Zeci de mii de dosare pe rolul instanþelor hunedorene >>> PAGINA A 3-A Petrila nu moare pentru cã nu se predã >>> PAGINA A 5-A T rei ani, neobservaþi Tragedia de la Uricani, fãrã comemorare în sala de apel >>> PAGINA A 10-A Mina - la fier vechi >>> PAGINA A 7-A Petrila, oraºul cu sate >>> PAGINA A 12-A Consiliul Judeþean Hunedoara ºi parteneriatele transfrontaliere >>> PAGINILE 8-9 La 11 ani antreneazã alþi copii >>> PAGINA A 13-A Lupii coboarã la turmele de oi din zonele populate >>> PAGINA A 16-A Nu mai vor sã-ºi vândã ruinele >>> PAGINA A 11-A Gabriel Lungu eliberat din fucþia de city-manager >>> PAGINA A 4-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 546 Joi, 6 Februarie 2014 F rate, frate, dar pânã la bani. Adrian Porumboiu, naºul de cununie al lui Alin Simota la prima cãsãtorie a acestuia, vrea falimentul uneia dintre societãþile controlate de finul sãu, respectiv Cosareli Company. Firma controlatã de Porumboiu, Comcereal SA Vaslui, s-a înscris la masa credalã pentru a-ºi recupera debitele de la firma din Petroºani. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Naºul Porumboiu cere în instanþã falimentul finului Simota
Transcript
Zeci de mii dedosare pe
rolul instanþelorhunedorene>>> PAGINA A 3-A
Petrila nu moare pentrucã nu se predã
>>> PAGINA A 5-A
Trei ani, neobservaþi
Tragedia de laUricani, fãrã
comemorare însala de apel
>>> PAGINA A 10-A
Mina - la fier vechi>>> PAGINA A 7-A
Petrila, oraºul cu sate
>>> PAGINA A 12-A
Consiliul JudeþeanHunedoara ºiparteneriatele
transfrontaliere>>> PAGINILE 8-9
La 11 ani antreneazã alþi copii
>>> PAGINA A 13-A
Lupii coboarã laturmele de oi dinzonele populate>>> PAGINA A 16-A
Nu mai vor sã-ºivândã ruinele>>> PAGINA A 11-A
Gabriel Lungueliberat din fucþiade city-manager
>>> PAGINA A 4-A
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 546
Joi, 6 Februarie 2014
F rate, frate, dar pânã la bani. Adrian Porumboiu, naºul de cununie al luiAlin Simota la prima cãsãtorie a acestuia, vrea falimentul uneia dintre
societãþile controlate de finul sãu, respectiv Cosareli Company. Firma controlatãde Porumboiu, Comcereal SA Vaslui, s-a înscris la masa credalã pentru a-ºirecupera debitele de la firma din Petroºani. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Naºul Porumboiu cereîn instanþã falimentul
finului Simota
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 20142 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
de afaceri?Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014 Actualitate 3
Procesul se aflã pe rolul TribunaluluiHunedoara, care adeclarat deja falimentul SCCosareli Company,una dintre firmele dindomeniul energieicontrolatã de omul deafaceri Alin Simota.Procedura în instanþãcontinuã, însã, cu valorificarea bunuriloraflate pe numele
societãþii în cauzã, careeste împresuratã decreditori. Ultimul termen de judecatã aavut loc la finele lunii
ianuarie,
când magistraþii de laTribunalul Hunedoaraau dispus amânareacauzei pentru data de10 aprilie. Pe când eraconsilier judeþean, AlinSimota a declarat pepropria rãspundere cãdeþine 24 de pãrþisociale la societateaCosareli Company
Petroºani, darinteresant estecã ºi el aparepe lista credi-
torilor aces-tei firme.ªi totlistacredito-
rilorcuprinse
SCComcereal SAVaslui, societateadeþinutã de fostul finanþator
al echipei FC Vaslui,Adrian Porumboiu,nimeni altul decât naºulde cununie de la primacãsãtorie a lui AlinSimota.
Nu este pentruprima datã cândComcereal Vaslui seaflã în litigiu cu firmaCosareli, care oricuma fost acþionatã înultimii ani de mai mulþicreditori. În 2010,Judecãtoria Petroºania dat câºtig de cauzãsocietãþii controlate deAdrian Porumboiu ºi adispus „învestirea cuformulã executorie aBiletului la OrdinWBAN3AD 0001134emis la data de29.11.2008 de deb-itoarea SC COSARELICOMPANY cu sediulîn Petroºani,str.Gheorghe Doja,nr.24, jud. Hunedoarapentru suma de4998,00 lei scadentãla 28.01.2009”.
U n imperiufinanciar
dãrâmatCând era „pe val”,
Alin Simota controlauin adevãrat imperiufiannciar. De numele luise leagã nu mai puþinde 15 societãþi comer-ciale, dintre care unelesunt active, altele îninsolvenþã, în încetaretemporarã de activitatesau în faliment. Astfel,Alin Simota deþinea, înîntregime, parþial sau,ulterior, prin interpuºiSimar Comimpex SRL,, Construct 200 SRL,Cosareli CompanySRL, Probal SRL,Europa Phone SRL,Jiul SA, Elco InvestCompany SRL, EuroUtil SRL, Elco SemnSistem SRL, ConspetSRL ºi Euro Util 2006SRL, Metalsid SRLGãvojdia, UtilenergeticaSA Voluntari, JieþCiment SRL, PromoConstruct SRL.
CarCarmenmenCOSMAN - PREDACOSMAN - PREDA
Z eci de mii dedosare au avut de
soluþionat magistraþiiinstanþelor hunedoreneîn anul 2013, potrivitbilanþului TribunaluluiHunedoara.
Astfel, în anul 2013 volumul de activitate alTribunalului Hunedoara afost de 24.746 cauze perol, iar al Judecãtoriilor dinraza de competenþã aTribunalului Hunedoara afost de 42.439 cauze perol. Comparativ în cursulanului 2012, instanþele dinjudeþul Hunedoara au avutspre soluþionare un numãrde 68.632 cauze, din care22.695 cauze la TribunalulHunedoara ºi 45.937 cauzela cele ºase judecãtorii dincircumscripþia tribunalului -Brad, Deva, Haþeg,Hunedoara, Orãºtie ºiPetroºani.
Volumul de activitate pesecþii la nivelul TribunaluluiHunedoara se prezintã astfel: Secþia I Civilã a fostînvestitã în anul 2013 cusoluþionarea unui numãr e2.951 cauze; Secþia a II-aCivilã, de contencios administrativ ºi fiscal a fost
învestitã în anul 2013 cusoluþionarea unui numãr de14.573 cauze; Secþia Litigiide muncã ºi asigurãrisociale a fost învestitã înanul 2013 cu soluþionareaunui numãr de 6.218cauze; respectiv SecþiaPenalã a fost învestitã înanul 2013 cu soluþionareaunui numãr de 1004 cauze
1 .265 cauze pejudecãtor
Raportat la numãrul dejudecãtori, în cursul anului2013, s-a înregistrat unnumãr de 1.265 cauze pejudecãtor, faþã de 1.137cauze pe judecãtor în 2012.
Comparativ TribunalulAlba are 1.080 cauze pejudecãtor, iar TribunalulSibiu are 1.146 cauze pejudecãtor
“Luat separat pe secþii seconstata ca fiind cea maimare încãrcãturã de cauze/judecãtor la Secþia a II-acivilã, de contencios admi-nistrativ ºi fiscal, unde s-aînregistrat un numãr mediude 2534 cauze/ judecãtor,fata de 769 cauze/ judecã-tor la Secþia I Civila, 405cauze/ judecãtor la Secþiapenalã ºi 1036 cauze la
activitate al Judecãtoriilordin circumscripþiaTribunalului Hunedoara afost urmãtorul: laJudecãtoria Brad, s-auînregistrat pe rol 2.732
dosare; la Judecãtoria Deva,s-au înregistrat pe rol15.120 dosare; laJudecãtoria Haþeg, s-auînregistrat pe rol 1.783dosare; la JudecãtoriaHunedoara s-au înregistratpe rol 6.700 de dosare; laJudecãtoria Orãºtie, s-auînregistrat pe rol 1.634dosare, iar la JudecãtoriaPetroºani, s-au înregistratpe rol 14.470 dosare.
La nivelul TribunaluluiHunedoara sunt ocupate 27de posturi de judecãtor ºisunt vacante 7 posturi dejudecãtor, în timp ce lanivelul judecãtoriilor suntvacante 6 posturi de judecã-tor ºi 1 post de grefier.
Marius MITRACHE
A accidentat unbãtrân de 77 de aniîn timp ce mergea
cu spateleU n ºofer din Aninoasa este
cercetat penal de poliþiºtidupã ce a fost la un pas sãomoare cu maºina un bãrbat de77 de ani.
Accidentul s-a produs pe stradaDãnuþoni din Aninoasa, iar poliþiºtii spuncã ºoferul nu s-a asigurat.
Astfel, echipa operativã care s-adeplasat la faþa locului a stabilit cã un con-ducãtor auto, în timp ce manevra cuspatele un autoturism, nu s-a asiguratcorespunzãtor, acroºând un bãrbat de 77de ani.
Bãrbatul a fost transportat la Spitalul deUrgenþã din Petroºani, în vedereaacordãrii de îngrijiri medicale ºi stabilireadiagnosticului.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Naºul Porumboiu cere în instanþã falimentul finului SimotaF rate, frate, dar pânã la bani. Adrian
Porumboiu, naºul de cununie al luiAlin Simota la prima cãsãtorie a acestuia,vrea falimentul uneia dintre societãþilecontrolate de finul sãu, respectiv CosareliCompany. Firma controlatã dePorumboiu, Comcereal SAVaslui, s-a înscris la masacredalã pentru a-ºi recuperadebitele de la firma dinPetroºani.
Zeci de mii de dosare pe rolul instanþelor hunedorene
DianaMITRACHE
A stat 7 ani îndreapta primaruluiCornel Resmeriþã, laLupeni, dar anul2014 nu i-a mai oferitaceastã ºansã. Vorbimde city managerulGabriel Lungu, a cãruipost a fost restruc-turat prin hotãrâre deconsiliu, dar care nuexclude sã se întoarcã
din nou în aceastãinstituþie.
„În momentul încare eºti sãnãtos ºipregãtit profesional,poþi sã faci orice înviaþã. În acestmoment parcurg onouã etapã ºi considercã pot sã lucrez ºi înmediul privat, la fel debine cum am fãcut-oîn cel public.
Mi-au rãmas în
Lupeni, ca prieteni,cetãþenii, colegii,cãrora le-am dedicat 7ani zile. Colaborez ºiþin legãtura cu aceºtiaºi acum ºi nu excludniciodatã posibilitateade a mã reîntoarce înmunicipiul Lupeni, înspecial în anul 2016”, a menþionat GabrielLungu.
