stabilirea Histriei chiar pe insula cea mai apropiatade gurile Dunarii, pe care Milesienii au gasit-o buna pentruacest scop (mai erau cloud si mai aproape, dar improprii : Bi-sericuta i Popina), avusese ca principal scop economic pes-cuitul la gurile fluviului. Existenta insasi a Histrienilor paresa fi atarnat din ce in ce mai mult de libertatea de a pescuiin Dunare, chiar la gura Peuce. Pestii de apa dulce si morunul,a carui pescuire e foarte spornica la varsarea bratelor Dunariitrebue sà fi fost articolul principal al comertului cu peste sa-rat, afumat sau uscat, pe care Histria il facea cu Sudul. Dui:4ce Scythia Minora deveni, dimpreuna cu regatul Thraciei, decare depindea, o provincie roman'a, Histrienii cerura, Inca de pe

89

www.dacoromanica.ro

vremea lui Claudiu, sa h se confirme drepturde lor strabunecapatara de la Romani privilegiul de a exploata Dunarea faranido taxa. Dar motivul acestei marinimii romane e expus decatre Asiaticus, prefectul roman al tarmului Mari' (praefectusorae maritimae) in scrisoarea guvernatorului Flavius Sabinus,din anul 44 p. Chr. (v. mal sus, p. 84), unde se spune anumeca de fapt aproape toate veniturile cetatii se trag din pestelesarat axenv Exeínv [1,6vp etvoi tç c6Xecoc 7cp6croSov

Ex mil TOCpELXEUOVÉVOU ?xOtíoç.

In sec. VI si V a. Chr. Histrienii erau, fireste, mult maiputernici si mai aventurosi decat in sec. I p. Chr. Si e foarteprobabil ca in afara de pestele si de graul geto-thrac ei maiaveau i alte articole de export. Vanzand Barbardor multeobiecte fabricate, cumparau de la ei in schimb piel, mere si,de asemeni, sclavi. Drumul acelor Aecoc si l'Evaai lui Menan-dru catre Athena pare sa fi trecut prin statiunea dela

Barboprintargul din Histria. Ceeace e in once caz foarte sigur eca pe la 500 a. Chr. Dunarea, pana la confluenta cu Siretul,era o apa greceasca i ca pescarii i negustorii din Histriacunosteau foarte bine tara geto-scytha pe care o traversau ne-contenit in susul si in josul acestei parti a fluviului, cu bratele,canalele, lacurile i afluentii sai.

Evident, mica lume greceasca a colormlor pontice eratotdeauna in functiune de capricide stapanilor din interiorulcontinental. Influenta lor directa' trebuia sa se loveasca de ata--tea ori de mari dificultáçL incat preferau, fara indomia, sa-siincredinteze marfurile acelor IlicUXX7pre Geto-Scythi carile transportau mai departe, in insasi inima regiunilor carpato-danubiene. Dar atractia civilizaçiei grecesti asupra Barbarilorera asa de irezistibila incat elenizarea regilor si a principilorgeto-scythi mergea uneori pana la o uitare total' a propriei

90

www.dacoromanica.ro

ceeace fireste provoca reactiuni ca aceea lui Ariapeithespe care ne-o povesteste Herodot (IV, 78 si urm.).

Trebue sd fi fost un moment unic in istoria Olbiei si aHistriei cand inainte de 500 a. Chr. marele rege scythAriapeithes, de care depindeau Grecn din Borysthenes-Olbia, a luat in casatorie o femme greaca din Histria. Scylesfu fiul acestei Histriene, care l-a invatat limba i literele gre-cesti i ceeace fost fatal i obiceiurile i religia pa-triei ei. E foarte firesc ca Scyles, devenind rege si tot dupaHerodot. rege mai de graba grec in somptuosul sau palat dinOlbia, deck scyth sub cort cu pastorii Ï Cu crescatorii sai decai sà fi avut pentru patria mamei sale cele mai mari atentii

ca legaturile dintre Olbia, capitala sa greceasca, i Histria,sa se fi intetit si mai mult. Dar Ariapeithes fusese ucis printrklare de catre Spargapeithes, regele Agathyrsilor, foarteprobabil in urma vreunui conflict de frontiera si a rivalitatilorpolitice si militare pentru teritoriul situat intre Carpati si Ty-ras. lar Scyles i-a fost urmasul.

Se intelege dela sine ca Histrienn trebue sa fi platit des-tul de scump gloria de a fi fost cumnatii unui rege scyth rivalaceluia care domnia in Carpati i ca negotul lor in tara geto-agathyrsa trebue sa se fi resimtit de räzboaiele i neintelegeriledintre Spargapeithes si Ariapeithes, cu familiile lor i cu ur-masn lor.

Catre mijlocul sec. V a. Chr., Histria, ca toate colonnlede la Pontul Euxin, la un avant admirabil in sensul unei

creatoare proprii, i acest elan nu slabeste deck pe lamijlocul sec. III, in urma turburarii in care sunt aruncate toateneamurile barbare de la Dunärea de jos prin navalirea celta.Marturiile istorice ale acestei infloriri abunda chiar in ceeacene-au dat primele noastre sapaturi in ruinele Histriei. Inca din

91

www.dacoromanica.ro

sec. V, Theoxenos, fiul lui Hippolochos, consacra lui Apollon,chiar pe vremea sacerdopului eponim al tatalui salt Hippo-lochos, fiul lui Theodotos, o statud de bronz a carei baza demarmora neagra am gasit-o avand perfect pastrata nu numaiinscriptia, dar si cavitätile de pe fata superioara ingriptmodelate dupa forma si marimea picioarelor statum caretrebuia infipta acolo. Iar o generatie mai tarziu, nepotn luiTheoxenos, Xenocles i Theoxenos fiul lui Hippolochos(nepot al celuilalt Hippolochos), cansacrau, tot zeului epo-nim Apollon Ietros, pe vremea sacerdotrului eponim al tataluiacestor inchinatori, Hippolochos fiul lui Hegesagores, un edi-ficiu de marmora albà, foarte ingrijit i scump judecand dupäepistilul cu inscriptie care ni s'a pastrat.

Din aceeasi vreme avem si baza unui monumentonorific, de marmora alba, care va fi suportat statua debronz a unui oarecare Apollomos, precum, pe la sfarsitulsec. IV si pe urma in prima jumatate a sec. III, vedem, in frag-mente de decrete onorifice, confirmanclu-se si la Histria obi-ceiul general cunoscut la Greci de a onora cu coroane de aurla jocuri (Zy Torc &-pcsc) si de a perpetua prin statui de bronzpe binefacatorii patriei. Dar epoca lui Hip, a lui Alexandrucel Mare si a lui Lysimach e reprezentata la Histna prin stirisi mai importante dec.& toate acestea. Pe la anul 300, cultullui Helios, zeul asa de caracteristic pentru influenta cetatiiRhodos in epoca elenistica, gasia si la Histria o primire entu-ziasta. Am descoperit in daramaturile zidului de inconjur dinepoca romana capul de marmora al unm statui a zeului, de cloudori i mai bine marimea naturala, masurand circa 4 m. inaltime,de o executie foarte ingripta i prezentand modelarea carac-

92

www.dacoromanica.ro

teristicd a manierei lui Scopas (fig. 44). Zeul avusese coroanade raze de bronz (probabil aurite) fixate in marmorä. Nume-

-

°

Fig. 44. Cap de marmord dela o statue colosala reprezentand peHellos Gásit la Histna i disprut in tunpul ultunului rAzboiu

roase fragmente architectonice coloane, architrave, cornise,etc., de marmorä albd de foarte buna calitate, gäsite ca ma-

93

www.dacoromanica.ro

terial de constructie in zidurile cetatu romane dela Histria, do-vedesc prin dimensiurnle .*1 stilul /or posibilitatea de a fi apar-tinut fie chiar templului Soarelui, fie vreunei alte dadai simi-lare din aceea§i vreme. De alta parte, pe unul din fragmentelede decrete onorifice citate am avut placuta surpriza de a gas'mentionat la Histria, tot pe la anul 300, un Mow;joy.

Alte inscriptii de curand descoperite dovedescsanctuar al cetatii era §i in epoca elenistica tot templul

lui Apollon Espbv Ton 'An6XXcovos); ca gimnasiul dinHistria se popula de asemeni, chiar in sec. II a. Chr., cu statuide bronz dedicate binefacatorilor, pe cand agoranomii dinHistria ridicau statui de marmora zeului lor patron `Epli.

'Arpoctos. Un frumos relief apollinic, de caracter agonal, con-firma' pentru aceea§i vreme (sec. IVII), nu numal interesulHistrienilor pentru arte, dar §i aptitudini plastice remarcabilela me§te§ugarii lor §i, in general, un gust destul de fin la ace§tiGreci pierduti in Nordul thrac.

Inca' de pe la sfar§itul sec. V (cel mai tárziu pe la 400 a.Chr.) Histrienii incep sa bata' monete ; ei sunt cei dintai carifac acest lucru pe coasta de Apus a Pontului. Pick e de pa-rere cà toate monetele de argint de la Histria apartin secoluluiIV; autonomia cetatii afara, poate, de vremea lui Lysi-mach a ramas neatinsa in tot acest timp.

Putinele §tiri pe care literatura antica ni le mai prezintapentru Histria in aceasta vreme, nu contrazic concluzule lacare noi am ajuns prin fragmentele de monumente descoperite!Ana acum. In adevar, fie cá e vorba de legaturi de rudenie,stabilite intre Histrieni §i casa regala scytha din Olbia, in sec.V, fie de räsmirite interne pentru motive constitutionale inaintede epoca lui Aristotele care vorbe§te de ele, fie de räzbonilpe care Histrienn" (probabil ni§te AiltiXXvies din Histria ) sub

94

www.dacoromanica.ro

regele lor au avut sa-1 sustina impotnva regelui geto-scythAtheas, care a patruns in Dobrogea actuala §i n'a putut safie scos de acolo deck de catre Hip in 339, fie de razboiulimpotriva lui Lysimach pentru independenta absoluta de onceprotectie macedoneana, in 313, fie, in star§it, de razboiul im-potriva Byzantului, pe la 260, in toate aceste cazuri, deo-potriva, importanta politicä militara i prin urmare puterea

bogatia Histnei sunt confirmate in intregime.E adevkat cá dupa Filip ora§ele grece§ti din Pontul

thrac s'au gàsit, timp de aproape un secol, inteo oarecare de-pendenta de regii greci ai Macedoniei sau ai Thraciei. Dar,din punctul nostru de vedere, acela al penetratiei in interiorulteritonului getic din susul Dunarii, situatia devenia pentruHistneni §i mai favorabila daca Barbani din interior trebuiausa respecte in persoana negustonlor lor 0. pe reprezentantiiputernicilor regi macedoneni.

Oncum, inca din veacul VI Histnenii au trebuit sameasca, intocmai ca §i Grecii de pe tarmunle de Nord ale Pon-tului, amestecul cu indigenii. Borysthenitilor, cari erau Greco-Scythi, trebue sa' le fi corespuns Histrienii cari erau Greco-Thraci, adica in primul rand Greco-Geti. In adevar, in putu-rile rectangulare din partea de Sud-Est a acropolei Histriei,continand vase grece§ti exclusiv din sec. VI, am gasit, caStern la Berezan, fragmente de vase indigene, de data aceastafoarte mari, in forma de pithoi, lucrate cu mána MCA roata

inteo pasta foarte grosolana, ràu framantata i ràu arsa,impodobite cu cercuri orizontale in relief inconjurand tot

vasul intocmai ca cercurile unui butoi i incinse la randul lor cumici taieturi oblice imitand structura sforilor groase de canepa.De alta parte resturile barbare din a doua epoca a Fieruluigäsite in teritoriul ora§ului de jos de la Histria (la Vest de

95

www.dacoromanica.ro

Acropole), amestecate adânc cu resturile elenistice, confirmdconlocuirea barbaro-greacd nu numai in mteriorul rural, darchiar in cetate.

Aceastd colaborare eleno-thracd a perms Grecilor de petdrmurile de Apus ale Pontului sd presare tot litoralul cu miaasezdri ale cdror nume nu ne-au fost pästrate prin niciun izvorliterar, dar ale caror resturi archeologice dovedesc i astäzi in-tensitatea vietii elenice in aceastd regiune.

Relatule amicale sau cel putin de reciprocd ingäduire cuindigenii permiteau, de altd parte, Grecilor din Histria si dinTomis, mai putin celor din Callatis, sd strabatá Scythia Mi-norá direct spre Vest si sá atingd malul Dundrii dupd undrum de cáteva ore cdlare sau cel mult de o zi cu carele incär-cate de márfuri i trase de cai sau chiar de boi, Histrienii laCarsium, Tomitanii la Axiopolis. Dar, desi asa de scurt, acestdrum era putin comod pentru cine ducea ca el márfuri caretrebuiau sá fie vandute mult mai departe decát la Axiopolissau la Carsium, si care, prin urmare, trebuiau sà fie incdrcate

reincärcate de mai multe ori : din cordbii pe care si invers,ceeace de pildd pentru amforele cu vinuri ar fi fost nu numaiimprudent, dar fatal. De aceea negustorii trebue sd fi preferattotdeauna calea apei : dela Histria, prin lacul Halmyris, pePeuce i apoi pe Dunáre in sus, iar la fiecare con fluentd maiinsemnatd, de Odd la a Prutului, a Siretului, a Ialomitei, aArgesului, a Oltului, O. in susul acestor ráuri, precum vomvedea indatd.

Expeditiile regilor macedoneni, Filip mai intám, in 339,Alexandru apoi, in 335, impotriva Geto-Scythilor, räzboaielecrancene ale lui Lysimach, pe la sfArsitul sec. IV si inceputulsec. III a. Chr., impotriva lui Dromichete, puternicul rege getdin imarile sesuri moldovene i muntene, introduc pe Carpato-

96

www.dacoromanica.ro

Danubieni in istoria greacä propriu zisà. Penetratia elenicä intàrile danubiene devine tot asa de efectiva ca i in Thracia.Mari exportatori de vinuri si de untdelemnuri grecesti, Tha-sienii i Rhodienii la inceput, Cnidierni apoi, inundä tot basinul

Fig. 45. Amfora thasiana ga-sità la Poiana (jud Tecuci).

Dunarn. Argintul sub forma de monete devine foarte obisnuitla Daco-Geti ; transactiile se fac, se pare, de la egal la egal,pan& in cele mai mici si mai indepArtate sate ale Daciei danu-biene : fragmentele de amfore grecesti sunt cateodata tot asa

97

www.dacoromanica.ro

de numeroase ca si cioburile locale din acea vreme (La TèneII §i III).

Cea dintai vale mare care se deschidea catre tara Aga-thyr§ilor-, in fata negustorilor greci apin§i la Earbosi ve-chia factorie elenica , era a Siretului. Pe aceasta vale panala gura Trotusului §.1 apoi pe Trotu§ in sus trecea drumul celmai scurt, care prin calea §i trecatoarea Oituzului lega tara

98

Pig 46 Fragment de vas dehan cu desenuri in relief, Tasit la

Piscul Crasanilor.

aurului, Ardealul Agathyrsilor-, cu Scythia Minora si cu re-giunea gurilor Dunarii. Pe drumul acesta, la punctul undeTrotu§ul se varsa in Siret, pe rapa inalta de pe stanga Sire-tului, se afla situata cetatuia preistorica de la Poiana, undeprintre resturi daco-celtice am putut sa constatara prezentaamforelor thasiene, una &titre ele pastrata in intregime, indi-cand prin stampila de pe toarta cel mai tar= secolul III a.

www.dacoromanica.ro

Chr. ( fig. 45). Cioburile de amfore grecesti, cazute in surpa-turile rapei care s'au produs incetul cu incetul prin eroziuneaapelor, i tarite apoi in fundul van, sunt foarte numeroase.

A doua statiune elenica de pe Dunare constatata pAndacum e cea dela Carman!, mai departe in susul fluviului, laHarsova. Aceasta cetate getica, dominand valea Ialomitei, Na-paris de pe atunci, ne ofera din vremea sa geto-greaca numaiamfore, ca i Poiana, unele bine pastrate. cele mai multe insadoar cioburi ; dupa stampilele =primate pe manusile unoradintre ele, provin de data aceasta din Rhodos si Cnidos. Acestestampile sunt bine pastrate si pot fi datate cu multa probabi-

I

Fig. 47. Tipar de lut pentru cupà de tip delian cu desen in relief,gasit la Piscul Cr5sarulor.

litate inca din sec. III a. Chr. Dar marea insemnatate a Car-siului pentru drumul comercial pe Naparis reese numai andNam in mai de aproape cercetare resturile ceramice ale sta-tiunn geto-grecesti dela Piscul Crasanilor, peste 100 km. maisus pe acel rau. Ca i la Histria in sec. VI. tot asa si la Cra-sani, probabil incepand din sec. IV a. Chr., produsele indus-triei elenice au fost intrebuintate de catre o populatie care segasia, din punctul de vedere al technicei proprn, inteo inferio-ritate foarte sinatitoare. Intocmai ca la Poiana pe Siret, am-forele grecesti sunt foarte numeroase ; cupele deliene (fig. 46)erau imitate de catre indigeni (am gasit i tiparul : fig. 47).

99

www.dacoromanica.ro

Inventariul grec din mijlocul resturilor celto-getice ale asezariise completeaza cu monete din Macedonia Prima (158-150 a.Chr.) i cu lämpi grecesti ( fig. 48), cu monete daco-celticeimitate dupa monete sudice, cu fragmente de vase de sticläcolorata i chiar cu un frumos candelabru de bronz (fig. 49).

Mai departe, pe Dunäre in sus, peste o veche asezarepreistorica, Grecii stabilesc de data aceasta in chip oficial,poate incepand de la Lysimach si din initiativa acestuia, ora-

100

- o o35

Fig. 48. Lampa greceasca de lut dela Piscul Cr5samlor

§ui Axtopolts, in care sapaturile facute de catre raposatul Toci-lescu si de catre Germani in timpul marelui razboiu, au aratato continuitate a viepi civilizate din epoca elenistica pana invremea byzantino-bulgara. Intemeierea Axiopolei pare sa sefi datorit unor scopuri strategice foarte precise, de apdrareimpotriva Getilor din marea campie a Muntemei si din nenu-maratele ostroave ale Dunarii, si de protectie a comertuluigrec in susul i in josul Dunarii, precum si pe drumurile deuscat direct spre Tomis, de unde se putea ajunge la Axiopolis

www.dacoromanica.ro

Fig. 49. Candelabrul de bronz dela Piscul Cräsanilor.

101

www.dacoromanica.ro

mai repede i mai usor decat de la Histria la Carsium. Ma-nus' de amfore rhodiene, avand stampile din sec. III-I a. Chr.,confirma' aceleasi fapte ca i la Barbosi, Poiana, CarsiumCrasani. i fenomenul se repeta la infinit asezari daco-geticedin La Tène II si III peste straturi mai vechi, continand urmefoarte caracteristice ale influentei elenice, amfore cu sau färapecetn, ceramica debana sau attica, obiecte de podoaba, sta-tuete i placi apotropaice, vase de sticla colorata, lamp' de te-racota sau de bronz, chiar vase de bronz, etc., cam peste tot:la Bozan, la Mânästirea, la Pzscul Cocom/or, la Spantov, laCgsczoare, la Zimnicea, etc., etc., pe Dunare, sau la Ttnosul,pe Prahova, in interiorul campiei romane.

Negustorii greci, °data ajunsi la gura raului prin exce-lenta getic al Argesului (al cariu nume chiar ca pronuntareeste tot acela de acum doua mu de am), nu se shiau sa urcepe valea raului in sus si pe afluentu sal pana la izvor, ininsasi cheile Carpatilor. lata cateva probe in adevar izb,toare.Dambovita, care prin cursul sau superior duce spre pasul Bra-nului, ce a mai insemnatä trecRoare care existä in Carpatii

intre Ardeal i Muntenia, a constituit si in rapor-turile greco-dace o artera prmcipala de comunicatie. Pe par-cursul sàu s'au fäcut pana acum aceste descoperiri : la Bogatt,la Vest de Targoviste, s'a gasit un tezaur de tetradrachmemacedonene i thasiene ; in ruinele cefätii de la Stoienestz,care in evul mediu pazia tot trecatoarea Campulungului si aRucarului, s'a gasit de asemem o manusa de amfora greacapreromana avand o pecetie cu inscriptia HPS2NOE Nimic mainatural, caci la Gemenea cativa kilometri mai jos de acestpunct se exploata in acea vreme in chip deosebit de intensaurul, care se gäsete acolo si azi in cantitati inseinnate innisipurile Dambovitei. Acest aur era transformat de catre

102

www.dacoromanica.ro

Daci dupas cdt se pare in monete melare, de forma mi-cilor cercuri de aur gdsite la Tumu Magurele si aiurea. Dar,indiferent de aurul pe care II exträgeau din mine, Dacii intre-buintau mult moneta macedoneana i apoi thasian5 aceletetradrachme, care se gasesc, fie autentice, fie ca imitatii indi-gene, aproape pretutindeni in Dacia si in primul rand, fireste,pe malurile Dunkii sau dealungul drumunlor care duceau laDunke. Am remarcat asemenea tezaure de tetradrachme tha-siene la Zimnicea, in vechea statiune geto-greco-romand caredomina valea Vedei, lacul Suhaia m valea Càlmäuiului, laTärtäseqti, in judetul Ilfov, pe valea aamboyitei, la 100 km.de Dunke, pe drumul care ducea la minele de aur dela Ge-menea, la cetatea dela Stoienesti i spre treCatoarea Branului.De asemeni, s'au gasit in viile din imprejurimile Giurgiuluicateva sute de stateri macedoneni ( drachme i tetradrachmede regi) i de asemeni monete din orasele grecesti ale Thra-dei. La Comana (jud. Vlasca) s'au descopent trei sute de imi-tatii gete de argint dupd stateni lui Filip II. La Popeqti ( jud.Ilfov), dougzeci tetradrachme thasiene, pnntre care una culegenda HPAKAEOTE ES2THPOE @FAUN.

Fireste, ne e imposibil sä prezentam aci lista tuturor desco-perinlor de tezaure monetare elenistice din Dacia : am dat&mode trebuitoare altundeva, iar acum vreau sa scot in reliefdoar cAteva puncte de interes general :

1. Se pot urmari etapele penetratid grecesti cu ajutorulmonetelor : din sec. VI gäsim in Delta Dunkii un aes gravedela Olbia ( fig. 40); cyzicii de electrum ajungeau inch' de peatunci la Axiopolis; monetele Histriei, Apolloniei i Mesambrieiurmau acelas drum si se gasesc in mai multe localitäti de pe Du-'Ikea de jos ; mai tarziu vor ajunge pa-nd in Ardeal, in cetà-tuia dad dela Costesti ; in sec. IV vor deveni covarsitoare

103

www.dacoromanica.ro

monetele macedonene de aur si de argint ; in sec. III ora-ele grecesti de la Pontul Euxin trebue sä se dea inapoi chiar

dinaintea republicelor comerciale din Miazazi cu Rhodos infrunte; plata e complet dominata de monetele thasiene ; in sec.II monetele Macedoniei Prima patrund 'Ana in Nordul Ardea-lului.

Moldova si Muntenia cu Dobrogea sunt caracterizateprin bogatia tezaurelor de monete de argint macedonene (HipII, Alexandru), dar mai ales prin marele numär de depo-zite cu tetradrachme barbare, getice, imitate dupä staterii deargint ai lui Filip II ( fig. 64).

Primite mai tarziu, tetradrachmele thasiene se raspfin-desc cu atat mai departe spre Nord si spre Vest. Ele devinmodelul unora din imitatiile dace ardelene foarte sarace in me-tal nobil (fig. 65). Raspandirea acestor tetradrachme mergeimpreuna cu patrunderea comerciala atestata prin resturile deamfore in toate stapunile din sec. III, II si I a. Chr., in re-giunea geta dela Est si Sud de Carpati.

Nu vdstà monete dace cu legenda, cu toate ca origi-nalele dupa care se bateau aceste monete aveau inscriptii. Inadevär monetele de care se servesc Daco-Getii pentru a bateimitatii pentru folosinta lor, sunt in cea mai mare parte tetra-drachme macedonene de ale lui Filip II sau mai ales tetra-drachme thasiene. Thasienii au venit la Daci ca negustori pa-cifici, pe cand Filip devenise prin räzboiu seniorul lor in Scy-thia Minora si vecinul lor amenintator dealungul intregei Du-nari. Rezultatul fusese totusi acelas in ambele cazuri : o apro-piere dad de lumea elenicä. Dar acest fapt explica si o altaimprejurare cronologicä. In vremurile mai vechi (sec. VII-V)Histrienii fusesera singurii Greci cari veniserä la Geti. Insäacestia erau prea barbari spre a se fi lasat influenoti in chip

104

www.dacoromanica.ro

prea trainic. In epoca elenistica (sec. IIII) Rhodienii suntaceia cari pätrund pretutindeni si joaca la Dunare acelas rolca Venetienii in Evul Mediu. Dar de data aceasta monetelelor gasesc locul ocupat inca din sec. IV de aurul regal al luiFilip si apoi al lui Alexandru si al lui Lysimach si de argin-tul Macedomei si apoi al Thasos-ului.

Sapäturile in cetatile dace din Carpati nu sunt 'MO des-tul de inaintate la dreptul vorbind, de abia au inceputpentru a ne da aci raspunsul si la marea chestiune a contac-tului cultural intim dintre Geto-Agathyrsu din sec. VIV a.Chr. si Grecii dela Pontul Euxin. Sunt de pilda in technicacetatilor gete din Carpati (cf. aci mai jos, cap. IV) elementearchaice meridionale, precum legarea blocurilor de piatra cubarne sau crampoane de lemn (appareil a crochet), intrebuin-tarea caramizilor uscate la soare ca material principal la cla-dirile monumentale peste temelia construita din blocuri mari depiatrà, cercurile formate din blocuri spatiate sau alaturate (fig.67), asa ca cele care inconjurau tumulii attici sau etrusci, etc.etc., care dovedesc stranse raporturi cu Sudul. Vor fi fost che-mati aci Inca de pe vremea lui Spargapeithes mesteri construe-tori greci ? Sau cumva toate aceste asemanari nu sunt decatresturi ale unui patrimoniu cultural comun central-europeandin mileniul II a. Chr., cand Grecii insisi nu plecasera inca dinregiunile danubiene ?

In toiul penetratiei grecesti in tara getà §i in momentul incare Dunarea 'Area ca va deveni, ca si Borysthenele, un flu-viu grecesc, Celtii, cari de mai bine de un veac i§i incepuseramiscarea lor spre Rasarit, sosesc pe la 280 in regiunileDunarii de Jos.

Sarmati, Celti, Germani, Daci, Thraci, rand pe rand in-vingatori si invinsi, luptand intre ei insisi sau impotriva Gre-

105

www.dacoromanica.ro

cilor, iar de la mijlocul sec. II a. Chr. impotriva Romamlor, totiace§ti Barbari, in contionuu echilibru nestabil, nelini§tesc §1. sal-baticesc valea Dunarii.

*i marea este acum pima de pimp.Getii i Thracn ataca ora§ele grece§ti dela Pont. Inscrip-

tiile din Histria, din Tomis, din Callatis, din Dionysopolis,Mesambria, din Apollonia, nu vorbesc, ca §1. la Olbia, tot tim-pul sec. III, II §i I a. Chr., de cat de razboaie §i de nävaliri.

Cu toate aceste nenorocui insa activitatea productiva aora§elor grece§ti i legaturile economice dmtre tarmul elenic

intenorul geto-thrac nu inceteaza niciun moment ; am de-monstrat aceasta cu un alt prilej pentru Callatis; am enumeratde asemeni aci mai sus unele resturi grece§ti din sec. III-I a.Chr. gasite foarte departe pe Dunare in sus ; sa ni se ingaduesà mai adaogam inca vreo cateva marturii foarte caracteristmepentru legatunle ce se stabilesc in sec. II §1. I a. Chr. intreregii i principii geti (sau thraco-scythi), ca protector'. §1. ora-ele grece§ti de la Pont, ca protejate.

Histrienii multumesc lui Aristagoras, intre altele, pentru-ca a indeplinit anumite solii pe langa Barbari : 1Tpeapilac Te

noXXacs 67c4 ttç c6Xsw orcpso.peòaccç xoc-cac -cò crup.cp4ov Tat:7COXEITaCC Scucpgcc-co Tcpbg [-cok xpoccorvicts] xclyo4 %at -coP1to-m*0 pccpßdepoul ( adica la Getn lui Burebista ).

Callatienii disting pe bunul principe Cotys, hul regeluiRhoemetalces cu magistratura epomma a cetatii lor. Un de-cret ononfic al thiasului dionysiac din Callatis, gasit §ir pu-blicat in ultimii ani, e datat i'TCE [3ocacÀog K6Tuog ToP Tocm-cc'cXx7.

