Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 266 Luni, 3 decembrie 2012 Obiective ºi prioritãþi Alexandru Lãutaru, candidatul ARD pentru colegiul 5 - Petroºani, Petrila, Aninoasa >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Valea Jiului a petrecut româneºte H unedorenii au petrecut Ziua Naþionalã a României conform tradiþiei, cu paradã militarã ºi fasole cu cârnaþi, acompaniatã de multã muzicã popularã, aºa cum se cuvine de ziua românilor. >>> P >>> PAGINA AGINA A 4-A 4-A Andrei Carol Iacob Ridzi a fãcut prima donaþie de ziua lui V ineri, 30 noiembrie, de sãrbãtoarea Sfântului Andrei, a fost prilej de bucurie ºi în familia Iacob Ridzi, pentru cã fiul primarului de la Petroºani ºi a deputatului din Colegiul de Est, se numeºte Andrei. Andrei Carol. >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 ”Ei ºi-au dorit sã scape de mineri ºi minerit” ”S untem de facturã social-liberalã, iar Valea Jiului de aºa ceva are nevoie!” >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Apa care îl ”arde” pe Haralambie Vochiþoiu P reþul apei din Valea Jiului, lait-motivul lui Haralambie Vochiþoiu. Indiferent cã a candidat pentru ºefia Consiliului Judeþean, iar acum pentru un fotoliu de senator, Haralambie Vochiþoiu, amãgeºte mereu locuitorii din Valea Jiului, plãtitorii de utilitãþi cu faptul cã va micºora preþul apei potabile. ªi cum luna trecutã, pe ordinea de zi a Consiliului Judeþean, acest proiect nu a fost inclus, Vochiþoiu a iscat din nou conflicte în instituþia judeþeanã. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul II � Nr. 266
Luni, 3 decembrie 2012
Obiective ºi prioritãþi
AlexandruLãutaru,
candidatulARD pentru
colegiul 5 - Petroºani,
Petrila,Aninoasa>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9
Valea Jiului a petrecutromâneºte
H unedorenii au petrecutZiua Naþionalã a
României conform tradiþiei,cu paradã militarã ºi fasolecu cârnaþi, acompaniatã demultã muzicã popularã, aºacum se cuvine de ziuaromânilor.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A
Andrei Carol IacobRidzi a fãcut
prima donaþiede ziua lui
V ineri, 30 noiembrie, desãrbãtoarea Sfântului
Andrei, a fost prilej debucurie ºi în familia IacobRidzi, pentru cã fiul primarului de la Petroºani ºi a deputatului din Colegiulde Est, se numeºte Andrei.Andrei Carol.
>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7
”Ei ºi-au doritsã scape
de mineri ºiminerit”
”S untem de facturã social-liberalã,
iar Valea Jiului de aºa cevaare nevoie!”
>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9
Apa care îl ”arde” pe Haralambie Vochiþoiu
P reþul apei din Valea Jiului, lait-motivul lui HaralambieVochiþoiu. Indiferent cã a candidat pentru ºefia
Consiliului Judeþean, iar acum pentru un fotoliu de senator,Haralambie Vochiþoiu, amãgeºte mereu locuitorii din ValeaJiului, plãtitorii de utilitãþi cu faptul cã va micºora preþulapei potabile. ªi cum luna trecutã, pe ordinea de zi aConsiliului Judeþean, acest proiect nu a fost inclus, Vochiþoiua iscat din nou conflicte în instituþia judeþeanã.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 decembrie 201222 Utile
� Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?� Vrei sã te
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r)11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul
meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Ce se întâmplã,doctore? (r)10:30 Serviciul Român deComedie (r)11:30 Happy Hour (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 ProTV e al tãu! (r)17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI: New York 0:00 Tanti Florica (r)1:00 România, te iubesc!
9:30 Ascultã-þi inima 11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaºte, Viseazã,Iubeºte! (r)13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Mondenii (r)14:55 Mondenii (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)
17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport
9:15 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul!10:25 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:20 Pe scurt despreorice11:30 Garantat 100% 12:30 Oameni care auschimbat lumea12:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)13:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu16:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 17:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 18:00 Gala ANST 100 deani de sport în România 0:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 2012
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 decembrie 2012 Politic 3
Diana MITRACHE
Trenul a poposit în garaPetroºani pe data de 3 decem-brie ºi va rãmâne acolo preþ dedouã zile pentru a putea fi viz-itat de oricine doreºte. El vastrãbate ºi un scurt traseu în
zona Vãii Jiului, invitaþi deonoare în vagoanele acestuiafiind elevii olimpici, care vorprimi cãlãtoria ca o recompen-sã pentru rezultatele lor.
Trenul este unul de epocãrestaurat, cu valoare de patri-moniu. În vagoanele lui, con-
struite la sfârºitul anilor ’20, aucãlãtorit, de-a lungul timpului,Carol al II-lea, Mihai I,Gheorghe Gheorghiu-Dej ºiNicolae Ceausescu. Acum,Trenul Regal poate fi închiriatºi aºa s-a întâmplat ºi deaceastã datã, când ConsiliulJudeþean Hunedoara ºiPrimãria Petroºani au decis sãmarcheze evenimentul dinstaþia CFR Petroºani.
Garnitura originalã, care sepãstreazã ºi astãzi, este com-pusã din cinci vagoane: unvagon-sufragerie (o adevaratãsalã de recepþie mobilã), un
dormitorregal cu baiecomplet uti-latã ºi treicuºete pen-tru însoþitoriidemnitarilor.Finisajeleinterioarelorsuntpreþioase,mobilierul ºi lambriurile fiindfinisate cu furnir de esenþenobile: trandafir, mahon ºi nuc.Scaunele ºi fotoliile sunttapisate cu piele de Cordoba,corpurile de iluminat sunt real-
izate la manufacturile dinMurano, iar vazele ºi scru-mierele au fost fabricate dinalabastru.
Vizita în staþia CFRPetroºani începe luni, în jurulorelor 13,00.
Trenul regal este în Valea Jiului
T renul regal ajunge azi în Valea Jiului ºi toþicei care vor sã-l viziteze o pot face în gara
de la Petroºani. Totul are loc în cadrul mani-festãrilor gândite de centenarul Depoului dinlocalitate.
