Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 932 Luni, 31 August 2015 D NA la CEH. Complexul Energetic Hunedoara a fost cãpuºat în cei trei ani de funcþionare. Totul s-a întâmplat sub atenta supraveghere a acþionarului majoritar, ºi anume cu ajutorul statului român care a vegheat la subminarea companiei fãrã a interveni în vreun fel. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A DNA descalecã din nou la CEH? Incidentul a fost observat sâmbãtã dimineaþa de cãtre mai mulþi localnici aflaþi la pescuit pe Jiul de Est, în zona transportorului de cãrbune al Minei Livezeni din Petroºani. Scãderea debitului Jiului a scos la ivealã o conductã ce pare a fi o reþea de canalizare industrialã care vine din incinta exploatãrii ºi pe care este deversatã apã uzatã, în special cu produse de origine petrolierã (foto). „Pata de ulei, motorinã sau ce substanþã o fi pleacã de la gura canali- zãrii care se varsã în Jiu ºi se întinde pe cel puþin doi kilometri, atât am fost noi în aval. Are o lãþime de circa un metru ºi otrãveºte tot pânã când se disi- peazã. Dupã cum se vede pe maluri, acolo unde au rãmas bãlþi dupã scãderea Jiului, poluarea asta continuã de mult timp”, a spus unul dintre cei care au descoperit dezastrul ecologic. Într-adevãr, pe malurile râului sunt mai multe zone în care se vãd cu uºurinþã pete de ulei sau combustibil. Oamenii mai spun cã reþeaua industrialã de canal ce ar aparþine exploatãrii miniere, când Jiul are un debit normal, este acoperi- tã ºi deversarea se face pe fundul albiei astfel cã pro- dusele petroliere se ridicã dupã mulþi kilometri ºi poluarea este mai greu de sesizat. „Cineva trebuie sã vadã despre ce este vorba ºi sã ia mãsuri. Înainte se polua cu cãrbune ºi când a apucat un pic fauna sã se refacã, ãºtia fac prãpãd din nou. Toþi peºtii care ajungeau unde era pata, dupã câteva minute pluteau cu burta în sus”, mai spune pescarul. Poluarea ar putea proveni atât de la unitatea minierã cât ºi de la cei care au în apropiere garaje în care fac reparaþii auto. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Bãtrânã salvatã de paramedicii din Vulcan O femeie de 88 de ani din municipiul Vulcan a încercat sã se sinucidã dupã o disputã cu cei care o îngrijeau. Octogenara a ieºit pe un geam al apartamen- tului ºi a ameninþat cã se aruncã în gol. Bãtrâna locuieºte la etajul nouã al unui bloc din cartierul Dallas din Vulcan ºi era îngrijitã de o familie cu care a semnat o înþelegere în acest sens. Femeia urma sã lase locuinþa ºi bunurile celor care o îngrijesc, însã în ultima perioadã era supãratã pentru cã nu mai primea atenþia cuvenitã. Vineri, dupã ce s-a încuiat în locuinþã, a ieºit pe unul dintre geamurile apartamen- tului situat la etajul nouã ºi a început sã ameninþe cã se aruncã în gol. Vecinii au sunat la 112 ºi la faþa locului au ajuns paramedicii SMURD Vulcan, dar ºi un echipaj de pompieri. Octogenara a fost opritã la timp de paramedici, salvatorii reuºind sã intre în casã ºi sã o tragã înãuntru pe bãtrânã dupã ce uºa aparta- mentului le-a fost descuiatã de cei care o îngrijesc. Potrivit comandantului Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram, dat fiind faptul cã în apartament erau deja paramedicii care au reuºit sã ajungã la victimã, n-a mai fost necesarã ºi intervenþia militarilor. Bãtrâna a fost dusã la Spitalul de Urgenþã Petroºani ºi internatã pe secþia de psihiatrie unde este îngrijitã ºi consiliatã de specialiºti. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Poluare pe Jiul de Est D ezastru ecologic pe Jiul de Est în zona Minei Livezeni din municipiul Petroºani. Produse petroliere au fost deversate pe parcursul zilei de sâmbãtã în albia râului, pata întinzându-se pe mai mulþi kilometri.
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 932
Luni, 31 August 2015
D NA la CEH. Complexul Energetic Hunedoara a fostcãpuºat în cei trei ani de funcþionare. Totul s-a întâmplat
sub atenta supraveghere a acþionarului majoritar, ºi anume cuajutorul statului român care a vegheat la subminarea companiei fãrã a interveni în vreun fel. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
DNA descalecãdin nou la CEH?
Incidentul a fost observat sâmbãtãdimineaþa de cãtre maimulþi localnici aflaþi la pescuit pe Jiul de Est, înzona transportorului decãrbune al Minei Livezenidin Petroºani.
Scãderea debitului Jiuluia scos la ivealã o conductãce pare a fi o reþea decanalizare industrialã carevine din incinta exploatãriiºi pe care este deversatã
apã uzatã, în special cuproduse de originepetrolierã (foto).
„Pata de ulei, motorinãsau ce substanþã o fipleacã de la gura canali-zãrii care se varsã în Jiu ºise întinde pe cel puþin doikilometri, atât am fost noiîn aval. Are o lãþime decirca un metru ºi otrãveºtetot pânã când se disi-peazã. Dupã cum se vedepe maluri, acolo unde aurãmas bãlþi dupã scãdereaJiului, poluarea asta continuã de mult timp”, aspus unul dintre cei careau descoperit dezastrulecologic. Într-adevãr, pemalurile râului sunt maimulte zone în care se vãdcu uºurinþã pete de uleisau combustibil. Oamenii
mai spun cã reþeaua industrialã de canal ce araparþine exploatãriiminiere, când Jiul are undebit normal, este acoperi-tã ºi deversarea se face pefundul albiei astfel cã pro-dusele petroliere se ridicãdupã mulþi kilometri ºipoluarea este mai greu desesizat.
„Cineva trebuie sã vadãdespre ce este vorba ºi sãia mãsuri. Înainte se polua
cu cãrbune ºi când a apucat un pic fauna sã serefacã, ãºtia fac prãpãddin nou. Toþi peºtii careajungeau unde era pata,dupã câteva minutepluteau cu burta în sus”,mai spune pescarul.Poluarea ar putea proveniatât de la unitatea minierãcât ºi de la cei care au înapropiere garaje în carefac reparaþii auto.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Bãtrânã salvatãde paramediciidin Vulcan
O femeie de 88 de anidin municipiul Vulcan
a încercat sã se sinucidãdupã o disputã cu cei care oîngrijeau. Octogenara a ieºitpe un geam al apartamen-tului ºi a ameninþat cã searuncã în gol.
Bãtrâna locuieºte la etajulnouã al unui bloc din cartierulDallas din Vulcan ºi era
îngrijitã de o familie cu care asemnat o înþelegere în acestsens. Femeia urma sã laselocuinþa ºi bunurile celor careo îngrijesc, însã în ultimaperioadã era supãratã pentrucã nu mai primea atenþiacuvenitã.
Vineri, dupã ce s-a încuiatîn locuinþã, a ieºit pe unuldintre geamurile apartamen-tului situat la etajul nouã ºi aînceput sã ameninþe cã searuncã în gol. Vecinii ausunat la 112 ºi la faþa loculuiau ajuns paramedicii SMURDVulcan, dar ºi un echipaj depompieri. Octogenara a fostopritã la timp de paramedici,salvatorii reuºind sã intre încasã ºi sã o tragã înãuntru pebãtrânã dupã ce uºa aparta-mentului le-a fost descuiatãde cei care o îngrijesc.
Potrivit comandantuluiDetaºamentului de PompieriPetroºani, Adrian Avram, datfiind faptul cã în apartamenterau deja paramedicii care aureuºit sã ajungã la victimã, n-a mai fost necesarã ºi intervenþia militarilor.
