Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 979 Miercuri, 4 Noiembrie 2015 D upã ce ecologiºtii de la Agent Green au tergiversat lucrãrile de pe „Drumul lui Bãsescu”, ecologiºtii de la Asociaþia Efectul Fluture contestã ºi amenajarea hidrotehnicã din Defileul Jiului. Prima lucrare de la Câmpu lui Neag a fost opritã de Agent Green pe motiv cã traverseazã rezervaþia Naturalã Parcul Naþional Retezat, iar acum cei de la Efectul Fluture nu permit lucrãrile din Defileul Jiului. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Circulaþia rutierã a fost reluatã de luni pe DN 66, în Defileul Jiului. Traficul era restricþionat în timpul zilei pe sectorul de drum cuprins între kilometrii 93 ºi 126, între oraºul Bumbeºti- Jiu, judeþul Gorj, ºi Petroºani, judeþul Hunedoara. În ultimele luni, în Defileul Jiului au fost restricþii din cauza lucrãrilor de reabilitare a drumului naþional, iar drumarii cer din nou restricþii încã cel puþin douã sãptãmâni. „Constructorul a solicitat, în momentul de faþã, la companie modificãri ale managementului de trafic, în sensul cã solicitã pe o perioadã de douã sãptãmâni, sã se circule cu restricþii, dar ºi cu program de închidere al defileului, însã, comisia mixã CNADR – Direcþia Poliþiei Rutiere analizeazã aceastã propunere a constructorilor ºi va comunica dacã se aprobã”, a spus Ion Tudor, ºeful CNADR Gorj. În prezent, lucrãrile se aflã pe anumite porþiuni la faza de turnare a stratului de uzurã, însã mai este de lucru la un pod ºi la o parcare în zona Mãnãstirii Lainici. Conducerea Secþiei de Drumuri Judeþene Târgu Jiu a precizat cã, pânã la sfârºitul anului, se va circula pe asfalt pânã la Petroºani, însã, lucrãrile nu vor putea fi încheiate în 2015. „Se lucreazã mult la aºternerea asfaltului, cred cã putem sã mai suportãm douã sãptãmâni aceastã situaþie, pentru cã vrem sã intrãm în iarnã cu stratul de uzurã aºternut în întregime de la Viºina la Lainici ºi cu asfalt nou pânã la Petroºani, cu excepþia a câteva sute de metri, unde sunt dale din beton ºi acolo necesitã operaþiuni aparte”, a mai precizat Tudor. Dacã vor fi restricþii de circulaþie din nou, acestea, spun drumarii, vor fi anunþate cu 24 de ore înainte, pentru ca ºoferii sã ºtie de ele. Pânã atunci, însã, pe artera din defileu se circulã normal. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Minerii nu mai primesc tichete de masã A ngajaþii de la minele din Valea Jiului nu vor mai primi tichete de masã. Mãsura ar putea fi înlocuitã cu o alta cuprinsã în lege, dar deocamdatã se discutã la nivel de comisii despre o variantã alternativã. Ca sã reducã cheltuielile, conducerea Complexului Energetic Hunedoara are în plan sã renunþe la tichetele de masã ale minerilor din Valea Jiului, în schimbul unui card pe care va intra suma aferentã acestora. Mãsura nu îi dezavantajeazã pe lucrãrtorii din subteran, care vor primi aceeaºi sumã de bani, dar într-un alt mod. Totuºi, spun sindicaliºtii, aceasta este încã o mãsurã care se negociazã în aceste momente. „Se poate face printr-o negociere cu reprezentanþii salariaþilor. Nu vãd niciun impediment dacã s-ar întâmpla acest lucru, ca sã îl punem în aplicare, dacã aduce un beneficiu societãþii. Nu ne opunem la niciun demers care reduce o cheltuialã la nivelul societãþii, pentru a regãsi acea brumã de bani în aprovizionarea cu materiale ºi piese de schimb”, a declarat Petre Nica, lider Sindicatul Muntele din cadrul CEH. Tichetele de masã au intrat în posesia minerilor ºi energeticienilor, dupã unifi- carea termocentralelor cu minele, iar prin primãvarã au fost ample proteste pen- tru cã acestea nu ajungeau la timp la salariaþi. Fiecare miner primeºte de câte ori intrã în minã, pentru un ºut, câte un tichet de masã, a cãrui valoare este, conform Contractului Colectiv de Muncã, de 9,41 de lei. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Ecologiºtii mai opresc o lucrare Drumarii cer noi restricþii în Defileul Jiului C hiar dacã din week-end-ul trecut se circulã fãrã restricþii ºi doar semafoarele împiedicã ºoferii din Defileul Jiului, drumarii cer încã douã sãptãmâni. Cererea lor este acum analizatã ºi asta pentru cã lucrãtorii de la drumuri spun cã vor finaliza stratul de uzurã pânã la Lainici, iar pânã la Petroºani va fi un prim strat de asfalt.
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 979
Miercuri, 4 Noiembrie 2015
D upã ce ecologiºtii de la Agent Green au tergiversat lucrãrile de pe„Drumul lui Bãsescu”, ecologiºtii de la Asociaþia Efectul Fluture
contestã ºi amenajarea hidrotehnicã din Defileul Jiului. Prima lucrare dela Câmpu lui Neag a fost opritã de Agent Green pe motiv cã traverseazãrezervaþia Naturalã Parcul Naþional Retezat, iar acum cei de la EfectulFluture nu permit lucrãrile din Defileul Jiului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Circulaþia rutierã afost reluatã de luni peDN 66, în DefileulJiului. Traficul erarestricþionat în timpulzilei pe sectorul dedrum cuprins întrekilometrii 93 ºi 126,între oraºul Bumbeºti-Jiu, judeþul Gorj, ºiPetroºani, judeþulHunedoara. În
ultimele luni, înDefileul Jiului au fostrestricþii din cauzalucrãrilor de reabilitarea drumului naþional,iar drumarii cer dinnou restricþii încã celpuþin douã sãptãmâni.
„Constructorul asolicitat, în momentulde faþã, la companiemodificãri ale
managementului detrafic, în sensul cãsolicitã pe o perioadãde douã sãptãmâni, sãse circule cu restricþii,dar ºi cu program deînchidere al defileului,însã, comisia mixã
se aflã pe anumiteporþiuni la faza deturnare a stratului deuzurã, însã mai estede lucru la un pod ºila o parcare în zonaMãnãstirii Lainici.Conducerea Secþiei deDrumuri JudeþeneTârgu Jiu a precizatcã, pânã la sfârºitulanului, se va circulape asfalt pânã laPetroºani, însã,lucrãrile nu vor puteafi încheiate în 2015.
„Se lucreazã mult laaºternerea asfaltului,cred cã putem sã mai suportãm douãsãptãmâni aceastãsituaþie, pentru cãvrem sã intrãm în
iarnã cu stratul deuzurã aºternut înîntregime de la Viºina la Lainici ºi cuasfalt nou pânã laPetroºani, cu excepþiaa câteva sute demetri, unde sunt daledin beton ºi acolonecesitã operaþiuniaparte”, a mai precizat Tudor.