H unedorenii aupetrecut Ziua
Naþionalã a Românieiconform tradiþiei, cuparadã militarã ºifasole cu cârnaþi,acompaniatã demultã muzicã popularã, aºa cum se cuvine de ziuaromânilor.
Fasole cu cârnaþi a fostlait – motivul Zilei
Naþionale a României,cel puþin în Valea Jiului,unde autoritãþile s-auîntrecut pe ele ºi au pus labãtaie mii de porþii pentrutoþi cei care au ignoratploaia mocãneascã detoamnã ºi au venit în aerliber sã petreacãromâneºte.Municipalitatea din Vulcana pregãtit un momentspecial de Ziua Naþionalã.
Un pluton al ªcoliiMilitare din Alba Iulia,împreunã cu poliþiºtiilocali, dar ºi reprezentanþiai Asociaþiei CadrelorMilitare în Rezervã ºi ÎnRetragere din Valea Jiului
au defilat pe strãzilemunicipiului, spreîncântarea sutelor deoameni care au ieºit sãvadã parada. Ineditul sãrbãtoririi din acest an al-a constituit, însã,amplasarea a douã tunuride rãzboi, care vor strãjuide acum înainte soclulstatuii ostaºului necunos-cut din Parcul Eroilor. La
Petroºani, jandarmii,reprezentanþii ISU ºipoliþiºtii au dat onorul, întimp ce drapelul naþionala fost ridicat pe catarg, înparcul „Carol Schreter”.De asemenea, pentrulocalnicii care au înfruntatploaia mocãneascã a fostpregãtit un spectacol demuzicã popularã, iarautoritãþile i-au îndemnatpe cei prezenþi sã fiemândri cã sunt români.
”Astãzi mai mult caoricând trebuie sã fim maibuni, mai solidari ºi chiardacã e greu în zilele noas-tre trebuie sã ne gândimcã înaintaºii nostrii ºi-au
dat viaþa pentru ca astãzinoi sã trãim într-o þarãaºa cum este Românialiberã, democratã ºi înUniunea Europeanã.
Lor cu siguranþã le-afost mult mai greu decâtne este nouã astãzi, darnoi astãzi putem sã fimpatrioþi ºi sã reclamãmacest sentiment naþionalprin ceea ce facem înfiecare zi. Dacã îþi faci treaba acolo unde eºti pus,meseria ta bine înseamnãcã eºti patriot. Dacã esteprofesor, medic, muncitorsau orice altceva dacã îþifaci treaba cu dragoste ºicu bunã credinþã înseamnãcã eºti un bun român ºi aigrijã de copii ºi ai grijã decei învârstã ºi asta înseam-nã sã fii un bun român. Sãfii mai mai bun cu cel delângã tine ºi asta înseamnpsã fii un bun român.Dincolo de toate prob-lemele care ne despart saucâteodatã ne învrãjbescastãzi trebuie sã fim mai
mult ca oricând uniþi, pen-tru cã numai uniþi putemsã facem ceva ºi cândspun sã facem ceva mãgândesc la Petroºani, magândesc la Valea Jiului, mãgândesc la fiecare dintrenoi”, le-a spus primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi, celorprezenþi în parcul centralCarol Schreter.
Dar, oamenii au gânditparcã mai româneºteatunci când s-au aºezat lacozi aproape inter-minabile pentru o porþie
de fasole cu cârnaþi ºi castraveþi muraþi, împreunã cu un pahar deceai fierbinte.
Municipalitatea dinPetroºani a pregãtit4.500 de porþii, care s-audovedit a fi mai multdecât bine venite pentru
ceio acre au petrecut ZiuaNaþionalã în parc.
Mulþumiþi de gestulPrimãriei Petroºani,oamenii au spus cã niciacasã fasolea nu este maibunã decât cea gãtitã încantitãþi mari, aºa cum s-aîntâmplat acum, de ZiuaRomâniei.
ªi Aninoasa a petrecutromâneºte. Edilii de aiciau organizat, în premierãdupã Revoluþie, manifestãri legate de Ziua Naþionalã. Iar pentru localnici, cei dela Primãrie au „fiert”1.500 de porþii de fasolecu cârnaþi.
CarCarmen men COSMANCOSMANMonika Monika BACIUBACIU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 decembrie 201244 Actualitate
Z iua Naþionalã a Românieia fost sãrbãtoritã cu fast
ºi la Petroºani. Toatã lumea s-a strâns în parcul centralCarol Schreter fiecare avândîn mâini câte un tricolor ºiaºteptând cu nerãbdareînceperea spectacolului oferitde oficialitãþile primãriei.
Având în vedere cã în fiecare an,aºa cum am fost obiºnuiþi, de ziuanaþionalã au fost amplasate maimulte corturi la care erau distribuitefarfurii cu tradiþionala fasole cuciolan, nici anul acesta mâncareanu a lipsit iar porþile au fost fãcuteîn aºa fel încât fiecare pofticios sãaibã sã poatã gusta din tradiþionalãfasole.
Însã aceastã sãrbãtoare nu esteun prilej de fericire ºi de voie bunãpentru toatã lumea. Am pututvedea foarte multe persoanenevoiaºe marea majoritate fiindbãtrâni pensionari care stãteau lacoadã în aºteptarea unei farfurii demâncare caldã. Motivul pentru careau aºteptat minute în ºir a fostacela pentru cã mulþi dintre aceºtianu îºi permit astfel de bunãtãþi,considerate mâncãruri tradiþionale,
iar aºa au putut astfel sãeconomiseascã un ban ºi o masãpe care ar fi trebuit sã o facãacasã, dacã ar fi avut din ce.
Pe lângã aceastã categorie deoameni amãrâþi i-am mai pututvedea ºi pe oamenii strãzii careaflând cã se vã împãrþi mâncaregratis la toatã lumea, au venit ºi eipentru o porþie caldã aceasta poatefiind singura hranã caldã pe careau mâncat-o în ultimele zile.
Întrebându-i ce semnificã pentruei ziua de 1 decembrie, ne spun cãe doar un prilej pentru o mâncarecaldã ca la oricare altã manifestarecare are loc în oraº.
”Nu am ce mânca acasã. Amvenit astãzi (de 1 decembrie-n.r.)pentru cã am auzit cã se va damâncare caldã ºi ceai cald. I-amadus ºi pe copii sã guste bunãtãþilece ni le-a dat primãria”, spune unadintre femeile care nu au unacoperiº deasupra capului ºi stã cucopiii pe unde apucã.