În tot acest timp,primarul CornelResmeriþã spune cã apierdut un colaboratorºi îl numeºte peLungu prieten.
„City managerul,cu data de 1 ianuarie,ºi-a încheiat activi-tatea în municipiulLupeni. Motivele sunt
motive pe care dumnealui le cunoaºtemai bine decât mine.Nu am ce sã îireproºez absolutnimic.
Un singur lucru potsã îmi reproºez, cãmi-am pierdut un pri-eten, dar asta a fost
problema dumnealui”,a declarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.
Gabriel Lungu arefuzat sã ofere unpunct de vedere vis-a-vis de acestsubiect, dar a declaratpublic cã a colaboratºi va colabora cuoamenii din primãriaLupeni, iar o parte i-au rãmas prieteni.
LuizaANDRONACHE
Comisia Europeanãa parafat contractul definanþare iar cei 70 demilioane de euronecesari pentruproiect vor fi cheltuiþipentru realizarea cen-trului de managemental deºeurilor de laBârcea Mare,deponeu ecologic ceva deservi întreg
judeþul, precum ºipentru închiderea anouã gropi de gunoidin judeþ, neconformecu noile normeeuropene, respectivcele din Aninoasa,Hunedoara, Cãlan,Orãºtie, Haþeg,Petrila, Deva, Lupeniºi Rapoltu Mare.Toate acestea vordeveni realitate odatãcu implementarea înjudeþ a Sistemului de
Managemnt Integrat aldeºeurilor.
“Licitaþiile pentruînchiderea gropilorsînt fãcute, darurmeazã sã mai facemlicitaþii pentruînchiderea altor douãgropi, Deva ºi Orãºtieºi apoi deschidereaîntregului deponeu,cel de la Bârcea ºidotarea cu echipa-mente necesare ”, aafirmat Mircea Ioan
Moloþ, preºedinte C.J.Hunedoara.
Proiectul derealizare a deponeuluiecologic în judeþulHunedoara reprezintão raliere la cerinþelede mediu europene,dar cu toate acestea,implementarea lui atrenat mai bine de 5ani, existînd chiarpericolul pierderiifinanþãrii din cauzaopoziþiei localnicilordin zonele unde urmasã fie construitdeponeul ecologic.Abia dupã 5 ani delupte cu mentalitateahunedorenilor vordemara ºi lucrãrile.
În cursul acesteisãptãmîni, conduc-erea judeþeanã vasemna contractulla MinisterulMediului. Din cei70 de milioane deeuro necesari con-struirii deponeuluiecologic, circa 52de milioane de sîntbani neram-bursabili, iar restulva fi suportat dincotizaþiile primãri-ilor ºi ale CJHunedoara.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 20144 Actualitate
Gabriel Lungu eliberat din fucþia de city-manager
M unicipiul Lupeni a rãmasfãrã administratorul public
Gabriel Lungu. Anul 2014 a începutfãrã cel care, aºa cum spune pri-marul Cornel Resmeriþã, i-a fost unprieten, dar ºi un colaborator.
Licitaþiile pentru deponeul ecologic,aproape finalizate
D upã ani întregi de tergiversãri, acuzaþii sau contrepolitice, proiectul deponeului ecologic din judeþul
Hunedoara începe sã prindã contur. Cîteva dintre lici-taþii s-au finalizat, în special cele pentru închidereagropilor de gunoi neconforme, iar conducerea ConsiliuluiJudeþean spune cã lucrãrile la construirea centrului demanagement al deºeurilor vor începe curînd.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014 Actualitate 5
Ieri, la mina Petrila s-a dat funcþiune unnou abataj, care are ocapacitate de 300-350de tone pe zi ºi din care se poate exploatacãrbune mai bine dedoi ani. Abatajul a fostplanificat sã fiefuncþional pânã laînchiderea efectivã aminei din programuliniþial – 2018, doar cãacest program a fostmodificat în defavoareaminei ºi implicit aoraºului Petrila ºi alocuitorilor ei, cu treiani, adicã în 2015.
Primãria Petrila faceeforturi susþinute pentrua prelungi funcþionareaminei, mãcar cu un an,vorba ºefului de brigadãde la noul abataj,Cãtãlin Cenuºe, careeste ºi liderulSindicatului ”Orizonturinoi”: ”Programul deînchidere a fost fãcut deoameni, nu deDumnezeu sã spunemcã aºa ne este sortit.Deci nu este de nezdruncinat, adicãpoate fi modificat, cuargumente ºi situaþiireale, tot de oameni”.
”Trebuie sãmergem
pânã la capãt””Vreau sã vã spun cã
dacã se va închide minaîn 2015, aºa cum vorunii, noi vom rãmânecu jumãtate de sac plincare va fi aruncat la
gunoi. Acest abataj nueste investiþie, ci lucrãri,fãrã costuri suplimenta-re, începute de dinaintede schimbarea datei deînchidere – 2015, cupotenþial de exploatarepânã în 2018. Estepãcat pentru cã e vorbade peste 500 de anga-jaþi care vor fi grav
afectaþi, plus familiilelor, lucru ce poateînsemna vreo 1500-2000 de persoane carevor suferi. Asta pentrucã doar vreo 40-45 de oameni îndeplinesccondiþiile de pensionare.
Sunt alte mine care
se chinuie sã poatãexploata comparativ cumina Petrila. Apoi evorba de muncã multã,cu mineri, salvatori,oameni de la brigadãcare s-au implicat totalîn redresarea mineidupã acel accident. ªiacum, în loc sã muncimliniºtiþi, unii vor sã oînchidã fiind chiarprima pe listã. Nu suntde acord cu închidereaminei Petrila pentru cãare potenþial ºi trebuiesã mergem pânã lacapãt. Au fost directorigenerali care au spus cãnu sunt bani nici pentruun ºanþ, dar pentru ofântânã, deci nu ne-adat nici o ºansã deparcã nu ar fi fost de-alnostru. Dar chestia cuºanþul ºi fântâna poatefi privitã diferit: de apadãtãtoare de viaþã daimai repede, pe cândlungimea unui ºanþ nu
poate fi calculatã ºi el poartã gunoaie ºideversãri. Atunci cândnu-þi pasã, iei de bunun program, dar se ºtiecã poate fi modificatdacã ne unim forþelepentru cã argumente ºispecialiºti avem. Doardocumentaþiile trebuiefãcute ca la carte ºi suntdestui care o pot face,pe la birouri.”Pericolul Aninoasa”pândeºte fiecare locali-tate în care o minã seînchide. Repet: minaPetrila nu este la fundulsacului, vom rãmâne cu jumãtate de sac plin care va fi îngopatpentru cã aºa vor unii.Acest lucru nu trebuiesã se întâmple ºi mãbucur cã PrimãriaPetrila ni s-a alãturat. ªinu înþeleg un lucru.Este nevoie de cãrbunepentru cã am lucrat ºisâmbãta ºi duminica,chiar ºi la sãrbãtori ºitotuºi se închide.... Nutrebuie sã se întâmpleacest lucru înainte devreme!” – a declarathotãrât, CãtãlinCenuºã, ºef de brigadãºi preºedinteleSindicatului ”Orizonturinoi” al minei Petrila.
M obilizare deforþe pentru a
convinge Bucureºtiulºi Bruxelles-ul
Viceprimarul PetrileiVasile Jurca a fost invi-tat în minã, la punereaîn funcþiune a nouluiabataj, dar cererea nu i-a fost aprobatã. ”Numi s-a aprobat intrareaîn subteran. Mi s-a spuscã trebuie aprobareaMinisterului...” – adeclarat viceprimarul.
Mobilizarea de forþe,care aratã cã adminis-traþia localã ºi specialiºtidin minerit nu se daubãtuþi, este în plinãdesfãºurare. S-a consti-tuit o comisie de lucrumixtã, administraþie-minerit, care a începutsã acþioneze pentrupreluarea clãdirilor decãtre Primãria Petrilapentru înfiinþarea unuicomplex comercial, turistic ºi administrativ.
”Am stabilit, pentrupreluare, câteva clãdiripe linia obiective turis-tice, respectiv Punþulcentru, cu tot cu insta-laþie, care este unicã;fostul Atelier mecanic,care are aceeaºi vârstãca mina ºi zona galerieiDeak. Apoi o parte dinsediul administrativ vagãzdui exponate de laminele Lonea ºi Petrila.
Comisia se va întruni,din nou, luni, pentru avedea care este exactsituaþia clãdirilor,respectiv întabulare,cãrui minister aparþine,dacã aparþine etc.
În sedinþa din datade 29 ianuarie, amhotãrât sã se acþionezepentru modificareaplanului de închidere aminei, cu tot ce implicãpentru a fi trimis laBruxelles cu o solicitarede prelungire a activi-tãþii minei Petrila cu un
an” – a declarat VasileJurca, viceprimaruloraºului Petrila.
Idei de planuri viabileexistã la Petrila, dinpartea celor cu drag deminã ºi minerit, carecunosc sistemul ºi potsã þinã cont de mersulfiecãrei instituþii implicate. Totul este ca unitatea sã existepentru cã scopul estecomun: trebuie lãsatceva în loc ºi încã unan de activitate ar ajutasalariaþii minei, cetãþeniai Petrilei, în sensul cãmai mulþi dintre ei vorîndeplini condiþiile depensionare la vremearespectivã.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
PETRILA NU MOAREpentru cã nu se predã
U n nou abataj cu o capacitate de 300-350 de tone/zi a fost dat în funcþiune,
ieri, la Mina Petrila, cu o duratã defuncþionare de aproximativ doi ani. Liderulde sindicat ºi administraþia localã, împre-unã cu specialiºti din minerit au constituito comisie pentru preluarea obiectivelorminei ºi fac demersuri la Bruxelles pentrua lungi cu un an viaþa minei. ”Programulde închidere a fost fãcut de oameni, nu deDumnezeu sã spunem cã aºa ne este sortit.Deci nu este de nezdruncinat, adicã poate fimodificat, cu argumente ºi situaþii reale, totde oameni” – Cãtãlin Cenuºã, ºef debrigadã, preºedinte Sindicatul OrizonturiNoi Petrila
Zãpada selasã greu A nins mult, dar
încã avemmormane de zãpadãprin oraº. Zeci deoameni dau zilnic lalopatã ºi sparggheaþa de pe trotuare.
La Lupeni, muncaeste în toi, la mai binede o sãptãmânã, dupãce a nins foarte mult.