Dacã vor fi restricþii de circulaþiedin nou, acestea, spun drumarii, vor fianunþate cu 24 de oreînainte, pentru caºoferii sã ºtie de ele.Pânã atunci, însã, peartera din defileu secirculã normal.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Minerii numai primesctichete demasãA ngajaþii de la
minele din ValeaJiului nu vor mai primitichete de masã. Mãsuraar putea fi înlocuitã cu oalta cuprinsã în lege, dardeocamdatã se discutã lanivel de comisii despre ovariantã alternativã.
Ca sã reducã cheltuielile,conducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoara are înplan sã renunþe la tichetelede masã ale minerilor dinValea Jiului, în schimbul unuicard pe care va intra sumaaferentã acestora. Mãsuranu îi dezavantajeazã pelucrãrtorii din subteran, carevor primi aceeaºi sumã debani, dar într-un alt mod.Totuºi, spun sindicaliºtii,aceasta este încã o mãsurãcare se negociazã în acestemomente. „Se poate face printr-o negociere cureprezentanþii salariaþilor. Nuvãd niciun impediment dacã
s-ar întâmpla acest lucru, casã îl punem în aplicare, dacãaduce un beneficiu societãþii.Nu ne opunem la niciundemers care reduce o cheltuialã la nivelul societãþii,pentru a regãsi acea brumãde bani în aprovizionarea cu materiale ºi piese deschimb”, a declarat PetreNica, lider SindicatulMuntele din cadrul CEH.
Tichetele de masã auintrat în posesia minerilor ºienergeticienilor, dupã unifi-carea termocentralelor cuminele, iar prin primãvarãau fost ample proteste pen-tru cã acestea nu ajungeaula timp la salariaþi. Fiecareminer primeºte de câte oriintrã în minã, pentru un ºut,câte un tichet de masã, acãrui valoare este, conformContractului Colectiv deMuncã, de 9,41 de lei.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
Ecologiºtii maiopresc o lucrare
Drumarii cer noi restricþii în Defileul JiuluiC hiar dacã din week-end-ul trecut
se circulã fãrã restricþii ºi doarsemafoarele împiedicã ºoferii din DefileulJiului, drumarii cer încã douã sãptãmâni.Cererea lor este acum analizatã ºi astapentru cã lucrãtorii de la drumuri spuncã vor finaliza stratul de uzurã pânã laLainici, iar pânã la Petroºani va fi unprim strat de asfalt.
T iberiu Iacob Ridzi,
primarul municipiu-lui Petroºani a donatpicãturi de viaþã pentru tinerii care seluptã de pe un patde spital pentru a-ºirecãpãta vlaga.
Sute de tineri careau trecut prin cea maigrea cumpãnã a vieþiilor într-un club dinBucureºti au nevoie deajutorul nostru, altuturor. Pentru cã ºtiece înseamnã sã fipãrinte, Tiberiu Iacob
Ridzi, primarulmunicipiului Petroºania vrut sã fie alãturi detinerii ale cãror aripiau fost arse în clubulmorþii. Acesta a fost ºia donat sânge.
“Da, am fost sãdonez. M-am dus sãdonez sânge pentru cãam vrut sã fac cevaconcret pentru tineriicare au trãit acea catastrofã ºi mai alescã avem ºi noi untânãr din Petroºanicare se aflã printresutele de rãniþi”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarul
municipiului Petroºani. Zeci de locuitori ai
Vãii Jiului au fost sãdoneze sânge laCentrul de Transfuziide la Petroºani. Doarîn trei zile, numãruldonatorilor s-a dublat,ajungând la peste 50.
“Pânã ieri (luni-n.r.)când am închis centrul am avut 57 de donatori, astãzi afost plin aici, lucrãm lacapacitate maximã. Au fost oameni simplii, elevi, studenþi,sportivi, pensionari,dar ºi personalitãþi”, adeclarat Mary Vila,
reprezentant centrul deTransfuzii Petroºani.
Abia acum, stocul de sânge de laPetroºani este la limitanormalã, ba mai multexistã posibilitatea cazilele viitoare sã seînregistreze ºi un surplus, lucru nemaiîntâlnit pânãacum.
“Deocamdatã þinemsângele pe stoc pentrucã ni s-a solicitat. Dacãni se va solicita îl vomtrimite la Bucureºti.Este pãcat cã s-aîntâmplat o asemeneatragedie pentru ca
oamenii sã conºtientizeze cã enevoie de sânge”, amai spus reprezentan-tul centrului de trans-fuzii din Petroºani.
O mobilizare exemplarã a avut loc
în rândul tinerilor dinValea Jiului care austat la coadã pentru adona o picãturã deviaþã semelilor lor aflaþiîn suferinþã.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Noiembrie 20152 Actualitate
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Persoanele fizicesunt dezavantajate decontextul general dinRomânia, pentru cãsunt majoraþi câþivaindici care duc lacreºterea preþului peproprietãþi. Totuºi,primarul Tiberiu IacobRidzi spune cã nu vamajora cu niciun leuîn plus aceste taxe.
”E adevãrat cãNoul Cod Fiscal dãposibilitatea adminis-traþiilor publice locale,pe unele capitole sãcreascã aceste taxe ºiimpozite locale. LaPetroºani taxelerãmân neschimbate.Consiliul Local nuface nicio modificareîn acest sens, modi-ficãrile fiind doar celecare sunt obligatoriipentru noi, în CodulFiscal”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.
Populaþia va plãticu aproximativ 10 leiîn plus, procentul
minim fiind de 7% -procent cu care vor fimajorate impozitelepentru persoanele fizice, urmând capentru firme, taxelelocale sã seieftineascã în 2016.
„Pentru persoanelefizice se vor modificaanumiþi coeficienþi,care intrã în calcululvalorii impozabile, iarpentru persoanelejuridice, se vor dimi-nua acei coeficienþicare erau prevãzuþipentru reevaluarea înultimii 3 ani. Unuldintre coeficienþii careintrã în calcul la persoenele fizice vacreºte cu 7%, dar astanu înseamnã cã
impozitul va creºtedoar cu 7%, ci se vormodifica ºi alþi coefi-cienþi care intrã în calculul suprafeþelorconstruite desfãºurateºi atunci vor creºte cu ceva mai mult de7%”, a declarat ºiAlin Gal, ºef ServiciulImpozite ºi TaxeLocale.
Anul acesta taxeleau rãmas nemodifi-cate faþã de 2014, iarpopulaþia ºi-a achitatdãrile în proporþie deaproximativ 90%.Este un record deîncasãri ºi acesta acrescut puþin faþã deanul precedent.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
M ajorãrile preþului apei în
Valea Jiului, avizatede ANRSC. Pentru arespecta contractul definanþare, preþurile ºitarifele la apa pota-bilã au trebuit modifi-cate de ApaServ ValeaJiului care în ultimiiani a derulat proiectede investiþii majore.