Este trist faptul cã aceºti oameninevoiaºi aºteaptã un astfel de prilejpentru a putea mânca ceva în timpce alþii care ar trebui sã ia mãsuripentru a rezolva ºi problemeleoamenilor se plimba liniºtiþi ºi zâm-bitori pentru a aduna voturi.
Monika BACIUMonika BACIU
Ziua Naþionalã, prilej pentru o masã caldã
Valea Jiului a petrecut româneºte
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 decembrie 2012 Actualitate 5
Monika BACIU
”Aº vrea sã aduc în atenþiadumneavoastrã câteva lucruri.Aº începe prin aceea cã astãziaº fi vrut sã propun colegilornoºtri un proiect de hotãrâre,dar ºtiam cã ºedinþa ordinarã arfi trebuit sã aibã loc în data de26 ale lunii. Faptul cã s-a mod-ificat data mi-a fãcut imposibilãdepunerea acestui proiect, daraº vrea sã rog de pe acumaparatul tehnic ºi pe dumneav-oastrã sã luaþi în calcul faptulcã la urmãtoarea ºedinþã vreausã depun un proiect dehotãrâre privind scãderea tari-fului la apã potabilã în ValeaJiului cu 25%. In acest sens, înacest moment în Valea Jiului s-au strâns peste 5000 de sem-nãturi ºi probabil numãrul lorva fi mult mai mare la momen-tul în care acest proiect dehotãrâre va fi depus în faþadumneavoastrã, împreunã cucâteva elemente de calcul eco-nomic, pentru a nu mai spunenimeni cã este un proiect decampanie electoralã sau maiºtiu eu ce”, spunea HaralambieVochiþoiu, în cadrul ºedinþei deCJH din luna noiembrie, con-form procesului verbal.
Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, MirceaIoan Moloþ, s-a vãzut nevoit sãîi ofere câteva lãmuriri con-
silierului PP-DD în ceea cepriveºte iniþierea unor proiectede hotãrâre.
”Mã vãd obligatoriu dator sãvã spun câteva lucruri.Domnule consilier Vochiþoiu,dacã credeþi cumva cã în con-siliul ãsta judeþean s-a 30 întâl-nit hoþul cu prostul, vã înºelaþiamarnic. Noi absolut toateproiectele de hotãrâre le facemdupã ce avem multe discuþii cuoamenii din teritoriu. Si acumvreau sã o iau punctual.Solicitarea dumneavoastrã demicºorare a tarifului la apã cu25% o acceptãm ºi chiar eu voiface lobby pentru a vã susþineproiectul, în mãsura în care veþireuºi sã înduplecaþiComunitatea Europeanã, carene impune în mod categoricamortizarea cheltuielilor într-untimp limitat. Acest lucru careface ca într-o anumitã perioadãde timp apa ºi canalul sã tre-buiascã scumpite. Deci nu noisuntem cei care solicitãm acestlucru. Dar dacã dumneavoastrãveniþi cu un studiu profesionist,vã asigur cã în momentul încare nu veþi câºtiga alegerile,voi face exact ce fãceam cu unziarist din Valea Jiului, care m-atocat vreo doi ani de zile cupreþul la apã. Intr-o conferinþãde presã i-am spus cã o sã-llãmuresc pe directorul Cioarãsã-ºi dea demisia ºi a doua zi o
sã-l pun director la ApaServ, cape un mare specialist în dome-niu. Vã dau cuvântul meu deonoare cã din acel momentomul nostru nu a mai scos uncuvânt ºi nu s-a mai dat mareprofesionist în acest domeniu.(...)Domnilor consilieri, vreau sãvã informez pe cei care sunteþinoi, pentru cã cei mai vechiºtiu, cã dumneavoastrã nu aveþinevoie de o listã de semnãturica sã puteþi face un proiect dehotãrâre. Puteþi sã-l faceþi înnume propriu ºi doar cu sem-nãtura dumneavoastrã. Daracel proiect, la fel ca toateproiectele pe care le iniþiez eu,trebuie sã aibã în spate o notãde fundamentare ºi un raportal serviciului de specialitate.Puteþi iniþia un astfel de proiectfãrã sã-i puneþi pe bieþii oamenisã vinã la sediile de partid – înspeþã la PP-DD – ca sã îºi deaacordul cu privire la preþulapei”, i-a replicat Moloþ luiHaralambie Vochiþoiu.
Moloþ a fãcut ºi o remarcãdespre care s-a tot vorbit înultima perioadã. Este vorba deacei agenþi economici ºi nunumai care au fost prinºi cu”mâþa’n sac” de cei de laApaServ, adicã acele persoanecare furau apã.
” Am cerut ºi eu conduceriiApaServ sã facem o ieftinire aapei pentru cetãþeanul cu unvenit de pânã la 1000 lei pefamilie, nu la societãþile comer-ciale, nu la cei care ne furãapa. Eu înþeleg cã pentru ceicare o furau ºi acum se trezesccã trebuie sã scoatã un leu dinbuzunar, apa e foarte scumpã.Dar când au furat ani de zile,nu te-a interesat de amãrâtulãla care are doi lei în buzunarºi care – în majoritatea
cazurilor – a plãtit ce a con-sumat. In timp ce oamenii ceimai înstãriþi, cu veleitãþi demultimiliardari, de la judecãtorila procurori ºi oameni de afac-eri, furau cu nesimþire apa ºitot ei vorbesc de ieftinire”, semai aratã în procesul verbal alºedinþei Consiliului Judeþeandin luna noiembrie.
Consiliul JudeþeanHunedoara a luat în discuþiesubvenþionarea preþului la apapotabilã din Valea Jiului. Existãînsã anumite condiþii pentru caacest lucru sã se poatã realiza.
”Noi voiam sã facem acestefort ºi am cerut conduceriisocietãþii sã ne facã un calculpentru 5%, dar nu pentru o ief-tinire a tarifului, ci pentru asuporta noi, din bugetul consili-ului judeþean, aceastã sumã.Fiindcã ComunitateaEuropeanã nu ne admite o ief-tinire ºi trebuie sã punem înbalanþã ce dorim: sã fie lumeabranºatã ºi sã beneficieze deacest serviciu 100% din popu-laþie sau sã micºorãm preþulapei desfãcând contractul pecare îl avem cu UniuneaEuropeanã, sã le dãm ºi baniiînapoi. Pentru cã acesta va fiverdictul: banii pe care ni i-audat ei va trebui sã-i returnãm,iar în plus vom omorî ºi uniculprestator de servicii care mergebine în Valea Jiului –ApaServ”, mai preciza Moloþ lamomentul respectiv.
