Date post: | 03-Jun-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | flori-lupseneanu |
View: | 477 times |
Download: | 52 times |
of 100
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
1/100
1
FLORIN DUMITESCU
LOGIC JURIDIC-Manual de studiu individual-
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
2/100
2
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
3/100
3
FLORIN DUMITRESCU
LOGIC JURIDIC-Manual de studiu individual-
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
4/100
4
Copyright 2012,Editura Pro Universitaria
Toate drepturile asupra prezentei ediii aparin
Editurii Pro Universitaria
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiat fr acordul scris al EdituriiPro Universitaria
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
5/100
5
CUPRINS
NOTIUNI INTRODUCTIVE...........................................................................6
I. FORMELE FUNDAMENTALE ALE LOGICII.............................;............9
NOTIUNEA .............................................................................................9
- Continutul si sfera notiunilor.............................................................11
- Operatiile gandirii si formarea notiunilor...........................................11
- Tipologia notiunilor...........................................................................13
- Definirea notiunilor............................................................................15
- Regulile definitiei......................................................................16- Tipologia definitiilor..........................................................................17
- Operatii care inlocuiesc definitia........................................................18
- Clasificarea........................................................................................18
- Regulile clasificarii...................................................................19
- Tipuri de clasificare.................................................................20
JUDECATA..........................................................................................20
-Tipologia judecatilor..........................................................................21
RATIONAMENTUL.............................................................................24
- Legile fundamentale ale gandirii........................................................24
-Tipuri de rationament........................................................................26
- Rationamentul deductiv.................................................26
- Silogismul; legile silogismului..............................26
- Rationamentul inductiv.................................................27
- Inductia completa................................................28
- Inductia incompleta.............................................29
- Observatia...........................................................29
- Experimentul.......................................................29
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
6/100
6
-Erorile in inductie...........................................................30
II. LOGICA SI LIMBAJUL..........................................................................32
- Limbajul si limba..............................................................................32
- Limbajul si gandirea..........................................................................33
- Functiile limbajului...........................................................................35
- Functia de comunicare...................................................35
- Functia practica............................................................35
- Functia afectiva............................................................36
- Functia ludica...............................................................37
- Functia cathartica.........................................................37
- Alte perspective asupra functiilor limbajului...................................37- Formele limbajului...........................................................................38
III. LIMBAJUL JURIDIC.............................................................................39
IV. REGULI DE INTERPRETARE A JURIDICITATII..............................41
- Lacuna juridica si antinomia ..........................................................41
- Tipuri de lacune juridice..............................................44
V. INTERPRETAREA LOGICA A LEGILOR............................................48
- Metode utilizate...............................................................................48
- Interpretarea ordinara.....................................................................48
- Reguli de interpretare logica............................................................49
- Interpretarea logica directa..........................................49
- Interpretarea logica semidirecta..................................50
- Interpretarea logica indirecta......................................50
- Interpretarea logica semiindirecta...............................51
- Interpretarea extensiva....................................................................52
- Reguli specifice interpretarii extensive........................52
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
7/100
7
- Argumente utilizate in interpretarea extensiva............53
- Argumentul a contrario sensu.....................53
- Argumentul a fortiori ratione......................54
- Criterii logice de utilizare a regulilor de interpretare a legilor...........55
VI. ANALOGIA JURIDICA.........................................................................58
VII. CONSTRUCTIILE JURIDICE..............................................................60
- Prezumtiile.......................................................................................61
- Fictiunile..........................................................................................61
VIII. FUNDAMENTAREA ADEVARULUI JURIDIC...............................62
- Demonstratia..................................................................................62
-Argumentarea..................................................................................62
- Argumente irelevante pentru fundamentarea adevarului juridic..........
63
IX. TEORIA SI LOGICA INTREBARILOR............................................66- Intrebarile in drept..........................................................................66
- Analiza logica a intrebarilor............................................................67
- Tipuri clasice de intrebari................................................................70
- Tipuri de intrebari folosite in drept..................................................73
- Exigente in formularea si adresarea intrebarilor specifice dreptului..75
- Analiza logica a raspunsurilor..........................................................75
BIBILIOGRAFIE................................................................................................77
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
8/100
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
9/100
9
NOTIUNI INTRODUCTIVE
In viata de toate zilele intalnim frecvent situatii in care
pot fi auzite atentionari sau apostrofari de genul:Ce spui tu,
nu are nici o logiga, Explicaiile tale sau argumentele tale
sunt lipsite de orice logica, Ai un comportament total
ilogic, Cutare parc i-a pierdut minile, nu are nicio
logica n tot ce face.
Termenul de logica semnifica ideea de normalitate, de
corectitudine a gandirii, de raionalitate, iar expresiile
mentionate semnalizeaza abaterea de la tot ceea ce intr-un
anume context, intr-un anume moment este considerat
normal si firesc de catre toata lumea.
Normalitatea actelor, gesturilor, comportamentului
nostru fizic (acional) i verbal se sprijin pe normalitatea
psihic. Psihicul uman are mai multe componente: cognitiv
sau intelectual, afectiv sau emotionala, volitiv sau
voliional, relational-atitudinala,s.a.
Logica dar si lipsa ei opereaza la nivelul componentei
intelectuale in care gandirea cu formele ei de baza notiunea,
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
10/100
10
judecata si rationamentul- ocupa locul central.
Intreg psihicul, in esenta lui, este o forma de reflectare.
Aceasta se realizeaza la randul ei sub forma de imagine, idee,
trire. Poate cea mai importanta componenta a psihicului
nostru este componenta cognitiv. Reflectarea la acest nivel
se realizeaza sub forma de imagine si de idee. In primul caz
vorbim de treapta senzoriala incluzand senzatii, perceptii,
reprezentari, in cel de al doilea de treapta rationala, care, in
esenta cuprinde gandirea, sprijinita si ajutata insa si de
memorie si imaginatie.
Daca treapta senzorial asigur cunoaterea
exteriorului, a particularului, a concretului, a ceea ce se
vede (este perceptibil), treapta raional merge in
profunzimea perceptibililului, la nivelul esenialului, a
generalului care nu se vede, care depaseste bariera
perceptibilului.
Cunoaterea raional, real, autentic presupune doua
condiii:
1. normalitate psihica, sprijinita pe integritatea
anatomica funcional a mecanismelor neurocerebrale;
2. respectarea unor norme, reguli, legi ale gandirii
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
11/100
11
corecte.
Normalitatea, sinonima cu integritatea i
funcionalitatea mecanismelor neurocerebrale tine de
domeniul psihologiei. Psihologia are n vedere nu doar
gandirea normal i ci gandirea patologic, gandirea infantil,
gandirea adultului i gandirea vrstnicului.
In privinta normelor gandirii corecte, a regulilor,
legilor si formelor, acestea tin de domeniul logicii.
Prin urmare, logica studiaz gandirea numai sub
aspectul corectitudinii; studiaz formele i regulile gandirii
corecte fcnd abstracie de coninutul ei; nu are importanta
ce gandeste un om sau altul, ci cum gndete sau, altfel spus,
cum ar trebui s gndeasc oamenii pentru ca gandirea lor sa
fie corecta.
Pentru c studiaz formele gandirii corecte, logica
poart i atributul de formal. Asadar, logica formala se
ocupa de formele, dar si de legile gandirii corecte.
Logica juridica este logica formala aplicata la
domeniul juridic.
Scopul principal al logicii juridice il reprezinta, pe de oparte analiza raionamentelor juridice, iar pe de alta parte
elaborarea unor reguli ale argumentrii eficiente.
Unii juristi considera ca nu exista si nici nu este
necesara o logica juridica ca un domeniu distinct de studiu
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
12/100
12
pentru necesitatile profesionale. Logica naturala, intuitiva, a
bunului simt, ar fi suficienta pentru ca tot ce tine de sfera
dreptului are o logica proprie ce actioneaza de la sine si este
absolut accesibila, atat teoreticienilor, cat si practicienilor
dreptului.
In acest context, s-ar impune o cat mai sumara schitare
a unui profil al logicii generale, o conturare a specificului
logicii in genere.
Trebuie precizat ca logica moderna nu se rezuma la
logica naturala a bunului simt; ea se defineste tot mai des
drept o teorie stiintifica deductiva a unui limbaj, iar limbajul,indiferent carui domeniu apartine, juridic, medical,
matematic, pare sa fie unicul obiect tangibil al logicii.
In domeniul dreptului, este folosita preponderent
logica formala, deoarece ea opereaza cu propozitii si notiuni
ale limbajului natural.
Ca disciplin metodologic, provenind din logica
formal, logica juridica studiaz regulile specifice gandirii
juridice corecte care guverneaz procesul, edictrii,
respectrii, interpretrii i aplicrii normelor de drept.
ntregul domeniu al dreptului poate fi abordat dintr-o
perspectiv logic.
Acesta este alctuit pe de o parte dintr-o structur de
norme organizate n ramuri i instituii juridice, iar pe de alt
parte dintr-o structur paralel de principii, noiuni si reguli
juridice nescrise, dar care pot fi desprinse prin analiza
sistemului legislativ sau impuse ideologic de ctre sistemul
politic.
Dreptul este un sistem ierarhizat de norme (unele mai
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
13/100
13
puternice ca for, ex. normele constituionale), altele mai
slabe (ex. normele organice, normele ordinare). Acestea din
urma sunt, de regula, interpretate n conformitate cu regulile
impuse de normele superioare. Este doar unul dintre
principiile logice care asigura intregului sistem coerenta.
Dreptul ramane in permanenta un sistem deschis,
dinamic care nglobeaz i se ntregete mereu cu legi noi.
