Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 868 Vineri, 29 Mai 2015 “M otivul pentru care am recurs la aceasta ultimã cale, este acela cã Aª VREA Sà MAI TRÃIESC, aº vrea sã îmi pot creºte copiii, sã îi sprijin în confruntarea cu bolile pe care le-au moºtenit de la mine, dar ºi cu bolile obiºnuite, care, în contextul medical pe care îl prezintã, sunt infinit mai agresive ºi mai riscante pentru ei. Este speranþa mea la viaþã. Speranþa cã voi trãi ultimele luni, ani sau cât va vrea Dumnezeu, alãturi de copiii mei, de familie”. >>> >>> PAGINA AGINA A 2-A 2-A Monica IACOB-RIDZI: “GRAÞIEREA, SINGURA MEA SPERANÞÔ Ministrul Andrei Gerea a sosit în Valea Jiului la chemarea minerilor, dar aproape cã i-a ignorat ºi i-a þinut peste 8 ore în frig în curtea Complexului Energetic Hunedoara. A preferat sã se întâlneascã mai întâi cu politicienii locali, iar mai apoi cu o parte dintre liderii minerilor, iar discuþiile au durat nejustificat de mult. Între timp, bucãtãrãsele au pus lacãt la sala de mese. Trimis de Victor Ponta în Valea Jiului sã anunþe minerii cã FMI ºi Comisia Europeanã nu mai vrea continuarea exploatãrii huilei, Andrei Gerea a fost primit pe imnul minerilor, de minerii care s-au adunat dis de dimineaþã sã audã ce le spune oficialul de la Energie. În nicio minã nu s-a lucrat de ore bune ºi minerii de peste tot au întrerupt lucrul, tocmai ca sã aºtepte sã vadã ce le spuen ministrul. Printre huiduieli, acesta le-a mai transmis câte ceva, înainte sã intre la discuþii cu liderii lor. „Ca sã continuãm, trebuie sã ºi munciþi”, a încercat sã spunã Andrei Gerea minerilor, dar s-a ales cu huiduieli din partea minerilor care îl opreau pe rând sã îi spunã cum nu au materiale în minã, cum aºteaptã ziua de salariu ºi cum au rupt ei gardul minei ca sã foloseascã plasa drept armãturã în subteran, ca sã nu se prãbuºeascã peste ei roca. Din pãcate, deºi s-a aflat încã de marþi seara în Valea Jiului, ministrul a þinut ca, înainte de toate, sã se întâlneascã cu politicienii locali, cu toate cã a venit la presiunile minerilor. Au participat la aceastã întâlnire cu uºile închise ºi nici de acolo nu a rãzbãtut niciun ecou. A fost ca ºi cum toþi au venit sã pupe inelul împãratului, sã audã textul dinainte stabilit ºi apoi sã plece. Din pãcate, minerii au fost lãsaþi la mai puþin de 6 o C sã aºtepte ore bune o declaraþie oficialã. Între timp, aceºtia au aflat cã nu vor mai avea masa caldã, pentru cã, din cauza datoriilor, firma care oferea acest serviciu a pus lacãte pe sãlile de masã. Este pentru prima datã dupã Revoluþie când ortacii au rãmas fãrã hrana caldã. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Altercaþia dintre activiºtii de mediu ºi localnici în urma cãreia douã persoane au fost rãnite, este anchetatã ºi de procurorii hunedoreni. Coaliþia pentru Mediu din România cere preºedintelui ºi premierului sã ia mãsuri urgente pentru a garanta securitatea membrilor soci- etãþii civile din România ºi pentru a combate agresiunea unor investitori ºi infractori împotriva activiºtilor de mediu. „Incidentele care au avut loc pe malurile Râului Alb, judeþul Hunedoara, în care au fost agresaþi fizic o jurnalistã din Germania ºi colegul nostru Gabriel Pãun, preºedinte al Asociaþiei pentru Protecþia Mediului Agent Green, aratã mãsurã în care instituþiile statului român, pe care le conduceþi, îºi îndeplinesc atribuþiile. Acestea nu fac altceva decât sã contribuie la menþinerea unui climat mafiot în rândul unor investitori, care reacþioneazã prin metode violente ºi care nu considerã sã se supunã legilor României ºi îºi permit orice. Incidentul a avut loc din simpla cauzã cã membrii societãþii civile documentau construcþia microhidrocen- tralei de pe Râul Alb, o crimã de mediu, una din multele pe care societatea civilã încearcã sã le limiteze, chiar fãrã ajutorul instituþiilor statului”, se aratã în petiþia semnatã de nu mai puþin de 32 de organizaþii care luptã pentru protejarea mediului. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU AU PUPAT INELUL ÎMPÃRATULUI Minerii, lãsaþi sã aºtepte în frig decizia deja anunþatã Preºedintele ºi premierul, sesizaþi cu privire la incidentul din Retezat
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 868
Vineri, 29 Mai 2015
“Motivul pentru care am recurs la aceasta ultimã cale, este acela cã
Aª VREA SÃ MAI TRÃIESC, aº vrea sã îmi pot creºte copiii, sã îi sprijin în confruntarea cu bolile pe care le-au moºtenit de la mine, dar ºi cu
bolile obiºnuite, care, în contextul medical pe care îl prezintã, sunt infinit mai agresive ºimai riscante pentru ei. Este speranþa mea la viaþã. Speranþa cã voi trãi ultimele luni, anisau cât va vrea Dumnezeu, alãturi de copiii mei, de familie”. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 2-A2-A
Monica IACOB-RIDZI:
“GRAÞIEREA, SINGURAMEA SPERANÞÔ
Ministrul Andrei Gereaa sosit în Valea Jiului la chemarea minerilor,dar aproape cã i-a ignorat ºi i-a þinut peste8 ore în frig în curteaComplexului EnergeticHunedoara. A preferatsã se întâlneascã maiîntâi cu politicienii locali,iar mai apoi cu o partedintre liderii minerilor, iar discuþiile au duratnejustificat de mult. Între timp, bucãtãrãseleau pus lacãt la sala de mese.
Trimis de VictorPonta în Valea Jiului sãanunþe minerii cã FMI ºiComisia Europeanã numai vrea continuareaexploatãrii huilei, AndreiGerea a fost primit peimnul minerilor, deminerii care s-au adunatdis de dimineaþã sã audãce le spune oficialul de la Energie.
În nicio minã nu s-alucrat de ore bune ºiminerii de peste tot auîntrerupt lucrul, tocmaica sã aºtepte sã vadã cele spuen ministrul.Printre huiduieli, acestale-a mai transmis câteceva, înainte sã intre ladiscuþii cu liderii lor. „Casã continuãm, trebuie sãºi munciþi”, a încercat sãspunã Andrei Gereaminerilor, dar s-a ales cu
huiduieli din parteaminerilor care îl opreaupe rând sã îi spunã cumnu au materiale în minã,cum aºteaptã ziua desalariu ºi cum au rupt eigardul minei ca sãfoloseascã plasa dreptarmãturã în subteran, casã nu se prãbuºeascãpeste ei roca.
Din pãcate, deºi s-aaflat încã de marþi searaîn Valea Jiului, ministrula þinut ca, înainte detoate, sã se întâlneascãcu politicienii locali, cutoate cã a venit la presiunile minerilor.
Au participat laaceastã întâlnire cu uºileînchise ºi nici de acolonu a rãzbãtut niciunecou. A fost ca ºi cumtoþi au venit sã pupeinelul împãratului, sãaudã textul dinainte stabilit ºi apoi sã plece.
Din pãcate, minerii aufost lãsaþi la mai puþin de6oC sã aºtepte ore buneo declaraþie oficialã.
Între timp, aceºtia auaflat cã nu vor mai aveamasa caldã, pentru cã,din cauza datoriilor,firma care oferea acestserviciu a pus lacãte pesãlile de masã. Este pentru prima datã dupãRevoluþie când ortacii aurãmas fãrã hrana caldã.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
Altercaþia dintreactiviºtii de mediu ºi localnici în urma cãreiadouã persoane au fostrãnite, este anchetatã ºi deprocurorii hunedoreni.
Coaliþia pentru Mediu dinRomânia cere preºedintelui ºipremierului sã ia mãsuriurgente pentru a garantasecuritatea membrilor soci-etãþii civile din România ºipentru a combate agresiuneaunor investitori ºi infractoriîmpotriva activiºtilor demediu.
„Incidentele care au avutloc pe malurile Râului Alb,judeþul Hunedoara, în careau fost agresaþi fizic ojurnalistã din Germania ºicolegul nostru Gabriel Pãun,preºedinte al Asociaþiei pentru Protecþia MediuluiAgent Green, aratã mãsurãîn care instituþiile statuluiromân, pe care le conduceþi,îºi îndeplinesc atribuþiile.
