Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 766 Marti, 23 Decembrie 2014 Aurel Anghel - director general SNIMVJ În pragul sfintei sãrbãtori a Crãciunului, sã deschidem uºa pentru oaspeþi dragi ºi frumoºi colindãtori, sã ne deschidem inima pentru speranþã, bucurie ºi luminã. Crãciunul ne inspirã de fiecare datã sã fim mai buni ºi sã privim înainte cu încredere, ºtiind cã dacã avem credinþã, drumul nostru va fi presãrat cu împliniri ºi satisfacþii! Fie ca Naºterea Domnului sã vã lumineze sufletele ºi casa, sã aveþi parte de multã sãnãtate, de belºug ºi fericire! CRÃCIUN FERICIT! T iberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani Un Crãciun Fericit!
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 766
Marti, 23 Decembrie 2014
Aurel Anghel - director general SNIMVJ
În pragul sfintei sãrbãtori aCrãciunului, sã deschidem uºa pentruoaspeþi dragi ºi frumoºi colindãtori, sãne deschidem inima pentru speranþã,bucurie ºi luminã.
Crãciunul ne inspirã de fiecare datãsã fim mai buni ºi sã privim înainte cu încredere, ºtiind cã dacã avem credinþã, drumul nostru va fi presãratcu împliniri ºi satisfacþii!
Fie ca Naºterea Domnului sã vãlumineze sufletele ºi casa, sã aveþi partede multã sãnãtate, de belºug ºi fericire!
CRÃCIUN FERICIT!Tiberiu Iacob Ridzi
Primarul municipiului Petroºani
Un Crãciun Fericit!
B unicuþii de laCentrul de Îngri-
jire ºi Asistenþã Socialãde la Petrila vor petrecesãrbãtorile de iarnãîmpreunã. Persoanelevârstnice care vorpetrece sãrbãtorile deiarnã la centru vor aveaparte de mese festive deCrãciun ºi de revelion.
“Beneficiarii Centruluide Îngrijire ºi AsistenþãSocialã vor avea ca înfiecare an un meniu specialde sãrbãtori, sunt foartemulte persoane care auvenit sã completeze masade sãrbãtori pe care le-ooferã Direcþia de AsistenþãSocialã. Le mulþumesctuturor celor care ne-auvizitat ºi au adus pacheteinstituþiei noastre, au fostpeste 10 grupuri de elevi ºibunicuþii au avut parte de olunã decembrie de eveni-mente plãcute”, a declaratDoru Codrea, ºef Centrude Îngrijire ºi Asistenþã.
Cel mult trei dintrebãtrâneii aflaþi la centrul deîngrijire vor merge acasã
pentru a petrece sãrbãto-rile în sânul familiei. Înschimb, cei care vorrãmâne în grija personalu-lui de aici vor avea partede diferite acþiuni.
“În perioada asta maimult cei tineri vor face ºi eivizite ºi vor colinda înmãsura posibilitãþilor.Beneficiarii vor aºteptarudele, o parte care aurude în apropiere vormerge ºi vor petrece sãrbã-torile în familie ºi sperãmsã fie sãnãtoºi cu toþii”, amai precizat sursa citatã.
Beneficiarii centruluibeneficiazã de toate celenecesare. De la asistenþã
medicalã, la consiliere psi-hologicã ºi chiar ºi activitãþicare au menirea de ale
aduce un zâmbet pe faþã.Bãtrâneii de la Centrul deÎngrijire ºi Asistenþã de laPetrila, chiar dacã suntvizitaþi ocazional de rude,au parte aici de cele maibune condiþii. Deºi suntveteranii de vârstã, joviali-tatea ºi împãcarea li seciteºte în priviri, chiardacã la vãzul vizitatorilor,fie ei chiar ºi strãini, li seumezesc ochii de bucuriecã a venit cineva sã îivadã.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Decembrie 20142 Actualitate
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Aceasta estepovestea tristã a uneimame din cartierulAeroport - Petroºani,care a crescut la casade copii ºi care seluptã din rãsputeri,acum, ca pruncul ei sãnu aibã soarta crudãpe care ea a avut-o.
Loredana (35 deani) a trãit pânã înurmã cu circa doi anide zile o poveste deiubire cu un bãrbat ºi acrezut cu tãrie cãîmpreunã cu el viaþa eise va schimba.
Încrederea avea sã-ifie încã o datã zdrunci-natã. A rãmas însãrci-natã ºi cel care credeacã o sã fie un tatãiubitor a dat bir cufugiþii imediat iartânãra, încã o datã, arãmas sã se descurcesingurã cu bãieþelulcare avea sã se nascã.Nu regretã nicio clipã
cã l-a avut pe Gabriel,este cel mai bun lucrudin viaþa ei plinã degriji recunoaºtefemeia, însã fãrã unsprijin abia reuºeºte sãrãzbeascã în fiecare zi.
Tinerei, obiºnuitã canimeni sã nu-i întindão mânã, îi este greu sãcearã ajutor ºi se des-curcã cu cei 200 de leidin alocaþia lui Gabriel.Munceºte cu ziua, într-un oraº plin deºomeri îi este greu sã-ºigãseascã un serviciu
stabil. Acum, în Ajun de Crãciun, ºi-afãcut curaj sã cearã unsprijin, nu pentru ea ci pentru Gabriel,pentru cã ar vrea camicuþul sã simtã bucuria sfintelor sãrbãtori. Strigãtul ei nu a rãmas fãrãrãspuns, iar o volun-tarã, cãreia tânãra i-acerut ajutorul, ºi-amobilizat mai mulþi prieteni pentru a oajuta pe Loredana, darmai ales pe Gabriel.
M esajulemoþionant
al mamei Mariana Popa, cea
care activeazã în aso-ciaþia de voluntari ºicare a primit mesajulLoredanei, spune cã afost profund impre-sionatã de bunul simþal tinerei ºi tulburatãde mesajul prin carecerea, ruºinatã, un micajutor. ”DragãMariana, ºtiu cã tu teocupai cu ajutor pen-tru familiile cu proble-me. Eu sunt cu copilulde un an ºi o lunã ºi
trãim din alocaþia luide 200 lei. Acum, maiam de fãcut ºi untratament la ochi ºi nuprea mã descurc. Terog, dacã te mai ocupicu aºa ceva, mi-arprinde bine ºi mie unmic ajutor pentrucopil: pampers, lapte,alimente, ce se poate.Îmi cer scuze deîndrãznealã ºi de deranj ºi îþimulþumesc”, a scristânãra în mesaj.