Criteriile de admitere a acestora sunt date de axiomele
constituionale,care fac posibil evitarea contradiciilor,
ambiguitilor, suprapunerilor.
n acest fel, sistemul juridic i poate pstraproprietile logice eseniale care sunt, si trebuie sa ramana,
rigoarea completitudinea consistena, coerenta si stabilitatea.
n orice limbaj i cu precdere n cel juridic gsim
constructe; ex.: noiuni sau concepte, judeci sau propoziii,
raionamente sau argumente, sisteme ipotetico-deductive
(teorii) dar i norme sau reguli de gndire corect, sau de
gandire productiv.
Toate demersurile raionale din oricare domeniu de
cunoastere sau de activitate se desfoar n i prin gndire si
au drept suport limbajul. Ca disciplin metodologic, aa
cum este considerat, logica are trei forme fundamentale cu
care opereaz: noiuna, judecata si raionamentul. Cum deja
am precizat, acestea sunt formele cu care opereaza si
gandirea.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
14/100
14
I. FORMELE FUNDAMENTALE ALELOGICII
Obiective:
Familiarizarea cu formele de baza ale logicii formale, din
perspectiva logicii juridice. Prezentarea tipurilor de judecati
si descrierea rationamentului deductiv si inductiv si
evidentierea erorilor care se pot face in inductie.
Termeni cheie:notiune,judecata, rationament deductiv si
inductiv, inductie completa si inductie incompleta.
NOTIUNEA
Revenim la gandire ca proces psihic, ca sediu al
ratiunii i teritoriu al logicii.
Gandirea este declanat de situatii problematice;
situatiile problematice sunt situatii neobisnuite, inedite pentru
care nu avem soluii imediate.
Soluionarea unei situatii problematice e precedat de
trei etape i anume: 1) percepia problemei insotita de
intrebari autoadresate de genul Ce fac? Cum fac?;
2) explorarea mental a soluiilor posibile care este sinonima
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
15/100
15
cu derularea propriu-zisa a procesului de gandire;
3) identificarea soluiei optime marcate prin formule de
genul:aha!, da, gata!, am gasit! e clar! .
Exploatarea mentala a solutiilor este o etapa de
efervescen mental care include: reprezentri, memorie,
limbaj cel mai adesea interior dar in unele cazuri si exterior.
Reprezentarile mentale asociate cu formulari verbale sau
termeni nu sunt altceva decat notiuni, cautarea solutiilor
devenind, in ultima instanta, o operare cu notiuni. Iar
operarea cu notiuni reprezinta mecanismul insusi al gandirii.
Asadar, noiunea este o construcie mental compus
din reprezentare, adica dintr-o imagine mental schematizat
la care se ataseaza un cuvnt. Aceasta constructie mentala
reflecta un obiect, lucru sau categorie de obiecte, lucruri,
fiinta,fiinte, existente n realitate.
Noiunea reflect n fapt caracterele generale,
eseniale, necesare ale acestor obiecte, fiinte etc. sau a
categoriilor de obiecte, fiinte, lucruri etc.
Noiunea este, intr-o oarecare masura, similar cu
desenele copiilor. Unui copil caruia i se cere sa deseneze o
casa va schita in linii generale imaginea unei case.Va reda
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
16/100
16
caracteristicile esentiale, care se intalnesc la orice fel de casa,
indiferent de marime, forma sau amplasare, restectiv conturul
(patrat sau dreptunghiular) al peretilor, conturul de regula
triunghiular al acoperisului, usa, ferestrele si un cos de fum.
Acestea sunt elementele generale si esentiale ale oricarei
case. Pe acestea le are in minte in reprezentare orice copil si,
in mare masura, orice persoana adulta. Aceasta configuratie,
insotita de cuvantul casa reprezinta notiunea de casa cu
care va opera gandirea.
Continutul si sfera notiunilor
Coninutul se refer la totalitatea nsuirilor eseniale
ale unei categorii de obiecte, fiine etc. De exemplu,
continutul notiunii de om cuprinde urmatoarele insusiri:
mamifer, biped, biman, cu postura verticala, cu ratiune,
limbaj articulat, isi construieste adapost, isi fabrica unelte etc.
Coninutul noiunii de grefier : este funcionar din domeniul
juridic care consemneaz dezbaterile, redacteaz hotrrile,
se ocup de actele procedurale.
Sfera se refer la totalitatea obiectelor, fiinelor,
oglindite n coninut. Sfera noiunii de om include toi
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
17/100
17
oamenii de pe planet.Sfera notiunii de grfier cuprinde toate
persoanele care au aceasta ocupatie.
Alte exemple: automobil, scaun, umbrel, gard,
croitorie dar i deplasare, vitez, teroare, suferin, bucurie.
Aadar, noiunile au o existen n plan mental
simetric cu existena n plan real a obiectelor, fenomenelor
etc.
Noiunile sunt materia prim a procesului de gndire.
Reamintim c gndirea opereaz literalmente cu noiuni, iar o
gndire corect, clar, eficient presupune att claritatea
noiunilor, cat si respectarea unor reguli de desfurare a
procesului de gndire.
Operaiunile gndirii si formarea notiunilor
Obiectele, fiinele, lucrurile din aceeai categorie
(clas) nu sunt identice. Ele difera mai mult sau mai putin
intre ele.Uneori diferenele sunt minime i noiunile
adiacente se pot confunda conducnd la erori de gndire
implicit la erori decizionale (ex.: tipuri de maini, rase de
cini, tipuri de regnuri.
Formarea corect a noiunii presupune o serie de
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
18/100
18
operaii mentale dupa cum urmeaza:
- Comparaia care este o operaiune mental destabilire a asemnrilor i deosebirilor dintre
obiecte, fiine, fenomene, duce la concluzia c
obiectele, fiinele, fenomenele pot fi identice, uor
diferite (asemntoare), total diferite, opuse,
necomparabile.
- Analiza duce la o mai bun (profund) cunoatere aelementelor analizate si este operaia de
descompunere i izolare mental, a diferitelor
nsuiri, caliti, atribute ale obiectelor, fiinelor,
fenomenelor. Analiza se poate face i concret,
material, n laborator. Este vorba de varianta
chimica sau fizica (demontarea si studiul unui
aparat, agregat etc.)
- Sinteza este reunirea mental a prilor unor entitintr-o entitate nou sau intr-un concept ori notiune
noua. De exemplu, barbatul ideal sau femeia ideala
sunt rezultatul unor sinteze.ntre analiz i sintez
este o unitate. Ele se presupun una pe cealalt.
Sinteza poate fi asimilata unei concluzii.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
19/100
19
- Abstractizarea. Comparatia si analiza presupunsepararea unor nsuiri de altele precum i de
obiectul cruia acestea i aparin. Aceast separare
n sine poart numele de abstractizare.Obiectele
foarte diferite pot avea o nsuire comun.
Identificat i abstras ea poate constitui criteriu
pentru o categorie anume. Aceast abstragere
(abstractizare) permite constituirea unei noi clase
sau categorii de obiecte. Ex.: studenii cunosctori
ai limbii spaniole sau studenii cu caliti sportive
deosebite.Constituirea unei noi categorii pornind
de la abstractizarea unei nsuiri de la cazuri
particulare, poart numele de generalizare.
- Generalizarea este operaia prin care cuprindemntr-o noiune o pluralitate de obiecte reunind o
nsuire sau mai multe dintre nsuirile lor comune.
Tipologia notiunilor
ntre noiuni sunt numeroase deosebiri din punctul de
vedere al sferei i al coninutului. Ex.: unele reflect un
singur obiect, fiin, fenomen, altele mai multe obiecte, fiine,
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
20/100
20
fenomene.
Prin urmare vom avea:
1. Noiuni singulare (individuale). Ex.: Tour Eiffel,
Transfgranul, Cascada Niagara, preedintele actual al
S.U.A. La notiunile singulare coninutul este individualizat,
iar sfera limitat la un singur exemplu.
2. Noiuni generale. Ex.: tunel, pete, copac.
Coninutul este relativ restrns, iar sfera foarte larg,
general.
3. Noiuni colective. Ex.: pdure, omenire, studenime.
4. Noiuni vide. Coninutul reprezinta o asociere, o
alctuire bizar de obiecte, fiine, nsuiri , in timp ce sfera
lipseste. Ex.: ptratul cu 5 coluri, anticii din sec.19,
dinozaurii actuali, mortul acrobat, petii vorbitori,
elefanii zburtori s.a.m.d. Cu noiuni de acest gen poate
opera cel mult creaia artistic.
5. Noiuni concrete. Ex.: cldiri, automobil, plant etc.
6. Noiuni abstracte. Ex.: justiie, frumusee, fermitate,
victorie etc. Toate acestea sunt nsuiri abstrase din obiecte,
fenomene, situaii etc., concrete.
7. Noiuni pozitive. Acestea reprezinta o concordan.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
21/100
21
Ex.: egal, drept, ordonat, corect.
8. Noiuni negative. Acestea reprezinta o discordan.
Ex.: inegal, nedrept, dezordonat, incorect.
9. Noiuni comparabile, care sunt noiuni diferite dar
cu multe note comune ( Ex.: sat ora; alb negru; plumb
aur), dar unele pot fi noiuni opuse.
10. Noiuni necomparabile. Ex.: emoie copac;
teroare adiere; cartier nas; brbat autocar.
Definirea notiunilor
n primul rnd trebuie stabilite coordonatele definiiei.
Definiia este operaiunea de dezvluire i identificare
a notelor eseniale din coninutul unei noiuni i de
evideniere a nsuirilor eseniale ale clasei de obiecte care se
reflect n sfera ei.
Definiia se face prin genul proxim i diferena
specific.
Genul proxim este genul cel mai apropiat de noiunea
de definit.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
22/100
22
Diferenta specific reprezinta notele prin care o specie
se deosebete de celelalte specii ale aceluiai gen.
De exemplu, omul este entitate aparinnd regnului
animal (genul proxim), din specia mamiferelor, biped
biman, avnd postur vertical, limbaj articulat, raiune
etc.(diferenta specifica).
n concluzie, definiia este o operaiune logic prin
care dezvluim coninutul unei noiuni prin genul proxim i
diferena specific.
