8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

1/23

f U N C l l U N l , S P l l l U ,A H H l l l C l U H A ~ ~ ,Proeesul istorie de definire a arhitecturiiUn domeniu de activitate eontroversatOrganizarea spatiului FunetiuneaSpatiulorgonizat Speciile orgClnizarii spctlulu]

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

2/23

UN DOMENIU DE ACTIVITATECO NTROVERSAT

1 . V IR STELE U NE I PR O FESIUN IIn procesul diviziunii sociale a muncii, arhitectura c-ca ocupatie detinlta si de sine statatoare - a aparut rslativ

ttraiu, probabil SI1cadrul ortnduirii sclavagiste. Pare semni-ficativ, In acest scns, faptul ca unii autori, 14 Incercfnd s arezume antologic evolutia profesiunii, s-au multumit s aInccapa eu Vitruviu (proclamat chiar _ de catre H. Albert _"pannte al arhitecturii"}. Ceea ce, in paranteza fie spus,nu La impiedicat pe G. Uniack s a afirme cii "Vitruviu s-ainspirat din teoretlcienii greci pe care poate nu i-a Intelesperfect". HCert estc ca, desi arhitectura Iiinta ea profesiune ellmulte secole inainte de nasterea pretinsului parinte deobfrsie romans. ni s-au pastrat putine date despre natura

~ri;::~e:~~i~~~Iiialei~a~~ ~~~ ~fl~:d~~=~r~st~:~te~.Dicuonnaire de la civlisatiDl~ egypHemre" ll este dedicatun articol si li este reprodusa statuia de brouz. AfHim tnsaeli "via~a si operele sale ne stnt putin cunoscute , stim c a afost eonsilicrul regelui Djeser (dinastia a III-a, catre anul2800 t.e.n.) si, fara tndoiala, initiatorul acestei admirabilearhitecturi de piatra care, pe platoul de la Saqqara, Inlo-cuieste subit ccnstructiile de caramida ljii de Iemn ale tim-purilor anterioarc". 16 Mai aflfim di statuia cu pricina nuo datoram nicidecum Jatmei sale de arhitect, ci faptului cii,mult mai ttrziu, egiptenf i-au tnchinat un cult, in calitatede.. . zeu tamaduitor !

24

Kid despre arhitectii Creciei Antice, desprc m~ljitcljiu&ullor, nu avem 0..imagU:~ foarte clara (c a : 3 . !1 u ma~ vo~b~de "teoretieienn greer ... ) . Cercetlud "EIICIClop~dla CWJlt-zalid grecqti." 17 tnttlnim, e dr~pt, nume. ca Ictincs, ~ne-sides, Fldias, Hipodamos din Milet : totusi. !cctu.ra articole-lor respective nu ne ~fera date eerte. in_ d lreetl~ car: neintereseaza. Despre Hipodamos. .. de p~da, se ~fuma. "Egreu sa precizam ce aJl_?~t (.:.) ~nu fae ~nel un Sl,?plu topo-metru. in timp ee altii 11 atribuie patemitatea untn urbamsmaproape modern." la _ , .. '.Desigur. in legatura. ~u pre~uparil~ ,arhlt~etilor. EgJI?-tului, sau ai Mesopotanuei, sau at Greciei ~nhee - Id~n~l~fica? sau anonimi - putem deduce anunute earaete~lSh71axamintndu-Ie operele. in masur

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

3/23

in calcule ~iscrieri par a fi urmarit 0 umbra, IlU un lucru.Dar cei care Je-au adiucit pe amtndoua, ca tnzestrati cutoate armele, au atins mai repede ~i cu autoritate ceea cesi-an propus". 20 Acelasi autor ne asigura ca romanii tncredin-tau arhitectului nu numai misiunea de a proiecta :?-iconducec~nstrui~ea. d7' erase, fortificatii, cladiri, drumuri, apeducte~l padur.l, CI ~I ~ .aceea de a imagina ~ipune in opera sistemede asediu. masuu de lupta - berbeci, catapulte, baliste-precum ~i ccasornice de tot soiul. Contrar imaginii cu careastazi sintem obisnuiti, arhitectul era investit (probabil,inca de pe vremea grecilor). ~i cu raspunderile ingineruluiconstructor, ale antreprenorului. ale sefului de santier.Timp de mai bine de un mileniu. destinele b~eslei arhi-tectilor nc sint din nou ascunse. darorita putinatatii surselorde informare. Ne putem insa imagine di paleta preocuparilorSMarestrtns. lucru dovedit nu numai de modestia perform an-telor celor mai multe realizaripremergatoare goticului. inraport eu monumenrele Imperiului Roman, dar si de stag-narea ~ti~n~elo: in general. Tctusi. ,,~me~terul constructor ~al ~vulul Mediu - aratf Mihail Caffe, in studiul monografic"Plcr LmgJ Nervi" - ne apare in memoriile lui Villard deHonnec~lIrt.' tiparite la 1235, ca Hind - in acceptia actualaa profesiunilor - deopotriva arbitect ~i inginer". ~l Titula-iura acestor mesteri, ca si identitatea lor, ramtne centro-versata. .Desigur - mentioneaza H. Albert - termenul dearhi~ect a fast Pt1in ' ;ltili7..at in tex.tele .Iatine pina in secolulal XIIIMlea. Par,: c~l~r a ~u ~al exista apoi" l!~. Acclasia~tor se pronunta ~I In legatura cu faptul col prea putinedintre numele acestor mesteri au ramas consemnate: ,,0lcgenda persistent a vrea dealtfel ca arhitectul Evului }feMdiu sa fie de asemenea 0 fiinta ( ... ) necunoscuta. lata 0 altaprinsoare (greu de ctstlgat}. Niciodata arhitectii epocii n-aucautat in .mod ab~lut anonimatulv.w Aceasta explicatiea~ putea fi pusa ~l in legatura cu distinctia pe care 0 faceVicllet-Ie-Duc intre romanic si gotic: .Eercetmd arhitec-tura ca uri Ienomen al vietii sociale. Viollet-le-Duc dii fiecaruistil o.ca:acterizare prin prisma Iortelor sociale pc care Iereprezmta. ~stf.el, el opune arhitecturii romanice. operaunor calugari, incapabila sa depaseasca anumite formulerigide, arhitectura gotica, expresie a oraselor in dezvolrareopera U110r mesteri laid." ~~ ,. Renasterea "" rca:limare .a *tiin.telor ~i artelor deopo-mva. redescopcrire a idealului umanist - nu pare sa aduca,

26

. pcntru breasla in sine, vreo scbimbare esentiala. Dad titauide talia lui Leonardo da Vinci si Michelangelo au fngemanatarhitectura cu fizica, mecanica. pictura Ii i sculptura, ba chiarcu muzica lii poezla. in persoana unui creator unit, 0 ase-menea universalitate ramtne oarecum exterioara arhitec-turii, fiind detennin;;ta de trasaturile prop!ii culturii ..renas-centiste. Dealtfel. dezvcltarea de sine statatoare a stiintelor~iartelor , eliberate de canoanele scolastlcii medievale, con-tinua sii: adjnceasca diviziunea protesiunilor, Iactnd apoi deneeonceput ca un singur om, orictt de dotat, sa le rnai poatacuprinde. Spiritul universal - recomandabil. tntr-un .anumetel, pentru arhitecti (Vitruviu a subliniat destul de limpedcnecesitatea formarii unui larg orizont de gindire, pentrucci care s-ar dedica acestei profesiuni) - este caracteristtcpentru personalitatile exceptionale care tncununeaza mo-mcntele de "in din istoria culturii.Secolul al XIX-lea marcbeaza. dintr-un punct de vedere.un pas important: despartirea arhiteeturii de inginerie. Esterezultatul utilizarii noilor materiale de constructie - beto-nu l annat, otelul-la care calculul st iintific al rezi~tenteiera nu numai posibil, ca urmare a progreselor tnregistratede mecauica si matematici, dar si absolut necesar. Arhitec-tura trece printr-o criza ale carei dimensiuni abia azi Ieputem aprecia cu toata obiectivitatea: "Arhitectii ace.steiperioade se refugiaza in turnul de fildes al artei trecute, secramponeaza de tnvatatura istorica a academiilor *i se auto-dcfinesc tot mai mult ca decoratori de Iatade sau de inte-rioare". esInceputurile arhitecturii modeme, incurajatoare pentruinsii~j existenta meseriei - care se si vazuse amenintata cudisparitia - pune bazele a noi diviaiuni. lau nastere urba-nismul, designul, sistematizarea teritoriului. Legatura dintr~construe tie ~i arhitecturii devine acum tema de reflectiifilozofice. "Construc~ia - serie August Perret - este limbamaterna a arhitectului : arhiteetul este un poet care gtndeste~i vorbeste in constructie". aa Arhitectii * i inginerii nu s~mai suspccteaza reciproc ci i~dau mina, coordcntndu-sieforturile. Iau nastere necesitatea muncii in echipa. spiritulaccstui gen de a munci. Proiectantii se specializcaza. speciali-zarile se tngusteaza tot mai mult; oare arhitectura, ca do-meniu de actlvitate, va incepe sa se pulverizeze. pina Iatotala ei sublimare. ptna la disparitie?

27

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

4/23

A _ Evorupa protesiunn de arhnect ar putca Ii reprezeurata,pma la un moment, sub forma unui eon. Pornita de Ia 0baaa foarte larga, dar pu tin specifica - un fel de matricecare nu era numai arhitectura - ea s-a strimtat odata c~a.dincirea di\riziun!i, profesionale. In acelasi timp, Insa. eaO ; ; , I - a ,dccantat s~clflcul, pe masura c e s i - a definit mai b i n e~ml:ele, _dobin~lnd dirnensiuni noi in profunaime. Daca arII sa amanuntim analogia, am asernui aceasta evolutie cuo dep!~saTe i.ntr-!ln COl:de lumina in care, pe masura ce tea~ropll ,d: .~'lrf, mtenslt~tea Iuminii creste. Aceaste sporirea mtensitatf - care va fi pe larg demonstrata in continuarepe parcur?uJ ..analizei definitillor diverse ale arhitecturii ~se cpune Ide.1lde pu~Y~riza~e ~i prevesteste, inca de astazi,apantta unut nou spmt universal, a unei noi renasteri.