Acestea nu fac altcevadecât sã contribuie lamenþinerea unui climatmafiot în rândul unor investitori, care reacþioneazãprin metode violente ºi care
nu considerã sã se supunãlegilor României ºi îºi permit orice.
Incidentul a avut loc dinsimpla cauzã cã membriisocietãþii civile documentauconstrucþia microhidrocen-tralei de pe Râul Alb, ocrimã de mediu, una din multele pe care societateacivilã încearcã sã le limiteze,chiar fãrã ajutorul instituþiilorstatului”, se aratã în petiþiasemnatã de nu mai puþin de32 de organizaþii care luptãpentru protejarea mediului.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
AU PUPAT INELULÎMPÃRATULUI
Minerii, lãsaþi sã aºtepte în frigdecizia deja anunþatã
Preºedintele ºi premierul, sesizaþi cu privire la incidentul din Retezat
“Motivul pentru care amrecurs la aceasta ultimãcale, este acela cã AªVREA SÃ MAITRÃIESC, aº vrea sã îmipot creºte copiii, sã îi sprijinîn confruntarea cu bolile pecare le-au moºtenit de lamine, dar ºi cu bolileobiºnuite, care, în contextulmedical pe care îl prezintã,sunt infinit mai agresive ºimai riscante pentru ei. Este speranþa mea la viaþã.Speranþa cã voi trãiultimele luni, ani sau cât vavrea Dumnezeu, alãturi decopiii mei, de familie”.
Aºa îºi începe ultima postare pe blog fostul deputat al VãiiJiului, Monica Iacob Ridzi,care susþine cã nu a încetatsã spere într-un gest declemenþã, pentru cã nu aavut antecedente penale ºia avut o conduitã ireproºa-bilã, atât pe parcursul procesului în cadrul cãruia afost condamnatã, dar ºiulterior, în mediul carceral.
“Nu am sãvârºit ºi nu amfost acuzatã cã aº fi sãvârºitvreo infracþiune de corupþie,iar recuperarea prejudiciuluila acoperirea cãruia am fostobligatã este asiguratã pedeplin ºi garantatã, prin valorificarea bunurilor pecare le deþin, pe care s-a instituit sechestru asigurator”, spune Monica Iacob Ridzi.
Fostul deputat de ValeaJiului este de pãrere cãmenþinerea sa în executareapedepsei închisorii, încondiþiile în care în peniten-ciar nu poate respecta reco-mandãrile medicilor, pentruafecþiunile cu care se luptãde mai mulþi ani, poateavea consecinþe ireversibile,deosebit de grave, asuprasãnãtãþii ºi vieþii sale, dar ºiasupra bunei dezvoltãri fizice ºi psihice a copiilor sãi(fetiþa are doar 1 an ºi 7luni, iar bãieþelul abia a
împlinit 5 ani), “pentru carepierderea prematurã amamei, la o vârstã atât demicã, ar fi tragicã”.
“Unele afecþiuni s-auagravat deja, în ultimaperioadã, iar riscul sã seagraveze ºi mai mult, estedin ce în ce mai mare, cufiecare zi în penitenciar.ªansa de a respecta, în libertate, recomandãrilemedicilor reprezintã pentru mine diferenþa întreviaþã ºi moarte.
Graþierea este singuraºansã pe care o am, sã fiualãturi de Maria ºi Andrei,îngerii cu care viaþa mea afost binecuvântatã, în luptalor cu afecþiuni care mãobliga la supraveghere strictã, având în vederevârsta lor micã. Copiii suntacum în situaþia de a nuavea alãturi niciun pãrinte,aceºtia locuind acum înBucureºti, împreunã cubunicii, deoarece au nevoiede continuarea unor proceduri medicale, ce nupot fi efectuate în judeþulHunedoara. Graþierea estesingura speranþã sã-mi potajuta copiii sã se recuperezepsihic, dupã traumadespãrþirii noastre bruºte.Cererea mea de graþiereeste strigãtul de disperareal unei mame grav bol-nave, care trãieºte alãturide copiii ºi familia ei odramã greu de descris încuvinte. Este þipãtul ºiplânsul unor copii mici ºi bolnavi, nevinovaþi, profund afectaþi de faptulcã mama lor a fost luatãbrusc de lângã ei.
Acceptarea, dinmotive umanitare, acererii de graþiere repre-zintã pentru mine, înacest moment, singuraºansa la viaþã.
ªansa de a respecta, înlibertate, recomandãrilemedicilor reprezintã
pentru mine diferenþaîntre viaþã ºi moarte”,spune Monica Iacob Ridzi.
C ererea degraþiere a
ajuns la Preºedinþie
Tiberiu Iacob Ridzi, adepus cererea de graþierejoi, aceasta fiind bazatã pedouã considerente - unulumanitar ºi unul medical.Mai exact, Monica IacobRidzi a invocat în cerereade a pãrãsi SpitalulPenitenciar Jilava faptul cãare doi copii, respectiv ofetiþã de un an ºi ºapte luniºi un bãiat în vârstã de cinciani. În acest sens, fostuldemnitar a depus docu-mente legate de starea desãnãtate a celor doi, dar ºiacte privind sãnãtateapãrinþilor ºi a socrilor ei.
De asemenea, însusþinerea cererii degraþiere, Monica Iacob Ridzia depus mai multe documente, între care ºi odovadã cã suferã deo boalã hematolo-gicã, iar din cauzaimunitãþii scãzute,orice infecþie pe carear putea sã o ia înpenitenciar i-ar putea fi fatalã.
Potrivit Mediafax,Tiberiu Iacob Ridzi aadãugat, referitor lafaptul cã preºedinteleKlaus Iohannis aafirmat cã nu vagraþia niciodatãpoliticieni corupþi, cãfostul ministru "nu afost condamnatãpentru fapte decorupþie, iar
prejudiciul a fost recuperatdin sechestrul pus pe avereafamiliei".
"Abuzul în serviciu esteasimilat faptelor decorupþie. Nu a fost condamnatã pentru cã ar fidat sau ar fi primit bani penedrept. E o diferenþã denuanþã. Aº face o paralelãºi aº spune cã nu esteacelaºi lucru sã comiþiinfracþiunea de crimã cupremeditare ºi cea de ucidere din culpã", aconchis Tiberiu Iacob Ridzi.Administraþia prezidenþialãa confirmat cã cerereade graþiere a fost înregistratã joi, în jurulorei 12.30.
Potrivit legii,graþierea este mãsurade clemenþã ce constãîn înlãturarea, totalãsau parþialã, a executãrii pedepseiaplicate de instanþã oriîn comutarea acesteiaîn una mai uºoarã.
Graþierea poate fiacordatã individual,prin decret al preºedin-
telui României, sau colectiv,de cãtre Parlament, prinlege organicã, conformConstituþiei.
În prezent, pe rolulTribunalului Ilfov se aflã undosar prin care MonicaIacob Ridzi cere sã-i fieadmisã cererea de întreru-pere a executãrii pedepseide cinci ani de închisoarepentru cã suferã denumeroase afecþiuni medi-cale, printre care trombofi-lie ºi leuconeutropenie.
Imediat dupã ce a fostîncarceratã, Monica IacobRidzi a reclamat condiþiile încare stau deþinuþii, spunândcã sistemul medical dinînchisori nu este bine gânditºi cã pentru un om bolnavca ea condamnarea laînchisoare este condamnarela moarte.
Monica Iacob Ridzi a fost condamnatã la 5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu,pentru felul în care, în calitate de ministru alTineretului ºi Sportului acheltuit banii pentru organi-zarea zilelor tineretului laCostineºti acum 6 ani.
Marius Marius MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 mai 20152 Actualitate
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Monica IACOB-RIDZI: “GRAÞIEREA, SINGURA MEA SPERANÞÔ
Omul politic Monica Iacob-Ridzi a
murit. Mama Monica Iacob-Ridzi luptã
pentru viaþa ei ºi a copiilor ei.
Liderii PSD dinjudeþul Hunedoarasunt cei catalogaþidrept cei care au dat ultimul brânci înprãpastie ComplexuluiEnergetic Hundoaraprin cultivarea unormanageri care s-audovedit a fi orice altce-va, dar nu manageri.
ªi, deºi era vizibilãcãderea Complexuluiºi mai ales a mineritu-lui, ºefii judeþeni aisocial-democraþilor i-aususþinut în continuares-au au propus alþii de aceeºi facturãmediocrã în conducere,deºi Valea Jiului areoameni capabili înacest sens. Doar cãaceºtia nu se pliau peatitudinile ºi cerinþelorºefilor de partid, înspecial a preºedinteluide judeþ, LaurenþiuNistor, care, conformpropriilor membri, se face singurul vinovat prin cultivareaimposturii ºi a parvenitismului.