E o importanta §tire in plus pe langa ceeace §tiam mai de multde la Ovidiu (Ex Ponto, II, 9, 47 sq.) in legatura cu acestprincipe thrac filo-elen, a carui cultura era ap de desavar§itaincat compunea chiar poeme

106

www.dacoromanica.ro

Carmina testantur ; quae, st tua nomina demas,Threicium tuvenem composuisse negem.

Neve sub hoc tractu vates foret unicus Orpheus,Bistonis ingenio terra superba tuo est.

Ovidiu, care de altf el era el insu§i cinstit de cdtre Tomi-tanu yearn, cu agonothesia cetatii lor, profita pe la anul 12p. Chr., probabil chiar de prezenta la Callatis a colegului sduintru poezie, Cotys, spre a se pune sub ocrotirea lui :

Haec quo que res aliquid tecum mihi foederis affert ;Eiusdem sacri cultor uter que sumusAd vatem vates orantia brachia tendo.Dionysopolitanii aduc multumiri lui Acornion, intre altele,

pentrucä a cd§tigat prin talentele lui diplomatice bundvointalui Burebista fatd de patria sa i pentrucd indeplinit apoicu bine §i pe langd Pompeiu solia pe care o primise din partearegelui dac, despre care inscriptia spune : vecticitee Te Pocest-

Xion Bupeßtcrca Tcptkou xace 11E1-fa-con yeyoy6-co -air" &xi OpqíxnsPocaa6ttiv xai Tcaciav -ce 7c4ay ToG ito-cat1o0 me/ zip kce TOExatecanx&coc.

Inca din sec. II a. Chr. probabil, Odessitanii îi exprimarecuno§tinta cdtre "Epp.ete4 'AcrOarccoMipou, din Antiochia,óta-cpeßen 7-capcZ PecicXer ExuAeby Kave-co,c, un mic rege scyth care

domnia peste tara cuprinsd intre Callatis i Odessos, pentrucäacest Hermeios i§i oferia totdeauna servicule Odessitanilor cancaldtoriau pentru treburi in regatul lui Kanites.

Cam prin aceea§i vreme sau putin mai farm, Mesam-brienii par sd fi rdsplatit pe binefdcatorul lor Asp.6v-cns (?)Ai¡ ou 'Acy-cc'cc, un Thrac din tribul Astilor. pentrucä era de fo-los acelora dintre ei can veniau in tara lui.

Eunele relatn ale Grecilor cu regii geti trebue sd fi con-tribuit mult la reluarea intensd a pdtrundern negustorilor greci

107

www.dacoromanica.ro

in valea Dundrii §i in general in Dacia. Faptul cá Burebista,marele rege cucentor, domnul intregului teritoriu cuprins intrePadurea Hercynianä i Hylaia Borysthenitilor, stapän al in-tregei coaste a Pontului de la Olbia pána la Apollonia, se ser-ve§te in soliile sale de un Grec din Dionysopolis, e conclu-dent pentru noile posibilitäti de pätrundere greacä pe DunäreIn sus i pe afluentii ei. Dei mutilatä, inscriptia lui Acornion,fiul lui Dionysios, a pgstrat ind destul de ciará mentiunea cälä-toriilor acestui Grec la Argedava, pe at se pare capitala re-gatului lui Burebista ind de pe vremea tatälui i predeceso-rului acestuia. Acornion, vechiul prieten al casei regale gete,era deadreptul indicat pentru insärcinärile de inaltà incredere,ce i s'au dat apoi.

Si, in adevär, ultimele noastre sapAturi in §esul munteanau dat la ivealä un fapt aproape surprinzator. Valea Dundrii§i a afluentilor s'äi a fost patrunsa in chipul cel mai intens decatre expansiunea comercialä greceascd tocmai in vremea luiBurebista §i a succesorilor lui, adica in a III-a perioadd a LaTène-ului dac. Ai impresia, chiar in regiuni mai depártate, caBucure§ti, Ploe§ti, Turnu Magurele, ea' te gäse§ti tot in teri-toriul rural al vreunui ora grecesc de pe litoralul trac, caHistna, Tomis sau Odessos : atät de numeroase sunt restunlegrece§ti in därämäturile satelor dace de civilizatie geto-celtica.

Dar nu e deck foarte logic sä se ajungä la aceastä cons-tatare. In adevär Pontul Euxin e stäpänit direct de catre Getinumai de la Burebista : de la Olbia 1)&115. la Apollonia toatàcoasta e in ma-mile regelui dac : pnetenii sdi din ora§ele gre-ce§ti pot acum sa circule sub ocrotirea lui pänä la Liov",Praga" sau Viena". Si chiar dupd moartea lui Burebista,când Statul dac se destramd din nou in mai multe regate mici,conditiile favorabile patrunderii elenice nu se schimb5. Fie ea'

108

www.dacoromanica.ro

e vorba de Cotiso, regele Daciei de Apus, fie de Dicomes, re-gele Daciei de Miazazi, amandoi raman in contact strans culumea greco-romana i iau o parte activa la luptele si la intri-gile politice provocate de asasinarea lui Caesar. Dicomesofera servichle lui Antonius impotriva lui Octavian. Brutuspreparand ofensiva din Thracia se gasise de altfel in aceeasisituatie prielnica. Caci mstinctul popular face pe Daci sa sefereasca profund de once cesarism, adica de imperialism, siprecum Burebista fusese adversar al lui Iuhus Caesar, tot asaCotiso va fi dusmanul lui August. Acestor amestecuri foarteprofitabile ale capeteniilor i razboinicilor ciao in Thracia(Suet., Caes, 44: Daci qui se in Pontum et Thraciam elf u-derant) i nevoiei republicanilor de-a avea mercenari impotri-va Cesarienilor trebue atribuit numarul asa de mare de mo-flete de aur cu K6aan ( batute la 42 a. Chr., in Thracia, dinordinul lui Brutus, a carui efigie o prezinta pe una din fete)gasite in cetatile principilor daci din Ardeal si mai ales laGradistea Muncelului, una din capitalele din aceasta vreme.

Dacia face acum parte integranta din lumea elenistica, incare pentru prima oar% intrase pe la 300 a. Chr., pe vremeamarilor razboale victorioase ale lui Dromichete impotriva luiLysimach i a pacii si a colaborarii care au urmat. Prin politicaregilor sài, ca i prin desvoltarea naturala a activitatii econo-mice a oraselor grecesti de la Pont, intreg tinutul getic 'Anain Carpatii Moldovei i ai Munteniei a intrat in curgerea evo-lutiei culturale a elenismului Meg din sec. III a. Chr.

Cu totul alta e situatia in Dacia muntoasä, adica Daciaintreaga asa cum o cunoastem mai tarziu ca provincie romanä:cu miezul de rezistenta in Ardeal. Aci patrunderea greceascava ramane mult mai superficiala decat in Muntenia si in Mol-dova.

109

www.dacoromanica.ro

Insd ma la Nord, nici la Sud de Carpati Grecii nu vorputea inlocui pe Celti. Ace§tia erau mult mai inruditi cu

Dacii prin cultura lor, decdt Greed, prin excelentd ord*eni.Plugarii daco-geti au prima cu multd bundvointd vizitele

negustorilor greci si le-au cumpdrat cu entuziasm vinul lor ex-celent i gätelile alese sau vasele frumoase pe care li le

aduceau. Insd in metalurgie O. in ceramicd, adicd in cele dougmari industrii ale vietii sedentare productive, se lucra in in-treaga Dacie in noul stil i dupd noile metode pe care le adu-seserd Celtii din Apus.

Dar in ce priveste acest subiect, trebue consacräna uncapitol deosebit. Ceeace avem acum de definit, in concluzie,e faptul capital cd civilizaia elend, cu toatd intensitatea pa-trunderii ei, n'a reu§it nici in Dacia, precum n'a reu§it nici inScythia, sä alcdtuiased o culturd specified, daco-elenisticd. 0-datd mai mult orientarea Daciei s'a demonstrat a fi occidentald:acolo unde Grecii n'au izbutit, Celtii au izbutit in chip strdlucit

110

www.dacoromanica.ro

IV

CARPATO DANUBIENII I CELTII

www.dacoromanica.ro

In anul 335 a. Chr. Alexandru cel Mare al Macedonieitrece Dundrea la Getii din cdmpia munteana. Printre soliileBarbarilor vecini venite sä-I salute pe malurile mareluiera si una trimisa de cAtre Celtii de la Adriatica. Nu e deci deloc de mirare ea' prima perioadä La Tène (400-300 a. Chr.)se gàseste documentatà in Ardeal si de asemeni i in Munte-nia. E drept, abia prin cateva fibule i printiun car de luptäcáteva fragmente de spede poate i printeun frumos mor-mânt din sec. VIV a. Chr., in schimb insä e foarte de-parte impinsä spre Räsarit, pAna in v5ile superioare ale Mu-resului, Oltului i Prahovei 1).

1) Tot din valea superioarà a Muregului va fi poate inventanul untilmormant celtic, ramas multa vreme inedit intio colectie particulara gi alcarui pnm ilustrator afirmä ca mformatule pe care le are i-ar permite

dea ca loc de origine Stlivaxl langa Llioara pe Mureg. Frumoasacasca celtica de tip italic, precum i celelalte obiecte ale inventanului ne In-gaduesc sa-1 datAm cluar inamte de anul 400, in once caz cu totul la ince-putul La Tène-ului nostru I (fig. 52). Din nefericire nu suntem deloc siguride onginea acestei descoperiri. Coleclionarul particular care a obtmutobiectele a putut prea bine sa faca vre-o confuzie. In adevar, pe cand inregiunea Tisei superioare aceasta descoperire s'ar potrivi foarte bine culucrunle gasite in comitatul Borseid, din sec. V a. Chr., mmic nu ne inga-due in Ardeal sa admitem ca foarte naturala o asemenea descoperire nu-mai ca incepere din sec. IV am putea vorbi in chip curent de Celtii dinDacia.

113

www.dacoromanica.ro

Dacii au cunoscut deci pe Celt.' precum §i cultura lor ineádin sec. IV a. Chr. Ace§tia din urma de altfel ajunsesera intinutul getic al Carpatilor slovaci, intre March §i Tisa supe-

Fig 50. SAW celtice din Muzeul regional dela Turnu Severin.

mara, Inca din sec. V. Paul Reinecke dateaza cu dreptate inal sail La Tène A (500-400 a. Chr.) ca§tile, spedele §i apli-cele gAsite in comitatele Túriicz §i Borstid. Anume, spada dela

114

www.dacoromanica.ro

Szendrci in Borsód apartine unui tip ce se gdse§te deopotriväIn Boemia, in Germania de Sud, in Franta de Nord §i. chiarin Anglia, §i a ckui origine ar trebui cautatà intre Marna §iRinul de mijloc. Spre aceleasi regium occidentale ne indreaptàmormintele cu car gäsite In aceeasi tard getic5 dintre March §iTisa de Sus intr'o vreme ceva mai noud, in sec. III a. Chr.,dar in continuarea micàrii incepute in sec. IV, pentru care arputea constitui un important punct de reper mormantul cu cardela Pre§mer (Tartlau) langä Brapv. cat despre descoperi-rea dela Silivaq in Alba ( fig. 52), in miezul Ardealului,tariul acestui mormant apartme ca stil secolului V a. Chr.Vestului : locul de origine nu e insä destul de sigur.

Acest val septentrional al morel migratiuni celtice spreOrient nu se terminä totu§i in Slovacia §i in Románia de Nord.Centrului dela Munkae'evo (Muncaci) in Slovacia de Räskit,atelier celtic in primul rând, ale cdrui produse se rkpkidiauin toatà Getia de Nord, ii corespund pe versantul galitianpe Nistru ora§ele celtice Carrodunum, Maetotuum, Vlbantava-rtum i Eractum. Galitia, Moldova, Basarabia §]. o parte dinLIcraina pand la Olbia (cf. Skirii i Galatii din inscriptia luiProtogenes) se umplu de triburi celtice care, cel mai tarziu incursul sec. III a. Chr., trecand prin Germania de Sud §i cobo-rind pe Nistru la vale, impinseserà inaintea lor pe Bastarnu§i pe Skirn germanici. In adevk, inch' de pe la 200 a. Chr.aceste neamun germanice sunt bine cunoscute .§1. fixate in Mol-dova §i nici Teurtscii din Nordul Daciei in Bucov;na,nici Brdogallti (Britolagae) sau Brigolatii (cf. Latobriges inGallia) din Ráskitul Daciei (in Basarabia), cu ora§ele lor dela gurile Dunärn : Arrubium, Noviodunum §i Altobrix, nu s'arfi putut a§eza aci intr'o epoca mai tarzie. De altfel o cerce-

115

www.dacoromanica.ro

tare mai de aproape a §tirilor toponimice ale lui Ptolemeu des-pre Dacia septentrionald i orientala ne-a dus la identificareadestul de probabild a altor nume celtice sau care tradeaza pre-zenta Celtilor in aceste regiuni de caracter etnografic getic,adica" thrac septentrional. lata cateva probe. Cotznilor celticidin Cehoslovacia de o parte, din Pannonia de alta, le cores-pund Cotensii din Moldova de Jos, in continuarea Britogalhlordin Basarabia de Sud. Capitala Cotensilor din Moldova paresè fi fost Ramtdava, a carei prima parte nu e decat toponimi-cul gallic Ramae constatat deopotriva in Gallia Narbonensis§i in Thracia, in regatul celtic din Tyhs. Cat despre formatiacu dava : ,,ora, a§ezare", acest element toponimic dacic e co-mun in Dacia §1 in Thracia : cf. Pulpu-deva orapl lui Hip"

§i nu face decat sä. confirme, ()data mai mult, mediul etno-grafic getic, in care Celtii se statorniciserd dupa coborirea lordin Galitia.

Mult mai bine cunoscut a fost valul celtic meridional. Unadin etapele importante ale acestui val a fost regatul scordiscde pe Dundrea sArbeasea, iar cealalta a fost regatul din Tylispe Hebrul thrac. Vremea cristalizarii acestor douà focare deculturd celtica e tot sec. III a. Chr. Un motiv mai mult pentrua nu cauta pe Celtii din La Tène I in prea mare numar nicSeriin Sud-Est.

Totti§i daca Celtii au inundat aproape in intregime Unen-tul daco-thrac incepAnd din sec. IV a. Chr., i dinitirul cel-tic de pildà dela Apahida ni-i aratà chiar in Ardeal in numardestul de mare , e astazi un fapt neindoios cá intre anul 400,data' la care Celtii erau stabiliti pe Tisa superioara, i anul200, adevaratul inceput al infloririi La Tène-ului carpato-da-

116

www.dacoromanica.ro

nubian 1), nu poate fi inca vorba deck de manifestan cu totulsporadice ale nouii culturi in Dacia. Dimpotriva jumatatea mainoua a La Tène-ului II i toata epoca La Tène III sunt docu-mentate atat de general si de frecvent, asezarile La Tène dinDacia sunt atat de numeroase, obiectele caracteristice i, na-tural inainte de toate vasele de lut ars, se gasesc in atataabundenta, aspectele culturilor anterioare par atat de covar-site de cele now, ;Inc& s'ar putea ajunge in primul moment cumulta siguranta la hipoteza unei complete celtizari a Daciei.

Fig 51. Secure de tip dacic dela Koszeg.

SA patrundem insä in amanunte, sa cercetam viata dacainsa§i, in manifestarile ei industriale i artistice populare i saincercam sa distingem ce e vechiu de ce e nou, elementeledaco-thrace carpafice de o parte, cele celtice de alta.

Locuitorii satelor dace din La Tène traesc in case patratedestul de mici (2X4 m.) inghesuite pe un spatiu stramt, cons-truite intocmai ca in epoca neolitica, Cu pereti facuti din nuieleimpletite sau, in partile Dunarii, din trestii cu chirpici §i

1) La Tène-ul recent este vremea clasicA a metalurgtei militare l ci-vile celtIce, lar spedele din La Tène II sio III se gSsesc din belsug in mor-mintele din regiurule noastre (fig. 50).

117

www.dacoromanica.ro

cu acoperisuri de pale sau de stuf. Un sant infantcu o palisadä apara asezarea din spre partea cea mai expusa.De obiceiti se cauta vreun pinten de deal rapos pe malul unuirat sau al unui lac, usor de infant dinspre partea istmului.Mortii sunt arsi, iar cenusa lor e ingropata in regiunea dimprejurul satului sau chiar in sat sub locuinte. Foarte putin herprintre daramäturi, dar mult carbune de lemn. Fiindca ne aflammai de graba in epoca lemnului decat in a fierului : nu numaicasa si mobilierul, dar si carele si plugunle, multe din uneltelevietii de tara, uneori chiar vasele, spre a nu mai vorbi de bu-toaiele de tip celtic, se gäsesc alaturi de lucrurile care conti-nua' vechia tradirie locala din neolitic, iar in Campo munteanaaläturi de foarte numeroase cioburi de vase de origine gre-ceasca, in primul rand de amfore provenind din Thasos, dinRhodos sau din Cnidos sau chiar de pe coasta Pontului Euxin.Nu exista intrerupere in straturile culturilor care s'au succedat,dar exista intrepatrundere : cutare urnd funerarä de vechiu tiplocal se gaseste in tovarasia cupelor celtice sau grecesti sau asticlei egiptene caracteristice pentru aceastà vreme tärzie.

Satele sunt foarte : abia acopar o suprafata de unhectar i jumdtate pänd la doua hectare ; numarul locuintelorn'a putut deci sä tread mult peste suta, cu toata micimea lorextrema. A vorbi de ulite ar fi aproape fära rost : alma dacäsunt cateva poteci destul de stramte si de neregulate. Depo-zite de grane si de seminte de plante agricole si textile, pas-trate in gropi in forma de dolía sapate simplu sub locuinte,depozite de altfel bine cunoscute si de autorii vechi ca fiindcaracteristice pentru Thracia, au fost deseori constatate in se-sul muntean : numele lor e sin, care pare sa fie thrac ; conti-nutul lor e foarte caracteristic : graul, mu1, canepa, meiul parA. fi lost specule cele mai obisnuite pentru contemporanii din

118

www.dacoromanica.ro

campia daco-getä ai lui Alexandru cel Mare si ai succeson-lor lui.

Marele numk de vase grecest (amfore cu mAnusi stam-plate, cupe deliene, canthan attic), gasite cam pretutindeniIn satele dace de la Sud si Est de Carpati, ne ajutà sà datimmatenalul indigen i celtic intr' un chip foarte precis. Cat des-pre monete vom vorbi despre ele mai jos : numkul lor e foartemic in asezan ; cele mai multe se gäsesc sub forma de tezaureingropate in locun izolate.

In satele dace din La. Tene-ul ardelean ceramica greac'S ecel putin in starea actuala a cercefärilor aproape cu to-

tul absentà. In schimb monetele grecesti sunt tot ark de nu-meroase ca i denani romani din ultimele trei veacun inaintede Chnstos.

Totusi stralucirea i puterea vietn dace in a doua várstàa Fierului nici n'ar fi putut fi bdnuit'S fkä o anchetà fAcutà ininaltele burgun ale principilor daci, raspandite cam pretutin-deni in Carpati, din Cehoslovacia pànä in Ardealul de Miaza-zi. Aceastà anchetà a inceput incà de acum un veac, dar sà-paturi sistematice n'au putut fi skrarsite deck acum ckivaani i sunt Inca la inceput. Totusi cele cloud campanil de sa-patun facute la Costesti de cAtre archeologii romani i sonda-gille executate la Grklistea si la Piatra Rosie mai de mult decatre Ungun, ne permit sä emitem inc5 de pe acum pared bineformate asupra asezku, planului, technicei i epocei cetkuilordace din masivul carpatic.

Descnerea pe care ne-o dà Tacit (Annales, IV, 46-51)cu pnvire la cetkuile sau mai bine zis la muntn intkiti dinThracia balcania descnere al cdrei echivalent se intal-neste la Cassius Dio (LXVIII, 9. 3), acolo unde e vorba derazboaiele lui Traian impotriva Dacilor (munti intäriti la fel

119

www.dacoromanica.ro

trebue ad' fie luati cu asalt de catre Romani), i§i regdsetein cetatuile dace din muntii Ardealului de Sud-Vest o ilustraredesavar§ita : montem occupat angustum e aequali dorso con-

120

1

- -

L_ -

Fig. 52. - Lamm din mormAntul celtic dela

tinuum usque ad proximum castellum. Ace§ti munti intariti cuadevarate turnuri cu caturi, prezinta terase concentrice careurea pand la acropole unde e locumta principelui. Aceasta lo-

www.dacoromanica.ro

cuinta e la randul ei fortificata cu unul sau mai multe turnuripatrate avand ziduri puternice de 3 m. grosime. Terasele,'opera imensa lucrata de mana omului in massivul stancos, suntsi ele ocrotrte dinspre rap' Cu valuri i palisade. Cetatea deasemeni e aparata cu un zid care o inconjura in dreptul tera-:sei mijlocii si care prezinta la unghiurile mai inaintate tumulipatrate destul de spatioase. Acest zid e construit din blocurimari de calcar, lucrate, aduse destul de departe (e demn deretinut acest semn de bogatie si de putere a principilor dad);blocurile nu sunt legate intre ele nici cu scoabe de metal infelul grecesc, nici cu var dupä technica romana mai noua, ciprin pene mari de lemn, adevarate barne. E prin urmare

acclui murus gallieus asa de bine cunoscut in Gallia siin toata Europa celtica. Totusi zidurile cetatilor dace n'au de-cat temelnle de piatra. Restul e zidit din caramizi uscate lasoare ca in Grecia archaica sau in Orient. Tot ca in Sudularchaic, de Oda la Dipylon in Atena, regasim i technicacrochet (cunoscuta in Provence, dar mai mult la Liguri ; cf.Déchelette, Manuel, II, 3, p. 998).

In Dacia e prin urmare o varietate de murus gallicus ne-cunoscuta in Apus. Ceeace e foarte ciudat e ca pe Columnalui Traian vedem o imagine cu totul aproximativa a adevara-tului sistem dac de a zidi in plated i lemn, o imagine aproapefalsa daca ne gandim ea reprezintà, cu unele rezerve, mai multsistemul celtic din Apus decat sistemul daco-getic. Iar identi-tatea de technica a cetatilor din muntii dacici de la Est deSarmtzegetusa cu cea de pe Muntele Zanei l'Anga Potaissae atat de mult In afara de once indoiala incât suntem silitiadmitem generala raspandire a acestei technici in toata Dacia.

De epoca cetatilor dace ne vom ocupa cand vom atingechestiunea religiei getice. Pentru un moment e de ajuns sa

121

www.dacoromanica.ro

precizam cà datarea lor in La Tène-ul recent e triplu confir-matä : prin cioburile de vase din La Tène III i bronzurile cel-tice de stil contemporan, prin monetele grecesti din orasele delaPontul Euxin : Histria i Mesambria, prin monetele celtice aleEraviscilor din Pannonia.

Centre puternice prin situatia lor strategica, ascunzatoribogate pentru prada ingramaditä de care capetenule razboinicein aceste acropole formidabile, cetatile dace sunt deosebit deitumeroase tocmai in regiunea minelor de fier ale Ardealului.Nicovale, sgura i obiecte de her, dar si mid nicovale de meste-sugari pentru podoabe scumpe, tezaure celebre de monete deaur dela Lysimach deoparte, dela Koson de alta, caracteri-zeazä indeajuns activitatea industriala a principilor cari audomnit aci. Un nume se impune inaintea tuturora cand consta-am ca la Gradistea Muncelului calcarul sau porfirul cu carea fost cladita i impodobità cetatea au trebuit sä fie aduse defoarte departe si urcate pana in varful muntelui la 1250 m.cu sfortari i primejdu extraordinare : este numele mareluirege get Burebista, a carui epoca e tocmai aceea a frumosuluiLa Tène III dac si a cärui putere i bogatie ar putea in de-ajuns, fära aka' dovada, sa explice märetia si monumentalita-tea unei sfortari de care abia Romanii ar fi putut fi capabili.

Sà trecem acum la industria fierului in Dacia, spre a exa-mina principalele tipuri industriale care caracterizeaza LaTène-ul dac ca o varietate perfect circumscrisa si autonomä acelei de-a doua epoci de Fier europene.

E sigur cà marile ateliere dela Lovácska i Gallishegylanga Muncaci in Carpatii de Nord, situate in plin teritoriuget, au lucrat aproape exclusiv pentru Dacii din Miazänoapte,pe and atelierele de la Cugir, Sebesel, Gradiste, au trebuit

122

www.dacoromanica.ro

sa. dea arme i unelte Dacilor din Ardealul de Sud. CM despreBanat si Oltenia, nu este exclus ca industria scordiscd a fie-rului sa fi introdus acolo tipuri mai mult illyro-celtice de arme

unelte. In adevdr securile, cutitele, spedele, lancule din Sud-Vestul Daciei ii regäsesc adesea paralelele in Illyria i chiarmai departe, pAnä in Italia, precum vom afata indatd. *1 nulipseste nici tendinta contrarie a influentei daco-gete pdnd inItalia.

Fig. 53. Salmi curbe i cuate de luptd, dacice.Dupd Columna Traiand.

Arma si unealta clasicä din vremurile pre- si protoistoricee securea. E curios cd forma de secure cea mai caracteristicädin La Tène-ul recent ip tank italo-celto-illyro-dace, cateta( fig. 51), n'a avut pand acum o explicatie tipologicä suficientd:cercetkorii s'au gandit mai de grabd la formele germanice, me-rovingiene, derivate, deck la ceeace era mai vechiu i mai apro-plat de origini, deci in chip firesc mai hotdritor, anume la secu-rile de bronz, de cupru sau de aur, de tip carpatic, foarte cu-noscute mai ales in ultima perioadd a Bronzului ardelean (29). Foarte rdspanditä in Dacia, ca pretutindeni la Räskit de

123

§i

www.dacoromanica.ro

Alpi, e si securea massiva si grea, de fier, derivatä din securea (-3dotulle din varsta Bronzului. Strans inrudite cu tipurile Bron-zului recent sunt si cutitele 4 insa nici cutitele, nici tipul celnou, caracteristic pentru a doua epoca de Fier, al cosoarelorcurbe, n'ar putea fi considerate ca specifice pentru Dacia :aceste tipuri se gäsesc pretutindeni ca si coasele si secerile,fierele de plug, ciocanele, foarfecele, etc. Dimpotriva, cutitelecu lamä dublä si cu manerul la mijloc, ca cel de la Varqet,sunt caracteristice pentru regiunile illyrice. Absolut necunos-cuta in lumea celtica dela Dunare, din Alpi si din Apus espada in forma de coasa : columna Traiana reproducand ar-mele dace cla o atentie cu totul deosebita spedelor si pumna-lelor incovoiate ( fig. 53), dintre care se mai pastreaza catevaoriginale in muzeele noastre. Aceste arme sunt probabil stransinrudite cu sicae-le thrace de o parte, cu iataganele persane dealta ( de Oda acela al Persanului mort din Muzeul din Neapo-Ie, opera din Pergam) si n'au nimic a face nici cu spedele illy-rice, nici Cu cele greco-italice, ca in Attica sau in Picenum. Catdespre iataganele enorme sarmato-bastarne reprezentate peMonumentul dela Adamclisl, acestea sunt acei gladti quos prae-longos utra que manu regunt, despre care vorbeste Tacit,Htstoriae, I, 79, si a caror forma e aproape la fel cu a iataga-nelor dace ; totusi sunt cu mult mai mari si mai grele. In cepriveste varfurile de lancii ele sunt de tipul comun cunoscutpretutindeni si de marimi foarte variabile.

Trebue astf el sa concludem, in privinta armelor ca si incazul cetatilor dace, ea Getii, cu toate infiltratille celte in Da-cia si cu tot contactul apropiat pe care Dacii il aveau cu cul-tura celtä, n'au lepädat niciodata caracterul local pentru mo-

124

www.dacoromanica.ro

delele noi. Spedele celte erau bine cunoscute in Dacia, darle erau preferate iataganele.

\

Fig. 54. Stmdarde (dracones), trompete i tolbe dacice, dupdColumna Traiand.