Am vrut zãpadã, iar
dacã în Straja e numaibine cã a nins, nu la felde încântaþi sunt ºi ceicare trec pe jos prinmunicipiul Lupeni.Munca celor de la socie-tatea de gospodãrireeste în toi, iar primarulCornel Resmeriþãsusþine cã mai este delucru. „Este normal cãa nins foarte mult înLupeni ºi, dupã o nin-soare abundentã, trebuiesã lucrãm mai multe zilepentru curãþareaoraºului. ªi aºa este nor-mal sã lucrãm. În acest
moment se curãþã petrotuare ºi apoi vomîncãrca zãpada în maºiniºi sã o transportãm laun loc bine pregãtit denoi”, a declarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.
Muncitorii de ladeszãpezire mai auserios de lucru în Lupeniºi, dacã pe o parte dintre trotuare se circulãbine, artere întregi suntblocate acum de munþide zãpadã, care aºteap-tã sã fie transportaþi.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 20146 Actualitate
Î n doar cîtevazile de la
intrarea în vigoarea noului Cod Penal,doar la TribunalulHunedoara au fostînregistrate 66 dedosare ale Comisieide Evaluare dincadrul penitencia-relor.
Dintre acestea, 18au fost soluþionate, iarpentru 5 persoane pri-vate de libertate a fostînlocuitã pedeapsa cuînchisoare cu mãsuraeducativa într-un centru de detenþie. De asemenea, trei
persoane au reuºit sãobþinã o reducere apedepsei, de la cîtevaluni pînã la maxim doiani.
Noul Cod Penal,
intrat în vigoare de la1 februarie, este manãcereascã pentru unelepersoane private delibertate. Chiar dinprima zi au existat
destul de multe sesizãriale Comisiilor deEvaluare din cadrulpenitenciarelor cãtreTribunalul Hunedoara.În perioada urmãtoare
se aºteaptã o creºterea numãrului de astfelde cereri.
“La TribunalulHunedoara au fostînregistrate 66 desesizãri ale comisiei deevaluare din peniten-ciare. Pînã în prezentau fost soluþionate 18dosare, iar dintre acestea, în 5 dosare,instanþã a admiscererile ºi a dispusînlocuirea pedepseiînchisorii cu mãsuraeducativa a internãriiîntr-un centru dedetenþie. În alte treidosare, instanþã aadmis cererile ºi aredus pedepsele”, aafimat Ildiko Glãman,purtãtor de cuvînt laTribunalul Hunedoara
Vã reamintim cã,
potrivit reprezen-tanþilor Curþii de ApelAlba, la nivelulPenitenciarului BârceaMare au fost evaluate1.042 de persoaneprivate de libertate,dintre care în 193 decazuri au fost sesizateinstanþele competentesã se pronunþe asupramodificãrii pedepselorca urmare a aplicãriilegii penale mai favorabile. În ºase situaþii s-a apreciat cãar putea interveni încetarea executãriipedepsei ºi punerea înlibertate dupã dataintrãrii în vigoare aNoului Cod Penal sauîn imediata apropierea acestei date.
LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE
N u doar elevii vor fisupravegheaþi atent
în timpul examenului deBacalaureat, ci ºi profe-sorii. Astfel, reprezentanþiiInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoaraanunþã cîteva noutãþilegate de desfãºurareaexamenului din acest an.
Bacalaureatul se desfãºoarãdupã aceeaºi lege ca ºi anultrecut, cu cîteva mici modi-
ficãri. ReprezentanþiiMinisterului Educaþiei auhotãrît ca de acum înainte ºiprofesorii sã fie supravegheaþiatent, cu camere video, nudoar elevii.
“Conform ordinului privindorganizarea ºi desfãºurareaexamenului de Bacalaureat din2014, în articolul 6, aliniatul 1,se precizeazã faptul cã seasigura dotarea cu camere desupraveghere video funcþionaleîn sãlile de examen, sãlile în
care se descarcã ºi se multi-plicã subiectele, precum ºi însãlile în care se preiau,depoziteazã ºi evalueazãlucrãrile scrise”, a afirmatprof. Maria ªtefãnie, directoradjunct I.ª.J. Hunedoara
Aceastã hotãrîre este menitãsã spulbere orice îndoialãasupra modului în care suntcorectate lucrãrile. “Scopulprevederii este acela de aasigura condiþii cît mai optimepentru a avea loc un examencît mai corect, care sã reflecteexact cunoºtinþele ºi rezultateleelevilor”, a mai afirmat Mariaªtefãnie.
Examenul de Bacalaureat seva desfãºura în perioada 10iunie – 11 iulie 2014. Înaceastã perioadã însã, atît ele-vii din clasele a VIII-a, cît ºi ceidin clasele terminale de liceuse pregãtesc pentru simulãrileexamenelor naþionale, care vorîncepe la jumãtatea acesteiluni.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
Profesori cu camere de supravegheat pe ei
Dupã intrarea în vigoare a noului cod penal,
Tot mai mulþi deþinuþi cer diminuarea pedepsei
”Aceastã problemãlegatã de latura socialãeste una destul deimportantã ºi sigur cuatât mai mult cu câtproblemele care suntîn Petroºani ºi ValeaJiului nu sunt compa-rabile cu altele din altezone ale þãrii ºi atunci
trebuie foarte serios sãne gândim la o altãlaturã socialã ºi legis-laþia care a apãrut înultima perioadã seobservã un transfermasiv de la autoritãþilecentrale ºi judeþenecãtre autoritãþile localeîn ceea ce priveºteasistenþa socialã”, adeclarat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.
În ultimii aninumãrul persoanelorcu probleme sociale acrescut foarte mult.
Totul se datoreazãcondiþiilor de viaþãexistente în þarã ºi cuprecãdere în ValeaJiului. autoritãþile spuncã nu încurajeazãacest fenoment.
”Nu îi încurajãm,noi intervenim ºiîncercãm pe cât
putem sã prevenimanumite lucruri ºi sãluãm anumite condiþiiminimale pentru per-soanele aflate în difi-cultate la un momentdat
Au crescut solic-itãrile ºi apar prob-leme legate de copii ºide elevi ºi de violenþadomesticã care esteun fenomen care esteprea puþin abordat însocietatearomâneascã”, a maiprecizat sursa citatã.
Municipalitatea areîn vedere ºi combat-erea riscului de excluz-iune socialã a per-soanelor vârstnice ºicreºterea calitãþii vieþiiacestora, prin acor-darea de beneficiisociale, serviciu deconsiliere juridicãparteneriate cu alteinstituþii care activeazãîn domeniu, accesareade fonduri ºi partener-iate cu primãriile dinValea Jiului pentrudeschiderea unor noicentre sociale.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014 Actualitate 7
A servit cândvade centralã
termicã pentrumineri, dar acum afost licitatã pentrua ajunge la fiervechi.
Este vorba despre ofostã centralã termicã,din incinta mineiUricani, care în aceastã
sãptãmânã este deza-fectatã ºi vândutã la uncentru de colectare.
Ani de zile, minerii
care coborau în subte-ran la Uricani, fãceaubaie cu apa preparatãde o centralã termicãce funcþiona pe cãr-buni. Timpul a trecut ºiadministraþia acumpãrat o alta, pe gazmetan. Asta, deºiminerii scot în conti-nuare cãrbune din sub-teran, iar acum vecheacentralã, cu cazaneleuzate, a fost scoasã lalicitaþie ºi va ajunge lafier vechi. „Sunt utila-
jele ce au rãmas de lavechiul CNH, pe carelichidatorul este obligatsã le valorifice”, a spusAdrian Petrar, directorla mina Uricani.
Mina Uricani vaajunge istorie pentru cãse aflã pe lista celor
aflate în programul deînchidere. Câteva sutede mineri mai intrãacum în subteran, iarunitatea minierã îºi vaîncheia activitatea înurmãtorii 4 ani.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
E xpertul numitîn dosarul de
ucidere din culpã,constituit penumele foºtilor ºefide la Mina Uricaninu se poate retragedin cauzã, deºi asolicitat magis-traþilor acest lucru.
Judecãtorii de laPetroºani au respinscererea formulatã deexpertul Mihai FlorinMarian privindînlocuirea sa cu un altexpert.
Magistraþii au luataceastã decizie dupãce la termenul dindata de 19 ianuariea.c. au admis o solicitare similarã,formulatã de Ion
Ivancu, pe care l-auînlocuit, în calitate deexpert în domeniulelectromecanic maºiniºi echipamenteminiere, tocmai cuMihai Florin Marian,cãruia i s-a fãcut
adresã pentru efectua-rea expertizei. Deprecizat cã aceasta afost solicitatã de incul-paþi, care vor ºi achitaexpertiza, la fel ca ºipe celelalte cerute înacelaºi dosar.
Dosarul privindaccidentul mortal dela Uricani are termende judecatã în 7 februarie, când vor fiaudiaþi încã cinci mar-tori care ar putea faceluminã în acest cazextrem de complex.
În dosarul acciden-tului de muncã de laMina Uricani din 5februarie 2011 – sol-dat cu moartea a cincielectricieni – au fost
trimiºi în judecatãpatru foºti ºefi aiExploatãrii Miniere.Este vorba despreDragoº AurelianCiucã, Claudiu LucianButari, Nicuºor FlorinMoga ºi FlorinelMoldovan, acuzaþi deprocurori de ucideredin culpã. Dosarul aajuns pe rolulinstanþei de laPetroºani în data de20 martie 2012 ºi aufost audiaþi mai mulþimartori, însã mai estecale lungã pânã cândse va putea vorbidespre o sentinþãfinalã în acest caz.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Mina – la fier vechi
Infrastructurã socialãC rearea unui sistem coerent, integrat în ceea ce
priveºte activitãþile de asistenþã socialã prin perfecþionarea ºi actualizarea bazelor de date ºi dezvoltareainfrastructurii sociale. Acestea sunt câteva din obiectiveleadministraþiei locale de la Petroºani în ceea ce îi priveºtepe cei aflaþi în dificultate.
Judecãtorii de la Petroºani refuzã o nouã schimbare
de expert în „Dosarul Uricani”
Programul de acþiuniîn domeniul Relaþiilorexterne a fost aprobatpentru a constitui unmijloc important al dezvoltãrii regionale,economice ºi sociale ajudeþului nostru ºi desusþinere a prezenþeijudeþului Hunedoara pescena politicii regionalela nivelul Europei.
Judeþul Hunedoarase aflã angrenat în acþi-uni de micro-diplomaþieîncã din anul 1992,odatã cu aderarea laorganizaþia europeanãinter-regionalã“Adunarea RegiunilorEuropei”, dar cuantifi-carea rezultatelor nupoate fi fãcutã fãrã a fiinvestigate activitãþile derelaþii externe promo-toare ce presupunintrarea ºi prezenþajudeþului Hunedoara peo “piaþã” unde con-cureazã cu Regiuni dinCentrul ºi Estul Europeidar în special cujudeþele româneºti,aflate într-o competiþiedurã de atragere de
Programul de Relaþiiexterne pentru anul2013 a urmãrit conti-nuarea activitãþilor anterioare ºi susþinereapracticã a mai multorobiective precum continuarea cooperãriisub egida organizaþiei“Adunarea RegiunilorEuropei” (A.R.E), cooperarea directãinter-regionalã, pro-movarea imaginiiJudeþului Hunedoara înstrãinãtate sau coopera-rea cu organisme sauprograme ale UniuniiEuropene (ComitetulRegiunilor Bruxelles).