”Am sunat prieteniapropiaþi, pe doctorulOctavian Popescu, un
prieten bun ºi peLavinia Grigoriu (n.r. preºedinte TSDPetroºani, colegã departid cu MarianaPopa), iar fiecare acontribuit ºi am reuºitsã facem un pachet cu cele necesare desãrbãtori, dar ºi cu totce a cerut mama luiGabriel, scutece, ali-mente, jucãrii, hãinuþe,etc. Acum, în AjunulCrãciunului maimergem cu cozonaci,portocale, cu tot cetrebuie pentru a avea omasã cum se cuvine desãrbãtori. Ce m-aimpresionat este cã înlocuinþa modestã încare trãiesc, era ocurãþenie desãvârºitã.Mama a fost atât deruºinatã când am mersla ea, nu se aºtepta são ajutãm ºi a crezut cãmesajul va rãmâne încão datã fãrã rãspuns”,povesteºte MarianaPopa. Cei trei volun-tari spun cã o vor maiajuta pe tânãrã ºi dupãsãrbãtori, în funcþie deposibilitãþile lor ºi denevoile copilaºului.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Moº Crãciun ajunge ºi la GabrielA avut o viaþã plinã de greutãþi, dar a sperat cã viitorul va fi mai bun ºi s-a luptat
din rãsputeri sã-ºi schimbe soarta. Cel alãturi de care a sperat la o viaþã maibunã, a profitat de ea ºi a lãsat-o sã se descurce singurã. Trei oameni cu suflet,Mariana Popa (PSD), Lavinia Grigoriu (preºedinte TSD Petroºani) ºi medicul Octavian Popescu s-au gândit sã întindã o mânã tinerei ºi bãieþelului ei de numai un an.
Sãrbãtori departe de familie
R evoluþionariidin Valea
Jiului au venit laprimãria Petroºani– locul simbolicpentru Revoluþiade acum 25 de ani– ca sã vorbeascãdespre eveni-mentele de atunci.
Au purtat discuþiicontractorii, pentru cãistoria acelor vremurinu este nici acumclarã, au ciocnit unpahar de ºampanie cuTiberiu Iacob Ridzi ºi ºi-au amintit cã revoluþionarii sunt demai multe feluri.
Peste 20 de oamenis-au strâns ºi fiecare afost cuprins de îndem-nul revoluþionar alacelor vremuri. Totuºi,Valeriu Piscoi, unuldintre revoluþionarii dela Petroºani, a punctatexact cum staulucrurile. „Existã parti-cipanþi la Revoluþie,care au venit ºi au participat dupã ce s-aînãlþat elicopetrul – e oparere personalã,existã luptãtorii care aumanifestat, care auocupat sediile,începând din data de
14 decembrie ºi existãeroii martiri. Dar dupãcum încã merglucrurile, iar eu sper sãse schimbe, un luptãtorîn Revoluþie, este doarunul mort, restul maipuþin”, a spus ValeriuPiscoi, revoluþionar.
Revoluþionarii audepãnat filmul acelorvremuri de acum unsfert de veac, au venitcu propriile pãreri ºi auîncercat cã tragã ºi eiconcluzii. „Sunt con-vins cã niciunul dintrenoi nu sunteþi mulþu-miþi de felul în care amevoluat în aceºti 25 deani. Nu ºtiu dacã artrebui sã cãutãm unvinovat, pentru cã amavut dreptul, din 4 în 4ani, sã ne spunemcuvântul. Se pare cãnu am ºtiut sã ne ori-entãm”, a spus DorinSângeorzan,vicepreºedinteleAsociaþiei
Revoluþionarilor.ªi tot ca o concluzie
a venit ºi ideea cãrezultatul final este celcare conteazã.
„Legat de între-barea: Ce a fost îndecembrie 89, cacial-ma sau revoluþie?, þinsã menþionez cãRevoluþia este definitãde o mãsurã, care nuvorbeºte despre celepetrecute, nici de par-ticipanþi, ci de efecteleevenimentului. Oriefectul principal sedefineºte prin libertateacuvântului, votul liber,presa liberã”, a precizat ºi AdrianMarinicã, un alt revoluþionar.
Sigur cã nu au lipsitînþepãturile între revo-luþionari, pentru cã uniisunt mai revoluþionaridecât alþii, dar s-a vorbit ºi desprenumeroasele certificate
false scoase din pix.Concluzia finalã,
însã, i-a aparþinut pri-marului Tiberiu Iacob
Ridzi, primarul dinPetroºani, care a ºifãcut o similitudine acontextului politic deatunci ºi cel de acum.„Am înþeles cã în iulie89 Gorbaciov fusese laBucureºti ºi se camdãduse direcþia dupãîntâlnirea de la Maltacu Bush. Se ºtia ce vafi cu Estul Europei ºiera o similitudineizbitoare între modulcum se punea proble-ma atunci ºi acumlegate de gaz. Erau dis-cuþii în care Gorbaciovspunea lui Bush senior,cã acele state din estulºi centrul Europei, carenu vor dori sã meargãpe noua linie aPerestroika, cum ogândeau ei, vor fisancþionate economic
ºi România primeadeja, în iulie cu 7 milioane de mii demetri cubi de gaz maipuþin de la ruºi, decâtera normal ºi aceeaºichestiune se întâmplã ºiazi”, a concluzionatTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.
Revoluþia de acumun sfert de veac aschimbat istoria. Ce afost atunci încã nu estepe deplin elucidat, iarla Petroºani, aceasta afost una dintre întâlni-rile la care au venit ceimai mulþi revoluþionariºi a fost un prilej pen-tru aducerea aminte aacelor vremuri, fãrã decare am fost poate alþii.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
L ucrãrile laambulatoriul
din Petrila au foststopate din cauzacondiþiilor atmosferice.
Firma care seocupã de lucrãrile demodernizare a ambu-latoriului din localitatea solicitat întrerupereaacest proces datoritã
vremii care este nefa-vorabilã.
“Zilele acestea amprimit o solicitare dela firma care real-izeazã lucrãrile dereabilitare la ambula-toriu prin care nesolicitã sã prelungimtermentul de finalizarea lucrãrilor cu 60 dezile. Aveau termenundeva la sfârºitullunii ianuarie ºi vom
aproba prelungireatermenului pânã lasfârºitul lunii martiepentru cã a venit dejasezonul friguros ºi ampune în pericollucrãrile de la ambula-toriu”, a declaratVasile Jurca, vicepri-marul oraºului Petrila.
Urmeazã caautoritãþile locale de laPetrila sã demarezeprocedura pentruachiziþia echipa-mentelor medicale cevor deservi cabinetele.Cel puþin ºapte medicispecialiºti vor lucra înpoliclinica din Petrila,iar populaþia va aveaacces la servicii de calitate, mai ales cãaparatura ce vaajunge aici va fi unade ultimã generaþie.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Decembrie 2014 Actualitate 3
Fie ca Sãrbãtoarea Sfântã a Crãciunului sã vã gãseascãîn mijlocul celor dragi, sã vã
aducã liniºte ºi fericire în suflet ºi în casã,
iar Noul An sã poarte cu sinegânduri curate de bunãstare ºi
prosperitate!