Cum scaunul sãu deºef de judeþ PSD seclatinã, îºi pregãteºteun teren sigur pentruviitor prin posibila”numire”/alegere aNataliei Intotero înfuncþia de preºedinte,iar pe Dacian Ciodaru- cel care e dinPetroºani, dar a statlipit de ºeful de partidprin judeþ turnându-i înureche despre ”curveleºi bãºinoºii, proºtii ºiþãranii, persoanele fãrãclasã” etc., din organi-zaþiile din Valea Jiului– preºedinte executiv
la PSD Petroºani. Aceleaºi pãreri, de
desconsideraþie, erauarticulate în cercurirestrânse ºi desprelocuitorii dintre Jiuri.De precizat cã NataliaIntotero este preºedinteal OrganizaþieiJudeþene a Femeilorsocial-democrate, iarDacian Ciodaru estecel care nici n-a fostales, ci impus, laPetroºani, în 2012,drept preºedinte altinerilor PSD dinjudeþul Hunedoara.Aceastã poziþie, laPetroºani, a lui DacianCiodaru se doreºte a fi rampa de lansarepentru aceeaºi funcþie– preºedinte executiv,dar la judeþ pentru aface tandem cuIntotero.
Sâmbãta trecutã,când Valea Jiului fier-bea, Laurenþiu Nistor avenit la Petroºani ºipentru a-l impune capreºedinte executiv peDacian Ciodaru, adicãvorba unor PSD-iºti:”ºi-o bubã undeva...”,cã ºi aºa lucrurilemergeau prost, organi-
zaþia fiind scindatã. La Petroºani,
reacþia a fost durã laadresa lui Nistor,reproºându-i-se cã ºi înal doisprezecelea ceascontinuã sã distrugã ºice mai existã, cã dã lao parte oameni caFlorin Nicolae, Doruªipeþan, Artur Gãman,Costel Postolache,Radu Sorin, IulianCodreanu, RobertHummel, FranciscGerschner etc., pentrua impune un tânãrarogant, care nu a vrutsã facã nimic înPetroºani, deºi i s-auîntins mai multe mâni,cum ar fi acþiuni deþinutã cum au fostGala Scriitorilor, Gala
Actorilor etc., la careau muncit alþii, dar l-auscos în faþã pe Ciodarudeclarând cã acþiunileîi aparþin.
Apoi s-a încercat opunte între acesta ºirestul organizaþiei, darCiodaru a abandonattotul ºi, mai rãu, ca o”leliþã” a început (saupoate a continuat) sã-ºi denigreze colegiide partid, persoane cu oarecare influenþãcivicã, sã intre cubocancii în viaþa aces-tora, sã poarte vorbeîntr-un limbaj ”de cartier”, atitudine totalopusã celei afiºate de dandy în haine de firmã.
Mulþi se întreabã cã
dacã ar ”cãdea” dinfuncþia de directoradministrativ în cadrulUniversitãþii Petroºaniºi din braþele luiLaurenþiu Nistor, ce armai rãmâne ? Dar nueste vina lui cã doreºtesã acceadã pe aseme-nea cãi, ci a celui careîncurajeazã astfel depractici, coborând sta-cheta pepinierelor deunde se aleg, în viitor,consilieri ºi primari.
Zicala cã ”peºtelede la cap se împute” a fost demostratã înaceºti ani de LaurenþiuNistor, pentru cã,fãcând o analizã larece, niciodatã în istoria de dupã 1990,organizaþiile PSD nuau fost atât de slabe ºi,pe cale de consecinþã,nu au fãcut atâta rãuzonei, prin deprofesio-nalizare ºi lipsã dereprezentare la nivelînalt, ca în ultimii ani.Cã unii tineri, carereprezintã viitorul,acceptã asemenea stil de urcare pe scaraierarhicã face sã sestingã orice speranþãcã lucrurile se vorîndrepta. ªi aceastãpracticã poate fi valabilã pentru toatepartidele. Pentru cãdacã cineva încearcãsã ”iasã din rând”,urmeazã represaliile.
Impunerea luiDacian Ciodaru laPetroºani a fãcut cataberele din PSD sã seuneascã, cu miciexcepþii, ºi sã respingãdictatul motivând cãLaurenþiu Nistor nuare calitatea statutarãsã facã acest lucru ºi,în plus, nu a ajutat cunimic Petroºaniul ºiValea Jiului pentru a-ifi recunoscãtori, cidimpotrivã!
Când i s-a cerut sãfacã demersuri, cusoluþii în mânã, pentrusalvarea mineritului ainvocat ”traficul deinfluenþã” uitând cãeste reprezentantulcetãþenilor care l-auales parlamentar ºi cãtrebuie sã-ºi facã datoria faþã de aceºtia.Apoi a respins siste-matic numiri în funcþiiale oamenilorpregãtiþi, profesioniºticu experienþã doveditãîn domeniile respec-tive. ªi-a apropiatoameni cotaþi ca fiindlipsiþi de credibilitate,uºor de manipulat, celmai invocat fiindGheorghe Bobar, care se comportã castãpânul pe tarlaua luila Petrila ºi cãruia i seimputã distrugereaminei Lonea. ªi acolonemulþumirile stau sãexplodeze, dar se ºtiecã este þinut în braþede acelaºi LaurenþiuNistor ºi mulþi se tempentru locurile lor demuncã sau de repre-salii. Cât despre CEH,l-a lãsat la mâna altorPSD-iºti fãrã sã intervinã...
Prin DacianCiodaru, LaurenþiuNistor vrea sã-ºi punã”amprenta” ºi peUniversitatea Petroºani,spun apropiaþii sãi, laviitoarele alegeri pentruSenat ºi rectorat.
Ieri, LaurenþiuNistor a fost din nou lasediul PSD Petroºani,însoþit de NataliaIntotero ºi CristianResmeriþã.
Sã fi fost aceastãvizitã doar din grijãpentru mineri ºi minerit?!
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 mai 2015 Politic 3
Rãzboi împotriva impunerilor ”distructive”ale lui Laurenþiu Nistor, la PSD Petroºani
I mpunerea lui Dacian Ciodaru capreºedinte executiv al PSD Petroºani a
fãcut ca taberele din PSD sã se uneascã, cumici excepþii, ºi sã respingã dictatul motivândcã Laurenþiu Nistor nu are calitatea statu-tarã sã facã acest lucru ºi, în plus, nu a ajutatcu nimic Petroºaniul ºi Valea Jiului pentru a-i fi recunoscãtori, ba dimpotrivã. Lui Nistori se reproºeazã cã ºi în al doisprezecelea ceascontinuã sã distrugã ºi ce mai existã, cã dã lao parte oameni ca Florin Nicolae, Doruªipeþan, Artur Gãman, Costel Postolache,Radu Sorin, Iulian Codreanu, RobertHummel, Francisc Gerschner etc., pentru a
impune un tânãr arogant, care nu a vrut sãfacã nimic în Petroºani, deºi i s-au întins maimulte mâni, cum ar fi acþiuni de þinutã - Gala Scriitorilor, Gala Actorilor etc. -, la care au muncit alþii, dar i s-au atribuit lui.Tânãrul Dacian Ciodaru a abandonat totul ºi a început (sau poate a continuat) sã-ºi denigreze colegi de partid ºi cetãþeni cuoarece influenþã civicã, turnând în urecheaºefului judeþean otravã de genul ”curvele ºibãºinoºii, proºtii ºi þãranii, persoane fãrãclasã” etc. Ieri, conducerea judeþeanã a fostdin nou prezentã la sediul PSD Petroºani.Oare doar din grijã pentru mineri?
ai claselor de liceudin aceastã promoþie suntaºteptaþi sã susþinãexamenul debacalaureat.
La aceºtia se adaugãºi cei care au susþinutanul trecut examenulmaturitãþii, însã nu aureuºit sã promoveze.
Abia vineri, 29 mai,se terminã etapa deînscrieri pentru primasesiune a examenuluide bacalaureat, însãdeja au fost stabilite
centrele de examen. Astfel la nivelul
judeþului Hunedoarasunt 13 centre de exa-men, dintre care cincisunt în Valea Jiului.
Astfel, la ColegiulEconomic Hermes dinPetroºani vor susþineexamenul maturitãþii înjur de 300 de absol-
venþi de liceu. Aici vorda bacalaureatul eleviiColegiului EconomicHermes ºi cei aiLiceului Tehnologic”Apollonius”Petroºani.
La Petroºani un altcentru de examen estela Colegiul Naþional deInformaticã Carmen
Sylva. Aici vor susþinebacalaureatul elevii dela Carmen Sylva ºi ceide la Colegiul NaþionalMihai Eminescu dinPetroºani. Absolevnþiide la Colegiul TehnicDimitrie Leonida ºiColegiul TehnicConstantin Brâncuºidin Petrila se vor întâlnila bacalaureat la CTDimitrie Leonida.