2. ARHITECTURA CA ART"

Diviziu~ea ,sociaHi a muncii a dus Ia aparitia si dezvol-~are~ I?r?f~slUmlor, Sfera Iarga a acti vitatii uma ne a fostlmpart~ta IIIsoctoare tot rnai Inguste, tot mai net delimitate.tot 1~lat,co,ml~lexe,F E : c~re, ,cu. u!1 termen generic, Ie putem1ll~l1l, ?lSClplmc: Exista discipline teorctice sau practice,!?~ll~t lf.ICC, tehmc,e sau arnstice. Secolul nostru a adaugatdlsclpllllel?r cl~SICCpe c:le de ,gr~n~ta, sau de contact, apus In ,evldenta asa-numitelc discipline de sinteza. Din cecategorie face parte arhitectura ?Aratam, in cele de rnai sus, c a arhitectura a cunoscut,de-a .1ungul secclelor, 0 evolutie particulara, di sfera ei decupnndere s-a ingu?tat, ca dintr-un trunchi -Ia tnceput~omun - s-au dcsprins profesiuni noi. Este vorba jnsa de 0rngustare .ap'7renUi, rclativa : fiecarc. aschie care se despartea~e trunc_hJ l~! :asa acclo amprenta ;;1, concomitent cu simpli-ficarea savrrsua, se opera 0 crestere a complexitatii de esenta.Prccesul proCund de tmbogatire a miezului incandescent alp~~~esiunii.po~te fi :locve~~ ilustrat prin parcurgerea deC i -ni tiilor atnl;lUtte arhitecturii : in cele ce urmeaza, vern pro-ceda tocmai la o. a~menea demonstratle.Ideea cea mal simple, cea mai fertila poatc < : . j care ainsotit aproapc fadi tntrerupere Incercarile de a defini arhi-tect~ra est~ c~ aceasta ar fi 0 disciplina artistica, 0 art a.Da:a in, anbc~lt~tc astfel de formulari nu apar dectt in enun-tun mal cuprmzatoare, este, fara Indoiala, si pentru ca arhi-

28

tecrura insii~i, asa cum aratam. constituia 0 profesiune multi-valenta. Totusi. dupa Platen chiar, ea ar aparjine artelcrvederii (Cll). Cert este ca. pe masura delimitdrii de alteprofesiuni, ideea revine cu tot mai multa insistenta, ajungtndca in secolul al XfXclea sa de tina un incontestabil primat.Definirea arhitecturii drept arta se face in tcmeiuri difcrite~i accentulnd una sau alta dintre caracteristicile sale. "Ea- scrie Hegel- este inceputul artei." (LVII) Afirmatiemagulitoare (eel putin la prima vedcre). pe care numerositeoreticieni 0 vor reIua; Hegel insusi revine asupra ei, dardintr-un a1t unghi, numindarhitectura "prima arta conformcxisteutei". (LVIII) Adevarul este insa ca, in sistemulesteticii begcliene, pozijia specials acordata arhitecturii nureprezinta un semn de elogiu, ci 0subliniere a apartenenteila stadiul inferior, primar, acela al artei simbolice. Arhltec-tura "da forma a ceea ce e in sine tnsusi obicctiv, domeniuIuinaturii, mediului Inconjuratcr exterior spiritului ~i prinaccasta imprima sernnificatie ~ifigura clementului lipsit deinterioritate, care ramtn exterioare acestuia. deoarece elenu sint forma ~isemnificatia imanente obiectivului tnsusi".(L1X) Pare dcaltfel firesc ca. pentru un filozof idealist,conditia materiala a arhitecturf sa 0 plasezc pe una dintreptele de jos all" scarii "puritatii" in ar-ta.Pozitia particulars a arhitecturii printrc arte este sub-liniatfi $ 1 de al ti gtnditori, in termcni cit se poate de cate-gorici. Dupa Foscolo. arhitectura cste zcea mai nefer-icitadintre arte peutru d'i este cea mai ingradiHi si silita sa ra-mina exact ceca ce este''. (XLIII) Iar Vitale afirma pur~i simplu ea arhitectura "este 0 forma de arta inferioara.care poate capata dernnitate numai prin spiritualizarea sace intervine prin scurgerea t impului". (CXLll) Este dementionat. totusi, ca asemeuea concluzii se datoresc, inbuna masura, tocmai considerarii arhitecturii exclusiv cao art a , ceea ce, dupa cum se va vedea. repreainta 0 abordaresimplista, unilaterala. Niciodata, de la aparitia el ~i ptnaastazt. ;;1 in nici una dintre manifestarile ei, arhitecturanu a fost nurnai 0 arta.Aceasta abordare avea sa dea nastere Ia afirmatii con-tradictorii, paradoxale. factndu-I. de pilda, pe Loos sa afirme:"Numai 0 foarte midi parte din arhitectura apartine artei:mormintul ~i monumentul. Tot restul, care servcste unuiseep, rrebuie sa fie exclus din domeniul artei". (LXXXIV)o asemenea Iormulare. care astazi este de natura sa contra-

29

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

5/23

new: ilus!reaza destul de limpede impasul in care. viziuneaest~tlzanta a dus; Ia un moment dat. rncercarile de a definir,llltectura c~ arta. Est,e, apoi, cuuttt mai mare merttulU l .Le Corbu_s,er de a f redat artei arhitecturale seusul eimaJor., "Arhitectura este arta prin excelenta _ scrie eI-care. a!mge starea de grandoare platoniciane, de ordine mate-matica, de s~culatie spintuala, de percepere a armonieipnn raportun emotionale". (LX-YlJ), 0 larg~ r~s~lndi~e a c~oscut, in, secolul trecut mai ales,ideea ~semanaru arhitecturf eu muzrca. Este inreresaut ciiin ~an~nte foarte p.uti.n deosebite, formula revine _ cum all;mal aratat ~ in scne.nle a, t rei autori. a carer vjata s-a desfa-~urat, cam m aceeasi perioada. Novalis (1772-1801) scrie:,.Arhltectura este muzica solidificata". (XCVlll) La Goeth~(1749-183,2t !ormwar:a e aproape aceeasi : "Arhitecturaeste 0 rnuzrca mcre':llel~ta". (XLIV) In fine, dupa Schelling(1775-;- ~~j4),::arhltectura este forma artistica anorganicaa rnUZI(:1l plastice". (CXIV) Are, credern, mal putinii im-portanta in~a CUI ~nume ii apartine, de fapt , ideea, 51mult

: : % ~:r~'e~~~~:Paa ~::~1:~e semniflcativg de c7r~, ,dupa_ rn~a din antichitare, referir iIa arhitecturn ca arta s-anfacut ~I In formul.ari mai complexe ..Dupa Platen, desi dintret

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

6/23

te Prwnoase" - estc ea artji prin aceia di ne adaposteste?Nu. Ci prin ceia ce are ea de prisos adapostirei. Fireste,utilitatea unei Iucrari arhitectonice nu va tmpiedeca uiclo-data pe aceasta sa insemne opera de arta''. (CLXXV)E limpede ca autorul acestor rinduri puhlicate in anul 1922ar fl putut, in eel mai bun caz. sa fi citit in "L'Esprit !YolI~ueau" articolele lui L e Corbusier (volumul "Vers nne arcki-teetllre", care Ic reuneste, avea sa fie tiparit abia in anulurmator); Intr-unul dlntre ele se spune cam acelasi lucru _desigur, eu mai mult talent publicistic: Arhitectura arealt sens ~ialte scopuri dectt doar de a acuea construcjia ~idea raspunde unor nccesitati". (LXXII) .

Ar fi, poate, mornentul sa ne Intrebam ce este, de fapt,arta? "AiiCllt dicFollar filoeofic" 0 defineste ca ,,fonna aactivifatii umane si a constiintei socials, caracterizata pri.nobiectul el specific: realitatea raportata Ia om, realiteteaIn care este inclusa reactia actuala pctentiala a omului, ca.si prin modalitatea spechica de reflectare a acestui obiect:imaginea concret-seuzoriala-ca-s, oglinde~te esenta obiectuluitn unitatea dintre general ~i individual". 2i Este mal multdectt evident cti arhitectura opereaaa cu imagini concret,seneoriale, ~i in primul rind cu irnagini vizuale. Pe de altaparte, JUSa , ea uzeaza ~ide limbajul abstract al notiunilor~icategorillor, al cifrelor si diagramelor. lar dad e de ne-contestat cit arhifectura reflectf realitatea raportata la om,nu-i mai putin adevarat di ea apartine, totodata, nemijlocitacestei realitati, rntructt. cum spune Hegel, "da forma aceea ce e in sine tnsusi obiectiv". Fara indoiala, rntre sferaartei ~i sfera arhiteeturii exista 0 anumita intersectare, eleIlU se exclud: dar ar fi cu totul gresit sa se considers ca acestesfere coincid, sau chiar ~isa se aprecieze numai c a cea a arteio confine pe aceea a arhitecturii. Socotind-o pur ?i simpluo arta, ~inimic mai mult, arhitectura at' putea fi confuudatacu sculptura (in primul rind cu cea monumentala) care inprezent nu mal e etichetata drept arta imitativa lata de cetoate deflnitiile care Iimiteaza arhitectura la condi tia unuifenomen de arta pad.tuiesc prin absclufizaren unui aspectparticular - nu lipsit de importanta, dar departs de a fisingurul demn de Juat in seama - printr-o tratare unilate-rala. Arhitectura este si 0 arta , dar nu in arta trebule cactatspecificul arbitecturli ca domeniu de activitate umana.

32

Acest aclevar, intuit de anti~i si ui~t, o~~~~~te c~rrecerea vremii, a fost :edes~open~ f~alac5 .O~~~ai pe ctnd\ca.cuh~i tr:cut. ~oa!e sa ~:~c~~ttlintifi~ al rezistenteiing-mena, tntemeiata pe disci f . a tebnica de sine stamaterialclor, : e ~onstitui~ c ; ~t" 1 S C : l e l~rhitectllra, repr~~enratoare. despartindu-se e .ml.~v .. sizat stiintatantii clarvazatori ai I?rofeslu.ml.~;tru\;en:r~t~turii insa;;i.si tehnica drcpt laturi C ~ : m ~ h t ' ~ ~ ; ; u tamprenlele p e care,Sint , cum spuneam mal. a \Ie ra~uri Ie lasa imprimatedesPjarprndu-sej.u1d;eruu;t~~~~.ar i~idecanteaza esenta, sub-aco 0 runc 11 .> a., .stant~ lui capata 0 densitate tot mal mare.