Noiunea definit i noiunea care definete sunt cele
doua elemente structurale ale definiiei, sunt unite prin verbul
a fi (este). ntre cele doua noiuni, cea definita si cea care
defineste, trebuie s existe un raport de identitate.
Regulile definitiei
Definiia trebuie s circumscrie cu precizie coninutul
i sfera noiunii de definit.O definiie corect cere doua
condiii: 1) atenie (rigoare) si 2) cunotine exacte. n plus ea
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
23/100
23
cere respectarea unui pachet de reguli ajuttoare prin care se
pot evita principalele erori de definire. Aceste reguli sunt:
1. Definiia trebuie s fie adecvat noiunii de definit,
adic s o acopere n totalitate, respectiv s convin
ntregului obiect definit, s convin numai obiectului definit
nu i altora.
Abaterile de la aceast regul, au loc atunci cnd nu
precizm suficient diferena specific.
n funcie de respectarea acestei reguli definiia este
adevr sau fals.
2. Definiia nu trebuie s formeze cerc. (noiunea s nu
se defineasc prin ea nsi). Ex.: omul este o fiin uman;
istoria este tiina care studiaz fenomenele istorice.
Definiia este n acest caz un cerc vicios. Ea nu ne
spune nimic.
3. Definiia nu trebuie s fie negativ dac poate fi
pozitiv. O excepie o constituie una din definiiile culturii:
cultura este tot ceea ce nu este natur. Se sugereaza faptul
confom caruia cultura presupune intervenia omului in
ordinea naturala.
Dar definiia negativ se mai poate folosi totui dac
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
24/100
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
25/100
25
incint, sau taifunul este fenomenul care apare n condiiile
n care o mas de aer cald n ascensiune este nlocuit de o
mas de aer rece care tinde s-i ia locul deplasndu-se
orizontal.
Operaii care nlocuiesc definiia
La operatiile care inlocuiesc definitia se recurge cnd
unele noiuni se definesc cu dificultate sau nu se pot defini i
dorim s dm o idee sau imagine complet despre noiunile
n cauz.
Aceste operaii, prezentate mai jos pot completa sau
nlocui total eventualele ncercri de definire:
a. descrierea reprezinta un inventar minuios sau exact
al nsuirilor caracteristice ale obiectelor sau fenomenelor. In
descriere se consemneaza toate observaiile efectuate asupra
acestor obiecte sau fenomene i poate fi de doua feluri:
tiinific sau literar.
b. caracterizarea consta in evidenierea datelor
caracteristice.
c. comparaia, am precizat mai sus, este operatia de
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
26/100
26
stabilire a asemanarilor si deosebirilor dintre doua sau mai
multe elemente.
d. indicarea unui obiect asemntor.
Una dintre operatiile mentale pe care le efectuam
adesea din nevoia de simplificare si ordonare a activitatilor
noastre mentale dar si practice, concrete, este clasificarea.
Clasificarea este operaia de adunare, asociere, grupare
a obiectelor sau fenomenelor n clase (categorii) pe baza unor
caractere comune iar clasele astfel obinute n clase din ce n
ce mai generale, asa incat fiecare dintre noiunile
corespunztoare s aib un loc precis i stabil n mintea
noastr.
Clasificarea este echivalenta cu generalizarea cu toate
c, n ambele operaii se trece se urc spre noiuni din ce n
ce mai generale.
Generalizarea este o operaie n sens vertical de
urcare spre noiuni mai generale n timp ce clasificarea este
n primul rnd o operaie orizontal, de grupare a tuturor
obiectelor pe care vrem s le aezm n clase i, n al doilea
rnd, o operaie vertical, de ierarhizare n ordinea
generalitii.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
27/100
27
Regulile clasificrii
O clasificare utila, operationala, presupune o serie
de reguli dupa cum urmeaza:
1. Fiecare dintre obiectele pe care le clasificm trebuie
distribuit ntr-o clas.2. Nici un obiect nu poate fi aezat n doua clase
deosebite.
3. Asemnrile pe baza crora grupm obiectele n
aceeai clas trebuie s fie mai importante dect deosebirile
dintre ele.4. Constituirea claselor pe o treapt a clasificrii
trebuie s se fac pe baza acelorai nsuiri.
Tipuri de clasificri
1. Clasificarea natural in care criteriul de baza ilreprezinta nsuiri eseniale, adica cele care determin natura
obiectelor.
2. Clasificarea artificial in care asocierea si gruparea
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
28/100
28
obiectelor se face doar dup nsuiri distinctive nu i
eseniale.
JUDECATA
Dac noiunea reflect nsuiri generale ale obiectelor,
fiinelor, fenomenelor fr a afirma sau nega, judecata este
inseparabil de actul afirmrii sau negrii.
Chiar definitia judecatii spune c aceasta este forma
gndirii prin care se afirm sau neag ceva despre ceva.
n judecat se reflect fie un raport ntre un obiect sau
o nsuire, fie raport ntre obiecte. Ex.: cldirea este (nu
este) nalt, terminat, colorat, proporionat
(raportul este ntre obiect / nsuire) sau cldirea este (nu
este) mai mare , mai echilibrat sau mai solid....decat
cea alaturata.
n exemplele date, primele judeci, cele care exprim
raportul dintre obiecte i nsuire se numesc judecati de
predicaie. Celelalte, exprimnd un raport ntre doua obiecte
distincte, se numesc judecati de relaie.
Judecata reflect n ultim instan raporturile care
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
29/100
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
30/100
30
1. Dup calitate judecatile pot fi: a) afirmative i b)
negative.
a) Judecile afirmative sunt cele n care se afirm c o
nsuire aparine obiectului judecii.
b) Judeci negative sunt cele n care se neag c o
nsuire aparine obiectului judecii.
2. Dup cantitate judecatile pot fi: a) singulare; b)
particulare); c) universale.
a) ex. de judecata singular : Columb este
descoperitorul Americii. Afirmaia sau, dupa caz, negaia se
refer la o relaie unic.
b) judecata particular: se afirm (neag) ceva despre o
parte dintre obiectele unei clase. Ex.: unii studeni sunt
interesai de studii n strintate; unii profesori nu accept
ntrzierea la ore.
c) Judecata universal ( se afirm neag ceva despre
fiecare dintre obiectele unei clase). Ex.: Toi oamenii sunt
muritori, toate corpurile au greutate, Nicio piatr nu
plutete pe ap.
3. Dup calitate i cantitate.
Combinarea celor doua criterii ofer o posibilitate nou
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
31/100
31
de clasificare a judecilor.
Afirmaie Negaie
Universal A E
Particular I O
Judecati universal afirmative (A). Ex; Toi adulii
au fost copii; Judecati negative (E). Ex. Niciun copil
nu are experiena unui adult.
Judecati particular afirmative (I). Ex: Unii
infractori se autodenun; Judecati particular negative
(O). Ex.: Unii infractori nu sunt pedepsii.
4.Dup relaie judecatile pot fi: a) categorice; b)
ipotetice; c) disjunctive.
a) Judecile categorice sunt cele n care afirmaia sau
negaia nu sunt supuse nici unei condiii. Ex.: Oxigenul este
un gaz; Fierul este un metal.
b) Judecile ipotetice sunt cele n care afirmaia sau
negaia sunt supuse unei condiii determinante. Ex.: Dac
temperatura scade sub 00apa nghea, Dac svreti o
fapt grav ajungi n detenie.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
32/100
32
Judecile ipotetice sunt compuse din doua judeci
categorice unite prin Dac ..... atunci.Prima judecat este o
condiie. A doua este consecina i decurge n mod necesar
din prima.
Judecile ipotetice prezint mai multe variante n care
consecina poate fi afirmativ sau negativ. Ex.: Dac
boxerul X este bine antrenat, va ctiga toate meciurile,
Dac plou, nu mai organizm excursia, Dac nu nvei
temeinic, rezultatele tale vor fi slabe, Dac antrenorul nu
va fi schimbat, echipa nu va deveni campioan.
c) Judecile disjunctive sunt formate din doua sau mai
multe judeci categorice unite prin particula ori (sau). Ex.:
Voi cumpra o vopsea alb ori verde; Premiul cel mare va
fi un sejur la Paris ori un scuter.
5. Dup modalitate judecatile pot fi: a) asertorice; b)
problematice; c) apodictice.
a) Judecile asertorice numite si constatative sunt cele
n care se constat apartenena sau neapartenena real a unei
nsuiri la un obiect. Ex.: ncperea aceasta este nclzit;
Sala X nu este liber.
b) Judecile problematice, numite i de posibilitate
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
33/100
33
sunt judeci care exprim legtura posibil dintre o nsuire
i un obiect. Ex.: Norii acetia pot aduce ploaie; Acest
talent poate evolua foarte bine; Este posibil ca aceast
recolt s fie cea mai bun din ultimii ani.
c) Judecile apodictice (de necesitate) sunt judecatile
care reflect apartenena unei nsuiri care nu poate lipsi. Ex.:
Un corp aruncat n sus revine (n mod necesar) pe pmnt;
Apa care fierbe se transform n vapori.
RATIONAMENTUL
Legile fundamentale ale gndirii
Pentru a intelege mai bine dinamica
rationamentului ca proces mental, se impune sa trecem
pe scurt in revista legile fundamentale care ghideaza
procesul gandirii:
1. Legea identitii pleac de la ideea c obiectele,
fiinele, fenomenele lumii impreuna cu nsuirile lor au
stabilitate n timp (rmn identice cu ele nsele). Astfel, i
noiunile noastre au stabilitate i identitate precis i confer
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
34/100
34
gndirii noastre claritate i precizie (un brad este si ramane
intotdeauna un brad; un cal este si ramane un cal etc.).