Consiliul JudeþeanHunedoara a fostreprezentat în anul2013 la SesiunilePlenare ale ComisieiEconomie ºi DezvoltareRegionalã ale ARE, precum ºi la AdunareaGeneralã a ARE. În cur-sul anului 2013, urmare
a participãrii unei dele-gaþii a ConsiliuluiJudeþean Hunedoara laSesiunea Plenarã aReþelei de Tineret aAdunãrii RegiunilorEuropei care a avut locla Sfântu Gheorghe,Judeþul Covasna, YouthRegional Network, s-adecis aderarea instituþieinoastre la aceastã orga-nizaþie subordonatãARE, fapt realizat printransmiterea cererii deînscriere nr.10058/05.12.2013.
P romovareatinerilor
Instituþia judeþeanãnu i-a uitat nici petineri. În ceea cepriveºte promovareatinerilor, ConsiliulJudeþean Hunedoara aparticipat cu o delegaþiela ªcoala de Varã aAdunãrii RegiunilorEuropei care a avut ca temã promovareadezvoltãrii ecologice.
P arteneriatecu þãri
europene ºi nunumai
Pe parcursul anului2013 au fostdesfãºurate ºi acþiuniprivind participareajudeþului Hunedoara laparteneriate cu diferiteþãri. Consiliul JudeþeanHunedoara areîncheiate protocoale cudiferite judeþe din þãrileUniunii Europene.Toate aceste protocoaleau continuat, însã aufost parafate ºi altelenoi care au avut carezultat vizite comune.În cadrul proiectului“Cooperare descentra-lizatã franco-românã”,Consiliul GeneralHaute-Saône a stabilitîmpreunã cu ConsiliulJudeþean Hunedoara unraport de colaborare ce
vizeazã acordareade asistenþã înasocierea de unitãþiadministrativ - teritoriale în judeþulHunedoara, valorifi-carea ºi gestionarearesurselor ambientale ºinaturale, a patrimoniu-lui istoric ºi artistic, atradiþiilor ºi culturiiromâne prin planificare,proiectare ºi dezvoltareruralã.
Protocolul de colaborare semnat la 8decembrie 2009 aredrept obiectiv întãrirearelaþiilor dintre celedouã Regiuni ºi angaja-mentul reciproc în con-tinuarea acestei coope-rãri. Întâlnirile organi-zate în decembrie 2009cu reprezentanþi aiprimãriilor judeþului nostru au avut scopul dea arãta rolul Asociaþiilorde DezvoltareIntercomunitarã (ADI) ºiimportanþa întocmiriidosarelor - proiect cufinalizare prin dosarelede finanþare europeanã.În anul urmãtor, o delegaþie formatã dinspecialiºti în domeniulturistic ºi aleºi locali dindepartamentul francezau susþinut în JudeþulHunedoara un Seminarde formare în domeniulstrategiei de dezvoltarea economiei turistice cuaccent pe valorificareamonumentelor istoricedin judeþ. Urmare a
aces-tor acþiu-ni în judeþul nostru s-auconstituit un numãr de14 ADI. În anul 2013,acestea au continuatelaborarea ºi depunereade proiecte pentruobþinerea de finanþãrieuropene sau imple-mentarea proiectelordeja aprobate pediferite domenii, cum ar fi: alimentare cu apãºi canalizare, încãlzirecentralã, reabilitare drumuri, ºcoli ºi cãmineculturale, conservareamoºtenirii culturale ºipromovarea turisticã,precum ºi proiectetransnaþionale, înparteneriat cu alteadministraþii publicelocale ºi ONG-uri dinEuropa. În perioadaiunie 2013, o delegaþiea Consiliului JudeþeanHunedoara formatã din12 persoane ºi condusãde preºedintele MirceaIoan Moloþ a efectuat ovizitã de lucru în depar-tamentul Haute-Saônedin Franþa. Vizita a fostefectuatã în urma uneiinvitaþii oficiale trans-misã de preºedintele
ConsiliuluiGeneral Haute-Saône, YvesKrattinger.Tematica vizitei afost acordarea deasistenþã în
asocierea intercomu-nalã, promovarea dez-voltãrii economice ºituristice, valorificareapatrimoniului istoric ºiartistic dar ºi al culturiidin judeþ.
Regiunea AutonomãNingxia Hui (China)
Cooperarea JudeþuluiHunedoara cu alteRegiuni s-a extins înafara sferei UniuniiEuropene, prinsemnarea la 24 septem-brie 2010 a „Înþelegeriiprivind stabilirea derelaþii de prietenie întreJudeþul Hunedoara dinRomânia ºi RegiuneaAutonomã Ningxia Huidin Republica PopularãChinezã”. Proiectele ceurmeazã a fi promovateprin programe ºiparteneriate directe vor oferi posibilitateadezvoltãrii economico-sociale a judeþului nos-tru, în conformitate cuprincipiile egalitãþii ºiavantajului reciproc.
În toamna anului2011, o delegaþie deoameni de afaceri dinRegiunea AutonomãNingxia Hui ne-a vizitatjudeþul pentru a studiaposibile direcþii comer-ciale de cooperare. Cuocazia vizitei, partenerii
chinezi ºi-au exprimatinteresul pentru dez-voltarea unei societãþimixte, prin care sã fiecolectate pieile ºi lânaproduse de crescãtoriide ovine ºi bovine dinJudeþul Hunedoara.Delegaþia a manifestatinteres ºi pentru culturade cartofi ce ar urma sãfie folosiþi la producereade amidon în fabricilechineze din regiuneaprietenã.
Cu ocazia vizitei din8 februarie 2012 înJudeþul Hunedoara, delegaþii oamenilor deafaceri chinezi dinRegiunea AutonomãNingxia Hui au manifes-tat interesul de a con-strui o fabricã de prelu-crare a lânii ºi pieilor înJudeþul Hunedoara.Chinezii preconizeazãca aceastã fabricã sãprelucreze aproximativ800 de tone anual.Printre locaþiile posibileîn care ar putea fi con-struitã aceastã fabricã seaflã parcul industrial dela Hunedoara sauCãlan.
C omitetulRegiunilor al
Uniunii Europene(UE)
Înfiinþat în 1994 prinTratatul de instituire aUniunii Europene,Comitetul Regiunilor(CoR) este un organ
consultativ alcãtuit dinreprezentanþi aiautoritãþilor regionale ºilocale europene. Se
impune consultareaCoR înainte deadoptarea unor deciziila nivelul UE în domeniiprecum politica region-alã, mediul, cultura,educaþia ºi transportul –care sunt, fãrã excepþie,domenii de interes localºi regional.
Comitetul are 353 demembri, din cele 28 deþãri ale UE. Numãrul demembri din fiecare statmembru reflectã cuaproximaþie mãrimeapopulaþiei þãrii respec-
tive. Din România afost stabilit un numãr de30 reprezentanþi (15membri titulari ºi 15membri supleanþi).
Membrii Comitetuluisunt membri aleºi saufactori de decizie încadrul autoritãþilorlocale sau regionale dinregiunea din careprovin. Ei sunt nomina-lizaþi pentru Comitet de cãtre guvernelenaþionale ºi sunt numiþide Consiliul UniuniiEuropene.
Domnul Mircea IoanMoloþ, PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, este membru supleant dinanul 2008 la ComitetulRegiunilor din parteadelegaþiei României,fãcând parte dinComisia pentru ResurseNaturale (NAT) ºi dinComisia pentru Politicade Coeziune Teritorialã
(COTER).În perioada 31.01 –
01.02.2013 o delegaþiea Consiliului JudeþeanHunedoara alcãtuitã dinDomnul Mircea IoanMOLOÞ – Preºedinte ºiDomnul Marin Butar –Consilier din cadrulServiciului RelaþiiExterne a participat laBruxelles (Belgia) la ceade-a 99-a SesiunePlenarã a ComitetuluiRegiunilor (CoR).
În perioada 06 - 13octombrie 2013, o del-
egaþie a ConsiliuluiJudeþean Hunedoaraformatã din DomnulTiberiu BALINT,Vicepreºedinte a partici-pat la evenimentul„Sistemul EducaþionalFinlandez – Model deperformanþã la nivelEuropean” care a avutloc la Universitatea dinTurku/Abo, Finlanda.
Acþiunea a fost orga-nizatã în cadrul proiec-tului european derulatde Inspectoratul ªcolaral Judeþului Hunedoaraîn cadrul Programului„Leonardo da Vinci”, în colaborare cuUniversitatea Popularãdin Karjaa ºiUniversitatea din Turku.Obiectivul principal al proiectului estecreºterea ºiîmbunãtãþirea actuluimanagerial în educaþieprin aplicarea unui sistem modern de management care sã fieperformant, modern,flexibil ºi în concordanþãcu nevoile actuale alesocietãþii.
În toamna anului2013, o delegaþie aConsiliului JudeþeanHunedoara a participatla schimbul de expe-rienþã efectuat în cadrulProiectului cu finanþareEuropeanã cu titlul„Parc de AfaceriSimeria”, care a avutloc în Spania, locali-tatea Calella.Deplasarea vine caurmare a solicitãrii definanþare depusã, înluna martie 2012, decãtre Primãria OraºuluiSimeria la MinisterulAfacerilor Externe –Autoritatea pentruCoordonareaInstrumentelorStructurale (ACIS), prinproiectul „Vizite delucru în UniuneaEuropeanã în vedereaschimbului de expe-rienþã în domeniuloperãrii structurilor desprijinire a afacerilorfinanþate prin fonduristructurale ºi de coezi-une”, cu o duratã deimplementare de 9 sãp-tãmâni de la data sem-nãrii contractului sub-secvent.
Hunedoara are legãturi cu mai multe regiuni internaþionale. Toate acestea au ca scop dezvoltarea relaþiilorde cooperare dintre parteneri. În acest sens, reprezentanþiiCJH au fãcut publicã activitatea din anul 2013.
Programul de acþiuniîn domeniul Relaþiilorexterne a fost aprobatpentru a constitui unmijloc important al dezvoltãrii regionale,economice ºi sociale ajudeþului nostru ºi desusþinere a prezenþeijudeþului Hunedoara pescena politicii regionalela nivelul Europei.