Autoritatea Naþionalãde Reglementare pentruServicii Comunitare deUtilitãþi Publice ºi-a datavizul pentru acesteajustãri ale preþului apei.
“Preþurile ºi tarifeleactuale la apa potabilã ºila canalizare – epurarepentru SC ApaServ ValeaJiului Petroºani au fostavizate de AutoritateaNaþionalã deReglementare pentruServiciile Comunitare deUtilitãþi Publice cu avizulnr. 316327/01.07.2015,în conformitate cu prevederile actului adiþio-nal nr. 6/2010 la contrac-tul de delegare a gestiuniiserviciilor publice de alimentare cu apã ºicanalizare încheiat întreAsociaþia de Dezvoltare
Intercomunitarã ApaValea Jiului ºi SC ApaServValea Jiului la data de10.11.2010 ºi ale con-tractului de finanþare nr.121067/28.03.2011,încheiat între SC ApaServValea Jiului ºi MinisterulMediului ºi Pãdurilor, modificat ºi completat prinactul adiþional nr.4/2015, încheiatîntre MinisterulFondurilorEuropene ºi SCApaServ ValeaJiului.Menþionãm cãpreþurile la apapotabilã ºi tarifele lacanalizare – epurare,avizate de ANRSC prin avizul nr.316327/01.07.2015, auavut în vedere creºterile întermeni reali pentru anul2013, în vederea respec-tãrii planului tarifar dincontractul de finanºare nr.121067/28.03.2011,creºteri pe care operatorulnu le solicitare la modi-ficãrile anterioare”, searatã în documenteleMinisterului DezvoltãriiRegionale ºi AdministraþieiPublice. Dacã s-a respectatsau nu contractul definanþare, Ministerul
Fondurilor Europene ar fitrebuit sã urmãreascãacest parcurs.
“În ceea ce priveºtemodul în care DirecþiaGeneralã AM POS Mediua urmãrit respectareaplanului tarifar pe perioa-da desfãºurãrii proiectuluiinvestiþional la SCApaServ Valea JiuluiPetroºani, vã reco-
mandãm sãvã adresaþi MinisteruluiFondurilor Europene,Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi AdministraþieiPublice neavând compe-tenþã în acest caz”, se maiaratã în document.Creºterea medie pentruserviciile de alimentare cuapã ºi de canalizare a fostde 20,3%, respectiv15,93% la apa potabilã ºide 29,76% la canalizare –epurare.
Monika BACIU Monika BACIU
La Petroºani cresc impozitele,dar cu procentul minim
Tiberiu Iacob Ridzi a donat picãturi de viaþã
I mpozitele ºi taxele de la Petroºani vor creºte în 2016 cuun procent de minim 7%, însã, creºterea este datã doar
de indicii care sunt majoraþi la nivel naþional. PrimarulTiberiu Iacob Ridzi spune cã a încercat sã nu majoreze aceste taxe locale, iar consilierii au agreat ideea.
Majorarea tarifarã la apã,aprobatã de ANRSC
Vulcãnean jefuitde tovarãºii depaharA u bãut bine împreunã ºi,
la final, colegii de paharau decis sã îi ia toþi banii pecare îi mai avea la el. Estevorba despre un bãrbat de 54de ani din Vulcan, care s-adovedit mãrinimos cu cei careapoi s-au dovedit a fi interesaþidoar de banii lui.
În fapt, dupã ce au bãut împreunã pe la mai multe baruri,cã doar tot era 1 noiembrie, ceitrei, unul fiind minor, ar fi vrut sãse despartã, însã, bãrbatul de 54de ani mai avea bani la el ºi atuncicolegii sãi de pahar au decis sã îljefuiascã. Aºa a ajuns la poliþie,unde a declarat ce i s-a întâmplat.
„În data de 01.11.2015, înjurul orei 23:00, s-a prezentat la
sediul Poliþiei Municipiului Vulcanun bãrbat în vârstã de 54 de ani,din municipiul Vulcan, care adeclarat cã a fost victima uneiinfracþiuni de tâlhãrie. Dupã verifi-carea aspectelor sesizate, poliþiºtiiau stabilit faptul cã partea vãtãmatã,în cursul zilei de 01.11.2015, aconsumat bãuturi alcoolice îndiferite localuri din municipiulVulcan, împreunã cu doi tinerinecunoscuþi, iar în jurul orei 22:00s-a deplasat împreunã cu cei doinecunoscuþi cãtre un magazin non-stop din zona ColegiuluiTehnic Mihai Viteazu din Vulcan,de unde a cumpãrat bãuturialcoolice ºi þigãri, iar dupã ieºireadin magazin, a fost lovit de cei doinecunoscuþi, iar din buzunare i-aufost sustrase portofelul, în careavea cartea de identitate ºi sumade 300 de lei ºi un telefon mobil”,spune Bogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.
În urma cercetãrilor efectuate,poliþiºtii Biroului de Investigaþii
Criminale Vulcan au identificatprezumtivii autori ai faptei ºi aureuºit recuperarea a peste 80%din prejudiciu.
Cei doi suspecþi, ambii dinmunicipiul Vulcan, în vârstã de 17 ºi, respectiv 19 ani, vor fiprezentaþi Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, învederea luãrii mãsurilor legale.
Poliþiºtii ne sfãtuiesc ca „pentrua nu deveni victime ale infracþiuniide tâlhãrie, poliþiºtii vã recomandãsã evitaþi, pe timp denoapte, drumurileîntunecate ºi parcurileizolate. Nu vã afiºaþiostentativ cu obiecte devaloare (lãnþiºoare,brãþãri, telefoane mobileetc.) ºi nu vã lãudaþi persoanelor necunoscutesau amicilor ocazionali cuvalorile pe care le aveþi la dumneavoastrã”.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Noiembrie 2015 Actualitate 3
D upã ce ecologiºtiide la Agent Green
au tergiversat lucrãrilede pe „Drumul luiBãsescu”, ecologiºtii dela Asociaþia EfectulFluture contestã ºiamenajareahidrotehnicã dinDefileul Jiului.
Prima lucrare de laCâmpu lui Neag a fostopritã de Agent Greenpe motiv cã traverseazãrezervaþia Naturalã ParculNaþional Retezat, iaracum cei de la EfectulFluture nu permit lucrãriledin Defileul Jiului. Asta,în condiþiile în care existãfinanþare pentru acestelucrãri. La fel s-a întâm-plat ºi la Câmpu luiNeag, când au fost bani,dar a existat un procespe rol, iar acum cânddrumarii au câºtigat pro-cesul, nu mai sunt bani.La Câmpu lui Neag s-aupierdut anul trecut nu maipuþin de 59,4 milioane
de euro, bani care nu aumai fost acum prinºi înbuget ºi în 2015, pentrucã exista acest procesintentat de ecologiºtiiAgent Green, care nu vorcontinuarea lucrãrilor.