Bãtrâna a fost dusã laSpitalul de Urgenþã Petroºaniºi internatã pe secþia de psihiatrie unde este îngrijitã ºiconsiliatã de specialiºti.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Poluare pe Jiul de EstD ezastru ecologic pe Jiul de Est în zona
Minei Livezeni din municipiul Petroºani.Produse petroliere au fost deversate pe parcursul zilei de sâmbãtã în albia râului, pataîntinzându-se pe mai mulþi kilometri.
“În cadrul aparaturiicare a venit pentruUPU, microscop pentru neurochirugie,turn pentru chirurgielaparoscopicã, aldoilea aparat deanestezie, masã deoperaþie care a fostinstalatã pe secþia deginecologie ºi ecograf.În jur de 1,8 milioanede lei este valoareaaparaturii”, a declaratAlin Vasilescu, mana-gerul SUP Petroºani.
În tot acest timp aufost demarate ºilucrãrile de realizare aunui bloc operatormodern, iar în funcþiede alocãrile financiarevor continua lucrãrile
în cadrul proiectuluide reparaþii capitale laSpitalul de Urgenþãdin Petroºani.
“În funcþie de baniicare îi vom primi dela minister vom con-tinua lucrãrile”, a maispus sursa citatã.
În parcul din curteaspitalului va fi constru-itã o clãdire anexã,asta pentru ca uni-tatea medicalã sãrãmânã cu acelaºinumãr de paturi 657,întrucât proiectul dereparaþii capitaleprevede ºi saloane cuun numãr mai mic depaturi. Dupã reno-vare, actualul spital vaavea doar 480 de\
paturi. La începutul acestui
an, unitatea medicalãdin Petroºani a maicumpãrat echipa-mente pentru secþia
ATI. Este vorba deventilatoare, moni-toare ºi un aparatpentru anestezie, iarla blocul operator unaspirator
Proiectul dereparaþii capitale aSpitalului de UrgenþãPetroºani are o valoare totalã de 160milioane de lei. Pânãla aceastã orã, potrivitconducerii unitãþiimedicale, au fost alocate undeva la 20 de milioane de lei.Finalizarea investiþieiar urma sã aibã loc în 2017.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 August 20152 Actualitate
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
“Am venit sã vãddacã am cardul aici cãnu l-am primit prinpoºtã”, spune un bãrbat.
Oamenii au aºteptatla cozi minute bune, în
speranþa cã au cardulla ghiºeul de laPetroºani.
“Dupã ce am stataproape douã ore lacoadã mi-au spus cãeu nu am card emis.
Nu ºtiu ce trebuie sãfac acum”, spune ofemeie.
În cazul în care opersoanã este asigu-ratã, dar nu a intrat înposesia documentului
electronic, nu trebuiesã-ºi facã grijideoarece va puteabeneficia de toate serviciile medicale ºifãrã card. La niveluljudeþului Hunedoara,
în momentul defaþã existã aproxi-mativ 10 mii decarduri care nu aufost distribuitehunedorenilor.
Începând demarþi, 1 septem-brie, documentulelectronic va deveniobligatoriu. De laaceastã regulã vor faceexcepþie asiguraþii dinjudeþul Hunedoarapentru care cardul încãnu a fost tipãrit.
La nivelul judeþuluiHunedoara numãrul
total de carduri retur-nate de Poºta Românãeste de 21.181, din care 7.164 de documente electroniceau fost predate asiguraþilor ºi 3.337medicilor de familie.
Monika BACIUMonika BACIU
Medicii de familie,avantajaþi de începutulanului ºcolarÎ nceputul de an ºcolar, manã cereascã
pentru medicii de familie. Copiii nutrebuie sã facã analize speciale laînceputul anului ºcolar.
Aºa prevede un proiect comun al ministerelorEducaþiei ºi Sãnãtãþii, care stabileºte ce documentemedicale sunt necesare la înscriere. O adeverinþãmedicalã ºi un aviz epidemiologic de la medicul defamilie vor fi suficiente.
Aºa se face cã la începutul anului ºcolar mediciide familie vor fi foarte aglomeraþi pentru cã vortrebui sã elibereze adeverinþele pentru elevi ºi nugratuit, ci contracost.
Preþurile diferã în funcþie de cabinetele medicaleale medicilor de familie, însã preþurile variazã între5 ºi 15 lei pentru adeverinþã. Potrivit proiectuluiMinisterului Sãnãtãþii ºi Ministerului Educaþiei, documentele medicale necesare la înscrierea /frecventarea fiecãrui an de învãþãmânt / termi-narea unui ciclu de învãþãmânt sunt: adeverinþãmedicalã ºi aviz epidemiologic.
Adeverinþa medicalã cuprinde date privindsuferinþe patologice ale copilului care urmeazã sãintre sau sã reintre în colectivitate, printre careastm, otitã, maladii congenitale de cord, problemede învãþare /dezvoltare, diabet zaharat, leziuniostoarticulare, convulsii, tulburãri de vorbire, auz vedere, tuberculozã.
De asemenea, vor fi trecute în adeverinþã infor-maþii privind alergii la medicamente, alimente saualtele, pe care le-ar putea avea copilul, ºi cemedicamente sau vaccinuri a efectuat.
Totodatã elevul va fi supus unui examen fizic, încare îi vor fi evaluate înãlþimea, greutatea, indicelede masã corporalã ºi presiunea arterialã (pentrucopii peste trei ani). Addeverinþele trebuie depunepânã la data de 1 octormbie.
Monika BACIUMonika BACIU
Ultima sutã de metri pentru cardul de sãnãtate
Aparaturã ultramodernã la SUPA paraturã de ultimã generaþie pentru
Spitalul de Urgenþã din Petroºani.Unitatea medicalã din Petroºani a primitaparaturã medicalã modernã, dupã ani dezile de aºteptãri. Aproape douã milioanede lei a costat aparatura care duce spitalul într-o nouã erã.
A glomeraþie la ghiºeul Casei Naþionalede Asigurãri de Sãnãtate de la
Petroºani. Începând cu data de 1 septem-brie, cardul naþional de sãnãtate devineobligatori, astfel mai mulþi locuitori ai VãiiJiului care pânã acum nu ºi-au ridicatacest act au venit sã ºi-l revendice.
Acum, când batclopotele de înmor-mântare, reprezen-
tanþii Consiliului deAdministraþie spun cãDirecþia Naþionalã
Anticorupþie va faceluminã.
“Aºteptaþi comuni-
carea de la DNA. Cã va fi pe patru sauºase dosare, dar va fi”,a declarat AurelianGhimpãu, preºedinteleCA al CEH.
În urmã cu aproape o lunã de zile,procurorii DNA audescãlecat laComplexul EnergeticHunedoara de unde auridicat cutii întregi cudocumente. ProcuroriiDNA au ridicat documentele aproapede Consiliul deAdministraþie ºi AGAîn perioada 2011-2014, referitoare la
improturile de cãrbune energetic,contractele de man-dat ale directorilorgenerali Costel Alic,Daniel Andronacheºi Aurel Niculescu,precum ºi docu-mentele referitoarela atribuþiile acesto-ra. De precizat cãANAF a precizatrecent cã entitateaenergeticã aîncheiat mai multecontracte de importcãrbune, dar nu întrea-ga cantitate contrac-tatã ar fi ajuns laMintia. În plus, existãºi informaþii conformcãrora huila, achizi-þionatã la preþuri superioare celei dinValea Jiului, nu ar fiavut puterea calorificaspecificata in contract.Surse apropiate
anchetei vorbesc ºidespre faptul cã, dinacest motiov,procurorii DNA aupercheziþionat ºi sediulsocietãþii comercialeVitol, cu care CEH are contract pentrucãrbunele din import,precum si locuinþapatronului acesteiaVictor Paicu
Monika BACIUMonika BACIU
CEH vs.Garda de MediuG arda de Mediu
versus Com-plexul EnergeticHunedoara.Reprezentanþii societãþii energeticehunedorene vor anularea, îninstanþã, a unuiproces verbal decontravenþie emisde Garda de Mediu.
Dosarul a fost înregistrat pe rolulJudecãtoriei Petroºani,instanþa stabilind termenul pentru datade 28 octombrie.