33

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

7/23

La nol. un asemcnea puncr dabia i~ primele deceuii ale secollc, v~de:e,sc afinna netca arhitectul pe linga arta lui sa um~' a x.,'(~le~: .Trebuiete~n~ce care sa-i permita de a in{w I posede .~Ic!lno~tinte~dlca .de a construi ~i bine, si durabf1r.tU J .unagtnatlUnea sa,m, arhcol~l , :A r hit ec tn t s i iu gil1 er lll" ( C ; ;a t , a . Sc. Pete,ules.cunescu scna H1 "Arlnlec{uTa noast _ ) '. Jar 1. D. Iraja-c,ste 0 arta ~.i0 $tiinta. Arta de ;4 I~e.aZI ': ...ArhitecturaEste arta dJctonului clasic: til cadi trainic ;; 1 Irumos." :Devenita curtnd clasica "nU ne et dolce", (CXXVlJ)In ailele noastre, a 'nile ' ,oua acceptl~ va domina, pinauafele enciclopedi~ glcu . "tra.tatelor senoase", iar dictio,acorda un credit cv~si_abs~le~tla lor caracte~stica. Ii vornume~te arhitectura ti u , ..Oxford C01ICMC Dic t ionary"(CLXXXV); "DcJiOl/a;l~II~~~~o sa~ a~a ?e a constru]"cearca sa fi e mai minutios' .. togieme al Iimbii romane in -a eonst,rui cIlldiri, potrivit ,~~~~n~~l a.rta de a proiecta ~idedcternllnate de caracterul i d ~ml~e proportii ~l reguli.(C~XXXlj I); "Marea EI/.~icl: ,estJnatl3, :~nstructiilor"arhitectura este ~tiint ' -t oped1e Sovu.tzca admite e5.sambluri de dadiri" ( C ~ ~ ~ ' : y ~ J ~ 1 'construi eHidiri si an-~ Asadar, sa fie oare arhiteetur/~i "_1I~~are ca opercaza cu abstraetiuni ' 0 ~tl,1l1t~?In masurazan pentru a repera legi bi ti ,~u nopuni, cu generali-al~ realitapi _ ~j arhitect 0 rec I t e l D domenii particulars~tllnJa; intr~ade\'ar ~tiinta ~s~c0 act:- ea este, desigur, 0l~a[J.c ,?C euno~tjnte veridlce :~o r~a un ,,:nsam~Jll siste-f~~~~f:":~ea~u~n;,~re:~:l:!U~ierea Plegil~~t~:;e S;:et:~:az~dlnt~-~n alt puncr de \'ede~~ c: PO~,t: afirrna si demonstra,tebnica. ' a ar 1ectura este 0 disclplina, ,~-a~ putea Presupunc e5. de ' .~I ~tl1nta, {il arta ~i tehnlca 'd f ~rt,eme ce arhrtectura estetripJa ei aparten~npi este P e edlfll I~ "clasica", consfiD~ind.Su toate aeestea, lu~rurile nu sf~~ tntregul multumitoare.lip?, deoarecs arhitectura _ care tacmal. ~~a: 10 primul~lIC~num~~$tiinta, nlci numai tehniea_u_e mer nu~~i arra,i.ltta + ~tnn~a + tehnica Sim I' ~u este mer numa i

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

8/23

~a ~x~reAsia Iormel", ea "incremene~te cOl1ceptiilc de viatnaee~~~~~~ti~;S~e~~~t~~". (J([j' d(XVI J , Le Corbusie~,.. di ' w ' e ~aI Pe C, mal adecvat Inge-~~~~\ intrc natur~ ~I societata in cuprinsul arhite~turij." ,r Iec u~a este prima manifestare a omulul crerndu- ;~ruver:u1 sa,ll propn,,!-: crei!ldu-l dupa chipul naturii inscrii~-ll~se 111egile natum, legile care determina -' ~universul nostru". (LXXI) a natura noastra.. Paralel cu,. redescoperirea, in cuprinsul unor definitiichiar, a Iunctiilor complexe ale arhitecturi .redescoperir~deoar~e Antichitatea nu le-a i~~;.rt~~:~t~~e~se petrece 0 lmpletira ~ acestei viziuni cu ideea descrisg m .!n~l~t:, asapartenenfe, profesiunii respective la' arta ~tiint:1

r~n~~~~' auen;~;ll,~mref:ti!,l~:~~e~! ~rh~ctii ~i rC~Ologii! ; r ~ ! f ; l 1862, facindu~se ~iecoul t e z e ihegelier;::',n~~ B:~i~t~:~;hit t n "R~pede oohire asupra arkilecturii byzantine'" AT(,..fcmu~ai~~~~~~a~!':ffo~te c~lelalt: arte in dezvolta;e~' 10;vietii sociale'~. (VII) Mai a~:I~iu~r~~tt~~~~racli~c~u~ecDsitate;I~~~~r~~~tt;tr~zii .~i~ ;:lulj:imii, arhitectura 'col;tr?b~i~. e rca ~l pi acttca a poporului si e mai mult caoncare alta 0 arta de pedagogie sociala". (XLIX)Formula s-a bucurat de 0 larga circulati . I ..veaculut no~tru, e.~a gazduita intr-un cunos~~t ~r~~~ocdu;teorie a :,,:rh~tectt!;n.l:"Arhitectura este 0 arta. Arhite.cturaeste 0 ~~l1~t~ Arhitectura este 0 functie sociala" (L) Eera f~part~;;IUi de Gropius: "in toate marile ~ioad acreatie, arhl~ectura, 1n cea mai tnalta intruchipar!: sa aef~~surs~ de baz.a a tuturor artelor, a fost 0 arta sociala'' ( ...LV)ca ~: de .~hes van der Robe: "Arhitectura a scris i i-Tctlor ~l le-a ?at nurnele. Ar~itectura depinde de e ~~o~~~a est: ~nstahzar~a structurii sale interioare, dez~1tareaprcgresiva a forme! sale. Aceasta este cauza I w ,arhltectura ~i tehnica", (XCV) care eaga strlns

4. 0 DISCIPUNA DE SINTEZA. Afinnasem. 1a un moment dar ca arhitectura de -t:lnom~l. arta+~tiin~5.ttehllicii.; ~fi.nnasem, de asefn~~!:eca wSpe.C1,tlculrhirecturii ca forma de activitate uma '

ana mer in arta, nici in ~tiint5., nici in tehnica ~ini~ltl~~c~~36

in simple lor fnsuniare. Am urmarit apoi cum, in procesulde definire a arhitecturii. a fost pusa in evidenta conditio-narea naturale, soclala si istorica a arhitecturii ; exist a acumtoate premisele dezvaluirii adevaratei sale specificitatl.Dupa opinia noastra, aceasta se ana in sinteea: erhitecturaeste. prin excelenta. 0 disciplina de sinteza. In mod implicit.inca Vitruviu a subliniat acest lucru, formulind celebra satriad:l: "Exista trei lucruri care trebuie sa se regaseascain toate edificiile, anume soliditatea, comoditatea si frumu-se\ea eu care arhitectura le-a inzestrat prin ordonanta sidispoaitia tuturor pertilor care compun edificiul st pe careea Ie regleaaa printr-o proportie justa, avind in vedere bunulsimt ~i economia". (CXLVII) Pentru explicitatea acestuisimbure al profesiunii. a trebuit sa treaca doua ruilenii !in 1925, Cropius avea sa afirme: ,,0 adevarata arhitectura~r ;~~tu~d~a :~~o~~~:~~ta~eap;~~I!~~~~;~ibi~f~;ic~~ ~~~~~~tehnice ~i artistice". (XLVJI) Dupa trei decenii. el varevenl. adtccind contururile : .Arhitectul trebuie s a lieun coer-donator - un vizionar si un profesionist competent -a carui sarcina este sa unifice numeroase probleme so-dale, tehnice, economice ~i artlstice. care apar in Jegaturacu constructiile". (XLVI) Asadar. nu scciclog, nil inginer,nu economist, nu sculptor sau pictor : pur ~isimplu, arhi-teet 1 Iu realitate, profesiunile desprinse din trunchiul pri-m~r. initial comun, al arhitecturii, rarntn strtns legate prinobiectul lor, iar arhitectul. prin sectoarele care i-au ramasproprii, reallzeaza sinteza precuparilcr particulare, de pro-funzime, ale celorlalti specialisti, cu care colaboreaza. Rolulde coordonator al arhitectului, care exprima limpede aceastapozitie, nu este decit rezultatul tndelungatei evolutii a pro-Iesiunii sale.

tn ultimele Irei decenii, chiar dad termenul de sintezanu apare nemijlocit, ideea ei este tot mai insistent prezentain definitiile formulate. G. M. Cantacuzino scria : "Arhitec-tura este imaginea cea mai perfecta a arrnoniei unitare,in care simbolul ~i utilul. totul ~i amanuntul. materia ~iconceptia, omul ~i propor tia, sutletul si ritmul se regasesc[n armonie. Efortul arhitecturi iconsta in a spune plasticesentialul. Acest esential coincide en armenia". (XVIII).Arhitectura, in forma ei materiala, reanlta din sintezatuturor cunostintelor umane" (XXV J) - nota, cam Inaceeasi vreme, Sp. Ceganeanu. Bruno Zevi este de parere