Pe acelaºi principiu, se petrec lucrurile ºi înamenajarea hidrotehnicãdin Defileul Jiului. În documentul trimis instituþiilor statului decãtre reprezentantulAsociaþiei Efectul Fluture,Cãlin Dejeu, se aratã cãparcurile naþionalereprezintã principalulcadru de conservare apatrimoniului natural alunei þãri ºi, în contextuldistrugerii lor, se anuleazã
dreptul constituþional laun mediu înconjurãtorechilibrat ecologic.
Nu mai puþin de 77 demilioane de euro au fostalocaþi pentru amenajãrilehidrotehnice din DefileulJiului. Vestea a venit înprimãvarã de la ministrulAndrei Gerea care a ºispus cã acestea vor produce energie electricãîn maxim doi ani, dar vorcrea ºi cel puþin 1.000 de noi locuri de muncã înperioada urmãtoare.Nimic din asta nu s-aîntâmplat, iar în DefileulJiului este pustiu în zona amenajãrilorhidrotehnice.
Lucrãrile la amenajãrilehidrotehnice din DefileulJiului au fost demarate în2004 ºi s-au oprit dincauza lipsei de finanþare.Iniþial, termenul avansatpentru finalizarea celordouã investiþii a fost2014, însã,Hidroelectrica nu l-arespectat. Andrei Gerea aanunþat cã a fost alocatã
suma de 77 de milioanede euro pentru finalizarealucrãrilor ºi punerea înfuncþiune a celor douãcapacitãþi de producere aenergiei electrice dinDefileul Jiului.
Mai mult, ministrul aînaintat ºi termenele depunere în funcþiune acelor douã obiective deinvestiþii. Acestea vor fi înaugust sau septembrie2016, pentru centralaDumitra ºi primul semes-tru al anului 2017 pentrucentrala Bumbeºti-Jiu.
Investiþiile, pe lângã reangajãri laHidroconstrucþia – în calitate de executant allucrãrilor – ar avea carezultat ºi crearea a1.000 de noi locuri demuncã, însã, acum suntoprite pânã la finalizarealitigiului. La finalizareaproiectului, centraleleDumitra dinsprePetroºani ºi cea de laBumbeºti-Jiu vor avea oputere instalatã totalã de65 MW ºi un aport energetic de 259GWh/an. Valoarea totalãa investiþiei se ridicã la230 de milioane de euro,stadiul fizic al lucrãrilorfiind în prezent de circa65%., dar peste 500 deoameni au subscris dejaacestui demers al organizaþiei ecologiste”Efectul Fluture”.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
A începutsezonulincendiilorA tenþie unde aprindeþi focul,
cât de mare este suprafaþape care o curãþaþi, cândstrângeþi frunzele uscate dingospodãrii, dar ºi ce instalaþii deîncãlzire aveþi în case.
Pompierii spun cã au avut foartemulte intervenþii ºi cã acestea crescodatã cu rãcirea vremii. Fie cã estevorba despre locuinþe, case, oripãºuni, þineþi cont cã flãcãrile potucide!
Nu mai puþin de 5 intervenþii deamploare au avut loc în ultimele douãzile, iar pompierii de la Petroºanispun cã s-a înteþit considerabilnumãrul incendiilor. Nu trece o zi fãrãsã fie anunþat un foc de vegetaþie, oanexã arsã, sau oameni panicaþi,dupã ce li s-au aprins bunurile. Estevorba doar de neglijenþã ºi pompieriine dau câteva sfaturi. „ªi cetãþeniicare îºi curãþã gospodãriile de vegetaþie uscatã, trebuie sã ºtie, înprimul rând sã îºi protejeze bunurile,deoarece un foc scãpat de sub control poate duce la pierderi de vieþiomeneºti, dar ºi la pagube materialeimportante”, a spus Adrian Avram,comandatul Detaºamentului dePompieri Petroºani.
Dacã aveþi pãºuni ºi vreþi sã lecurãþaþi, atunci trebuie mai întâi sãmergeþi la primãrie, unde existã unbirou care sã vã elibereze o autoriza-þie de lucru cu focul. În caz contratriscaþi sã fiþi amendaþi de pompieri,în situaþia în care produceþi pagubedin cauza focului nesupravegheat.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Ecologiºtii mai opresc o lucrare
Derby-ul ligii secundela rugby a stat sub sem-nul echilibrului pe litoral,vreme de aproape ojumãtate de orã fiind unscor... de fotbal, 0-0,pânã când Grigoraº(eseu) ºi Trandafir (tr.) au dus rezultatul la 7-0pentru C.S. Nãvodari.
Pânã la pauzã Þandeafinalizase o loviturã depedeapsã, 7-3, apoi înultimele ºapte minute,Mihalachi reuºeºte uneseu ºi petroºeneniicâºtigã la limitã, dar meri-tat, cu 8-7! Un rezultatcare menþine într-unechilibru mai rar întâlnittoate cele patru echipeaflate în lupta din play-off-ul rugbyului românescdin liga a doua.
Etapa a 4-a, 31 oct. 2015Turneul Play-Off
C.S. Nãvodari - ªtiinþa Petroºani 7-8
Polit. Iaºi – R.C. Bârlad 26-23
RCM Galaþi a statTurneul Play-Out
Bucovina Suceava – CSM Bucureºti 5-59
CSUAV Arad – Stejarul Buzãu 17-19
Steaua U 23 Bucureºti a statEtapa a 5-a, 7nov. 2015Play-Off
Pe terenul de laLonea, Inter Petrila – Jiul7-0 (goluri Ad. Dolha 2, Fl.Dobre 2, Bocu, I. Florea,D. Alexandru), un meci lacare galeria a strigat lozincipro Alin Simota.
Retezatul Haþeg(antrenor Nelu Gavriluþi) nua reuºit decât un egal, 1-1acasã cu Metalul Criºcior.
Fãrã Cristian Albeanula cârmã (la serviciile cãruias-a renunþat), Univ.Petroºani renaºte, 3-2 cuAurul Certej (goluri Vl.Negrea, Raboj, I. Gavriluþi).
Liderul ªoimul Bãiþarevine dupã 0-1 cu GloriaGeoagiu ºi spulberã adversarul cu 7-2.
Minerul Uricani, scor
de forfait, 0-3 (la pauzã 0-0!) la Aurul Brad.
CS Vulcan, joc dramatic la Cãlan, a condus cu 2-0 (goluri D.Horea), încheind doar cu2-2, primind douã goluri înultimele douã minute.
4 Sport Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Noiembrie 2015 Sport 5
Revelaþia de toamnã asportului din Valea Jiuluieste, fãrã îndoialã,echipa de rugby din„Dealul Institutului”,ªtiinþa Petroºani.
Fãrã a avea pretenþiamarilor succese din anii`70-`80 ºi chiar `90, cucupe câºtigate ºi locuride podium în prima
divizie, ªtiinþa Petroºanirenaºte acum, pornindde pe un alt palier, cel alligii secunde – un fel deDivizia „B” – numitãDivizia Naþionalã deSeniori.