ReprezentanþiiComplexului EnergeticHunedoara cer îninstanþã anulare proce-sului verbal de contra-venþie din data de23.06.2015 prin cares-a dispus sistareaactivitãþii la SucursalaElectrocentrale Deva ºiSE Paroºeni.
Garda de Mediu adecis suspendareaactivitãþii la cele douãtermocentrale incluseîn CEH din cauzã cãnu s-au conformatnormelor de mediu în
vigoare. Comisarii de mediu
au precizat cã, în vederea obþineriiAutorizaþiei Integratede Mediu, la Mintiaeste necesarãrealizarea investiþiilorce decurg dinrespectarea Directivei2001/80/C pentrucele trei instalaþii maride ardere (IMA1,IMA2, IMA3), respec-tiv reabilitare electrofi-ltre, reabilitare arzã-toare cu NOx redus.De asemenea, pentruMintia s-a decis apli-carea unei sancþiuni învaloare de 60.000 lei
pentru cã unitateafuncþioneazã fãrã adeþine autorizaþie integratã de mediu.
La Paroºeni, înschimb, trebuie finali-zatã investiþia privinddesulfurarea gazelor de ardere, care esterealizatã în proporþiede peste 88 la sutã,respectiv schimbareatehnologiei decolectare, transport ºidepozitare a zgurii ºicenuºii, care este realizatã de asemeneaîn proporþie de aproximativ 55%.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Luni 31 August 2015 Actualitate 3
S ituaþie fãrã precedent în judeþul Hunedoara.
Sezonul de iarnã care seapropie îi va prinde, cel maiprobabil, pe locuitorii dinValea Jiului ºi cei din Devafãrã cãldurã.
Este vorba de abonaþii care încãsunt racordaþi la sistemul centrali-zat de încãlzire. Problema a fostridicatã de primarul municipiuluiPetroºani Tiberiu Iacob Ridzi ºiedilul Devei Petru Mãrginean ladezbaterea publicã ce a avut locla Petroºani, eveniment la care aluat parte ºi Aurelian Ghimpãu,preºedintele Consiliului deAdministraþie al ComplexuluiEnegetic Hunedoara.
„Eu nu garantez, nu ºtiu cumaratã sistemul de termoficare. Eunu pot sã garantez cã Mintia vafuncþiona, cã va funcþiona douãsãptãmâni cât va primi cãrbune ºiapoi nu va mai funcþiona. Dacãvom reuºi sã facem rezerva de statsã avem cãrbune veþi primi cãl-durã, dar pe comandã ºi plãtitã.Nu vom accepta niciun fel deîntârziere, amânare. Dacã nu, vomvedea care este situaþia pentru cãastãzi nu putem începe demersurile
pentru importul de cãrbune pentrucã nu am banii la buget”, a spusAurelian Ghimpãu, preºedinteleCOnsiliului de Administraþie alCEH.
Minele din Valea Jiului nu pot sãasigure cãrbunele necesar pentrufuncþionarea celor douã termocen-trale. 30.000 de oameni din Devaºi oraºele Vãii Jiului, copiii din ºcoliºi bolnavii din spitale riscã sã-ºipetreacã iarna în frig, fãrã cãldurãºi apã caldã.
Din analizele efectuate dereprezentanþii S.E. Paroºeni ºi S.E.Deva rezultã un deficit de cãrbunepentru funcþionarea continuã agrupurilor energetice din cadrulS.E. Paroºeni ºi S.E. Deva, pre-cum ºi necesitatea constituirii uneirezerve de stat pentru funcþionareagrupurilor energetice, în vedereaasigurãrii energiei termice pentruîncãlzire ºi apã caldã menajerã înlocalitãþile din Valea Jiului(Petroºani, Vulcan, Lupeni) ºiMunicipiul Deva. La aceastã datãdepozitele de cãrbune de la S.E.Paroºeni ºi S.E. Deva au stocurilezero ºi nu existã altã posibilitateviabilã, pentru iarna 2015-2016,decât asigurarea stocurilor de cãrbune necesare.
Monika BACIUMonika BACIU
DNA descalecã din nou la CEH?D NA la CEH. Complexul Energetic Hunedoara a fost cãpuºat în cei trei ani
de funcþionare. Totul s-a întâmplat sub atenta supraveghere a acþionaruluimajoritar, ºi anume cu ajutorul statului român care a vegheat la subminarea companiei fãrã a interveni în vreun fel.
Situaþie fãrã precedent, îngrijorare maximã
Tot cu aceastã ocazieva avea loc ºi o vizitã dedocumentare a unei delegaþii din Serbia,Croaþia ºi Bulgaria,implicate în derulareaproiectului co-finanþat deUniunea Europeanã,intitulat „Rute culturaleîn zona inferioarã ºi demijloc a Dunãrii II –Ruta împãraþilor romaniºi Ruta dunãreanã a vinului pe piaþa turistic㔺i implementat în
perioada aprilie 2014 –septembrie 2015.
Vizita este organizatãde Autoritatea Naþionalãpentru Turism, careparticipã în calitate departener în cadrulproiectului menþionat,alãturi de organizaþii dinBulgaria, Croaþia,România ºi Serbia,obiectivul principal fiindcreºterea competitivitãþiicelor douã produse turistice transnaþionale:„Ruta împãraþilorromani” ºi „Rutadunãreanã a vinului”.
ComunaSarmizegetusa (judeþulHunedoara) prin situlroman Ulpia TraianaSarmizegetusa este
inclusã în „Rutaîmpãraþilor romani”, alãturi de alte 18 situriromane din Bulgaria,Croaþia, România ºiSerbia. Una dintre reali-zãrile prezentului proiecteste obþinerea certificãrii„Rutei împãraþilorromani ºi a vinului de-alungul Dunãrii”, ca ºirutã culturalã europeanãa Consiliului Europei,eveniment care a avutloc în luna mai a acestuian. În cadrul derulãriiproiectului, pe lângã alteobiective, sunt prevãzute
ºi asemenea vizite dedocumentare atât pentrureprezentanþii siturilorincluse în rutã, cât ºipentru jurnaliºti ºiagenþii de turism.
Delegaþia care vavizita Ulpia TraianaSarmizegetusa în datade 2 septembrie va aveaca scop principalîntãrirea colaborãrii întreinstituþiile partenere dincele patru þãri în cadrul„Rutei ÎmpãraþilorRomani”.
Membrii delegaþieivor susþine în aceeaºi zi,conform programuluiZilei Porþilor Deschisepe care îl prezentãmmai jos, ºi o conferinþãde presã care va avealoc la ora 17.30 în Sala de Consiliu aPrimãriei ComuneiSarmizegetusa.
F ãrã extracþiede cuarþ la
Uricani. ÎnMonitorul Oficial afost publicatãdecizia preºedin-telui ANRE privindîncetarea lcienþei deconcesiune pentruexploatarearesurselor mineraledin zãcãmântul decuarþ în perimetrulSiglãu – Uricani.