37

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

9/23

ca, rntotdcacna. ,,,0 opera de arbltectura va Ii rezultatulcoexistentei ~i echilibrarii tuturor elementulor componenteale civilizatiei in care a aparut". (CLXXJl) In fine,D. Lasdun prccizeaza : "Arhitectura este ma i rnult declt 0arta, mai mult decft 0 stiinta : ea tnglobeaza tntreagu ex-pcrienja uruana". (LXVII!)In rlndul disciplinelor tinere - ~i c greu de precizatdaca face parte din rindul celor de granitfi (de contact.rarnuri interdisciplinare) sau al celor de slnteza - fiinteazamai ncu informatica, sau reoria informatiei. Ea se ocupacu studiul sistemclor in care are loc 0 stocare, prelucrare sautransmitere a informatiei - feuomcne de maxima genereli-tate, prezente in natura, societate, gindirc, tn sfera artei.stiintei ~i rebnicii. Fara a intra in detalii, am aminti aidca, raportata la fiecare components in parte si Ia toate laun loc, arhitectura nu poate fi nici ea exclusa din domeniulde preocupari al iuformaticii Exista astazi lncercari, destulde numeroase, de a 'cercetn problemelc arbitecturii dintr-unpunct de vedere informational. Facem aceasta remarcadeoaroce. in prezent, la definirea arhitecturii ca disciplinade sicteza, ur lrebui sa. se tina searna - alaturi de clasicelecoruponente artistice, stiintifice, tehnice - de cxistenta saca sis~em informational.Disciplinele de sinteza - cineruatografla. . cibernetica,ecologia. televiziunea s.a. - sint in general ramur i tinere.chiar foarte tincre. Din acest punct de vedere. arbitecturaconstituie 0 exceptie. Ea ar putea fi socotita cea mai veche

disciplina de sinteza : acest lueru c adevarat chiar dad atrecut relativ putina vrcme de clnd caracterul ei sintetica fost numit in mod explicit, de ctnd arhitecfii au devenittntru totul constienti dc acest fapt. Disciplinele de sinteaastnt caracterizate de laptul ca specificul lor se ana nu invreunul dintre sectoarele subsumate ~i niei in simple loralaturare, ci in relatiile care se stabilesc tntre aceste seetoare~i care Ie dctermina structure uni tarfi, organica, de sinestatatoare. Adeseori, in acest .caz, intervin noi metode delucru, impuse de constituirca unor colective multidisciplinare,in care functia de coordcnator, de "generalist", confer-a acti-vitatii un nou nivel calitativ ..

Iusumarea artei, stiiutei. tehnicii ~i informaticii arhi-tecturale nu constituie inca arhitectur-a : spccificul ei, ca38

disciplina, .se ana in sinteza laturilor sale, in relatiile reci-proce ~tabilit~ .intTe acestea ~icare 0 def~esc ca 0 entitat.enoua. ireductibila la componentele sale, carora le este cali-rativ superioara, on Ia soma lor aritmetica. i\lai mult chiar,niei cele patru componente nu pot exista ca arta, stiinta,iehnicf sau informatica a arhitecturii, dectt in fiintarea lorIaolal tji, in intcrconditionare reclproca. in potentarea prinsinteza a conrinutului lor. Rupta din acest context, artaarbitecturii se confunda cu sculptura monumentala ori cuarta decorativa : stiinta arhitecturii se reduce Ia clementede matematici, fizica, chimie, biologic, sociologic, estetica :tehnica arbitecturii devine tehnica a constructiei : cit pri-veste informatica arhitecrurii, ea se reintegreaxa in teoringeneraHi a informatiei.

Arhitectura nu poate fi profesata de un grup de specia-Jisti. Iiecare priceput intr-unul dintre sectoarele mai susamintite. Profesiunea de arhitect trebuie sintetlaata in gin-direa !} i practice unei personalitati unice. Desigur, proiec-tarea de arhitectura, devenita azi 0 opera lie complexa.solicits partlciparea unui tntreg colectiv, a unei echipepluridiscipliuare. in care intra ~i inginerul, ~iscciologul. ~icconomistul : dar rolul de coordonator revine arhi tectului- fie el diplomat sau autodidact - ~i absenta lui din echipaface munca celorlalti incficienta. Este. deci evident cii, illafara de artfi, ~tiinta, tehnica. informatica - laturi carenu pot exist a ca atare dectt in strtnsa nnitate - arhitecturamai cuprinde ceva - ceva de natura raporturilor dialecticcpresupuse de 0 asemenea unitate. ceva care 0 defineste cadiscipline. ca gen de activitate umaria, ca stadiu calitativnou * i care se regaseste mai apoi in Iiecare parte a Intregului,Acest ceva, care ar putea fi numit filozofia arhitecturii , estclnsa~i esenta ei. Ouvintele lui Hiroshi Hara stt pilduitoare,in acest sens: "Arhitectul trebuie sa lie mai mult un gtnditordeclt un tehnician. ( ... ) Rolul de a cuprinde ansamblul civi-lizatiel, de a controls ! ? - i dirija dezvoltarea mediului de \-ia15:revine arhitect ului. Din acest motiv, arhitectul trebuie safit' lin om de culture universalfi". (LX I)

Cu aceasta, analiza procesului de definire a arhitecturiica domeniu de activitate este practic incheiatfi. Pu t cm punein evidenta ctteva concluzii generale:.eu~ ...L De Ia aparitia ei ~ipin a astfizi, protesiunea de a-rJritcct"-I;-~.a suferit un anumit proces de conturare, dintr-un l'runehi -e,-:1 1.., t . . . ; -ECA, l'

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

10/23

primer desprinzlndu-se 0 serie de discipline de sine sHWi-toare; evolutia in acest sens a Iost continua, Pe masura ce seconstituiau ncile profesluni, arhitectul si-a consolidat rolulde coordonator al activitatil acestora. in vederea tnfaptuiriiunui obiectiv comun.2, Delimitarea arhitedurii nu poate fi confundata cu

un proces obisnuit de specializare. cu tngustarea de domeniupresupusa in cazul divizarii disciplinelor c1asice. Mai curinds-ar putea spune ca de arhitectura s-au desprins activitatilenespecifice, ceea ce a pennis celei dintti 0 tntoarcere spresine ~i 0 autodefinire mai limpede, marindu-i raspunderilefi sporindu-i rolul.3, Arhitectura a fest ~iramtne 0 disciplina de sinteza.tn prccesul complex al creatiei arhitecturale. se realizeazasinteza unor Iaturi artist ice, stiintifice. tehnice. Acest fapta capatat explicitare relativ recent, fn ultimele decenii,pe masura ce complexitatea preocuparilor arhitecturii acrescut, dar el cste adevarat de la bun tnceput. Acelasi lucruse poate afirma ~idespre Iatura infonnationala a arhitecturii.ca parte constitutive. a sintezei, $ i care - desi a tnsotitpermanent arhitectura, din cele mai vechi ti.mpuri - estepusa In evidenta de putina vrerue.

5. OBJECTUl AR~'HTECTURJJCum ar putea fi enuntat obiectul acestei discipline desintcza care este arhitectura P ln diferite dcfinitii consultate,obiectul arhitecturii apare formulat in doua moduri caracte-

ristice: fie analitic. fie sintetic. In tapt, defiuirea obiectuluiarhitecturii nu este deloc simpla, ~idin doua motive. Intti,deoarece e yorba de 0 categorie de mare complexitate, cume ~i firesc in cazul obiectului unci discipline de sinteza. AIdoilea, pentru ca- a~a cumse Inttmpla in atttea alte cazuri-obiectul unci discipline este confundat uneori cu disci-plina illsa~i. De foarte multe ori. definitiile date arbitecturiise refera. de fapt, doar la obiectul acesteia. 0 asemenea COI1-fuzie este favorizata de Inexistenta unui termen specialpentru a denumi obiectul arhifecturii, ca ~i de analogia cupictura, sculptura - notiuni care denumesc attt activitateaartistului, cit ;;i obiectul asupra caruia se exercita. In aceastasituatle. e necesar sa se acorde atentie ~i formuHirilor ana-

40

Htice, ori vadit sirnplificatoare, si cel,or,care pretin~ sa def~-neasca sintetic arhitectura, dar se Iimiteaza Ia obiectul ei.In prima categoric, a tncercarilor de a defini aualiticobiectul arhitecturii, ar putea fi grupate toate acele enun-turi care se refera Ia realizarea utilitatii, a laturii co~tmc-tive, a expresivitatii - fie punind accentul pe un sm~aspect, fie combinind mai m~te. Pent~u lllce,l.mt, vern Clt~dona definitii care rezuma obiectul arhitecturii la latura lUIutilitara: dupa Kant, "e~n~ialul unei opc:re arhitectur:u:consta tocmai In conformitatea prcdusului cu 0 anurrutatntrebuintare" (LXVJ~ ~ dupa Durand, scopularhitecturiirezida, in esenta, in utilitate. decorul este un pnsos ~1 oncediutare a frumusetii 111 sine, 0 eroare (XL). Asemeneaopinii opereaza 0 ~viden~.a simplificare, din dorint~ de fa re-duce obiectul arbitecturf la ceca ce are el esential. Nu sepoate spune tnsa cli este 0 ~nc_ercare Intru totul confirma~ade istorie : 0 asemenea t,endinta a Iost vehement co~testata.Arhitectura ca una dintre artele Irumoase. este m afara~ricarui rapcrt cu trebuinta'' (CXV) - scria, inca ~ J859,Schelling. Ruskin cult iva chiar paradoxul: "Arhltecturaeste ceea ce e inutil". (CX!) alta serie de enunturi Iimiteaza obiectul arhitecturiiIa aspectul constructiv. .Tcma unicii ~i permanenta a ar~~-recturii _ nota Schopenhauer - este: greut~te ~I suport ,(CXXJl) .Drice arhitectura - socotea Vlollet-Ie-Duc c-i ! ? i are originea sa in structura". (CXX."!!:) Dar ~i0 aserneneaprezentare uuilaterala a fost con~razls~: "Arhltectura esteun fapt de arta, un fenomen emotional, m afara pr?bIemelorde constructie ! i i i dincolo de ele" (LXIX) - replica, pesteani, Le Corbusier.Un ultim grup de fonnul~ri sim_rlificatoare Ie cuprin,depe cele care reduc obiectul arhitecturu la ,:_lementul expres~v:"Arhitcctura - remarca Laos - desteapta t~ oameru st~sufletesti. Datoria arhitectului este de a precrza aceste st