Ieftinirea preþului apei pota-bile din Valea Jiului este unsubiect discutat din patru înpatru ani, adicã în perioadeleelectorale, acesta fiind unsubiect sensibil pentru popu-laþia din zonã. Din acest motiv,preºedintele CJH mai face oremarcã la adresa consilieruluijudeþean Haralambie Vochiþoiu.
”Stiu cã este o temã decampanie electoralã, aþi folosit-
oºi pen-tru alegerile locale. Si într-oemisiune televizatã, când eueram în situaþia sã-mi ratezpostul de preºedinte, m-a între-bat cineva dacã promit atuncicã ieftinesc apa, pentru a fiales. Le-am spus cã-i rog sã numã aleagã, pentru cã nu potface acest lucru. Nu potnenoroci 150.000 de oameni,6-700 de salariaþi care lucreazãla ApaServ, doar ca sã-mi facimagine. Deci nu cred cã sun-tem în stare noi, consiliuljudeþean, sã facem acest lucru.Dacã veniþi cu aceastã calcu-laþie la 25%, mã întreb de cenu 31 aþi fãcut-o la 26, sau 24,sau 30 sau 18? Ca profesor dematematicã, mã întreb cum dev-a dat acest procent, cum denu v-a dat cu virgulã? Dar 25%este o cifrã pe care o þii uºorminte ºi poþi sã o vehiculezi.Aºtept cu mare interes proiec-tul dumneavoastrã de hotãrâre,pe care îl voi include cu mareplãcere pe ordinea de zi aºedinþei urmãtoare. Dar vãatrag atenþia cã ºi cei 5% pecare l-am calculat, cã nu l-amaruncat pe piaþã sã-l þinminte, înseamnã aproximativun miliard pe lunã care trebuiesuportat de cãtre consiliuljudeþean, ca sã ne þinem depromisiunea cãtre ComunitateaEuropeanã, dar ºi de promisi-unea cã vom micºora preþul ºitrebuie sã ne asigurãm cã esteo sumã suportabilã. ”, aîncheiat Moloþ.
Apa care îl ”arde” pe Haralambie Vochiþoiu
P reþul apei din Valea Jiului, lait-motivul luiHaralambie Vochiþoiu. Indiferent cã a candidat
pentru ºefia Consiliului Judeþean, iar acum pentru unfotoliu de senator, Haralambie Vochiþoiu, amãgeºtemereu locuitorii din Valea Jiului, plãtitorii de utilitãþicu faptul cã va micºora preþul apei potabile. ªi cumluna trecutã, pe ordinea de zi a Consiliului Judeþean,acest proiect nu a fost inclus, Vochiþoiu a iscat din nouconflicte în instituþia judeþeanã.
Sãrbãtoride iarnãbogate
în judeþulHunedoara
S ãrbãtorile deiarnã pot sã vinã
în judeþul Hunedoara,la fel ºi colindãtorii,pentru cã autoritãþilelocale ºi judeþene au alocat ºi înacest an fonduri generoase la acest capitol.
Cu festivaluri de colinde sau orãºele deCrãciun, autoritãþile din judeþulHunedoara s-au pregãtit sã întâmpinesãrbãtorile de iarnã, iar oamenii sã simtãmagia acestor zile.
Consiliul Judeþean Hunedoara a primitan de an colindãtori, pe care i-a rãsplãtitcu cadouri, iar anul acesta lucrurile nudiferã. Pentru organizarea sãrbãtorilor de
iarnã s-a alocat de la buget suma de85.000 de lei, iar în aceºti bani suntincluse ºi cadourile pentru cei care vorveni sã-i colinde pe reprezentanþii judeþu-lui. Reprezentanþii CJ Hunedoara spuncã trebuie respectate ºi promovate tradiþi-ile populare specifice zonei legate de sãr-bãtorile de iarnã. În municipiul reºedinþãde judeþ, la Deva, consilierii au fost darnici ºi au alocat 212.000 de lei pen-tru organizarea unor evenimente dedicatesãrbãtorilor de iarnã ºi pentru darurile cevor fi împãrþite copiilor angajaþilor. Baniivor fi folosiþi pentru organizarea ºi
finanþarea manifestãrilor dedicateacestei perioade. La Petroºani, înschimb, autoritãþile aºteaptã colin-dãtorii ºi nu oricum, ci în cadruorganizat. La fel ca în ultimii ani, seva organiza Festivalul de Colinde,unde vor participa grupuri de colin-dãtori de la toate confesiunile reli-gioase. Iar pentru colindãtorii carevor trece pragul primãriei vor fipregãtite pachete cu dulciuri.
Cât anume s-a alocat pentrufiecare capitol, inclusiv pentru colindãtori, vom afla doar dupã sãrbãtorile de iarnã, adicã dupã cese face decontul.
toarea SfântuluiAndrei, a fost prilej debucurie ºi în familiaIacob Ridzi, pentru cãfiul primarului de laPetroºani ºi a deputat-ului din Colegiul deEst, se numeºteAndrei, Andrei Carol.
Micuþul de doi ani a fostadus de pãrinþii lui la para-clisul cu hramul“Acoperãmântul MaiciiDomnului” din zonaParcului Central, acolounde în numele lui, ei au
fãcut ºi o donaþie bisericii.“ Fiind ºi ziua lui Andrei,ne-am dorit sã fim cu toþiiîmpreunã, eu cu soþul meuºi cu Andrei, la bisericã.
Pentru cã este sãrbãtoaredin partea lui Andrei vomoferi o icoanã sfinþitã,poleitã cu aur, care nedorim sã fie primul dar
pentru noua bisericã ce seva construi în Petroºani ºicare va purta hramulSfântului Andrei”, adeclarat Monica IacobRidzi, deputat Colegiul deEst Valea Jiului. “ Este oicoanã de la PatriarhiaRomânã pe care Andrei alnostru o va dona bisericii.Ne bucurãm, foarte multcã este ziua lui Andrei ºiurãm pe aceastã cale lamulþi ani tuturor celor carepoartã acest nume”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarul MunicipiuluiPetroºani.
Icoana pe care soþiiIacob Ridzii au donat-o, vasta spre închinare în
fiecare bisericã dinPetroºani, asta pânã laconstrucþia noii biserici dinColonia Petroºani, care vaavea hramul acestei marisãrbãtori, cea a Sfântului
Andrei, unul din cei 12apostoli care a ajuns sãpropovãduiascã Evangheliaºi pe teritoriul Românei.
LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE
Andrei Carol Iacob Ridzi a fãcut prima donaþie de ziua lui
C ele trei zile de dezlegare lapeºte de la sfârºitul sãp-
tãmânii trecute a însemnat manãcereascã pentru pescãriile din ValeaJiului. Cum vineri, sâmbãtã ºiduminicã, în calendarul ortodox s-aarãtat dezlegare, oamenii, oricât deavuþi sau neavuþi ar fi fost, mãcarîntr-una din zile tot au pus pe masãun peºte fript cumãmãliguþã ºimujdei de usturoi.
Vânzãrile la pescãriisau la magazinele ali-mentare care au avutpeºte, au început încã dejoi seara. Cei carepostesc s-au pregãtit cuo searã înainte pentruziua de vineri, iar desâmbãtã, nici nu maivorbim. Mirosul de peºteprãjit s-a simþit în toatescãrile de bloc. “Defiecare datã când estedezlegare, cumpãrãm ºi noi peºte, odatãpentru cã aºa este tradiþia, iar apoi ºi pen-tru cã este sãnãtos”, a declarat tantiMaricica din Vulcan.
“Când posteºti ºi mãnânci numailegume ºi fructe, zilele de dezlegare lapeºte sunt aºteptate. Parcã atunci peºteleeste ºi mai gustos”, a mai spus o doamnã,care stãtea la rând sã cumpere peºte de laun magazin alimentar.
De altfel, anticipând numãrul mare decereri, patronii de magazine ºi pescãrii s-au aprovizionat cu marfã din plin cucâteva zile înainte. “ Cel mai bine am datmacroul file ºi merluciu. Mã aºteptam sãvând mai mult pãstrãv, dar vãd cã nu afost aºa”, a afirmat un patron din Vulcan.
Duminicã, însã, în ultima zi de mâncatpeºte din cele trei, în jurul orei 11, de-abiadacã mai gãseai ceva de cumpãrat. În con-gelatoare au rãmas doar peºtii întregi lacare lumea nu s-a înghesuit prea tare.Însã, din fericire, în Postul Crãciunului,dezlegare la peºte este în fiecare sâmbãtãºi duminicã, aºa cã vânzãrile vor creºte dinnou de vinerea viitoare.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
C olegiul Tehnic„Constantin Brâncuºi”
Petrila se dovedeºte preocu-pat de pregãtirea multilate-ralã a elevilor, de educareadragostei pentru literaturã,pentru frumos, concomitentcu transmitereacunoºtinþelor tehnice.
În acest sens, în data de 29noiembrie a fost organizatã, subtitlul ,,Scriitorii faþã cu reacþiuneatinerilor cititori”, o întâlnire aelevilor Colegiului Tehnic cu scri-itorii din Asociaþia Scriitorilor dinjudeþul Hunedoara. Au fostprezenþi Mariana Pândaru Bârgãu,preºedinte ASH; Romulus Tot,vicepreºedinte ASH; Dan Orghici,secretar ASH; Miron Þic; DumitruDumitrescu; Gheorghe Rotar;Florian Brãdean, iar de la Petrila -Petru Birãu ºi Elisabeta Bogãþan,precum ºi invitaþii de onoare, scri-itorul Dumitru Velea ºi prof.Ciprian Dârjan. Au fost invitaþi deasemenea ºi scriitorii Ioan DanBãlan ºi Dumitru Gãlãþan-Jieþ.
Scriitorii prezenþi au vorbitdespre opera lor ºi au citit dincãrþile prezentate, iar DumitruVelea a vorbit despre dificultatea
actului de creaþie.Conceputã ca o întâlnire inter-
activã, aceasta s-a încheiat cu odiscuþie a scriitorilor cu elevii, petema creaþiei literare. Petru Birãu,ca reprezentant al ColegiuluiTehnic unde este profesor, a înmâ-
nat scriitorilor invitaþi câte odiplomã de onoare, pentru pro-movarea literaturii contemporaneîn rândul elevilor. La plecare, scri-itorii invitaþi au donat ColegiuluiTehnic o parte din cãrþile lor.
Elisabeta Elisabeta BOGÃBOGÃÞÞANAN
,,Scriitorii faþã cu reacþiunea tinerilor cititori”
Week-end profitabil pentru patroniide pescãrii ºi magazine
C um ar fi sã vãpetreceþi
Crãciunul la Viena sauchiar în Laponia, þaralui Moº Crãciun, iarRevelionul la Paris, înDubai sau, de ce nu, laBãile Felix ?! Daca nuvreþi sa va petreceþisãrbãtorile acasã,agenþiile de turism auoferte una ºi una.
Destinaþiile suntatât pentru Crãciun,cât ºi pentruRevelion. De la celemai importanteoraºe din Europa,pânã în Laponia, ceimai cu dare de mânã
ºi cu mai multe zile de
vacanþã, au de undealge. Pânã acum,însã, operatorii de turism din Valea Jiuluispun cã de Crãciun nusunt atât de multecereri înregistrate ca deRevelion. “De Crãciun,eu cred cã lumea mai mult
stã acasã, însã pentru Revelionavem o ofertã variatã,începând de la capitaleleEuropei ºi pânã la destinaþiiinterne. ªi anul acesta, destinaþia preferatã a celor din Valea Jiului rãmâne Bãile Felix”, a
declarat Ioan Ceauºu, directoragenþie de turism.
Un Crãciun la Bãile Felixcostã undeva între 700 ºi 850de lei de persoanã pentru 4zile, pe când un Crãciun înLaponia poate ajunge de la1400 de euro în sus, plusavionul.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
Unde mergem de sãrbãtori ?!
Porcul Ghiþã,executat chiar
de ZiuaNaþionalã
M ii de porci vor fi sacri-ficaþi în gospodãriile
din întreg judeþul în zileleurmãtoare. Ca ºi în anii tre-cuti, asomarea reprezintã, încontinuare, o practicã strãinãpentru cei care de sarbatorise vor înfrupta cu bunatatidin carne de porc.