Crãciun Fericit ºi un AnNou îmbelºugat!
Dorin GLIGOR, Vicepreºedinte
Consiliul Judeþean Hunedoara
Adrian RUS
Revoluþia, dupã un sfert de veac
Lucrãri stopate din cauza frigului
C rãciunul adevenit
sãrbãtoare legalãîn multe þãri abia în secolul al XIX-lea. Nu au existat braziîmpodobiþi ºi colindedintotdeauna. Pânãla faima actualã depersonaj retras înLaponia, care într-o noapte faceînconjurul lumii pentru a împãrþidaruri, Moº Crãciuna parcurs un drumlung.
Reprezentãrile lui MoºCrãciun s-au schimbatde-a lungul vremii, astfel cã între imagineaacestuia în vechea culturã popularã - defrate mai bogat ºi maiinimos al lui Moº Ajun -ºi imaginea contempo-ranã - de personaj iubitde copii - existã maridiferenþe.
Tradiþiile contempo-rane despre "sfântul"Crãciun, despre Moºul"darnic ºi bun", "încãrcatcu daruri multe" suntprintre puþinele influenþelivreºti pãtrunse în cultura popularã de lavest la est ºi de la oraºla sat.
Mai mult de un mileniu, creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou înziua de Crãciun (25decembrie) în imediataapropiere a Solstiþiuluide iarnã: la Roma pânãîn secolul al XIII-lea, înFranþa pânã în anul1564, în Rusia pânã învremea þarului Petru celMare, în Þãrile Românepânã la sfârºitul secolului al XIX-lea.
La români amintireaacelor vremuri este încãproaspãtã, de vreme ceîn unele sate bãnãþene ºi transilvãnene ziua de 1 ianuarie se numeºteCrãciunul Mic, nu AnulNou. În spaþiul sud-esteuropean, Crãciunul afost o sãrbãtoare sol-stiþialã, când oamenii cel-ebrau divinitatea solarã.
Termenul de "moº"indicã vârsta zeului ado-rat, care trebuie sãmoarã ºi sã renascãîmpreunã cu timpul cal-
endaristic. Peste sãrbãtoarea
autohtonã a Crãciunuluis-au suprapusSaturnaliile romane (la începutul mileniului 1 î.H. zeul Saturn se celebra între 17 ºi 23decembrie).
P ovestea luiMoº Crãciun
Din vechime se ºtie cãMaica Domnului, fiindcuprinsã de durerilenaºterii, i-a cerut adãpostlui Moº Ajun. Motivândcã este sãrac, el arefuzat-o, dar i-a îndru-mat paºii spre fratele luimai mic ºi mai bogat,Moº Crãciun. În unelelegende populare ºi col-inde, Moº Ajun apare cacioban sau baci laturmele fratelui. Cine afost acest personaj atâtde important? În culturapopularã româneascã,Crãciun apare ca personaj cu trãsãturiambivalente: are puterimiraculoase, ca eroii ºizeii din basme, dar are ºicalitãþi tipic umane. Estebãtrân (are o barbãlungã) ºi bogat (de vremece are turme ºi dare demânã), dar face ºi figurãapocrifã ("S-a nãscutînaintea tuturor sfinþilor",fiind "mai mare pesteciobanii din satul în cares-a nãscut Hristos").
Potrivit lui IonGhinoiu, autorul volumu-lui "Zile ºi mituri.Calendarul þãranuluiromân", legendeleNaºterii ne invitã înpeisajul etnografic alunui sat pastoral, undetrãiau Moº Ajun ºi MoºCrãciun, care avea casemari ºi multe grajduri. Peneaºteptate, în viaþa lorapare o femeie necunos-cutã care, simþind cã i-a venit vremea sãnascã, le cere ajutorul.Dacã primul o refuzã, celde-al doilea îi întinde omânã. Neºtiind însã cãfemeia este MaicaDomnului, nu o primeºteîn casã ºi o trimite sãnascã în grajdul vitelor.Crãciuneasa o ajutã sãnascã, fãrã ºtirea soþuluiei, dar este pedepsitãapoi de el cu tãiereamâinilor din coate. CândCrãciun aflã cã în grajdulsãu s-a nãscut DomnulIisus, se cãieºte ºi îi cereiertare lui Dumnezeu,devenind "primulcreºtin", "Sfântul cel maibãtrân", "soþul femeiicare a moºit-o peMaria". Se spune cã el s-a cãit atât de mult, încâta doua zi ºi-a împãrþitîntreaga avere copiilorsãraci, de unde tradiþiade a face daruri deCrãciun, mai ales copi-ilor.
În satele de pe ValeaMureºului, Crãciunul esteîncã legat de anumite
credinþe populare care se pãstreazã ºi înprezent, iar obiceiul de aoferi daruri îºi are originile într-o legendãpe care numai bãtrânii omai cunosc.
Crãciunul este singurulcuvânt în limba românãcare desemneazãNaºterea Domnului.Legendele spun cã MoºCrãciun era un ciobanrãu, care nu a vrut sã olase pe Maica Domnuluisã nascã în staulul sãu.
În satul Harpia,oamenii cred cã dacãprimul care intrã în casãde Crãciun este un bãr-bat este un semn debunãstare ºi sãnãtatepentru anul urmãtor.Pentru a atrage bineleasupra caselor lor,oamenii þin masa întinsãtoatã noaptea.
Colindatul este unuldintre obiceiurile deCrãciun care sepãstreazã cel mai bine întoate satele româneºti.Pe lângã mesajul mistic,multe obiceiuri practicateîn aceastã zi sunt legatede cultul fertilitãþii ºi deatragerea binelui asupragospodãriilor.
În unele sate sepãstreazã ºi un alt obicei:cel mai în vârstã mem-bru al familiei trebuie sãarunce în faþa colindãto-rilor boabe de grâu ºi deporumb. Bãtrânii spuncã dacã boabele pestecare au trecut colindã-
torii vor fi date gãinilor,acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, deasemenea, cã vor avea orecoltã foarte bunã înanul urmãtor dacã voramesteca sãmânþa pecare o vor pune înbrazdã cu boabelefolosite în ajun la primirea colindãtorilor.
O liverCromwell a
interzis colindelede Crãciun
Unul dintre cele maiîndrãgite obiceiuri deCrãciun, colindatul, erape vremuri interzis. Celcare a decis cã muzicaeste nepotrivitã pentru ozi solemnã cum esteCrãciunul a fost OliverCromwell, care în secolulal XVII-lea a interzis colindele.