$i mai complicatä e chestiunea stindardului dac, din pri-cina elementelor cu totul felurite care intrà in discutie. Balau-rul dac e la dreptul vorbind un cap de lup prelungit in chip

125

www.dacoromanica.ro

de earpe mare. Dar lupul e un animal foarte obi§nuit de Odain decorul ornamental al manerelor de oglinzi scythice debronz : totu§i nu in aspectul sau pacific O. realist apare castindard, ci in atitudmea ofensiva de monstru fantastic, cugura larg deschisa, co in ornamentatia manerului de sablescytha dela Dobolii de Jos in Ardealul de Sud-Est ( fig. 19),sau ca pe fibulele de aur dela Mikhalkowo (fig. 35),sau pe vasul de lut de la Pa§acluoi (fig. 36), sau maiales gravat sau decupat in bronz, in Caucaz,prima epoca a Fierului. Si pretutindem acest cap neaduce aminte de capul de demon assyro-babylonian Tiamat,sau de demonii hittiti. In arta Asiei anterioare din mile-mul II a. Chr. trebue sá cautam originile capului de monstrucare serve§te de stindard Dacilor din La Tene. Dar acest cape aplicat la un earpe mare, a§a cum ne apare pe nenumarateletablete votive reprezentand pe a§a-zisii erm thraci, Cabin,Dioscuri, sau, dupa ultima versiune a lui Rostovtzef f cal.&reti danubienr, jumatate thraci, Jumatate iranieni, sincretizaticu cultul lui Mithras. Dar chiar aceasta simbioza teologica abalaurului i lupului sau leului se intalne§te pe la 1120 a. Chr.pe o stela a lui Nebukadnetzar I, unde, in zona a patra, vedemreprezentat exact simbolul balaurului dac. Ca §i motivul deco-rativ al grifonului emigrat din Mesopotamia mai intam in mi-lemul II catre Creta, apoi pe la 1000 a. Chr. catre Asia Cen-trala de o parte, spre Grecia, Italia §i Gallia de alta, tot a§amotivul balaurulw pare sä fi devenit foarte obi§nuit in Asiacentrala i in Europa inca din prima epoca a Fierului. Stm-dardul numit pe urma draco i trecut ca steag militar O. in ar-matele imperiului roman, a trebuit deci sa existe deopotriva laIranienii asiatici i la Cimmero-Iramenii din Europa Inca dinprima varsta a Fierului : la Dacii din La Tène e un element

126

www.dacoromanica.ro

de caracter oriental in deosebi iranian. La Romani ni se pare,dimpotriva, ca a fost un element danubian thraco-get, raspan-dit pretutindeni In armata prin adoratorii zeilor-cavaleri, alcdror stindard era un drico, cu mult inaintea admiterii oficialea acestui chip ca steag roman : exemplul rehefului cu zeii da-nubieni gasa chiar la Terracina poate servi ca un indiciu clasic.Cat despre trompeta de rasboni daca', ea este identica, cel pu-tin pe Columna lui Traian ( fig. 54), cu acel carnyx al Gallilor(cf. Déchelette. Manuel, II, 3, P. 1174). Nimic mai firesc avandin vedere stilizarea theriomorfa a carnyx-ului, strans legata

Fig. 55. Inel decorativ de argintdela Some§ul Cald.

de celelalte manifestari analoage din La Tène-ul dac : stin-dardele Cu balaur de o parte, colierele, bratarile i inelele cucapete de serpi sau chiar de balaur, de alta.

lata deci trei demente meridionale sau orientale din LaTène-ul dac : zidurile de caramizi uscate la soare, iataganele

stindardele, cate§i treile rasunand in mijlocul ovilizatiei geteatat de profund patrunsa de elemente celtice, fie 'in industriafierului, fie in aceea a lutului ars. Dar mai e ceva. Nu vom sta-rui asupra märuntelor instrumente de toaleta descoperite inmorminte, ori asupra vemintelor populare reprezentate pe mo-numentele romane, prea putin caracteristice pentru a trage din

127

www.dacoromanica.ro

ele vre-o concluzie. Ne vom opri dimpotriva la obiectele depodoabä, coliere, brgtari, fibule, etc., §i vom incerca sä le dek-nim originile stilistice i chiar prin aceasta, originea lor geo.-graficd §i deci etnograficd.

Spre deosebire de epoca Bronzului §i chiar de prima epoc5a Fierului, care intrebuinteazi aurul in foarte mare cantitatepentru podoabe, La Tène.ul dac e caracterizat prin lipsa a-

128

- as,.17,

Fig 56. Braorà de argint din Ardeal.

proape totalä a aurului in tezaurele din acea vreme (ingropatein cursul fázboaielor) i prin marea predominare a argintului.E de altfel un fenomen cunoscut §i in Italia, in aceea§i epoch'(La Tene II §i mai ales III). Se .poate afirma ea' aproapeuna din formele La Tène.ului occidental, notate §i comentatede Joseph Déchelette in clasicul sSu Manual, nu lipse§teDacia. Totu§i Dacia prezinta unele diferente caracteristice :Daco.Getii nu par sa fi cunoscut frumoasele lanturi smältuite

nici.

www.dacoromanica.ro

cu incrustatii ron, de care nu sunt lipsite mci Ungaria,Boemia celtica ; dimpotriva, Dacia ne of era un tip de lant depodoaba de argint cu pendentive ciudate in forma de cuiemärunte ( fig. 55). De asemeni colierele fastuoase, bratariinele de aur, bogat decorate in forma de benzi ajurate si cu mo-tive figurate sau geometrice derivate din originale grecesti, asacum au fost gasite fie in regiunea Rinului de Mijloc sau in aGaronne', fie chiar in Ungaria la Herczeg Marok in Ba-ranya in stransa legatura cu podoabele asemanatoare debronz din Boemia si din Bavaria, lipsesc pana acum in Dacia,

Fig. 57. Brätarà de bronz dela Gyoma

dar in schimb coherele, bratarile i inelele de argint, spirah-forme si cu capete de serpi la cele cloud extremitati (fig. 56)devin aproape specif ice pentru perioada a III-a a La Tène-uluiin Carpatii getici. Apropierile antitetice : Italia, Dalmatia, Da-cia (bratari spiraliforme cu protome de serpi de aur i inca ma,numeroase de argint) de o parte, Pannonia, Boemia, Bavaria(aceleasi obiecte in stil renan) de alta, par sa se impuna. Decinu printr'o simpla intamplare intalnim in Dacia si in Italia deNord si de Rasarit (de pilda la Ornavasso si la Montefortino)aceleasi securi de razboiu Cu tub orizontal larg turtit pe mAner

aceleasi tipuri de podoabe.Totusi legaturile dintre lumea celtica din Nord-Vestul

129

www.dacoromanica.ro

danubian (Bavaria, Boemia, Moravia) si Dacia nu lipsesc :bratärile massive excise ori impodobite cu motive curvilinn inrelief se gasesc in ambele parti (fig. 57); de asemeni bratarilede bronz cu mari emisfere sau semi-ovale scobite, deosebit decunoscute din Elvetia p5rià in Moravia, sunt foarte numeroasein Dacia de Nord (fig. 58). Aceste tipuri lipsesc ins5 in Daciade Sud, unde raporturile stilistice devin dimpotrivä mai stransecu Dalmatia i cu Italia. Credem ca nu trecem justa mäsura adreptului de a generaliza admitand CS cele doua mari curente

130

"'Fig 58, Bratarà de bronz dela Santioana in jud Sorne

de avilizatie celticä : cel de Nord mergand p:inä in Ucrainacel de Sud mergand 'Ana in Asia Minora se regäsesc bine

diferentiate in amanuntele modelelor i procedeelor artei in-dustriale daco-getice din La Tène.

Dar Dacia e un teritoriu prea organic-unitar in civilizatiasa pentru a se diferentia in chip absolut dupa regiunile de in-fluente straine. Astfel nici lanturile de argint cu pendentivegladioliforme, nici bratarile mari spiraliforme cu capete de§erpi, caracteristice pentru regiumle din Sud, nu lipsesc cu to-tul in Nordul Damei. Mai mult, credem sa putem afirma ca

www.dacoromanica.ro

brätärile spiraliforme cu capete de serpi, Osite in sec. III §iIV p. Chr. in Germania, in Scandinavia si chiar in Fmlanda,

Fig 59 Lima de lut dela Sighisoara

Fig 60 Vas barbar de lut din Muzeul National din BudapestaAlaturi, detaliu decorativ de pe acelas vas

trebue sä-si aibd prototipurile nu la Gotii din Rusia deSud, unde acest tip de brdtari nu se intalneste intr'o forma inadevAr analoagA, ci in Dacia, unde modelele La Tène-ului III

131

www.dacoromanica.ro

dau uneori iluzia perfectei identitati cu similarele lor din Nor-dul germanic.

Ceramica dacd din La Tène confirma in chip straluotcompleta unitate de stil a civilizatiei La Tène din Dacia. Ti-puri de vase de origine evident septentrionalä (Bavaria, Boe-mia, etc.) se regäsesc pdna in Muntenia. Si dimpotrivd pa-trunderea elemstica, asa de puternica la Est si Sud de Car-pati, nu creazd totusi, nici aci, moo directiva' elemzanta in

Fig. 61. Vase cu picior dela Pecica in pid. Arad.

traditia ceramistd localä care rdmane filo-celta i anti-greacdpretutindeni in Dacia. Influenta celticd introduce in Daciapentru prima data roata. Niciodatä mai inainte Carpato-Da-nubienii nu intrebuintaserd aceastä unealtd. Totusi traditiaveche de a lucra vasele simplu cu mana contmud : vasele detip archaic cu reminiscente chiar neolitice, sunt foarte nume-roase in satele dace din La Tène.

Vasele de tip nou celtic ( fig. 59 si 63), urne, boluri,cesti, farfurii, strachini, vase-suporturi sau cupe cu pi-

132

www.dacoromanica.ro

cior inalt, cani, etc., aproape fara exceptie de lutcenu§iu ori cafeniu, uneori negru ort ro§cat, cu pastafind i Cu profiluri foarte frumoase, sunt extrem denumeroase : cu toate imensele cantitati ale acestei olariiin a§ezarile La Tène-ului III din Dacia nu putem totu§itagaduim caracterul exotic de marfa importata pe calea co-mertului. Alaturi de aceste vase de calitate foarte aleasa §i acaror origine, chiar dupa caracterele lor tipologice, e de cautatin regiunile celtice din Miazanoapte, avem o intreaga industrielocald de vase La Tène fabricate de localnici. Ceeace e foarteciudat e cá ace§ti olari geti can §tiau foarte bine sa preparepasta fina, cenu§ie, de tip occidental §i de asemeni i elenistic,i§i lucrau adesea vasele cu mana §i le dadeau forme cu totulrurale §11 primitive, amintind neoliticul.

Aceasta industrie ceramica locala a continuat §i sub Ro-mani. Si vom adauga §i o alta constatare : vasele din necropo-lele postromane din Dacia ( fig. 61) dovedesc o dependenta a-tat de mare de vasele dace din La Tène III incat am putea fixaliniile principale ale unei intregi genealogii a ceramicei daco-celte in afara de influentele pur romane, de la Getii lui Bure-bista pana la Gotii, la Gepizii §i la Avarii din primul ev-me-diu. Cine a transmis formele ? Nu e deck un raspuns : abo-rigenii can au ramas totdeauna pe loc.

Nici influenta illyrica nu hpse§te in ceramica daca dinLa Tène. Totu§i acele urne mari In forma de clopot, de pastatrandafirie, tip Donja Dolma, intalnite de o potriva in valeaMureplui §i in aceea a Dunarii, alaturi de obiecte de metalamintind Hallstattul tarziu al acelei Dalmatii niciodata obi§-nuite cu formele adevarat La Tène", sunt putin numeroasein Dacia : ele dovedesc mai mult influente mai vechi §i pre-zenta unor elemente etnice illyrice pana la frontiera insa§i a

133

www.dacoromanica.ro

Daciei occidentale. Cat despre vasele-suport (cupe cu piciorinalt"), exista in Dacia o dubla sinteza : elemente din NVfixate din nou, multumita influentei celtice, pe baze mai vechihallstattiene, alpine, de imitatie a vaselor de metal i, ala-turi, vase cu picior foarte inalt i buze larg räsfrante( fig. 61), de tip mai mult italic transmis apoi pe ca-lea illyrica i foarte probabil fara legaturä imediata cuCeltii din Sud-Vest. Daca amforele grecesti din Sud,cupele deliene (fig. 46-47) si acei kantharoz de fabncatie

134

Fig 62 Kantnaros gasit la Zunnicea

poate attica din aceeasi epoca elenistica tardiva (fig. 62) se re-gasesc adesea in asezarile getice din campia munteana, dealun-gul Dunarii si pe mani sal afluenti in sus, panä departe inCarpatii mendionah, Ardealul nu ne-a dat inca un asemeneamaterial oriental : Ms.& nimic nu se impotriveste ca Dacia cen-trala si de Nord sa fi cunoscut de asemem ceramica elenistiaavand in vedere ca aceasta marfa a patruns in Europa cen-trala si mai departe catre Nord decal la noi. Din aceeasi cam-pie munteana putem nota, in sfarsit, importul de vase de sticla

www.dacoromanica.ro

colorata i cu deosebire al celor de culoare albastra cobalt ca-racteristice pentru epoca La Tène III.

Sa ne °prim acum un moment asupra activitatii indus-triale i comerciale din La Tène-ul dac.

Tinand seama de marele nutriar de unelte si de arme dina doua epoca a Fierului gasite in Dacia si dintre care pumna-lele i sabille incovoiate sunt de un tip care nu se executase

cs:ZIE=7,

citAA/

Fig, 63 Ceramic& dintr'un mormànt celtic dela Balsa

nicaieri altundeva, e foarte probabil ca minele de fier din Da-cia sa fi fost folosite inteun chip mult mai activ decat ne-arputea sugera cele cateva cuptoare, sgura, nicovalele, cioca-nele i celelalte unelte de fierar descoperite pana acum la noi.De aka parte nu e mai putin probabil ca Celth sa fi fostmaestrii Getilor in materie de metalurgie, In adevar, cea maimare parte din tipurile de unelte de fier faurne in Dacia nu

135

www.dacoromanica.ro

derrvä din formele corespunzätoare din ultima perioadä aBronzului get, ci sunt absolut identice cu formele occidentale :fierele de plug, coasele, secerile, custurile, etc. sunt aceleasila Celti si la Daci. Ca si in Apus, principalele centre metalur-gice de la no' au trebuit sd fie castellieri-i de pe muntii inalti :vecinkatea minelor de fier cu puternicele cetktui dace dinArdealul de Sud-Vest n'a putut sa fie in niciun caz intampla-toare. Dar resturile de minereu de argint i uneltele de orfau-färie gäsite tocmai in aceste cetätui dace ne dovedesc cA fru-moasele podoabe de argint, de stil mai mult local, gäsite in

136

Fig. 64. - Moneta' daca gäsitd in Ardeal. Inutat,ie dupd monetelemacedonene.

morminte si in depozitele ascunse din La Tène-ul III getic aulost lucrate pe loc. Si dacä nu e mai putin adevärat cä marelenumär de monete thasiene i macedonene de argint alcAtuiauun material excelent pentru mesterii daci de orfäurärie, totusimonetele dace de tip local ar fi consumat ele singure tot ar-gintul strain, dacä minele färii n'ar fi inlaturat aceasa lipsdprin contributia lor. O sugestie tot atat de instructiva' ne edata de scriitorii antici in legAturd cu comorile lui Decebal cap-turate de cätre Traian. Tot acest aur, fie bätut in moneta, fie,mat adeseori, sub forma de vase ori podoabe de metal scump,

www.dacoromanica.ro

trebue sa fi fost dobandit nu numai pe calea navahrilor i faz-boaielor lui Burebista si ale urmasilor sai pana la Decebal, interitorule strame : celtice, grecesti i thrace, ci i prin muncastaruitoare a aurarilor in mine, precum si in raurile cunisip aurifer atat de numeroase in Dacia. N'as putea totusi satrec peste impresia directa' pe care am avut-o din descoperirilepe loc si din obiectele pastrate in muzee, ca aurul in Dacia, casi in Gallia, in La Tène, nu e metalul pretios prin excelentaasa cum e in varsta Bronzului i ca argintul e dimpotriva cumult mai obisnuit decat aurul, tocmai in tara aurului care e

Fig 65 Monetà dacd de argint gasità in Ardeal. Imitatie dupatetradrachma din Thasos.

Dacia. In adevar, Dacii can invata de la Celt' si arta de a batemonete n'au enus ructodata monete de aur. Tetradrachmelelor concave foarte subtiri mari, imitate fie dupa staterii deargint ai lui Hip II ( fig. 64) si dupa tetradrach-mele lui Alexandru cel Mare, fie dupa tetradrachmelethasiene (fig. 65), si facute dinteun aliaj foarte prostIn care bronzul era introdus pana in proportia de 55%,iar argintul nu intra cleat abia cu 34%, ca. la Pe-telea in valea de Apus a Muresului, n'au nimic cores-punzator in aur. Incercarea lui Forrar (Keltische Numismatikder Rhein- und Donaulande, Strassburg 1908, p. 206 sqq.)

137

www.dacoromanica.ro

de a demonstra cd Dacii au bátut i monete de aur, mi se parecomplet arbitrará, avdnd in vedere cd toate motivele pe carese sprijind pot servi spre a dovedi si contrariul : anume cdaceste monete erau celtice iar nu dace. De asemeni Dacii n'auemis monete de bronz. Exemplele de monete de cupru, dace,aduse de cutare numismat diletant nu dovedesc nimic altcevadeck ca respectivul erudit nu cunoaste monetele fourrées-celtice, adicd monete de cupru poleit cu argmt, asa de comunesi in parole Dunku de Jos.

Numkul tezaurelor monetare dace de imitatie dupd te-tradrachmele macedonene ori thasiene e foarte mare. Totusi,fatd de monetele stfaine autentice, grecesti de o parte, incddin sec. IV, romane de alta, dupä sfdrsitul sec. III, räspkiditepretutindem in Dacia prin comert, imitatnle barbare nu joacddecdt un rol destul de modest. Ele n'au putut sá aibd de altfeldecdt o circulatie locald foarte restrdnsd si f °rota, tinândseama cá toatä lumea pref era moneta sdnátoasd, greceascd sauromand.

Foarte redus e in Dacia numkul monetelor celtice (mdgdndesc mai ales la emisiunile caracteristice de aur : Regen-bogenschusselchen- si la imitatule denarilor romani). Popoarede ovilizatii asemAnkoare, Dacu i Celtii n'aveau multe schim-buri de caracter comercial pe bazd de bani. Iar dacà de pilddIn cetätuia principelui dac dela Costesti s'au descoperit deo-potrivä monete de-ale Eraviscilor si monete de-ale HistrieiMesambriei, aceasta ne poate servi numai ca o indicatie a po-sibilitätilor comerciale care existau in Dacia in cele cloud di-rectii, nu insd i pentru a demonstra intensitatea acestor le.gkuri comerciale. In adevk comertul cel mare cu Dacia nuera nici In mánile Grecilor dela Pontul Euxin nici in ale Cel-tilor din Pannonia, ci in mdnile marilor exportatori de vin

138

www.dacoromanica.ro

de untdelemn din Grecia propriu zisa si din Macedonia §i apoiin nfainile negustorilor italic' i greci dela Adriatica ; moneteleacestor Greci din Egeea i apoi ale Romanilor sunt acelea

. , .

i.for;.' 4 ' '5.-'' ';

- -

117 ' -°

,

-: ,, ',,,,, I. . . 'oil" '''' -1 i

. X$/'-: '..1.i' i . - .-

-.",.."..:,;,4.

4i.

'''l ".. et ' ,v,.,:v4 ,,... "-

1' -..,. ......,,,i , '

.,

A ., 44-/t/i

vow+ f c r0-.-.....,...,,.. 06., ,,,,,,,,,...,l

.t. :Wftly..., - A .. ','''''. '

Fig 66. Placa de argint cu Nun in relief.Tezaurul dela Ctoara in jud Alba.

care se intalnesc pretutindeni in Dacia, iar nu monetele Gre-cilor pontici ori ale Celtzlor dela Dui:lama millocie.

Abia and lua'm in cercetare numärul enorm de cioburi

139

www.dacoromanica.ro

de amfore grecesti (thasiene, rhodiene, cnidiene, in primulrand, dar si de alte proveniente) care s'au gasit in asezarileLa Tène din Moldova si din Muntenia (uneori aceste cioburisunt tot asa de numeroase ca si cele celtice"), ne dam seamade intensitatea patrundern elenistice in Dacia de Miazazide Rasarit : ai impresia ca te gasesti in plin teritorm rural alvreunei cetati grecesti dela Pontul Euxin. Dad* gasim deci inDacia atdta moneta buna de argint macedoneana ori gre-ceasca Inca din sec. IV (amforele thasiene suie inapoi pAnaIn aceeasi epoca), e fiindca bogatia tarii (grdul, mierea,sarea, sclavii), care se putea cumpara aci, nu putea fi platitanumai in natura cu vinul, untdelemnul, vasele de bronz, ar-mele de otel bun, vasele de sticla colorata, podoabele de hame

aplicele de hamuri de bronz aduse in schimb de catre ne-gustorii greci. Dacii îi aveau de multa vreme propria lor artaindustriala i podoabele lor erau mai pretioase i uneori chiarmai frumoase deck produsele grecesti de a doua mdna. Tre-buia deci sa h se plateasca in balm i de asemeni Romanii, pa-trunzánd inca de la inceputul sec. II a. Chr., in mare numar,In regiunile danubiene, platesc in bani cumparaturile pe carele fac in Dacia. Tezaurele de denari romani din ultimele cloud'secole ale Republicei si de drachme de-ale Apolloniei si de-aleDyrrachmlui descoperite in Dacia sunt extrem de numeroase,iar data la care aceste tezaure au fost ingropate in cea maimare parte e caracteristica : un mare numar dintre tezaurese opresc cu denarii lor la data de 44 a. Chr. Nu trebue preamulta fantezie pentru a afla carui eveniment istoric ii datorimaceasta constatare : Dacia trebue sa fi fost plina, ca i Galliadin aceeasi vreme, de Italicei negotiandi causa consistentes.La vestea expedipei pregatite de Caesar impotriva lui Bure-bista ei fug : nemaiavand nadejdea sa-si scape Cu ei si mica

140

www.dacoromanica.ro

lor avere in bani, o ingroapd, gándindu-se cà au sd se intoarcaodatá cu armatele romane victorioase §*1 au s'o regáseascd.

Statistica depozitelor monetare din Dacia ne dovede§tecà jumatatea sud-estica a tarn a fost patrunsd mai mult deatre Greci, pe cand jumatatea de Apus §i de Nord mai multde catre Romani. Dar cu incepere din sec. I a. Chr., penetra-tia roman:A se aratá a§a de puternia i de generalá, incát de-narii republicani devin obisnmti in Muntenia i chiar in Mol-dova, lar unele a§ezdri din La Tène-ul II recent din §esulMunteniei ca cea de la Tinosul pe Prahova se aratá mai le-gate de tárgul roman deck de cel grecesc : ckeva oglinzi demetal alb §i vase de bronz de facturá ori de stil sud-italico medalie dela Agrippina dovedesc aceastá schimbare de fronteconomic i spiritual. cat despre Ardeal vasele de bronz deorigine campand gásite pánä acum ne dau cele mai bune spe-ratite pentru sapaturile viitaare.

Cu toate aceste influente precumpanitoare din SudulDacii continuá totu§i sá rámáná, §i in epoca cel-

tick septentrionali. Arta lor industrialä rámáne geometricáchiar cánd e vorba sa adopte motivele decorative cu capete deanimale, religia lor rámáne aniconia zeul lor suprem rámánestápánul unic al cerului inourat, adorat in pe§teri pe várfurileinalte ale muntilor. Sá ne oprim mai intáiu un moment la artageticá din La Tène.

Dacia suferise incepánd din ultima perioadd a várstei deBronz, in chip aproape statornic, influenta artei naturaliste :prin mijlocirea Cimmero-Scythilor §i a Grecilor Ionieni dinsprepartea orientalä, prin Veneto-Illyri dmspre partea occidentalá;figurine de ammale de bronz, fie in stilul flaw scytho-siberian,fie in stilizarea mai mult sau mai putin geometricá hallstat-amid, au fost gásite pretutindeni in Dacia. Cutare grup de la

141

www.dacoromanica.ro

Näeni din Buzau reprezentand pe Anattis calare pe leu intredoi acolyti ( fig. 21). cutare rhyton dela Poroina langa Turnu-Severm reprezentand pe Marea Zeita, sunt monumente ale arteiiraniene infiltrate in Dacia si persistand ao chiar in epoca LaTène. Totusi Getn raman credinciosi artei lor geometrice. Incadin a doua perioadd hallstattiana motivul decoratiy al capuluide balaur ori de earpe era comun in Dacia, tar melele spiralela care unul din cele doua capete are acest ornament ( fig. 56)sunt obisnuite in arta acelei vremt. Motivul capului de balauron de earpe, general raspandit in Europa, dar foarte activ matales in tarile de mare influenta asupra Daciei, Scythia de o par-te, Italia de alta, tocmai in vremea La Tène-ului dac, a pututfoarte bine sä se infiltreze la nol atat dintr'o directie cat si dincealaltä. Totusi stilizarea deosebita careia i-a fost supus acestmotiv in Dacia, unde capul animalului, cu totul geometrizatimpodobit cu incizii lineare, se prelungeste catre interiorul

prmtr' o banda turtita decorata in afara cu un lant depalmete geometrizate, imprimate prm batere intocmai ca efigiaunet monete (fig. 56 ),e asa de noua i analogiile cu technica

cu motivele decorative straine asa de ran (n'am putea citàdecat teaca de pumnal scythic dela Melgunov in Rusia), incatbratarile dace amintite pot fi considerate ca opere de arta speci-fic daca. Tipul dac pare sä fi fost apoi adoptat si de triburilegermanice, pun mijloorea Quazilor i Marcomannilor vecini,raspandindu-se pana in Suedia v. in Finlanda. In ce privestefigura omeneasca in arta daca din La Tène, ea se regasestede asemeni fie obtinuta prin lucrul au repoussé §i pe urmagravatä i punctatä pe placa de argint, ca la Cioara ( fig. 66),fie sculptata i gravata In relief inalt ca pe cutare fibula maredin Ardeal cu masc'ä omeneasca, pe cutare pendently, cutare

142

www.dacoromanica.ro

disc decorativ, etc. Totusi, in general arta daca ramane ant-conica.

Cat despre architectura monumentala getica, lipsa de spa-tiu ma face sa renunt la once expunere critica i sá trimit lacateva indicatii date aci mai sus in legatura cu cetatuile dinDacia centralA. Notez in treacat ca nu exista sculptura deco-rativa geta §i ca pietrele, dei foarte bine lucrate i netezite,nu au totu§i niciun ornament plastic afara de vreo naiva sco-bitura verticala la mucluile

SA mai consacram cateva cuvinte riturilor funerare §1. reh-hgiei

Incepand din eneolitic locuitorii Daciei au fost aproapefara exceptie practicanti ai ritului incinerarii §i au ramas a§a decredincio§i ritului lor incat chiar in vremea Romanilor,turi de necropolele §i de mormintele izolate de inhumatie, insarcofagii, caracteristice pentru noun locuitori ai Daciei, Dami§i ard totdeauna mortii §i le ingroapa cenu§a in urne de formearchaice. Toti Celtii veniti in Dacia §i-au incinerat mortii, cuincepere cel putin din perioada a II-a La Tène. Nu posedamniciun mormant celtic sigur din La Tène-ul I spre a §tidaca Celtu au rezistat mai intaiu, ca Scythii, can chiar prinGeti §i-au pastrat ritul lor de inhumatie ca in Rusia meridio-nala. Mormintele celtice din Dacia de Nord-Vest contin, caIn Gallia, §1 resturi de hrana consacrate mortilor : de porc, depui §i, de asemeni, de mistret. Mara de vasele sacre : urna,cupa, cea§ca, mormintele contin restur:le echipamentului mor-tului, armele lui, podoabele, uneori ca la Balsa, chiar rotile ca-rului sail de razboiu. Mormintele getice sunt, dimpotriva, de osimplicitate impresionanta : aproape nimic alaturi de sau inurna funerara continand cenu§a. Urna insa§i nu e decat rare-ori de factura contemporand ; ea e lucrata cu másna dupa mo-

143

www.dacoromanica.ro

dele de veche traditie neoliticä ; cdteodatä amforele grece§tisunt intrebuintate ca urne. Mormintele gete sunt, ca §i. celeceltice, plane, pe cdnd mormintele scythice erau tumulare. To-tu§i nu e exceptional sa se gäseascd tumuli sub cari sä fie in-gropati practicanti ai ritului incinerarii. La Caso/t, ldnga Si-biu, e de pilda o intreaga mare necropold cu mormmte tumu-lare de incineratie.

Cetätuile principilor dad din muntii Ardealului sud-vesticne ofera unele constructn enigmatice a§ezate pe terasele infe-rmare in afard de zidurile acropolei, de urmatoarele cloud ti-puri. La Gr6dtgea Muncelului avem o incintä de blocuri deandezit foarte ingrijit lucrate, formand un f el de brdu analogaceluia care inconjura tumulii etrusci sau pe cei gred archaici;dar brdul e dublat : lespezile cercului exterior sunt mai joase§i bine aldturate unele de altele, färä a fi prinse cu mortarori cu crampoane, cele din cercul interior sunt mai inaltespatiate (fig. 67). Stim cu ajutorul monumentelor asemdndtoaredin intreaga Europa centralä i meridionard ca in prima vdrstda Fierului aceste brdie circulare de blocuri implántate in pamantsunt de caracter funerar. Totti§i vechile cromlek-uri cu lespezispatiate (§i la noi fiecare a §eaptea lespede spatiata e mai latadecdt celelalte, a§a cá totalul reprezintä un raport numericoarecare, de caracter mistic) nu §i-au gasit hied explicatia. IarDacia insä§i nu ne mai ofera niciun alt exemplu de brdu cir-cular ca acela dela Gradi§tea.