Nici bine nu a început luna, cãdeja purceii au început sã fie sacri-ficaþi. De 1 Decembrie, chiar înzorii zilei, la Vulcan, cel puþin, uniioameni în loc sã se odihneascã maimult, cã oricum era zi liberã, autrebuit sã se trezeascã vrândnevrând mai repede.Printre blocuri,“gospodarii”cartierului, încãlziþibine cu þuicã fiartãîncã de când zoriiabia mijeau, auînceput sã-l executepe bietul Ghiþã. Dinnefericire pentrulocatarii zonei, guiþã-turile bietului animalde vreo 100 de kgau durat în jurul de10 minute, dupãcare acesta a capitual.
La acest moment,judeþul Hunedoara
are douã abatoare autorizate, încare animalele pot fi sacrificate încondiþii impuse de UE, ºi un punctde sacrificare în Valea Jiului.Acestea sunt dotate atât cu asoma-tor electric, cât ºi cu pistol cu glonþcaptiv, care face ca animalul sa-ºipiardã cunoºtinþa înainte de a fisacrificat propriu-zis. Pe principiul,“eu l-am crescut, înseamnã cã esãnãtos”, oamenii din Valea Jiuluistau prost ºi la capitolul trichinã.Potrivit datelor oficiale, din ceiaproape 30.000 de porci aflaþi încurs de tãiere, examenul trichinelo-scopic a fost efectuat doar pentrucâteva mii de capete. Astfel, înconcluzie, locuitorii judeþuluiHunedoara folosesc în continuaremetoda tradiþionalã de sacrificare.Trebuie însã ºtiut cã porcii care nusunt supuºi procedeului de aso-mare, pot fi consumaþi doar îngospodãria proprie ºi cã nu pot ficomercializaþi. În caz contrar,amenzile sunt usturãtoare.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
Sãrbãtoride iarnãbogate
în judeþulHunedoara
S ãrbãtorile deiarnã pot sã vinã
în judeþul Hunedoara,la fel ºi colindãtorii,pentru cã autoritãþilelocale ºi judeþene au alocat ºi înacest an fonduri generoase la acest capitol.
Cu festivaluri de colinde sau orãºele deCrãciun, autoritãþile din judeþulHunedoara s-au pregãtit sã întâmpinesãrbãtorile de iarnã, iar oamenii sã simtãmagia acestor zile.
Consiliul Judeþean Hunedoara a primitan de an colindãtori, pe care i-a rãsplãtitcu cadouri, iar anul acesta lucrurile nudiferã. Pentru organizarea sãrbãtorilor de
iarnã s-a alocat de la buget suma de85.000 de lei, iar în aceºti bani suntincluse ºi cadourile pentru cei care vorveni sã-i colinde pe reprezentanþii judeþu-lui. Reprezentanþii CJ Hunedoara spuncã trebuie respectate ºi promovate tradiþi-ile populare specifice zonei legate de sãr-bãtorile de iarnã. În municipiul reºedinþãde judeþ, la Deva, consilierii au fost darnici ºi au alocat 212.000 de lei pen-tru organizarea unor evenimente dedicatesãrbãtorilor de iarnã ºi pentru darurile cevor fi împãrþite copiilor angajaþilor. Baniivor fi folosiþi pentru organizarea ºi
finanþarea manifestãrilor dedicateacestei perioade. La Petroºani, înschimb, autoritãþile aºteaptã colin-dãtorii ºi nu oricum, ci în cadruorganizat. La fel ca în ultimii ani, seva organiza Festivalul de Colinde,unde vor participa grupuri de colin-dãtori de la toate confesiunile reli-gioase. Iar pentru colindãtorii carevor trece pragul primãriei vor fipregãtite pachete cu dulciuri.
Cât anume s-a alocat pentrufiecare capitol, inclusiv pentru colindãtori, vom afla doar dupã sãrbãtorile de iarnã, adicã dupã cese face decontul.
toarea SfântuluiAndrei, a fost prilej debucurie ºi în familiaIacob Ridzi, pentru cãfiul primarului de laPetroºani ºi a deputat-ului din Colegiul deEst, se numeºteAndrei, Andrei Carol.
Micuþul de doi ani a fostadus de pãrinþii lui la para-clisul cu hramul“Acoperãmântul MaiciiDomnului” din zonaParcului Central, acolounde în numele lui, ei au
fãcut ºi o donaþie bisericii.“ Fiind ºi ziua lui Andrei,ne-am dorit sã fim cu toþiiîmpreunã, eu cu soþul meuºi cu Andrei, la bisericã.
Pentru cã este sãrbãtoaredin partea lui Andrei vomoferi o icoanã sfinþitã,poleitã cu aur, care nedorim sã fie primul dar
pentru noua bisericã ce seva construi în Petroºani ºicare va purta hramulSfântului Andrei”, adeclarat Monica IacobRidzi, deputat Colegiul deEst Valea Jiului. “ Este oicoanã de la PatriarhiaRomânã pe care Andrei alnostru o va dona bisericii.Ne bucurãm, foarte multcã este ziua lui Andrei ºiurãm pe aceastã cale lamulþi ani tuturor celor carepoartã acest nume”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarul MunicipiuluiPetroºani.
Icoana pe care soþiiIacob Ridzii au donat-o, vasta spre închinare în
fiecare bisericã dinPetroºani, asta pânã laconstrucþia noii biserici dinColonia Petroºani, care vaavea hramul acestei marisãrbãtori, cea a Sfântului
Andrei, unul din cei 12apostoli care a ajuns sãpropovãduiascã Evangheliaºi pe teritoriul Românei.
LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE
Andrei Carol Iacob Ridzi a fãcut prima donaþie de ziua lui
C ele trei zile de dezlegare lapeºte de la sfârºitul sãp-
tãmânii trecute a însemnat manãcereascã pentru pescãriile din ValeaJiului. Cum vineri, sâmbãtã ºiduminicã, în calendarul ortodox s-aarãtat dezlegare, oamenii, oricât deavuþi sau neavuþi ar fi fost, mãcarîntr-una din zile tot au pus pe masãun peºte fript cumãmãliguþã ºimujdei de usturoi.