Cel mai vechi cânteccreºtin de Crãciun este"Jesus refulsit omnium",compus de St. Hilary dinPoitiers, în secolul al IV-lea. Cea mai veche tran-scriere dupã un colindenglezesc este unul scrisde Ritson, în 1410.
În 1818, ajutorul depreot austriac JosephMohr a fost anunþat cu ozi înaintea Crãciunului cãorga bisericii sale s-a stri-cat ºi nu poate fireparatã la timp pentruslujba de Crãciun. Foartetrist din aceastã pricinã,el s-a apucat sã scrie treipiese care sã poatã ficântate de cor, acompa-niat la chitarã. Una din-tre ele era "Silent Night,Holy Night", care azieste cântatã în peste180 de limbi de milioane de persoane.
S piriduºii nuau fost mereu
prietenii Moºului
Cândva, spiriduºiifurau cadourile de subbrad , nu le aduceau.Ideea de spiriduºi deCrãciun vine din credinþastrãveche cã gnomiipãzeau casa omului de
spiritele rele. Spiriduºiiau fost iubiþi ºu urâþi,pentru cã, deºi uneori sepurtau cu bunãvoinþã,puteau foarte uºor sã setransforme în fiinþerãutãcioase ºi nesuferite,atunci când nu erautrataþi cum se cuvine.Percepþia cea mairãspânditã era cã ei sepurtau precum persoanacu care aveau de a face,fiind fie rãutãcioºi, fiedrãguþi. În Evul Mediu,mai degrabã aºteptaudaruri decât sã le facã.Abia pe la mijlocul sec-olului al XIX-lea spiriduºiiau devenit prieteni ai luiMoº Crãciun.
Scriitorii scandinavi,cum ar fi Thile, Topliussau Rydberg, au combi-nat cele douã trãsãturioarecum contradictoriiale personajelor: ei îiprezentau pe spiriduºipuþin rãutãcioºi, dar buniprieteni ºi ajutoare denãdejde ale lui MoºCrãciun. Unii spun cãsunt 13 spiriduºi, alþiisunt convinºi cã estevorba de nouã, alþii ºase.Dar unde locuiesc?
C um a furatGrinch
Crãciunul
Povestea lui Dr. Seusscu siguranþã este una dintre cele mai frumoaseºi cunoscute, rãutãciosulspiriduº verde fiind o figurã emblematicã înspecial în SUA. În AjunulCrãciunului, Whoville sepregãteste de sãrbãtoare într-o atmosfera plina deveselie. Singurul care nuparticipã este Grich carenu suporta sãrbãtoareaCrãciunului.
Izolat de mic de restuloamenilor din cauzaurâþeniei lui, Grinch trãieºte într-o peºterã cuMax, câinele sãu, urândtot ce are legãturã cuoamenii ºi, implicit,Crãciunul.
Este înspãimântãtor,rãutãcios ºi urãºteSãrbãtorile de Iarnã, aºacã decide sã fureCrãciunul ºi toate bucuri-ile care vine cu acestprilej.
Grinch s-a sãturat deatât de multã fericire, aºa
cã are de gând sã se cos-tumeze în Moº Crãciun,sã fure cadourile, brazii,decoraþiile, bucateletradiþionale... sã fureCrãciunul
Povestitorul însã credecã totul se datora faptuluicã Grinch avea inima cudouã marsuri mai mici. Elîi ura pe locuitoriiorãºelului ºi îi spune luiMax, cãþelul sãu, cã vreasã împiedice venireaCrãciunului din cauzazgomotului de a doua zi -zgomot pe care îl urafoarte tare. Grinch segândeºte la jucãriile copi-ilor ºi la instrumentelecare fãceau un zgomotde nesuportat pentru el,dar ºi la cum vor sãrbã-torii locuitorii dinWhoville cu mâncãrurialese ºi bunãtãþi. Dupãaceea vor face lucrul pecare îl urãºte cel maitare: toþi se adunã, cumic cu mare, ºi în timpce clopotele bat, þinându-se de mânã vorîncepe sã cânte.
Cu cât se gândea maimult Grinch îºi dorea ºimai tare sã împiedicevenirea Crãciunului.Când Max nimereºte înzãpadã ºi pare a fi costu-mat în Moº Crãciun,Grinch-ului îi vine o ideeîngrozitoare, dar min-unatã pentru el. Aºa cãîºi fãcu un costum deMoº Crãciun ºi îl deghizãpe Max în ren, dupã careîl înhãmã la sania încãrcatã cu saci goi ºiplecã spre oraº.
Toþi locuitorii dormeauliniºtiþi fãrã sã ºtie cã else afla acolo când saniaajunse în oras. Grinchurcã în prima casã cusaci goi. Dupã ce coborîpe horn luã mai întâiºosetele ºi apoi toate
decoraþiunile de brad ºicadourile. Dupã aceeaintrã în cameracopilaºilor ºi le luã dulciurile ºi goli ºifrigiderul. La final luã ºibradul. Când încercã sãplece cu bradul, apãrumicuta Cindy Lou de doar2 ani, trezitã din somn deun glob care cãzuse dinbrad. Ea îl intrebã de ce leia lucrurile. Grinch îispuse atunci cã vrea sãrepare bradul pentru cãare o luminiþã stricatã ºi otrimise înapoi în cameraei. Nu lãsã nimic de mân-care ºi apoi plecã ºi încelelalte case ºi fãcu la fel.
Când încã toatã lumea dormea Grinch aterminat de luat tot ºiurcã cu toatã prada învârful muntelui Crumpit,unde locuia. Aºteptaacolo sã audã plânsetulcelor din oraº, dar auziînsã cum locuitorii cântauîmpreunã. Toþi cântau,þinându-se de mânã,
chiar dacã nu aveaucadouri. Grinch nu aputut opri Crãciunul sãvinã ºi se întreba cum dea fost posibil... poateCrãciunul înseamnã cevamai mult decât cadouri?ªi pentru prima dataGrinch simþi ceva ciudat.... oare ce s-a întâmplat? Când vãzu cã sania cu tot ce furaseurma sã cadã în prãpastie acesta alergãsã o opreascã... ºi o minune se întâmplã:inima lui a crescut cu treimãsuri ºi Grinch, plin deiubire, întâmpinãdimineaþa ºi minunatasãrbãtoare total schimbatºi se întoarse în oraº cutot ce luase. Mai mult,seara tãie chiar el friptura.
Bun venit Crãciunului -care va exista mereuatâta timp cât îl vomîntâmpina cu inimiledeschise, þinându-ne demânã!
sãrbãtoare legalãîn multe þãri abia în secolul al XIX-lea. Nu au existat braziîmpodobiþi ºi colindedintotdeauna. Pânãla faima actualã depersonaj retras înLaponia, care într-o noapte faceînconjurul lumii pentru a împãrþidaruri, Moº Crãciuna parcurs un drumlung.