“Sentinþa civilã nr. 2.157/2009, pronunþatã de Curteade Apel Bucureºþi înDosarul nr.5.697/2/2008, princare s-a dispus anulareaLicenþei de concesiunenr. 857/1999 pentruexploatarea resurselorminerale din zãcãmântul de cuarþ înperimetrul Siglãu-Uricani, judeþulHunedoara, încheiatãîntre Agenþia Naþionalãpentru ResurseMinerale ºi S.C."Construct GrupInternaþional" - S.R.L.(schimbatã denumireaîn S.C. "Romcuarþ" -S.R.L.), aprobatã prinHotãrârea Guvernuluinr. 314/2000, publicatã în MonitorulOficial al României,Partea I, nr. 177 din25 aprilie 2000), transferatã conformOrdinului nr. 15/2009cãtre S.C. "Novacuarþ"- S.R.L., devenitã irevocabilã conform
Deciziei nr. 286/2010,pronunþatã de ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustiþie în Dosarul nr.5.697/2/2008.Referatul Direcþiei ge-nerale gestionare, eva-luare ºi concesionareresurse/rezerve mine-rale, integrare euro-peanã nr. 300.303 din17 august 2015 privindsituaþia Licenþei de concesiune a activitãþiiminiere de exploatarenr. 857/1999 înperimetrul Siglãu-Uricani. Licenþa deconcesiune nr.857/1999 pentruexploatarea resurselorminerale din zãcãmân-tul de cuarþ înperimetrul Siglãu-Uricani, judeþulHunedoara, încheiatãîntre Agenþia Naþionalã
catã în MonitorulOficial al României,Partea I, nr. 177 din25 aprilie 2000), transferatã conformOrdinului nr. 15/2009cãtre S.C. "Novacuarþ"- S.R.L., înceteazã ladata publicãrii prezenþeidecizii în MonitorulOficial al României,Partea I”, se aratã în
Monitorul Oficial. În cariera de la
Siglau – Uricani segãseºte cel mai purcuarþ din Europa, careînainte de 1989 avea olargã piaþa de des-facere. Aºa cã nu e demirare cã în Uricani s-adezvoltat o fabricã de
prelucrare a cuarþului,de care s-a ales prafulîn ultimii ani, dupã ce afost înstrãinatã de statulromân, împreunã cuacordul de concesiunepentru zãcãmântul dinªiglau. Afacerea “cucântec” a cuarþului dincariera Siglau-Uricani aînceput în anul 1999,când SC “Construct
Grup Internaþional”SRL, reprezentatã defostul prefect deHunedoara, CostelAlic, a achiziþionat fabrica de procesare aacestei resurse mine-rale pentru suma de250.000 de lei. Doiani mai târziu, în 20
mai, aceeaºi firmã aprimit de la AgenþiaNaþionalã pentruResurse Minerale ºiavizul de exploatarepentru cuarþul din cariera de pe ªiglãu.Investitorul a promis orelansare a activitãþiiacesteia, mai ales cã înzona respectivã segãseºte cel mai purzãcãmânt de cuarþ dinEuropa ºi al treilea, dinpunctul de vedere alcalitãþii, din lume. Înbaza studiilor ºirapoartelor întocmite,firma susþinea cãzãcãmântul de cuarþexistent în carierãajunge pentru încã 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari.
Calculele pe hârtieerau profitabile, aºa cãSC “Construct GrupInternaþional” a obþinutnu numai licenþa deexploatare pe 20 deani, ci ºi un credit de laBanca Românã deScont, controlatã deSorin Ovidiu Vantu,pentru cã nu mai existau bani în vederearedeschiderii carierei ºia fabricii de procesarea cuartului.
Printr-un “montajfinanciar viabil”, cum îlnumea chiar CostelAlic la vremea respec-tivã, cu “garanþia” con-
stituitã de drepturileobþinute dinexploatarea carierei, afost obþinutã o sumã decinci milioane de dolari,la care se adaugã undepozit bancar de treimilioane de dolari.
Iar în toamna anului2001 cariera a fostredeschisã oficial cu oprimã ºi ultima dina-mitare a zãcãmântului.
Linia tehnologicãultraperformantã pen-tru fabricã din Uricaninu a mai venit, înschimb a dispãrut cutotul vechea fabrica, cea fost demolatã deinvestitorii în cuarþ, iarîn locul ei nu a mai fostpus nimic. În afacereacu cuarþ a fost atrasã ºiSocietatea de Asigurare– Reasigurare Astra,care, conform datelorvremii, a transferat, înperioada decembrie2000 – februarie2001, suma de optmilioane USD – 35%cãtre Banca de Investiþiiºi Dezvoltare (BID) ºiBanca Românã deScont (BRS), implicateiniþial în afacerea„cuarþul”. SocietateaAstra a garantat cudepozitele de la BID ºiBRS creditul luat defirma fostului prefectpentru retehnologizareaFabricii de Cuarþ.
Se fac ultimele retuºuri lastaþia de sortare a deºeurilormenajere din Petroºani.Întreg sistemul a fost finalizatºi inaugurarea va avea loc înmaxim douã sãptãmâni. Totuleste în grafic ºi asta o sun ceicare au asigurat finanþareaacestei staþii în zonã.
„Este la 98% finalizatã ºiurmeazã o vizitã preliminarãa comisiei de recepþie ºi înmaxim douã sãptãmâni, dacãnu mai repede, dacã nu suntdeficienþe, va fi predatã cãtreCJ H. Acesta va intra înstare de conservare, pânã ce
va fi gata ºi deponeul de la Bârcea, licitaþiile cãtreoperatorii regionali sã fierealizate ºi atribuite, dupãcare va fi operaþional”, a
spus Adrian David, preºedintele C J Hunedoara.
Odatã finalizatã aceastãstaþie de sortare, în ValeaJiului, dar ºi în întreg judeþulHunedoara, va demara oamplã campanie de infirmarea populaþiei cu privire lamodul în care va trebui colectat gunoiul menajer.Asta va mai dura mai puþinde o jumãtate de an.
„Cea mai importantã com-ponentã þine de conºtienti-zarea populaþiei ºi modifi-carea, la nivel de mentalitate,în ceea ce priveºte colectarea
deºeurilor. Noi estimãm unorizont previzibil în 5 -6 lunide zile ca sistemul sã fieoperaþional. Din aceastãtoamnã vom demara o cam-panie de promovare a aces-tor schimbãri în viaþa noastrãde zi cu zi, prin pliante ºievenimente, ori emisiuni”, amai precizat Adrian David,preºedintele C J H.
Staþia de sorate de la
Petroºani are o capacitate de 15.980 tone pe an, iarcea de transfer de 42.600t/an.Investiþia a fost realizatãpe o suprafaþã de mp ºi acostat 70 de milioane deeuro, banii fiind obþinuþiprintr-un proiect gestionat deConsiliul JudeþeanHunedoara.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cântarele vor fiamplasate pe drumurilede la intrarea în locali-tãþile aflate la periferiaVãii Jiului, la est ºi vest,tocmai pentru a limitatraficul greu. Fiecaremaºinã va fi cântãritã ºidacã depãºeºte tonajulagreat, va plãti pentruasta. PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara spune cãtotul va fi gata pânã întoamnã, deºi totul a fostpus la cale din primã-varã. „Procedura am
iniþiat-o undeva în lunamartie. Între timp, s-amodificat legea ºi avemnevoie de bani pentru arealiza acele ridicãriTopo, dar ºi pentruconstrucþia parcãrilor înafara carosabilului, pen-tru a putea cântãri aces-te vehicule ce depãºesctonajul maxim admis pe
drumurile judeþene. Totacolo vom face ºi acelelucrãri, aºa încât înmomentul în care vomavea DN 7A finalizat sãfim siguri cã accesul cusupratonaj va fi practicanihilat”, a spus AdrianDavid, preºedinteleC.J. H.
Consiliul Judeþean
Hunedoara urmeazã sãmonteze douã astfel decântare în Valea Jiului,unul pentru maºinile depe zona de est ºi aldoilea pentru cele din-spre Vest. Maºinile caredepãºesc 40 t pe osieriscã amenzi de pânã la25.000 de lei, dar ceide la Consiliul Judeþeanvor sã le monteze nu casã dea amenzi, ci ca sãlimiteze degradarea drumurilor care acumsunt în reabilitare ºiapoi vor fi tranzitate deaceºti mastodonþi.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
Staþia de sortare, pe ultima sutãÎ ncã puþin ºi staþia de sortare a deºeurilor va fi inauguratã la Petroºani. Este
vorba despre zona din Colonia Petroºani, unde vor ajunge toate deºeurile dinValea Jiului, unde vor fi sortate ºi trimise apoi spre deponeul de la Bârcea. Totul se va întâmpla dupã un astfel de scenariu într-o jumãtate de an.
Cel mai pur cuarþ din Europa rãmâne neexploatat
Transportul de lemn, limitat de cântareC a sã nu mai treacã fãrã sã plãteascã pentru drumurile
pe care le degradeazã, maºinile încãrcate cu lemn vor fi cântãrite. Procedura de montare a cântarelor ºi în Valea Jiului afost puþin întîrziatã din cauzã cã au avut loc câteva modificãri alelegislaþiei în domeniu, dar vor fi finalizate în aceastã toamnã.