Judeþul Hunedoarase aflã angrenat în acþi-uni de micro-diplomaþieîncã din anul 1992,odatã cu aderarea laorganizaþia europeanãinter-regionalã“Adunarea RegiunilorEuropei”, dar cuantifi-carea rezultatelor nupoate fi fãcutã fãrã a fiinvestigate activitãþile derelaþii externe promo-toare ce presupunintrarea ºi prezenþajudeþului Hunedoara peo “piaþã” unde con-cureazã cu Regiuni dinCentrul ºi Estul Europeidar în special cujudeþele româneºti,aflate într-o competiþiedurã de atragere de
Programul de Relaþiiexterne pentru anul2013 a urmãrit conti-nuarea activitãþilor anterioare ºi susþinereapracticã a mai multorobiective precum continuarea cooperãriisub egida organizaþiei“Adunarea RegiunilorEuropei” (A.R.E), cooperarea directãinter-regionalã, pro-movarea imaginiiJudeþului Hunedoara înstrãinãtate sau coopera-rea cu organisme sauprograme ale UniuniiEuropene (ComitetulRegiunilor Bruxelles).
Consiliul JudeþeanHunedoara a fostreprezentat în anul2013 la SesiunilePlenare ale ComisieiEconomie ºi DezvoltareRegionalã ale ARE, precum ºi la AdunareaGeneralã a ARE. În cur-sul anului 2013, urmare
a participãrii unei dele-gaþii a ConsiliuluiJudeþean Hunedoara laSesiunea Plenarã aReþelei de Tineret aAdunãrii RegiunilorEuropei care a avut locla Sfântu Gheorghe,Judeþul Covasna, YouthRegional Network, s-adecis aderarea instituþieinoastre la aceastã orga-nizaþie subordonatãARE, fapt realizat printransmiterea cererii deînscriere nr.10058/05.12.2013.
P romovareatinerilor
Instituþia judeþeanãnu i-a uitat nici petineri. În ceea cepriveºte promovareatinerilor, ConsiliulJudeþean Hunedoara aparticipat cu o delegaþiela ªcoala de Varã aAdunãrii RegiunilorEuropei care a avut ca temã promovareadezvoltãrii ecologice.
P arteneriatecu þãri
europene ºi nunumai
Pe parcursul anului2013 au fostdesfãºurate ºi acþiuniprivind participareajudeþului Hunedoara laparteneriate cu diferiteþãri. Consiliul JudeþeanHunedoara areîncheiate protocoale cudiferite judeþe din þãrileUniunii Europene.Toate aceste protocoaleau continuat, însã aufost parafate ºi altelenoi care au avut carezultat vizite comune.În cadrul proiectului“Cooperare descentra-lizatã franco-românã”,Consiliul GeneralHaute-Saône a stabilitîmpreunã cu ConsiliulJudeþean Hunedoara unraport de colaborare ce
vizeazã acordareade asistenþã înasocierea de unitãþiadministrativ - teritoriale în judeþulHunedoara, valorifi-carea ºi gestionarearesurselor ambientale ºinaturale, a patrimoniu-lui istoric ºi artistic, atradiþiilor ºi culturiiromâne prin planificare,proiectare ºi dezvoltareruralã.
Protocolul de colaborare semnat la 8decembrie 2009 aredrept obiectiv întãrirearelaþiilor dintre celedouã Regiuni ºi angaja-mentul reciproc în con-tinuarea acestei coope-rãri. Întâlnirile organi-zate în decembrie 2009cu reprezentanþi aiprimãriilor judeþului nostru au avut scopul dea arãta rolul Asociaþiilorde DezvoltareIntercomunitarã (ADI) ºiimportanþa întocmiriidosarelor - proiect cufinalizare prin dosarelede finanþare europeanã.În anul urmãtor, o delegaþie formatã dinspecialiºti în domeniulturistic ºi aleºi locali dindepartamentul francezau susþinut în JudeþulHunedoara un Seminarde formare în domeniulstrategiei de dezvoltarea economiei turistice cuaccent pe valorificareamonumentelor istoricedin judeþ. Urmare a
aces-tor acþiu-ni în judeþul nostru s-auconstituit un numãr de14 ADI. În anul 2013,acestea au continuatelaborarea ºi depunereade proiecte pentruobþinerea de finanþãrieuropene sau imple-mentarea proiectelordeja aprobate pediferite domenii, cum ar fi: alimentare cu apãºi canalizare, încãlzirecentralã, reabilitare drumuri, ºcoli ºi cãmineculturale, conservareamoºtenirii culturale ºipromovarea turisticã,precum ºi proiectetransnaþionale, înparteneriat cu alteadministraþii publicelocale ºi ONG-uri dinEuropa. În perioadaiunie 2013, o delegaþiea Consiliului JudeþeanHunedoara formatã din12 persoane ºi condusãde preºedintele MirceaIoan Moloþ a efectuat ovizitã de lucru în depar-tamentul Haute-Saônedin Franþa. Vizita a fostefectuatã în urma uneiinvitaþii oficiale trans-misã de preºedintele
ConsiliuluiGeneral Haute-Saône, YvesKrattinger.Tematica vizitei afost acordarea deasistenþã în
asocierea intercomu-nalã, promovarea dez-voltãrii economice ºituristice, valorificareapatrimoniului istoric ºiartistic dar ºi al culturiidin judeþ.
Regiunea AutonomãNingxia Hui (China)
Cooperarea JudeþuluiHunedoara cu alteRegiuni s-a extins înafara sferei UniuniiEuropene, prinsemnarea la 24 septem-brie 2010 a „Înþelegeriiprivind stabilirea derelaþii de prietenie întreJudeþul Hunedoara dinRomânia ºi RegiuneaAutonomã Ningxia Huidin Republica PopularãChinezã”. Proiectele ceurmeazã a fi promovateprin programe ºiparteneriate directe vor oferi posibilitateadezvoltãrii economico-sociale a judeþului nos-tru, în conformitate cuprincipiile egalitãþii ºiavantajului reciproc.
În toamna anului2011, o delegaþie deoameni de afaceri dinRegiunea AutonomãNingxia Hui ne-a vizitatjudeþul pentru a studiaposibile direcþii comer-ciale de cooperare. Cuocazia vizitei, partenerii
chinezi ºi-au exprimatinteresul pentru dez-voltarea unei societãþimixte, prin care sã fiecolectate pieile ºi lânaproduse de crescãtoriide ovine ºi bovine dinJudeþul Hunedoara.Delegaþia a manifestatinteres ºi pentru culturade cartofi ce ar urma sãfie folosiþi la producereade amidon în fabricilechineze din regiuneaprietenã.
Cu ocazia vizitei din8 februarie 2012 înJudeþul Hunedoara, delegaþii oamenilor deafaceri chinezi dinRegiunea AutonomãNingxia Hui au manifes-tat interesul de a con-strui o fabricã de prelu-crare a lânii ºi pieilor înJudeþul Hunedoara.Chinezii preconizeazãca aceastã fabricã sãprelucreze aproximativ800 de tone anual.Printre locaþiile posibileîn care ar putea fi con-struitã aceastã fabricã seaflã parcul industrial dela Hunedoara sauCãlan.
C omitetulRegiunilor al
Uniunii Europene(UE)
Înfiinþat în 1994 prinTratatul de instituire aUniunii Europene,Comitetul Regiunilor(CoR) este un organ
consultativ alcãtuit dinreprezentanþi aiautoritãþilor regionale ºilocale europene. Se
impune consultareaCoR înainte deadoptarea unor deciziila nivelul UE în domeniiprecum politica region-alã, mediul, cultura,educaþia ºi transportul –care sunt, fãrã excepþie,domenii de interes localºi regional.
Comitetul are 353 demembri, din cele 28 deþãri ale UE. Numãrul demembri din fiecare statmembru reflectã cuaproximaþie mãrimeapopulaþiei þãrii respec-
tive. Din România afost stabilit un numãr de30 reprezentanþi (15membri titulari ºi 15membri supleanþi).
Membrii Comitetuluisunt membri aleºi saufactori de decizie încadrul autoritãþilorlocale sau regionale dinregiunea din careprovin. Ei sunt nomina-lizaþi pentru Comitet de cãtre guvernelenaþionale ºi sunt numiþide Consiliul UniuniiEuropene.
Domnul Mircea IoanMoloþ, PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, este membru supleant dinanul 2008 la ComitetulRegiunilor din parteadelegaþiei României,fãcând parte dinComisia pentru ResurseNaturale (NAT) ºi dinComisia pentru Politicade Coeziune Teritorialã
(COTER).În perioada 31.01 –
01.02.2013 o delegaþiea Consiliului JudeþeanHunedoara alcãtuitã dinDomnul Mircea IoanMOLOÞ – Preºedinte ºiDomnul Marin Butar –Consilier din cadrulServiciului RelaþiiExterne a participat laBruxelles (Belgia) la ceade-a 99-a SesiunePlenarã a ComitetuluiRegiunilor (CoR).
În perioada 06 - 13octombrie 2013, o del-
egaþie a ConsiliuluiJudeþean Hunedoaraformatã din DomnulTiberiu BALINT,Vicepreºedinte a partici-pat la evenimentul„Sistemul EducaþionalFinlandez – Model deperformanþã la nivelEuropean” care a avutloc la Universitatea dinTurku/Abo, Finlanda.
Acþiunea a fost orga-nizatã în cadrul proiec-tului european derulatde Inspectoratul ªcolaral Judeþului Hunedoaraîn cadrul Programului„Leonardo da Vinci”, în colaborare cuUniversitatea Popularãdin Karjaa ºiUniversitatea din Turku.Obiectivul principal al proiectului estecreºterea ºiîmbunãtãþirea actuluimanagerial în educaþieprin aplicarea unui sistem modern de management care sã fieperformant, modern,flexibil ºi în concordanþãcu nevoile actuale alesocietãþii.
În toamna anului2013, o delegaþie aConsiliului JudeþeanHunedoara a participatla schimbul de expe-rienþã efectuat în cadrulProiectului cu finanþareEuropeanã cu titlul„Parc de AfaceriSimeria”, care a avutloc în Spania, locali-tatea Calella.Deplasarea vine caurmare a solicitãrii definanþare depusã, înluna martie 2012, decãtre Primãria OraºuluiSimeria la MinisterulAfacerilor Externe –Autoritatea pentruCoordonareaInstrumentelorStructurale (ACIS), prinproiectul „Vizite delucru în UniuneaEuropeanã în vedereaschimbului de expe-rienþã în domeniuloperãrii structurilor desprijinire a afacerilorfinanþate prin fonduristructurale ºi de coezi-une”, cu o duratã deimplementare de 9 sãp-tãmâni de la data sem-nãrii contractului sub-secvent.