Vânzãrile la pescãriisau la magazinele ali-mentare care au avutpeºte, au început încã dejoi seara. Cei carepostesc s-au pregãtit cuo searã înainte pentruziua de vineri, iar desâmbãtã, nici nu maivorbim. Mirosul de peºteprãjit s-a simþit în toatescãrile de bloc. “Defiecare datã când estedezlegare, cumpãrãm ºi noi peºte, odatãpentru cã aºa este tradiþia, iar apoi ºi pen-tru cã este sãnãtos”, a declarat tantiMaricica din Vulcan.
“Când posteºti ºi mãnânci numailegume ºi fructe, zilele de dezlegare lapeºte sunt aºteptate. Parcã atunci peºteleeste ºi mai gustos”, a mai spus o doamnã,care stãtea la rând sã cumpere peºte de laun magazin alimentar.
De altfel, anticipând numãrul mare decereri, patronii de magazine ºi pescãrii s-au aprovizionat cu marfã din plin cucâteva zile înainte. “ Cel mai bine am datmacroul file ºi merluciu. Mã aºteptam sãvând mai mult pãstrãv, dar vãd cã nu afost aºa”, a afirmat un patron din Vulcan.
Duminicã, însã, în ultima zi de mâncatpeºte din cele trei, în jurul orei 11, de-abiadacã mai gãseai ceva de cumpãrat. În con-gelatoare au rãmas doar peºtii întregi lacare lumea nu s-a înghesuit prea tare.Însã, din fericire, în Postul Crãciunului,dezlegare la peºte este în fiecare sâmbãtãºi duminicã, aºa cã vânzãrile vor creºte dinnou de vinerea viitoare.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
C olegiul Tehnic„Constantin Brâncuºi”
Petrila se dovedeºte preocu-pat de pregãtirea multilate-ralã a elevilor, de educareadragostei pentru literaturã,pentru frumos, concomitentcu transmitereacunoºtinþelor tehnice.
În acest sens, în data de 29noiembrie a fost organizatã, subtitlul ,,Scriitorii faþã cu reacþiuneatinerilor cititori”, o întâlnire aelevilor Colegiului Tehnic cu scri-itorii din Asociaþia Scriitorilor dinjudeþul Hunedoara. Au fostprezenþi Mariana Pândaru Bârgãu,preºedinte ASH; Romulus Tot,vicepreºedinte ASH; Dan Orghici,secretar ASH; Miron Þic; DumitruDumitrescu; Gheorghe Rotar;Florian Brãdean, iar de la Petrila -Petru Birãu ºi Elisabeta Bogãþan,precum ºi invitaþii de onoare, scri-itorul Dumitru Velea ºi prof.Ciprian Dârjan. Au fost invitaþi deasemenea ºi scriitorii Ioan DanBãlan ºi Dumitru Gãlãþan-Jieþ.
Scriitorii prezenþi au vorbitdespre opera lor ºi au citit dincãrþile prezentate, iar DumitruVelea a vorbit despre dificultatea
actului de creaþie.Conceputã ca o întâlnire inter-
activã, aceasta s-a încheiat cu odiscuþie a scriitorilor cu elevii, petema creaþiei literare. Petru Birãu,ca reprezentant al ColegiuluiTehnic unde este profesor, a înmâ-
nat scriitorilor invitaþi câte odiplomã de onoare, pentru pro-movarea literaturii contemporaneîn rândul elevilor. La plecare, scri-itorii invitaþi au donat ColegiuluiTehnic o parte din cãrþile lor.
Elisabeta Elisabeta BOGÃBOGÃÞÞANAN
,,Scriitorii faþã cu reacþiunea tinerilor cititori”
Week-end profitabil pentru patroniide pescãrii ºi magazine
C um ar fi sã vãpetreceþi
Crãciunul la Viena sauchiar în Laponia, þaralui Moº Crãciun, iarRevelionul la Paris, înDubai sau, de ce nu, laBãile Felix ?! Daca nuvreþi sa va petreceþisãrbãtorile acasã,agenþiile de turism auoferte una ºi una.
Destinaþiile suntatât pentru Crãciun,cât ºi pentruRevelion. De la celemai importanteoraºe din Europa,pânã în Laponia, ceimai cu dare de mânã
ºi cu mai multe zile de
vacanþã, au de undealge. Pânã acum,însã, operatorii de turism din Valea Jiuluispun cã de Crãciun nusunt atât de multecereri înregistrate ca deRevelion. “De Crãciun,eu cred cã lumea mai mult
stã acasã, însã pentru Revelionavem o ofertã variatã,începând de la capitaleleEuropei ºi pânã la destinaþiiinterne. ªi anul acesta, destinaþia preferatã a celor din Valea Jiului rãmâne Bãile Felix”, a
declarat Ioan Ceauºu, directoragenþie de turism.
Un Crãciun la Bãile Felixcostã undeva între 700 ºi 850de lei de persoanã pentru 4zile, pe când un Crãciun înLaponia poate ajunge de la1400 de euro în sus, plusavionul.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
Unde mergem de sãrbãtori ?!
Porcul Ghiþã,executat chiar
de ZiuaNaþionalã
M ii de porci vor fi sacri-ficaþi în gospodãriile
din întreg judeþul în zileleurmãtoare. Ca ºi în anii tre-cuti, asomarea reprezintã, încontinuare, o practicã strãinãpentru cei care de sarbatorise vor înfrupta cu bunatatidin carne de porc.
Nici bine nu a început luna, cãdeja purceii au început sã fie sacri-ficaþi. De 1 Decembrie, chiar înzorii zilei, la Vulcan, cel puþin, uniioameni în loc sã se odihneascã maimult, cã oricum era zi liberã, autrebuit sã se trezeascã vrândnevrând mai repede.Printre blocuri,“gospodarii”cartierului, încãlziþibine cu þuicã fiartãîncã de când zoriiabia mijeau, auînceput sã-l executepe bietul Ghiþã. Dinnefericire pentrulocatarii zonei, guiþã-turile bietului animalde vreo 100 de kgau durat în jurul de10 minute, dupãcare acesta a capitual.