Eveniment cu amprentã internaþionalã
Ziua porþilor deschise la Ulpia Traiana Sarmizegetusa
C onsiliul Judeþean Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºiRomane Deva ºi Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei,
în colaborare cu Primãria Comunei Sarmizegetusa, organizeazãZiua porþilor deschise în cadrul sitului arheologic de la UlpiaTraiana Sarmizegetusa. Evenimentul va avea loc miercuri, 2 septembrie 2015, începând cu ora 10.00.
Tot cu aceastã ocazieva avea loc ºi o vizitã dedocumentare a unei delegaþii din Serbia,Croaþia ºi Bulgaria,implicate în derulareaproiectului co-finanþat deUniunea Europeanã,intitulat „Rute culturaleîn zona inferioarã ºi demijloc a Dunãrii II –Ruta împãraþilor romaniºi Ruta dunãreanã a vinului pe piaþa turistic㔺i implementat în
perioada aprilie 2014 –septembrie 2015.
Vizita este organizatãde Autoritatea Naþionalãpentru Turism, careparticipã în calitate departener în cadrulproiectului menþionat,alãturi de organizaþii dinBulgaria, Croaþia,România ºi Serbia,obiectivul principal fiindcreºterea competitivitãþiicelor douã produse turistice transnaþionale:„Ruta împãraþilorromani” ºi „Rutadunãreanã a vinului”.
ComunaSarmizegetusa (judeþulHunedoara) prin situlroman Ulpia TraianaSarmizegetusa este
inclusã în „Rutaîmpãraþilor romani”, alãturi de alte 18 situriromane din Bulgaria,Croaþia, România ºiSerbia. Una dintre reali-zãrile prezentului proiecteste obþinerea certificãrii„Rutei împãraþilorromani ºi a vinului de-alungul Dunãrii”, ca ºirutã culturalã europeanãa Consiliului Europei,eveniment care a avutloc în luna mai a acestuian. În cadrul derulãriiproiectului, pe lângã alteobiective, sunt prevãzute
ºi asemenea vizite dedocumentare atât pentrureprezentanþii siturilorincluse în rutã, cât ºipentru jurnaliºti ºiagenþii de turism.
Delegaþia care vavizita Ulpia TraianaSarmizegetusa în datade 2 septembrie va aveaca scop principalîntãrirea colaborãrii întreinstituþiile partenere dincele patru þãri în cadrul„Rutei ÎmpãraþilorRomani”.
Membrii delegaþieivor susþine în aceeaºi zi,conform programuluiZilei Porþilor Deschisepe care îl prezentãmmai jos, ºi o conferinþãde presã care va avealoc la ora 17.30 în Sala de Consiliu aPrimãriei ComuneiSarmizegetusa.
F ãrã extracþiede cuarþ la
Uricani. ÎnMonitorul Oficial afost publicatãdecizia preºedin-telui ANRE privindîncetarea lcienþei deconcesiune pentruexploatarearesurselor mineraledin zãcãmântul decuarþ în perimetrulSiglãu – Uricani.
“Sentinþa civilã nr. 2.157/2009, pronunþatã de Curteade Apel Bucureºþi înDosarul nr.5.697/2/2008, princare s-a dispus anulareaLicenþei de concesiunenr. 857/1999 pentruexploatarea resurselorminerale din zãcãmântul de cuarþ înperimetrul Siglãu-Uricani, judeþulHunedoara, încheiatãîntre Agenþia Naþionalãpentru ResurseMinerale ºi S.C."Construct GrupInternaþional" - S.R.L.(schimbatã denumireaîn S.C. "Romcuarþ" -S.R.L.), aprobatã prinHotãrârea Guvernuluinr. 314/2000, publicatã în MonitorulOficial al României,Partea I, nr. 177 din25 aprilie 2000), transferatã conformOrdinului nr. 15/2009cãtre S.C. "Novacuarþ"- S.R.L., devenitã irevocabilã conform
Deciziei nr. 286/2010,pronunþatã de ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustiþie în Dosarul nr.5.697/2/2008.Referatul Direcþiei ge-nerale gestionare, eva-luare ºi concesionareresurse/rezerve mine-rale, integrare euro-peanã nr. 300.303 din17 august 2015 privindsituaþia Licenþei de concesiune a activitãþiiminiere de exploatarenr. 857/1999 înperimetrul Siglãu-Uricani. Licenþa deconcesiune nr.857/1999 pentruexploatarea resurselorminerale din zãcãmân-tul de cuarþ înperimetrul Siglãu-Uricani, judeþulHunedoara, încheiatãîntre Agenþia Naþionalã
catã în MonitorulOficial al României,Partea I, nr. 177 din25 aprilie 2000), transferatã conformOrdinului nr. 15/2009cãtre S.C. "Novacuarþ"- S.R.L., înceteazã ladata publicãrii prezenþeidecizii în MonitorulOficial al României,Partea I”, se aratã în
Monitorul Oficial. În cariera de la
Siglau – Uricani segãseºte cel mai purcuarþ din Europa, careînainte de 1989 avea olargã piaþa de des-facere. Aºa cã nu e demirare cã în Uricani s-adezvoltat o fabricã de
prelucrare a cuarþului,de care s-a ales prafulîn ultimii ani, dupã ce afost înstrãinatã de statulromân, împreunã cuacordul de concesiunepentru zãcãmântul dinªiglau. Afacerea “cucântec” a cuarþului dincariera Siglau-Uricani aînceput în anul 1999,când SC “Construct
Grup Internaþional”SRL, reprezentatã defostul prefect deHunedoara, CostelAlic, a achiziþionat fabrica de procesare aacestei resurse mine-rale pentru suma de250.000 de lei. Doiani mai târziu, în 20
mai, aceeaºi firmã aprimit de la AgenþiaNaþionalã pentruResurse Minerale ºiavizul de exploatarepentru cuarþul din cariera de pe ªiglãu.Investitorul a promis orelansare a activitãþiiacesteia, mai ales cã înzona respectivã segãseºte cel mai purzãcãmânt de cuarþ dinEuropa ºi al treilea, dinpunctul de vedere alcalitãþii, din lume. Înbaza studiilor ºirapoartelor întocmite,firma susþinea cãzãcãmântul de cuarþexistent în carierãajunge pentru încã 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari.
Calculele pe hârtieerau profitabile, aºa cãSC “Construct GrupInternaþional” a obþinutnu numai licenþa deexploatare pe 20 deani, ci ºi un credit de laBanca Românã deScont, controlatã deSorin Ovidiu Vantu,pentru cã nu mai existau bani în vederearedeschiderii carierei ºia fabricii de procesarea cuartului.
Printr-un “montajfinanciar viabil”, cum îlnumea chiar CostelAlic la vremea respec-tivã, cu “garanþia” con-
stituitã de drepturileobþinute dinexploatarea carierei, afost obþinutã o sumã decinci milioane de dolari,la care se adaugã undepozit bancar de treimilioane de dolari.
Iar în toamna anului2001 cariera a fostredeschisã oficial cu oprimã ºi ultima dina-mitare a zãcãmântului.
Linia tehnologicãultraperformantã pen-tru fabricã din Uricaninu a mai venit, înschimb a dispãrut cutotul vechea fabrica, cea fost demolatã deinvestitorii în cuarþ, iarîn locul ei nu a mai fostpus nimic. În afacereacu cuarþ a fost atrasã ºiSocietatea de Asigurare– Reasigurare Astra,care, conform datelorvremii, a transferat, înperioada decembrie2000 – februarie2001, suma de optmilioane USD – 35%cãtre Banca de Investiþiiºi Dezvoltare (BID) ºiBanca Românã deScont (BRS), implicateiniþial în afacerea„cuarþul”. SocietateaAstra a garantat cudepozitele de la BID ºiBRS creditul luat defirma fostului prefectpentru retehnologizareaFabricii de Cuarþ.
Se fac ultimele retuºuri lastaþia de sortare a deºeurilormenajere din Petroºani.Întreg sistemul a fost finalizatºi inaugurarea va avea loc înmaxim douã sãptãmâni. Totuleste în grafic ºi asta o sun ceicare au asigurat finanþareaacestei staþii în zonã.