La Lupeni este un singur centru deexamen la LiceulTeoretic Mircea Eliade,iar la Vulcan vor veni ºiabsolvenþii de la LiceulTehnologic Retezat dinUricani.
Monika BACIUMonika BACIU
Învaþãmeserie ºiprimescbani
Î nvaþã o meserieîncã din liceu. Se
apropie examenelenaþionale, iar înfuncþie de rezultateelevii pot opta pentrua urma cursurile unuiliceu sau ale uneiºcoli profesionale.
Avantajul ºcolilorprofesionale este cã aicipot dobândi o meserie,dar ºi sã primeascãbani. Pentru aceastãformã de învãþãmântsunt disponibile în judeþ,pentru anul viitor ºcolar,aproximativ 650 delocuri. Din toamnãacestui an la nivelul
judeþului vor funcþiona23 de clase la profe-sionalã pentru 644 deelevi. Totodatã în cadrulaceluiaºi program vor fitrei clase pentruînvãþãmântul specialcare oferã 36 de locuri.
Elevii care aleg sãurmeze o ºcoalã profe-sionalã se vor putea
În judeþ 50 de agenþieconomici au încheiatparteneriate cu liceelede profil pentru de aveni în sprijinul elevilor,pentru a-i învãþameserie.
Monika BACIUMonika BACIU
Medaliat pentruvoluntariat înturismM edalie Pro Urbe
pentru activitate.Fondatorul asociaþiei SchiTurism Montan Pro Parâng,Cazimir Radvanski va primimedalia Pro Urbe din parteaadministraþiei locale de laPetroºani.
De mai bine de un deceniuacesta ºi-a dedicat timpul activi-tãþilor montane, iar pentru astava primi recunoºtinþa comunitãþii.
“Domnul Cazimir Radvanski,în cei 13 ani de activitate aAsociaþiei Schi Turism MontanPro Parâng s-a implicat activ înderularea unor activitãþi ce auavut ca idee centralã promovareaturismului montan, protejareamediului precum ºi practicareasporturilor specifice în munþiiParâng. De menþionat este fap-
tul cã întreaga sã activitate încadrul acestei asociaþii a fost pe bazã de voluntariat, iar prineforturile sale a oferit un sprijinconstant în conºtientizarea, decãtre comunjitatea localã aimportanþei pãstrãrii unui mediuînconjurãtor curat”, spuneTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.
Asociaþia a fost înfiinþatã cuscopul de a contribui la dezvoltarea turismului montan ºiprin asocierea a cât mai mulþiiubitori ai muntelui din ValeaJiului sã promoveze potenþialulturistic oferit de munþii Parâng.
Monika BACIUMonika BACIU
S tudenþi din maimulte centre
universitare din þarãsunt în aceste zile laPetroºani. Este momen-tul Taberei Studenþeºtide Arte Vizuale, tabãrãcare a ajuns la cea de aXIV-a ediþie.
Sunt sculptori, pictiori,artiºti veniþi din toatecolþurile þãrii, ca sã creezela Petroºani. Tabãra adebutat deja ºi lucrul poateîncepe pentru cã, la fineleacestei luni, va fi ºivernisajul.
„Între 26 ºi 31 mai, aXIV –a ediþie a Tabereistudenþeºti de arte vizuale.Tabãra de anul acesta sedesfãºoarã pe douã secþiuni, este vorba despresculpturã în lemn ºi pic-turã de ºevalet ºi are ca
invitaþi studenþi aiFacultãþii de Arte ºi Designa Universitãþii de Vest dinTimiºoara, cadre didacticeºi studenþi ai UniversitãþiiBabeº Bolyai din Cluj
Napoca ºi reprezentanþi aiCasei de Culturã aStudenþilor din Cluj”, aspus Lavinia Hulea, director Casa de Culturã aStudenþilor Petroºani.
Timp de o sãptãmânã,artiºtii sunt liberi sã seinspire, sã îºi gãseascãmuzele ºi apoi sã creeze.Tabãra de arte vizuale adevenit o tradiþie laPetroºani, iar Casa deCulturã a Studenþilor vagãzdui la final vernisajulexpoziþiei.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
Tabãrã de arte vizuale la Petroºani
Cinci centre de examen în Valea Jiului
Personaje de basm, poveºti cu tâlc ºi multe râseteºi aplauze. Acestea vor fiingredientele Festivalului deTeatru Pentru Copii, iar laTeatrul Dramatic I.D Sîrbusuntem aºteptaþi sã sãrbã-torim copilãria. Festivalulîncepe vineri, în 29 mai cuparada poveºtilor prin centrulPetroºaniului, iar pânã în 2iunie suntem aºteptaþi lateatru cu poveºti. „În cadrulfestivalului vor fi multe sur-prize. Sunt invitate teatre dinSatu Mare, Reºiþa ºi Sibiu ºieste de menþionat faptul cãintrarea în 31 mai este gratuitã la toate spectacolelece sunt oferite de Primãriamunicipiului Petroºani”, aspus actriþa Oana Liciu Gogu.
tor” sau „În garã laMedgidia” sunt doar câtevadintre piesele de teatru ce levom putea urmãri aici ºi,teatrul vine ºi cu o piesã intitulatã „O jumãtate de...”,în care joacã doar copii, copii care au urmat aicicursuri de actorie.
„În cadrul festivalului,existã proiectul Noi vãînvãþãm ABC-ul teatrului,unde se vor putea vizionaspectacole coordonate detineri actori ai teatrului ºi aiciîi amintesc pe Sergiu Fîrte,radu Tudosie ºi AmeliaToaxen, dar ºi o trupã dinLupeni. Intrarea este gratuitãºi aici”, a mai adãugat Oana Liciu Gogu.
Festivalul a ajuns la a IV-a ediþie ºi aici sunt aºteptaþi toþi copiii care vorsã vadã o piesã pentru ei.Parada poveºtilor va fi vineriîncepând cu ora 11.00.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
O poveste deiubire, menitã
sã ne descreþeascãfrunþile, ne aºteaptãsâmbãtã pe scena dela Teatrul Dramaticdin Petroºani.„Iubire” este chiartitlul acestei piese ºiactorii ne propun sãîi urmãrim într-opoveste cu trei fete ºiun amorez, care neva încânta la fineleacestei sãptãmâni.
Povestea de iubiredintre acest bãiat ºirestul de fete, pe carecautã sã le cucereascãel, ne va descreþifrunþile, sâmbãtã searã.La Petroºani este încã opremierã ºi actorii deaici sunt gata sã vinã cuo piesã de teatru de
excepþie, eroul principalfiind Alexandru Cazan.„Roul meu este unulfoarte simpatic. Estevorba despre un tânãrcare a crescut fãrãpãrinþi de o mãtusã ºiaceasta are niºte rudece au trei fete nemãri-tate. Mã trimit sã îmiîncerc norocul cu unadintre ele. O fac cutoate 3, dar ce va fipânã la final, nu pot sã vã spun, cã vã aºteptîn salã, sâmbãtã la18,00”, spuneAlexandru.
Anca Markos este laînceput de drum caatriþã, dar vine pe scenãcu un rol important,acela de ibovnicã ºiaºteaptã sã fie vrãjitã deamorez. „Personajul
meul este cea mai micãdintre cele trei fete, careîºi trãieºte viaþa lamaxim ºi se bucurã defiecare clipã. Nu vreausã vã dezvãlui dacã pânãla final mã mãrit, vãinvitãm sâmbãtã sã nebucurãm împreunã”, amenþionat Anca Markos.
Regizorul Cristian Ioanvine din nou la Petroºaniºi ne propune o searãromanticã, o poveste deiubire cu tâlc ºi, abia lafinal, zâmbete. Asta pen-tru cã s-a lucrat mult laea, dar, spune regizorul,a meritat aºteptarea.Decorul este absolutinedit ºi totul se întâmplãîntr-o colivie imaginatã cascena iubirii.
„Este comedie, dar lafinal, nu mai este aºa de
comedie, chiar dacã serâde cel mai tare la final.E o piesã pe care oiubesc foarte mult ºivoiam de mulþi ani sã opun în scenã ºi acum amavut ºansa ºi cred cã o sãfie una comunã, a mea ºi a artiºtilor ºi apubliculului, pentru cãpiesa este foarte frumosã”, ne-a mãrturisitCristian Ioan, regizorul ºi scenograful piesei.
Cristian Ioan spune cã
este vorba exact despreiubire, un subiect dragtuturor, aºa cã suntem
aºteptaþi la teatru, sâm-bãtã de la orele 18,00.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
E ºi sãrbãtoarea lor
C opiii instituþionalizaþiau ºi ei parte de
sãrbãtoare de ZiuaInternaþionalã a Copilului.