2. Legea noncontradiciei spune c doua judeci dintre
care una afirm, alta neag acelai lucru, nu pot fi adevrate
mpreun n acelai timp. Ex.: judecile: Frunzele sunt
verzi; Frunzele nu sunt verzi pot fi adevrate n momente
sau perioade diferite, nu simultan. Alte exemple: afar este
ntuneric si afara este lumin; acest om este de bun
calitate si acest om este un om de nimic.
3. Legea teriului exclus se aplic numai judecilor
contradictorii. Dintre acestea una este neaprat adevrat,
cealalt este neaprat fals. A treia posibilitate nu exist.
Ex.: Mine va fi un cutremur; Mine nu va fi un cutremur, ori
Da, ori Nu, a treia varianta nu exist.
4. Legea raiunii suficiente exprim faptul c orice
judecat valid are un temei, adic un corespondent n
realitate pe care l invocm cnd suntem ntrebai ce ne face
s credem, sau de ce credem un lucru sau altul.
Revenind la raionament, precizam ca acesta este o
form a gndirii prin care din doua sau mai multe judeci
valide (cunoscute) derivm o nou judecat o nou
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
35/100
35
informaie (cunotin).Un exemplu banal: Doua dimensiuni
(A i B) egale cu o a treia (C) sunt egale ntre ele.
Informaia (A = C; B = C) care reprezinta doua
judeci este cunoscut. Ele constituie premisele
rationamentului.
Informaia A = B este o judecat nou derivata din
premise. Ea este concluzia.
Raionamentul propriu-zis are chiar aceast form:
A = C; B = C premise
Deci: A = B concluzie
Tipuri de rationament
1. Raionamentul deductiv. In aceste tipuri deraionament gndirea merge de la adevruri
generale la adevruri particulare. Ex: Toate
mainile performante sunt scumpe (premisa),
Maina lui X este performant(premisa),
Deci Maina lui X este scump(concluzie).
Concluzia raionamentului deductiv are un caracter
cert.
O form important de raionament deductiv este
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
36/100
36
silogismul. Acesta permite derivarea dintr-o judecat
general a uneia particulare prin intermediul unei a treia
judeci.
Silogismul se sprijin pe o axiom de forma: Ceea ce
se afirm (neag) despre o clas de obiecte se poate afirma
sau nega despre fiecare obiect n parte.
Legile generale ale silogismului se mpart n dou
categorii ale termenilor i ale premiselor.
1. Legile termenilor :
a) orice silogism corect ale 3trei termeni i numai trei.
In exemplul dat avem: 1) main; 2) performant; 3) scump.
b) ntr-un silogism corect termenul mediu e distribuit
n cel puin una din premise: ex.: scump (termen mediu)
c) intr-un silogism corect nici un termen nu apare n
concluzie dac nu a aprut n premise: ex.: scump,
maina;
2. Legile premiselor
a) ntr-un silogism corect o premis este totdeauna
afirmativ n ex.dat.: ambele sunt afirmative.
b) ntr-un silogism corect una dintre premise este
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
37/100
37
totdeauna universal (toate mainile performante).
c) ntr-un silogism corect din doua premise afirmative
rezulta totdeauna o concluzie afirmativ.
d) ntr-un silogism corect concluzia urmeaz premisa
cea mai slab (fie cea negativ, fie cea particular) ex.:
maina lui X.
2. Raionamentul inductiv. In raionamentul inductiv,
gandirea merge de la adevruri particulare, care pot fi doua
sau mai multe, la un adevr general.
Ex.: premis: Puii de gin sunt drglai.
Premis: Puii de pisic sunt drglai.
Premis: Puii de animale slbatice sunt drglai.
Premis: Puii de om sunt drglai.
Concluzie: Deci toi puii sunt drglai.
Concluzia raionamentului inductiv are caracter relativ.
Raionamentul inductiv permite aadar ridicarea de
la cunotine sau informaii despre obiectele individuale la
cunostinte despre ceea ce este general si esenial n aceste
obiecte.
Inducia se sprijin pe date observaionale repetate i
poate fi complet sau incomplet.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
38/100
38
Inducia complet include un principiu forte i anume ea
exclude graba de a generaliza o constatare implicnd rbdare
n a aduna, compara si analiza observaii ct mai ample si
mai detaliate.
Inducia complet este definita ca form de raionament
prin care se obine o concluzie general despre o clas de
obiecte, fiine, fenomene pe baza cunoaterii tuturor cazurilor
particulare care compun acea clas. Ex.: Toi studenii
anului doi au sub douazecisidoi de ani.
Inducia complet presupune doua reguli:
a) clasa obiectelor, fenomenelor, fiinelor despre care
se afirm sau neag ceva n concluzie s fie construit n mod
real din toate cazurile enunate n premise i numai din ele.
b) trebuie s existe certitudinea c nsuirea
generalizat aparine fiecrui obiect, fiin sau fenomen din
aceast clas.
Inducia incomplet presupune obinerea unei
concluzii generale pe baza cunoaterii doar a unei pri din
cazurile particulare. Esantioanele din sondajele de opinie
publica, osciland in jurul a o mie de persoane pot sa nu fie
totdeauna reprezentative intrucat ele nu reprezinta decat o
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
39/100
39
parte din totalul cazurilor particulare. De altfel sondajele de
opinie au o marja de eroare de pana la +/-3%
Am precizat c inducia se sprijin pe date
observaionale repetate. Acestea se recolteaza prin
intermediul metodei cunoscute sub numele deja sugerat, de
observatie.
Observaia este o percepie orientat, planificat, si
dirijat spre un anumit scop sau interes. Nu este acelasi lucru
sa percepi oamenii care trec pe strada si sa observi oamenii
care trec pe strada. Percepia este pasiv, lacunar,
superficial, fugitiv, aleatorie in timp ce observaia este
activ, complet, profund, stabil si dirijat, orientata.Doar
in aceste conditii inducia are sanse sa fie corect si complet.
n contextul discuiei despre observaie se poate vorbi
i despre experiment.
EXPERIMENTUL
Experimentul consta in observarea unor evenimente
provocate. Evenimentele se pot provoca n laborator sau n
teren. Un exemplu de experiment de teren de natura
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
40/100
40
psihosociala, organizat cu mai multi ani in urma, cand inca
nu aparusera telefoanele mobile,de catre Brigada de politie
rutiera a municipiului Bucuresti impreuna cu studentii
Academiei de Politie de la specialitatea Circulatie, a constat
in asezarea la vedere pe autostrada Bucuresti-Pitesti, a unui
manechin care sugera ideea unui accident mortal. Din
primele o suta de autoturisme care au trecut pe langa
accident, doar patru au oprit incercand sa dea o mana de
ajutor victimei.Concluzia care s-a putut trage, respectiv
majoritatea automobilistilor (96%), indiferent de motivele
invocate, nu sunt dispusi sa opreasca in astfel de situatii
echivaleaza cu rezultatul unei inductii incomplete
Erorile n inducie
1.O prima eroare consta in generalizarea pripit;
aceasta presupune tragerea unei concluzii generale dintr-un
numar restrans de cazuri izolate.
2. O a doua eroare se ncadreaz n formula POST
HOC ERGO PROPTER HOC. (Dup aceasta, deci din cauza
aceasta) care consta in interpretarea greit a unei legturi
cauzale. Drept exemple stau numeroasele prejudecati si
superstitii potrivit carora unele intamplari sunt atribuite unor
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
41/100
41
false cauze. Astfel multi oameni considera ca intalnirea cu o
pisica neagra,cu un preot sau cu o persoana care transporta un
recipient gol ori sarea varsata pe jos de un membru al
familiei, sunt aducatoare de neplaceri, fiind chiar cauze ale
acestora. Culoarea neagra a pisicii si a vesmintelor preotului
simbolizeaza doliul, durerea, nenorocirea, tragedia, motiv
pentru care sunt percepute ca prevestitoare de rau.
Coarul, cu toate ca este invesmantat in aceeasi culoare
neagra este considerat aducator de noroc intrucat,prin
meseria lui, el curata si indeparteaza simbolul raului odata cu
funinginea neagra din cosurile de fum, deci intalnirea cu el
nu poate fi decat benefica.Eventuale relatari despre
evenimente grave cu alte cauze, dar puse incorect in relatii de
determinare cu astfel de intamplari banale si nesemnificative
se transmit peste generatii si se sedimenteaza in prejudecati si
superstitii care nu au nimic comun cu atitudinile si conduita
rationala.
Intrebari
1. Ce intelegeti prin termenul de notiune? Datiexemple de notiuni din domeniul dreptului.
2. Cum actioneaza operatiile gandirii in abordarea
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
42/100
42
unei spete judiciare?
3. Cum se defineste o notiune? Cum procedam candnu reusim sa o definim?
4.Dati exemple de judecati din domeniul dreptului.5.Faceti un rationament inductiv complet si unul
incomplet.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
43/100
43
II. LOGICA SI LIMBAJULObiective:
Intelegerea corelatiei dintre calitatile gandirii si
calitatile limbajului, intelegerea functiilor limbajului in
demersul juridic.
Termeni cheie: limbaj, limba, functiile limbajului
Limbajul si limba
Inainte de toate trebuie clarificata distinctia limbaj-
limba. Dac limbajul este o activitate psihofiziologic limba
reprezinta un ansamblu de semne prin care membrii unei
societi sau colectiviti comunic intre ei. In sens larg
limba consta in totalitatea reaciilor care exprim stri sau
triri psihice sau experiene personale.
Limba contine pe de o parte cuvinte,vocabular iar pe
de alta reguli de combinare sau utilizare a acestora..
Cuvintele sunt semne sau simboluri ale unor realiti
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
44/100
44
obiecte, fiine, fenomene, relaii, etc. care fiinteaza in planul
mental sub forma reprezentarilor.Asociate cu acestea ele
devin noiuni.