Inca' mai enigmatice sunt alinierile dela Costegi. Ad, totpe marea terasa care inconjurd acropolea la un nivel mai jos,avem mai multe ahnieri alcdtuite din simple blocuri olindricede forma unor tambure de coloane Mahe abia de cdteva zecide centimetri, aceste grupdri constituesc adevarate replice alecelebrele alinieri megalitice din Bretania. Dar alinierile noas-

144

www.dacoromanica.ro

tre, ca i braul circular dela Gradistea aparpn epocd a doua aFierului i nimic asemänator nu ne e cunoscut in Europa dinaceasta vreme. Pluralitatea lor ar arata o intrebuintare fune-rara. Insa nimic sigur nu s'ar putea inca exprima cu privirela aceste constructii al caror caracter religios este evident, daral caror sens precis ramane ascuns.

Cine sunt autorn acestor constructii enigmatice, adica sta-palm castelelor care le dominau ? Celtii sau Getn ? Se pare,dupa obiectele märunte i dupa monetele care s'au gasit in sa-päturi, ca nu ne e ingaduit sa admitem hipoteza celtica. In ade-var, inca de pe la 60 a. Chr. Burebista distrusese cu desavar-sire once existenta independenta celtica 'Dana la Alpi. Dar ce-tatuile dela Grädistea Muncelului si dela Costesti sunt inflo-ritoare tocmai in aceasta vreme. Totusi, se va spune, braiele cir-culare i alimerile pot fi anterioare, urcand inapoi 'Dana insec. IV, epoca marei navale celtice care i-a dus pe acesti räz-boinici pe carele lor de lupta pana in Rasaritul Ardealultn.Nu inclin sa cred inteo asemenea eventualitate. Caci Celth

pierdusera de multa vreme obisnuinta de a folosiacest fel de a cladi. Rana la sapaturi mai complete, iaräsi : nonliquet.

Am remarcat mai sus ca zeul suprem get, Zalmoxis, e ve-chiul Zeus, Dia, stapanul cerului inourat, zeul care manuestefulgerul. Nu e reprezentat in chip plastic. N'am identificatinca niciuna din pesterile de pe varful muntilor unde era ado-rat ; cu atat mai putin marele sau sanctuar Kogaionon de carevorbeste Strabo. Dar marele zeu uranian nu era singurul ado-rat la Daci. Daca zeii thraci din Rhodope si din Pangeu n'aunimic comun cu religia geta si tot ce s'a atribuit 'Dana acumDacilor in materie de religie naturista' chthoniana, e o simplaconfuzie a criticei istorice moderne, in schimb existenta

145

www.dacoromanica.ro

marei zeite preindoeuropene, a acelei Fecioare crude din Bos-porul Cimmerian, a acelei Aphrodite Urania, Artemis Rega-la", sau mai tdrziu, chiar sub imperiul roman, Diana Regina, eperfect asiguratd. Nuraärul reprezentarilor plastice ale mareiZeite sezand, gdsite in sdpdturile noastre preistorice, crestedin zi in zi. Eneoliticul danubian cunoaste pe Zeita sezándpe acolytii sdi stand in picioare, cu tronul i cu masa votiva

77,77"gski-,-; -;.é.e-.

, ,°

146

spos,,

E

.`°'.°

'

Fig 67. Incinta sacra dela Graclipea Muncelultu.

modelate in lut, reprezentatd uneori in aspecte, gesturi si cos-tume aproape minoice. Si pe aceeasi zeitd asezatd o vedem re-aparand ( dupd criza religiilor chthoniene din epoca deBronz a Indoeuropenilor adoratori ai Cerului i ai Soarelui)pe placile scythice de aur si de argint care reproduc pe cAld-

www.dacoromanica.ro

retul solar, pe Agvin, pe Dioscur, venind sd primeascd bduturasacra din mdinile zeitei. Iar rhytonul dela Poroina o reprezintäde asemeni, precum o reprezintä nenumdratele icoane ale cd-idretilor danubieni si patera tezaurului dela Petroasa.

Pe ldngd rehgia uranicd a cucentonlor indoeuropeni re-naste putin cdte putin religia chthoniand ancestrard a Medite-raneenilor aborigeni, cucenti si un moment cu totul copies* denoile credinte : de data aceasta religia mediteraneand a zeitei-mame nu mai poate sd fie invinsä de nicio reinoire a uranis-mului. Ea mai trdeste incd pretutindeni la Mediteraneeniicrestini.

Cercetarea atentd a formelor de civilizatie din La Tène-uldac ne aratd cd de fapt ;storm natiunu daco-romane incepeefectiv din punct de vedere spiritual incd din sec. IIIa. Chr., dupd ce si-a. avut pnmele inceputun, din punctul devedere al civilizatiei etnografice, incd din epoca Brnozului. Inadevdr, Villanovienll mai intdiu, Celtii pe urmd, siucenici ai inaltei civilizatii din basinul oriental al Mediteranei,elenizeazd la randul lor pe Daci dar in chip apusean, adicdle imprumutd fermentul care civilizase si popoarele italice. Lasosirea Romanilor Daco-Getii nu erau surpnnsi de nimicnou. Protoistona Daciei este astfel cea mai build introducerela istoria romanismului oriental. Situatd intre lumea cimmero-scytho-greceascd din Orient i lumea italo-illyro-celtd din Oc-cident. de mentalitati si de civilizatii profund diverse, Dacia,prin situatia ei ca parte integrantd a Europei centrale, s'a gd-sit incd de la anul 1000 a. Chr. legatd mai mult de lumea occi-dentald decdt de cea orientald : rezultatul nu putea sd fie de-cAt romanizarea acestei regiuni din Rdsdrit. Cei mai buni

ei pe calea spre Occident au fost Celtii, cei mai bunicolaboratoni Illyni, cei mai desävdrsiti stdpAni Romanii.

147

www.dacoromanica.ro

V

CARPATO,DANUBIENII I ROMANII

www.dacoromanica.ro

Secolul II a. Chr. vede Roma invingand in acela§ timpOccidentul §i Orientul §i statornicindu-§i domnia in Spania,In Africa, in Macedonia §i in Asia Mica. Dar intre aceste frag-mente de imperiu nu e aproape nicio continuitate teritorialä.Italia se termina la Apennini ; Galha Cisalpina i f Asia de pa-mant gallic numita simplu Provincia, intre Alpi §i Pirenei, cu-cerita pe la sfarsitul secolului pentru a uni pe uscat Spaniacu Italia, sunt tad de o foarte veche greco-ligurade o parte, veneto-illyra de alta, cucerite de asemeni de ma-rea civilizatie La Tène din Europa celtica. Se uita prea ade-seori cà chiar in sec. I a. Chr. cand puterea Romei se intindeatocmai pana in Sy4ia, inch' se mai vorbia ràu latine§te la Pa-dova, la Verona, la Milano ; cà civilizatia Galliei Cisalpine,in acela§ secol I a. Chr., se potrive§te mai mult cu Europa cel-tied' decat cu Italia romana; cá Cisalpinii romanizati sunt multmai inruditi, ca rasa ori ca mentalitate, cu Galin, cu Illyrii saucu Dacii, decat cu Latinii.

Roma cucere§te abia sub August provinciilecelto-thrace care se intind la Nord §i la Est de Alpi pana

la Dunare. Si nu complet. Pannonia Inferioara, Moesia Infe-

151

www.dacoromanica.ro

noard, Thracia vor rAmAne inc'd in afara organizatiei romane.De altfel, Noncul §i Rhaetia vor pAstra foarte multd vremealcatuirea lor indigenä, sub protectoratul roman. Granita Du-näru nu e organizatä pe toatà lungimea ei, se pare, de-cal sub Claudiu ; in once caz nu cunoastem nici un documentanterior scnsorii lui Flavius Sabinus, guvernatorul Moesieidin 43-49 p. Chr., adresatà cetAtenilor Histnei i in care gd-sim prima §tire despre vAmile DunAni : vi); xccrez Tbv Icrzpov

6x0ng taog plxpi Ocaciaciv.lar drumul roman care unia cele douA lagäre legionare de

la Viminacium (V Macedonica) §i dela Ratiaria (IV Scythi-ca), chiar dealungul DunAni, fusese construit de cAtre osta§iicelor cloud legiuni abia in 33-34 p. Chr.

Totu§i Velleius poveste§te, numai la cincisprezece anidupà biruinta lui August (prin Tiberiu) asupra Pannonilor,cá toti ace§ti Barbari" cunosc limba latinA : omnibus autemPannoniis non disciplinae tantummodo, sed linguae quo quenotitia Romanae ; plerisque etiam litterarum usus et familiarisanimorum erat exercitatio (II, 110). Inca de pnn anii 52-63Moesia era consideratA ca destul de romanA pentru a fi colo-nizatA Cu mai bine de 100.000 de Barban de peste Dun:arecari fuseserd prin§i sau primiti de Care Plautus Silvanus, cufemeile lor, cu copiii lor, Cu principii sau cu regii lor", iar pro-vincia trimitea man cantitati de grát la Roma" pentru a usurafoametea care bAntuia in Italia. Veteranii i cetätenii romani deorigine civild statorniciti in provincule dunArene 'And la Pon-tul Euxin sunt sumedenie incA de pe vremea lui Vespasian.

Pare o adevAratA minune. Existd deci vre-o pricind carene scapd, fundcd in istona civilizatiei nu sunt minuni. Nu ecu putintA sa vedem o intreagd lume romanizandu-se in 15-30de ani. Sá facem toate restrictiunile, sA admitem masse intregi

152

www.dacoromanica.ro

de celto-illyro-thraci cari n'au inca nido ideie de limba latinasi de viata romana: ramane totu§i constatarea de nechntit,deoarece se sprijina pe monumente, cà ora§ele i satele ro-mane rasar pgetutindeni si ca inc.& sub Nero, cu atat mai multsub Vespasian, exista un Illyricum roman, iar in 100 a. Chr.exista o vechie toponimie Latina' (nume de rauri ca Picusculus

Turgiculus) bine fixata, alaturi de toponimia locala celto-illyra ori thraco-scytha.

Prima e ca dupa stinle protoistoriei inceputul pe-netratiei romane de natura pur civilizatoare, in felui penetra-iei ca pretutindeni in jurul Mediteranei, trebue fixat

In ceeace prtveste tärile dung rene pe la 200 a. Chr. Nu numaiin Orientul elenizant trebue sa cautam acele active conven tuscivium Romanorum negottandi causa consistentium, ci de ase-meni, si chiar mai cu seama, in Odle barbare, vecine i chiarindepartate, unde patrunderea celtica desteptase mai de multnevoi de viata civila mai bine organizata, de confort, de lux.Dealtminten chiar mai tarziu, in cursul secolelor II §i III aleImperiului, termenul technic pentru a caracteriza inceputul ori-carei organizari a vietii romane in provincii va fi acela§ capentru primii pionieri ai romanismului, adica acela de consisten-tes : veterani et cives Romani et (indigeni : Bessi, Daci, etc.etc.) consistentes vico, sau ad canabas, etc.

In adevar, inca de pe la 180 a. Chr. Titu Liviu vorbestede cives Romani §i de socii Latini nominis cari ar fi fost mo-lestati in Dalmatia, in regatul lui Gentius. Caesar mentioneazaun con ventus civium Romanorum la Salonae, despre care au-torul comentariilor De Bello Alexandrino (43) adaoga : Salo-nas... oppidum maritimum, quod cives Romani fortissimidelissimique incolebant. Ace§tia sunt indrasnetii pionieri cadpatrund in interiorul tarii spre a exploata bogätiile locale, pe

153

www.dacoromanica.ro

care ei nu le transport& nicidecum in Italia, ci le adun& pe loc,in marile ora§e ale tarii insa§i in care s'au a§ezat, contribuindIn chipul acesta la o repede inflorire economic:A a regiunn. NiciNarona, nici Ltssus nu lipsesc de pe lista centrelor romaneactive in Illyria inca de pe vremea Republicei. Dar ceeace e §imai caracteristic, e ca chiar marele drum de circulatie delaNauportus, care constituia cheia trecerii catre valea Saveia Dunarii, i§i avea un conventus civtum Rornanorum Inca'inainte de organizarea imperial& a acestor regiuni. In ce pri-veste Pannonia, Velleius ne da §tiri in adevär foarte pretioase:Cu prilejul revoltei Pannonilor, abia cateva lustre dupa anexa-rea lor la Imperiu, Romanii constata' ca rebelii erau foarte bineorganizati, multumitä cunoa§terii desavar§ite a obiceiurilor §ia limbii romane (cf. mai sus): itaque, Hercules, nulla unquamnatio tam mature constlio belli bellum tunxtt ac decreta pa-travit (la fel va fi insa si in proportii si mai mari, inDacia lui Decebal, din pricini identice ); oppressi dyes Ro-mani, trucidati negottatores, magnus vexillariorum numerusad internecionem ea in regtone, quae plurimum ab imperatoreaberat, caesus, etc. (II, 110). Cetktenii romani §i negustoriise gasiau, ca de obiceiu, chiar acolo unde nu existau deloctrupe ; era acela§ caz ca in Gallia pe vremea expeditiei luiIulius Caesar : toata Gallia libera era plina de negustori §i deoameni de afaceri romani, precum spune Cicero in discursulsau Pro Fonteio, 5, 11 : referta Gallia negotiatorum est, plenacivium Romanormn, nemo Gallorum sine cive Romano quic-quam negotii gerit, nummus in Gallia nullus sine civium Ro-manorum tabulis commovetur. Nicio primejdie nu inspaimantape acesti marl intreprinzatori de afaceri si tot Caesar e acelacare ne poveste§te necesitatea in care el se gase§te de a faceo intreaga expeditie pentru a asigura calea directa a Galliei

154

www.dacoromanica.ro

peste Alpii Poenini spre Milano, quo magno cum periculo mag-nisque cum portoriis mercatores ire consuerant.

Dar no' am incercat sd demonstram in capitolul IV, pebaza descoperinlor archeologice facute in Dacia, cá trebue sdcontain au o patrundere italicà incd din sec. II a. Chr, i càincä de pe vremea lui Burebista, rivalul lui Iulius Caesar, Da-cia era plind de mercatores ca §i Gallia si Alpu celtici. Insänu la simplii negustori trebue sd ne gdndim cdnd e vorba depdtrunderea romand in tdrile danubiene regiiillyri i daci aveau nevoie de numerosi mesteri pentru a le zidicetäti, a le fabrica masini de rdsbom, a le bate monete, de obi-ceiu prin imitarea denarilor republicei romane (monetele cel-tice din Pannonia au legende in caractere latine), apoi existaupe atunci ca i astdzi diferiii brasseurs d'affaires- a cärorintrebuintare era enciclopedicd : de la negocierile diplomaticepdnà la vinderea prizonierilor ca sclavi.

E foarte probabil cá incd din sec. II a. Chr. limba celticda trebuit sd cedeze o parte din importanta sa ca limbd diplo-maticr hmbei latine, care incepea sà devind limba de intre-buintare generald in Gallia Cisalpind, centrul decisiv al ori-cärei activitdti itahce inspre tärile danubiene. In once caz hm-ba greacd nu pare sä fi jucat in Europa centralä aproape niciun rol. Si dacà penetratia militard spre Dundrea daco-celtä

avut punctul de plecare tiny de mai multe veacuri in Ma-cedonia (168-29 a. Chr.), penetratia culturald a fost por-nitä in cea mai mare parte direct din Italia, peste Adriatica

peste Dalmatia sau peste Alpii Iulieni pe valea Savei.In adevdr tezaurele monetare i alte descoperiri din Da-

cia ne dau in aceastd privintd indicatu pozitive. Mai intdiu detoate. aläturi de nenumdratele depozite de denari roman' re-publicani gdsiti mai cu seamd in pdrtile de Apus si de Miazdzi

155

www.dacoromanica.ro

ale taria, dar §i in Moldova, exista drachmele din Apollontadin Dyrrachium, foarte numeroase, i a caror circulatie inspreDacia e perfect ciará: Grecii din cele doua mari ora§e comer-ciale ale Adriaticei mendionale luau fie drumul Macedonieide Nord-Vest, al Paeoniei §i al Dardaniei, pe Margus §i peTimacus la vale ( in sens invers era calea comerciala directacatre valea fluviului Axios i catre Thessalonica, pe uncle tre-buiau sá ajunga in Dacia tetradrachmele Macedoniei Prima),

fie, de asemeni, drumul Dalmatiei pe Drinus in jos 'Jana laconfluenta cu Saya i apoi pe Saya la vale. Aceste monete dinApollonia si din Dyrrachium se gasesc maí totdeauna in ace-lea§i depozite cu denarii romani: Italicii i Grecii din Illyria fa-ceau de data aceasta cauza comuna; i chiar cele cloud ora§egrece§ti erau dela cucerirea romana a Macedoniei ele insa§i ita-lice. Monete de bronz din Corcyra sau de cupru din Scodra,din Issa ori dela Molossi-i epiroti, monete din Pharos sau chiardin Panormus i din Valentza Hipponium completeaza tabloulpenetratiei illyro-italice prin Adriatica in Dacia. Nici produseindustriale din Italia meridionala, ca oglinzile de metal alb sat'vasele de bronz, nu lipsesc din inventariul Daciei pre-romane.

Macedonia nu era bogatä. Minele din Pangeu nu maierau suficiente pentru a constituí o prada de invidiat. Romanii,()data ajuni in viesparul balcanic, n'au putut sa se mai re-traga. Illyri, Celto-Scordisci, Daci i Bastarni invadara randpe rand sau toti impreuna provincia. Dar Macedonia sill peRomani sa se intereseze din ce in ce mai nault de bogatele taridanubiene, §i natural printre ele incepand cu primii ani ai sec.I a. Chr., de cea mai puternica §i de cea mai bogata, de Dacia.

Inca de pe la sfar§itul sec. H se bagase de seama ca Da-cia era izvorul tuturor relelor : Mtnucius Rufus imperator a

156

www.dacoromanica.ro

Scordiscis Dacis que premebatur, quibus impar erat numero,spune Frontinus, Strateg., II, 4,3. lar Florus, III, 4,6=1,39,6,adaoga, sub anul 74, cu, privire la expeditia lui C. ScriboniusCurio : Dacia tenus venit, sed tenebras saltuum expavit. Bu-rebista i§i incepuse cuceririle. Dupa cum spune Strabo : incativa ani el intemeia un mare imperiu, impunand dommatiagetica aproape tuturor vecinilor ; §i constituia o mare primej die§i pentru Romani, daca tinem seama ca. trecea Dunarea farasa se teama de nimeni §i pustiia Thracia para. in Macedonia§i Illyria ; iar Celtii cari se amestecasera cu Thracii i cuIllyrii fura nimiciti, tot a§a precum suprima pe Boin cari aveaupe Critasiros ca rege §i pe Taurisci". In acela§ timp Burebistaincerca sa-§i asigure posesiunea tuturor cuceririlor sale printr'olovitura diplomatica foarte dibace : el °feria lui Pompeiu spri-jin impotriva lui Caesar ; trimisul &du, grecul Acornion dinDionysopolis era primit la 48 a. Chr. de catre Pompeiu IdngaHeraclea Lyncestis : itp6g TE rvarov Ilop.r*ov rvafou Lavat'rtoxpectopa Tcoriarov arcoataXElc :511b pacsa&og BupaPetcrca Tcpsa-

fist)* xa/ o-uvruxeov cô'C4 rç MaxeSovEac To% nept `11pcballav

Tip i'rut TOD At5xon o3 116vov Ink :574 Too patx6toc xmtatcap.,obgScOsto -cip 63ync= Tip Toniatcov xapay6p.evoc Tip paucXet, RXez xtX.

(Dittenberger, Sylloge 3, 762). Insemnatatea actului lui Bu-rebista nu-i scapa lui Caesar. Chiar dupa victoria sa impotrivalui Pompeiu, el nu renunta la ideia de a face razboiu Da-cilor. In 44 incepuse tocmai concentrarea trupelor sale inOrient, cand fu asasinat. Burebista fu si el ucis la randul lui,iar conspiratorii i§i impartira intre ei marele imperiu pe careel il intemeiase.

Dar politica lui a fost continuata. Dacii nu incetara de ase amesteca in razboaiele civile dela Roma §i luara parte: uniiIn favoarea lui Octavian (Cotiso), altii in a lui Antoniu (Di-

157

www.dacoromanica.ro

comes). La un moment Cobs°, regele Daciei apusene, partigata-gata sg incheie cu August o aliantg bazata chiar pelegaturi de rudenie : fiica lui Cotiso ar fi devenit sotia impä-ratului roman, iar fiica lui August, Julia, sotia regelui Daci-lor. Totusi dusmannle erau prea mari i Dacii prea aproapede Italia : in adevgr, dupg cucerirea Pannoniei, a tdrilor tau-risce si scordisce si a Tribalhei de cgtre Burebista, cglaretiigeti puteau in cgteva zile sä atingä nu numai Adriaticasau Egeea macedo-greacg, ci insusi pgmantul Italiei.

Amenintarea directa impotriva Italiei schimbd i directiacontraofensivei romane. De acum loviturile impotriva Dacilornu vor mai pleca numai din Macedonia, ci i din Italia, peSaya la vale. Siscia devine cartierul general al rdzboiului im-potriva Dacilor. Insg nici sfortgrile ofensive ale lui August siale comandantilor sgi (Crassus pe la Sud, Catus pe la Sud-Vest. Lentulus pe la Sud-Vest si Sud, Tiberiu pe la Vest,Vinicius pe la Nord-Vest), nici politica defensiva a lui Tibe-riu (mentinerea liniei fortificate a Dundrii) nu imbunätätescsituatia. Domitian mai pe urmg, Traian mai tárziu vor trebuisä organizeze mari rgzboaie de duratg pentru a putea in celedin urma sä infrangg puterea daco-getd.

Dar intre luptele lui Minticius Rufus si rgzboaiele luiTraian impotriva Dacilor sunt mai mult de doug secole. Dupgaceastg lungd lectie nu mai exista niciun Daco-Get care sa nustie ce e Roma. CAnd Domitian consimte sg faca pace cu De-cebal inainte de a-1 fi invins in adevgr, regele dac ii cere nu nu-mai subsidii ca rege clientelar- al Imperiului, d ì inginerimesteri, instructori i metalurgisti romani. Nu e de altfel cleato continuare a politicei pe care Burebista i Cotiso, cu mai binede un secol mai inainte, au trebuit de asemeni sg o practice.Cgci cetatile din La Tène-ul dac prezintä i urmele technice

158

www.dacoromanica.ro

romane, cel putin in partile cele mai recente ale ziclanilofcranlor edilitare (canalizare) sau reprezentative (sculpturaarchitectura decorativa ori monumentala).

Inaintea bataliei dela Topae, in primul razboiu al luiTraian, tribul dac al Burrilor trimite o scrisoare in lattnegeimparatului, din partea lor si a tuturor celorlalti Barban ahatial Romanilor, cu sfatul sa nu faca razbolu Dacilor. Existau,ca si in Pannonia un veac mai inainte, pe vremea lui August,destui localnici can cunosteau literele latine, precum de altfel

destui Romani in serviciul Dacilor, spre a le compune scri-sorile in latineste.

Sá retinem deci, dupa aceasta expunere destul de lunga,interdependenta italo-celtica i daco-celtica de o parte, ro-mano-daca de alta, in domeniul vietii materiale ca si in acelaal vietn spintuale, timp de mai multe secole inainte de Traian

sa trecem la cercetarea situatiei dupä instalarea completadefinitiva a Romanilor la Dunarea thraco-illyra, in Carpati

ca i in Balcani.Prima regiune danubiana ocupata de catre Romani in

chip efectiv, mai intam cu o legiune pe la 15 p. Chr., apoi cucloud pe la 23, fu Moesia, numita mai pe urma Moesia Su-perior, adica frontul danubian impotriva Dacilor propriu-zisidin Dacia muntoasa. Dar aceasta tara care continua reliefulaspru al Daciei catre Sud si care fusese in intregime adminis-trata sub auspiciile guvernatorului Macedoniei de catre unpraefectus sivitatzum Moesiae et Treballtae, era locuita de tn-buri thraco-celtice foarte fazboinice i inca aproape salbatece,facand putina agricultura i mult pastorit. Numai pe malulinsusi al Dunarii si in valea Moravei (Margus) ori in cea aTimocului (Timacus), putea fi vorba de a face sa prospereviata urbana de caracter roman. Ca si in Dalmatia, Romanii

159

www.dacoromanica.ro

delimitara deci granitele dintre diferitele cimtates ale triburilorinsarcinarä pe prefectii lor pu§i peste amtates cu administra-

rea afacerilor publice §i a politiei interne a acestor organismeaproape municipale.

Totu§i romanizarea nu inainta deloc. Aceasta Ii facu peforteze putin lucrurile intemeind o colonie militara

la Scupi. Colonia a fost restaurata probabil *i de catre Ha-drian, care i-a dat i numele lui, totti*i regiunea pare sa fi fostprofund thracia Acolo era adorat Deus Zberturdus. IarBessi-i erau la ei acasa ; in lista veteranilor din anul 195 ai Le-giunii VII Claudia gasim o intreaga serie de legionari de ori-gine din Scupi cari poarta nume ca &thus, Mestula, Sausaori Daizo ; Illyrii ca Dasstus (§i nu e cu totul sigur ca acestaar fi un nume exclusiv illyric) sunt rari.

Abia sub Traian Ratiarta devine colonie, ceeace nu im-piedica totu§i ca sà fámana un centru thrac foarte insemnatIn lista mentionata a veteranilor vedem nume ca Dolens, Stem-bon, Drigissa, Thamarcus, Thithus, Bithus (extrem de obi§nuitIn Moesia superioara), Sinna §i Curta. Hadrian ridica la dem-nitatea de municipium centrul urban dela Viminacium. Margume municipium Aurelium, deci capata acest rang abia sub ultimiiAntonini ; cat despre Sin gidunum nu §tim in ce vreme a de-venit municipiu, in once caz nu devine colonia decat dui:ASeptimiu Sever. Spre a aduna destui tineri romani pentru LegtoVII Claudia din Viminacium, vedem in 169 ora§ele urmatoarecontribuind la recrutare (§i lista nu e completa): Pautalia,Sarmizegetusa, Sirmium, Ratiaria, Scupi, Mursa, Salonae, Ni-copolis, Thessalonica, Iader, Viminacium, Heraclea, Trimon-tium, Philippi, Romula i altele Inca, dar cu Ratiatia i Scupiin frunte. Sunt Thraci ori Illyri mai mult sau mai putin roma-nizati in patriile respective (eaci in cea mai mare parte provin

160

www.dacoromanica.ro

din teritoriile rurale ale acestor ora.se romane), cari îi vordesavar0 in timpul serviciului militar (in cazul de fatd a durat27 de ani !) cultura lor romand. In adevär, serviciul se faceIn limba latina 0 de Odd Mucatra, un praepositus in grijacAruia e incredintatà fabrica de carAmizi 0 de tigle a LegiuniiVII Claudia dela Viminacium, trebue sà pund pe ck'dmizitimbrul s'au in latine0e, chiar dacA el mai vorbe0e inca in lim-ba thraca localà cu camarazii sai sau cu civiiji, ale caror nu-me sunt chiar la 270 p. Chr. la Viminacium tot thrace : Cutia,Cutius, Bessio, etc. Si chjar religia ramâne thraca : vedem laSingidunum un colegiu de Thraco-Romani collitores ai luiDeus Heron; la Naissus avem o dedicatie din anul 223 cdtrelupiter Optimus Maximus Paternus Aepilof tus ('E7ciXécpcoç),

care nu e altul decat Zalmoxis sau Gebeletzis adorat pe Or-furile singuratice ; la Timacum Minus gasim o dedicatieHerculi Naisati, care ne face sa ne gandim la nenumäratelededicatii thrace catre zeii regionali, cu atribute toponimice, caacel Sanctus Casebonus din Moesia, care nu e decat zeul lo-calitätii Kacitpóvwv. De altfel chiar dedicatiile oficiale cacea facutà in numele lui Septimiu Sever, care restabile0e tem-plul ruinat al Terrei Mater chiar la intrarea minelor de amnia'dela Rudnik la Nord-Vest de Kragujevac, exploatatede catre Romani, corespundeau credintelor thrace : la Ratia-ria zeita se numia Proserpina, ca sotie a lui Dis Pater ; laSingidunum, in 287, ea se numia Dea Orcia : dedicatia erafacutä in cinstea lui Diocletian i Maximian de catre cei doi11-vtri din splendidissinia colonia, ale caror nume personaleerau Cutea (-ae) pentru unul 0 Soso ( -nis) pentru cel:alalt;in realitate ea era, 0 sub numele de Ceres, Diana §i Nemesis,tot Marea zeità localä, al care nume cel mai räspandit printre

161

www.dacoromanica.ro

Thracn dunareni era Diana Regina, adica intocmai ca la He-rodot, cu seapte secole mai inainte : 'ApTep.tg BoccOom.