Reprezentanþii Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copiluluisusþin cã în aceastã perioadã copiiiinstituþionalizaþi participa la diferitemanifestãri precum concursuri dedesene pe asfalt, concursuri de ghicitori, karaoke, întreceri sportive,ieºiri în oraº ºi în parc, ieºiri la diferite
acþiuni organizate de cãtre primãrii sauasociaþii ºi fundaþii cu care existã relaþiide colaborare, expoziþii de obiecteconfecþionate de cãtre copii, programeartistice, discoteca, carnavaluri, mesefestive cu tort, prãjituri ºi suc.
“Toþi copiii aflaþi în plasament laasistenþii maternali profesioniºti vorsãrbãtoriþi în cadrul familiilor,vor primi cadouri ºi vor participa la diferite evenimente cultural artistice, sportive, excursii cu claseleunde sunt elevi etc”, spune MonicaGeorgescu, director general DGASPC Hunedoara.
La sfârºitul lunii aprilie 2015 înstatisticile D.G.A S.P.C. Hunedoarafigurau un numãr de 171 copii aflaþicu mãsurã de protecþie în sistemulrezidenþial, 660 copii aflaþi în plasamente familiale la rude/altefamilii/tutele, 248 copii la asistenþimaternali profesioniºti ºi 105 copiibenefiiari de servicii de recuperareîntr-un centru specializat.
Marius Marius MITRACHEMITRACHE
Haideþi la Festivalul de teatru pentru copii!C um altfel ar putea fã sãrbãtoritã copilãria, dacã nu prin intermediul personajelor
de basm? Feþi frumosºi, Zâne bune ºi Ilene Cosânzene este titlul Festivalului deTeatru pentru Copii, ajuns la cea de a IV-a ediþie în acest an la teatrul din Petroºani.
ai claselor de liceudin aceastã promoþie suntaºteptaþi sã susþinãexamenul debacalaureat.
La aceºtia se adaugãºi cei care au susþinutanul trecut examenulmaturitãþii, însã nu aureuºit sã promoveze.
Abia vineri, 29 mai,se terminã etapa deînscrieri pentru primasesiune a examenuluide bacalaureat, însãdeja au fost stabilite
centrele de examen. Astfel la nivelul
judeþului Hunedoarasunt 13 centre de exa-men, dintre care cincisunt în Valea Jiului.
Astfel, la ColegiulEconomic Hermes dinPetroºani vor susþineexamenul maturitãþii înjur de 300 de absol-
venþi de liceu. Aici vorda bacalaureatul eleviiColegiului EconomicHermes ºi cei aiLiceului Tehnologic”Apollonius”Petroºani.
La Petroºani un altcentru de examen estela Colegiul Naþional deInformaticã Carmen
Sylva. Aici vor susþinebacalaureatul elevii dela Carmen Sylva ºi ceide la Colegiul NaþionalMihai Eminescu dinPetroºani. Absolevnþiide la Colegiul TehnicDimitrie Leonida ºiColegiul TehnicConstantin Brâncuºidin Petrila se vor întâlnila bacalaureat la CTDimitrie Leonida.
La Lupeni este un singur centru deexamen la LiceulTeoretic Mircea Eliade,iar la Vulcan vor veni ºiabsolvenþii de la LiceulTehnologic Retezat dinUricani.
Monika BACIUMonika BACIU
Învaþãmeserie ºiprimescbani
Î nvaþã o meserieîncã din liceu. Se
apropie examenelenaþionale, iar înfuncþie de rezultateelevii pot opta pentrua urma cursurile unuiliceu sau ale uneiºcoli profesionale.
Avantajul ºcolilorprofesionale este cã aicipot dobândi o meserie,dar ºi sã primeascãbani. Pentru aceastãformã de învãþãmântsunt disponibile în judeþ,pentru anul viitor ºcolar,aproximativ 650 delocuri. Din toamnãacestui an la nivelul
judeþului vor funcþiona23 de clase la profe-sionalã pentru 644 deelevi. Totodatã în cadrulaceluiaºi program vor fitrei clase pentruînvãþãmântul specialcare oferã 36 de locuri.
Elevii care aleg sãurmeze o ºcoalã profe-sionalã se vor putea
În judeþ 50 de agenþieconomici au încheiatparteneriate cu liceelede profil pentru de aveni în sprijinul elevilor,pentru a-i învãþameserie.
Monika BACIUMonika BACIU
Medaliat pentruvoluntariat înturismM edalie Pro Urbe
pentru activitate.Fondatorul asociaþiei SchiTurism Montan Pro Parâng,Cazimir Radvanski va primimedalia Pro Urbe din parteaadministraþiei locale de laPetroºani.
De mai bine de un deceniuacesta ºi-a dedicat timpul activi-tãþilor montane, iar pentru astava primi recunoºtinþa comunitãþii.
“Domnul Cazimir Radvanski,în cei 13 ani de activitate aAsociaþiei Schi Turism MontanPro Parâng s-a implicat activ înderularea unor activitãþi ce auavut ca idee centralã promovareaturismului montan, protejareamediului precum ºi practicareasporturilor specifice în munþiiParâng. De menþionat este fap-
tul cã întreaga sã activitate încadrul acestei asociaþii a fost pe bazã de voluntariat, iar prineforturile sale a oferit un sprijinconstant în conºtientizarea, decãtre comunjitatea localã aimportanþei pãstrãrii unui mediuînconjurãtor curat”, spuneTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.
Asociaþia a fost înfiinþatã cuscopul de a contribui la dezvoltarea turismului montan ºiprin asocierea a cât mai mulþiiubitori ai muntelui din ValeaJiului sã promoveze potenþialulturistic oferit de munþii Parâng.
Monika BACIUMonika BACIU
S tudenþi din maimulte centre
universitare din þarãsunt în aceste zile laPetroºani. Este momen-tul Taberei Studenþeºtide Arte Vizuale, tabãrãcare a ajuns la cea de aXIV-a ediþie.
Sunt sculptori, pictiori,artiºti veniþi din toatecolþurile þãrii, ca sã creezela Petroºani. Tabãra adebutat deja ºi lucrul poateîncepe pentru cã, la fineleacestei luni, va fi ºivernisajul.
„Între 26 ºi 31 mai, aXIV –a ediþie a Tabereistudenþeºti de arte vizuale.Tabãra de anul acesta sedesfãºoarã pe douã secþiuni, este vorba despresculpturã în lemn ºi pic-turã de ºevalet ºi are ca
invitaþi studenþi aiFacultãþii de Arte ºi Designa Universitãþii de Vest dinTimiºoara, cadre didacticeºi studenþi ai UniversitãþiiBabeº Bolyai din Cluj
Napoca ºi reprezentanþi aiCasei de Culturã aStudenþilor din Cluj”, aspus Lavinia Hulea, director Casa de Culturã aStudenþilor Petroºani.
Timp de o sãptãmânã,artiºtii sunt liberi sã seinspire, sã îºi gãseascãmuzele ºi apoi sã creeze.Tabãra de arte vizuale adevenit o tradiþie laPetroºani, iar Casa deCulturã a Studenþilor vagãzdui la final vernisajulexpoziþiei.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
Tabãrã de arte vizuale la Petroºani
Cinci centre de examen în Valea Jiului
Personaje de basm, poveºti cu tâlc ºi multe râseteºi aplauze. Acestea vor fiingredientele Festivalului deTeatru Pentru Copii, iar laTeatrul Dramatic I.D Sîrbusuntem aºteptaþi sã sãrbã-torim copilãria. Festivalulîncepe vineri, în 29 mai cuparada poveºtilor prin centrulPetroºaniului, iar pânã în 2iunie suntem aºteptaþi lateatru cu poveºti. „În cadrulfestivalului vor fi multe sur-prize. Sunt invitate teatre dinSatu Mare, Reºiþa ºi Sibiu ºieste de menþionat faptul cãintrarea în 31 mai este gratuitã la toate spectacolelece sunt oferite de Primãriamunicipiului Petroºani”, aspus actriþa Oana Liciu Gogu.
tor” sau „În garã laMedgidia” sunt doar câtevadintre piesele de teatru ce levom putea urmãri aici ºi,teatrul vine ºi cu o piesã intitulatã „O jumãtate de...”,în care joacã doar copii, copii care au urmat aicicursuri de actorie.
„În cadrul festivalului,existã proiectul Noi vãînvãþãm ABC-ul teatrului,unde se vor putea vizionaspectacole coordonate detineri actori ai teatrului ºi aiciîi amintesc pe Sergiu Fîrte,radu Tudosie ºi AmeliaToaxen, dar ºi o trupã dinLupeni. Intrarea este gratuitãºi aici”, a mai adãugat Oana Liciu Gogu.