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

11/23

testi. de a stirni imaglna tia noastra flira a-i fixa nid 0 limit5.precisa''. (LXXXIX)Mai aproape de adevar par a fi acele definitii care imbinacele trei laturi amintitc mai sus. .Aproape toate Irumoascleforme arhitecturalc (dad. nu toate] au fast lnventate Iaorigine pentru a satisface 0 necesitate pur practica"('I)_

era de parere Beltcber. La tel de explicit se pronunta P.Vaillant-Couturier: "Arta arbitectului nu consta numai infaptul d e a asigura soliditatea unei cladiri. aceasta calitat edesi eaenfialli, nu este suficientli. Arta arhitecturii este rnaisubtila ~iconsta in ecompoaitia t edificiilor , in Iunctie denatura ~idestinatia lor". (CXXX) Ptna Ia urma. cca maicomplexa definitie de tip analitic a obiectului arhitecturiiramtne tot cca Iormulata, cu doua mii de ani in urma deVit_rl lviu (~ipe care,. deaJtfel, am mai citat-o): ..E~istatrci lucrun. ~are trebuie sa se regaseasca in toate edificiile,(C~~~V~l)d.ltatca. comoditatea ~i frumuseteav.. s.a.rn.d... lmpreuna cu' .la.tura informativa ~i cea constructiva,utilitatea ~l expresivitatea reprezlnta elementele fundamen,talc ale functiuuii arnitecturale. Caracteristica principala aacestei Iunctiuni consta, de Iapr, asa cum vom vedea, tocmaiin unitatea lndestructibila a celor patru tipuri de clementeco,:,stitutive ale sale. 1n consecinta, se poate afirma, credem

1101, cii a definitic corecth - de tip analitic - a obiectuluiarhitecturii trebuie sa puna accentul pe unitatea IaturiloreleI?cnt~rc ale f~nctiunii arhitecturalc. La 0 prima vedere,deci. obiectul arhitecturii poate fi considerat ca fiind unitatenutilita tii, expresivitatii. a Jaturii constructive si a celei in-f~nnative, in. cuprinsul functiunii. Vern arata 'mai departeca accasta prima Iorrnulare estc susceptibila de completari ,

Cercctarea ~i Iormularea in mod analitic a obiectuluiarhitecturii pare sa fi produs teoreticienilor impresia ca,l?nn descompuncrea in factori primi, csentialul scapa ana-Iizei, se .ivolarilizeaza". Drept urmare, ei au tncercat sadefineasca acest obiect in mod sintetic, prin caracterizar!globale, metaforice chiar. 0 formula de acest fel este ccacare atribuie arhitecturii scopul de a transmite in timpimaginea societatii. Dupa Ruskin, arhitectura este memoriapopoarelor (CX r r I). "Arhitectura rezuma civilizatia'' (CVi 1)- scria Sp. Popescu in articolul .Rostul scoalel uationale

de arhitectura". "Caci arhitectii au fast Intotdeauna cei maibuni cronicari" (XXI) - afirma G.l\L Cantacuzlno.Cu alte prilejuri, cunoasterea este cea care figureaeadrepr obiect al arhitecturii. Dupa Schelling, "arhiteduraestc 0 arta libera ~i0 arta frumoasa in rnasura in care eacsrc expresia ideilor, in masura in care ea este imaginea uni-versului ~ia absolutului" (CXVll). "Arhitectura nu estcIa origine 0 asigurare a existenjei materiale. ci un mijloc destapinire a Iumii. de mediere cu irationalul" (XLI) - scria.mai recent, G. Feuerstein.

Jocul- in sens matematic, de combinatie a simbolu-rilor, de prod us' at intelectului - este ~i el amintit dreptobiect al arhitecrurii. Le Ccrbusier a fast eel mai stralucitexponent al acestei viziuni : "Arhitectura tnseamna ra-porturi e. tnseamna e pura crearie aspirituluilt"(LXIX);"Arhitectura este invcntie plastica, este specula tie intelec-tuala, este matematica superioara" (LXXiiI); "Arhitec-tum este jocul savant, corect i magnific al volumelor 'reu-nite sub lumina" (LXX). Rasuuetul acclci explcaii devervd, care a fast" Vers wne ardutecoure", poate fInregistrat~i pc meleagurile noastre : 1. C. Rosu avea-sa scrie: .Armcniaarhitccturii clasice este de domeniu.l intelectualitatii pure,cstc de esenta matematica ~ieste fnchisa in rapoarte denumere", (CiX) .Arhitectura tnsa este un complex deabstracui spiritualc" (XXV) - arata Sp. Ceganeanu. Ac-centuind asupra inventiei. Calinescu va spune : .Arbitecturaestc una dintre artele cele rnai pure, alat uri de muzicti ~ipoezie, Hindea ea creeaza 0 supranatura si ca sa nu se tnte-leaga gresit. in sensu} idealizarii, 0 contra natura, in mijloculnaturii" (XXI F)

La ]916 aparea. postum. Jucrarea lui A. de Baudotintitulara .Artntectura, trecumt, prezelltlll", din care verncita aid u n pasaj mai tntins. pe care ilsocotim extrem desemnificativ pentru evolutia, in epoca moderna, a conceptleidespre obiectul arhitecturii. .Aceasta aria - scria el - nueste nurnai aceea de a construi st decora edificiile. urmtnddefinitia incompleta, inexacta si insuficienta a diotionarelor.Aceasia definitie este incompletf ln. sensul ca Iimiteaza laciadir-i dcmeniul arhitecturii, III timp ce acesta. mult maivast, se tntiude Ia toate operele create de am, urrujud pro-~ ~ ~ 1 ~ ~ i ~ c e t ~ ~ : m ( ;~ a ~ o 6 i \ i ~ : ~ ~ z ~ : ~ ( , r f s ~ I ~ l e n ~ ~ ~ i ;i ~:

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

12/23

din arhitcctura, caci ele sint coucepute ~ executate urmindo acceasi metoda ea ~ipalatele ~i Iocuintele". (11 I) Consi-deram ~cest text de 0importanta aparte, deoarece el aducein atenpe. drept obiect al arhitecturii, tntregul cadru materiald e viata al societatii. asemenea viziune va fi reluata de~e~~:;~~:i ~~~~~~1~~,v:~euls~:lt~~~~1e ~~:~l~~:;o ~ ' ~ ~ ! ~ ; iasigura propriei lor vieti cadrul sau util, exprima eel ma i justvalorile materiale ~i morale ale unci societa]i". (LXXiX)G. M. Cantacuzino: .Daca ne aducem aminte ca a claditnseamna a aduce, tn mod Instinctiv, universul la Iimitelenoastre de conceptie, toate cele spuse mai sus ne apar caevide':lte. Caci a cladi rnseamna a organiza .'1iviata. .'1ioriceorgamzar~ da na.'1t.ere armoniei". (XXlJ) P. E. Miclescu:"Ea (~rhitectura) !I da (

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

13/23

acceptie foarte precise, particulara - a unor tcrmeni (func-tiune, utilitate, cxpresivitate. spatlu s.a.) fiira ca ei, la rtn-dollar, sa fi fast definiti In mod univoc; pe de alta parte, laanticiparea, 'chiar Pe aceasta cale, a rezultatelor finale alelucrnrii noastre. Ne-am ingaduit 0 asernenea Iibertate Intructtdefinirea termenilor aminti ti - care ne va preocupa in cu-prinsul capitolelor unnatoare - nu face dectt sa conturezemar limpede evolutiile deja semnalate'A contlnutndu-Ie /l icauttndu-Ie locul rntr-un sistem coerent. In acesr Iel, bizuin-du-ne pe esafodajul ridicat prin eforturile premergatorilor~icaruia ne-am straduit sa-i subliniem Iiniile de forta, voruIncerca.sa punem tntr-o lumina noua imaginea grandiosuluiedificiu al arhitecturli.

ORGANIZAREA SPATIULUI

1. CONTINUUL SPATIU-TIMP!llat,erialismlll dialectic concepe spatiul ~i timpul dreptcategorii de mare generalitate. ea forme obiective ~i univer-sale de existenta a materiei in miscare. Spatiul real- adicaeel apartintnd realitatii objective a~a cum ne este ea cunos-cuta - e tridimensional. Lirnittndu-se la proprictatile mate-matice ale spattului. abstriigind deci ~i generaliztnd, geome-tria opereaza unecri tn biperspatiu, adica tntr-un spatiuimaginar cu orictte dimensiuni : un asemenca clstig al cu-noasterit abstracto nu modifies insa eu nimic natura ~iproprietatilc spatiului real. Nici in uiacrocosmos, in abisurilenesftrsite ale Universului. nici In microcosmos, In lumeaparticulelor elemcntare. n-3U putut fi puse vreodata in evi-

denta dimensiuni ale spatiului in plus fa~a de cele trei una-nirn admise.E adevarat di se vorbeste uneori despre limp ca de 0 apatra dimensiune a spatiului, dar aceasta nu in sensul hipcr-spatiului geometric, Dimensiunile spatiale sint echivalente

!} i sirnetrice : ele caracterizeeaa relatiile de pozitle dintreabiectc coexistentc. TimpuJ nici nu se bucura d e ecuivalenttiin raport cu vrcuna dintre cele trei dirneusiuni ale spatiului ,~i.nici- nu este simetrie - tntructt se desfasoara ireversibil.dinspre trecut, prio present. catre viitor; torodata, el deserierelatiile de pozi t ie dintrc fenornene succeslve. "Categoriaspatiului exprirnn ordinea coexistenjei obiectelor lumiireale, pozitia, distanta, marimea. forma, lutinderea lor;categoria timpului generalizeazd succesiunea sau simulta-

ADENDA

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

14/23

1. CUljlrllllC M'lIdial, dt: laP(>f""lllj~", E/CONF tiO/CBP/Ii, p . .22.uCGlmicr, Juin 1976, p. II.>.Ibidem, p. 10.

~.IbidArtislolelJf - ..Cum cxist!l.0 IIrt1l, ~is.'i.lutul1ca exernplu arta spccial[, a arhitectnrii,1)\ cum acecsia ar'l1\ {'SICrezuuatcr unei facnltll.ri de a produce de nn anll-mit gen ilutninatd de rntiune ..." (T:hw 'Iju,tUllhicd, car-tea "I, cap. III,_citat ill J Jo p.2)