„Este la 98% finalizatã ºiurmeazã o vizitã preliminarãa comisiei de recepþie ºi înmaxim douã sãptãmâni, dacãnu mai repede, dacã nu suntdeficienþe, va fi predatã cãtreCJ H. Acesta va intra înstare de conservare, pânã ce
va fi gata ºi deponeul de la Bârcea, licitaþiile cãtreoperatorii regionali sã fierealizate ºi atribuite, dupãcare va fi operaþional”, a
spus Adrian David, preºedintele C J Hunedoara.
Odatã finalizatã aceastãstaþie de sortare, în ValeaJiului, dar ºi în întreg judeþulHunedoara, va demara oamplã campanie de infirmarea populaþiei cu privire lamodul în care va trebui colectat gunoiul menajer.Asta va mai dura mai puþinde o jumãtate de an.
„Cea mai importantã com-ponentã þine de conºtienti-zarea populaþiei ºi modifi-carea, la nivel de mentalitate,în ceea ce priveºte colectarea
deºeurilor. Noi estimãm unorizont previzibil în 5 -6 lunide zile ca sistemul sã fieoperaþional. Din aceastãtoamnã vom demara o cam-panie de promovare a aces-tor schimbãri în viaþa noastrãde zi cu zi, prin pliante ºievenimente, ori emisiuni”, amai precizat Adrian David,preºedintele C J H.
Staþia de sorate de la
Petroºani are o capacitate de 15.980 tone pe an, iarcea de transfer de 42.600t/an.Investiþia a fost realizatãpe o suprafaþã de mp ºi acostat 70 de milioane deeuro, banii fiind obþinuþiprintr-un proiect gestionat deConsiliul JudeþeanHunedoara.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cântarele vor fiamplasate pe drumurilede la intrarea în locali-tãþile aflate la periferiaVãii Jiului, la est ºi vest,tocmai pentru a limitatraficul greu. Fiecaremaºinã va fi cântãritã ºidacã depãºeºte tonajulagreat, va plãti pentruasta. PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara spune cãtotul va fi gata pânã întoamnã, deºi totul a fostpus la cale din primã-varã. „Procedura am
iniþiat-o undeva în lunamartie. Între timp, s-amodificat legea ºi avemnevoie de bani pentru arealiza acele ridicãriTopo, dar ºi pentruconstrucþia parcãrilor înafara carosabilului, pen-tru a putea cântãri aces-te vehicule ce depãºesctonajul maxim admis pe
drumurile judeþene. Totacolo vom face ºi acelelucrãri, aºa încât înmomentul în care vomavea DN 7A finalizat sãfim siguri cã accesul cusupratonaj va fi practicanihilat”, a spus AdrianDavid, preºedinteleC.J. H.
Consiliul Judeþean
Hunedoara urmeazã sãmonteze douã astfel decântare în Valea Jiului,unul pentru maºinile depe zona de est ºi aldoilea pentru cele din-spre Vest. Maºinile caredepãºesc 40 t pe osieriscã amenzi de pânã la25.000 de lei, dar ceide la Consiliul Judeþeanvor sã le monteze nu casã dea amenzi, ci ca sãlimiteze degradarea drumurilor care acumsunt în reabilitare ºiapoi vor fi tranzitate deaceºti mastodonþi.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
Staþia de sortare, pe ultima sutãÎ ncã puþin ºi staþia de sortare a deºeurilor va fi inauguratã la Petroºani. Este
vorba despre zona din Colonia Petroºani, unde vor ajunge toate deºeurile dinValea Jiului, unde vor fi sortate ºi trimise apoi spre deponeul de la Bârcea. Totul se va întâmpla dupã un astfel de scenariu într-o jumãtate de an.
Cel mai pur cuarþ din Europa rãmâne neexploatat
Transportul de lemn, limitat de cântareC a sã nu mai treacã fãrã sã plãteascã pentru drumurile
pe care le degradeazã, maºinile încãrcate cu lemn vor fi cântãrite. Procedura de montare a cântarelor ºi în Valea Jiului afost puþin întîrziatã din cauzã cã au avut loc câteva modificãri alelegislaþiei în domeniu, dar vor fi finalizate în aceastã toamnã.
Eveniment cu amprentã internaþionalã
Ziua porþilor deschise la Ulpia Traiana Sarmizegetusa
C onsiliul Judeþean Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºiRomane Deva ºi Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei,
în colaborare cu Primãria Comunei Sarmizegetusa, organizeazãZiua porþilor deschise în cadrul sitului arheologic de la UlpiaTraiana Sarmizegetusa. Evenimentul va avea loc miercuri, 2 septembrie 2015, începând cu ora 10.00.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 August 20156 Actualitate
ADMINISTRAÞIANAÞIONALÃ APELE ROMÂNE
Administraþia Bazinalã de Ape Jiu – SHI Petroºani
- ANUNÞ -Având în vedere începerea
lucrãrilor de reparaþii la echipamentul hidromecanic de la golirea de fund de la barajulValea de Peºti, prin prezentaaducem la cunoºtinþã publicã,urmãtoarele:
Administraþia Bazinalã de ApãJiu, pin Sistemul HidrotehnicIndependent Petroºani, vã anunþãcã începând de luni, 31 august2015, va deschide vanele de lagolirea de fund a barajului Valeade Peºti, în vederea golirii
acumulãrii, pentru a se puteaefectua lucrãrile de reparaþii sus-menþionate.
Evacuarea apei din acumularese va face în regim controlat,fiind creºteri de nivel pe râul Jiulde Vest de aproximativ 30-40 cmfaþã de nivelul existent.
În perioada de execuþie alucrãrilor, alimentarea cu apã aUzinei de Apã Valea de Peºti seva face din aducþiunea Buta –Lazãrul.
Vã mulþumim pentru înþelegere!
Bani pentrudascãliipetroºãneniB ani pentru profesori.
Bugetul municipiuluiPetroºani a fost rectificat, iar profesorii vor primi maimulþi bani.
Este vorba de plata unordespãgubiri salariale acordatedascãlilor în baza sentinþelorjudecãtoreºti definitive. Suma cucare s-a rectificst bugetul local estede 1,161 mii de lei din coteledefalcate de TVA repartizate deAFP Hunedoara . La rectificareabugetului de stat, sumele defalcatedin taxa pe valoarea adãugatã cãtrebugetele locale se vor suplimentacu suma de 501,2 milioane lei
pentru plata titlurilor executorii, aºacum reiese ºi din prezentareaataºatã. Este o sumã importantã,având în vedere cã, înainte dedemersurile noastre, Guvernulintenþiona sã acorde doar 300 demilioane de lei.
Aceste fonduri vor acoperi circa80% din suma necesarã pentrutransa a III-a, fãrã a mai lua în cal-cul restanþele din tranºele ante-rioare. Restul fondurilor necesarevor fi acordate la a doua rectificarede buget, care, cel mai probabil, vaavea loc în luna noiembrie.
Monika BACIUMonika BACIU
Un numãr de 29.589 de candidaþi (80,59% din totalul celor36.717 absolvenþi de clasa a XII-aînscriºi) au participat vineri la ultima probã scrisã din cadrul examenului naþional deBacalaureat, sesiunea august-septembrie, probã la alegere aprofilului ºi specializãrii E) d), 37de elevi fiind eliminaþi din cauza
unor tentative de fraudã, se aratãîntr-un un comunicat alMinisterului Educaþiei ºi Cercetãriiªtiinþifice (MECª) remis AGER-PRES. Ministerul precizeazã cã7.128 de candidaþi nu s-au prezentat la aceastã probã.
Disciplinele pentru care elevii auputut opta sunt biologie, chimie,economie, filosofie, fizicã,geografie, informaticã, logicã ºiargumentare, psihologie ºi sociologie.