Festivalul a ajuns la a IV-a ediþie ºi aici sunt aºteptaþi toþi copiii care vorsã vadã o piesã pentru ei.Parada poveºtilor va fi vineriîncepând cu ora 11.00.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
O poveste deiubire, menitã
sã ne descreþeascãfrunþile, ne aºteaptãsâmbãtã pe scena dela Teatrul Dramaticdin Petroºani.„Iubire” este chiartitlul acestei piese ºiactorii ne propun sãîi urmãrim într-opoveste cu trei fete ºiun amorez, care neva încânta la fineleacestei sãptãmâni.
Povestea de iubiredintre acest bãiat ºirestul de fete, pe carecautã sã le cucereascãel, ne va descreþifrunþile, sâmbãtã searã.La Petroºani este încã opremierã ºi actorii deaici sunt gata sã vinã cuo piesã de teatru de
excepþie, eroul principalfiind Alexandru Cazan.„Roul meu este unulfoarte simpatic. Estevorba despre un tânãrcare a crescut fãrãpãrinþi de o mãtusã ºiaceasta are niºte rudece au trei fete nemãri-tate. Mã trimit sã îmiîncerc norocul cu unadintre ele. O fac cutoate 3, dar ce va fipânã la final, nu pot sã vã spun, cã vã aºteptîn salã, sâmbãtã la18,00”, spuneAlexandru.
Anca Markos este laînceput de drum caatriþã, dar vine pe scenãcu un rol important,acela de ibovnicã ºiaºteaptã sã fie vrãjitã deamorez. „Personajul
meul este cea mai micãdintre cele trei fete, careîºi trãieºte viaþa lamaxim ºi se bucurã defiecare clipã. Nu vreausã vã dezvãlui dacã pânãla final mã mãrit, vãinvitãm sâmbãtã sã nebucurãm împreunã”, amenþionat Anca Markos.
Regizorul Cristian Ioanvine din nou la Petroºaniºi ne propune o searãromanticã, o poveste deiubire cu tâlc ºi, abia lafinal, zâmbete. Asta pen-tru cã s-a lucrat mult laea, dar, spune regizorul,a meritat aºteptarea.Decorul este absolutinedit ºi totul se întâmplãîntr-o colivie imaginatã cascena iubirii.
„Este comedie, dar lafinal, nu mai este aºa de
comedie, chiar dacã serâde cel mai tare la final.E o piesã pe care oiubesc foarte mult ºivoiam de mulþi ani sã opun în scenã ºi acum amavut ºansa ºi cred cã o sãfie una comunã, a mea ºi a artiºtilor ºi apubliculului, pentru cãpiesa este foarte frumosã”, ne-a mãrturisitCristian Ioan, regizorul ºi scenograful piesei.
Cristian Ioan spune cã
este vorba exact despreiubire, un subiect dragtuturor, aºa cã suntem
aºteptaþi la teatru, sâm-bãtã de la orele 18,00.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
E ºi sãrbãtoarea lor
C opiii instituþionalizaþiau ºi ei parte de
sãrbãtoare de ZiuaInternaþionalã a Copilului.
Reprezentanþii Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copiluluisusþin cã în aceastã perioadã copiiiinstituþionalizaþi participa la diferitemanifestãri precum concursuri dedesene pe asfalt, concursuri de ghicitori, karaoke, întreceri sportive,ieºiri în oraº ºi în parc, ieºiri la diferite
acþiuni organizate de cãtre primãrii sauasociaþii ºi fundaþii cu care existã relaþiide colaborare, expoziþii de obiecteconfecþionate de cãtre copii, programeartistice, discoteca, carnavaluri, mesefestive cu tort, prãjituri ºi suc.
“Toþi copiii aflaþi în plasament laasistenþii maternali profesioniºti vorsãrbãtoriþi în cadrul familiilor,vor primi cadouri ºi vor participa la diferite evenimente cultural artistice, sportive, excursii cu claseleunde sunt elevi etc”, spune MonicaGeorgescu, director general DGASPC Hunedoara.
La sfârºitul lunii aprilie 2015 înstatisticile D.G.A S.P.C. Hunedoarafigurau un numãr de 171 copii aflaþicu mãsurã de protecþie în sistemulrezidenþial, 660 copii aflaþi în plasamente familiale la rude/altefamilii/tutele, 248 copii la asistenþimaternali profesioniºti ºi 105 copiibenefiiari de servicii de recuperareîntr-un centru specializat.
Marius Marius MITRACHEMITRACHE
Haideþi la Festivalul de teatru pentru copii!C um altfel ar putea fã sãrbãtoritã copilãria, dacã nu prin intermediul personajelor
de basm? Feþi frumosºi, Zâne bune ºi Ilene Cosânzene este titlul Festivalului deTeatru pentru Copii, ajuns la cea de a IV-a ediþie în acest an la teatrul din Petroºani.
„Iubire”, în premierã la Petroºani
INSEMEX Petroºaniexpertizeazã galeriaTreptele Romane C ercetãtorii de la Petroºani au în
lucru o expertizã în urma cãreiavor decide dacã un obiectiv istoricextrem de important pentru zonaBrad, poate fi deschis turiºtilor.
Galeria Treptele Romane cu o lungime de180 de metri este amenajatã de municipalitateaBrad, pentru a putea fi deschisã turiºtilor, iaredilii au preluat obiectivul ºi au finalizat reparaþi-ile la foiºorul care fãcea accesul în mina de aur ºicare devenise practic o ruinã. „Putem spune cãprin aceastã acþiune am reuºit sã salvam o parteimportantã din istoria de peste douã mii de ani aacestor minunate locuri. Mulþumesc autoritãþilordin cadrul Ministerului Economiei care aurãspuns solicitãrii noastre de preluare a acesteigalerii de minã, monument istoric”, declarã primarul municipiului Brad, Florin Cazacu.
INSEMEX dã verdictulPentru a putea fi deschisã publicului în
condiþii de siguranþã, autoritãþile locale din Bradau cerut o expertizã INSEMEX Petroºani alucrãrilor miniere din galerie ºi a calitãþii atmos-ferei din subteran. Cercetãtorii din Petroºani aumers la Brad ºi au adunat date ºi probe din sub-teran, iar toate acestea sunt analizate acum înlaboratoarele INSEMEX. „Încã nu s-a finalizatlucrarea, însã vreau sã vã spun cã solicitãriavem. Vãd cã este o tendinþã, avem ºi din
partea Primãriei Zlatna o asemenea solicitare, ºidânºii vor sã transforme o galerie de acolo înmuzeu ºi CEPROMIN Deva ne solicitã sã facemo expertizã tehnicã a lucrãrilor miniere, sã vadãîn ce mãsurã se poate transforma în muzeu.Acest lucru nu poate decât sã ne bucure ºisperãm cã vor mai fi ºi alte solicitãri de acestgen, cã vor urma ºi alþii acest trend”, a declaratdirectorul general al INSEMEX Petroºani, Artur Gãman.
Specialiºtii institutului de cercetare din ValeaJiului au putut intra în galeria Treptele Romanefãrã a avea nevoie de aparate de respirat, semncã atmosfera nu este nocivã. Totuºi, fiind vorbadespre un aflux de turiºti ºi de integritatea lor,experþii vor finaliza cercetarea ºi vor da unraport municipalitãþii Brad, cu ceea ce estenevoie de întreprins pentru ca mina de aur sãpoatã fi vizitatã în condiþii de siguranþã. „Facemun apel cetãþenilor care se deplaseazã în zonãsã nu vandalizeze clãdirea ºi sã nu forþezeintrarea în galerie. Exista riscuri de accidentareºi totodatã pot fi rãspunzãtori pentru even-tualele distrugeri. Deocamdatã, monumentuleste în conservare”, mai spune primarul FlorinCazacu. Galeria Treptele Romane a fost sãpatã demineri cu dãlþile în secolele II – III ºi se regãseºtepe lista monumentelor istorice de patrimoniu.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 mai 20156 Actualitate
D eputatul BogdanÞîmpãu (PNL) este
de pãrere cã vizita laPetroºani a ministruluiEnergiei Andrei Gereanu a fost decât “un altexerciþiu de imaginemarca GuvernuluiPonta”, cu “declaraþiilede bune intenþii” ºi“mimarea interesului”,respectiv o vizitã de “curtoazie nu þine loc dedecizii responsabile ºi desoluþii pentru salvareacomplexului hunedoreanºi a locurilor de muncãdin Valea Jiului”.
“În cadrul întâlnirii care aavut loc între MinistrulEnergiei ºi reprezentanþi aiautoritãþilor locale, precum ºiparlamentari din judeþulHunedoara nu au fost oferitesoluþii reale, valabile pe ter-men mediu ºi lung, pentru sal-varea Complexului EnergeticHunedoara de a cãrui soartãdepind miile de locuri demuncã din minerit de peValea Jiului”, spune Þâmpãu.