Lucrurile se pare cã s-au aºezat, s-a gãsit oformulã tehnicã în trioulDrumea-Lupu-Ivan având
sarcini precise, cu jucãtori care au începutsã simtã gustul perfor-manþei ºi, foarte impor-tant, cu un public care aînceput sã repopuleze tribunele din „DealulInstitutului”, acolo underugby-ul a avut unfarmec aparte faþã de„restul lumii”.
E o toamnã frumoasã pentru rugby la Petroºani. Poate cãfinalul de sezon ne vaprinde cu rod bogat.
Toamna balonului ovalHenþ cu mâna
D eºi afectatã
de o grãmadã de suspendãri –Ciocârlan,Harangozo I, RereMoldovan, Ciorâia–, Hercules Lupeni
s-a mobilizatextrem de serios înpartida cu „lanter-na roºie”, având încâþiva jucãtori,îndeobºte rezerve,o forþã deosebit deputernicã.
Alexandru Gârda (I)ºi-a reamintit de cali-tãþile sale de atacant,reuºind sã înscrie patru goluri, Brânduºaa punctat ºi el odatã,ªipoº a avut douãimense ocazii – min.64 ºut razant, min. 65
în barã! – Ifrim s-a descurcat bine pe pos-tul de fundaº stânga.
Lupeniul a realizatun scor confortabil, pelângã cele opt golurimai având ºi alteocazii: min. 42,Brânduºa trimiterazant pe lângãpoartã, min. 43 Al.Gârda I trage superb,portarul Huzum respinge excelent,min. 44 M. Filip iabara la þintã, min. 54tot M. Filip, ºut mili-metric peste poartã,oaspeþii mulþumindu-secu ocazia lui R. Daviddin minutul 70, cândºutul sãu va nimeribara! Un joc la dis-
creþia echipei gazdãcare a jucat la turaþiebunã, conºtientã, eadevãrat, cã are în faþãun adversar care poatefi „tocat”, jucãtorii luiHercules procedând caatare.
D oi plecaþi,unul a jucat,
altul suspendatPe lângã absenþele
importante din lotul
lupenenilor din cauzasuspendãrilor, iatã cãechipa Hercules maipierde în aceastãtoamnã doi jucãtori.Marius Dumitrescu ºiAlexandru Harangozo(I) au decis sã plece înAnglia, undeva la 30km de Londra. Acoloei vor munci ºi vorjuca într-o echipã dinLiga a V-a. Aºadar,pentru MariusDumitrescu – care a ºimarcat un gol înmeciul cu Cetate IIDeva – a fost ultimulmeci, iar din pãcate,Alexandru Harangozonu ºi-a putut lua larevedere de la specta-
tori, el fiind suspendat.
„Victorie demoral”
Dupã meciulcâºtigat cu 8-1,antrenorul lupene-nilor, Dan Voicu,spunea: „Desigur, afost o partidã uºoarã,greul de-abia acumîncepe. A fost o victo-rie de moral, vomjuca etapa urmãtoarela Uricani, apoi vineVulcanul ºi vomîncheia turul la Cãlan.Ar fi excelent dacãdin aceste trei jocurivom acumula mãcar 7puncte, þinând contde lotul restrâns pecare îl avem la dispo-ziþie în acest final decampionat” a precizatDan Voicu.
D oar opt!
Dezamãgire întabãra gazdelor, lajuniori nu s-au prezen-tat decât opt jucãtorila meci, apoi la 0-1unul a luat cartonaºroºu (Marius Sava) ºiconform regulamentu-lui, jocul a fost oprit.
„Cauza acestorabsenþe, balurile deboboci, unde jucãtoriiparticipã cu toatãdãruirea. Mai puþin la fotbal...” spuneadezamãgit antrenorulVali Baraghin.
În derby-ul celei maimici ligi hunedorene, ocu-panta locului 2 a învins...neînvinsa de pe locul 1,Mureºul Pricaz.
Mãgura Pui a aplicat unscor de forfait celor de laDobra, 3-0, prin golurile
marcate de ov. Stoica, CristiPau ºi tânãrul de 15 ani, A.Stoica.
Câte opt goluri s-aumarcat în meciurile de laGen. Berthelot ºi Ciula Mare(Rãchitova).
Cetate Rãchitova a avut
un adversar incomod în A.S.Sântãmãrie Orlea, pe care aînvins-o cu 5-3, prin golurilemarcate de Mailat (2),Popovici, Em. Bãiconi ºiTomoni.
Surprinzãtoare victoriaîn deplasare reuºitã deSantos Boz, 3-2 la C.S.Ghelari.
Pagini realizate de Genu TUÞU
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
TREI VICTORII LA SCOR
Petrilenii Ad. Dolha ºi Fl. Dobre au reuºit douãduble cu Jiul Petroºani
Ionuþ Gavriluþi, autorul unuigol pentru Univ. Petroºani
în meciul cu Certejul
Hercules Lupeni – Cetate II Deva 8-1 (4-0)
REZERVE ÎN VÂNÃ
HERCULES LUPENI – CETATE II DEVA 8-1Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu):
A. Farcaº - D. Savu, M. Dumitrescu, Curtean (min.61 ªipoº), Ifrim – Harangozo II, Buþurcã, M. Filip, M.Pop – Brânduºa, Al. Gârda (I) (min. 88 Al. Gârda II)
Cetate II Deva (antr. Daniel Simina):Huzum – Al. Anghel, Barbãlatã, Bg. Moldovan,Herdea (min. 60 Þuliga) – Rob. David, Andr.Stãnescu, Preoteasa, Al. Stãnescu – Gorgonea,Gorea
Arbitru: Vali Gavrilã – CriºciorObs. AJF: Florin Cãlugãriþa – DevaSpectatori: 200GOLURILE:1-0: Al. Gârda I (min. 2), din acþiune2-0: Al. Gârda I (min. 11), cu capul, dupã un
corner al lui Harangozo3-0: Brânduºa (min. 14), din centrarea lui Buþurcã4-0: M. Dumitrescu (min. 20), cu capul, dupã o
loviturã de corner executatã de Harangozo II4-1: Gorea (min. 46), din acþiune5-1: Al. Gârda I (min. 50), din 3 m6-1: Al. Gârda I (min. 70), din 6 m7-1: Filip (min. 73), din acþiune8-1: Filip (min. 78), de la 12 m
Cvartetul care a marcat cele opt goluri ale Lupeniului. Al. Gârda, M. Filip, Branduºa, M. Dumitrescu
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
Beriu a blocat liderul
Fazã de joc de la Rãchitova
Fazã de joc de la Mãgura Pui
Rugby D.N.S. (liga a doua)
ªtiinþa spre locul 1!