Reprezentãrile lui MoºCrãciun s-au schimbatde-a lungul vremii, astfel cã între imagineaacestuia în vechea culturã popularã - defrate mai bogat ºi maiinimos al lui Moº Ajun -ºi imaginea contempo-ranã - de personaj iubitde copii - existã maridiferenþe.
Tradiþiile contempo-rane despre "sfântul"Crãciun, despre Moºul"darnic ºi bun", "încãrcatcu daruri multe" suntprintre puþinele influenþelivreºti pãtrunse în cultura popularã de lavest la est ºi de la oraºla sat.
Mai mult de un mileniu, creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou înziua de Crãciun (25decembrie) în imediataapropiere a Solstiþiuluide iarnã: la Roma pânãîn secolul al XIII-lea, înFranþa pânã în anul1564, în Rusia pânã învremea þarului Petru celMare, în Þãrile Românepânã la sfârºitul secolului al XIX-lea.
La români amintireaacelor vremuri este încãproaspãtã, de vreme ceîn unele sate bãnãþene ºi transilvãnene ziua de 1 ianuarie se numeºteCrãciunul Mic, nu AnulNou. În spaþiul sud-esteuropean, Crãciunul afost o sãrbãtoare sol-stiþialã, când oamenii cel-ebrau divinitatea solarã.
Termenul de "moº"indicã vârsta zeului ado-rat, care trebuie sãmoarã ºi sã renascãîmpreunã cu timpul cal-
endaristic. Peste sãrbãtoarea
autohtonã a Crãciunuluis-au suprapusSaturnaliile romane (la începutul mileniului 1 î.H. zeul Saturn se celebra între 17 ºi 23decembrie).
P ovestea luiMoº Crãciun
Din vechime se ºtie cãMaica Domnului, fiindcuprinsã de durerilenaºterii, i-a cerut adãpostlui Moº Ajun. Motivândcã este sãrac, el arefuzat-o, dar i-a îndru-mat paºii spre fratele luimai mic ºi mai bogat,Moº Crãciun. În unelelegende populare ºi col-inde, Moº Ajun apare cacioban sau baci laturmele fratelui. Cine afost acest personaj atâtde important? În culturapopularã româneascã,Crãciun apare ca personaj cu trãsãturiambivalente: are puterimiraculoase, ca eroii ºizeii din basme, dar are ºicalitãþi tipic umane. Estebãtrân (are o barbãlungã) ºi bogat (de vremece are turme ºi dare demânã), dar face ºi figurãapocrifã ("S-a nãscutînaintea tuturor sfinþilor",fiind "mai mare pesteciobanii din satul în cares-a nãscut Hristos").
Potrivit lui IonGhinoiu, autorul volumu-lui "Zile ºi mituri.Calendarul þãranuluiromân", legendeleNaºterii ne invitã înpeisajul etnografic alunui sat pastoral, undetrãiau Moº Ajun ºi MoºCrãciun, care avea casemari ºi multe grajduri. Peneaºteptate, în viaþa lorapare o femeie necunos-cutã care, simþind cã i-a venit vremea sãnascã, le cere ajutorul.Dacã primul o refuzã, celde-al doilea îi întinde omânã. Neºtiind însã cãfemeia este MaicaDomnului, nu o primeºteîn casã ºi o trimite sãnascã în grajdul vitelor.Crãciuneasa o ajutã sãnascã, fãrã ºtirea soþuluiei, dar este pedepsitãapoi de el cu tãiereamâinilor din coate. CândCrãciun aflã cã în grajdulsãu s-a nãscut DomnulIisus, se cãieºte ºi îi cereiertare lui Dumnezeu,devenind "primulcreºtin", "Sfântul cel maibãtrân", "soþul femeiicare a moºit-o peMaria". Se spune cã el s-a cãit atât de mult, încâta doua zi ºi-a împãrþitîntreaga avere copiilorsãraci, de unde tradiþiade a face daruri deCrãciun, mai ales copi-ilor.
În satele de pe ValeaMureºului, Crãciunul esteîncã legat de anumite
credinþe populare care se pãstreazã ºi înprezent, iar obiceiul de aoferi daruri îºi are originile într-o legendãpe care numai bãtrânii omai cunosc.
Crãciunul este singurulcuvânt în limba românãcare desemneazãNaºterea Domnului.Legendele spun cã MoºCrãciun era un ciobanrãu, care nu a vrut sã olase pe Maica Domnuluisã nascã în staulul sãu.
În satul Harpia,oamenii cred cã dacãprimul care intrã în casãde Crãciun este un bãr-bat este un semn debunãstare ºi sãnãtatepentru anul urmãtor.Pentru a atrage bineleasupra caselor lor,oamenii þin masa întinsãtoatã noaptea.
Colindatul este unuldintre obiceiurile deCrãciun care sepãstreazã cel mai bine întoate satele româneºti.Pe lângã mesajul mistic,multe obiceiuri practicateîn aceastã zi sunt legatede cultul fertilitãþii ºi deatragerea binelui asupragospodãriilor.
În unele sate sepãstreazã ºi un alt obicei:cel mai în vârstã mem-bru al familiei trebuie sãarunce în faþa colindãto-rilor boabe de grâu ºi deporumb. Bãtrânii spuncã dacã boabele pestecare au trecut colindã-
torii vor fi date gãinilor,acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, deasemenea, cã vor avea orecoltã foarte bunã înanul urmãtor dacã voramesteca sãmânþa pecare o vor pune înbrazdã cu boabelefolosite în ajun la primirea colindãtorilor.
O liverCromwell a
interzis colindelede Crãciun
Unul dintre cele maiîndrãgite obiceiuri deCrãciun, colindatul, erape vremuri interzis. Celcare a decis cã muzicaeste nepotrivitã pentru ozi solemnã cum esteCrãciunul a fost OliverCromwell, care în secolulal XVII-lea a interzis colindele.
Cel mai vechi cânteccreºtin de Crãciun este"Jesus refulsit omnium",compus de St. Hilary dinPoitiers, în secolul al IV-lea. Cea mai veche tran-scriere dupã un colindenglezesc este unul scrisde Ritson, în 1410.
În 1818, ajutorul depreot austriac JosephMohr a fost anunþat cu ozi înaintea Crãciunului cãorga bisericii sale s-a stri-cat ºi nu poate fireparatã la timp pentruslujba de Crãciun. Foartetrist din aceastã pricinã,el s-a apucat sã scrie treipiese care sã poatã ficântate de cor, acompa-niat la chitarã. Una din-tre ele era "Silent Night,Holy Night", care azieste cântatã în peste180 de limbi de milioane de persoane.