Limba este un fenomen social in sensul ca este creat
in si de catre societate. Limba propriu-zis, materna,
natural este preluat de ctre copil de la aduli si reprezinta
un instrument al limbajului natural,uzual.Exist insa si
limbaje artificiale-tehnic, muzical, medical, juridic,etc. care
se invata ulterior si
care servesc comunicarii in cadrul unor domenii de activitate
distincte. De asemenea, se mai poate vorbi si de un limbaj al
trupului, al gesturilor, toate slujind, in ultima instanta,
procesului de comunicare.
ntr-o concepie iniial n istoria tiinei gandirea era
considerata ca inseparabila de limbaj.
Limbajul reprezinta aspectul exterior al gandirii, in
timp ce gandirea era latura interioara a limbajului.
Ulterior s-a considerat c gandirea funcioneaz
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
45/100
45
independent, iar limbajul exteriorizeaz rezultatele
raionamentelor.
Mai apoi s-a ajuns la concluzia c gandirea si limbajul
nu pot fi identice ci total distincte dar aflate intr-o stransa
interdependenta..
Lipsa de identitate dintre gandire i limbaj se resimte
n situaia n care avem o idee i nu gsim cuvintele pentru a
o exprima dar i n situaia n care ne autoimpunem un
control raional al gandirii asupra a ceea ce vorbim.
Cnd acest control se pierde, vorbirea noastr
(limbajul) devine ilogic, iraional. Acest lucru se poate
intampla in strile febrile, dupa ingestia de alcool sau
substante psihotrope, in starile de patologie i degradare
mentala etc. Si totui cuvntul (ca element al limbajului) are
un rol fundamental n formarea gndirii.
Pentru copilul mic cuvintele sunt simple sonoriti.
Asociate mereu cu aceleai obiecte, fiine, fenomene sau
relaii, cuvintele direcioneaz atenia, se fixeaz i nlesnesc
operatiile gndirii.
Treptat fiecare cuvnt devine un punct de cristalizare si
fixare a semnificaiilor. De exemplu, o interdictie de orice
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
46/100
46
fel, care de regula este insotita de reactia verbala NU,
pentru copil nu are initial nicio semnificaie. Ulterior, prin
repetarea precipitata a grupului sonor NU, insotit si de
anumite manevre de atentionare sau amenintare, acesta
incepe sa dobandeasca un inteles, un sens, o semnificatie.
Iniial semnificaiile sunt n funcie de experiena
individului dar treptat ele sunt corectate si precizate tot mai
mult de catre societate. De exemplu, cuvantul sau notiunea
caine raportat la experienta copilului are semnificatia de
partener agreabil, de joaca, in timp ce raportat la experienta
adultului poate avea semnificatia de animal care trebuie
ingrijit, care trebuie vaccinat, care produce mizerie, este
purtator de paraziti si boli, sau care poate deveni periculos.
Societatea i experienele noastre sociale ne oblig in
permanenta la raionalizarea i socializarea gndirii.Pentru a
ne face nelei, raionali, logici, trebuie s eliminm ceea ce
este prea individual, personal sau afectiv, s cizelm limbajul
fcndu-l clar, precis, riguros, impersonal, raional, universal.
Concomitent cu cizelarea limbajului se realizeaza si
cizelarea gandirii noastre.
Funciile limbajului
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
47/100
47
1. O prima functie este cea de comunicare; societatea
este in esenta un sistem de relaii de natura materiala i
spirituala. Ambele tipuri presupun comunicare printr-o forma
sau alta de limbaj; att relaiile materiale care presupun
reclama sau publicitate, negociere dar si reclamatie la
protectia consumatorului, de exemplu, ct i relaiile
spirituale care implica transmiterea informatiei culturale
privind experiente de viata comune sau transpuse in arta
literara, cinematografica ori dramaturgica.
Logica limbajului, corectitudinea, precizia, coerena
faciliteaz comunicarea, in timp ce lipsa acestora, dimpotriva
perturb, afecteaz, blocheaz, afecteaz comunicarea si prin
aceasta, nu de putine ori, chiar relaiile sociale.
2. Funcia practic se refera la capacitatea limbajului
de a influena, de a determina la aciune sau de a opri
aciunea semenilor. Prin finctia lui practica limbajul isi
exercita capacitatea de a convinge.
ntr-o variant simpl, termeni ca: vino; du-te;
stai; pleac; ridic-te determina o persoana sa
actioneze conform celor transmise. In varianta complexa a
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
48/100
48
retoricii sau artei oratoriei intalnita la mari oameni de stat,
conductori militari, avocai etc., mase mari de oameni sau
instante de judecata pot fi determinate la decizii si actiuni pe
care initial nu le luau in calcul. Funcia practic poate actiona
si ca o funcie reglatoare a conduitei proprii, sau a altora. Din
acest motiv aceasta functie se mai numete i persuasiv.
Persuasiunea este capacitatea sau arta de a convinge pe
cineva de un anumit lucru. Uneori chiar in ciuda unor
convingeri opuse pe care acesta le are. Persuasiunea este
influentata de o serie de factori, dupa cum urmeaza:
a.caracteristicile sursei persuasive , respectiv
credibilitate, atractivitate, puterea de a recompensa sau
sanciona.
b. caracteristicile mesajului; cu cat acesta este mai
logic, coerent, convingtor si cu corespondene n realitatea
imediat, cu atat eficienta actului este mai mare.
c. caracteristicile receptorului, adica masura in care el
intelege mesajul, il accepta sau macar este atent. De fapt
atentionarea sau punerea n gard a receptorului cu privire la
intenie este foarte importanta in exercitarea persuasiunii.
3. Funcia afectiv sau expresiv; prin limbaj se pot
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
49/100
49
exprima stri emoionale fric, dispre, bucurie, panic etc.
Acestea pot fi exprimate si prin mimica, limbaj nonverbal.
Dar, limbajul articulat, vorbirea este in masura sa exprime
stari emotionale mult mai complexe, care merg pana la
atitudini si sentimente. Tonul, intensitatea, pauzele,
accentele, topica frazei pot comunica mesaje deosebit de
subtile, uneori amnbigui sau chiar cu semnificatie opusa celei
aparene.
4. Funcia ludic
Copiii repet cuvinte sonore, inventeaz cuvinte noi,
rein rime si poezii pe care le repeta si de care se amuza in
timpul jocurilor lor. Cuvintele pot avea si o componenta
emoional tonica, amuzanta, distractiva pe care copiii o
exploateaza din plin. Si adulii se joaca si distreaza cu
cuvintele rebus, calambururi, bancuri, glume, catrene, rime,
ironii, insa incarcatura acestora, dincolo de latura emotionala
si sonoritate este in mai mare masura rationala logica.
5. Funcia cathartic sau eliberatoare de tensiune se
manifesta prin recurgerea la injurii, brf, defimare,
calomnie, denigrare. Pe de alta parte, a spune deschis ce crezi
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
50/100
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
51/100
51
via grupului, l menine, in timp ce ncetarea comunicrii
duce la moartea grupului.
c.- funcia rezolutiv a problemelor grupului.
d.- funcia de valorizare a grupului.
Formele limbajului sunt urmatoarele: limbajul interior
si limbajul exterior. Limbajul interior este utilizat
preponderent n derularea gndirii. Limbajul exterior poate fi
oral sau scris. Limbajul oral se exprima sub forma
monologului si dialogului. Ca forma a limbajului exterior,
mentionam si forma particulara nonverbala limbajul
gesturilor.
Intrebari
1.In ce consta corelatia dintre limbaj si gandire?2. Care sunt functiile principale ale limbajului?3. Cum poate functia cathartica a limbajului sa puna
o persoana in conflict cu legea?
4. Ce rol are limbajul in cadrul unui grup?5. Care sunt formele limbajului si cum pot fi utilizate
in incalcarea normelor sociale?
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
52/100
52
III LIMBAJUL JURIDIC
Obiective:
Analiza corelatiei dintre gandirea juridica si limbaj si
a rolului pe care limbajul il are in formularea, fixarea si
transmiterea normelor juridice.
Termeni cheie: limbaj juridic, maxime, adagii.
Gandirea juridic este inseparabil de limbaj. In fond,
dreptul este o profesie a cuvintelor prin intermediul crora
sunt formulate, fixate si transmise normele juridice, normele
de drept.
Totalitatea termenilor utilizai n domeniul dreptului
constituie universul discursului juridic.
Avantajul limbajului juridic specializat const n
eliminarea ambiguitilor provenite din omonimia i
polisenia termenilor din limbajul natural.
O particularitate a limbajului juridic este abundena de
reguli, maxime i adagii sau argumente formulate n limba
latin.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
53/100
53
Maximele utilizate si ca reguli juridice sunt scurte
definiii ale unor principii ce se aplic diferitelor tipuri de
cazuri.
Adagiile (sg. adagiu si nu adagio compoziie
muzical lent) sunt forme generale concise uor de reinut,
care ofer o sugestie sau o direcie atunci cnd legea este
obscur sau insuficient.
Utilizarea maximelor sau adagiilor nltur riscul
alterrii sensului originar prin traducerea n oricare dintre
limbile de circulatie folosite.
Cteva exemple:
1. Idem est non esse et non probari. A nu proba (o
fapta, o afirmaie) este acelai lucru cu a nu exista. Altfel
spus, orice afirmaie trebuie nsoit de probe altfel, nu are
relevan juridic.
2. Error communis facit ius. Eroarea comun este
creatoare de drept.
Ex.: Numele greit trecut n certificatul de natere
rmne valid, persoana in cauza raportandu-se la orice
institutie sub numele inscris in act.
3. Nemo censetur ignorare legem. Nimeni nu are
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
54/100
54
voie s nu cunoasc legea si implicit nu poate invoca
necunoaterea legii pentru a-i justifica o fapt.
4. Nulla poena sine lege. Nicio pedeaps fr
lege.Nimeni nu are voie s-i fac singur dreptate (cum l
taie capul, n afara legii).