Hunedoara are legãturi cu mai multe regiuni internaþionale. Toate acestea au ca scop dezvoltarea relaþiilorde cooperare dintre parteneri. În acest sens, reprezentanþiiCJH au fãcut publicã activitatea din anul 2013.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 201410 Actualitate
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
DianaMITRACHE
Ziua de 5 februarienu a fost cu nimic maialtfel faþã de oricarealtã zi a sãptãmânii.Nimeni la minaUricani nu a aprinsvreo lumânare, deºiacum 3 ani, 5 ortaciau pierit într-o zi desâmbãtã, 5 februarie,în minã. ªi acum, caºi atunci, minerii ºi-au
vãzut de drumul lorspre fundul pãmântu-lui, cu aceleaºi griji caîn fiecare zi. Directorulminei spune cã nu amai organizat acumnici o ceremonie însala de apel.
„Este adevãrat cãazi se împlinesc 3 anide la acel nefericiteveniment în care ºi-au pierdut viaþa 5 din-tre colegii noºtri.Conducerea minei
Uricani a hotãrât sãdea doar douãanunþuri la ziar, sãaducã aminte deaceastã datã nefericitãpentru mina Uricani,iar sâmbãta trecutã,familiile celor dispãruþiatunci au þinut o slujbãla biserica din oraº”, aspus Adrian Petrar,director mina Uricani.
Minerii recunosc cãau primit atunci olecþie, dar mina mai
are puþin de „trãit” ºinimeni nu mai vreanimic. Totuºi, cei careau mai rãmas se roagãzilnic sã iasã teferi lasuprafaþã, cã mai aupuþin ºi ies la pensie,iar apoi mina seînchide. Din pãcate,însã, astfel de tragediinu au schimbat mainimic.
„Prea mult nu, preamult nu s-a schimbatde atunci, mai ales cãmina Uricani este ominã pe închidere.Investiþiile în minerit,chiar ºi la cele viabile,vãd cã întârzie sãaparã, oamenii,
majoritatea mai aupuþin pânã la pensie ºinu cred cã ceva se vaschimba în bine preacurând”, a mai adîugatdirectorul minei,Adrian Petrar.Explozia de acum 3ani a generat oanchetã, iar acum mai
mulþi ºefi ai minei dinacea vreme sunt cerc-etaþi penal pentruucidere din culpã.Vineri, 7 februarie, eiajung din nou în faþainstanþei de la Petro-ºani, pentru a rãs-punde pentru acea zi.
CarmenCOSMAN - PREDA
Banii sunt acordaþide Guvern sub formãde subvenþie pentruacest an, în vedereaînchiderii perimetrelorminiere. Potrivitproiectului dehotãrâre de Guvern,pe care Executivul sepregãteºte sã-ladopte, din sumatotalã prevãzutã casubvenþie pentru2014, 122,4 milioanede lei vor fi direcþion-ate spre acoperireapierderilor aferenteproducþiei de huilã.De asemenea, pentru"suportarea costurilorexcepþionale" aferenteminelor intrate în pro-
cesul de închideredefinitivã vor fi acor-date 51,5 milioane delei.
Din aceastã sumã,9,5 milioane de leivor fi plãþi compen-satorii, 9,8 milioanede lei sunt facilitãþipentru pensionari, iar4,1 milioane de leivor fi utilizate pentru
reconversia profesion-alã. În schimb, pentrucontinuarea pro-gramelor de închiderece trebuie finalizatepânã în anul 2018sunt prevãzute 28 mil-ioane de lei. Minelecare vor fi închise,pânã în 2018, suntPetrila, Paroºeni ºiUricani. În paralel cuaplicarea programelorde închidere ºi ecolo-gizare, cele treiexploatãri de cãrbunecontinuã programelede extracþie, iar huilade aici merge integralcãtre ComplexulEnergetic Hunedoara.
Trei ani, neobservaþi
Tragedia de la Uricani, fãrã comemorare în sala de apel
S-au împlinit 3 ani de la explozia în care 5 elec-tricieni au murit spulberaþi la mina Uricani.
Miercuri, ortacii care mai sunt acum angajaþi intraunestingheriþi sub pãmânt, în timp ce ºefii lor s-aumulþumit sã dea anunþ la ziar ºi atât.
Aproape 40 de milioane de euro - subvenþia pentru minele necompetitive
M inele necompetitive dinValea Jiului, incluse în
Societatea Naþionalã de Închideride Mine, înghit în acest an aproape40 de milioane de euro, respectiv173,9 milioane de lei.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014 Actualitate 11
CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANIOFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE
Relaþii la nr. 0722.448.428
Maximilian GÂNJU
Edilii din Uricani au fostdispus sã scape de blocurilefantomã chiar ºi cu un leu,stabilind obligaþii pentrucumpãrãtori, însã înAninoasa, imobilele carearatã ca dupã rãzboi suntpãstrate de zestre.Executivul din Aninoasa aavut mai multe solicitãri dela investitori care ar fi doritsã-ºi deschidã mici afaceripe raza localitãþii ºi au cerutsã cumpere clãdirile, înmare parte dezafectate,
care aparþin primãriei.Imobilele, unele dintre elemoºtenite de la fosta minãsunt în ruine ºi cu paza lorse cheltuiesc sume consid-erabile din bugetul localcare ºi aºa este foartesãrac.
D e ce se opun?
Primarul vedea o portiþãde a scãpa de aceste chel-tuieli, dar ºi de a mai adunaun ban la buget, însã uniiconsilieri locali, fãrã un
motiv clar, n-au fost deacord cu înstrãinarea imo-bilelor. „Tot am mai adus ºiam mai încercat sã aduceminvestitori, însã din pãcateºi unii consilieri locali semai opun la crearea delocuri de muncã. Nu vor sãaprobe sã le dãm hale,terenuri. Vor sã le þine ºi sãle pãzim ca hoþii sã fure ºice a mai rãmas. Aºa cã noitrebuie acum sã alergãmdupã hoþi în loc sã le dãmla un investitor sã facãlocuri de muncã. Dinpãcate am avut cazuri cândunii au fost împotrivã ºi s-aîntâmplat chiar ºi acum laultima ºedinþã de consiliu”,a declarat Nicolae Dunca,primarul localitãþiiAninoasa. Primãria deþinemai multe clãdiri chiar ºi încentrul oraºului care suntdezafectate de ani de zile.
Fostul viceprimar al local-itãþii, Mihãiþã Nistor spunecã multe clãdiri au mai fostvândute de primãrie, darcontractele au fost reziliatedupã jumãtate de an pentrucã noii proprietari nu ºi-aurespectat angajamenteleasumate prin contract. „Devreo zece ani ne-am chinuitsã le dãm, o parte le-amdat dar dupã ºase luni s-areziliat contractul pentru cãnu au achitat ºi nu auinvestit. Acum nu ºtiudespre ce clãdiri este vorba,dar din câte ºtiu eu, dintot-deauna când a fost sã se
scoatã la vânzare ori conce-siune nu s-a opus nimeni.A fost tot timpul unanimi-tate, însã poate o fi scos-ola vânzare cu un preþ maimic”, a declarat fostulviceprimar al localitãþii.
Monika BACIU
“Impozitele ºitaxele locale pentruanul 2014 au fostcrescute cu influ-enþa ratei inflaþiei,undeva la 4%.Aveam posibilitatea,pentru cã s-a datposibilitatea prinlege creºterea tax-elor ºi cu 100%,dar noi am consid-erat cã lumea estedestul de sãracã ºidoar cu influenþaratei inflaþiei ammãrit. Dacã nu
creºteam sau nuaplicat aceastãprevedere, dupã treiani consecutivi deneaplicare a influ-enþei cu ratainflaþiei, trebuia sãcreºtem cu valoareatotalã a celor treiani ºi atunci erapeste 15% saupoate mai mult”, adeclarat primaruloraºului Petrila, IliePãducel.
Mai multe cate-gorii de persoanesunt scutite de laplata taxelor ºi
impozitelor, printrecare persoanele cuHIV sau pensionariicu vârsta de peste70 de ani ºi pensiimai mici de 850 delei.
„Vizavi de facil-itãþile acordate pen-tru anumite cate-gorii de cetãþeni dinoraºul Petrila, faþãde impozitele ºi tax-ele locale sunt maimulte facilitãþi.Conform legii, vet-eranii de rãzboi ºivãduvele de rãzboi,persoanele cu hand-
icap, pentru per-soanele care au înîntreþinere o per-soanã cu HIV saupersoanele cu HIV,scutirea este de100% pentru casãºi teren. Pentrupensionarii care auvârsta de 70 de aniºi venitul mai micdecât salariul minimpe economie deasemenea sunt scu-tiþi cu 100%. Avemaceste hotãrâri defacilitãþi acordateconform legii, alteleacordate conformunor hotãrâri deconsiliu local, dar ºianul trecut taxele ºiimpozitele locale aufost încasate într-unprocent de aproxi-mativ 92%. Cei maidisciplinaþi suntpensionarii”, a maiprecizat edilul.
Pânã la aceastãorã, peste 10% din-tre petrileni ºi-auachitat dãrile cãtrebugetul local asta ºipentru a beneficiade reducerea de 10procente, reducereacordatã pentru ceicare achitã taxelepânã la data de 31martie.
Monika BACIU
“Din pãcate persoanelecare sunt disponibilizatedin domeniul minierrãmân în evidenþele noas-tre pânã la expirarea ind-emnizaþiei de ºomaj saupânã când intrã în pensie.Pentru aceste categorii depersoane noi nu putem sãoferim un loc de muncãavând o calificare specificãdomeniului minier”, adeclarat Iudith Babþan, ºefALOFM Petroºani.
Potrivit reprezentanþilorAgenþiei Locale pentruOcuparea Forþei de MuncãPetroºani marea majoritate
a foºtilor mineri sunt pen-sionari ºi atât. Puþini suntcei care lucreazã.
„În momentul în careun ºomer se angajeazã eobligat sã ne anunþe înmaximum 3 zile. Noi tre-buie sã fim informaþi. Omare parte din foºtiimineri au ieºit din evi-denþele noastre prin pen-sionare”, a mai precizatsursa citatã.
Pensionarii se pot reîn-cadra pe piaþa muncii cudrepturi depline, aceºtiafiind beneficiarii atât apensiei cât ºi a venituluiobþinut de la locul demuncã.
Foºtii mineri, doar pensionari
F oºtii mineri au rãmas doar pension-ari. Puþini dintre foºtii ortaci care au
pãrãsit sistemul prin disponbilizare sauprin pensie nu s-au mai angajat. Aceºtiapreferã sã încaseze doar pensia, fãrã a mailucra ºi în altã parte.
Nu mai vor sã-ºi vândã ruinele
Î n mare parte sunt ruine ºi aduc doarprejudicii bugetului local pentru cã tre-
buie pãzite, însã nu vor sã renunþe la ele cunici un chip. Este decizia unor consilieri dinAninoasa care se opun înstrãinãrii unorimobile ce aparþin domeniului public.