S piriduºii nuau fost mereu
prietenii Moºului
Cândva, spiriduºiifurau cadourile de subbrad , nu le aduceau.Ideea de spiriduºi deCrãciun vine din credinþastrãveche cã gnomiipãzeau casa omului de
spiritele rele. Spiriduºiiau fost iubiþi ºu urâþi,pentru cã, deºi uneori sepurtau cu bunãvoinþã,puteau foarte uºor sã setransforme în fiinþerãutãcioase ºi nesuferite,atunci când nu erautrataþi cum se cuvine.Percepþia cea mairãspânditã era cã ei sepurtau precum persoanacu care aveau de a face,fiind fie rãutãcioºi, fiedrãguþi. În Evul Mediu,mai degrabã aºteptaudaruri decât sã le facã.Abia pe la mijlocul sec-olului al XIX-lea spiriduºiiau devenit prieteni ai luiMoº Crãciun.
Scriitorii scandinavi,cum ar fi Thile, Topliussau Rydberg, au combi-nat cele douã trãsãturioarecum contradictoriiale personajelor: ei îiprezentau pe spiriduºipuþin rãutãcioºi, dar buniprieteni ºi ajutoare denãdejde ale lui MoºCrãciun. Unii spun cãsunt 13 spiriduºi, alþiisunt convinºi cã estevorba de nouã, alþii ºase.Dar unde locuiesc?
C um a furatGrinch
Crãciunul
Povestea lui Dr. Seusscu siguranþã este una dintre cele mai frumoaseºi cunoscute, rãutãciosulspiriduº verde fiind o figurã emblematicã înspecial în SUA. În AjunulCrãciunului, Whoville sepregãteste de sãrbãtoare într-o atmosfera plina deveselie. Singurul care nuparticipã este Grich carenu suporta sãrbãtoareaCrãciunului.
Izolat de mic de restuloamenilor din cauzaurâþeniei lui, Grinch trãieºte într-o peºterã cuMax, câinele sãu, urândtot ce are legãturã cuoamenii ºi, implicit,Crãciunul.
Este înspãimântãtor,rãutãcios ºi urãºteSãrbãtorile de Iarnã, aºacã decide sã fureCrãciunul ºi toate bucuri-ile care vine cu acestprilej.
Grinch s-a sãturat deatât de multã fericire, aºa
cã are de gând sã se cos-tumeze în Moº Crãciun,sã fure cadourile, brazii,decoraþiile, bucateletradiþionale... sã fureCrãciunul
Povestitorul însã credecã totul se datora faptuluicã Grinch avea inima cudouã marsuri mai mici. Elîi ura pe locuitoriiorãºelului ºi îi spune luiMax, cãþelul sãu, cã vreasã împiedice venireaCrãciunului din cauzazgomotului de a doua zi -zgomot pe care îl urafoarte tare. Grinch segândeºte la jucãriile copi-ilor ºi la instrumentelecare fãceau un zgomotde nesuportat pentru el,dar ºi la cum vor sãrbã-torii locuitorii dinWhoville cu mâncãrurialese ºi bunãtãþi. Dupãaceea vor face lucrul pecare îl urãºte cel maitare: toþi se adunã, cumic cu mare, ºi în timpce clopotele bat, þinându-se de mânã vorîncepe sã cânte.
Cu cât se gândea maimult Grinch îºi dorea ºimai tare sã împiedicevenirea Crãciunului.Când Max nimereºte înzãpadã ºi pare a fi costu-mat în Moº Crãciun,Grinch-ului îi vine o ideeîngrozitoare, dar min-unatã pentru el. Aºa cãîºi fãcu un costum deMoº Crãciun ºi îl deghizãpe Max în ren, dupã careîl înhãmã la sania încãrcatã cu saci goi ºiplecã spre oraº.
Toþi locuitorii dormeauliniºtiþi fãrã sã ºtie cã else afla acolo când saniaajunse în oras. Grinchurcã în prima casã cusaci goi. Dupã ce coborîpe horn luã mai întâiºosetele ºi apoi toate
decoraþiunile de brad ºicadourile. Dupã aceeaintrã în cameracopilaºilor ºi le luã dulciurile ºi goli ºifrigiderul. La final luã ºibradul. Când încercã sãplece cu bradul, apãrumicuta Cindy Lou de doar2 ani, trezitã din somn deun glob care cãzuse dinbrad. Ea îl intrebã de ce leia lucrurile. Grinch îispuse atunci cã vrea sãrepare bradul pentru cãare o luminiþã stricatã ºi otrimise înapoi în cameraei. Nu lãsã nimic de mân-care ºi apoi plecã ºi încelelalte case ºi fãcu la fel.
Când încã toatã lumea dormea Grinch aterminat de luat tot ºiurcã cu toatã prada învârful muntelui Crumpit,unde locuia. Aºteptaacolo sã audã plânsetulcelor din oraº, dar auziînsã cum locuitorii cântauîmpreunã. Toþi cântau,þinându-se de mânã,
chiar dacã nu aveaucadouri. Grinch nu aputut opri Crãciunul sãvinã ºi se întreba cum dea fost posibil... poateCrãciunul înseamnã cevamai mult decât cadouri?ªi pentru prima dataGrinch simþi ceva ciudat.... oare ce s-a întâmplat? Când vãzu cã sania cu tot ce furaseurma sã cadã în prãpastie acesta alergãsã o opreascã... ºi o minune se întâmplã:inima lui a crescut cu treimãsuri ºi Grinch, plin deiubire, întâmpinãdimineaþa ºi minunatasãrbãtoare total schimbatºi se întoarse în oraº cutot ce luase. Mai mult,seara tãie chiar el friptura.
Bun venit Crãciunului -care va exista mereuatâta timp cât îl vomîntâmpina cu inimiledeschise, þinându-ne demânã!
faliment. ComplexulEnergetic Hunedoara seaflã la un pas deinsolenþã, iar în opiniasindicaliºtilor acesta nupoate însemna un lucrubun. Petre Nica afirmãcã este nevoie de unelemãsuri de redresare asocietãþii, chiar dacãacestea sunt nepopulare.
“Insolvenþa poate sãînsemne ºi bine dar de celemai multe ori poate sãînsemne ºi rãu. În cazulComplexului EnergeticHunedoara nu ne putemaºtepta la lucruri bune pen-tru cã situaþia economicã,chiar dacã înainte dealegerile prezidenþiale nu auvrut sã o recunoascã ceicare conduc acest complex,este una extrem de gravã ºinu cred cã putem sã ieºimla liman fãrã niºte studiinepopulare ºi cred cã estebine sã le facem ºi sã leaplicãm noi înainte de aintra în insolventa pentru cãîncã exista soluþii. Nu vreausã cred cã cineva segândeºte cu tot dinadinsul laaceastã soluþie cã ar fi ultima de salvare a complexului. Tocmai deaceea l-am rugat pe domnulministru sã se iute atent pe
cifre ºi pe realizãri, pe posibilitãþi, pe propunerile noastre, pe sugestile noastre ºi sã încercãm sã evitãm acestdemers care cred cã vaduce cãtre falimentulComplexului EnergeticHunedoara”, a declaratPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.