Fazã din ultimul meci al ªtiinþei Petroºani disputat peteren propriu, 20-19 cu RCM Galaþi
Tragedia din ClubulColectiv soldatã cu 32de morþi ºi circa 130de rãniþi dintre care 50aflaþi în stare gravã ledã fiori reci multorpatroni de locaþii dinValea Jiului. La fel demulþi vor însã sã seacopere de hârtii în locsã-ºi securizeze locaþi-ile în care intrã sute desuflete. Astfel, dupãtragedia care a îndoliatþara, aceºtia au datbuzna la pompieripentru a afla cum îºi
pot obþine autorizaþiilenecesare, pentru cãnoua legea care esteacum elaboratã le vada dreptul inspectorilorISU sã le suspendeactivitatea sau chiar sãle închidã locaþiile dacãprezintã riscuri pentrupopulaþie. Nici unul n-a fost interesat de a-ºi instrui angajaþiiastfel încât sã intervinãîn cazul unui incendiuºi ce ar trebui sã facãpentru a-i evacua peoameni în deplinã
siguranþã. „Au sunat ºis-au interesat cum arputea sã obþinã hârtii.Se tem cã le vor fiînchise locaþiile ºi nude faptul cã ar puteaavea pe conºtiinþãvieþile oamenilor încazul unei tragedii. N-au fost interesaþi sã-ºi înveþe angajaþiicum sã foloseascã unextinctor, cum sã evacueze locaþia, cumsã procedeze. Primeleminute sunt extrem deimportante ºi dacã
acþionezi corect, ºanse-le ca totul sã se trans-forme într-o tragediescad considerabil.Acest lucru se traduce
în vieþi salvate, darpentru ei totul estepânã la bani”, spunpompierii. În schimbîn instituþiile publice de
stat pompierii fac regulat simulãri ºi exerciþii în care suntantrenaþi ºi cei care îºidesfãºoarã activitateaîn aceste unitãþi.
Pe de altã parte,cele mai multe cluburidin Valea Jiuluifuncþioneazã în locaþiicu spaþii mari vitrate.În caz de incendiuacele geamuri pot fisparte pentru o evacuare imediatã acelor aflaþi în interior.Acest lucru nu înseam-nã însã cã pericolulunei tragedii de proporþii a fost exclus.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Sindicaliºtii afirmãcã majorarea salarialãpentru aparatul centraleste de 62 %, încondiþiile în care volu-mul de activitate ar fiacelaºi în toate struc-turile ANAF, inclusivcele din teritoriu.
''Ne deranjeazã cãactuala creºtere salari-alã s-a fãcut doar pentru cei din aparatulpropriu al ANAF ºiMinisterul Finanþelor.Toate celelalte regiunidin þarã au fost lãsatela o parte. Este odiscriminare între colegi', a declaratvicepreºedinteleSindicatului FinanþeDeva, Marius Pop.
Acesta a explicat cãmotivaþia potrivitcãreia salariile dinaparatul central aufost majorate pentrucã funcþionarii deacolo ar avea maimult de lucru nu areun fundament real.''ªi colegii din teritoriusunt foarte aglomeraþi.Am preluat atâtea(sarcini de serviciu,n.r.) de la Casa dePensii, Casa deSãnãtate. Avem ºidosarele întocmite decolegii de la
Antifraudã, pentru cãaºa e legea', a spusPop.
Sindicaliºtii sperã caprotestul sã fiedezamorsat cât mairepede ºi au fãcut unapel la contribuabili sã înþeleagã situaþiacreatã. 'Sperãm catoþi contribuabilii sã nusufere foarte mult ºi sãne înþeleagã, iar acestprotest sã dureze câtmai puþin. Sperãm sãfim înþeleºi ºi de con-ducerea noastrã, carenu ne trateazã cum artrebui, considerându-ne
cetãþeni de mâna adoua', a afirmat liderulSindicatului FinanþeDeva, Liviu Bãdilã.
Protestul de la Devase desfãºoarã în holulANAF, iar pe uºile dela intrare în cele douãclãdiri au fost afiºatecoli de hârtie prin careeste anunþat protestulspontan. Acþiuni similare mai au loc în administraþiilefinanciare dinHunedoara, Brad,Haþeg ºi Orãºtie.
SursaSursaAGERPRESAGERPRES
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Noiembrie 20156 Actualitate
Tragedia de laBucureºti îi face precauþi pe organiza-torii de spectacole dinPetroºani, iar BalulBobocilor de laColegiul MihaiEminescu aºteaptã sãprimeascã unda verde.Conducerea liceului nuexclude ºi varianta încare manifestarea s-arputea þine, dar numaidacã se primesc noiavize de laInspectoratul PentruSituaþii de Urgenþã,pânã vineri.
„Casa de CulturãIon Dulãmiþã, inclusivclubul Revival, fiindconstruite înainte deanii `90 au, în modimplicit, ºi autorizareaPSI aºa cum se spuneacum ISU. Am luatlegãtura cu administra-torul Casei de CulturãIon Dulãmiþã ºi amaflat cã au aceastãautorizaþie, pentru cãnu s-a modificat con-strucþia de atunci ºi lis-a cerut sã verifice
instalaþiile electrice,cãile de evacuare ºiintrare ºi urmeazã caacest lucru sã seîntâmple în câteva zile.
Dacã acest lucru seîntâmplã în douã treizile, balul se va þine în aceastã locaþie, dacã nu, probabil cãsãptãmâna cealaltãvom þine acest bal,având în vedere cãsuntem ultimii caremai þinem aceastãactivitate atât de aºteptatã în fiecare anºcolar”, a precizatAlexandru Lãutaru,director al ColegiuluiNaþional „MihaiEminescu” din
Petroºani. Responsabilul cu
situaþia PSI de la Casade Culturã dinPetroºani susþine cãare autorizaþii, daraºteaptã sã fie verifi-catã incinta pentru anu fi probleme. De alt-fel, ºi patronii clubuluide la subsolul Casei deCulturã Ion Dulãmiþã,acolo unde se þinpetrecerile de dupãbal, aºteaptã, la rândullor, sã primeascã noiavize ca sã nu existedeloc probleme, înmomentul în careacolo vor ajunge tinerii liceeni.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Pun propriul buzunar mai presus de vieþile oamenilorC ei care conduc cluburile din Valea Jiului s-au interesat
cum pot obþine autorizãrile necesare de la ISU, în eventualitatea apariþiei legii care va da dreptul inspectorilor sãînchidã locaþiile care pun în pericol vieþile oamenilor. N-au fostinteresaþi însã sã-ºi instruiascã angajaþii cum sã acþioneze încazul izbucnirii unui incendiu.
Balurile bobocilor ar putea fisuspendate la PetroºaniL iceenii mai aºteaptã sã îºi desemneze titlurile de miss ºi mister
pânã ce sãlile din cluburi vor fi verficate. Ultima manifestare cetrebuia sã se desfãºoare vineri, în aceastã sãptãmânã la Petroºani, afost deja amânatã, iar liceenii de la Colegiul Naþional „MihaiEminescu” nu mai þin deocamdatã petrecerea.
Protest spontan al angajaþilor din Finanþele Publice
A proape 400 de angajaþi care lucreazã în cadrul adminis-traþiilor financiare din judeþul Hunedoara au declanºat
marþi dimineaþa un protest spontan, nemulþumiþi cã salariilelor nu au fost majorate de la 1 noiembrie, dupã modelulcolegilor lor care lucreazã în aparatul propriu al MinisteruluiFinanþelor Publice ºi ANAF.