Scutiþi de la plata taxelor ºi a impozitelor
D iferite categorii de persoane din oraºulPetrila, scutite de la plata taxelor ºi
impozitelor locale. Valoarea taxelor ºi a impozitelorlocale a crescut la Petrila, însã majorarea nu esteuna foarte semnificativã. Doar cu patru procenteau crescut dãrile percepute locuitorilor.
Monika BACIU
“Am iniþiat unproiect de hotãrâre,Consiliul Local l-aanalizat ºi aprobat.Ideea trecerii unorzone din oraºul Petrilaca zonerurale pentrucã în zonele respec-tive activitatea debazã este creºtereaanimalelor ºi am dorisã dãm posibilitateacetãþenilor dacã vorapãrea oportunitãþi înprogramul de acce-sare a fonduriloreuropene în perioadaurmãtoare, 2014-2020, sã poatã scrie
cetãþenii proiecte,programe pentruaccesarea de fondurieuropene. Avem câte-va zone în oraº cumar fi Cimpa, Jieþ,Tirici, Rãscoala, Popi,Predoni, Taia inclusivzonele din oraº caresunt la periferie, stra-da Lunca, stradaRândunicii, unde suntcetãþeni ai oraºului,mai concret momâr-lani, care cresc ani-male, îºi lucreazãpãmântul ºi vrem sã îiajutãm ºi pe aceastãcale”, a declarat pri-marul oraºului Petrila,Ilie Pãducel.
Tot ce sperã acumreprezentanþii admin-istraþiei locale dinEstul Vãii Jiului esteca Prefectura judeþuluiHunedoara sã avizezefavorabil acestproiect.
„Pânã acum elesunt practic evidenþi-ate în PlanulUrbanistic General aloraºului ca localitãþiaparþinãtoare oraºuluiPetrila, dar noi amîncercat sã descriemmai pe larg ºi sperãmsã fim înþeleºi dePrefecturã, dacã nuvom reveni ºi vomfundamenta ºi mai
bine acest lucru pen-tru cã în zonelerespective majoritateacetãþenilor suntcrescãtori de ani-male”, a mai precizatedilul.
Oraºul Petrila areîn componenþã maiumulte cãtune însãtoate acestea au fosttrecute în aria admin-istrativã a localitãþii castrãzi.
Pe adresa societãþiiApa Serv Valea Jiuluiau sosit, din întreagaþarã, adrese prin inter-mediul cãrora partici-panþii la întâlnireaARA de la Petroºaniîºi exprimã aprecierilepentru buna organi-zare a acestui eveni-ment deosebit deimportant pentruactivitatea viitoare atuturor operatoriloracestui gen de serviciidin þarã.
Zilele trecute, labiroul directorului gen-eral al Apa Serv ValeaJiului, Costel Avram a
sosit o nouã adresã deacest fel, dar cu oînsemnãtate mult maimare. Asta deoarece,deºi nu a fost prezentla întâlnirea de lucru aComisiei juridice de laPetroºani, preºedinteleAsociaþiei Române aApei, dl. Felix Stroe, aprimit, la rândul sãu,de la membrii ARAdin toatã þara,aprecieri privind orga-nizarea de cãtre ApaServ a acestui eveni-ment. “A fost o marebucurie pentru minesã aud cã societateape care o reprezentaþi
a organizat în cele maibune condiþii, la unînalt nivel, ºedinþaComisiei juridice, ocomisie extrem deimportantã, care de-alungul timpului a con-tribuit la legislaþia îndomeniul apei. Noioperatorii, trebuie sãsprijinim activitateacomisiilor de speciali-tate din cadrulAsociaþiei Române aApei, deoarece spe-cialiºtii din cadrul lorau generat soluþii pen-tru problemeleapãrute în activitateanoastrã ºi, mai mult,
se realizeazã unschimb de experienþãextraordinar întreoperatori. Vãmulþumesc personalpentru contribuþiadumneavoastrã înorganizarea ºedinþeiComisiei juridice”,aratã Felix Stroe,preºedintele ARA ºidirectorul celui maimare operator deacest fel dinRomânia, Raja SAConstanþa, înscrisoarea trimisãdirectorului general alApa Serv ValeaJiului, Costel Avram.
La rândul sãu,directorul general alApa Serv apreciazã cã“aceste cuvinte, pecare le-am primit de latoþi cei care au partici-pat la ºedinþaamintitã, dar mai alescele venite din parteapreºedinteluiAsociaþiei Române aApei, nu pot fi pentrunoi decât o deosebitãonoare. Este impor-tant ca, în tot ceea cefaci, sã pui suflet ºi sã-þi faci datoria “ca lacarte”, iar faptul cãnoi am reuºit acestlucru ºi într-o întâlnireatât de importantãpentru toþi operatoriidin þarã constituiepentru mine ºi pentru
colegii mei de la ApaServ o deosebitã satis-facþie personalã ºiprofesionalã”, spuneCostel Avram.
Încurajat de feed-back-ul primit, CostelAvram, care ocupã depe acum ºi funcþia devicepreºedinte alComitetului RegionalOlt-Jiu din cadrulARA, doreºte sãlanseze conduceriiAsociaþiei Române aApei invitaþia de aorganiza tot laPetroºani, primaºedinþã de lucru dinacest an a ComitetuluiDirector al acesteiimportante asociaþiiprofesionale dinRomânia.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 201412 Actualitate
Petrila, oraºul cu sateS atul din oraº. Consilierii locali de la Petrila au
aprobat modificarea catalogãrii unor zone adiacente urbei. Astfel, mai multe zone au fostdeclarate ca fiind zone rurale, asta deºi intrã în componenþa oraºului Petrila, fiind considerate castrãzi. Potrivit edilului decizia vine în ajutorul celorcare locuiesc în aceste zone, care ar putea sã benefi-cieze de fonduri europene pentru dezvoltare ruralã.
Aprecieri publice pentru conducerea ApaServ din partea Asociaþiei Române a Apelor
O rganizarea în cele mai bunecondiþii, în luna ianuarie, la
Petroºani, a ºedinþei ComisieiJuridice a Asociaþiei Române aApei, a adus mai mult decât un plusde imagine pentru operatorulregional de servicii de alimentare cuapã potabilã din Valea Jiului.
I nstructor debokwa la nici
11 ani. Naomi Niþãdin Petroºani estesingurul instructorde bokwa la categoria pentrucopii la nivelnaþional. Tânãra nepovesteºte cum adeprins taineleacestui sport, nouîn Valea Jiului.
”Am 11 ani. Suntinstructor de bokwa,instructor pe þarã, sin-gurul copil pe bokwa.Am pasiunea de launchiul meu. Cânderam micã ºi era plecat în Grecia îmilãsa video-uri cudansurile lui, ca sã nuîl uit. Tot timpul mãuitam la ele, mã luamdupã dans ºi pânã laurmã mami m-a dat ladoamna Adriana Popala gimnasticã. Mi-aplãcut, am stat ºapteani ºi jumãtate ºi dupãaceea m-am lãsat pentru cã eram în clasaa III-a, nu mai aveamtimp, aveam prea multantrenament”, spuneNaomi Niþã, singurulinstructor de bokwapentru copii.
Naomi este singurul
instructor pentru copii,iar aceasta la cei 11ani ai sãi spune cãtotul este o distracþie,nu este greu. Iar lucrulcu copiii este foarteuºor.
”Noi dansãm pe ritmuri muzicale noiremixate ºi facemlitere prin miºcãri dedans. Pentru mine nue greu, e distracþie. Îmiplace sã fiu instructorpentru cã ei (copiii-n.r.)prind repede. Nu mise pare greu, ei prindmiºcãrile. Unchiul learatã ºi apoi facem toþideodatã cu el”, maispune Naomi.
De trei luni Naomieste instructor cu drepturi depline, iarantrenamentele pentruea fac parte din rutinazilnicã.
”Sunt instructor detrei luni, nu a fostcomplicat. La bokwavin de douã ori pesãptãmâni luni ºi miercuri de la ora 3pânã la ora 4 ºi marþiºi joi vin la zumba lacopii. Zumba este undans pe care noi nemiºcãm pe ritmuri hip-hop, latino. Pentrucopii abia ce au apãrutaceste sporturi”, mai spune fetiþa.
C e vrea sãajungã pe
viitor... ”Eu vreau sã ajung
tot instructor ºi conducsala mai departe.Mulþumitã unchiului ºimãtuºii mele am ajunssã fiu instructor, amînvãþat sã dansez ºi sãþin orele”, a spusfoarte hotãrâtã Naomi.
Dupã cum ne-a spus Naomi, modelelepe care le-a urmat aufost cele ale unchilor.Vizibil emoþionat,unchiul lui Naomi,Daniel Obleagã estemândru de faptul cãcea micã le urmeazãexemplul.
”Dacã eu cuSimona nu am avutcopii, ea este parte dinfamilie ºieste un ajutorfoarte mare pentrumine la copii pentru cãmulte fete o cunosc ºila gimnasticã a fostcampioanã naþionalã.Multe fete au venitdoar ca sã fie cuNaomi aici. Pe parcursau descoperit ceînseamnã miºcarea.Ceea ce facem noi nueste o miºcare de performanþã, ca ºisporturile pentru cã eunu vreau sã am copiiistresaþi. ceea ce fac ºipentru copii ºi pentruadulþi este sã ne des-
tindem, sã mai scãpãmdin rutina de vieþii dezi cu zi ºi în aceaºitimp este fitness ºi nemenþinem fit ºi ne ºidistrãm”, a spusDaniel Obleagã,instructor de bokwa.
Dacã pentru Naomi antrenamentelecu cei de vârsta ei sedesfãºoarã de la egalla egal, pentru DanielObleagã, munca cu ceimici este un adevãratritual, care este urmatcu sfinþenie de fiecaredatã.
”Se plictisescrepede dacã un profesor, mã refer ºi laºcoli, dar predaudansuri la copii de 15ani. Am experienþã ºide pedagog cu copiii.Copiii sunt cei care numint, te plac sau nu teplac. Dacã nu te placnu îi mai vezi aici.Atâta timp cât mie îmicreºte numãrul înfiecare zi, mã gândesccã ceea ce fac cuNaomi cu copiii înfiecare zi facem bineîmpreunã. Programulbokwa nu ai cum sã teplictiseºti pentru cãnicio orã nu seamãnãcu cealaltã. Sunt seturide litere, cifre ºisemne pe care le poþischimba în fiecare orãºi sunt foarte uºor deschimbat. E valabil ºipentru copii ºi pentruadulþi ºi gãsim tot felulde jocuri. La sfârºitulorei ne jucãm ºi lasalteluþã. De obiceicând le spui la copii cãtrbeuie sã facãabdomene ei nu vor.Eu am reuºit sã îi aducla performanþa de aface abdomene aºtep-tând salteluþa pentrucã ne jucãm. Lucrãmmuºchii fesieri,abdomene, braþe”, amai spus instructorul.