Haudot, A. de[[[ - "Aecas1il. arta nil este numat aCet'a de a construi 1) ; decora edificule,urmind definltia incomple1a, inexacla ~i insuficien11\ a dicpionarelcr, Aceasl5deIinitie estc incCOlpleta in sensu! dl. limitea,:\' tu el!l.diri domenlul urhitecturif In ttmp C~ cesra, mult mai ...ast, 5e intinde 10.reate operele crealede om, nrmind prcgrnme determinate .~i reuii:role prin tnater-ie , orienre Urfl en. Obiectele de lIluuilier ~i ustensilelc utile '/iet;i fae parte din arhirec-'tura, c!l.ciele sinr coneepme ~i executatc urnilnd Q aceeasr metod'" ea ~paJatele ~i locuinrele." (Arhifecfllra, trrcnud, prt:mtul. Iucrare ap3.rutapcstum - cuar in S, p. WI)

Beltcher, J.IV ~ (ArhiteclOlta) ..este 0 aria cit i i t i 0 ~tiin~" (Esuut;(li in ArcJdI~(llIfe-citat in B., p. 313)fT ~ "Orlee arbitl-ctt'ra uemna ue acest nume se adreseazll in fapt :>ensi-hili:5.tii cit ~i tmeltgentel" {Ibidem - cil:tl in n, p . .115)VI - "Apronpc reate Irumoasele forme arhitecturale iuci\. nu tcatu] auIust lnventate In crtgtne pcruru a S1l.tis.face0 nccesnctc pur prUCtie:\.'(Ibiliem -cilnt in B, p. .117)

Berinddu. D.Vlf - "Arhitecturn primen}il. pe tcare celelalte arte in dezvcltarea Icr{ . . . J nla' inainte de a fi 0 ana, 3rhit('Cluro. e 0 necesit3te a viepi scciale".

123

IRDpC(l~ OO/ljYd (lSI,pm, arhilcct:.,.ii b),Zr 'l II ljUt , arl icol publlcat In l?,ct'illl sale sr nimic nu ne dil. 0 lnt ui t ie mai Figuri'\. a trecutulul ~i 0 mai ault-utica

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

15/23

RCIII{illil ~i rcluat ill V. nr , 8/1890, p. I.'H)rnIl -"...n arhiteclura. uude trebuie a ttoe seama de coustructiune,propor tii ~i decorapc. stjlul e tot-d'cdate, un sistem comprer in care aCes!'eh .mente sint subordonate unu; principiu arhitecfnral"'. (Idem)

Ikr;nd~y, I. D.IX _ ..$i ducA llIul.ic."l. este arhitccturu sunctcior. arhitccturu estc m\l~kaspa{iului" ICd'/)"t ci/ilui. artiCui publicat in 1 1 " . nr-, 1/19{}6. p- 10 ).\' _ "Accnsl1\.aTi;:;, iniTillli1 cuprinde pc reate cclelaltc". (Idem)Xl - [Arhlteetura}, "aCf"asla profesinl1e bogata in ::;tiint"a. ~i cn ll ur ll ., 1 r01-mOllslI. ell (lrta. cell mai IrumcasA prtuirc art(;". (Ibidem. p. Il).\'11- "impol'lanta arhltecturfl este anI. de mare in vtntc ~i trecuml\>l1)1i popcr, im:it liirllo de dlnsa 1\\1 ur exista lstoria". [Idem)

BoilU\I, L.H.XIII _ "Arbitcctura. se aWL,dupa r-l (dupa Doileau), in cJrercitiul celurI rd ' facul!1l \. i p ri tucrdia le s: .sentimentul. rntiullea ~ actiunea rea li zn-toere . El 0 definestc : e er ta de to prcduC"c impresii estcrlce cu nujloaccle~tiinlei cell'; mal avansatc .... (11., p. 9, cttlnd HiMril'e critique dl J l'iIlIlCH/imW QTcl:ilrcturr)

Boriss!,,"li~\"itcb, !II.X/V _ (Dup..'lcl) ..arbiteetl1ra ("SIC0 arl~ n vimpului. cad elerucntele uueiconstructi; nu sin! perceputc simultan, r.i sHcee~;"". (N., p. 10 )

Braem, R..\'1' _ "Arhitl!{;tura estc ninla dOl '/;al;1. ajuns1\. la expresia Icemet: (A"~ttrdll,a, dilfOSllllrul # wsmc"'Hdui, allicol publicat in Baltwlwndig U"(I~.blad, nr. 21/1967 pp. \ J-XX - rraducere COCAS 709:;)XV I - (Arhitectl1Ta) .Jncremeneste conccpnnc de ,jaji'i ce ieri in r onneperpetue" (Idem)

Cantacuzino, G. :II.X I' I r - "Arhitectura CStI' 0 armonic slmultana. Ell. 105110 muzien maselor("Arhilcetnra estc mU7.icfi so]idi!icilt1l.', Novalis}, ceea ce in.seamnl\. cl'L cesenlialmenle in Iunctic de spanc". ( ...frnU;"it, arficcl puultcat in Z, n r11/19~0, p. 31)XVIII _ "Arhitectura este imagina Cea mal perfecta a ar moniel unhare,in care simbolu! ~i utilul, tolul - i aml\.nunlul. materia ~i conccpca. O!llu!$; proportia, suf1etul $i ritmul se reglse!lc in armonie. Erellul arbttecturticOII.St1 in a spune plastic tscntinlul. Acest eseottar coincklc cu arinOl1ia.".[ldetn, p. 52 )

1 24

cu.nO.!;ltinlll. a unei c['Iililaj:ii". (C. p- 5)XX - "Arhitectura, aceastt; parte inltgranti'\. a i~loriti, aceestn m~r(llrisire ilotl\ritcare a 'r(Ulurilor inchciatc" [C, p. !17)XX.I - "GI,ci arhitcctii au fest iutctdcauna eel mai louni crcrucarl" (C,p.163)XXll - "Daei'\. ne aducem illilinte ci ' \. a clldi inSl':I.Iuna a aduce , in modtnstiuctlv universal In limite]e casue de ccncepbe, tcaie cete spuse mil;sus ne upar ca evidente. Oi.e; a elil.di iust-lImn1\. a. orgaruea . o : ; i "iat" ~i cnceorganizare (A nastcre armcniei". (D. pp. 35-.36)

.'{XlII - "Collstrnqia dl\,ine crtritcct urti, ndic1l. artr" cind d{pl,~~t..:utllul". (Valeli "f/'fIl~l/wlr, artiCol ~t"I11n... il11prcnna til ])dce~(I1, O. illZ. nr. \'1I/19~6, p. 11)

Calinescu, G.XXIV _ "l'rltitruura {SiC una dintre arrete tete mar pure, aUl.luri (!cmUl.idl. ~i pccete fiind,;! (";I, crcea;1l. 0 supra r:alurA ~iea ~a fiU ee intclf'afagresit , in sensei idealilArii, 0 ccnlra lIatur!i..!.nmijlctul naturii". (P"inri/ride lStrl ica - cilat in Z, nr. 1/1939. p. _'il)

C~gane:mu, S.XXV - "Arl1il('(Tura ;n,/t cste un ccmplcx cc al;~tractii splri+uale. ell uju-tcrul n'lrcra ea rezol"l\, ctur-l'I norme indepencemc cncc problema, dindu-lfiecll.rci;1.rei-rna maleri . .l1t ~; ccntinutul spiritual, care ('SIr specific fie("1tl'eiprubleme in par-te". {U,.III : lnj,wl, (frliilrd,uiI ,< i nrlilllll!j,,,uld, ar liccl publicatin lV, nr. 3_4/1941. p. 12).':.\"1"1 - "Arhite-ctura, in forma ei matrritll:., r('wHa

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

16/23

XXXI _ ...Arbltectura este 0 actjvitare en caracter complex. care nredrepr reenfrat producerea de cllidiri, ansamblur! de cladiri ~i erase ce can-stituie 0 unhate a, cultllr;; mareriale ~i spiri!'ulIie". [Ibidem, p. !!).,-XXII - [Arhttecrura estc] "dcstintuli a ~rvl procesele de mcncn, deodibnli. hUU cultur:!., pentrll care crr:cllta un cadru mater-ial , in prlmul rindsub aspect utlHHlr"_ [t bidem, p- 20)

Dl'm~triucu, _.\.XX.lt'1l1 _ .,in lIIutica ~i in arbitCCturli, opera de arl;' nu imitcaz" 1 ';nil rft.spunde unor obiecte anumlte din lumen rc;tlil (Obif(./ul artci ill gtm-m/, articol publicat in 1" , 1896, p. 107)

ncrcesco, O .(\'e~ixxun

Doxiadi~, C. A.XXXIV - "A~tA.1.i, in epcca noasf ra de socializare rapid!!., in Care se po."lr1aun [nleres cresclnd ansatublulul unmnilli~ii, arhitectura IIU 1I1aiare seu,:'sli.-~i concentrcee atentia asupra a una sau mal rnulre cla.diri sau gruplIri deelMiri esccpttonute. ci trebule sa fie capabilll. sli salislad\ . 0 cotecttvrtute,o rcgiune, 0 tarl\.; pe scert, acti'~itntea totaill. de consrrucue din lumeaintreaga". (E, p. 68)XXXV _ "S-ar purea denullli nstfel arhiteeturd activitatea conetructivd,globa\i1., e!'.-pril1lutll. in culme prin monumeutc. De asemcnca, mortr. inepoci diverse, au hmt "i!"ful piramidci drept 101 ~i au deflnit nrhitecrurnca arta ~ maniera de a ridiea rnonumemeje". (E, p- 69).X.\'.\'VI - "I.or (arbitt'Ciilor) to revrae mi~iunea de a crca eel mat bunhabitat posil)il pentru camera, ccordonlnd couccpfia, trnscul ~i constructi"Int r-un tOI armcmos'', (E, p. 87)XXXI'll - ,.Creapile arhitccturalc sint rncctc penrru a Ii '/axutc, far"indoiaJlI., dar de ascmenea penlru ca aiei ~5. sc lri).iascl\.. (E. p. 128)XXXV III - ,," Arhitecturn nu ustc 0 disciplinA menitl1 : > . ' 1 . stnbilenscriproiectc de case sau de imobile, ~imai put in iner. tle mcnumcrne, ci pentrua eOllstrui habila tui uman". {E, p. 157)

Dudok, W.