5. Nulla regula sine excepione. Nici o regul fr
excepie. Expresia vine din Dr. roman unde excepia era un
mijloc de aparare.
6. Mala grammatica non vitiat chartam. Gramatica
defectuoas nu afecteaz validitatea unui act juridic.
Intrebari
1. Ce reprezinta limbajul juridic in raport cu limbajulnatural?
2.Dati minimum zece exemple de termeni specificidomeniului juridic.
3. Ce intelegeti prin maxime in cotextul dreptului?Dati exemple.
4. Ce intelegeti prin adagii? Dati exemple.
IV. REGULI DE INTERPRETARE AJURIDICITII
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
55/100
55
LACUNA JURIDIC SI ANTINOMIA
Obiective: Intelegerea notiunilor de lacuna si
antinomie precum si familiarizarea cu regulile de
interpretare a juridicitatii.
Termeni cheie: lacuna juridica, antinomie, tipuri de
lacune.
Lacuna juridic (a dreptului sau a legii) const n
lipsa, ntr-un sistem de drept, a unei norme care s poat fi
aplicat la un caz determinat.
De asemenea, exista lacuna juridic si atunci cnd
norma este incomplet i pe baza ei nu poate fi formulat
nicio soluie.
Existena i modul de complinire (completare) a
lacunelor in drept reprezinta una din temele centrale ale
logicii juridice.
Lacunele juridice sunt inerente oricrui sistem de drept
pentru c orice lege este o oper uman, prin urmare va fi
incert, incomplet si limitat. Ea nu poate epuiza ntr-un
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
56/100
56
simplu text totalitatea situaiilor sociale prezente i cu att
mai puin a celor viitoare care se pot crea ntre oameni,
Lacuna nu trebuie confundata cu antinomia. Dac
lacuna const n lipsa unei reglementri privitoare la un caz
determinat, antinomia este o incompatibilitate, un conflict
ntre doua norme care se bat cap n cap i const n
dificultatea de a alege o soluie din doua sau uneori mai
multe soluii contradictorii.
Situaia de antinomie, de conflict a legilor numit de
catre unii autori i lacun logic a dreptului de ctre unii
autori poate fi rezolvat prin doua metode:
1. n cazul unei diferene ierarhice a normelor, de ex.:
ntre o norm constituional i o norm ordinar se aplic
legea situat pe o poziie superioar n ierarhie, conform
principiului Lex superior derogat lex inferiori.
2. n cazul unor legi plasate pe acelai nivel ierarhic se
aplic ultima lege conform principiului Lex posterior derogat
lex anteriori.
Pentru ca o antinomie s fie perfect i s genereze o
lacun logic este necesar ca doua norme (legi) s fie
promulgate n aceeai zi, s se afle pe acelai nivel ierarhic,
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
57/100
57
iar contradicia s priveasc aceeai aciune i acelai subiect
n aceleai circumstane.
Ori acest lucru este un incident pe ct de regretabil pe
atat de rar ntr-un sistem de drept naional.
n dreptul privat internaional ns exist numeroase
cazuri de antinomii ntruct avem de a face nu cu unul ci cu
doua sau cu mai multe sisteme juridice la care cele doua
reguli sunt inaplicabile.
Cnd rezolvarea antinomiei nu este posibil sau
aparent irezolvabil, se creeaz literalmente o lacun n drept.
In practic se pot intalni cateva tipuri de antinomii, si
anume:
1. Situaia n care doua norme de drept care trebuie
aplicate la aceeai relaie juridic sunt simultan inaplicabile.
De exemplu: cstoria sau adopia unor persoane de
naionalitate diferit, cnd legiuitorii din cele doua ri au
prevzut soluii divergente n aceast situaie.
2. Situaia n care legea naional contravine ordinii
publice internaionale. In acest sens se pot vedea numeroase
cauze trimise la Curtea Europeana a drepturilor Omului.
3. Situaia n care este imposibil s aplicm simultan
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
58/100
58
dou norme aa cum sunt ele enunate. Aici este vorba de o
antinomie de interpretare care poate disprea dac se recurge
la alt tehnic de interpretare ce poate releva semnificaii care
nu apar n textul legii.
n concluzie, de cele mai multe ori antinomiile pot fi
rezolvate printr-o tehnic de interpretare (de ex.: apelul la
interpretarea extensiv, apelul la spiritul legii, apelul la
spiritul epocii, apelul la inteniile legiuitorului, dar validitatea
acestei rezolvri este relativ i nu de putine ori va sta sub
semnul intrebarii.
Lacuna juridic este reglementat n Dreptul privat
care, n esen spune ca judectorul are nu numai libertatea
de a umple lacuna ci i obligaia de a o face pentru c n caz
contrar acesta se face culpabil de denegare de dreptate (refuz
de a soluiona o cauz). Articolul 3 din Codul civil nu doar
semnaleaz existena lacunei juridice dar prevede i
obligativitatea rezolvrii ei: Judectorul care va refuza a
judeca sub cuvnt c legea nu prevede sau c este ntunecat
sau nendestultoare va putea fi urmrit ca i culpabil de
denegare de dreptate. El, judecatorul nu are dect puterea
de a umple o lacun individual, de a rezolva un caz
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
59/100
59
particular. Decizia sa nu creeaz precedente i nu poate ine
loc de lege pentru rezolvarea unor cazuri asemntoare.
Tipuri de lacune juridice
1. Lacune veritabile si lacune false.
Lacuna veritabil este cea care apare ntr-un context
care nu ofer nici un fel de indiciu de interpretare pentru
soluionarea cazului. Sunt situaii n care o lege instituie
aciune dar nu i determin limitele sau condiiile concrete n
care ea trebuie s aib loc.
Lacunele false sunt de trei feluri: a) lacun lingvistic;
b) lacun ideologic (politic); c) lacun creat de o lege
desuet.
a. Lacuna lingvistic apare cnd textul de lege are o
formulare deficitar sau conine expresii incorecte din punct
de vedere terminologic.
b. Lacuna ideologic, sau politic, apare n cazul
schimbrii de regim politic si implicit a ideologiei dominante
i const n conflictul dintre prevederile unora dintre legile
vechi i cele ale noului sistem.
c. Lacuna creat de o lege intrat n desuetudine. Legea
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
60/100
60
exist i aparent este valabil dar formularea ei este depit,
este n discordan cu evoluia, tiinei i a societii n
general i prevederile ei nu mai sunt operante.
2. Lacune intenionate si lacune neintenionate.
Criteriul care st la baza acestei clasificri este voina
legiuitorului; uneori din dorina de a oferi o mai mare
libertate judectorului acesta trece peste reglementarea unor
situaii. Lacunele astfel create sunt intenionate, sunt
constiente, deci create cu bun tiin. Cele neintenionate,
sunt independente de voina legiuitorului si se datoreaz mai
degrab limitelor acestuia, mai precis incapacitii sale de a
prevedea unele situaii.
3. Lacunele primare si lacunele secundare.
Lacunele primare exista deja n momentul apariiei
normei.
Lacunele secundare apar ulterior, datorit progresului
tehnic sau ca urmare a schimbrii sistemului social.
4. Lacune n lege i lacune n drept.
ntr-un sistem evoluat de drept nu ar trebui s existe
lacune. Lacuna care apare n lege , in principiu, poate fi
rezolvat prin apelul la principiile dreptului.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
61/100
61
Unele situaii ns nu pot fi soluionate nici n acest fel, nsui
dreptul i principiile sale fiind un sistem n continu evoluie
i ntr-o continu adaptare la evoluia societii.
5. Lacune critice si lacune diacritice.
Lacuna critic consta in imposibilitatea de evaluare a
unui comportament menionat ntr-o norm. Lacunele critice
pot fi A parte obiecti, cnd innd seam de prevederile
legii nu putem stabili dac un comportament se nscrie sau nu
n acestea i A parte subiecti , cnd nu putem identifica
subiecii crora li se adreseaz norma.
Lacuna diacritic apare n situaia n care sanciunea
prevzut de norm nu este clar, astfel aprnd
imposibilitatea de a soluiona un caz sau de a lua o decizie
chiar dac subiecii sau comportamenteler vizate se pot
identifica.
6. Lacune de cunoatere. Acestea pot surveni n doua
ipostaze:
Prima ipostaz este cea in care modul de soluionare
nu este prevzut de lege sau cand exist mai multe soluii
pentru un caz dar nu sunt menionate criteriile de alegere a
soluiei n spe si de eliminare a celorlalte opiuni.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
62/100
62
A doua ipostaz este cea in care exist un defect de
sistem care presupune:
a) lipsa informaiei factuale ce nu permite determinarea
cu certitudine a faptelor i ncadrarea lor n norm sau
b) indeterminarea semantic, atunci cand termenii sunt
prea generali sau expresii lingvistice sunt imprecise, situatie
care las deschise mai multe opiuni.
7. Lacune provizorii. Lacunele privizorii sunt create de
legiuitor prin trimiterile la o reglementare ulterioar ,de
completare, ( legea n alb). De regul se precizeaz i un
termen n care legea de completare trebuie s apar, dar
acesta adeseori nu este respectat.
8. Lacuna tehnic. Aceasta apare cnd legiuitorul
prevede sau statueaz o norm general fr a preciza i
condiiile concrete n care aceasta se va aplica.
De ex.: se prevede restituirea unor drepturi bneti
(fr a se specifica cine le va face, n ce cuantum, de la ce
dat etc.).
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
63/100
63
Intrebari
1. Ce este lacuna juridica?2. Ce este antinomia?3. Cand avem de a face cu o antinomie perfecta?4. Ce tipuri de antinomiiputem intalni in practica?5. Ce precizeaza art. 3 din Codul civil cu privire la
lacuna juridica?
6. Ce tipuri de lacune se pot intalni in practicajuridica?
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
64/100
64
V INTERPRETAREA LOGICA A LEGILOR
Obiective: Analiza principalelor metode de
interpretare logica a legilor, a tipurilor de interpretare si a
argumentelor utilizate.