Bowka este unsport relativ nou înValea Jiului, darantrenant ºi distractivpentru cei care îl practicã.
”La noi aici prindbine. Bokwa, sunt sin-gurul care îl fac. Esteun program destul dedificil, trebuie sã fifoarte bine pregãtit caºi profesor ºi instructorca sã ai un backgroundîn domeniul dansuluifoarte, foarte mare casã predai pentru cãacolo nu se numãrã cala celelalte discipline.Acolo orice instructortrebuie sã gândeascã
melodia cu 7, 8, 9mãsuri înainte pentru cã dacã ai fãcut un pas greºit te-ai oprit ºi nu e OK”, amai precizat Daniel.
Miºcare, distracþie,tonifierea muºchilor,acestea sunt doar câteva dintre ingredientele pe carecei care ajung la salade fitness al lui DanielObleagã le gãsesc.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014 Actualitate 13
La 11 ani antreneazã alþi copii
Naomi Niþã, singurul instructor debokwa din þarã pentru copii
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 201414 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
La o întâlnire cu prietenii, faceþicunoºtinþã cu o persoanã mai învârstã, care vã va ajuta în afaceri.Puteþi obþine beneficiile materialescontate, dacã evitaþi speculaþiilede orice fel, mai ales cele finan-ciare.
Un prieten vã propune sã vãasociaþi într-o afacere ce pareprofitabilã. Nu vã grãbiþi sã luaþio decizie! Analizaþi cu atenþiepropunerea, împreunã cupartenerul de viaþã. De aseme-nea, ar fi bine sã þineþi cont desfaturile unei rude mai în vârstã.
Aveþi rezultate deosebite pe plansocial ºi afaceri. Daþi dovadã derãbdare ºi nu forþaþi lucrurile.Spre searã primiþi o veste bunãde la persoana iubitã, în urmacãreia viaþa dumneavoastrã seschimbã complet.
Este posibil sã plecaþi într-o cãlã-torie în interes de serviciu, careva prilejui mari schimbãri peplan financiar. O persoanãimportantã vã destãinuie câtevasecrete în domeniul afacerilor.Evitaþi speculaþiile financiare,dacã nu vreþi sã aveþi surprize.
Relaþiile cu anturajul suntfavorizate astãzi. În cursuldimineþii vã întâlniþi cu o vechecunoºtinþã. Este o zi bunã pen-tru rezolvarea problemelor senti-mentale care vã frãmântã de maimult timp. Puteþi sã vã bazaþi peintuiþie.
Zi favorabilã schimbãrilor majore,mai ales pe plan social ºi senti-mental. Sunt favorizate întâlnirilecu persoane importante, consoli-darea relaþiilor de prietenie ºisentimentale. Este favorizatãmunca în echipã. Acceptaþi iniþia-tivele colegilor de serviciu.
Partenerul de viaþã vã oferã uncadou de care vã bucuraþi foartemult. Un prieten de familie vãinvitã sã petreceþi dupã-amiazaîmpreunã. Capacitatea de comu-nicare este excelentã. Reuºiþi sãrezolvaþi o problemã.
Aveþi posibilitatea sã faceþischimbãri importante pe plansocial ºi în privinþa relaþiilor sen-timentale. Este un moment bunpentru a încheia contracte, iarinvestiþiile pe care le faceþi sevor dovedi rentabile.
În cursul dimineþii primiþi banidintr-o activitata extraprofesion-alã. De asemenea, o persoanãmai în vârstã vã propune o nouãcolaborare.
Sunteþi hotãrât sã începeþi onouã etapã în viaþa dumneavoas-trã socialã ºi profesionalã. Azisunt favorizate comunicarea,relaþiile cu persoanele tinere ºicãlãtoriile în interes personal.
Zi bunã pentru a începe noiactivitãþi ºi pentru a face planuride viitor. Dupã-amiazã sunteþitentat sã cheltuiþi mai mult decâtvã permite bugetul familiei. Fiþicumpãtat ºi consultaþi-vã cupartenerul de viaþã!
Capacitatea de comunicare esteexcelentã ºi vã ajutã sã vã afir-maþi în societate. Puteþi sãîncepeþi o nouã afacere, cucondiþia sã finalizaþi mai întâilucrãrile deja începute.
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
10:30 Când se zideau cate-dralele 11:30 Superconsumatorul 12:00 Europa mea (r)12:30 Descoperã Europa ta! 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r)18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România
7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Cum sã pierzi baniiMafiei (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Ultimul zbor17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Beverly Hills Ninja22:30 ªtirile Pro TV23:05 Psihologia minciunii 0:00 CSI New York
9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Dã lovitura ºi fugi
10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iancu Jianu, zapciul22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)
10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii
10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Chelsea
9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid -Atletico Madrid12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid -Atletico Madrid13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona -Real Sociedad14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Barcelona -Real Sociedad15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Dinamo
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Comoara Naþionalã:Cartea Secretelor
Maximilian GÂNJU
Totodatã suntverificate ºirestaurantele dinstaþiunile montane, iarrezultatul con-troalelor se vacunoaºte dupãfinalizarea acþiu-nii de verificare.ControlulinspectorilorDSV Hunedoara
vine la scurt timp dupã o altã veri-ficare derulatã în staþiunile mon-tane din Valea Jiului de cãtre
comisarii de la ProtecþiaConsumatorului.
Luna trecutã o verificare a fostdemaratã ºi de cãtre Corpului deControl al Guvernului, pentru a sestabili cum au fost investiþi baniialocaþi pentru proiectele de modernizare a staþiunilor.
1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,
durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014 Actualitate 15
VÂNZÃRIVând teren intravilan,
zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.
Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.
Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449
Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.
Informaþii: 07212253590768406987
NATALIA ARENEVOIE DE
NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la
ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.
Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþ㔺i s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.
învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.
Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.
Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã
PRECIZARE
În ediþia din data de 4 februarie 2014 a cotidianuluinostru, în articolul ”ªapte ani dela dispariþia primarului CarolSchreter” au apãrut douã erori,drept pentru care facem precizarea cuvenitã: regretatulCarol Schreter nu a deþinutfuncþia de director general alCompaniei Naþionale a Huilei ºinu a fost doctor în minerit.
S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºanianunþã restricþii înfurnizarea apei pota-bile, pentru Joi 6Februarie 2014, înoraºul:- Uricani între
orele 9:00 - 17:00.Zona afectatã: OraºVechi. Motivulrestricþiei: Montarevanã regulatoare pre-siune zona ªcoliiGenerale nr. 1.
Azi se ia apa!
Descinderi la cabanierii din Straja ºi Parâng
O echipã formatã din inspectori din cadrul DirecþieiSanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa
Alimentelor Deva se aflã de douã zile într-un controlamplu la cabanele din staþiunile turistice Straja ºiParâng. Acþiunea vizeazã respectarea normelor deigienã, dar ºi pentru a se stabili dacã unitãþile decazare sunt pregãtite sã ofere turiºtilor condiþii bune.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 201416 Actualitate
MaximilianGÂNJU
„Noaptea a trebuitsã facem larmã ca sãnu vinã lupii la stânã.Acum e un pic maigrea iarna ºi vin lamâncare. Dacã eramîn munte acum, credcã ne fãceau prãpãdîn turmã. Lupii s-au
înmulþit ºi au ieºit dinpãdure, au coborât pedealuri, la þarcul undeþinem oile”, spuneunul dintre crescãtoriide oi din Lunca Jiului.Vânãtorii au avut câte-va reclamaþii, însã nicipe departe nu estevorba de un fenomenalarmant. „Atacurisunt în fiecare iarnã,
sunt în limite accep-tabile mai ales cã noiintrãm în arealul lor ºinu ei în al nostru.Oamenii se plâng ºivorbesc mult”, spunreprezentanþii vânãtorilor.
Þara noastrã areuna din cele mainumeroase populaþiide lupi, însã în ultimii
ani habitatul acestoranimale este din ce înce mai restrâns.
Astfel cã, nu ar fi osurprizã foarte maredacã numãrul lupilorva începe sã scadã lafel de repede pe cuma crescut în condiþiileîn care anual disparpãduri întregi dincauzadefriºãrilornecontrolate.
Carmen COSMAN - PREDA
Avariile în lanþ înregis-trate în anii precedenþi suntdoar o amintire. Anul aces-ta gerul nu a mai dat maribãtãi de cap operatoruluide apã din Valea Jiului, SCApaServ Valea Jiului SA,care a lucrat, în schimb, laprevenire, iar oamenii soci-etãþii au fost în permanenþãpe teren. ”Pânã acum nuam avut situaþii deosebite.
La sistemul de la Zãnoagaau mai existat probleme,dar echipele au fost gata sãintervinã 24 de ore din 24.Zilnic mergem pe captãrilede apã din ValeaJiului ºi facem veri-ficãri, aºa încât sãpreîntâmpinãmapariþia unor situaþiinedorite”, a declaratCristian Ionicã, ºefDepartamentProducþie în cadrulApaServ Valea Jiului
SA. De asemenea, oficialulfurnizorului de apã potabilãdin Valea Jiului spune cã ºiconsumatorii au înþeles cãprotejarea conductelor saua apometrelor individualeeste importantã. Dacã îniernile precedente apome-trele neprotejate crãpau pebandã rulantã, în acest anoamenii au avut mai multãgrijã ºi le-au acoperit, le-auferit de ger, aºa încât sãevite îngheþarea lor din
cauza temperaturilorscãzute. „Am lucrat, într-adevãr la partea de pre-venþie. Am luat mãsuri atâtnoi, ca societate, cât ºi con-sumatorii. Au mai fost miciprobleme, punctuale, darnu de naturã sã sistãm, deexemplu, alimentarea cuapã pentru o întreagã scarãde bloc”, explicã CristianIonicã.
Lupii coboarã la turmele deoi din zonele populate
C rescãtorii de oi din Valea Jiului dar ºi din judeþ seplâng cã de cum a dat frigul, au avut de a face cu
haitele de lupi înfometaþi, care au dat atacul la stânelede oi. În zona ªaºa din Petroºani sunt cel mai desauzite haitele de lupi, iar pagubele chiar dacã nu suntmari, nu sunt nici de neglijat. Oamenii susþin cã lupiis-au înmulþit atât de mult încât nu-ºi mai gãsesc hranaºi le fac ravagii printre mioare.
Mãsurile de prevenire au înlãturatefectele gerului pe reþelele ApaServ
Î n ciuda temperaturilor scãzute dinaceastã iarnã, operatorul de apã din
Valea Jiului, SC ApaServ Valea Jiului SA.nu s-a mai confruntat cu avarii de proporþii.Iar asta se datoreazã mãsurilor de prevenþie luate atât de societate, cât ºi deconsumatori.