Potrivit liderilor de sindicat încã ar mai existaºanse pentru salvareaentitãþii energetice.
“Complexul EnergeticHunedoara ca ºi structurade organizare trebuie sãsufere o reaºezare nu oregândire pentru cã în acestcomplex trebuie sã-ºigãseascã locul doar oameniicare muncesc pentru el, nudoar faptul cã sunt angajaþi.În conditile în care pe piaþade energie stãm cu 400 deMw, cine produce aceºti400 Mw în conditile în careexploatãrile miniere au avutundeva la 4000 de tone pezi. Sã vedem cine aduce
aceste 4000 de tone de cãrbune pe zi ºi pe lângãtoate acestea încã mai suntºi alte mãsuri care trebuiesã facã parte dintr-un pro-gram amplu ºi nu este trea-ba noastrã a sindicatului sãcerem reduceri de cost, noitrebuie sã apãrãm locurilede muncã, trebuie sãapãrãm drepturile salariaþilor iar de celelalteprobleme trebuie sã seocupe cei care iau salarii deo sutã de milioane de lei pelunã”, a mai subliniat liderul de sindicat.
Din planul de salvare aComplexului EnergeticHunedoara nu este exclusã
nici varianta restructurãriipersonalului, însã deocam-datã nu s-a discutat concretpe marginea acestui subiect.
“O reorganizare poate sãcuprindã ºi aceste lucruri,deocamdatã nu am avut odiscuþie în acet sens cu conducerea complexului.Aºteptãm ziua în careaceºtia se vor deschide aºacum prevede ºi legea”, a conchis Nica.
Insolvenþa ComplexuluiEnergetic Hunedoara a fostsolicitatã de una dintrefirme. Dosarul a fostînregistrat pe rolulTribunalului Hunedoara ladata de 17 decembrie, însã
deocamdatã nu a fost fixatun termen în acest caz.
B ugetul CEH pe2015, pe pierderi?
În aceastã perioadã se contureazã bugetul devenituri ºi cheltuieli pentruComplexul EnergeticHunedoara. Bugetul aferentanului 2015 este realizat totpe pierderi, însã liderii desindicat aºteaptã sã fiechemaþi la masa discuþiilorvizavi de acest subiect.
“Sunt trei variante debuget. Este unul tot pepierderi, va fi cred ca greu de accepta si greu deaprobat si nu vreau savorbesc mai mult despre elpana nu vorbesc cu direc-torul general”, a declaratPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.
ªi bugetul de venituri ºicheltuieli de pe acest an afost aprobat tot pe pierderi.Guvernul a aprobat actulnormativ în luna iunie, aces-ta fiind structurat pe pierderide peste 200 de mii de lei.
Monika BACIU Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Decembrie 20146 Actualitate
Imediat dupãînchiderea minei de la Þebea, bustulrealizat de artistulLadislau Schmidt afost adus laPetroºani ºi de atâþiaani nimeni nu preaºi-a mai amintit deel. Dovadã cã puþinisunt cei care ºtiu cãAvram Iancu are statuie la Petroºani,dar acum s-a pusproblema cã i-ar stabine în parcul de lapiaþã, cã tot va fireamenajat ºi cã înapropiere este ºistrada Avram Iancu.Tiberiu Iacob Ridziare însã, altã pãrere.„Au fost discuþii înConsiliul Locallegate de aceastãpropunere. Eu, per-
sonal, nu amfost de acordcu ea. Amconsiderat cãAvram Iancueste un sim-bol foarteputernic alidentitãþiinaþionale ºiatunci amsugerat caacel bust dela CEH sã fiemutat undevaîn faþaprimãriei, dardiscxuþiile au rãmasdeschise/. Existã oserie de paºi legalicare vor trebui sã fiefãcuþi, dacã vrem sãmutãm acea statuie,dar cred cã nu par-cul de la piaþã estecel mai potrivit”, a
Consilierul ValeriuButulescu, cel careare legãturã cu cultura locului, neexplicã faptul cãacel bust stã bine ºila CEH ºi cã maiîntâi ar trebui sã fiechestionaþi chiar
proprietarii lui.„Ideea a fost bunã ºio menþinem. AvramIancu este un erounaþional. Avem aiciun bust al lui AvramIancu reuºit, pentrucã sunt multekitsch-uri ºi estechiar o inflaþie de
statui ale lui. LaCEH avem un bustbine lucrat, fãcut deun artist. Eu cred cãnici locul în careeste el acum nu elipsit de interes. Înprimul rând ar trebuidiscutat, însã, cuproprietarul dedrept, care esteSocietatea CEH. Sãdiscutãm unde îlvom amplasa, fãrãsã discutãm cu pro-prietarul, mi se pareun pic nepoliticios”,a declarat ºi ValeriuButulescu, consilierlocal de la Petroºani.
Discuþiile au fostpurtate în ultimaºedinþã de consiliu ºideocamdatã totulrãmâne la nivelulacesta. Bustul luiAvram Iancu esteîn curtea CEH, dar, aºa cum amdemonstrat, puþiniºtiu asta, iar an dean, mergem laÞebea sã depunemcoroane de flori, întimp ce statuia dincurtea CEH estelãsatã uitãrii.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
În al 12-lea ceas, se cautã soluþii pentru CEH
Avram Iancu – plimbat prin parcuri la Petroºani
S ã fie la piaþã. Ba sã fie laCEH, sau, de ce nu? în faþa
primãriei? Sunt întrebãri legate debustul lui Avram Iancu, întrebãricare au generat o serie de con-tradicþii în Consiliul local de laPetroºani. Unii cred cã ar fi bunîntr-un parc, alþii în alt loc ºi pânãatunci, statuia adusã de la minaÞebea rãmâne sub pinii de la CEH.
7 este cifra anului2014 pentru Valeriu
Butulescu. Acesta estenumãrul cãrþilor pe carele-a editat în acest an,iar acum, la final,bilanþul pare unul ce îlplaseazã, dupã numãrulde premii ºi nominalizãriîntr-un top bine vãzut.Totuºi, aforismele salecontinuã sã fie traduse.