Termeni cheie: interpretare ordinara, interpretare
extensiva, argumente.
Obligaia judectorului de a complini o lacun juridic
nu presupune, in mod necesar ca la soluia dat s se ajung
prin metode logice.
Soluia poate fi adoptat i prin recurgerea la metode
intuitive, dar necesitatea de a-i motiva decizia impune de
cele mai multe ori utilizarea unor procedee logice de
demonstrare a valabilitii raionamentului judiciar.
Acest aspect aduce n mod ferm n prim plan cerina
interpretrii logice a legilor.
Noiunea de interpretare semnific evidenierea
sensului termenilor cuprini n actele juridice n general i n
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
65/100
65
lege n special.
METODE UTILIZATE
n domeniul interpretrii legilor se folosesc doua tipuri
de metode:
I. Interpretarea ordinar cnd legea este obscur sau
ambigu.
II. Interpretarea extensiv cnd legea e lacunar.
I. Interpretarea ordinar se sprijin pe doua metode
metoda gramatical i metoda logic.
Metoda gramatical presupune trei etape: a) analiza
sintactic i morfologic a propoziiei din textul de lege; b)
determinarea sensului gramatical al frazelor sau cauzelor; c)
analiza nelesului etimologic al noiunii.
Metoda logic de interpretare a legii folosete metode
specifice logicii juridice, limitele acestora fiind determinate
de fiecare ramur de drept.
Regulile de interpretare logic
1. Interpretarea logic direct aceasta face trimitere
la nsui textul legii, analiza sprijinindu-se pe operaiuni
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
66/100
66
logice.
Regulile de interpretare logic direct derivnd chiar
din termenii ntrebuinai de ctre legiuitor sunt urmtoarele:
a) O regul principal a interpretrii sensului propriu i
direct al termenilor regula a proprio sensu.
b) Reguli accesorii privind posibilitatea de a nelege
aceti termeni ntr-un sens larg (lato sensu) sau ntr-un sens
restrns (stricto sensu).
De aceste doua reguli pot fi legate cele doua argumente
juridice cunoscute sub numele de A generali sensu
(considerarea termenilor n sensul lor larg, general) si A
ratione legis stricta , adic interpretarea strict legat de
nelesul oferit de textul legii. Interpretarea strict sau
restrictiv se utilizeaz n principal n domeniul dreptului
penal.
2. Interpretarea logic semidirect
Regulile acestui tip de interpretare pornesc tot de la
legea care este interpretat, dar nu se limiteaz la text, ci se
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
67/100
67
extind la structura capitolului de lege sau a materiei tratate.
Cele mai frecvent utilizate reguli de acest tip sunt:
a. Pro subjecta materia , care recomand folosirea
sensului termenilor aa cum este dat n cadrul respectivei
ramuri de drept.
b. A topica regul care presupune analiza
succesiunii alineatelor, verbelor sau frazelor cutndu-se
semnificaia unui termen prin analiza locului acestuia n
cadrul structurii textului. Aceast regul este asemntoare
cu interpretarea gramatical.
c. A rubrica este regula care pleac de la
presupunerea c titlul unui paragraf, seciune, capitol poate
oferi indicii cu privire la intenia legiuitorului i prin urmare,
interpretarea ine cont de acestea.
3. Interpretarea indirect recurge, n principiu, la surse
exterioare legii. Cele mai folosite reguli n acest caz sunt:
a) cutarea argumentelor n lucrrilor preparatorii. Ex.:
dezbaterile parlamentare din cadrul procesului de adoptare a
legii sau expunerea de motive care nsoete unele acte
normative;
b) regula autoritii care trimite la doctrin sau soluiile
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
68/100
68
date de jurispruden pornindu-se de la presupunerea c
somitile n materie sunt cele mai n msur s desprind
nelesul cel mai potrivit al legii.
4. Interpretarea semiindirect
Regulile acestui tip de interpretare fie trimit la o lege
asemntoare, fie ncearc s desprind un sens logic sau un
principiu diriguitor de la care se poate pleca n desprinderea
sensului prevederii respective.
Cele mai frecvente reguli de acest fel sunt:
a) regula utilitii logice, care, n cazul existenei a
dou sau mai multe posibiliti de interpretare trimite la
sensul cel mai practic n conformitate cu scopul legii.
b) regula tendinei in favore sau in odio a legii
care prevede c o interpretare care conduce la consecine
favorabile pentru inculpat, va fi prferata uneia care duce la
agravarea situaiei sale. Aceasta este utilizat cu precdere n
dreptul penal.
c) regula identitii de raiune juridica -a simili ad
simile- care recomand folosirea soluiilor preconizate de
legiuitor ntr-un caz similar n cadrul aceleiai ramuri de
drept.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
69/100
69
Aceast regul este cunoscut i sub denumirea de
analogie sau raionament analogic.
d) regula a fortiori ratione care extinde aplicarea
unei norme la un caz neprevzut considernd c motivele
avute n vedere la stabilirea acestei norme se regsesc cu trie
n cazul nou aprut.
II. Interpretarea extensiv se folosete n cazul n care
legea este lacunar i presupune metode similare cu cele
utilizate n cazul interpretrii semiindirecte.
Regulile specifice interpretrii extensive sunt:
a) interpretarea a sensu legis (n care se caut
nelesul legii).
b) interpretarea ab intentione legis, ntnit i sub
formula a scopo legis, aceasta cautand s desprind intenia
legiuitorul att din analiza lucrrilor preparatorii ct i a
dezbaterilor parlamentare ocazionate de promulgarea legii.
c) regula ab ocasione legis care trimite la ocazia cu
care a fost emis o lege (ex.: cnd un eveniment istoric a
determinat legiuitorul s elaboreze prevederile respective).
d) regula a ratione legis care ne ajut s desprindem
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
70/100
70
un motiv (o raiune pentru care ...) din nsui textul legii pe
care apoi l putem folosi pentru complinirea lacunei.
e) regula ab efficacitate legis care conduce la
varianta de interpretare care confer legii un efect.
f) regula ab utilitate legis care permite sau faciliteaz
interpretarea cea mai util.
g) regula de interpretare ab absurdum(ab absurdo
sensu) este similar cu procedeul cunoscut n matematic sub
denumirea de reducere la absurd i const n stabilirea
adevrului tezei de demonstrat prin infirmarea tezei care o
contrazice.
Regula ab absurdum presupune doua operaii:
1) admiterea c teza i implicit teza sau soluia
contrar, ar fi adevrate.
2) dovedirea falsitii tezei (soluiei) contrare, cu
ajutorul inferenei bazate pe anumite fundamente.
n acest mod, din falsitatea unei judeci, decurge n
mod necesar adevrul judecii contrare acesteia.
Plecnd de la doua teze contradictorii, acest procedeu
determin obinerea din teza presupus adevrat a unor
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
71/100
71
consecine false de unde, prin raionament a contrario se
ajunge la considerarea celeilalte teze ca fiind adevrat.
Regula ab absurdum se folosete n problemele
controversate pentru combaterea altor argumente ce se invoc
n sprijinul opiniei contrare.
Argumente utilizate n interpretarea extensiv
Argumentul a contrario sensu sau per a contrario
este bazat pe una dintre legile fundamentale ale logicii -cea a
teriului exclus-, care spune c dintre doua noiuni care se
neag reciproc (contradictorii), numai una este adevrat,
cealalt este fals, a treia posibilitate nu exist.
n conformitate cu aceast lege sau principiu al logicii,
ori de cte ori un text de lege prevede un anumit lucru,
implicit el neag contrariul.
Valoarea acestui argument -a contrario sensu sau per a
contrario- este totui relativ ntruct nu ntotdeauna tcerea
legii spre exemplu poate fi luat ca echivalent cu o
soluie contrar celei prevzute expres de lege.
Argumentul per a contrario impune cel puin doua
reguli ndeosebi n materia probatoriului care ns
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
72/100
72
funcioneaz doar atunci cnd aprecierea valorii unei probe
este aceeai pentru toi participanii la proces.Acestea sunt:
1) Un mijloc de prob nu poate dovedi c un
eveniment a avut loc i, n acelai timp, c nu a avut loc.
2) Un argument probatoriu nu poate s dovedeasc i
n acelai timp s nu dovedeasc, acelai lucru despre, acelai
fapt prin intermediul aceluiai mijloc de prob.
Acceptarea unui argument probatoriu sau mijloc de
prob exclude acceptarea mijlocului de prob opus. Un
justiiabil nu poate avansa, ntr-o situaie dat, un argument
de prob i, cu acelai prilej, i opusul su, privind acelai
mijloc de prob.
Argumentul a fortiori ratione - al raiuni superioare
mai puternice.
Acest argument extinde aplicarea unei norme la un caz
neprevzut de ea n situaia n care motivele avute n vedere
la stabilirea acelei norme se regsesc cu mai mult trie n
respectivul caz.
De ex.: dac ntr-un parc public este interzis a se clca
pe iarb cu att mai mult este interzis a se parca autoturisme,
spa gropi, rupe flori sau tia copaci.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
73/100
73
Chiar dac aceste cazuri nu sunt expres prevzute de
lege ele se pot incrimina prin extinderea prevederilor normei
care interzice clcarea ierbii.
n aceasta const practic argumentul a fortiori
ratione - el implicnd compararea a dou situaii de tarii
diferite i extinderea prevederilor de la situaia mai slab la
cea mai tare.
n acelai sens, dac instana este dispus s accepte
declaraia unui martor oarecare, cu att mai mult ea trebuie s
accepte declaraia expertului, deoarece ea este mai puternic
(a se vedea relaia dintre mrturie si profesiunea martorului).