Deputatul BogdanÞâmpãu susþine cã, “plim-barea pânã la Petroºani areprezentanþilor GuvernuluiPonta a fost una de mimare ainteresului pentru redresarea
celui mai mare operator economic din Valea Jiului, deliniºtire a spiritelor tensionateºi în nici un caz de prezentarea mãsurilor concrete de viabi-lizare a activitãþii ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Lipsaacestor soluþii demonstreazãlipsa de viziune impardonabilãa guvernului în ceea cepriveºte realizarea investiþiilornecesare pentru conformareala condiþiile de mediu ºirezolvarea tuturor problemelorcare adâncesc situaþia dificilãîn care a ajuns complexulhunedorean. Mai mult,Þâmpãu pretinde cã sunt“prea multe necunoscute ºiprea puþine soluþii din parteaguvernanþilor”, asta în timp ce angajaþii complexului hunedorean manifestau în faþa sediului din Petroºani aºteptând din partea celorresponsabili fapte ºi nu vorbe.
“Niciun cuvânt din parteaGuvernului despre cum se vaacþiona pentru scãderea cos-turilor de producþie care fac înmomentul de faþã ca aici sã fieprodusã cea mai scumpãenergie din þarã, niciun cuvântdespre contractul colectiv demuncã care va expira la 1august 2015 ºi despre cum vafi el negociat pentru a garantasecuritatea locurilor de muncãpentru minerii din Valea Jiuluiºi pentru a asigura protecþiasocialã a celor ce vor pierdeaceste locuri de muncã”, maispune Þâmpãu. În opinia depu-tatului Bogdan Þâmpãu, împru-mutul guvernamental pentrusalvarea Complexului EnergeticHunedoara a fost amânatnepermis de mult, iar situaþiacriticã în care s-a ajuns a escala-dat ºi genereazã tensiuni socialeîn zonã. „Singura preocupare apremierului Victor Ponta estesã se ghideze dupã sloganuldeja consacrat: “Dormiþi liniºtiþi,Guvernul Ponta lucreazã pentruvoi, dragi români””, a conchisÞâmpãu.
Rãmân doar declaraþiile de bune intenþii, mimareainteresului ºi vizite de curtoaziecare nu þin loc de deciziiresponsabile ºi de soluþii pentru salvarea complexuluihunedorean ºi a locurilor demuncã din Valea Jiului.
Marius Marius MITRACHEMITRACHE
Un protocol care nurezolvã, din pãcate, nici problema divizãrii CEH ºi nicimenþinerea unitãþilor miniere,ci doar mai prelungeºte puþinagonia, asta în cazul în caredocumentul va fi respectatmãcar de aceastã datã.
Documentul conþine cincipuncte distincte, cel mai aplaudat de mineri fiind celprin care activitatea extractivãva fi menþinutã pânã în 2024ºi nu 2018 cum s-a convenitcu Uniunea Europeanã.
„Primul punct din protocolsunã aºa: derogarea termenuluipentru închiderea minelor dehuilã din notificarea deciziei UEnr 787/ 10 decembrie 2010privind ajutorul de stat pentrufacilitarea închiderii minelor dehuilã necompetitive ºi stabilireaunor noi condiþii de acordare aajutorului de stat de la 2018 la2024. Punctul doi, vânzareape piaþa reglementatã a uneicantitãþi de energie corespun-zãtoare unei puteri de 200MW aferente puterii electriceminime, pentru care cele douãtermocentrale pot asigura ser-vicii de termoficare în Deva ºiîn Valea Jiului conform art 5al. 3 din legea 123 din 2012,Legea energiei electrice ºi agazelor naturale, ºi art. 15 al. 3
ºi 4 din Directiva 2009/ 71 aComisiei Europene. Deci, atunci când termocentraleletrebuie sã dea energie termicãlocalitãþilor din Valea Jiului sauDevei, trebuie sã primeascãpreþul real cu care produceenergia. Punctul trei: înprogramul de reorganizare alCEH, separarea SucursaleiElectrocentralei Paroºeni deCEH, în perioada premergã-toare întocmirii programului derestructurare ce urmeazã a fielaborat ºi notificat ComisieiEuropene (n.r. asta pentru cãunii dintre lideri, neafiliaþi alMuntele, au cerut separareapãrþii de energie de minerit).Punctul patru: separarea legalãa activitãþii miniere de ceaenergeticã se va produce dacãprogramul de restructurareîntocmit nu va garanta viabilizarea activitãþii. (...) Punctul numãrul cinci: dinechipa de lucru mixtã va faceparte ºi un reprezentant alsindicatului”, a declarat liderulSindicatului „Muntele” în faþaminerilor strinºi în curtea CEH.
Protocolul a fost de naturãsã detensioneze situaþia, iar minerii au plecat cãtre casele lor.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Bogdan Þîmpãu: „Dormiþi liniºtiþi, GuvernulPonta lucreazã pentru voi, dragi români”
Conflict dezamorsatde un protocolD upã trei zile de proteste, dintre care ultimele
douã desfãºurate în curtea ComplexuluiEnergetic Hunedoara, minerii s-au reîntors lalocurile de muncã. Asta dupã ce au fost anunþaþide liderul lor, Petre Nica, cã, în urma negocierilorcu ministrul Energiei, Andrei Gerea, s-a convenitsemnarea unui protocol
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 mai 2015 Actualitate 7
0735.183175
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
P otrivitprocurorilor,
cele douã tabulae......au fost repatriate
în urma cooperãrii cuo casã de licitaþii dinLondra, care prinintermediul unui biroude avocaþi a sesizatautoritãþile britaniceprivind circumstanþeledeþinerii lor, în condiþi-ile în care artefacteleerau puse în urmãrireinternaþionalã.Conform actelor deurmãrire efectuate,artefactele au fost sustrase în anul 2002,din situl arheologic aloraºului anticTroesmis, com.Turcoaia, jud. Tulcea,clasat monumentistoric, iar ulterior aufost oferite la vânzare
pe piaþa internaþionalãde antichitãþi la preþulde 80.000 de LireSterline.
Din concluziileraportului de expertizãrezultã cã cele douãtabulae sunt din bronz,cu dimensiunile de 67x 54 cm, greutatea de26,41 kg (I), respectiv59 x 50 cm, greutateade 23,60 kg (II), scriseîn limba latinã; arte-factele sunt autentice,reprezintã „legeamunicipalã a unuioraº roman”, provindin municipiul romanTroesmis (Igliþa, jud.Tulcea), emise în tim-pul împãratului MarcusAurelius (161-180AD), sunt cel maiimportant documentscris aparþinând istoriei
noastre vechi ºiprovenind de pe teritoriul României.Aºezarea urbanãromanã a fost datatãîn secolele I a. Chr. –III p. Chr. ºi esteclasatã monumentistoric, având codulLMI – TL-I-s-A-05952.
Faptele au fostcomise de persoaneaflate în curs deurmãrire sau judecare,pentru sustragerea ºivalorificarea ilegalã amai multor tezaureantice, comise înaceeaºi perioadã.
AmbasadaRomâniei la Londra,prin Ataºatul deAfaceri Interne, amonitorizat în permanenþã etapele de executare a cereriide comisie rogatorieinternaþionalã. La13.05.2015,autoritãþile britanicecompetente au remistablele mijloace materiale de probãautoritãþilor judiciareromâne, în vedereacontinuãrii procesuluipenal. Piesele urmeazãa fi depuse în custodiaMuzeului Naþional de
Istorie a României,Bucureºti, unde se vorefectua examinãrisuplimentare.
Î n perioada1998 – 2014,
grupãri......cuprinzând 34
inculpaþi, braconieri aisiturilor arheologice,au comis infracþiuni laregimul de protecþie aPatrimoniului CulturalNaþional, constând însustragerea, exportulilegal, valorificarea ºispãlarea pe piaþa inter-naþionalã de antichitãþia mai multor tezauremonetare (stateriKoson, Lysimach ºidenari romani), brãþãrispiralice din aur ºi alteartefacte sustrase dinsiturile arheologiceSarmizegetusa Regia ºiPiatra Roºie, monu-mente UNESCO.Numeroase bunuri aufost pierdute pentruPatrimoniul CulturalNaþional, cauzându-seun prejudiciu de peste4.000.000 euro.Acestea sunt puse înurmãrire naþionalã ºiinternaþionalã, prinINTERPOL. Pânã în
prezent au fost pro-nunþate hotãrâri defini-tive de condamnarepentru 12 inculpaþi.
Examinãrile ºtiinþifice ale bunuriloraparþinândPatrimoniului CulturalNaþional al României,recuperate de organelejudiciare, au fost realizate de experþicare activeazã înMuzeul Naþional deIstorie a României,Muzeul Naþional deIstorie a TransilvanieiCluj-Napoca, InstitutulNaþional de FizicãAtomicã ºi InginerieNuclearã „HoriaHulubei”, Institutul de ExpertizeCriminalistice dincadrul IGPR, CabinetulNumismatic alAcademiei Române,
Muzeul de IstorieNaþionalã ºiArheologie(Constanþa), Institutulde Cercetãri Eco-Muzeale (Tulcea),Muzeul Þãrii Criºurilor(Oradea) etc. Alteexpertize s-au realizat în laboratoarespecializate din Franþa, MareaBritanie, Germania,Italia ºi Statele Uniteale Americii.