Prima afiºare a rezultatelor esteprogramatã marþi, 1 septembrie(pânã la ora 16,00). Contestaþiilepot fi depuse în aceeaºi zi, în intervalul orar 16,00 — 20,00.Soluþionarea contestaþiilor se vaefectua în zilele de 2 ºi 3 septem-brie, în timp ce rezultatele finalevor fi fãcute publice vineri, 4 septembrie, menþioneazã MECª.
Un birou în care se pot adresa cereriinstituþiei prefectului vafiinþa la Petroºani învechea locaþie în carea funcþionat ºi ultimadatã.
Cererea a fostdepusã la primãrie, iarTiberiu Iacob Ridzispune cã a ºi gãsitunde sã funcþioneze.
Asta, pentru a-i scutipe locuitorii din suduljudeþului Hunedoarade un drum pânã laDeva.
„Am primit o solicitare din partea lorpentru un spaþiu, pecare îl vom pune ladispoziþie ºi urmeazãca cei din Prefecturãsã hotãrascã ziua în
care vor deschide.Cabinetul va fi în fosta clãdire aComisariatului”, a spusTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.
DirectorulCancelariei Prefectuluide Hunedoara, DanTerteci a þinut sã facãunele precizãri, maiales cã oamenii suntextrem de interesaþi de
un astfel de birou înCapitala Vãii Jiului.
„În momentul defaþã, la nivelul insti-tuþiei Prefectului dinjudeþul Hunedoara afãcut demersuri pentruînfiinþarea unui OficiuPrefectural în ValeaJiului. S-a avut învedere distanþa foartemare pe care o au deparcurs locuitorii deacolo, pentru a seadresa instituþiei noas-tre ºi astfel, cã o inter-faþã cu cetãþenii deacolo ar fi utilã ambe-lor pãrþi”, a precizat ºiDan Terteci, directorulCancelariei Prefectuluide Hunedoara.
Instituþia Prefectului
de Hunedoara a trimis o cerere cãtre MinisterulAdministraþiei ºiInternelor ca sã anali-zeze oportunitateaextinerii organigramei,aºa încât acest birou sãfie reînfiinþat în zonã.Imediat ce vor primiavizul favorabil, cei dinPrefecturã vor veni laPetroºani ºi vor primiîn audienþã fiecarecetãþean interesat.
Oficiul Prefectural amai funcþionat aiciîncã din anii 90, dar afost restructurat odatãcu restructurareaorganigrameiPrefecturii.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Guþã luat lapuricat de ANAFA verile unor maneliºti
celebri sunt verificate defisc. Este vorba de cântãreþulde manele Nicolae Guþã ºi demanagerul Dan Bursuc.
Aceastã acþiune face parte dintr-unprocess mai amplu de verificare aaverilor maneliºtilor, care a fostîntreprinsã de noua divizie dincadrul ANAF (Agenþia Naþionalã deAdministre Fiscalã n.r), respectivPersoane Fizice cu Risc Fiscal,informeazã adevarul.ro.
Fiscul va compara declaraþiile oficiale de avere ale maneliºtilor, iarîn cazul în care vor gãsi diferenþe,
vor aplica un impozit de 16% ºi sepoate ajunge ºi la deschiderea unuidosar penal. Sunt vizate persoanelefizice care au o avere afiºatã semnificativã, constând în autotu-risme de lux, imobile ºi alte bunuride valoare, depuneri semnificativeîn conturi bancare din strãinãtatesau din România.
"Cu toþii vor trebui, mai devremesau mai târziu, sã facã dovada fiscalizãrii veniturilor cu care ºi-auconstruit averile“, a declaratpreºedintele ANAF, Gelu ªtefanDiaconu.
Oficiul Prefectural se redeschide la PetroºaniP refectura va avea un birou ºi la
Petroºani. Aici, în scurt timp, va fireînfiinþat un cabinet la care oamenii sã i sepoatã adresa insituþiei Prefectului judeþuluiHunedoara. Acesta a mai funcþionat aici,dar cu pauze, fiind desfiinþat ºi apoi reînfiinþat din an în an.
Au trecut încã un hop, iar acum aºteaptã rezultatele
Dupã ce a fost condamnatã la un ande închisoare cu suspendare pentruabuz în serviciu,Mariana Mateescu afãcut contestaþie ladecizia judecãtorilor dela Petroºani.
La începutul acestuian, judecãtorii de la
Petroºani au dat verdictul în dosarulMarianei Mateescu.Dupã un rechizitoriurefãcut, recuzareapreºedintelui deºedinþã ori solicitareaunor contraexpertizeîn cauzã, MarianaMateescu a fost gãsitãvinovatã de magistratul
care a avut spre judecare dosarulfostului director al spitalului din Lupeni.Judecãtorul a apreciatcã Mariana Mateescuse face vinovatã de
infracþiunile imputatede procurori ºi au condamnat-o la un anînchisoare pentrusãvârºirea infracþiuniide abuz în serviciucontra intereselor
publice. Totodatã,magistratul a mai condamnat-o peMateescu ºi la trei lunide închisoare, pentrucã nu a recuperat prejudiciul indicat deCurtea de Conturi.Pedepsele au fost contopite, dar ºi sus-pendate condiþionat peo perioadã de trei ani,termen de încercarestabilit de magistrat.Conform sentinþeiJudecãtoriei Petroºani,Mariana Mateescu esteobligatã sã achiteSpitalului MunicipalLupeni suma de45.987,65 lei cu titlude despãgubiri civile.Dosarul manageruluiSpitalului MunicipalLupeni a ajuns la jude-catã în anul 2013, iarmedicul a fost acuzatcã a folosit bani publiciîn interes personal.Practic, managerulMariana Mateescuaproba sumele de banipentru servicii de avo-
caturã ºi, în unelecazuri, chiar ea eracea care ridica banii.Mai mult, deºi unitateamedicalã nu avea banipentru medicamente,managerul nu þineacont de acest lucru ºidãdea directive claresã se facã urgent plãþicãtre avocat. Pentrucontractele de asis-tenþã juridicã nu auexistat documente caresã stea la baza decon-turilor, iar de multeori, sumele cerute deavocat (onorariu, plusdiurnã, cazare ºi trans-port) pentru un procesla Alba Iulia, erau maimari decât cele pentruun proces la ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustiþie.
În perioada 2005-2009, SpitalulMunicipal Lupeni afãcut plãþi pentru servicii de avocaturã învaloare de peste200.000 de lei.
Monika BACIU Monika BACIU
U n tânãr dinmunicipiul Lupeni,
poliþist de meserie, a fostla un pas de moarte dupãce microbuzul pe care-lconducea a rãmas fãrãfrâne în timp ce coboradin Pasul Vâlcan.
Accidentul a avut loc într-ozonã abruptã ºi plinã de ser-pentine, iar ºoferul a simþit lacoborâre cã are probleme lasistemul de frânare ºi autoturis-mul nu mai poate fi controlat.A ajuns într-o zonã cu serpen-tine care este mãrginitã de orâpã, iar poliþistul ºi-a dat
seama cã dincauza vitezeiva trecepeste para-peþii de pro-tecþie de pemargineadrumului ºi a decis sã sarã dinmaºina aflatã în mers.
Numai cã autovehiculul greude câteva tone a trecut pesteel ºi l-a rãnit foarte grav.Acesta a fost gãsit inconºtientde cãtre paramedicii SMURD,avea multiple fracturi ºi se suspecta ºi un traumatismcranian.
Din cauza stãrii grave,tânãrul ar putea fi direcþionatcãtre Timiºoara sau altã clinicã
din þarã. Pentru moment victima a rãmas sub atenþiamedicilor de la Petroºani, fiindinternat pe secþia ATI. Stareasa rãmâne în continuare gravãa explicat directorul Spitaluluide Urgenþã Petroºani, dr. AlinVasilescu. Tânãrul este poliþistîn localitatea Sarmis din ÞaraHaþegului
Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 August 2015 Actualitate 7
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în
Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
VÂNZÃRIVând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cuautorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani. Relaþii la telefon: 0724157808
Urgenþa Lupeniprimeºte bani S erviciile de ambulanþã
ºi unitãþile de primiriurgenþe din spitale au obþi-nut peste 85 de milioane delei în plus printr-o rectificarea bugetului pentru Sistemulnaþional de asistenþã medi-calã de urgenþã ºi de primajutor calificat, anunþãMinisterul Sãnãtãþii.