XXXIX - ".>\rhileetura (.. ) cste jccul rrumos ~i series al ~pa~iuJ"i".(Citnt in L, p. 109)

126

XL - "Oup:!. el {dupa Durand), stopul arhitecturf reztda. in esenta. inuti!itatc, dccorul este un pri:>os.$1once e1!.utarc a Irumuserii in sine. 0ernare". ( .V , p. 81 )

recerstetn, G.XLI - "Arlliteetura 11\1 CslC i1l origine 0 a.sisurarc a exlsteutel ruarerla!e,cl un mijlcc do sl~pillire n lurnii, de rncdiere eu iralionaiul". (A"hil~CI"Y(l.fi (H"JutipII/, antcoj publicat in BOl, nt, 5-fi/i966, p. 97-113 -IraduencCOCAS 61l0!))

Foemon, H.XLl/ - "Prc;.funda (originali1a(e n arhileeturu ell. atare re7.id5. in 1 1 1 . ' 1 ' > < 1 .intericam". (CitlJl in R. p- Ij7)

Fcscolo, U.X L/Il - [Arhucctura e.stl'j "eea 11m;ncf",ricil5 dimre artc pent ru ell. e stccell.mai ingr5.ditu. ~i sili({1 ~li rli.min:i exact ceca ee este". (ella! in R. p. 231)

G(]cthe. J. \V. \"(]11XLf[" - "Arbiteuura este 0 mUlle::' incremenit

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

17/23

L _ "Arltitectura cste 0 artli.. Arhitectura eete 0 litiin{a. Arhitectura estec Iunqie sccialh". (F, p 12)L[ _"Acel\stll. artii. cste al)strilctl!. intructt inHl.sinati-I", opera de spiritJa r nu imitatj/a .. :' (T, p. 15 )Lll - .,Furl!. aceastu (fll.r:i.~tiintl!.J n-at exista dcdl eonSlrllciie, nar existnnrbitec"tllr[l.". (Idem)JJI I - "Arhitecturn. lin e decit 0 refle

Kump, E.J.LX]!lI - ".-\rhilcclllra reprezintil. 0 ur.ilatc organlcli- a int rugului spalit~care face cuiect ul protectjtrfi". {Cirat ;11 L, p. 110)

Lasdun, D_LXVll1 - "Arllitedllra este IIIni mulr declr (I aria , mai 111\111eclt 0-~tiinta; en lnglobeaaa inrreaga expt'rienT:i. umana". (0 I..mn : strarilicatla ..articol publica.t in 1'. nr-. J.i9{19(8),

t.e eorbus;erLXiX - ......hi\(.O{;lura este un Iapt de arl!\., IIll Ienomen cmottonat, ill.afara prohlemcJor de consu-ucne, diuculo de de. \c.lIslrllqia este ca s . ' I I .{lnll.; arhitl. '"Clura - ca s 1 ! . emcttoneee. Emetta arhitecturnla i ll ler '/ ine cindopera r!\.5nn1'i in no; pc diapazcnul unni uni'/E'r~ raruia ii super tam. ii rcclI-noa~tclll ~i it admid'\.lll tegne ...\rhi1eClllra inseumna

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

18/23

Ilalurii, Iegtte care deter mind natura. Deastril, unlversul nostru", (I , p. -'6)LXXII - "Arltitectura are alt sens ~ialte seopuri dccit dear de w acuanccnst ructia ~i de a raspunde uncr necesltati [necesltdtt luate in sensut,5ublnle~ aid, de utilitate, de conlor t , de oedillo practicaJ. Arhitecturaeste arta prin cxt:elenj:a,care atinge starea de grandoare pletcniclana, deordine matemarica, de specule tie spirilunl!\, de perceperc a armcniei prinrapcrluri emcticnale. Tata sccput arhitecturii". (I, pp- 86-87)LXXIII _ "Arhitet"tura este inventie plastici1, este speculatie intelectuala,cere marernauca superlcarf .. Arltitectura este '0 nrts Icarre demna". (f,p. 115)LXXIV - "Arhilcetnra in~eal1ll1ll.a stablli en materin.le brute rttporturiemotionale_ Arhitectura este dincolo de cell' mil itare. Arhl rectura esrecuesnune de pla.slicll. Spirit de crdroc, urutate de intentie, !i.imta! Tapor-t'urilor: arhltectllra admiDistreazA eantitAti, Paslunea face din pletreletnerte 0 drama". (I. p. 121)LXXV - "ell materiale neinsufletite, pe un program rnai muIt sac matputin utilitar pe care ilde~~iti, ali stabilit. raporturi care m-au erocnonae.Sle arhitecl'ud1.". (f, p, 123)LXXVI _ "l"U exi~l.1decor Care ~1l1pcera emonona pe cMltllr: exist'"numnt n rh lt ec tu ra care eSle formll. pnrA, integraJa - structurll., p!ns\i c- J. . . "(LIII'( rJc~ralij d'r1ujczl,.d'/mi, Ed. Cr~s& Cie. Paris. 192.5,p. 210)LX ..I{VJ! _ "Displlnind de ruuturinlc proprli unci regiuni, do un mod de....coustrul proprlu uneltelcr unci epcci. de un mod de gindire specific uncipertcede a civilizapei, ar lutect ura treCl17l1.ststeme de organnere coerenv..care consliiuie c.egantsme purificale ~i puse Ill.punet. e.I1tit!'itist indivldun-Ilt1!.tisupertcere, nefalsiflcatc, precise, exacte, cemportincl un jcc automat,de consectnte srance ~iestettce, producind 0 ernctie fiziclogidl. ~ispiritual;j,de neimccult. Arhitectura a llisat de-a lungul vremii ~isteme pure. Tccmaraceste sisteme constituie difcritele arhite

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

19/23

Srea din di',etsitatea cuncsnntercr ttl Ie necesi!a ~i ce a lIlai ~ulJtill'i.prillpurilatea. emotiilor estetice pe care ni te dl!. , arhitectura, mai presus d(. 'C;1reate eereieue arte, si.mooliuazA pentru noi desivir\,irea". (IlJ;dcm, p. ~JXCII' _ "Arbitectura, prima dintre ar te, alc elire; origirti slnt acelea~ieu ate umanitl!.ti.i". (Ibidem, p .. t!)

Min van der Robe, L.XCI' _ "Arhilectura a scrts istoria epocilor ~i Ie-a dat numele. Arhitcctnradepinde de epoca sa. Ea este cristallxarea structurii sale illlnicare, dezvcl-tareaprogresi

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

20/23

(SiimlfiGheWtrk~, Stuttgart, 18'9, 1. p. 512 _ cltat in B, p. 13)exv - "Arhitectura, eil una dintre arteje frumcase, OSlO in afara oric3.ruirepor-t eu trebuinja". (Ibidem, p. ,7j - citat In B, p. 13)eXVI - "Arhitcclura. esre, penlrl1 Schelling, t muaica in spa tiu t, t mu,-rica increlllenil~' 5aU mudca con

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

21/23

CXXXllr _-cpt-rAretnarcabiHl.; mai rrebuie ~l pot! da aoc{J.rului0 formll (rulllca,.-,(..."'(Ibidem, p. 463)CXXXV _ "Orice arhitcctura i~i are orjgtnea sa in Strm:lura ~i primaconditie pe care trebuie !H indeplineasca este de a pune forma in ace-d cu.accastll.structurll.". (D, vet. II, p. J)CXXXVl - "Arhitl'CI.ura eete sora ~Iiin!ei, sc schiIltU., peogreseaea O(.lalfi.-eu en ~ ajunge ra apcgeu atune; cind ~i~iinta a ajuns la 0 ctapll. strl1ucitu.Dar trebuie ~a.Iacem 0 decsebrrc intrc *Iiinla pur.:!.~ arl.:!.;~tiinta n" arceclipse; ceea ce a cuceri! priu observa.[ie, prill. ananea ~idcducj:ii logice,este bun eu~eril... Nu lot astfel sc tntimpla cu aeta cell mai lnvecinatti de~liinfA, erultectura". (Ibidem, p. 'I'll)CXXXVll - "Daea Inrr-adevar eKisla.0 arl1 sertcesa, care trebuie s..'\.l!cmcreu sctava raiiunli ~i a bunului simt. aceasta estc arhilectllra". {Prefa,,-,1a Didic ..no.ire m;s("lmie de " (I r cM l ecl HY e j)"allf([iu du XI au XI11~ siirl~~citat inl\', 1'.93)

Vlsehtr, F.T_CXXX'IIl _ (Dupli. Yischer] "ArhitCCtura apartinc artci oblective".(B, p. 1'16 )CXXXIX - (I)upi'!. Vischer] "Arltilt'Ctura este dublu dependcnta : a)pcntru clt are un seep (\eterm!na(; h) pentru e:l sc~lIp\J11.Conditiilor stat iccceeute de ccnstructte". (Idem)CXL _ (Dupl \ischcr) "Sccpul arhilCCturiiesre$exprtme. eu ajutorulfcrmelcr , eontinulul ideal al unul ed.ilieiu~i de a transforma aSlIc1 ede-pendenl"ul~ In ~independent * . Fcrnm material1\.Care servestc de anvelopllse Imbra('a eu un element especstv ~i devine spiritualli.. Totu~i, prin formelesale care au ue'Jenit animate, arhitectura nu pcate decit sll.Indice un ccu-i;inut spiritual. . 1 . este decl 0 art1\.stmbcuca, ("arenu expriml!.ntnnc preei,,".(8, pp. 1'16-147 _ tril11itind Ia t't~/I'dik der l1 'i ss ell sc /ia jl d es S t/, {jUCll ,vol. I 1851, p. 90)CXLJ _ (Dup':!'\ischer) "Arhilec.tura este arta cee mai vecbe (B, p. 1'17- trimitind la op- cit., P. 198)

Vitale, S,eXLll - [Arhircctura] "Esle 0 form:!.de arl1\.in{eriearl!..Carepcale eApll!"demnltate numal prin spteuuauearea sa ceintervine prin scurgerea limpu-lui". (L~.tdi", t fdl 'Arcl u'WI:ml ~ citat in I?, p. 233)CXLlII - ,.Arhitectura ue apare ea 0 aria anlitragiea., 53.U,Ina, cine Li;;,0;:11. 0 arl1l.in care clementul tragic trebuie ~li~isli.~ca5(apropria sa ccntro-:i:itie", (Ibidem, p. 231)

136

desert, iUMruil in gecmen+e, ~li. sue muhe legende, 91-i Ii ascuitat cu slrgu-,nttl pe Iilozofi, ~ !1tiellluzicli, sll nu lgncreze mectctna, fil. cuocesca solu-tiile jurisconsu\rilor, ~r,aib1\.cunOljlinte tie estectcgte ~i de tcgtte ("erului".(1', p. 31)CXLI ~ ..Astfel, arhilectii care, filr:" inJa~lurl!., au Iucral numai cunrilnile lor n-nu ilbutit ~li.-~icI~lige () autoritatc PI' 111!lsurarudcl.lor, iareel ce s~al1increzur numa! in calcuJc ~iscricri par a [iIlnnAril 0 l1t11br.1,uun lueru. Dar eei care le-au adlncir pe amindoug, en lnzestraf en toalenrrne\l', au auns mai repede ~iCUaUlorilah:: ceca ce sf-au propus". (ldelll)CX/.VI - "Teale aeestea trebuic rr..cutcMtrel inclt ~il. corespunda alri-[mtelor de !