Pe la inceputul secolului III p. Chr. Moesia supermara einca indigena de-a binelea. Se fac sfortän pentru a fi la curentcu ce se petrece la Roma ; cutare inscriptie din Timacum Minuse chiar duioasa : un cavaler roman din aceasta localitate trimi-sese pe fiul sau la Roma, probabil pentru studii, dar bietul co-pil vitam insichis in sacra urbe ftnivit. Totusi limba latina carese vorbeste ii Moesia e destul de adaptata foneticei localese spune cusit in loc de coxit ; nun in loc de non, dar si hocin loc de huc. Insusi aspectul hmbei scnse (cu atat mai multcand era vorbitä) se prezinta destul de ciudat ; iata o probachiar din Viminacium : Lupus anemola ic avetat. Quot comidimecum aveo. Ego Maurentia in hunc monumentum tittilumposui Lupo virginio meo, cum quem quinquaginta annis benelaboravi adque inculpattm covixi ; et Argenteo Samarconi (?)fratris vel subulele matris meae ipsum titulum feci.

Pentru a conclude : romanismul Moesiei Supenoare nu enici prea vechiu, nici prea intens ; totusi va f1 cu atat mai per-sistent cu cat Moesia si Dardania vor deveni insusi centrulImperiului, far Naissus capitala. Thraco-Illyrii din aceastàprovincie se vor rupe foarte greu de vechile lor obiceiuri,dar ca i Getii din Moesia inferioara (v. mai jos) isivor pästra bine romanismul.

Sà trecem acum la Pannonia.°data hotarita sa fixeze Dunarea ca frontiera a Imperiului.

iar valea Savei ca mare bulevard imperial catre Onent, Romaproceda fara intarziere la organizarea vieii municipale a nouiiprovincn. Mai intaiu se asigura de drumul care prinPoetovio Savaria ducea spre Dunarea celtica la Vindo-bona si Carnuntum, prin marele centru al civilizatiei celtice

162

www.dacoromanica.ro

din prima si a doua vdrstd a Fierului, Scarbantia. Inca' subClaudiu Celeia i Savaria devin cea dintdiu municipium iar cea-laltä colonia: sub Flavii Siscia, consideratà hied de August caun punct strategic de primul ordin pentru ofensiva impotrivaDacilor, devine colonie in acela§ timp cu Sirmium, postultat din fata confluentelor Tisei si Save': pe cand Nevtodunum,pe drumul catre Siscia,si Scarbantia, pe drumul catre Carnun-tum, devin muntcipia. Aceasta puternicd miscare de romantismfusese natural impinsa, in acelas f el rapid si efectiv, pe frontulPannoniei si Noricului : ca i Ce/eta, tot asa luvavum (Salz-burg ), Teurnra si Virunum sunt municipia Claudia ; Solva eun municipium Flavium, Dimpotnvä, Rhaetia nu face niclunprogres si ramdne, ca si Moesia Superioard, pe jumätate bar-bard.

Dar studiul monumentelor ne invatd si alte lucrun. Ro-.manismul Noricului i Pannoniei si o simplá prelungire a viewitalice. Si aceastd viata era asa de activd si de bogata in GalliaCisalpind incd din primul secol al Imperiului, hick a decisdesvoltarea economica i politica' a intregei Europe occiden-tale si centrale. Marea unitate celtica a Europei, peste Italiaseptentrionald, se reface de data aceasta in folosul Romei :de la Lugdunum in Gallia pána la Sirmium in dreptul guruTisei, o singurd lume, circulánd pe un singur drum, spre careduc toate celelalte, venind de la fluviile celtice Rinul i Duna-rea supermard, ca si din Italia latind. Fiecare regiune straba-tuta de aceased uriasd artera de circulatie e cu atAt mai inflori-toare cu cdt contribue mai real la prosperitatea intregei unitati.

Sà vedem care este structura intima a romanismului illyro-celtic. Mai intdiu, din intreaga intindere a provinciei Dalmatianumai coasta conteaza. Interiorul, locuit de pastori, de tdie-tori de pacluri (fabri tignuarii) si de lucrdtori de mine illyri,

163

www.dacoromanica.ro

se aseamana Cu Moesia Superioara atat prin asprimea i sa-racia sa, cat §i prin lipsa de insemnatate a vietii urbane carese desvolta acolo. Indigenii, aproape toti de rasa illyrica, suntexcelenti pentru serviciul militar : greoi, inceti, rabdatori, in-daratnici §i salbateci, ei ofera un material uman incomparabilpentru paza frontierelor. Ora§ele illyro-romane de pe litoral,cu Salonae in fruntea lor, fac aproape parte integranta dmItalia ; ele traiesc inca de secole aceea§i viata ca §i coastaopusa. Latina lor e excelenta. Rasa lor e amestecata : illyro-italo-greaca. Tot ceeace e mai vioiu §i mai ager in interiorultarii e canalizat- prin aceste ora§e ale Dalmatiei catre Italia.Migratiile illyre din vremurile protoistorice continua chiar insec. II p. Chr. i umplu Italia cu aceste elemente noi, rezistente

harnice.Cu totul altul e aspectul romanismului in Pannonia.O frontiera intre Italia §i çàrile illyrice nu exista; acolo

unde Mriatica se sfar§e§te (§i marea une§te, nu desparte),incepe muntele : dar Alpii au aci un relief mai putin salbatec,mai mult un podi§ inalt, foarte arid catre Mare, §i plin de pa-dud §i de pa§une spre interior. Trecerea din Venetia in Pan-nonia se face fara prea multe greutati §i odata ajuns in valeaSavei e§ti rasplatit pentru sfortarea pe care ai facut-o : o Orafrumoasa §i bogata incepe spre a nu se mai sfar§i 'Dana din-colo de Dunare, §i Romanii n'au neglijat sa vinà aci inca delaluarea in posesie statornica a Venetiei.

A fost deci foarte natural ca aceasta prelungire a Italieicatre Orient sa fie oficial recunoscuta de catre cel dintaiu im-parat Inca' inainte de batalia dela Actium. Cu baza de operatiila Aqutleia, razboaiele illyro-pannonice ale lui Octavian duc,pe la 34 a. Chr., la crearea ora§elor romane Tergeste (Trieste)

Pola, in partea italica, §i Emona (Ljubljana), in partea illy-

164

www.dacoromanica.ro

ricä a muntelui. Siscia i Sirmium sunt de pe acum luate inconsiderare: toatd valea Savei e anexatd. Totusi oficialitätn ro-mane terenul i se pare Inca' prea putin sigur si nu se aseazd Culegiuni nia pe Saya inferioard i cu atdt mai putm pe DundreRdscoalele repetate ale Illyro-Pannonilor 'And la sfdrsituldommei lui August justificd pe deplin aceastd politica prudentä.

Dar in mijlocul turburdrilor i nesigurantei strddanializatoare a pionerilor pacific' ai romanismului nu sldbeste.Ceeace caracterizeazd de pia' märturnle epigrafice de pe va-lea superioard a Savei e marea precumpänire a inscriptulor ci-

fatd de cele militare si e marele numär de nume indigenecare apar in aceste documente. Aci e romanism serios, creatde o activitate economicd, lar nu de porunci birocratice ; sunt

cari renuntd la nationalitatea lor, cerdnd pe locun romanism autentic, pe Idngd care romanismul intámpldtoral colonistilor nu va fi decdt o intdrire cantitativä si ornamen-tald. Vedem astfel mai intdiu credintele i riturile italice inmigratie spre Orient : in teritorml Emonei regdsim sdrbdtorileitahce Rosaba la un colegiu de mestesugari ( fabrt), organizatpe decuriae, prdznuite la aniversarea funebrd a membrilor co-legmlui respectiv, in aceeasi lurid Jume i cu aceleasi rituri cain Italia ; bar pe marele drum catre Nord-Est ( drumul ambreldin epoole protoistorice : Adriatica. Emona, Poetovio, Sava-ria, Scarbantia, Dundre, Boemia, valea Elbei sau a Vistulei)Romanii vor circula acum cu atdt mai intens, umpldnd cu co-lonist' civili, voluntari, tinuturi ca valea rdului Arrabo, intreSavaria si lacul Pelso (Balaton), rämase pustii dupd marileinfrdngeri ale Taurisolor i Boiilor suferite de la Dam' cuceri-tori ai lui Burebista. Savaria insdsi devine colonia Inca' subClaudiu in urma acestei infloriri a colonizärn agricolesi a desvoltdrn industriale i comerciale a regiunii, pe cdnd

165

www.dacoromanica.ro

localitatea Poeto vio pe Drava, dei mai acläpostitä, trebue säastepte pa-rid la Traian si va trebui sa fie infanta printer)deductio de colonisti militari numai pentruca pionierii roma-nismului liber o neglijaserä. Rosahtle dela Emona vor apareachiar in extremul Nord la Bregetzo práznuite de catre un co-legiu funeraticiu de acolo.

In adevar, pe cánd veteranii aduc i in wata civilá cre-dinte i rituri mai de graba strame i onentale (zed lor favo-r* sunt Sol Invzctus Mtthras, luptter Dolzchenus, etc.), co-lontstii civilileniti din Italia fie cä sunt agricultori ori ne-guston propaga vechile culte italice ale lui Liber Pater,Hercules, Silvanus, Fors Fortuna (Nemesis), Terra Materori Diana. Se poate lesne face distinctia intre romanismul Pan-nomei Supenoare i Noricului, de origine mai mult

romanismul Pannomei inf enoare si in general al fron-tierei, de origine militara, cosmopolita i mai putin pur deckcelálalt. Nu va fi deci exceptional sä constatára, ca pe aceiAelt Carnt cives Romani din Muructplum Flavium Neviodo-num de pe yalea Savei, foarte numerosi indigeni romanizatipe marele drum cätre Savana i Scarbantia on cátre Bregeto

Aqumcum. Difentele collegia iuventutts ca la Poetovio (cupraefectt i qutnquennales) on la Adtaum (cu un magister)trebue sa fie presupuse ca existand cam pretutindem.

Indigenii au nume mai ales celtice, ceeace dovedeste in-semnátatea acestui element nu numai in Noricum, ci ì inPannonia, unde i Illyni sunt la ei acasa. De altmmteri intáririle venite din Vestul celtic nu lipsesc. Treveri apar la Sava-rza, la Gerulata, la Carnuntum, etc., Remi, Rhaett in alte parti.Natural, elementul celtic e tot atat de tare la Dunárea orien-tali in Pannonia Infenoará, unde Eraviscii, la Nord catreAquincum, i Scordtscii, la Sud catre Mursa, joacá un rol de

166

www.dacoromanica.ro

primul ordin i in vremea Imperiului. De altfel asupra Eravis-cilor vom reveni. Mai sunt in sfar§it Celtii din Rasarit, depildá Cotinii din Slovacia, can, primiti in Imperiu, vor fi co-lonizati sub forma de civitas tot in aceasta Pannonie atat decovar§itor celtica.

E sigur cà i in Pannonia orientala romanizarea prin agri-cultura' baza romanismului a fost pretutmdeni a§ezarea ta-ramlor de hmba latiná, a avut multä importanta. Totu§iinscriptiile privitoare la aceasta viata sermasa i tenace suntdestul de rare. Nli§te vicant Basoretenses, undeva spre Dunare,cativa possessores vid Vindoniani nu departe de Aquincum,o villa Gai la Est de Viena (Itinerar.) i iata aproape totulin materie de toponimie Dimpotriva, multi veterani colonizatiIn teritorm rural : Cu acest prilej constatam In chip definitivca teritoriul rural al unui ora, de origine militara, ager colo-nicus, e, de pilda la Aquincum, cu desavar§ire deosebit deterritorium legionis ; comunitatea veteranilor depinzand deAquincum e de altfel foarte infloritoare ; marii demnitari aimunicipiului (apoi ai coloniei) poseda i pamanturi pe careclädesc case frumoase §i morminte cu lungi inscriptii in ver-suri. Totu§i Celtii sunt foarte numen4 §i i§i pastreaza pozi-tiile dinainte de sosirea Romanilor. Aquincum fusese intemeiatin territorio civitatis Era viscorum. Dar ace§ti Bravisci formauun intreg popor care i§i avea moneta proprie, ale 651.6 exem-plare s'au gasit i in Dacia (cf. cap. IV). Drumuri comer-ciale au trebuit sa-i lege direct prin *end lazygilor cu valeaMureplui dac, ceeace au pastrat i Romanii, caci calea ro-mana dealungul Mureplui pan5 la confluenta cu Tisa e binecunoscuta, lar capetele de pod ale Pannoniei eravisce cu TransAquincum 0 ale celei scordisce cu Trans Bononiam zidite inSarmatia (in barbarice), bine documentate.

167www.dacoromanica.ro

Fiindcd negotul de frontierd cu barbarn bogati §iCu toate primejdiile, era destul de profitabil. Cdtre Nord intara Quazilor sau cdtre Est in tard sarmatd, vedem pe ne-gustori apdránd foarte numerosi in asociatn prospere §ifluente. La Mursa un decano coloniae, ob honorem flaminatus,tabernas L cum porticibus duplicibus in qutbus mercatus age-retur pecunia sua fecit. La Bregetto vedem monumente dedi-cate Genio commerct et negotiantium ; pe celdlalt mal, in fataGranului, in teritoriu barbar, se ridicd pe la 371 p. Chr. unburgas, cui nomen Commercium (aceste capete de poduri suntde altfel sumedenie in vremea Imperiului tdrziu); la TransAqutncum un beneficiarius consularis, §eful statiei de po§td,ridicd §i el un altar Genio commercii. Ora§ul Scarbantia, no-dul de drumuri din Pannonia septentrionald, e plin de nego-tiatores aldturi de localnici romano-celti, gäsim §i Salonitani,iar la Annamatia, Aquileieni.

Evident, dupd un secol de ocupatie militará (intre 100§i 200 p. Chr.), Pannonia a devenit profund romand soldatnse casdtoresc inch* din timpul serviciului lor i introduc §i infamilnle lor devotamentul pentru Imperiu cutare templu alzeitei Nemesis, inaugurat la Aqumcum tocmai la 24 Iunie, sär-bdtoarea stráveche italicd a divinitdtii Fors Fortuna, e o bunddoVadd de adevdrat romanism. Ceeace nu poate face armata.completeazd §coala Vergilius e invätat pe de rost, ceeacepermite cutdrui poet din Sirmium sd facd exercitii pe o Cdr.&midd intr'un stil destul de pur ; §i aceste exercitii literare dincare unele adresate unui dominus magister, precum foarteprobabil i cutare poezie cu tendintd moralizatoare delaSavaria, nu sunt lipsite de interes.

Cutare comunitate rurald de veterani colonizati, ca Aquaelasae lângd lacul Pelso, dobándqte. destuld importantd spre a

168www.dacoromanica.ro

fi cu desdvärsire restauratd, dupd un incendiu, de cdtre Cons-tantin, cum porticibus et omnibus ornamentis ad pristiram f a-clew!, spre a putea sd-si tind regulat targurile nundinas dieSolis perpeti. 51 märturille foarte caracteristice despre des-voltarea favorabild i despre bogdtia bisericu crestine din Pan-nonia in sec. IV si V ne servesc pentru a intelege cast de pro-funde erau räddcinile pe care romanismul le prinsese ad.

Totusi e ciudat dar inevitabil sä spunem : nu exista oRomania pannonicä, precum va fi una in Moesia Inferior, oalta in Dalmatia, o a treia in Dacia si in Dardania si asa maideparte. La temelia romarusmulut pannoruc nu e nieto natiuneindigen5 puternicä: sunt multi Celti, dar sunt i Illyri i Thraddin Sud, precum si Dad, adusi ca soldati; sunt de asemeni ne-numdrati Syrieni (nu e locul sä-i enumdrdm aci), multi Orien-

Bithyni, Cappadoci, Gred si chiar Evrei. Sunt in sfársitBerberi (Mauri gentiles) §i Spanioh. Armata i comertul auasezat cu sila sau au atras prin speranta cdstigului toatä aceastdlume. 5i toate aceste fragmente de natiuni organizate de catre

bine pdtrunse de romanism, dar de o constructie spin-tuald foarte diversa si de patrii diferite, trdiesc sub teroareaeterna a Barbarului de peste Dundre. Ina din 185 Commodusripam omnem burgis a solo extructis item praesidiis per locaopportuna ad clandestinos latrunculorum transitus oppositismunivit. 51 aceastä poveste se repetd la infinit pänd la sfärsi-tul sec. IV i chiar mai tdrziu. Dar nicio fortificatie de pe lu-me n'ar putea fixa ad pe acesti Romani, cari pierzändu-si pa-tria lor barbard n'au dobandit decdt patria ideald a Romei ;cand puhoiul barbar va fi prea puternic, ei se vor duce in Ita-lia. Romanismul lor prea italic le va fi de data aceasta fatal,fiinded nu mersese aldturi de un regionalism tot atat de exce-siv Sunt toçi desrädäcinati ca acel Septimius Aistomodlus rex

169

www.dacoromanica.ro

Germanorum, canna haw sdi Septzmzus Phdtppus §i SeptimiusHehodorus Ii ridicd la Carnuntum un monument cu traditio-nalul Dis Manzbus.

Romanismul foarte autentic i foarte puternic al Panno-niei, in continuare clirectd cu romanismul nord-italic, va contri-bui la romanizarea Illyro-Thracilor i apoi din lipsd de bazdetnicd locald, va dispdrea.

SA' examindm acum situatia la Dundrea de los, in MoesiaInferioard, cu anexa sa meridionald, Thracia. Aci, spre deose-bire de Pannonia, avem la venirea Romanilor o singurd marenatiune, pe Thraci, dintre cari cei dela Sud de Balcam foartepdtrunsi de cultura elenisticä, pe cand Daco-Geoi din Moesiasi din Dacia erau cástigati mai de grabä pentru cultura detip occidental adusd aci de cdtre Celti.

Se pare cá expedierea de grau getic la Roma de cdtreSilvanus Aelianus la 52-53 p. Chr. a fdcut multd reclamä'fertilitàii pdmantului Moesiei. In adevdr, precum vom vedeamai pe urmd, graba colonistilor mull de a dobAndi pdmänturiaci si de a intemeia ferme frumoase (villae) cam pretutindeni,In bund tovdräsie cu indigenii, indatä dupä 46 p. Chr. (datala care Thracia pánd la gurile Dundni devine provincie ro-mand), a fost in adevdr extraordmard.

Dar sd lämurim mai intam situatia Thracilor propnu-ziside la Sud de Balcani. Ca si Illyni din Dalmatia muntoasd,Thracii nu erau agnculton, ci mai mult päston i crescatoride cai sau lucratori de mine. De veacuri regii lor imitaserdregalttdtile scytho-elemce i asiato-elenistice si se elenizaserdmai mult ori mai putin, ei i supusii lor. Romanii instalándu-seIn Macedonia avurd rdzboaie neincetate cu vecinii lor delaRdsärit, pe cari sfársird prin a-i imblánzi numai cu putin inain-te de sfdrsitul sec. I a. Chr., fAcánd din ei buni aliati autonomi

170

www.dacoromanica.ro

impotriva celorlalti Barban. and Claudiu, plictisit de atatearazboaie mtestme ale micilor dmasti thraci, s'a decis in sfk-sit s'a transforme si aceasta tara in provincie romana, nu s'agandit niciun moment sa faca din Thracia o alta Romania, cis a multumit cu ceeace fäcuserà i predecesom sal cutoate grozavele revolte ca aceea din timpul lui Tiberiu adicasa recruteze infantensti i calareti thraci, in cel mai mare nu-màr putinta, din aceste tribun neinfranate. a caror cea maimare fericire in viata era de a putea sa se joace cu moartea :daca nu la razboiu, cel putin in amfiteatre. Thracia primi oorganizatie deosebita, aproape elenistica, iar limba i obiceiu-rile fura chiar ocrotite de catre Romani, cari se gra-bit% sa considere aceasta provincie ca facand parte din juma-tatea eleruca a Impenului. Roma, Italia si Imperiul se umpluradeci de ostasi si de recruti thraci, cari fura natural cu totii ro-manizati si in mare parte se pierdura pnntre Romand din ce-lelalte provincii, pe cand Thracia, care nu vedea deck peprea putini din fin ei venind inapoi, vegeta in cea mai desavar-sita lipsa de insemnatate si in primitivitate culturalà, on pro-cura lumn grecesti i apoi Imperiului grecizat din Orient ma-terial uman de mare valoare, dar complet salbatec, spre a fiintrebuintat pentru scopun can n'o priviau de loc.

Cu totul alta a fost situatia in Nordul Balcanilor. Ca siHerodot cu cinci veacuri mai inainte, tot asa i Romani' pevremea lui Claudiu intelesesera ca la Nord de Balcani incepeao alta' lume. Ad i loculau Getn, dmtre cari faceau parte si Moe-sti §1. al caror neam se intindea foarte departe catre Nord 'AnaIn Moravia, Silesia, Galitia i Ucraina. In toate timpurileDaco-Getii fusesera agricultori. Grecii simbolizasera respectullor pentru acesti primi discipoli ai zeitei Demeter creand mitulregelui get Charnabon admirator al lui Triptolemos. Necon-

171

www.dacoromanica.ro

tenitele navahri iramene, celtice i germanice in Moldova siin Muntenia, ca i in Dobrogea i in Bulgaria, nu descura-jasera pe acest popor prin excelenta sedentar. Ovidm poves-teste ca. Getii din vremea sa tin intr'o mana plugul agriculto-rului i intr'alta arma razboinicului pentru a se apara impo-triva naprasnicilor calareti de peste Dunare. Dupa cum no-mazn erau dusmanii naturali ai Getilor, tot asa plugarii venitila ei le-au fost prietem. Afara de Romani, despre cari va fivorba indata, mai era un smgur popor care a fost tovarasul ne-despartit al Getilor dela Dui-Ikea de los: Bessii. Expeditia linLucullus Varro din 72 a. Chr. aceea a lui Crassus din 29a. Chr. impotriva Thracilor din Rhodope pricinuisera o foarteactiva emigrare a Bessilor catre Nord-Est, dincolo de Bal-cam. Ei nu s'au oprit decat in Scythia Minor. Aci facura cauzacomuna cu Getii, iar la sosirea Romanilor existau pretutmdeniBessi consistentes cari se intelegeau foarte bine si cu colonistnromani i pretutindem rasarira in acele terrztorta ale Getiloraborigeni diversi vici cu ctves Romani et Besst consistentes,caror magistri i quaestores erau alesi frateste rand pe randsau, daca erau doua locum, unul alaturi de celalalt, un Romansi un Bess.

In anul 46 Claudiu intinse astf el granita romana a Du-narn pana la Pont. El organiza serviciul vamilor, delimita te-ritorale rurale ale oraselor grecesti dela Mare, ale numeroa-selor castella auxiliare de pe Dunare si ale diferitelor civi-tates indigene, dar fad' mai ales fapta foarte inteleapta de adesprinde din Thracia regiunea asa zisa rtpa Thraczae, careera toata partea orientalä din Moesta Inferior de mai tarziu,dintre Asamus i Pontul Euxin, complet populata in toatetimpurile de catre Geti, si de-a o cuprinde in szstemul toman alprovinciilor danubiene.

172

www.dacoromanica.ro

Aceasta reintegrare a basmului dunärean ii avusese dealtfel un pendant- de cealalta parte a fluviului inca de pevremea lui August, care prin Aehus Catus, intre cele douaultime revolte pannonice, deci inainte de anul 6 p. Chr., nunumai cá le pricinuise Dacilor o foarte grava infrangere in pro-pria lor tara, tribus eorum ducibus cum magna copia caesis,dar stramutase in Moesia 50.000 de Daci, colonizandu-i la Sudde Dunare ; in afara de aceasta se pare ca o larga fasie depamant de la Nord de fluvm, pana la micul val roman" dinMuntenia si Oltenia, intre Calafat i Giurgiu, a fost anexataatunci la hive= ca un cap de pod in fata cetatilor 1Ratzaria,Oescus si Novae. Cmcizeci de ani mai tarziu (52-53) Plau-tius Silvanus a facut marea sa demonstratie militara dealungulintregei Dunari de los pana la Pont, si chiar, prin amenintà-rile säi,pana in Crimeia: Tyras trecia sub regimulroman ; Olbia §i Chersonesus trebuira sa accepte cu recu-nostmta protectia inca neoficiala, foarte altruista', a Romani-lor, can nu le impuneau inca suzeranitatea lor. In once cazmarea campie moldo-munteana fu profund pacificata: 1° prinintemeierea unei intregi serii de mici regate chentelare daco-sarmato-bastarne, din care Aehanus luat ostateci pentrumai multa siguranta, si 2° ( elogiul funebru al acestui mareguvernator o spune in chip lamurit ) prm largireaprovinciei", ceeace nu se putea intampla, fireste, deck pe ma-lul stang al Dunarii, probabil 'Dana la marele val roman" alMuntemei i panä la valul din Sudul Moldovei i Basarabiei.0 suta de mu de Transdanubieni- hied colonizati cu acestprilej in Moesia.

Cativa am mai farm Vespasian reorganiza flota de raz-bow de pe Dunäre asa de glorios activa inca din anul 15 p.Chr. sub ordmele guvernatorului s'au, iar in lipsa acestuia

173

www.dacoromanica.ro

sub ordinele unui praefectus orae marttimae, dandu-i numelesau (Classis Flavia Moesica) i hotarindu-i tot in josul Dunarnstatii fixe pe mal, cu castrele, clàdirile i teritoriul rural res-pectiv, ca pentru once corp de trupa cantonat pe frontiera.

Intre moartea lui August §i a lui Claudiu (14-54), adicanumai timp de patruzeci de am, tot acel mare teritoriu care seintinde intre Dunare i Ba'cant de la frontiera actualei Iugo-slavii pana la coasta romaneasca a Marii Negre, adica intrea-ga Bulgarie septentrionala §i intreaga Romanie de peste Du-náre fusese supus, adaptat, organizat, de catreexcelentii comandanti pe can Roma ii trimisese ca guverna-tori numai ai Moesiei Superioare de mai tarziu, dar cari inte-lesesera in chip desavar§it malta misiune ce h se incredintase peintreaga Dunare de Jos si pe coasta thraca a Pontului Euxin.

Cel mai tárziu la 54 p. Chr. vedem pe un legatus propraetore al lin Claudiu, pe Tullius Geminus, primind la Tomiso delegatie de zece cetateni ai Histriei, cari veniau sä-1 roageca sa le pastreze vechile lor privilegii privitoare la teritoriul lorrural §i la drepturile ion de liber pescutt in apele Dunarn. Pre-zenta guvernatorului Moesiei la Tomis nu ar putea fi intam-platoare. Dimpotriva, trebue sá credem cà chiar Flavius Sa-binus, indata dupa 46, a trebuit sa introduca obiceiul oficialde a veni sàseada catva timp la Tomis pentru a randui trebu-rile cu care era insarcinat in subordine un praefectus orae ma-ritimae. In adevar dosarul de scrisori descoperite la Histria dao atat de mare greutate hotaririlor luate de catre Sabinus §iprieteniei pe care el o avea pentru ace§ti Greci, iar de altaparte ordinele pe care Sabinus trebuia sa le dea cu privire la6poescria tuturor cetatilor de. pe coasta Pontului, reclamauinteun chip atat de imperios prezenta lui la fata locului, incata trebuit sa atribuiu acestu; prim Flavius, binefacator la Moe-

174

www.dacoromanica.ro

siei, un rol decisiv in inceputurile romanizarii provinciei §1. atrebuit sa explic cel putin o parte din marele numar de Flavii,noui cetateni romani in ora§ele Pontului on in satele thraco-romane din interior, prin insu§i patronajul lui, cu mult ante-rior aceluia al fratelui sàu Vespasian, devenit imparat abia unsfert de veac mai tar= (43-69).

Pana la Traian nu exista inci un castru legionar care satina straja pe Dunarea de Jos mai la vale de gura Oltului.Ad, la Oescus §i la Novae, flancand din cloud par' aceastagura i valea extraordinar de importanta care ducea catreinaltele burguri ale Dacilor, legiunea V Macedomca i legiu-nea I Italtca aveau paza : totu§i §i ad alma sub Vespasianfusese chemata legio V la Oescus i numai sub Domitian sefixase legio I la Novae. Nu e vorba deci pana la Traian, careocupa toata Moesia cu trupe legionare, stabilind legio XIClaudia la Durostorum i legio V Macedonica la Troesmis(Oescus devenind Colonia Lllpia), deck de corpuri de auxiliaca garnizoane efective ale celei mai mari parti din Moesia In-ferioara. Dar aceste corpuri nu conteaza decat prea putin caelemente de romanizare activa a provinciilor, avand in vedereca ele in§ile au nevoie sa fie romanizate. Cat despre instalarealor definitiva in acele castella zidite pe malul fluviului, faptulacesta n'are loc, pentru regiunea de jos a Dunarn moesice, de-cat tot dupa Traian.