U rsul maiimportant
decât omul. În urmãcu douã luni de zileun urs a terorizatmai multe familiidin Dâlja. Animalula fost împuºcatdupã ce a intratîntr-o gospodãrie.
La douã luni de laeveniment, reprezen-tanþii MinisteruluiMediului pun mai presus viaþa ursuluidecât cea a omului.URSUL ESTE O
SPECIE PROTEJATÃPRIN LEGE, OMULESTE DOAR OSPECIE.
„Speciile Ursus arctos, canis lupus ºi felis silvestris suntînscrise în anexa nr. 2
la convenþia privindconservarea vieþii sãl-batice ºi a habitatelornaturale din Europa,adoptatã la Berna la19 septembrie 1979,la care România aaderat prin legea nr.13/1993. în condiþiijustificate, autoritateapublicã centralã pentruprotecþia mediuluipoate acorda derogãri,prin ordin al conducã-torului autoritãþii, cuavizul prealabil alAcademiei Române cucondiþia sã nu existe oalternativã acceptabilã,
iar mãsurile derogatoriisã nu fie în detrimentulmenþinerii populaþiilorspeciilor respectiveîntr-o stare de conservare favorabilãîn arealul lor natural ºinumai în anumitecondiþii”, se aratã îndocumenteleMinisterului Mediului.
Faptul cã mamiferuleste mai presus decâtomul reiese chiar dinspusele celor de laministerul de resort.
“Derogãrile nu seacordã dacã existãriscul ca acestea sãaibã un impact negativsemnificativ, de ordincalitativ sau cantitativ,asupra populaþiei careface obiectul derogãrii.Derogãrile se acordãfie în scopul protecþieispeciilor sãlbatice deflorã ºi faunã, fie înscopul prevenirii unorpagube importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice,fermelor, pãdurilor,exploataþiilor piscicole,apelor ºi altor bunuri,fie în intersul sãnãtãþii
securitãþii publice aupentru raþiuni deinteres social ºi eco-nomic ºi consenþiebenefice de importanþãmajorã pentru mediu,fie în scop de cerectareºtiinþificã ºi educaþie.
Implementarea procedurii de derogarepermite, în condiþiistrict controlate, într-omanierã selectivã ºiîntr-o mãsurã limitatã,capturarea saudeþinerea unui numãrlimitat ºi specificat deexemplare din speciilede interes naþional ºi comunitar, carenecesitã o protecþiestricã”, se mai aratã îndocument.
Proiectul de ordinpentru aprobareaderogãrilor în cazulspeciilor de urs, lup ºi pisicã sãlbaticãstabileºte un numãrmaxim de intervenþie,în baza unui studiuannual de evaluare aefectivelor populaþiilorcarnivore mari dinRomânia. În þarãexistã o populaþie deaproximativ 5800-6200 de exemplare.
Monika BACIUMonika BACIU
M uzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane
Deva, gãzduieºteîncepând de astãzi douãexpoziþii de excepþie.
Prima expoziþie intitulatã„Drumuri ºi cioburi… povesteaarheologicã a unui tronsonhunedorean de autostradã”, înparteneriat cu Institutul deArheologie „Vasile Pârvan” alAcademiei Române dinBucureºti, pune în valoare oparte dintre descoperirile fãcuteîn timpul campaniei de cerce-tare arheologicã de salvare. Dealtfel, organizatorii expoziþieidoresc ca prin acest demers sãpunã în valoare o parte dintredescoperirile fãcute în timpulcampaniei de cercetare arheo-logicã de salvare, din anul2014, campanie desfãºuratã cuocazia începerii lucrãrilor pelotul 3 al autostrãzii Lugoj –Deva. Vor fi expuse peste 50de piese de lut, dar ºi obiectede piatrã sau de metal, printrecare se numãrã ºi depozitul debronzuri de la Abucea, unde auieºit la ivealã 13 brãþãri. Latoate acestea se adaugã panouri
cu fotografii realizate în timpulcercetãrii de teren, planºe ºireconstituiri, precum ºi o suitãde texte explicative, care vin sã ofere o imagine cât maicompletã a muncii unei întregiechipe pe un ºantier arheologicde salvare.
Cea de-a doua expoziþie va fiuna de picturã intitulatã„Ritmuri cromatice”, semnatãde Dana Smarandache Maleº.Expoziþia de artã contemporanãconþine 20 de tablouri dedimensiuni mari, tehnica folositãpentru realizarea acestora fiindulei pe pânzã. Tablourile suntlegate între ele printr-un con-cept atât cromatic, cât ºi ritmic,dupã cum sugereazã ºi titlulexpoziþiei. Cromatica picturiloreste complexã, bazatã pe culorivii, puternice, strãlucitoare,chiar contrastante, fapt ce leconferã un aer aparte, iar tema-tica este organicã, concentrân-du-se atât asupra descompuneriistructurilor mari în structurimici, cât ºi asupra contrastelordar ºi asemãnãrilor existente, înmod paradoxal, între acestea.
Dana Smarandache Maleº,autoarea acestei expoziþiilocuieºte la Timiºoara, unde a
absolvit Facultatea de Arte ºiDesign, este licenþiatã în artevizuale (picturã) ºi arte decora-tive (ceramicã), deþinând deasemenea ºi un masterat în picturã. Artista a locuit pentrumult timp în Deva ºi de aceea îlconsiderã oraºul ei ,,de suflet”,acesta fiind ºi motivul pentrucare vernisajul acestei expoziþieiare loc la sediul MuzeuluiCivilizaþiei Dacice ºi Romane.
Ambele evenimente au loc cusprijinul Consiliului JudeþeanHunedoara ºi se vor întâmpla înspaþiile special destinate artelorvizuale din cadrul PalatuluiMagna Curia.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Noiembrie 2015 Actualitate 7
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în
Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
URSUL, SPECIE PROTEJATÃ prin lege, OMUL DOAR O SPECIE
Douã manifestãri culturale de excepþie desfãºuratecu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Noiembrie 20158 Actualitate
“La începutul lunii octombrie amsolicitat institutilor deînvãþãmânt conformlegii sã ne trimitãtabele cu copii ai cãrorpãrinþi sunt plecaþi înstrãinãtate.Deocamdatã am primitde la Scoala numãrul 7 ºi avem în aceastãsituaþie 81 de copii aicãror pãrinþi sunt plecaþi ºi tot legea nespune sã monitorizãmpe o perioadã de ºaseluni ºi copii care s-auîntors dupã o perioadãde ºedere mai mare de
ºase luni pânã la un an de zile. ªi peaceºtia trebuie sã îimonitorizãm ºi ºcoala7 ne spune cã aupatru copii. De laColegiul EconomicHermes am primit aziun tabel cu 41 decopii”, a declaratCristina Mraz, directorexecutiv DLASPetroºani.