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

22/23

CLIll - "Anumile tehnici crau in mod paJ"licular conforme cu ceca cenumint 0 arhirecturli. veritabil:i.,. adicli. cu lucrari in care gladirea - \ 1 i senu-mentcle umane intrA in joe pentru n cr ea ull tot armouio~, a. cll.rui structurade ansarnblu posedn 0 semni fiCal- ie . Int r-ade' /: 'l r, protejarea, ~i utilitaten-au fost niciodalA suficiente in ~illc. Edificiul fiind pr") ()uctia cea matinalil!. a spiritului umau, omul a. Iast aici mcreu in.ci1utnrca lui insusi",(Q . p. 32 )CLIV - "Poole di. arhjtectura 'chiar este tmpnot-ee tea. mal e,;dellla aacestui 'lis persistent pe care omui il numeste nemurire. Iusunctu! animaleste esuei transccndat i}i descoper!i J; .1ti sfacl_ii de escnla snperioard". (Q .p. 33 )CLV _ ..Aglornera'[iile diverse crescurjl : din silUple sate trfbale de-/e_nicaor~le, urbe, lllari erase. uneie se dez'/oltaril. chiar pina In a deveni un leide mad edilicii autonome. l.:neori un Ora~ preainta tot atita va.rietale ciloricare edif iciu, . i i i se inalfll. cn acccasi indrazneall\.". (Idem)CLI'J _ "Dacli. ccnsme-am e-Iolujia II ceea ce numirn arbitecturh, vomaccede un Icc preponderem anumitor c;'/ilil~tii diture care uncle subtistdillCli.. Nu trebuie sa neglijll.m operete, insularilor dln marile sudului saunorden, nici celt a J ! ! _ salbattcilor din Pacil ic care, dccorlndu-si cnetrcrc~i a-mere. le-au conferit roar multll. soliditate ~i mai mult~ .eficacill11e.[Q , p. 35)CLl'll _" .. _.Iorilltcclura. este. simpl", ceu !IIai inaJtrl ini('rprelani a. na-rurti de catrc OUl, in Iolesul omului". (Q , p. -43)CLlflll - "Arhitectura organiel!. devine interprcrarea insll5i a lIic\"ii".IQ . p. 56 )CLl}Y _ ,,0 mare arhitecturA este cea mal inaltll. d,;,-,ad5. a mllreti('i OIlIC-nesu". (Q, p. 63)CLY _ ,,_\rhiteCfii trecututui incarnasera !>pic;lul lor ~ pc ace.ta al epociilor in cea mai nobilh dlntre reate 111:l.rturiilc, care enc arhitect urn". (Q ,p. ti~)CLXl _ "Totu~i. arhitectura esrc forma naluTal1i..iii fundamentul oricar

8/2/2019 d2a4234393e5713a80326a642da3ffd2

23/23

operA de acta.". (Cft este (lrta, not3 pubHcatll. in X. nr , 1/1922, p. oilCLXXVI - "Arhiteclura nu este numai aria de a clAdi", (Arititectll"'.articol publicat in Z, nr. 1/1939, p. .51)CLXXVTI - "Daell. ins! arhteectur a uu sc polite defiui, sc pot tolu~i ctasaobiectele care intrA In domeniut arbltecturii ~i putem risca n(irma~ia casint. nrbltectouice reate obiectete in care utilul este dcpasit do simbol".(Ibidem, p. j3)CLXXl'fII _ "Ea organi1.eazll armcnlilc ~i spatule, coordoneazd reporuqvolulILelor ~ Iormelor, sail mat bine tis d~ forma 'folumelor (...) in rapcr tco corpul uman, lnrr-c oarecare m!lsuril. ar hitectura este a I"ranspunere aarmonie; fizice umane, un .joe seeund al acestci armanii". (Idem)CLXXTX - "CAeiullimul scop at arhit(lCturii nu este de a ccea un decor,ci 0 stare suucreasca, 0 atiiudiJ1e mora.J;l", (Idem)CIAXX - "Arhilectu! cste eel care, maestro al artei de a eOllstrui con-iorm cetor mat bune conditii de 'tiat:!., erce'l1.';'~ aruma loeurile pc nndetrace ~i stii. cmul". (D~!i"ilie elaboratn de Ccngnsu/ U.I.A. de to ilogo.19.5.5c cttar in IV, p. 12)

Defini~ii con:;emnate in diqionareCI_XXXI - (Arlutectul este)... "cd care cuncastc aria de a face sa scccnstruiasca". (DictiPll1(1ire de /,A(lcadi"li~ Fral1vaist, 1691, - citat inA, p. 228).CLXXXII - "Arhitectur:L - Ac.ti';taten ccnstind in organlzarea spatic-lui ~i collStrui.rcade ccrnptexe ~i ansarnbluri de construl;tii de productie,de transport, de toccu, publice, social-I;ulturale etc., in care se desrasoaravia\"a.~i mUU1;ilomeneasca (...) Arhirectura ccnstiruie 0 parte a eulturiimatertale a socie1i1lii, avind en scop sansracerea unor necesitAli rnaterialc~i spitituale ale oamenllcr". (Di qic>I( lrl !1 EI II ;i, fopedi c. Rom~l I. Ed. Encicto-pcdlca, BUCUfC!!ti,/01. 1 1962)CLXXX[Il - ",\rhitecturll. - $tiintn ~i arta {h, a proiecta ~i de a COll-strui clll.diri, potrivit unor anumite prcport tt : ; ; i reguli, determinate deceracterut st de dC!llinalia constructHlor". (Dic.fiouar de neologisme, Buell-TC!jti, 1.9(6)CLXXXIV - "Arhitedurli. - ~liillta ~i arta de a construl clddiri $; an-sambluri de clAdiri". (Marta Euddopedi~ SQlIieliw)CLXXXV - "Arhitcdur1l. - $tiinta sau urta de a canstru;". (Oxjf)I'dCQllcise Dj"iolar)" !96'l)CLXXXVI - "Arhitcctur1l.~ Ada de a coostrut ~i de a lmpodobi edifi-euie". (Puit LarolUU, 1968)CLJ(XXVII - "Arhitectnr1l. - $tiinta, arta sau profesla de a proieda~i construt cladir!". (W.bskr-s Ntw WI)I'/d Dic!IOJrary, 1966)

140

.i, '-\lberli9~5 - .hchilctics cl archltcaures, Ed. du Scorpion, Pari,B. Boris~~~~hiICh,)1. - Lcs fhr'orij'S lie J'a"c/rileclw'e, Payer. Paris,C. Calltacllzino. G.: '!. - .-hwile, Jirilit, lespul, Carica Rom:lneasca,

Bucurest.i. 1932D, Cantacuaino, G.;\1. - !"Irodu,cre lro sludilll arhirccuerii, Socec,Hucure:;ti,19UiE. Doxiadis, C. ,\. - L'arc.llitecfur~ en ITaJlsitiol1, Dunod, Paris, 1%7F. GuttoC;e,"\~a-:;-is~~:I~rSf,li~~.h sur 1'(ll'(.l!ilrc/uTc, Ed. "intent, Fr~al &

Hege\o~' J ' t 1~66Prehccr i de ni t/Jed, Ed, Academiei, fiucurqti,.H. Le Coruusier - U~bal1i$me, Ed. \-;n(;l:l, Freal & Cie, Paris, 1966

L a C~a~~sS.ie~958Vf,rswe arcllile&tlU'e, Ed, Vincent, Fecal & Cie.J. Ragon, )1. -011 ..1"'0115-110"$ dCllaill? Robert !.affont. Paris, 1963H. Ruskin. J. - / Il sr 'mm,J"i d tspr, (11'16, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1968L. Simonds, J. 0, - .1rhi ltcl li ra pdsaju[, ,; , Ed! Tehulca, Bucurestt,1967M. Trajauescu, 1. D. - _4rhilcGlurII, Bucurestt, 1916- ' I i . t:luaek, G. - De Vilru~e" Ie Corbr!sil'l', Dunod, Paris, 1968O. "io11",I-le-1)\I\:,.E. E. - Entrctirns SII/,f(lrchj/tctr"~, Ed. A. Morel &c, Pari5,/ol.l, 1863. m1.ll IR7!P. '-ihu'/iu - D~$pl'e arhi/e,jIlT4, Ed, Academiei, Bucurc~i, 196-1Q . Wright, J~,L. - l.'/ltelli, d~ 1'(lrcllil~cI'!re, Ed. Gouthier, Paris, 1966R. Ze,;. D. - C"I!! sa i.l!flrgtm arhil(cl!wa? Ed. Tchnlca, Bucurestt,

1969S. * * Dicsionnaire tI~ 1'(lJ'cllil!Gllire 1!1f')(JeI'II~,Fernand H(\zan, Paris,196'1T. Mell'i arllilt:G!i, Ed. Meridlane, Bucuresti, 1971

PertcdlceLT. .-luolde arMleclurii Ii aI, a rl e/o r Gil eaa St