Dar pe la anul 100 Moesia inferioarg era profund roma-nizatg. Inscriptiile din acea vreme dovedesc o traditie romanadestul de veche prin aceste meleaguri. Romanii, civili, avandca nomen gentile numele de Flavius (dupa cei patru Fla-

Sabinus, Vespasianus, Titus i Domitianus) sau Cocceius(dupa Nerva) sunt numero§i nu numai in ora§ele grece§tiin teritoriile lor rurale, ci i in organizatiile rurale thraco-

175

www.dacoromanica.ro

romane, ca vici, pagi i territoria. Sarbatoarea italica Rosahae, ca i in Pannonia, in chip general praznuita de catre tarannacestei provmcn. E chiar marea särbdtoare anuala, cu prilejulcareia diferitn magistrt i quaestores ai vicilor consacra altarevotive zeului suprem lupiter Optimus Maximus pentru sand-tatea si prosperitatea casei imperiale.

Fimdca odata mai mult Dunarea (prelungita de Saya),ca mare artera de circulatie intre Adriatica i Marea Neagra,si-a facut datoria : curentul de colonizare spre tank roditoareale Dunarn de Jos a adus elemente romane autentice din Ita-lia, dm Noricum, dm Dalmatia §1 din Pannonia, care au cum-parat aci parnAnturi in calitate de colonisti uneori singuratici,

ii vedem ad villam suam in cutare pagas sau territoriumdaco-bess, si putin cate putin au dat apoi na§tere la viciintregi in iurul proprietallor lor, praedia i vtllae, satul pri-mind, fireste, numele intemeietorului : vicus Clementiani,cus Quintionis, vicus Secundini, vicus Celeris, etc.

and, dupd Domitian §i Traian, veteranii incepueä ei in-sisi sa se aseze aci, a fost o atat de mare cre§tere a romanis-mului in toata tara, incat nu numai teritornle rurale ale ora-§elor grecesti, dar insa§i aceste orase incepura sa se romani-zeze acceptand sarbatorile romane (Rosalia) i limba romana.Din acest punct de vedere trebue sä insistam asupra a dotiacazuri absolut caracteristice. Traian, respectuos pentru elems-mul Thraciei 41 impusese ca o datorie sa intemeieze chiar inMoesia Infenoara orase cu organizare greceasca : Marciano-polis la Vest de Odessus §iNtcopolis (ad Istrum) la Sud deNovae. Nici unul nici celalait crintre aceste ora§e n'a reu§itsa faca opera anti-romand. Dimpotriva, tocmai de la Nicopo-lis avem un album asa de interesant privind un bacchium ver-naculorum, in care putem constata inca ()data cum Thracii (§i

176

www.dacoromanica.ro

acz Geti : Decebalus, [?Bure]busta, ca i la Durostorum : De-ctbalts, Setctperts, Mamutzts), Romanu i Onentaln de limbagreacd erau toti asimilati intru romanitate. i ceeace mai tre-bue relevat e cd nu e vorba de un romanism de spoiald, incare numele se sclumba i lucrunle reale rdman (v. Lyczenn,Egiptenn, Grecii. cu nume pur romane, dar cu limbà, obicezun

mentalitate Indigene), ci, ca in Vestul roman, ne gasimdinaintea fenomenuluz unei colaboran libere, de build vole §1cu totul demne, a indigenului care continua sa se cheme Cla-gtssa Clagissae, Ithazis Dada, Burtzttztnes, etc., sa adore pezeii thraci, sa trazasca in vict ori in civitates cu nume §1 orga-nizan thrace, ca Scenopests ori Ausdecensts, §1 care totu§i e

din ce in ce mai mandru de a fi cetatean al Impenuluz, de avorbi latme§te i de a reprezenta impreunä cu toi adevaratiivernaculi az regiunn traditnle din ce in ce mai bine inrada-cinate ale romanismului local.

Nu e decat prea natural sa vedem pe toti Onentaln pecari afacerile Ii aduc in Moesia indeamnä sa se fixeze aci,renuntand la asianismul" lor de limba greacd §i luand for-mele romane ale vietiz civile. De asemeni negustorii, functio-narii birourilor impenale, in primul rand aceza ai vamilor, alecaror venituri, pe Dunarea de Jos in fata bogatelor câmpiigeto-scythice ale Romaniei si ale Ruszei actuale, trebue safost considerabile, sunt sihti sa faca in Moesia opera de roma-nism, pentrucd aci toti oamenii s'au facut Omni i toti täranii(pagani) s'au facut Romani.

Zeul prin excelenta al tuturor acestor tdram este Silva-nus, care ca pretutindeni in Occident §i in Italia este sanctus,domesticus, silvester, dar §i Sanctus Silva nus Sator, a§a pre-cum pentru prima oarà apare la Ellmetum in territortum Ca-pida vense, deopotriva ca chip sculptat pe piatra de mormant

177

www.dacoromanica.ro

a unui princeps loci, quinquenalis territortt, C. Mims C. I.Quadratus (pe la inceputul sec. II) i ca nume scris pe alta-rul dedicat de catre consacrani la 1 Iunie 178, probabil cuprilejul marei sarbatori anuale a Rosahilor, praznuita peste totin Scythia Minora de catre cives Romani et Bessi consistentes.

Pe aceasta solida baza economica §i sociala urbanismulMoesiei va lua un avänt foarte remarcabil. Oescus (coloniaUlpta), Ulpta Nicopolis (ad Istrum), Durostorum (munici-plum Aurelium), Troesmis (municipm de la Septimiu Sever),Municipium Montanensium, Marciano polis. Abrittus, Tro-pacum Traiani, etc., vor reprezenta o sfortare de caracter

comercial i artistic demna de centre §i de provincnmult mai ad5.postite de invazii deck era Moesia, ale careitriste anale incep inca de pe vremea lui Marcu Aurehu cuprilejul marei navaliri a Dacilor Costoboct. i totu§i cre§tinis-mul va gasi ad o provinde mereu bogata i prosperä. §i chiarpe la 600 capeternile armatelor bizantine in expeditiile lor ca-tre Dunare vor gasi totdeauna la lucru pe taranii de limba ro-mana, iar in cetätile dela Dunare conduse de episcopn lor vorda de un spirit roman neclintit.

Care era situatia Daciei cand Traian s'a hotarit, in anul106, sa o prefaca in provincie romana 7

Mai intäiu Dacia era un mare regat cu baza etnica per-fect homogena, cu traditii istorice seculare, cu structura so-ciala si economica bine definita, cu o cultura inaintata de for-me mai intazu influentate de catre civilizatia celtica, apoi, timpde aproape cloud veacuri inainte de Traian, de catre civilizatiaromana. Ad nu era vorba, ca in Dalmatia, in Thracia, in Pan-nonia ori in Moesia, fpur i simplu de un oarecare numarde triburi barbare mai mult ori mai putin populate locuind unternoriu destul de intins, totu§i hpsite de solidaritate politica

178

www.dacoromanica.ro

nationala intre ele, ci de o natiune constienta de ea insasi.Si in adevar Dacii, ca natiune politick n'au acceptat niciodatastapánirea romana; cei cari n'au Cázut in cele cloud mari raz-boale s'au retras in Dacia septentnonala, care n'a fost nici-odata atinsa de cucerirea romana, si de acolo ca Daci

au invadat necontenit provincia, fie smgun, fie in to-varasia Germanilor migratori, pána ce la urma Romanii, subAurelian, s'au retras din nou pe malul drept al Dunarii la-sánd Dacia in mâinile Gotilor.

Acestui exod al Dacilor catre Nordul liber se datorestenumarul asa de restrans al auxiliarilor daci in armatele romaneale Imperiului; abia o ala, organizata de Traian mnsui, i pa-tru sau cinci cohortes, organizate fie tot de Tramp., fie de suc-cesorul sau, pe cánd natiuni mult mai putin numeroase de-ck Dacia, ca de pilda Dalmatu i Thracii, spre a nu mai vorbide Spanioli, de Syrieni, etc., dadeau un numar foarte impor-tant de trupe auxiliare.

In urma rezistentei inversunate a Dacilor organizatiadata de catre Traian acestei provincii a fost exceptionala. Maiintàiu a facut opera de colonizare fortata, chemánd sau fa-cánd sa vinà aci un numar enorm de elemente romanizate dintoate provincille Imperiului. A pus in exploatare minele deaur si ocnele de sare ale Daciei prin specialisti romanizati. caacei Pirustae din Dalmatia. A restrans frontierele provincieiin asa chip incát cele cloud mari sesuri pe care le domina Da-cia muntoasa, spre Est stepa moldo-munteana, spre Vest cam-pia Tisei si a afluentilor sal pana la Dunärea pannonica, auramas in afara de limitele Daciei romane : aceasta fiind con-siderata ca o cetate, avea ca singur rost ocuparea exclusiva aregiunii muntoase. Consecinta acestei conceptii putin pers-picace fu câ la urma situatia deveni farä putinta de a fi men-

179

www.dacoromanica.ro

tinutd : Marcu Aurehu trebul sá permitä Sarmatilor din Cam-pia ungard (Iazygu) sä treacd prat Dacia roman6 pentru avizita pe fratu lor din Basarabia §i din Ucraina, ceeace con-sacra cu un secol mai de vreme pierderea Daciei romane. Sicu toate cà chiar Marcu Aurehu a fdcut din cele doud Dactaeale lui Hadrian trei provincii, Romanii aveau totu§i o groazdasa de mare de de§ert §i in felul acesta §i de §esurile nesfdr§itecare il amintiau, incdt Dacia nu cuprinse nici acum in hotarelesale decdt regiunea muntoasd. Ca §i in Africa, intre nomazucelor cloud §esuri, Romann insärcinaserd pe speciali§tu- Sy-rieni, arcasii de§ertului oriental, sd facd politia in cele cloudde§erturi-, in Estul §i in Vestul Daciei. Si aceasta a fosttotul.

Dar numai din punct de vedere oficial, cdci viata realdii are legile ei mai sändtoase decdt legile meste§tigite aleoamenilor politici. Nu era posibil pentru negustorul roman §inici chiar pentru simplul cetdtean care avea treburi personalein Dacia, cand se afla la Aquincum, la Bregetto sau chiar laIntercisa ori la Veius Salina, sd facd mai intdiu imensul ocolprin Singzdunum §i Vimtnacium §1. numai dupä aceastä cal.&tone fdrä folos sd ajunga la Sarmizegetusa, la Apulum, la Na-poca, ori la Porolisstan. Sarmatii din cdmpia ungara n'aveaude altd parte nici un interes, deck in caz de rdzboiu, sä irn-piedice prin teritoriul lor o circulatie, de care profitau si ei,intre Pannonia Inferioarä §i Dacia. De altminteri ei erau maimult ori mai putin supu§i clientelari ai Romei. ì mai putinclara era situatia in Moldova. Romanii n'au ocupat-o in chipoficial. Totusi Traian insu§i a fost acela care la airbosi, acolounde Grecu din sec. VI a. Chr. 1.§1 avuseserd emporiul lor lagura Siretului, a intemeiat un castru foarte bine infant, incare furd instalate nu numai trupe auxiliare, ci §i un detasa-

180

www.dacoromanica.ro

ment din classis Flavia Moesica, flota care, ca si in Moe-sia Supermard pe Margus, facea poliiesi pe acest mare a fluental Dunarii, pe Hierasus. Imprejurul Bärbosilor numerosi co-lonisti un territorium, din ai cdrui quinquennales cu-noastem unul chiar pe nume: L. lultus lultanus qui et Runda-cto (acest stgnum fund numele thrac Tuvacans). De la Bar-bosi, in fata cetatilor dobrogene anogetta i Troesmis, ducea,pe Hierasus in sus, prin vict-i daco-romani dela *endreni sidela Poiana i apoi prin valea Trotusulut, catre pasul Oituzu-lui la castrul roman dela Bretcu in Sud-Estul Ardealului, dru-mul roman care lega absolut direct orasele romane ale ScythieiMinore de Dacia orientala. Dar chiar marele drum care de laOlbta ducea prin Tyras, peste Basarabia si peste Moldova,drept spre Ardeal, deci tocmai prin regiunile ocupate de Sar-matn de Rasarit (Roxolani), i ei supusi clientelari ai Ro-mei, dar can mereu aveau sa se planga, asa de Odd pe langaHadrian chiar in anul mortii lui Traian, de inmtnutis stipen-diis, pare sa fi fost nu numai umblat, dar oficial recunoscut;Geograful din Ravenna Ii enumera toate statiunile.

Dacia reald era vecina deo deopotnva cu Pannonia Infe-rioara i cu tinuturile scythice ocrotite de catre Romani din-colo de gurile Dunarii de la Pyretos si Tyras pana la Bospo-rul Cimmeric. Doua regiuni ale acestei Dacii reale aveau multdasernanare cu Moesia: Banatul si Oltenia nu facusera niciodataRomanilor opozitia inversunata pe care le-o facuse Ardealul.

Chiar dupa primul razboiu dacic se pare ca. Banatul i 01-tenia au incheiat pacea lor cu Roma si ca Dada de pe acesteintinse si fertile teritorii s'au resemnat foarte devreme. E ca-zul cel putin pentru cutare regiune din Oltenia, in valea infe-rioara a Oltului (Alutus), unde intalnim aceeasi organizarerurala a indigenilor pe territoria cu un consiliu de curiales in

181

www.dacoromanica.ro

jurul cutarei cetati dace ca Sucidava, precum i indigeni, bo-gati propnetari de pamant cu totul trecuti la romanism, ca acelEsbenus tocmai din territortum Sucidavense, al Cann numeoficial este Ael(rus) Vale(n)s §i care poseda, ca once Romanadevarat, sclavi ; ace§tia, proclamati libertt dupa moartea lui,

patronului lor, plini de recuno§tinta, monumentul fu-nerar.

Ca §i Pannonia Infermara, Dacia, provincie de frontierapeste tot presarata de castre (dotia legiuni, o suma de corpuriauxiliare), va fi foarte colonizata de veterani, can vor fi cumult mai multi deck coloni§tii civili. Tara bogata i frumoasa,Dacia va oferi tuturor soldatilor hberati conditii excelente pen-tru intemeierea unui camin. Cum cea mai mare parte din sol-dati, incepand din sec. II p. Chr., se insoara chiar in timpulserviciului, cu femei localnice, in jurul numeroaselor castredin Dacia vor räsäri tot atatea focare de romanism : villae,vici, pagi, regiones (rurale). Pana in zilele noastre bimba ro-mdneasca pastreaza, singura pnntre limbile romatuce, cuvAn-tul veteranus, pronuntat bfitran, doar pentru a exprima ideiade orn in varsta inaintatr. Insu§i marele ora § Aptilum s'anascut de. altfel din canabae-le legiunii a XIII-a.

Totu§i afacenle comerciale pe care o tara atat de feluritinzestratd de la natura ca Dacia trebuia sa le provoace, atra-geau un numar a§a de important de negustori de toate natiu-nile Treveri, Asiani, Galatae, inck ora§ele Daciei nu i§i ga-siau onginea numai in cutare mic balciu dimprejurul unui cas-tru militar, ci, ca Dro beta, Tsierna, Romula, Napoca, Germi-sara, Ad Mediam. etc. (acestea cloud din urma localitati bal-neare renumite), rasanau §i prosperau i prin comert.negotiatores organizati pe collegia dupa provincii (cunoa§temcolegiile din Dacia Apulensis), cu defensores, faceau sa

182

www.dacoromanica.ro

cule marfunle lor nu numai pe caile de uscat, ci i pe marileraun ale Daciei (cunoa§tem mai multe collegia de utricularti,ca in Gallia) i, ca i in Pannonia, dedicatii erau facute catreGenius commerci din partea functionanlor din marile birouri devaraa, ca la Micia pe Mure§ul de Jos la e§irea din Ardeal spremarea campie care se intindea pana la Dunarea pannonicalovi optimo Maximo, Terrae Dactae et Genio populi Romaniet commerci. Acestei activitdti interne ii corespundea fire§te oexpansiune comercialä in afard care ducea neguston §i mar-fun din Dacia pana la Salonae, la Myttlene on chiar pana inEgypt.

Cu minele sale de aur, cu afacenle sale comerciale, cumanle sale domenii imperiale i particulare, exploatate de ca-tre o intreaga armatä de sclavi §1. de liberti, cu nenumaratiifunctionari ai fiscului (existau trei procuratores pentru celetrei Daciae), cu armata a§a de numeroasá i cu veteranii colo-nizati in proportia respectiva, e u§or de inteles cum romanis-mul Daciei era la Est de Alpi §i de Adnatica cel mai complet

trebue s'o spunem §1 cel mai cosmopolit. La primavedere inscriptule din Dacia ne desvaluesc un adevarat haosde nationalitati, de rehgii, de indeletnicin §i de interese. Dartrebue sa distingem elementele serioase de pasanle de pradacaliforniene.

In adevar, cand s'a dat pe la 270 ordinul de evacuare atoti soldatii, functionani, oamenii de afaceri, au plecat.

°data cu aceasta ora§ele pienau. Dar taranii, pe petecullor de patrant, au ramas. Ei erau, dupa 150 de ani de la cu-cenre, foarte numeroi. In timpul razboaielor Impenului cuDacii liben din Nord, multi din ace0a fusesera colonizati ala-turi de veteranii romani ca pe vremea lui Aelius i avanus Aelianus in Moesia. Alti Daci din vaile singuratice ale

183

www.dacoromanica.ro

muntilor provinciei se impacasera de asemeni cu dommatia ro-mana'. Dar baza populatiei rurale a Daciei in 270 ramanea totaceea data de catre cele 150 serif de veterani cari se asezaserape pamantul dac. Spre deosebire deci de cele cloud Moesiaeunde Triballit, Getif si Bessii fusesera romanizati in foartemare numar, dar prin aceasta redusesera calitatea romanismu-lui, Dacia se prezenta cu mult mal romana. E de ajuns de alt-fel in aceasta privinta sa se compare grosolanele monumente,asa de naiv sculptate i gravate, din Moesia rurala, cu fru-moasele inscriptii i Cu bogatele monumente ale Daciei. Strai-nul care nu poate intelege dintr'o data puritatea limbii latinece se regaseste astazi in limba romana, trebue sa se On-deasca la realitatile istorice expuse ad i mai sus, iar nu la teo-rifle asa de curioase ale unui romanism balcanic, mai degrabathraco-illyr clecat roman.

Dar trebue sá concludem.Intregul romanism al Daciei tot asa de autentic ca si

acela al Pannoniei, al coastei dalmate sau al Italiei septentrio-nale ar fi fost maturat dupa cateva generatii daca s'arredus la proprifle sale forte.

Mai intaiu a fost marea Dacie, aceea a lui Decebal, cares'a romamzat in intregime. Apoi nu numai Ardealul, Banatulsi Oltenia, dar si Muntenia si Moldova au primit incetul cuincetul, prin legaturile de rasa si de interese cu Dacia romana'de o parte, cu Moesia getica de alta, forma romana a vietii,cu atat mai mult cu cat aceasta era o viata rurala si cu catprin mijloacele i prin metodele ei era cu mult superioaravietii agricole a Dacilor liberi. Solidaritatea de interese a Da-ciei preromane s'a refacut Dacii din Dacia mare au contri-

184

www.dacoromanica.ro

buit cu rasa lor la pastrarea a ceeace Romanii din Dacia ro-mana creaser& prin cultura lor.

Succesul sfortarn colonizatoare a Romanilor era datoritinsa unei activitati preparatorii de proportii mult mai intinse§i anume : 1° dementelor naturii, 20 mi§carilor de popoare, 30conditnlor economice, 40 mi§carilor spirituale din toatà re-giunea danubiang.

In adevar, independent de natiunile care il locuesc, ba-sinul Dunarn a fost prin definitie din vremurile cele maiindepartate (cf. epoca villanoviana studiata in cap. I al aces-tei carti), o singura lume, un singur organism de geografieumana. Din momentul in care lupta dintre Daci §i Romani s'ahotarit in folosul acestora din urma, Romanii au influentat §iau fost influentati §i o intreaga cultura' deosebita, romanismuldanubtan, diferit de cel gallic sau de cel spaniol, a luat na§-tere.

Romanii n'au putut prinde radacini deck acolo unde auputut deveni tarani. Basinul Dunarii e o regiune clasica pen-tru agricultura Inca din neolitic. Dar civilizatia taraneasca aItahei*i in general a lumii romane, era aproape identicä dinpunct de vedere material cu civilizaia araneasca a Celtilordin a doua epoca a Fierului §i mi§carile popoarelor celticecatre Orient unificasera inca din sec. IV a. Chr. tot basinulDunarii in formele economice ale vietii celtice. Terenul eradeci bine pregatit pentru coloni§tii romani cari nu aduceau, inafara de limb& aproape nimic necunoscut indigenilor din ta-rile dunarene. Industrule carpato-danubiene din ultimul LaTène au fost continuate §i sub Romani §1. chiar dup.& plecarealor din Dacia lui Traian.

Mithraismul mai întâiu, cre§tinismul mai pe urniä, auunificat pe rand in aceea§i conceptie despre lume toate tärile

185

www.dacoromanica.ro

danubiene. Insa formele orientale ale cre§tintsmului §i misio-narii de limba greaca, foarte activi in Pontul Euxin, in Egeea§i in Adriattca, n'au avut niciun succes printre popoarele danu-biene. Nu a fost acceptat decat cre§tinismul de limba latina.Apostolul Carpato-Danubtenilor a fost, cu incepere din anul380, episcopul Nicetas din Remesiana, prietenul lut Paulinusdin Nola. Apostolul Gotilor, Ulf ilas, discipol al Grecilor, a tre-buit sa predice in latine§te cand a avut a face cu Geto-Romaniidela Dunarea de Jos. Toti termend de capetenie ai religiei cre§-tine in romanete sunt de origine latiná§i, ca §1. in alte cazuri,chiar mai latine &cat in celelalte limbi romanice ; se zice :chiesa, église dupa ecclesia, dar in romane§te baserea de labasilica.

Romanismul actual dela Dui-tare nu purcede nici de lapastorii §i lucratoni de mine thraci. El descinde deadreptul dinplugarii danubieni, de la frontierele occidentale ale PannontetSuperioare (unele forme linguistice identice in Alm §i in Car-pati Ii gasesc explicatia in aceasta perfecta unitate a romanis-mului danubian) pana la guide Dunard. Romanismul actual,pastrat mai bine tocmai in Dacia lui Decebal i tocmai in fron-tierele ei, n'ar putea sa fie de origine balcanica pentru bunulmotiv ca Balcand n'au fost romanizati. El este esential i exclu-siv danubian : la puterea sa de rezistenta impotriva cumplitelorincercari ale evului mediu au contribud deopotriva Romani'din toate tank danubtene. Si calitatea excelenta a romanismu-lui, aproape italic, al acestor tari : Pannoniile i Moesia Infe-rioara in primul rand, Dalmatia §i Moesia Supermara imediatdupa ele, a hotarit natura esential latina a actualului roma-nism. Cand au venit Slavii, romanismul pastoral al Dalmatiei§i al Moesiei Superioare a fost incetul cu incetul subminat §idistrus. Dimpotriva romanismul agricol al Daciei §i al Moestei

186

www.dacoromanica.ro

Inferioare a rezistat dealungul intregului ev mediu pana in zi-lele noastre. Cat despre Pannonia, foarte agricola de asemeni,ea a luptat foarte bine pentru cauza latina pana destul de tar-ziu : se pare, dupa ultimele descoperiri, pana in sec. X. Darlipsa de continuitate teritoriala cu Dacia si cu Moesia i-a fostfatala : ramasa singura, Pannonia romana a fost sdrobita decatre Slavi, Maghiari si Germani impreuna. Asa s'a intamplatca Romania in loc sa fie o peninsula a continentului latin catreOrient, a ramas o insula, foarte mare, dar foarte departata demarele grup al surorilor sale.

187

www.dacoromanica.ro

LISTA PRINCIPALELOR LUCRARIALE LUI VASILE PARVAN

C:iteva cuvinte Cu prwtre la organiza pa provinctezDacia Traiarzà, Bucuresti 1906 (tiparità mai intAiu in Convor-btri Lzterare, XL).

Salsovta, Bucuresti 1906 (tiparità si in ConvorbirtLiterare, XL).

Die Nationalitat der Kaufleute im rdmtschen Kaiser-reich, Breslau 1909.

Contrzbutii eptgrafice la istoria crestintsmului daco-roman. Bucuresti 1911.

Cetatea Tropaeum : consideratii istorice, Bucuresti1912 (tiparità si in Bulettnul Comisiunii Monumentelor Isto-rice, 1911) .

Cetatea Llimetum, rapoarte asupra sap5turi1or. Pa-tru tomuri : I (campania de sapAturi din 1911), II 1 §i II 2(campaniile din 1912 si 1913), III (campania din 1914); pu-blicate in Analele Academiei Roma ne, memoriile sectiunii isto-rice, XXXIV, XXXVI si XXXVII, Bucuresti 1912 1915.

Descoperiri nouà in Scythia Minor, ibidem, XXXV,Bucuresti 1913.

189

www.dacoromanica.ro

tzri noug din Dacia Malvensis, ibidem, XXXVI.Bucure§ti 1913.

Castrul dela Potana t drumul roman przn Moldovade Jos, ibidem, XXXVI, Bucure§ti 1913.

Ziclul cetä tit Tom, ibidem, XXXVIII, Bucure§b1915.

Histria, IV: inscripçii gdsite in 1914 §1 1915. Ibi-dem, XXXVIII, Bucure§ti 1916.

Gerusia din Callatis, ibidem, XXXIX, Buc. 1920.I primordi della milt& romana alle foci del Danu-

bio. Roma 1921. In Ausonta, X (1921).Consideratiunt asupra unor nume de rduri daco-

scitice, in Academia Romdttä : memoriile secttunii istorice, se-ria III, tom. I, Bucure§ti 1923.

Inceputurile vietii romane la gurile Dungrti. Bu-cure§ti 1923.

Htstria, VII: mscriptu gäsite in 1916, 1921 si 1922.In Academia Romfing: mem. sect. ist., s. III, tom. II, Buc. 1923.

La pénétration hellénique et hellénistzque dans lavallée du Danube, Bucarest 1923. In Bulletin de la Sectionhistorique de l'Académie roumaine. X.

Munictpium Aulelium Durostorum, Torino 1924.In Rivista di Filologia e dIstruzione classica, n. s., II.

Nuove constderazioni sul vescovato della SciziaMinore, in .Rendiconti della Pontificia Accademia Romana diArcheologia, 11 (1924), p. 117 sqq., Roma 1924.

Considérations sur les sépultures celtiques deGruia, in Dacia : recherches et découvertes archéologiques enRoumanie, 1(1924), p. 35 sqq.

L'd ge du dép6t de bronzes de Susent, ibidem,(1924), p. 359 sqq.

190

www.dacoromanica.ro

22. - A propos du bastleus- Cotys de Callatis, ibidern,1(1924), p. 363 sqq.

23.- Une nouvelle inscription de Tomi, ibidem, I (1924),p. 273 sqq.

- Foutlles d'Histria. Inscriptions : troistème série :1923-1925, zbidem, 11 (1925), p. 198 sqq.

- Un aes grave o/bien .4 Salsovia, ibiclem, 11 (1925),p. 420 sq.

- La statue-menhir- de Hamangta, ibidem, II(1925), p. 422 sqq.

- Dacii la Troia, in Orpheus, 11 (1926).- Getica : o protoistorie a Daciei, Bucure§ti 1926.

Publicata in Academia Romdng: mem. sect. ist., s. III, tom. III.- La Dacie à l'époque celtique, in Comptes-rendus

de l'Académie des Inscripttons et Belles-Lettres, 1926, Paris1926. Contine textul prescurtat §i putin modificat al capitolu-lui IV din lucrarea de fatà. Tradusd in romane§te in Propileehterare, Bucure§ti, 1(1926), nr. 16.

Dintre aceste lucrki cele dela n-rele 14, 21, 26, 27 potfi consultate in legaturä cu capitolele I-II din lucrarea de fatä(Villanovienii, Scythii). Pentru capitolul III (Grecii) sunt defolosit lucrarile dela n-rele 9, 10, 11, 12, 15, 16, 17, 23, 24, 25.Lectura capitolului IV (Celtii) poate fi completaa cu a lu-crärilor dela n-rele 15, 20, 29. Lucrdrile dela n-rele 1, 2, 3, 4,5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16, 18, 19, 22, 23, 24 pot fifolosite in legatura Cu capitolul V (Romanii), dar numai par-tial, fiindca in cea mai mare parte subiectul acestui capitol etratat de cAtre Vasile PArvan aci pentru prima oara. Lucrareadela nr. 28, Getica, e indispensabild pentru aprofundarea ca-pitolelor I, II, IV i in bunä parte §i pentru capitolul III.