În ceea ce priveºtefinanþarea structurilorspitaliceºti de primiri urgenþe,rectificarea bugetarã a permisalocarea sumei de aproximativ
patru milioane lei pentru preluarea în finanþarea bugetu-lui de stat, începând cu lunaoctombrie, a unui numãr de 10 compartimente de primiriurgenþe, suplimentar faþã decele deja finanþate, printreacestea fiind ºi SpitalulMunicipal Lupeni.
Cele 10 compartimente deprimiri urgenþe au fost selectateîn urma unei analize fãcute deDepartamentul pentru Situaþiide Urgenþã din cadrul MAI încolaborare cu MinisterulSãnãtãþii, care a relevat faptulcã pentru aceste structuri existãposibilitatea asigurãrii perma-nenþei la nivelul asistenþei medicale de urgenþã.
M. M. GÂNJUGÂNJU
O sãptãmânã pânã la sentinþa pentru Mariana MateescuF ostul manager al Spitalului
municipal Lupeni va afla dacãCurtea de Apel îi menþine sau nu pedeapsa abia sãptãmâna viitoare. Fostul manager al Spitalului municipalLupeni, Mariana Mateescu, va fi chematãla barã sãptãmâna viitoare.
fotbalul din Valea Jiuluis-a umplut de glorie.Trei echipe promovausimultan în trei divizii:Jiul Petroºani în Divizia„A”, Minerul Lupeni înDivizia „B”, MinerulUricani în Divizia „C”.
Acum s-a ales praful ºipulberea de ele (MinerulLupeni desfiinþeazã, Jiul ºiUricaniul la „reanimare” încampionatul judeþean...),dar iatã momentul startuluilor în urmã cu zece ani –august 2005 – în diviziileunde reveneau la momentulrespectiv.
DIVIZIA „A”,ETAPA 1
Jiul Petroºani – Gloria Bistriþa 0-2Jiul acuzã ºocul primului
joc la revenirea în primuleºalon – dupã 7 ani deabsenþã – cedând fãrã dreptde apel în primul meci, înfaþa a 7.000 de spectatori(arbitru Alexandru Tudor –bucureºti), în faþa bistriþe-nilor antrenaþi de ioanOvidiu Sabãu, cu Pâgliºan,Pãdureþu, Ar. Karamyan,
Aºtilean sau D. Sânmãrteanîn formaþie. Debut nefastpentru noul antrenor alJiului, Ionuþ Chirilã, a cãruiechipã a încasat douã goluriridicole: min. 42, mingedeviatã în propriapoartã dePerenyi, la ºutul luiPãdureþu, min. 60, gol cucãlcâiul semnat de Costin...Un meci slab al Jiului, cuformula de echipã: Hotoboc– Bãdoiu, Mihart, Cipr.Dinu, Perenyi – I. Voicu,Ilin, Drida, Cipr. Petre (min.65 Dedu) – M. Ionicã (min.80 M. Gheorghe), Dulcea(min. 80 D. Movilã).
DIVIZIA „B”,ETAPA 1
Minerul Lupeni –Liberty Salonta 2-0Start excelent al lupene-
nilor al revenirea în Divizia„B” dupã 25 de ani de
absenþã. Încã din minutul10, 3.000 de spectatori sebucurã la golul lui Itu, pen-tru ca în minutul 83Deaconescu sã cons-finþeascã scorul final de 2-0,cu un ºut din interiorulcareului, sub barã!Antrenorul lupenenilorAdrian Matei a jucat înacest prim meci cu echipa:
Ardelean – Bãlãu, AdiCâmpean, Boubãtrân,Panaitescu – Corneanu,Boroncoi (min. 65 Moga), I.Neagu, M. Niculescu (min.80 Deaconescu) – Itu, N.Iorga (min. 89 Noaþã). Afost un start bun al echipeiMinerul Lupeni, care a rezi-stat patru sezoane în Divizia„B”.
DIVIZIA „C”,ETAPA 1
Minerul Uricani –C.S. Vulcan 2-0
2 septembrie 2005.Uricaniul revine în eºalonultrei, jucând pe teren propriucu vecina de Vale, C.S.Vulcan. Atmosferã de sãrbã-toare, 1.500 de spectatori
în tribunele stadionului„Minerul”, în frunte cu pri-marul Dãnuþ Buhãescu.
Gazdele ºi-au intrat maigreu în ritm, punctând înmin. 55 pentru 1-0, golElisei, pentru ca numaidupã douã minute sã fie 2-0(min. 57), când Iºfan aspeculat o greºealã aapãrãrii Vulcanului. Subcomanda antrenorului ioanDosan, Uricaniul a jucat cuechipa: Ivonic – Acs,Gergely, A. Popescu,Meriºan (min. 50 S. Bejan)– Iºfan (min. 60 S. Toader),A. Voica, I. Radu, Kiss – C.Stancu, Elisei (min. 70Ducu).
Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 August 20158 Sport
Rãsfoind preþioase-le-mi arhive, am „dat”paginile înspre sfârºitullui august 2005. Amconstatat cu bucurie,cã, sportul rãsufla bineîn Valea Jiului, com-
parativ cu jalea deacum.
La fotbal, aveamechipe în Divizia „A”(Jiul Petroºani), Divizia„B” (Minerul Lupeni)ºi Divizia „C” (Inter
Petrila, C.S. Vulcan,Minerul Uricani), doarMinerul Aninoasa ºiUniversitateaPetroºani fiind lanivelul campionatuluijudeþean.
Rugby-ul stãtea ºi elbine, cu ªtiinþaPetroºani în DiviziaNaþionalã ºi cuMinerul Lupeni în liga
a doua. La popice,petrilenii erau lideridupã patru etape,ºahista Daria Viºãnes-cu ocupa un loc onor-abil la „Europenele”din Serbia, la alpin-ism, AlexandruSolomon ºi ClaudiuMocanu din Lupenideveneau campioninaþionali la escaladã,
la Petroºani avea locun campionat naþionalde gimnasticã aero-bicã iar arcaºii de laAninoasa câºtigauCupa Federaþiei!
Iatã, suficienteargumente cã, acumzece ani, mai puteamvorbi de o toamnãbogatã a sportului înValea Jiului.
Henþ cu mâna ÎNCEPUT DE TOAMNÃ.ACUM ZECE ANI...
Începând de miercuri,
2 SEPTEMBRIE2015
DOUÃ PAGINI DE
SPORT
ARENAcu o largã paletã de
subiecteCronici, clasamente ºi
comentarii la fotbal (LigileIV ºi V), rugby, handbal,popice etc. Poveºtile
sportului Special IneditInterviuri Memoria
fotografiei Cronica de altãdatã Remember
Dezvãluiri Din presavremii
LA MIJLOC DE SÃPTÃMÂNÃ,
LA MIJLOC DE ZIAR
DOUÃ PAGINI DESPORT
ARENAcu Genu Tuþu
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Ce fãceau celelalte echipe din Vale acum 10 ani?
Luau startul în Divizia „D” (actuala Liga a IV-a) a campionatului judeþean Hunedoara.
La Aninoasa, un derby local de Vale, Minerul Aninoasa– Universitatea Petroºani 1-1 (goluri Bleojiu respectivMiºca).
Inter Petrila, pregãtitã de Florin Stoica, lua un start slab,1-1 cu Lotul Brezoi pe teren propriu, fiind acceptatã atreia oarã la rând în Divizia „C”, deºi era retrogradatã dedrept! O echipã în care jucau, printre alþii, Adi Dolha(portar), Bozsoki, Agapi, Gicã Constantin, Spânoche sau ªeulean.
POVEªTILE SPORTULUIStarturi în trei divizii, acum un deceniu
AntrenorulAdrian Mateidebut cu o victorie la
Minerul Lupeniîn 2005
Minerul Uricani, dupã victoria din prima etapã a ediþiei2005-2006, cu CS Vulcan