„În fiecare an trecemnepãsãtori prin ziua morþiinoastre”. Acesta este celmai tradus aforism al scri-itorului Valeriu Butulescu ºiacum, la ceasul bilanþului,scriitorul contemporan nespune cã planurile sale nuse opresc deloc. „Am reuºito ediþie în limba greacã,tipãritã la Atena ºi lansatã înaprilie anul curent. Apoi a
urmat cartea în limba geor-gianã, lansatã la Tibilisi. Aurmat apoi ediþia în limbamacedoneanã. Este a douacarte care îmi apare înMacedonia, dar am ºi una înaromânã. Poate cea maispectaculoasã este cea înlimba esperanto, care s-anãscut dintr-o întâmplare.Un esperantist al României agãsit ediþia în limba românãºi împreunã cu alþi 7 esper-antiºti au realizat aceastãcarte. Mai este ºi ediþia bil-ingvã în limba turcã. A
apãrut la Constanþa, cu spri-jinul turcilor din România,dar se lucreazã acum laIstambul la o ediþie numai înlimba turcã. Mai este ºi ceaîn limba bascã”, a spusValeriu Butulescu, scriitor dinPetroºani, recunoscut înlumea întreagã.
Dincolo de aforismeletraduse, pentru pildele lor, înpeste 50 de þãri ale lumii,Valeriu Butulescu crede cãteatrul face ºi el parte dinviaþa scriitorului de laPetroºani ºi anul 2014 i-a
adus o nouã carte. „Cea mai importantã
carte din toate este cea deTeatru. Sunt piese în limbaromânã, pentru cã mai public ºi în limba românã”, amai spus Butulescu.
Valeriu Butulescu esteoricum neobosit ºi chiaracum ne-a dezvãluit cã scrieo piesã de teatru în limbapolonezã, o limbã cu care acochetat mereu ºi, în pre-mierã ne-a vorbit despreposibilitatea ca aforismelesale sã fie traduse în limbatãtarã. Totuºi, cele care îisunt dragi e greu sã lenumeascã. „Le socotesc petoate copiii mei ºi mi-e greusã aleg unul cel mai drag.MUSCÃ Poate cel maivehiculat ºi mai tradus, celmai, cel mai, este ÎNFIECARE AN, TRE-CEM NEPÃSÃTORIPRIN ZIUA MORÞIINOASTRE. Acestaeste, întradevãr un
test, pentru cã în fiecare ansuntem obligaþi sã traversãmziua aceea ºi poate cã e binecã nu o ºtim dinainte, cã maiam un aforism în care spuncã DACÃ NE-AMCUNOAªTE DATAMORÞII, DE EMOÞII, AMMURI MAI REPEDE”, aconchis Valeriu Butulescu.
Valeriu Butulescu esteangajat al ComplexuluiEnergetic Hunedoara ºi facetraduceri tehnice, dar sufletulde artist în întoarce mereu lafoaia albã pe care îºi aºternegândurile, iar premiileobþinute sunt numeroase ºifoarte importante.
Totuºi, numãrul de 7 cãrþipe care le-a editat în acestan este unul demn de luat înseamã.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Începe nebuniala munteM ii de turiºti sunt
aºteptaþi începândde astãzi (marþi) sã-ºipetreacã sãrbãtorile deiarnã în cele douã staþiu-ni de schi din Valea Jiului
Salvamontiºtii, cabanierii,operatorii instalaþiilor de trans-port pe cablu, dar ºi cei careîntreþin pârtiile de schi dinStraja ºi Parâng aºteaptã miilede turiºti care ajung în staþiunilemontane din Valea Jiului.
Sute de turiºti au urcat înstaþiuni încã de ieri, iar astãzi ºi mâine se preconizeazã cãinstalaþiile de transport pe cabluvor funcþiona la capacitatemaximã.
Majoritatea cabanierilor dincele douã staþiuni ºi-au vândut pachetele pentruCrãciun. Preþurile sunt la fel caîn anii trecuþi, iar dacã turiºtiialeg sã petreacã întreagaperioadã de sãrbãtori, adicãpânã dupã Anul Nou, îºi potnegocia reducerea pentrupachet care ajunge ºi la 15
procente din preþul total.„Acum încep sã urce pentruCrãciun ºi va fi foarte mareînghesuialã. La Parâng nu vormai fi cozi la instalaþiile detransport, pentru cã sunt douãiar noul telescaun poate trans-porta mai mulþi turiºti decâts/ar putea aduna într-o orã”,spun cabanierii dinParâng.
Pe vechiul telescaunla un transport pot fiduse cel puþin 100 depersoane, iar pe TS3inaugurat la finele luniinoiembrie peste 1000de persoane pe orã.Instalaþiile vor funcþionapânã la cãdereaîntunericului caoamenii sã nu rãmânãîn drum de sãrbãtori. ªiîn Straja a fost pornitãinstalaþia ºi drumulcurãþat pentru caturiºtii sã poatã ajungeconfortabil în staþiune.
Atât în Straja cât ºiîn Parâng se poateschia. Preþurile buneatrag turiºti ºi din staþiunile de schirenumite din þarã.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Decembrie 2014 Actualitate 7
0735.183175
Îngrijorãtor. Creºtenumãrul ºomerilor înjudeþul HunedoaraA vem mai mulþi ºomeri ºi cele mai
multe persoane fãrã un loc demuncã sunt, per total, în zona Braduluiºi în localitãþile din Valea Jiului, o zonãafectatã în continuare de restructurareamineritului. Iar anul viitor vine cu noireduceri de personal în judeþulHunedoara, îngroºând astfel numãrulpersoanelor fãrã un loc de muncã.
Potrivit datelor oficiale ale AgenþieiJudeþene pentru Ocuparea Forþei de MuncãHunedoara, rata ºomajului în judeþulHunedoara a crescut în noiembrie faþã de lunaoctombrie, atingând nivelul de 6,08 %.
În cursul lunii noimebrie, în evidenþeleAgenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei deMuncã Hunedoara au fost înregistraþi 2.502de ºomeri, dintre care 371 provin din disponibilizãri de personal. La finele lunii,numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoaraera de 11.794, din care 4.138 ºomeri indemnizaþi ºi 7.661 ºomeri neindemnizaþi.
În zona Bradului sunt cei mai mulþi ºomeri,resoectiv 1478, urmat de orãºtie ºi Petroºanicu mai mult de 13890 de ºomerio. Nici Devanu stã foarte bine la acest capitol, cu 1.371 depersoane fãrã loc de muncã, în timp ceHunedoara are 1.266 de ºomeri. Peste 700de persoane sunt în cãutarea unui loc demuncã ºi ºi în Lupeni, Vulcan ºi Petrila, care,împreunã, totalizeazã 2.151 de ºomeri.
Veºtile nu sunt îmbucurãtoare nici pentru2015. Complexul Energetic Hunedoara are înplan reducerea personalului din domeniulenergetic cu 240 de salariaþi, dar niciunul dinsectorul minier, cel puþin deocamdatã.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
7 pentru Valeriu Butulescu
8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Decembrie 2014