191

www.dacoromanica.ro

INDICE

www.dacoromanica.ro

Literele si ofrele care urmeaza dupä unele nume de localitäp din acest indice(de pila, Poiana E 2) reprezintà coordonatele de pe harta aläturafa.

Abauj : C 1; 44.Abos : C 1; 24, 25.Abrittus (am Abtat): F 3; 178.Acheo-Mycenteni, 31.Acornion, 107, 108, 157.Actium, 164.Apin, 146.Adamclisi : F 3; 124.Adiaum : B 1; 166.Ad Medtam (azi Mehadia)

D 3; 182.Adriatica, 6, 9, 17, 18, 22, 29,

42, 47, 72, 113, 139, 155, 156,158, 164, 165, 176, 183, 186.

Aelianus, v. Plautus.Aehus Catus, 158, 173, 183.Aeltus Valens, 182.Africa, 151, 180.Agathyrsi, 36, 46, 54, 59, 62,

72, 81, 84, 91, 98.'Appocros (Hermes), 94.Agrippina, 141.Aistomodius, v. Septimius.Aiud : D 2; 12, 35, 54, 55, 74.

Alba (jucletul) : D 2; 16, 45,56, 115, 139.

Alba Julia : D 2; 14, 22.Alexandru cel Mare, 92, 96,

104, 105, 113, 119, 137.Altobrix : F 2; 115.Alpt, 5, 6, 10, 13, 18, 24, 27,

29, 30, 66, 124, 145, 151, 155,164, 183, 186.

Alpti lulteni, 155.Aipti Poenini, 155.alpine (mfluente), 53, 134.Alutus (am Olt) : D 3 ; 181.Amu-Daria, 51.Anaitis, 48, 49, 74, 142.Anantno, 66, 68.Anglia, 115.Annamatia : B 2; 168.Antiochia, 107.Antonini, 160.Antonius, 109, 157.Apahida : D 2 ; 116.Apennini, 151.Aphrodite, 88.

195

www.dacoromanica.ro

Aphrodite Fentclana-, 87.Aphrodite Urania, 146.apollintc (relief), 94.Apollo Celttcul, 73.Apollo Hyperboreul, 33.Apollon, 92, 94.Apollon letros, 89, 92.Apollonia (din Pont), azi S.

Kyriakos : F 4; 79, 85, 86,89, 103, 106, 108.

Apollonia (din Illyria) B 4:140, 156.

Apollonios, 92.Apulia, 30.Apulum (azi Alba Elba): D 2;

14, 180, 182.Aquae lasae : A 2; 168.Aqutleia, 164.Aqutleieni, 168.Aquincum (am Budapesta).

B 1; 166, 167, 168, 180.Arad (jud.), 19, 24, 132.Arcalia : D 1; 24, 25.Ardeal, passim.Argedava : C 3; 108.Arges : E 3; 96, 102.Ariapeithes, 81, 83, 91.Arieni, 41.Aristagoras, 106.Aristoteles, 94.Ariuqd : E 2; 65.Armenia, 35.Arrabo (eau, azi Raab): B 1;

165.Arrubium (azi 1\45cm) : E 2;

115.

196

"Apte[tic paccri)am (ArtemisRegala"), 74, 146, 162.

Asamus (rau, azi Osem): D 3;172.

Asia, 41, 66.Asia Antertoarä, 66, 70, 126.Asia Centralä, 41, 126.Asia Mta 41, 130, 151.Aslant, 182.Astaticus, 90.astato elenzsttce (regalitätt ),

170.assyro babylontan (demon),

126.Astae (popor), 107.

'Ao-Tecc, 107.atestine (influente), 9, 14, 19.Atheas, 53, 95.Athena, 17, 90, 121.Atrizii, 33.Attica, 17, 124.attice (elemente), 82, 89, 119.August, 151, 152, 158, 159,

163, 165, 173, 174, (v. §IOctavian).

Aurelian, 179.Ausdecensis (Civitas) : F 3;

177.Austria, 28.Avarii, 133.Axiopolis (azi Flinog-Cernavo-

da) : F 3; 96, 100, 103.Axios (fluvm, azi Vardar),

156.

www.dacoromanica.ro

Balänoata : E 3; 49, 50, 59, 82Balaton : B 2; 165.balaurul dacic, 125, 126.Balcani, 35, 83, 85, 159, 170,

171, 172, 174, 184, 186.Balcania (Peninsula), 12, 22,

29, 53.Balsa : C 1; 135, 143.Baltica, 9, 10, 72.Banat, 22, 71, 123, 181, 184.Baranya, 129.Barbo.,st : E 2; 82, 84, 85, 89,

90, 98, 102, 180, 181.barca solara, 73.Basarabia, 6, 44, 115, 173, 180,

181.bäserica (basilica), 186.Basoretenses (vicani). 167.Bastarni, 115, 156.Batta : B 2; 70.Bavaria, 5, 132.Beba Veche : C 2; 22.Bedniacovo : E 4; 52.Bekes, 23 (v. si Bichis).Bel/ye: B 2 ; 63.Bene . D 1; 44, 59, 69, 80, 81Bereg : D 1; 11, 81.Berezan : G 2; 86, 88, 89, 95Berlin, 49.Bessi, 153, 160, 172, 178, 184.Bessio, 161.Bichis, 61 (v. i Bekes).Bihae A 2; 29.Bihor: C 2; 12, 14, 18, 19, 33,

65.Biia D 2; 17, 19, 33, 63, 65,

73.

Biserzcuta F 3; 89.&thus, 160.Bithyni, 169.Blaj : D 2; 57.Blinkenberg, 28.Boemta, 6, 7, 31, 45, 63, 115,

129, 130, 132, 165.Bogati : E 3; 102.Botan: E 3; 102.Bou, 157, 165.Bologna, 28, 29.Bonte§ti : E 2; 65.Borsód : C 1; 44, 68, 82, 113,

114.Borysthenes (01bia) : G 2;

83, 91.Borysthenes (fluviu, azi NI-

pru) G 1; 83, 105.Borystheruti, 95, 108.Bosnia, 21, 22, 29.Bosporul Cimmerian, 146, 181.Bradut : E 2; 12, 14, 15.Braila : E 2; 48, 58.Bran (pasul) : D 2; 102, 103.Brandeburg, 44.Bra§ov : E 2; 45, 115.Bregetio : B 1; 69, 166, 168,

180.Bretania, 144.Bretcu : E 2; 181.Brezovo : D 4; 52.Brttolagae, 115.Britogalli, 115, 116.Britolagae, 115.Brutus, 109.Bucovina, 44, 115.Bucureqti : E 3; 27, 58, 108.

197

www.dacoromanica.ro

Budapesta : B 1; 131.Bug : F 1; 52.Bulgaria, 6, 31, 51, 53, 66, 67,

79, 172, 174.Buigarit (veclu), 53.

Burebusta, 177.Burr' (popor (lac), 159.Burtzttzines, 177.Buzau : E 2; 48, 71, 142.Byzant (Byzantium) : F 4; 95.byzantino-bulgara (epoca),

100.

Cabin, 126.Caesar, 7, 109, 140, 153, 154,

155, 157.Calafat : D 3; 173.Cara rapt danubtent (zet), 126.CaTáretul thraco-tranian, 73.Callatient, 85, 106.Callatis (azi Mangalm): F 3;

85, 96, 106, 107.Calmätut (Teleorman), 103.campane (elemente), 141.Ca mpulung, 102.Captdavense (territorium), 177.Cappadoci, 169.capul de balaur dacic, 142.Carani : C 2; 22.Carinpa, 10.Carnt (popor), 166.Carniola, 10.

198

Carnuntum : B 1; 162, 163,166, 170.

carnyx, 127.Carpati, passim.Carpato-Danubtent, passim.Carrodunum : E 1; 115.Carsium (an Hdr§ova): F 3;

96, 99, 102.scioare : E 3; 102.

Casebonus, 161.Ca.,so4 : D 2; 144.Caspica, 35, 41, 42.Cas.?ius Dio, 119.castellieri, 136.cateia, 123.Catus, v. Aelius.Caucaz, 6, 9, 35, 42, 66, 126Cehoslovacia, 69, 116, 119.Celeia : A 2; 163.Celeris (Vicus), 176.Gelb, 6, 18, 23, 31, 33, 35, 44,

7'5, 82, 91, 105, 110, 113-147,155, 156, 157, 159, 166, 167,169, 170, 172, 185.

celtice (influente), 23, 82, 113-147, 151, 155, 162, 163, 178.

celto-gettce (elemente), 100,108.

(toponimie), 153.Celto-Illyro-Thraci, 153.Celto-Scordisct, 156.celto-thrace (elemente), 151.Ceres, 161.Cerul (divinitate), 146.Cesarieni, 109,Charnabon, 171.

Bundorf : E 2; 12, 13.Burebtsta, 6, 86, 106, 107, 108,

109, 122, 133,155, 157, 158,

137, 140,165.

145,

www.dacoromanica.ro

Chersonesus: G 2; 173.Cicero, 154.cimmeriene (elemente), 9.Cunmerient, 6, 35, 41, 42, 43,

61, 65, 70.Cimmero-lranzeni, 126.Cimmero-Scythi, 73, 80, 141.cimmero-scytho-grecegt ( ele-

mente de ovilizatie), 147.Cioara : D 2; 139, 142.Cirpan, 52.Czsalpina, v. Gallia Cisalpina.Clagissa, 177.Classts Flavia Moeszca, 174,

181.Claudzu, 90, 152, 163, 165, 171,

172, 174.cntdiene (elemente), 140.Cnidteni, 97:Crudos, 99, 118.Coccetus, 175.Columna lui Trazan, 121, 123,

124, 125, 127.Comana : E 3; 103.Commercium (burg), 168.Commodus, 169.Constantin, 169.Corcyra, 156.corinthiene (vase), 86.Corneto, 20, 24.Coste0i D 2; 103, 119, 138,

145.Costoboct, 178.Cotini, 116, 167.Cotiso, 109, 157.Cotys, 106, 107.

Craiova : D 3; 49, 50, 52, 58,69.

Cräsant, v. Piscul Cräsanilor.Crassus, 158, 172.crevinismul, 185.Creta, 34, 126.Crimeta, 173.Criste§tz : D 2 ; 69.Critasiros, 157.Croato, 24.Cub,;n, 41.Cugtr (Cudgir) : D 2; 122.Curio : v. Scribonius.Curta, 160.Cutia, Cuttus, 161.Cyzicos, 49, 82.

Daci, passim.Dacia, passim.Dacia (divinizatà), 183.Dacia Apulensis, 182.Daca ltberi, 178, 179, 184.Dazzo, 160.Dal] : B 2; 24, 63, 66.Dalmatia, 10, 65, 130, 133, 153,

156, 159, 163, 164, 169,170,176, 178, 179, 186.

Dambovita (rail) : E 3; 102,103.

Danemarca, 13, 26, 28.Acioc, 90.Dardania, 156, 162, 169.Dassius, 160.dava, 116.Dea Orcia, 161.Decebal, 137, 154, 158, 184,

186.

199

www.dacoromanica.ro

Decebalus, 177.Déchelette (J.), 33, 36, 121.

127, 128.Decibalts, 177.Degrand, 87.deliene (cupe), 98, 99, 102,

119, 134.Delta Seta (A.), 29.Delta Dunärii, 82, 103.Demeter, 171.Ae[teArn7c, 107.Deus Heron, 161.Deus Zberturdus, 160.Deva : D 2; 20''A)Wos, 107.Ma, 145.Diana, 161, 162, 166,Diana Regina, 74, 146, 16Dicomes, 109, 157, 158.Dinogetta F 2; 82, 181.Diocletian, 161.dionysiac (thiasos), 106.Dionyszos, 108.Dionysopolis : F 3; 85,

108, 157.Dionysopolitani, 107.Dioscurii, 126, 146.Dipylon, 17, 121.Dis Pater, 161.Dittenberger, 157.Dobolii de Jos : E 2; 45,

58, 126.Dobrogea, 5, 51, 95, 104,

174.Dolens, 160.Domitian, 158, 175, 176.Don, 42, 52, 80.

200

Don ja Dolma : B 2; 21, 133.Dortenu, 73.draco, 127.Drava, 166.Drigissa, 160.Drinus B 3; 156.Drobeta (azi T.-Severm) : D

3; 182.Dromichete, 96, 109,Dunärea, passim.Durostorum (azi Sihstra): E 3;

175, 177, 178.Dygdamis, 42.Dyrrachium (am Durazzo)

B 4; 140, 156.

2. Ecclesia (chiesa, éghse), 186.Egea, 75, 79, 139, 158, 186.Egger (colectia), 8.egipteanä (sticlà), 118

gipteni, 177.Egyptul, 183.

106, Elba (fluvial), 165.elenice, V. grecesti.eleno-italice (elemente), 124,

141.Elvetia, 13, 130.Emilia (regiunea), 29.Emona (azi Ljubljana) ; A 2;

46, 164. 165.Endrod : C 2; 23.

172, 'EncX6cpcos, 161.Eractum : F 1; 115.Eravisci, 122, 138, 166, 167."Eplistor, 'Acry.X7ccoatfvou, 107.eEpp.iric 'A7opeoç, 94.

www.dacoromanica.ro

Esbenus, 182.Este, 29.etrusce (influente), 28, 29.Europa, passim.eusebiana (cronologia), 42.Euxin, v. Pontul Euxin.Evrei, 169.

E ägära§, 23.Fecioara (zeita din Bosporul

Cimmerian), 146.Feiurd : D 2; 57.Fenzciana (Aphrodite), 87.Filip II (Macedonia), 92, 95,

96, 103, 104, 105, 116, 137.Fin/anda, 131, 142.Finno-Ligrieni, 60.Firightaz : C 2; 22, 60, 61, 62,

63.Fize,Ful Gherlei : D 2; 10, 15,

23, 34.Flavii, 160, 163, 175.Flavius (nomen), 174, 175.Flavius Sabinus, 84, 90, 152,

174, 175.Florus, 157.Fokora : C 1; 63, 66. 73.Forrer (R.), 137.Fors Fortuna, 166, 168.Franta, 115.Frontinus, 157.

Gaiul Mare (Nagy Gaj ): C 2; 22Galatae, 115, 182.Galati (popor), 89.Galttia, 5, 10, 12, 13, 44, 58,

6, 69, 83, 115, 116.

Ganz, 127, 151.Gallia, 9, 13, 24, 115, 121, 12o,

137, 140, 143, 155, 163, 183.Gallia Cisalpzna, 151, 155, 163.Gallia Narbonensis, 116.Gallishegy : D 1; 122.Gamba. F : D 2, 56, 57.Garonne, 129.Gebeletzts, 144; v. si Zalmoxis.Gemenea : D 2; 102, 103.Gemznus, v. Tullius.Genius commerci, 168, 183.Genius populi Romani, 183.Gentius, 153.Geograful Ravennat, 181.Geptzi, 133.Germani, 105, 115, 142, 170,

172, 179, 187.Germania, 23, 28, 33, 115, 131.germanice (forme), 123.Genmanii (de azi), 49, 100.Germisara : D 2; 182.Gerulata : B 1; 166.ri-cocc, 90.Gett, passim.Getia, 102.geto-agathyrsä (tara), 91.Geto-Agathyrsi, 105.Geto-Ce/ti, 67.geto-celticä (civilizatia), 100,

108.Geto-Cimmerieni, 66.geto-greco-romanä (statiune),

103.Geto-Romani, 186.Geto-Scythi, 67, 90, 96.geto-scyt hice (cámpii), 177.

201

www.dacoromanica.ro

Ghernesig : D 2; 27, 45, 57.Ghtndart : D 2; 57.Gturgtu : E 3; 49, 82, 103, 173.Goti, 53, 131, 133, 179, 186.Grädistea Munceluluz : D 2;

109, 119, 122, 144, 145, 146.Gran : B 1; 168.greacä (limba), 186.grece.gt (elemente de oviliza-

tie), 73, 79-110, 118, 119,122, 140, 141.

Grect, 73, 79-110, 92, 95, 96,138, 139, 141, 156, 169, 174,177, 180, 186.

Grecia, 17, 26, 34, 79-110,121, 126, 139, 158, 171.

Greco-Gett, 95.Greco-lranzeni, 74.greco-ztalice (elemente), 124,

141.greco-ligurä (civilizatia) , 151.Greco-Scythi, 95.Greco-Thraci, 95.Gusterita : D 2; 12, 14, 16, 17,

34.Gyoma: C 2; 12, 22, 60, 61.

62, 129.Gyöngybs : C 1; 27, 44, 57.GyOr : B 1; 44.

Hadaczek, 28.Hadrtan, 160, 180, 181.Hajdd, 12, 14, 44.Hajdii-Böszormény : C 1 ; 12,

15, 23, 24.Haltcarnassos, 84.

202

Hallstatt (epocA), passim.Hallstatt (loc, regiune), 23,

24, 29.Hallstatt (unitate de civiliza-

tie), 26.hallstattzene (elemente), pas-

sim.Halmyrts : F 2; 96.Hampel, 60.1-15r.ova (Carszum): F 3; 99.Hateg, 68.Hebrus (MArita): E4; 53, 116.Hegesagores, 92.Heltodorus, 170.Helios, 92, 93.Heraclea, 160.Heraclea Lyncestis (azi Mo-

nastir) : C 4 ; 157.ellpootkils Eurc#ip, 103.Hercules, 166.Hercules Naisas, 161.Hercynta, 108.Herczeg Marok : B 2; 129.Hermetos, 107.Herodot, 36, 47, 54, 59, 72, 81,

83, 84, 85, 91, 162, 171."Hpcov, 102.Heves : C 1; 44, 69.Hierasus (azi Siret): E 1; 82,

181.Hippolochos, 92.Histria (azi Istria, j. Constan-

ta): F 3; 79, 83, 84, 85, 86,87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94,95, 96, 99, 102, 103, 106,108, 122, 138, 152, 174.

www.dacoromanica.ro

Histrient, 85, 89, 90, 94, 95,104, 106.

hittiti (demora), 126.Hoernes (M.), 24, 28.Homer, 24.Hunedoara, 55.Hylaia, 108.

Tablonita (Korosmezo) : D 144, 83.

Iader (azi Zara) : A 3; 160.lalomita (rAul): E 3; 96.lazygi, 180.

rov, 103.lijada, 31.

17, 18, 147, 151, 156,158, 159, 163, 164, 166, 169,170, 184; v. : Veneto-

Illyria, 123, 124, 154, 156, 157,158, 164, 165.

illyricá (influenta), 134 ; v. §iveneto-illyrice.

illyrice (spede), 124.Illyrtcum, 153.Illyro-Celti, 23, 153.illyro-celttce (forme), 123, 153.illyro-celtice (regiuni), 151,

163.illyro-italice (influente), 156Illyro-Italo-Grect, 164.Imperiul roman grecizat (By-

zant), 171.Indoeuropeni, 34, 146.Intercisa : B 2; 180.ionice (elemente), 67, 81, 82,

86. 89.

lonient, 141.traniene (elemente), 73, 74.Irantent, 6, 35, 36, 41, 42, 65,

74, 80, 126, 172.Issa : A 3; 156.Istria (in Italia), 26, 28, 29.Istros (Dunärea): E 3; 83, 152.Italia, 5-37, 123, 126, 128,

130, 142, 151-187.ttalice (culte), 166.ttalice (elemente), 5-37, 53,

54, 113, 141, 151-187.Italici, 140, 156.italo-celto-illyro-dace (tan),

109, 131.italo danubianä (civilizapa),

64.(regiunea), 75.

Ithazis Dada, 177.lugoslavia, 22.Julia (flica lui August), 158.luhus lultanus (L.), Rundacio,

181.lulzus Quadratus (C.), 178.luptter Dolichenus, 148.lupiter Opttmus Maximus, 176,

183.lupiter Opttmus Maximus Pa-

ternus Aepi!ophius, 161.lutlanda, 30.luvavum (azi Salzburg) : A 1

163.

jacul Roman : E 2; 57.Jtdvezu : D 2; 57.

D 3; 69.

203

www.dacoromanica.ro

Kanttes, 107.Kántorjanost : D 1; 14.Kowcp6,ittiv, 161.Kaszapuszta : C 2; 12.Kemecse : C 1; 12.Kiev, 81.Ki:sicky, 45.Kiskoszeg : B 2; 24, 117.Kis V árda : C 1; 15.Kogatonon, 145.Komorn (Komarno, Komárom)

B 1; 44.Kondakov, 51.Koson, 109, 122.Kbszeg, v. Kiskoszeg.Kovacs (István), 20, 24.Kragujevac : C 3; 161.Krasnokutsk, 50, 69.Ktíxrzczt, 74.Kuffarn : A 1; 28.Kungsowce : D 1; 13.

La Tene (epoca), passim.lating (limba), 155, 186.lating (lumea), 186, 187.Latini, 151.Latobriges, 115.Lazárpatak, 11.lebada (cult), 33, 73.Legio I Italica, 175.Legio IV Scythica, 152.Legio V Macedonica, 152, 175.Legio VII Claudia, 160.Legio XI Claudia, 175.Legio XIII Gemina, 182.Lentulus, 158.

204

Liber Pater, 166.Liguri, 121.Liguria, 30.Linctenschmidt, 28.Liov (Lemberg, Lwów), 108.Lissus (azi. Alessio): C 4 ; 154.Ljubljana (Lazbach), vechia

Emona : A 2; 164.Lovácska : D 1; 122.Lovcea (Bulgaria), 52.Luceafgrul (cult), 73.Lucultus Varo, 172.Lugdununz (azi Lyon), 163.Luna (cult), 73.Luzatia (Lausitz), 44.Lycieni, 177.Lydia, 80.Lysimach, 92, 94, 95, 96, 100,

105, 109, 122.

Ivi acedonene (monete), 103,

139,159,

104,156.

Maclver (D. R.), 27.Maetonium : E 1; 115.Maghiari, 187; v. §i Unguri.Mahmucha : F 2; 81, 82.Mamutzis, 177.Mâniistirea : E 3; 102.Maramureq : D 1; 62.March, 115.

136, 138, 140, 156.Macedoneni, 95,Macedonia, 95,

96.105, 113,

151, 155, 156, 157, 158,170.

Macedonia Prima, 100,

www.dacoromanica.ro

Marctanopolis E 3; 176, 178.Marcomannt, 142.Marcu Aureltu, 178, 180.Marea Neagrà", 41, 44, 57, 72.

74, 90, 174, 176; v. si Pon-tul Euxin.

Marea Nordului, 72.Marea : v. Adriatica, Baltica,

Caspica, Mediterana.Marea Zetta, 34, 142, 146, 147,

161.Margum C 3; 160.Margus (azi Morava) : C 3;

156, 159, 181.Mária-Csálad : B 1; 28.Máriapc5cs : C 1; 15.Marna, 115.Marosportus, v. Partos.Miirton (L. de), 24, 26, 59, 61,

62.Matzhausen, 28.Maurt gentiles, 169.Maximian, 161.Media: D 2; 15, 57.Mediterana, 9, 73, 147, 153.Mediteraneeni, 147.Mehedinti, 51.Melguno'v, 142.Menandru, 90.merovingiene (elemente), 123.Mesambria : F 4; 86, 103, 106,

122, 138.Mesambrteni, 107.Mesopotamia, 41, 126.Mestula, 160.Meyer (Ed.), 41.Micia (azi Vetel): D 2; 183.

Mikhalkowo E 1; 65, 66, 67,73, 126.

Milano, 151, 155.milesiene (elemente), 86.Milesient, 89.Minns (E. H.), 51, 58, 59.minotcd (civilizatia), 34, 79.Minucius Rufus, 156, 158.Minussinsk, 68.Mirisldu D 2; 56.mtthraismul, 185.Mithras, 74, 126, 166.MLUXX7ries, 90, 94.Moesia (in general), 84, 152,

159, 161, 162, 170, 171, 173,174, 175, 177, 178, 181, 187.

Moesta Inferior, 151, 152, 162,169, 170, 172, 176, 186, 187.

Moesia Superior, 159, 162, 163,164, 174, 181, 186.

Moldova, 30, 44, 67, 69, 83,96, 104, 109, 115, 116, 140,141, 156, 172, 173, 179, 180,181, 184.

Molossi, 156.Monte fortino, 129.Morava : C 3; 159.Moravia, 130, 171.illouustov, 94.Mucatra, 161.Muhipuszta : C 1; 68, 69, 82.Muncaci (Munkae'evo, Mun-

lcdcs): D 1; 115, 122.Murucipium Montanensium: D

3; 178.Muntele Zdnei (langd Turda),

121.

205

www.dacoromanica.ro

Muntenia, 44, 45, 51, 53, 57,67, 96, 100, 102, 104, 109,113, 118, 132, 134, 140, 141,172, 173, 179, 184.

Mureq (judetul), 14, 32.Mureq (raul) : C 2; 22, 34,

45, 47, 54, 57, 59, 60, 62,74, 113, 133, 137, 167, 183.

Murgep : D 2; 57.Mursa : B 2; 160, 166, 168.Maze& National de Anticht-

MO din Bucuresti, 45, 48, 49,51, 52.

Muzeul National din Budapes-ta, 131.

Muzeul National din Neapole,124.

Mycene, 26, 72.myceniene (influente), 65, 79.Mycenieni, 31, 33.Mytilene, 183.

Octavian, 109, 157, 164. (v. §i.Näent : E 2; 48, 142. August).

Nagy (Géza), 59, 60, 61. Oder, 42.Natsas (v. Hercules ). Odessttani, 107.Naissus (azi Ni) : C 3; 161, Odessos (azi Varna): F 3 ; 85,

162. 107, 108, 176.Naparzs (azi Ialomita): E 3; 99. Odorhezu : E 2; 12, 14, 45.Napoca (azi Cluj) : D 2; 180, Odysseia, 31.

Oedenburg, 26.182.Narona : B 3; 154.Nauportus : A 2; 154.Neapole, 124.Nebukadnetzar I, 126.Nemesis, 161, 166, 168.Nero, 153.Nerva, 175.

206

Nesactium : A 2; 27, 28, 29Nestor, 33.Neviodunum : A 2; 163, 166Nicetas din Remestana, 186.Ntcopolts, 160.Nicopolts ad 'strum : E 3 ; 176,

178.Ntpru (Dnieper) : G 1; 50, 52,

69, 83.Ntstru : F 1 ; 9, 13, 35, 41, 115.N6grád : C 1; 44.Nola : A 4; 186.Noricum, 9, 30, 152, 163, 164,

166, 176.Novae (azi *istov): E 3 ; 173,

175, 176.Novtlara, 29.Novtodunum (am Isaccea)

F 2 ; 115.Nyitra, 28.

Oescus (azi Ghighen) D 3;173, 175, 178.

Ottuz : E 2; 45, 83, 98, 181.Olbta : G 2; 45, 46, 57, 73, 79,

81, 82, 83, 84, 85, 86, 89, 91,94, 103, 106, 108,181.

115, 173,

www.dacoromanica.ro

olinene (elemente), 81, 82.0/tenia, 123, 173, 181, 184.Olt : D 3; 45, 96, 113, 175,

181.Oradea : C 2; 22.Orästie : D 2; 18.Orcia (Dea), 161.Orientali, 169.Ornavasso, 129.Orpheus, 107.Otlaca : C 2; 19, 22, 24.Ovidius, 106, 172.Oxus, 68.

Padova, 151.Pädurea Hercyruang, 108.Paeonia, 156.Palattnat, 28.Panaghiuriste : D 4; 52.Pangeu (Pangaeus) : D 4:

145, 156.Pannoni, 142, 154.Pannonia (in general), 6, 7, 10,

16, 19, 24, 26, 29, 43, 69, 80,116, 122, 129, 138, 154, 155,158, 159, 162, 163, 164, 167,168, 169, 170, 176, 178, 179,183, 184, 186, 187.

Pannonia Inferior, 151, 166,167, 180, 181, 182, 186.

Pannonia Superior, 166, 186.Panormus (azi Palermo), 156.Panticapaeum, 51, 89.Partos (Marosportus, in Alba

Julia) : D 2; 22.Pdrvan (V.), 59.

Pasachtoi (Bulgaria) : E 4; 66,67, 126.

Paszt6 : C 1; 69.Pguca : D 2; 56, 57.Paulinus din Nola, 186,Pautalia : D 4; 160.Pectca : C 2; 22, 132.Pe/so (azi Balaton) : B 2 ; 165,

168.Peninsula Balcanta, v. Balca-

nica.Perecei : D 1; 61.Pergamum, 124.persane (iatagane), 124Pest : C 1; 44.Petroasa : E 2; 28, 147.Peuce : F 2 ; 89, 96.Pharos (azi Lesina, Hvar)

A 3; 156.Philippi : D 4; 160.Philippus, v. Septimius.Piatra Rosie : D 2; 119.Picenum, 29, 124.Pick, 94.Picusculus : F 2; 153.Pi/in: B 1; 44, 68.Pipea : D 2; 63.Pirenei, 151.Pirustae, 179.Pischi : D 2; 22, 55, 74.Piscul Cocondor : E 3; 102.Piscul Crgsanilor : E 3 ; 26,

98, 99, 100, 101, 102.Plautius Si/vanas Aelianus

(Ti.), 152, 170, 173.Plevna (Bulgaria), 33Ploiesti E 2 ; 108.