Urmãrirea penalãeste efectuatã deprocurori din cadrulParchetului de pelângã Curtea de ApelAlba Iulia ºi ofiþeri aipoliþiei judiciare dincadrul structurii specializate a Poliþiei Române.
MariusMariusMITRACHEMITRACHE
D oi procurori din Spaniaºi unul din Germania
au efectuat în perioada 18-29mai un stagiu de schimb deexperienþã la Parchetul depe lângã Curtea de ApelAlba Iulia.
Totul, sub coordonareaParchetului de pe lângã ÎnaltaCurte de Casaþie ºi Justiþie,Serviciul de cooperare judiciarãinternaþionalã, relaþii internaþionaleºi programe ºi a conduceriiParchetului de pe lângã Curtea deApel Alba Iulia.
Acest stagiu a avut loc în cadrulproiectului The ExchangeProgramme for JudicialAuthorities, implementat deReþeaua Judiciarã Europeanã deFormare Profesionalã (EJTN).
“Cu acest prilej cei trei magis-traþi , respectiv doamna Maria JoseChinarro Enrique ºi domnii IgnacioStampa Fuente ºi Jan Skibelski au
efectuat mai multe vizite de studiula unitãþi de parchet ºi la instanþedin raza Curþii de Apel Alba Iulia,la unitãþi de poliþie din teritoriu ºiau asistat la desfãºurarea de activi-tãþi specifice atribuþiilor procuror-ilor”, aratã Augustin LAZÃRprocuror General al Parchetului depe lângã Curtea de Apel Alba Iulia.
Acest eveniment a avut ca rezultat un schimb de bune practiciîn materia cooperãrii judiciare pena-le, respectiv în domeniul activitãþiide cercetare penalã în general.
Potrivit reprezentanþilorParchetului de pe lângã Curtea deApel Alba Iulia programul deschimb de magistraþi al EJTN areca scop dezvoltarea încrederii întreautoritãþile judiciare ale statelormembre ale Uniunii Europene princunoaºterea, în concret, a activitãþiimagistraþilor din Statele membre,urmãrindu-se astfel armonizareabunelor practice în spaþiul european.
Marius Marius MITRACHEMITRACHE
Monumente epigrafice emise în timpul împãratuluiMarcus Aurelius, recuperate de procurori
P rocurorii Parchetului de pe lângãCurtea de Apel Alba Iulia au reuºit,
în faza urmãririi penale, repatrierea din Londra, prin cooperare judiciarãinternaþionalã cu autoritãþile din RegatulUnit al Marii Britanii ºi Irlandei de Nord, a douã monumente epigrafice,reprezentând tabulae de bronz care conþinlegile municipiului Troesmis (jud. Tulcea),emise în timpul împãratului MarcusAurelius (161-180 AD).
Trei magistraþi din Spania ºi Germania, laParchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba
Oman. O þarã cuvaste suprafeþe dedeºert cu opoziþiestrategicã în sud-estulPeninsulei Arabice, situatã între EmirateleArabe Unite, ArabiaSauditã (la nord) ºiYemen (la vest), având o populaþie de3.200.000 locuitori. O þarã în care fotbaluleste la fel de iubit ca înEuropa sau America.Acolo, undeva la oechipã numitã F.C. AlOruba antreneazã unfost jucãtor de la JiulPetroºani, DanielMovilã.
La Jiul, douãmandate, douãpromovãri
Daniel Movilã aajuns la Jiul Petroºaniîn sezonul 1994-1995,într-un campionat detranziþie a echipei,locul 7 în Divizia „B”,cu patru antrenori lacârmã! A fost unul dincei mai buni jucãtori,alãturi de Cioabã, M.Tudorache,Mangalagiu sau Mircea Cristescu.
În urmãtoareaediþie, sub conducerealui Miron Cozma ºi cu antrenorul LiþãDumitru la timonã,Daniel Movilã devinegolgeterul Jiului în „B”– 13 goluri marcate –ºi reuºeºte promovareaîn „A”, alãturi deToader, Cãlugãriþa,Sedecaru, MugurelRadu, Matinca, Huza,Tudorache, Þârã sau
Neiconi. Va juca urmã-toarele douã sezoane,1996-98, cu Jiul în„A”, apoi pleacã pealte meleaguri, pentrua reveni la o altã(reuºitã) campanie depromovare, în 2004-2005 alãturi de o altãgeneraþie, cu Hotoboc,Irina, Bãdoiu, Ciocoi,D. Militaru, G.Apetrei, Drida sau NaeIorga. Va promova, vamai juca cu Jiul unsezon, 2005-2006 înDivizia „A”, plecânddin nou spre alte zãri.
Campion ºideþinãtor deCupã în Oman
Acum la 44 de ani,Daniel Movilã esteantrenor secund încampionatul Omanului(14 echipe în Liga I),principal la echipaF.C. Al Oruba fiindfrancezul PhillipheBurle (a jucat la Reims, Ajaccio ºiValenciennes). Oechipã cu optinternaþionali omanezi,un brazilian, un spaniol ºi un saudit. O echipã care recent acâºtigat campionatul(cu 5 puncte avans) ºi
Cupa Omanului.Echipa este susþinutãde un grup de ºeici,salariul lui DanielMovilã fiind de 40.000dolari pe an, în timpce unii jucãtori ajung la 220.000!
Daniel Movilã spunecã s-a acomodat cu
clima – 25-26 gradeCelsius, cu excepþialunilor caniculare mai-august, cu peste40 de grade – antrena-mentele ºi jocurileavând loc seara. Clubuls-a înfiinþat în 1975,
iar sultanul Omanului,Qaboos bin Said AlSaid conduce þara din1970, fiind cel mailongeviv ºef de stat dinOrientul Mijlociu.
Daniel Movilãlocuieºte în oraºul Sur,
la 170 km de capitalaþãrii, oraºul Muscat.
Aºadar, „minerul”Daniel Movilã, de douãori medaliat în fotbaluldin Oman: campionnaþional ºi deþinãtor alCupei Omanului.
Rugby, D.N.S.
ªtiinþa Petroºaniatât mai poate...
Din ce în ce mai greu pentru echipa din„Dealul Institutului” de a mai aduna ceva puncteîn liga secundã. Ultima înfrângere, 14-25 laSuceava, confirmã cãderea echipei, care s-aapropiat la 14-17 (puncte realizate de M.Popescu – 2 eseuri ºi Rãzv. Barbu – 2 tr.), dar în final studenþii au cedat.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 mai 20158 Sport
...dar lãmurite laora când veþi citi„Cronica”.
De ce? Pentru cã„finalele” Liga I s-auîncheiat dupã...închiderea ediþiei,
CSMS Iaºi – Steaua ºiA.S.A. Tg. Mureº -Oþelul Galaþi fiind de-acum istorie.
Cel mai logic ar fifost victoria Stelei laIaºi, echipã fãrã nicio
motivaþie, situaþie încare nu mai conteazãrezultatul de la Tg.Mureº, steliºtii fiindcampioni. La un egalsau o înfrângere laIaºi, coroboratã cuvictoria mureºenilorcu Oþelul, titlul seduce în Ardeal. Dacãambele, Steaua ºiA.S.A., iau bãtaie sau
fac egal, titlul mergeîn Capitalã. La unasemenea meci, camorice e posibil. Repet,verdictul s-a datasearã, dar lãsaþi-mi ºimie plãcerea de aavea posibile scenarii,chiar dacã ele vin laterminarea filmului.
Ar mai fi un sce-nariu posibil, la Liga a
IV-a hunedoreanã: înultimele douã etapeCetate Deva sãpiardã ambele meciuri, iar HerculesLupeni sã le câºtige!Ar fi tare, nu?
Poate tocmai deaceea ne place atâtde mult fotbalul. Cutoate insolvenþele ºicutremurele lui.
Henþ cu mâna
Scenarii posibile...
Paginã realizatã de Genu TUÞU
ETAPA A 9-A, 23 MAI 2015Bucovina Suceava - ªtiinþa Petroºani 25-14RCM Galaþi – CS Nãvodari 19-20Stejarul Buzãu – Polit. Iaºi 3-29CSM U 23 Buc. – RC Bârlad 45-26CSUAV Arad – Steaua U 23 3-31
ETAPA A 10-A, 30 MAI 2015CSM U 23 Buc. – Polit. IaºiStejarul Buzãu – CS NãvodariRCM Galaþi - ªtiinþa PetroºaniBucovina Suceava – CSUAV AradSteaua U 23 – RC Bârlad