Criterii logice de utilizare a regulilor de interpretare a
legilor
1. Un prim criteriu este cel conform cruia norma
juridic trebuie interpretat n sensul n care s se aplice i nu
n sensul nlturrii aplicrii ei, n fond normele juridice sunt
create pentru a fi aplicate altfel nu-i au rostul.
2. Un al doilea criteriu, cunoscut sub formularea
acolo unde legea nu distinge nici noi nu trebuie s
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
74/100
74
distingem se refer la faptul c interpretul unui text de lege
conceput n termeni generali nu are voie s-i restrng
aplicaia i nici s creeze distincii n cadrul unei norme
juridice pentru a soluiona difereniat sau preferenial unele
situaii.
3. Un alt criteriu, potrivit caruia excepiile sunt de
strict interpretare, spune ca textele de excepie trebuie s-i
gseasc aplicare exclusiv la situaiile care se refer neputnd
fi extinse i la alte ipoteze sau cazuri.
Un caz particular al acestei reguli l constituie
interpretarea legii speciale n raport cu legea general. n
acest caz legea special constituie excepia iar legea general,
regula.
Cel mai adesea, raportul lege general lege special
se instituie ntre doua acte normative de aceeai valoare
juridica - doua legi, doua hotrri de guvern etc.- i chiar n
cadrul aceluiai act normativ, ntre normele de principiu si
normele de excepie.
Rezolvarea problemei raportului dintre legea generala
si legea special se face conform urmtoarelor reguli:
- legea special derog (se abate) de la legea
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
75/100
75
general;
- legea general nu derog de la cea special.Termenii de general sau special sunt relativi n acest
context n sensul c raportul general - special se realizeaz
prin comparaie ca operaie logic. O dispoziie poate fi
considerat special n raport cu o alt dispoziie cu o
aplicare mai larg, dar n acelai timp, poate fi i o norm
general fa de o dispoziie cu o sfer de aplicare mai
restrns.
Intrebari
1. Ce metode se utilizeaza in domeniul interpretariilegilor?
2. Care sunt regulile de interpretare logica directa?3. Care sunt regulile de interpretare logica
semidirecta?
4. Care sunt regulile de interpretare logica indirecta?5. Care sunt regulile de interpretare logica
semiindirecta?
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
76/100
76
6.In ce consta interpretarea extensiva?7. Ce argumente se pot utiliza in interpretarea
extensiva?
8. Care sunt criteriile logice de utilizare a regulilor deinterpretare a legilor?
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
77/100
77
VI. ANALOGIA JURIDICObiective: Intelegerea situatiilor in care este necesara
recurgerea la metodele analogiei.
Termeni cheie:analogie, similitudine juridica.
Analogia juridica se refer la gsirea unei egaliti
juridice necesar soluionrii, dup aceleai reguli juridice a
unor spee asemntoare.
Analogia juridic funcioneaz pe baza similitudinii
situaiilor sau aa-numitei identiti de raiune juridic.
Aplicarea analogiei n domeniul dreptului presupune
plecarea de la un caz special care nu este prevzut sau
reglementat de lege i ajungerea la un alt caz a crui
soluionare este reglementat clar, ulterior aplicnd aceste
reguli la soluionarea primului caz. Din similitudinea de
situaii juridice deriv i similitudinea de soluii.
Metoda analogiei nu poate fi utilizat n cteva situaii:
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
78/100
78
1) n dreptul penal (dei unii autori susin c ar putea fi
permis cu condiia de a fi limitat doar la cazurile care ar
uura situaia infractorului).
2) n cazul excepiilor, conform principiului universal
recunoscut, potrivit cruia excepiile sunt de strict
interpretare.
3) n cazul prezumiilor legale absolute.
Analogia se bazeaz pe ideea potrivit creia aceeai
cauz trebuie s produc aceleai efecte. Pentru ca
raionamentul analogic s poat fi aplicat ntre cele dou
situaii care sunt comparate trebuie ca asemnrile sau
similitudinile s fie fundamentale sau s fie mai numeroase
ori mai importante dect deosebirile.
Desigur c prin analogie se face completarea lacunelor
legii.
Problema care se pune n acest caz, este ns nu de a
interpreta un text ci de a gsi un text care s fie aplicabil la
cazul concret, neprevzut de lege.
Completarea lacunelor legii se poate face fie
recurgndu-se la norme care guverneaz situaia similar, caz
n care avem de a face cu analogia legii (analogia legis), fie
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
79/100
79
prin recurgerea la principii de drept care au fost aplicate la un
caz asemntor. n acest caz vorbim de analogia dreptului
(analogia juris).
n cazul n care nsi legea se refer la aplicarea prin
asemnare a unor prevederi ale altei legi, nu putem vorbi de
analogie (legea la care se face trimitere nu mai este repetat
pentru a se evita redundana).
Intrebari
1. Ce este analogia juridica?2. Ce presupune aplicarea analogiei in domeniul
dreptului?
3.In ce situatii nu se poate utiliza metoda analogiei?
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
80/100
80
VII. CONSTRUCIILE JURIDICE
Obiective: Analiza notiunilor de construct juridic,
prezumtie si fictiune.
Termeni cheie:construct, prezumtie, fictiune.
Conceptele de construct juridic, prezumie i
ficiune.
Construcia juridic este un procedeu logic complex
care are drept scop s ofere o configurare logic, sintetic i
consistent soluiilor legale.
Construciile apar ca nite idei generale n drept
capabile s-i exprime i explice propria logic interioar.
ntruct se produc n planul mental al conceptelor
denumirea lor corect este de constructe; de ex.:
conceptele de drept subiectiv, stat, patrimoniu sunt
constructe.
Atunci cnd se refer la relaiile sociale concrete cu
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
81/100
81
care au legtur constructele juridice se transform adesea n
instituii juridice.
Funcia constructelor este aceea de a induce un
element de coeren logic n complexul de reglementri
juridice. De ex.: n cazul instituiei transmisiunii succesorale
constructul juridic ce leag ntre ele diferitele elemente ale
acestor instituii o constituie ideea potrivit creia eredele
(motenitorul) chemat la succesiune continu persoana
defunctului.
Constructul uzeaz de procedeul artificial al ficiunii
spre a oferi un principiu explicativ pentru variate reguli ce se
pot grupa n jurul acestui principiu i pot conduce la
realizarea finalitilor urmrite de legiuitor.
Cele mai utilizate procedee de realizare a constructelor
juridice sunt prezumiile i ficiunile.
n esen prezumia const n transformarea unei
probabiliti ntr-o certitudine.
Prezumia este un artificiu nu o forare sau o deformare
a realitii i are un rol att economic ct i de stabilitate
juridic.
De cele mai multe ori probabilitatea pe care se bazeaz
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
82/100
82
prezumia este stabilit pe baze tiinifice sau pe evidene
factuale.
De aici i deosebirea ntre procedeul prezumiei i cel
al ficiunii.
n cazul prezumiei se tinde la o just reflectare a
realitii pe cnd n cazul ficiunilor avem de a face cu o
deformare contient i voit a faptelor reale, n scopul
atingerii unor obiective de politic legislativ.
Intrebari
1. Ce sunt constructele juridice si care este functiaacestora?
2. Ce este fictiunea?3. Ce este prezumtia?
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
83/100
83
VIII. FUNDAMENTAREAADEVRULUI JURIDIC
Obiective: Intelegerea importantei fundamentarii
adevarului juridic, a demonstratiei si argumentarii
care....... principale si a diferentelor dintre acestea.
Termeni cheie: fundamentare, demonstratie,
argumentare.
n general fundamentarea (ntemeierea) este operaia
logic prin care se indic temeiul aseriunilor sau afirmaiilor
fcute.
Temeiul reprezint o judecat sau un ir de judeci din
care se poate deriva o aseriune pe baza unui procedeu logic
valid.
Cele mai importante forme ale fundamentrii sunt
demonstraia i argumentarea.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
84/100
84
Delimitarea ntre ele se face dup criteriul valorii
cognitive a premiselor. Astfel:
- Demonstraia se caracterizeaz prin premise certe
care se impun datorit evidenei lor intuitive;
- Argumentarea se ntemeiaz pe opinii care pot fi doar
premise probabile dar care sunt acceptate de ctre toi;
- Demonstraia ine doar de logica formal, fiind
alctuit n ntregime din lanuri de silogisme;
Argumentarea recurge la logica informal i retoric.
- Demonstraia poate fi corect sau incorect;- Argumentarea poate fi convingtoare (puternic)
sau mai puin convingtoare (slab).
-Demonstraia este utilizat atunci cnd textul legii n
care se ncadreaz faptele este cunoscut.
Argumentaia este folosit n cazul lacunei sau
obscuritii legii. Din aceast cauz, n argumentaie punctul
de plecare trebuie s fie admis de auditoriul care urmeaz a fi
convins.
i demonstraia i argumentarea sunt folosite att
pentru a proba temeiul legal al unei aseriuni ct i pentru a
proba un adevr faptic.
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
85/100
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
86/100
86
funcie public (similar cu argumentul autoritii).
6. Argumentul prin apelul de ignoran, in care se
ncearc acreditarea ideii c o afirmaie este fals din capul
locului pentru c ea aparine unui ignorant.
7. Argumentul prin flatarea vanitii constand n
ncercarea de a obine adeziunea interlocutorului (judectorul
sau martorul advers) prin flatarea acestuia.
Ex.: am ncredere n inteligena i experiena dvs. i
cred c vei fi de acord s ..
8. Argumentul bastonului const n ncercarea de a
impune o idee prin ameninri i represalii.
Intrebari
1.In ce consta fundamentarea adevarului juridic?2. Care sunt cele mai importante forme ale
fundamentarii?
3. Ce argumente irelevante se intalnesc in practica inincercarea de a fundamenta adevaruri juridice?
8/12/2019 D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PDF
87/100
87
IX. TEORIA I LOGICANTREBRILOR
Obiective: Analiza importantei intrebarilor in
domeniul dreptului, a modului corect de form