Doar în vara acestuian, inspectorii de laDirecþia de AsistenþãSocialã au întocmit un numãr de 45 derapoarte de monitori-
zare. “Am efectuat 45de rapoarte de moni-torizare. În multe dincazuri nu era instituitaprin sentinþa judecã-toreascã atributilepãrinteºti. Dacã pleacãîn strãinãtate ambiipãrinþi legea îi obligasã vinã ºi sã ne notifice. Mai multdecât atât ei trebuie sãne spunã unde lasacopilul pe perioadaplecãri. Copilul trebuielãsat în familia extinsãcu rude pânã la gradulIV. Noi îi îndrumãmcãtre Judecãtoria
Petroºani pentru cãaceste decizii seefectueazã cu celeritateºi instanþã ne cerenoua ancheta socialã.Avem aceste sentinþeiar în vara am ºichemat oamenii pen-tru a-ºi delega aceastadelegare. Au mai venitoameni, sunt ºi pro-cese în instanþã dupãcare nouã ne vine ºisentinþa iar noi la feltrebuie sã monitorizãm
copilul pe o perioadãde douã luni faþã deºase cât era pânãacum. Am fost la 45 de cazuri pe carele-am ºtiut din aniianteriori pentru cãºcolile ne-au dat ºipânã acum situaþia”, a mai spus sursacitatã.
Totodatã sunt monitorizaþi ºi copiiicare s-au întors cupãrinþii din strãinãtate
ºi au fost înscriºi laºcolile din localitate.
“Îi monitorizãm pecei care s-au întors din strãinãtate în situaþia în care nu seadapteazã la ºcoalã.Am avut un astfel decaz cu un copil care astat cu familia înstrãinãtate ºi s-a întorsacasã ºi a fost operioadã în care mamami-a cerut sprijinulpentru cã nu se adaptaºi nu avea prieteni aiciºi am apelat la psiholog dar în timp s-a rezolvat situaþia”,a conchis directorulDLAS Petroºani.
Copiii ai cãrorpãrinþi sunt plecaþi sãlucreze în altã þarãreprezintã o categorieextrem de vulnerabilã.Ei au nevoie de suportspecializat emoþional ºieducaþional.
Monika BACIUMonika BACIU
A dministraþialocalã de la
Petroºani înca-seazã taxã pe spec-tacole. Anul acesta,municipalitatea dela Petroºani aîncasat peste 8000de lei doar de peurma spectacolelor.
“8247 de lei amîncasat din taxa despectacole anulacetsa. Când organi-zatorul are un eveni-ment vine ºi plãteºteîn funcþie de numãrulde bilete vândute”, adeclarat Alin Gal, ºefServiciu Taxe ºiImpozite LocalePetroºani.
În funcþie de felulspectacolului, organi-zatorii sunt obligaþi sãcontribuie la bugetullocal al municipalitãþii.Singurii care sunt scu-tiþi de taxa pe specta-col sunt cei care auacþiuni umanitare.
“Impozitul pe spec-tacole se calculeazãprin aplicarea cotei deimpozit la sumaîncasatã din vânzareabiletelor de intrare ºi aabonamentelor. În
cazul unui specta-col de teatru, cade exemplu opiesã de teatru,balet, operã,operetã, concertfilarmonic saualtã manifestaremuzicalã,prezentarea unuifilm la cine-matograf, unspectacol de circsau orice altã com-petiþie sportivã internãsau internaþionalã cotade impozit este egalãcu 2%. În cazuloricãrei manifestãriartistice decât celeenumerate, cota deimpozit este egalã cu5%. Impozitul pespectacole se plãteºtelunar, pânã la data de10, inclusiv, a luniiurmãtoare celei încare a aut loc specta-colul”, se aratã în documentele Primãriei
Petroºani. Nu autoritãþile îi
controleazã pe organi-zatorii de spectacole,ci aceºtia trebuie sãdepunã o declaraþie.
“Orice persoanãcare datoreazã impozitul pe specta-cole are obligaþia de adepune o declaraþie laServiciul de Impoziteºi Taxe LocalePetroºani, pentrufiecare platã a impozi-tului pe spectacole”,se mai aratã în act.
Orice persoanãcare organizeazã omanifestare artisticã, ocompetiþie sportivãsau altã activitate distractivã în România are obligaþiade a plãti, denumitimpozitul pe specta-cole.
Monika BACIUMonika BACIU
F irma care arealizat auditul
la Complexul Ener-getic Hunedoara îisolicitã intrarea îninsolvenþã.
DELOITTECONSULTANÞÃ SRLBUCUREªTI este unadin cele 17 societãþicare solicitã intrarea îninsolvenþã a ComplexulEnergetic Hunedoara.Culmea este faptul cãsocietatea care a reali-zat auditul cunoºteamult prea bine situaþiafinanciarã a entitãþiienergetice, de-a lungulanilor aceasta sublini-ind de mai multe ori cã firma statului seconfruntã cu gravelichiditãþi financiare.
Un audit DeloitteRomânia aratã cã, îndecembrie 2012,Complexul EnergeticHunedoara avea activede 156 milioane euro.Un an mai târziu, dupãce s-a realizat fuziuneacu minele, activele aucrescut la 222 milioaneeuro, iar societatea amoºtenit pierderi de
33 milioane euro. În iunie 2014,
activele ajung la 814milioane lei. Datoriileating 167 milioaneeuro. La pierderilecompaniei se maiadaugã ºi datoriilecãtre stat ºi furnizori.La finalul anului trecut,datoriile erau de peste185 milioane euro.Deloitte a realizat auditul la Ceh în anul2012, iar atunci sub-linia în raport faptul cã“situaþiile financiare, încare se specificã faptulcã poziþia financiarã ºirezultatele operaþionaleale Societãþii suntdependente de deciziileAutoritãþii Naþionale deReglementare înDomeniul Energiei cuprivire la tarifele de
vânzare ale energieielectrice ºi termice, demodificãri ale tarifelorºi/sau decizii aleStatului Român, nefi-ind influenþate exclusivde cãtre deciziile con-ducerii Societãþii, aces-te aspecte diminuândinfluenta acesteiaasupra rezultatuluioperaþional alSocietãþii, precum ºiasupra recuperabilitãþiivalorii nete cantabile aimobilizãrilor corporateutilizate în producþia de energie electricã ºi termicã.
Totodatã, sectorul energeticsuferã restructurãri permanente, care arputea avea un impactsemnificativ asupraSocietãþii, a activitãþiiviitoare a acesteia, precum ºi asupra predictibilitãþii veniturilor viitoare aleSocietãþii”.
Monika BACIU Monika BACIU
100 de copii în grija rudelorS ute de copii au rãmas lângã bunici sau alte rude pentru
cã pãrinþii au plecat în strãinãtate sã munceascã.Unitãþile de învãþãmânt din Petroºani trebuie sã trimitã laDirecþia de Asistenþã Socialã date statistice cu privire la copiiicare sunt lãsaþi în grija familiei extinse. În luna septembriepeste 100 de copii erau în grijã altor rude.
Peste 8000 de lei la bugetul localdin taxa pe spectacole
Insolvenþa CEH, solicitatã de firmacare a realizat auditul