207

www.dacoromanica.ro

Plovdiv (Philippopolts) : D 4;52.

Podolia, 9, 13, 81.Poetovio (azi Ptuj, Pettau)

A 2; 162, 166.Potana klángá Nicore§ti pe Si-

re) : E 2; 97, 98, 99, 102,181.

Pola : A 2; 164.zoXtutoa, 74. QPolonia, 66.Pompetus, 107, 157.pontice (elemente), 52. RPontul Euxin, 75, 79, 83, 84,

186; v. §1. Marea Neagrá.Pontul Stimg (coasta Dobrogei

§i a Bulganm), 85, 109.Popeqtz : E 3; 103.Poptna : F 3; 89.116pcccoc (am Prut) : E 1; 85.Porozna : D 3; 50, 142, 147.Porolissum (azi Moxgrad): D

2; 180.Potatssa (azi Turda): D 2; 121.Praga, 108.Prahova (rául): E 2; 102, 113,

141.Preindoeuropent, 34.Pre.pzer (Tartlau) : E 2; 115.Proserpina, 161.Proqtea Mica: D 2; 23, 57.protoetrusce (elemente), 20.Protogenes, 115.Provence, 121, 151.

208

85, 86, 91, 94, 95,105, 106, 108, 109,

96,118,

104,122,

140, 152, 172, 173, 174, 175,

Provincia, v. Provence.Prusia, 24, 30, 63.Prut : F 2; 96; v. §1 116patoc.

Ptolemeu, 116.Pulpudeva (azi Plovdiv-Phi-

hppopohs) : D 4; 116.Pyretos (azi Prut) : E 1; 85,

181.

uazi, 142, 168.Quintionts (vicus), 176.

adzuvene . D 3; 52.Rakamaz : C 1; 58.Ramae (popor), 116..Ramidava : E 2 ; 116..Ratiaria (am Arcear) : D 3;

152, 160, 161, 173.Ravennat (Geograful), 181.Reznecke (Paul), 7, 12, 23, 28,

58, 114.Remestana : D 3; 186.Remt, 166.Rhaeti, 166.Rhaetta, 152, 163.rhodiene (vase), 86, 102, 140.Rhodzeni, 97, 105..Rhodope, 51, 74, 145, 172.Rhodos, 92, 99, 104, 118.Rhoemetalces, 106.Rin, 129, 163.Rzpa : A 3; 29.roata (solarà), 73.Rodbav : D 2; 23, 57.Roma, 151-187.romane (elemente), 74, 119,

127, 138, 147, 151 187.

www.dacoromanica.ro

Romani, 74, 106, 120, 122, 139,140, 141, 143, 147, 151-187.

Romania (urntate latina), 169,171.

Romania, passim.Romano-Celtt, 168.Romula (azi Resca): D 3; 160,

182..Rosalta, 165, 166, 176, 178.Rostovtzeff (M.), 41, 126.Roxolani, 181.Rucär, 102.Rudnik C 3; 161.

`Puvacbc.tc, 181.

Sächethid : C 1; 63, 64.Sala': D 1; 61, 71.Salonae (azi Spalato,

A 3; 153, 160, 164, 183.Salonitani, 168.Salsovia (azi Mahmudia): F2;

82.Salzburg, 163.samiene (vase), 86, 87.Sanctus Casebonus (zeu), 161.Sandaldatru, 42.Santioana (j. Some), 130.Sapahovo : E 1; 58.Sarasfiu (Maramures), 62.Sarmati, 42, 53, 105, 180, 181.Sarmatia (iazygd ), 167.sarmatic (str1), 69.

sarmato-bastarne ( iatagane),124.

Sarmizegetusa : C 2; 121, 160,180.

Saros, 24.Satu Mare (Satmar) : D 1; 14,

18.Sausa, 160.Saya (Savus) : B 2; 47, 154,

155, 158, 162, 164, 165, 166,176.

Savaria B 1; 162, 163, 165,166, 168.

Scandinavia, 131.Scarbantia B 1; 26, 163, 165,

166, 168.Scenopests, 177.Schmidt (H.), 36.Schuchhardt (C.), 36, 51.Scodra (azi Scutari): C 4; 156.Scopas, 93.Scordisci, 156, 157, 166.Scortaru : E 2; 47, 48, 58.Scribonius Curio (C.), 157.Scupi (am Skoplje): C 4; 160.Scyles, 83, 91,Scythi, 6, 12, 22, 30, 36, 41-75,

82, 83, 85, 143, 144.Scythia, 84, 88, 110, 142.Scythia Minor, 89, 96, 98, 104,

172, 178, 181.scythice (elemente), 27, 30, 35,

36, 41-75, 126, 144, 146.scytho-elenice (regate), 170.scytho-ionicä (civilizatia), 51.scytho-siberian (stil), 141.Sebe.sel : D 2; 122.

209

Rundacio, 181.Rus D 1; 12.Rusia, 41, 42, 43, 44, 45, 52,

58, 68, 69, 73, 79, 82, 131,143, 177.

www.dacoromanica.ro

Secundint (Vicus), 176.Seeland, 28.Seiciperts, 177., endrent, 181.Sényo . C 1 , 15.Septunzus Atstomodtus, 169,

170.Septimius Heliodorus, 170.Septimtus Phzlippus, 170.Septimws Severus, 161, 178.Serbia, 116..Upstoc.: (am Sire). E 1; 85.St. Gheorghe : E 2; 26.St. Kyrokos (Apollonta): F 4 ;

88.Siberia, 45.stberian (stil scytho-), 141.siberianä (arta ruso-), 6.Sibiu : D 2; 14, 16, 34, 45, 144.stcae, 124.Sightsoara : D 2; 23, 27, 28,

131.Sigynnt, 36, 47.Stlezza, 44, 171.Stlivas - D 2; 113, 120.Stivanus (zeul), 166, 177.Silvanus Aeltanus, v. Plauttus.Singidunurn (am Belgrad) : C

3; 160, 161, 180.Sinna, 160.Siret : E 1; 82, 84, 85, 90,

96, 98, 99, 180.sin, 118.Strmtum C 2; 160, 163 165, 168Sisak : A 2; 24.Siscia (am Stsalc): A 2; 24,

158, 163, 165.

210

Skallerup, 28.Sktrt, 115.Slatn, 187.Slavonia, 66.Slovacta, 7, 13, 24, 28, 44, 53,

81, 83, 115, 167.Slovenia, 24., mig : D 2; 65.Soarele (zeu), 24, 33, 73, 94,

146.,5'oars : D 2; 23.Sol (zeu), 169.Sol lnvictus Mithras, 166.So/va, 163., omartin : D 2; 12.Somes Oudetul), 12, 15, 24,

71, 130.Sorties (r5u1) : D 1; 34.Somesui Cald, 127.

otnlitc/ : C 2; 57.Soso, 161.Spälnaca : D 2; 16, 34. 64.Spania,, 151.Spantoli, 169, 179.Spantov : E 3; 102.Spargapetthes, 81, 91, 105.Sparta, 72.Stambon, 160.Stern (E. von), 87, 95.Stettin, 64.Stoienesti : D 2; 102.Strabo, 49, 145, 157.Strettweg, 28.Styria, 10, 13, 28.Sucidava (azt Celet): D 3; 182.Sucidavense (territorium), 182.Suedia, 142.

www.dacoromanica.ro

Suhaia, 103.Susa, 68.Suseni : D 2; 32, 64.Sutzu (M. C.), 49.Syria, 41, 151.Syrzent, 169, 179, 180.Szabolcs C 1; 12, 14, 15, 44.Szendrci : C 1; 115.Szoboszló : C 1; 62.

T acit, 119, 124.Taktakenéz, 15.Tanats (azi Don), 53, 80; v.

Don.Tapae, 159.T,irgovWe, 102.Târgul Muresului : D 2; 20,

24, 54, 57, 69, 82.Tarnava Mare (judetul), 12,

13.Tarnava Mica (judetul), 19, 57.Thrnave (rAurile): D 2; 23, 45.Tärtäqe0i : D 3; 103.Tartlau, v. Pre§mer.Taurisci, 157, 165.Tecuci, 97.Tergeste (am Trieste) : A 2

164.Terractna, 127.Terra Dacia, 183.Terra Mater, 161, 166.Teurisci, 115.Teurnia : A 1; 163.Teu.§'pa, 42.Thamarcus, 160.thasiene (vase, monete), 97,

98, 103, 104, 136, 137, 140.

Thasteni, 97, 104.Thasos, 105, 118, 137.Theodotos, 92.Theoxenos, 92.Thessalonica (azi Salonic) : D

4; 156, 160.Thtthus, 160.Thract, 29, 33, 36, 37, 41, 43,

52, 58, 61, 62, 85, 105, 106,107, 116, 159, 160, 161, 162,169, 170, 172, 176, 179, 184.

Thracia, 29, 42, 51, 84, 89, 95,97, 103, 109, 116, 119, 152,157, 170, 171, 172, 176, 178.

thraco-get (element), 127.Thraco-Gett, 80.Thraco-Illy'ri, 162, 170.Thraco-Phrygieni, 73.Thraco-Romani, 161.thraco-scyth:4 (toponimie) , 153.Thraco-Scythi, 83, 106.Thucyclide, 67.Ttamat, 126.Tzarantos (azi Siret) : E 2 ; 82,

85.Tiberiu, 152, 158, 171.Timacum Minus : D 3; 162.Titnacus (azi Timoc): D 3;

156, 159.Tinosul : E 3; 102, 141.Tisa : C 2 ; 42, 44, 58, 60, 68,

82, 113, 114, 116, 163, 167,179.

Tztu Liviu, 153.Titus, 175.Tobesdorf : D 2; 15.Tocilescu (Gr.), 100.

211

www.dacoromanica.ro

Tolna : B 2; 28, 63.Tolstoz (J.), 51.Tomis (azi Constanta) : F 3;

85, 96, 100, 106, 108, 174.Tomitani, 96.Totesti : D 2; 68.Trazan, 119, 121, 136. 158, 159,

160, 166, 175, 176, 178, 179,180, 181, 185.

Trans Aquincum (azi Pest):C 1; 167, 168.

Trans Bononzam : C 2 ; 167.transcaspzane (elemente), 52.Transdanubteni, 173.Transilvania, passim.Trez Scaune : E 2; 45, 46, 71,

72.Treveri, 166, 182.Triballi, 184.Triballia : D 3; 158, 159.Trieste (Tergeste) : A 2; 164.Trimontzum : D 4; 160.Triptolemos, 171.Troesmis (am Ighta): F 2;

175, 178, 181.Tropaeum Trazant (azi Adam-

clisi) F 3; 178.Trotus : E 2; 98, 181.Truhelka (C.), 21.Tsierna (azi Or§ova) : D

182.Tufaläu : E 2; 59, 60, 65,

72, 73.Tul/zas Geminus, 174.turanice (elemente), 36, 59.Turci, 5.Turco-Tätari, 60.

212

Turgiculus : F 3; 153.Turkestan, 36.Turnu-Mägurele : D 3; 49, 82,

103, 108.Turnu-Severin (Drobeta) : D

3; 114, 142.Tiírócz : B 1; 114.Tylis : E 4; 116.Tyragefi, 86.Tyras (azi Cetatea Alba): F 2;

84, 85, 91, 181.

Ucratna, 29, 31, 69, 84, 115, 130,171, 180.

Utoara : D 2; 113.Midas, 186.Ulmetztm (azi Pantelimonul de

Sus) : F 3; 177.Ulysse, 33.Undset, 18.Ungaria, 24, 26, 28, 33, 44, 53,

66, 68, 69, 83, 129; v. §iPannonia.

Unguri, 5, 119; v. §i Maghiari.Uniz : El; 13.Urali, 9.

V älci-Trän : D 3; 33.3; Valens, v. Aehus.

Valentia Hipponium, 156.70, Vämile Dunärzt, 152.

Värset : C 2; 124.Vécs : D 2; 14.Vedea, 103.Velleius Paterculus, 152. 154venete (influente), 5-37.

www.dacoromanica.ro

Venetia, 10, 29, 64.Venetteni, 105.veneto-dlyre (influente), 19,

30, 151.Veneto-Illyri, 17, 141.Vergtlius, 168.Verona, 151.Vespastan, 152, 153, 173, 175.Vettersfelde, 44, 58.Vetus Salina : B 1; 180.Vzbantavarium : E 1; 115.Viena (Vindobona): B 1; 8.

108, 167.Villa Gai, 167.Villanova, 5-37, 54, 185.villanoviene (influente), 5-37,

65, 82.Villauovient, 147.Viminacium (azi Kostolac) : C

3; 152, 160, 161, 162, 180.Vindobona (am Viena) : B 1

162.Vindontant (Vicus), 167.Virunum : A 2; 163.Vistula, 165.Vlaqca, 103.Volga, 42.Vulci, 27.

Xenocles, 92.

Z ala : B 2; 44.Zalmoxis, 73, 74, 145, 161 ; v.

si Gebeleizis.Zberturdus (Deus), 160.Zeii cal5reti, 73, 127, 146.Zeita (v. Marea Zeitä).Zeus, 145.Zimntcea : E 3; 102, 103, 134.Zoroastru, 41.

213

www.dacoromanica.ro

LISTA FIGURILOR

Figura Pagina

I. Obiecte din colectia Egger, Viena, in cea mai mare parte pro-vemte din Ardeal (dupa V. Parvan, Getica, fig. 222). . 8

Depozitul de bronz dela Fizesul Gherlu (tbidem, fig. 203). . 100 parte din depozitul de bronz dela Lazarpatak in Comitatul

Bereg, cu obiecte caractenstice pentru cultura getica dinCarpati (ibid. fig. 259) 11

Caldärusa italica dela Braclut (ibid., fig 195) 14Secun de bronz dela Bradut (ibid , fig. 194). . 15Ongatoare de bronz dela Gustenta langä Sibiu (ibid., fig. 206). 16Vas de aur dela Bila (ibid., pl. XIV, 1) 17Vas de aur din Bihor (ibid., pl. XIII, 3) 18

9 Disc de aur dela Otlaca (ibid., fig. 207) 19

Vas de pamant dela Targul-Muresului (ibid , fig. 191). . 20Vas de bronz italic (ibid., fig 192) 20

12 Tipar in piatra nisipoasa pentru turnarea fibulelor, gäsit laDoma Dolma (Wiss. Mitt eil a. Bosnien u d. Hercegovma,IX (1904), p. 155, fig. 108) 21

Coif italic dela Hajd6-Boszormény (Getica, fig 199). . . 23Roatele de care de lupta dela Abos i dela Arcalia (find , fig. 208) oPicior de vas mare de lut dela Piscul Crasamlor (ibid., fig 83). 26Placa de piatra dela Nesactium (ibid , pl XX, 2), 27

215

www.dacoromanica.ro

Figura Pagina

Placa de teracota dela Sighisoara (ibid., pl. XX, 1). . . . 27Fibula de bronz de tip carpatic gasita la Suseni in jud. Mures

(ibid., pl. XII, 3) 32Manerul unei sabii scythice gasite la Dobolu de Jos in jud

Trei-Scaune (ibid , fig. 25i) 46Cazan scythic de bronz dela Scortaru (tbid, pl. I, 1). . . 47

Statueta de bronz a zeitei Anaitis, gäsita la Nam In jud Buzau,din profil si din fata (ibid., pl I 3-4) 48

Basin de bronz dela Balanoaia langa Giurgiu (and , pl. II, 1) 49Detaliu de pe manusa iebes-ulm dela Balanoaia un cap de silen

(tbid , pl. II, 2). 50Podoaba de stalp de baldachin scythic (tbid pl III, 1). . . 50Obiecte de podoaba din tezaurul dela Craiova - Muzeul Na-

tional de Antichitati din Bucuresti ( ibid., fig 252-253). 52Podoabe de bronz hallstattiene gasite la Auld (ibid., fig. 244) 54Inventanul unui moimant scythic dela Auld (ibid., fig. 247). 55Oglincla scythica dela Pauca in jud. Alba (ibid., pl. XXIV, 1). 56Secure de tip ungaro-roman" (ibid., fig. 271). . . . 59Tezaurul de aur dela Gyoma (ibid., fig 236) 60Podoaba de aur dela Sarasau in Maramures. (ibid., fig. 212) 62Bratara de aur dela Bellye, comit. Tolna (ibid., fig 232). 63Bratara de aur dela Sacheihid (ibid., fig 218) 64Bratara de aur din Ardeal (Ibid., fig. 230) 64Fibula de aur dela Mikhalkowo (ibid., pl. XV, 5). . . 66Figura incisa pe urna funerara dela Pasachioi in Bulgaria

(ibid., fig. 226) 67

Bratan de aur din tinutul Hategului (ibid , fig. 382). . . 68Vas de pamant dela Muhipuszta (Archaeol. Értesito, X, p. 140). 69

Hydna dela Bene (Getica, pl XVIII, 2) 80

Aes grave olbian OM la Mahmudia (Dacia, II, (1925), p. 420). 81

Pinax din sec. VI a Chr., de provementa rhodiana on ionica,gasit la Histria Desen negru pe fond rosu (V. Parvan,Inceputurde viefu romane la gurde Dinférii, fig. 9). 86

Hydne de provementa samiana, cu desenun negre pe fond gal-ben, gäsita la Histria (ibid., fig. 10) 87

216

www.dacoromanica.ro

Figura Pagina

Figurina archaica greceasca reprezentand pe Aphrodite. gasitala Histria (ibid., fig. 3) . 88

Cap de marmora dela o statue colosala reprezentand pe Helios.Gasit la Histria i disparut in timpul ultimului razboiu(ibid., fig. 89) 93

Amfora thasiana gasita la Poiana, jud Tecuci (V. Parvan,Cast-rill dela Poiana, pl. IV, 2) 97

Fragment de vas delian cu desenuri in relief, OM la PisculCrasanilor (Gettca, fig 162) 98

47 Tipar de lut pentru cupa de tip delian cu desen in relief, gamla Piscul Crasanilor (ibid.. fig 172) 99

Lampa greceasca de lut dela Piscul Crasamlor (ibid., fig. 175). 100Candelabrul de bronz dela Piscul Crasarulor (zba I, pl. X). . 101

50 Sabli celtice din Muzeul regional dela Turnu Severm (tbid,pl. XXXVII, 1) ...... , . . . , . 114

Secure de tip dacic dela Koszeg fig 326) 117

Lucruri din mormantul celtic dela Sihvas (ibid., pl. XXVI, 2) 120

Salmi curbe i cutite de lupta, dacice, dupa Columna Tratana(ibid, fig. 341) 123

Stindarde (dracones), trompete i tolbe dacice, dupa ColumnaTraiana (iW, fig. 359) 125

Inel decorattv de argint dela Somesul Cald (ibid., fig. 370) 127Bratara de argint din Ardeal (11nd., fig 385) 128Bratara de bronz dela Gyoma (ibid., fig. 374) 129Bratara de bronz dela Santioana in jud. Somes (lbtd., fig. 376) 130Lima de lut dela Sighisoara (ibid., fig. 395) 131

Vas barbar de lut din Muzeul National din Budapesta ; alaturi,detahu decorativ de pe acelas vas (ibid., fig. 398-399). 131

Vase cu moor dela Pecica in jud. Arad (ibtd, fig. 456). . 13262 Kantharos gasit la Zimmcea (ibid., fig. 459). 13463. Ceramica dintr'un mormant celtic dela Balsa (tbtd., fig 406). 13564 Moneta daca gasita in Ardeal, imitatie dupä monetele macedo-

nene (Const. C. Giurescu, /stoma Românilor. P. fig. 34). . 13665. Moneta daca de argint gAsita in Ardeal ; mutatie dupa tetra-

drachma din Thasos (tbidem, fig. 33) 137

217

www.dacoromanica.ro

Figura Pagina

Placä de argint cu figuri in relief ; tezaurul dela Cloara in jud.Alba (Gettca, fig. 366) 139

Incinta sacra' dela Grädistea Muncelului (dupä o fotografie aComisiunit Monumentelor Istonce din Cluj, obtinutä prinamabilitatea d-Itu C. Datcovictu) 146

Harta regiumlor carpato-danubtene, afarä din text.

218

www.dacoromanica.ro

ERRATAPag. 33, randul 11 jos de citit seceri in loe de securi"ff 45, )7 13 lagicky /f Ki icky"PP 73, /1 6 PP 'CCap6C PP ' cc-cpc5g"

PP

f f

133,134,

PP

PP

15

10 ,,(fig. 60)kantharos 11

(fig. 61)"kantnaros"

1/

ff

144,159,

Pf

PP

1

411

suscelebrelorTapae

/1

P.,

celebrelegTopae"

/7

ff

159,163,

VP

PP

6

8jossus

cimtatiumromanIsm

PP

Pf

sivitatium"ronzantisma

PP

ff

163,165,

PP

Pp

1614

PP

PP

estecrecInd

PP

f f

4i"certind"

Pf 169, 1 f 2 ,, pristinam fl pristiramPf 174, 77 1 jos al 17 la"

178, 1/ 1 sus quinquennalis J1 quinquenalis"178, op 11 1/ Tropaeum PP Tropacum6

PP 197, fl 6 jos Brigolati PP Britolagae"200, PP 6 sus Della Seta /7 Delta Seta"

Preful volumului e de Lei 90.

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICEMAR V AN" S A. R.

BUCURESTI, B-DUL PR. MIRCEA 101 9 3 7

www.dacoromanica.ro

A ,

C , ,,..... .,Mas , c, c o

.----./ireeei 7;,/vra seeact t'6 / ,Irendre,' .. ,

o , / 16 764.1

- 3 '0E! ' Es B ors gii/ /te/11111/

i I).. , , ah.a. at.,a tar , '6'S Ato''''''" .41whip,,.)z cz4elcs

1- Ge 57.055 cr°, ,fe ....

oFehor,i akla ma 0 TRANS ARVINCVM .1faiel493Zazörm

11,51 ,

Jarh / o VS SALINA

k i isrea

D

\ , ,

Lopoesker,s_ i un .4c;6? oadashVY .;o9- N

Y 'Be 1 ....

,... ._Rette I ,..,-- ,f-t _ .7-,...-.---:-:..--c-- *---

- *f"

, ,a1"," do 1'1 '0' R., ----- 'If", ,ecia,,,,, ' t /hid

OC 5 01" ,,,,,,'

E li illoAl

r. r r ha I Irovoi o .5d/when,

, \ , thilz 1

1 A E TON IV i N.. - \ ..._ to al , insA

, CA RRODVNVFI 2 -.. 1 - - --. % N'N . ,.. 1 e u r 0,..s...)

, A. -4

% ' .

' ° -

co `-',.'

li

F

\ . \

%

1 ,_ I>

1

G

o Me ly 'moo

So/ ote h o

\', eno

r - > ... ...... ' s

o r h

14 is

- \ ., \

)

s,

TN

tivItc; ri a

,

iii: i'o in d r o m , . ' '`. ,. Pt . 1. .

o V li-afia,,

Q IN/ VAV VM ' '

,

SC

/ ' ' SA

TEVRNIA , ... 0\ N BONA 0 . 1.,

. / 's RAC \NVNTVM ;,

---- GERVI.A1 a O

i3ANT IA Or.; ,,,,bo

',' 'ARIA e '

CC ereee, .0 V

VI R.V NVZ`A ::-:--a ::-::-:--

. ' k 0 . tal POEOV -,

1 CELE A

/ 6:3 in FMONA AGV NAyPORTV5

a \ NE VIODVNV . ERCTESTÉ.

1

( )

3[5c.iaf ,b , is ) p...-, , L \ . 4 S ' ' A. oBilied

.

.. MSAE

Alt VASA

lk; / .

AWR

SA., .Dolina -

.5 H

E.!, I

A ' r

is%

TI-A

ERCISA ..

AMATIA Oil 10/71 aPa r 1

cfcr i4cirdciszivista i

b - 011akao re / l. / .

JaIrshed , 0 -' 4 ......"

'. - - - ........°,-,r [ 4 i i, , , i -* 4 , ha fr t titer .°

\ Frely,4 ear c,* ,y \ oCarant .. n

i .........- /

SAR MIZE S BONO NI r f

009,31 6°./ 00,,,e

erg ' POROLI S S VA, r'd_ Aimed o .31,/f/11

N A-4 0 i f 1,f/ .1 poThssA 4

a a ..site -05 7--,,°.....*...P-.

/11,badeins . :pe a, .7.411P,o.ygly P.

ICIA. ' ' .-Co,roll ',M, o cf.I',4,. "V"!

Co cagYrik. ".A7 7b 1 hIsirVi,stea ,11,,,,tehdi d

3 En, sA 0 ;kiln:, ,y,,,,i, JI. '"

le7; . i 0 r nee.,

i4"..4. y, vt zecesplui

Np. It oe -r< Fraix, in, A, ,,,o awl X It e,

.i,' ' 00t/ ei',It rd; ' '1'4' '....p;v9 'Id ta°8".H., tel`

oPevi ea 41(eaz C. ,....,, 'lc . Si aheao - Tekh, -. , II :. ' '

et o - g " ikAiatia, 2?°.,. Br oleo 0 AV iI

,A/, s%

. -1.

' 'RV .54, ,:, e Alreaga ,,, See,/ w ac en, . .,.. 'I ,tti ou ." _Hai ni

'

O

.

v,4 4, ((

e--""

7i \ TYRA /

...P/ SI

.

f',,,,,, i

.

- , - -,

r:-.. j' 2

f . r ,/

ri

' .. 7 CT-IER5ONES4' -

! OnETI

d TROESM OBRDC

D "

NOV I OM 5

a 11,, a,. s N 1./

i

rh,

\ .\-',_. ri, A 0,,,ii,..,,

.A.: 'JADE R , \ \ ,, .

? -1

t

7 Phams _ '1,..).-" . (?' lit----- ___01111,_:"..-..--,, is sa

-. c....,,,- -

.// r'...__'.04-.S444.\401ki.

' --r\--\ NAR

--.-,- ,..1\., ARONA

. '

_

, 1

e) I

tykRGEDAV6 r ca e NOID ' .

INSIUYSI. 1 rm. MANG At '

sa 2/ .

SL h L

Rocheik -, - 0 " 0 ,

ffrayriyeuon,

I ° ... 9

,. S.

N MS N

I

: .1D AE DiA -

s. TSIER NA ...s.

ODROB ET Li s

.."

/.. 9-olna TO;uun Po .

` '. R ,MVLAI3 - ) , " (alai& VC.11) A.V

b p olevt.e1 . . - - - ESC 1 5

IMACV/sk VS. INVS ici koi M.

\ .. k 15 -A7.1,Tg a S .Igit)e ' - S °' MÉSLANA i '. \. Ofia vat/

i

e. I now/ -

cl,"'

.., ,

( Jot.' /sc. rasa,/ Ito,

.. ''.. (zees

Ill'eAtt FI:JC l'orate:/x,/..... ta ma, a 0 C;:db ' iCir I R

aiXic I Pan Rosiu, _Giwy u.

Cq

e, ' 4 ''--- ,... ....° - ... ' 1r- - NOVA.

' NICO LIS AD I ST R.VM. a to

, MARCI &NO en.

Wigne.

BMWS

;

S1

1

SS. ( , .11

ARSIV7A

VD...MTV

XIOPOLIS

fAVSDECE

EsAmBRIA

' 0 L LON

,____/---,,r"-___-...----------

,-------"--

' ,... ;. t3

. ' ipfir1(

. OM,

hut I I

515 in

CAL LATI \)) U ,., ,ill ION

- J DESSVS

r

( « IA

parleosj

BY ZANTIVM

........_ _____

942.5uta- STRIA"----

I

i

YSOPOL

/ DESSVS

' r---- 1

I

)

IS

li

40

3

li

.

`qk t '7) k

. \

,

0 P

NOLA

--?. ..,..,

.li r .' ' . )

,. \T

1

\ J \...\

N

, /

.

-;

. / ,-,

f ' , i \ rx , / \

%

,. It

la 5 CODRA s. , SCVPI

) / \ ' LISSVs 1 1 ., i

1

i

. RHACH IV i

s Ef 1.111R RA CH IV 1

1

. *HERAcLrA LyNswat, \ vi - \ ......

e oLLoNiA. V

' .

' OPancryyun

Bret ocì / 0 D ( al 'AVTALIA .,....

' 0 \ PHILIPP°

TRIANON t

i

I

1

i ,..., r.A., ... .., ...,.... .

-- - P

[Pan eHILIPPItes

DIE 5',ALON 1C:.A r

--, IS TYI IS .

,04» te

' /3,51,4244. ' o

o iil07,24.

OL'IS IVM . `e,.

, %. ` 1 -; i ,.....

/ ..-

e / ., .---.--'-----___ ,

505.---------_---- A

, -

`-,)

1

..----

--

_--_-_M

. C D . .

B

I

1

A

CA N

- a o

\

.

:

A www.dacoromanica.ro