La acest moment,judeþul Hunedoara
are douã abatoare autorizate, încare animalele pot fi sacrificate încondiþii impuse de UE, ºi un punctde sacrificare în Valea Jiului.Acestea sunt dotate atât cu asoma-tor electric, cât ºi cu pistol cu glonþcaptiv, care face ca animalul sa-ºipiardã cunoºtinþa înainte de a fisacrificat propriu-zis. Pe principiul,“eu l-am crescut, înseamnã cã esãnãtos”, oamenii din Valea Jiuluistau prost ºi la capitolul trichinã.Potrivit datelor oficiale, din ceiaproape 30.000 de porci aflaþi încurs de tãiere, examenul trichinelo-scopic a fost efectuat doar pentrucâteva mii de capete. Astfel, înconcluzie, locuitorii judeþuluiHunedoara folosesc în continuaremetoda tradiþionalã de sacrificare.Trebuie însã ºtiut cã porcii care nusunt supuºi procedeului de aso-mare, pot fi consumaþi doar îngospodãria proprie ºi cã nu pot ficomercializaþi. În caz contrar,amenzile sunt usturãtoare.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
Ce au ajuns fostelepuncte termice
A teliere, depozite, service auto, sau clãdiriîn care s-a depozitat gunoiul menajer, în
aºa ceva s-au transformat fostele puncte termice din Valea Jiului.
În localitãþile din ValeaJiului s-a renunþat laîncãlzirea pe bazã de cãrbune, iar centralele termice care dirijau agentul termic în aparta-mentele oamenilor au fostrând pe rând desfiinþate.În Uricani, nici un puncttermic nu a mai funcþionatde ani de zile, deoareceoamenii au ales altemodalitãþi de a îºi încãlzilocuinþele. În tot acesttimp acele clãdiri aurãmas în paraginã iaracum sunt focare deinfecþie. În cel mai estic oraº al Vãii Jiului, situaþiapunctelor termice este la fel. Centralele termice au fostabandonate, fie vândute pentru a fi transformate în altceva. “ Majoritatea punctelor termice au fost vânduteºi transformate. Unele s-au transformat in service auto,altele în atelier, chiar ºi în depozite de fãinã. Cele carenu au fost vândute sunt dezafectate ºi stau degeaba” auspus reprezentanþi ai Primãriei Petrila. ((M. M. GÂNJUGÂNJU))
În plan educaþionalObiective:
Voi iniþia legislativ:1. Corelarea ofertei edu-caþionale cu cerinþelecurente ºi anticipate alepieþei muncii2. Modificarea curicullu-mului ºcolar în unul realcare sã pregãteascã eleviipentru viaþã ºi armo-nizarea cu manualeleºcolare
3. Insistarea în procesuleducaþional pe rezultatelepe medie nu pe vârfuri.Crearea formalã de centrede excelenta care sã secentreze pe vârfuri.Crearea formalã de centreremediale pt elevii cu ritmlent la învãþare4. Transformarea progra-mului lapte ºi corn într-unprogram zilnic în timpulanului ºcolar de acordarea unei mese calde
5. Existenþa în fiecare uni-tate ºcolarã a unui medicºcolar sãu asistent medicalºcolar6. Crearea unui cadru le-gislativ de înfiinþare înfiecare scoalã de nivelpreºcolar sau gimnazial acâte un post de suprave-ghetor la 50 de elevi,aceºtia urmând a monito-riza în pauzele ºcolareactivitatea elevilor cât ºi înincinta ºcolarã
7.Întãrirea rolu-lui educaþiei fi-zicã ºi sport încurricula ºcolarãfactor determi-nant în sãnãtateafizicã ºi mentalãa acestoraVoi susþine ºi
sprijini:8. Lobby atât cât voiputea pentru finanþareaconstruirii de creºe 9. Universitatea dinPetroºani, o instituþie cuo valoare indiscutabilã ºivoi încerca sã gãsescsoluþii de conectare amediului economic ºisocial cu cercetarea carepoate aduce surse definanþare pentru dez-voltarea bazei tehnice ºimateriale; voi susþinereclasificarea universitarãa acesteia10. Educaþia digitalã apopulaþiei va fi un obiec-tiv principal þinând contcã informatizarea esteintegratã în toatedomeniile de activitate ºi
mai ales crearea unei plat-forme digitale de rãspunsal alegãtorilor la acþiunisau iniþiative legislative ºinu în ultimul rând ca unfeed-back în timp real dela cetãþenii zonei noastre11. Întãrirea roluluiînvãþãmântului profesionalmai ales al celor treicolegii tehnice din regiunecare sã pregãteascã eleviipentru activitatea turisticãviitoare ºi prezentã12. Creºterea gradului deimplicare a asociaþiilor depãrinþi, a autoritãþilorlocale, a absolvenþilor etc,în organizarea ºifinanþarea instituþiilor deînvãþãmânt liceal ºi profe-sional;
În plan social:Obiective:
1. Concentrarea asistenþeisociale (ajutorului social)pe grupurile cele mai vul-nerabile din punct devedere educaþional ºi pezonele cele mai fragile din
punct de vedere econo-mic;2. Crearea de serviciisociale diferenþiate ºi spe-cializate în funcþie denevoile beneficiarilor. Voiiniþia legislativ modificareaOUG 68/2003 în sensulcã un furnizor privat deservicii sociale sã poatã sãofere servicii sociale dife-renþiate3. Dimensionarea echili-bratã a serviciilor socialeîn raport cu toate cate-goriile sociale defavorizatedin regiune prin creareade noi servicii sociale des-tinate persoanelor de vârs-ta a III-a, persoanelor cunevoi speciale, per-soanelor fãrã adãpost,persoanelor aflate în situ-aþii de crizã;4. Dezvoltarea reþelelor deasistenþã socialã la domi-ciliul persoanelor vârstniceîn toate localitãþile compo-nente din regiune;5. Sprijinirea accesãrii decãtre serviciile sociale, a
oportunitãþilor definanþare ale programelorUE în vederea dezvoltãriiurmãtoarelor direcþii deacþiune: accesul pe piaþamuncii a cetãþenilor, per-fecþionare ºi reorientareprofesionalã în domeniicãutate pe piaþa forþei demuncã actuale europene,diminuarea fenomenuluimigrational6. Sprijinirea caracteruluiproactiv al bisericii încomunitatea localã privindasistenþa socialã
În plan cultural:Obiective:
1. Voi canaliza energiaspre sprijinul obþinerii defonduri europene decãtre consiliile localeale celor trei oraºepentru construirea ºidarea în folosinþã acâte o mediatecã încentrul fiecãrui oraºunde toate categoriilede vârsta sã gãseascã
informaþiile din oricedomeniu: literar, ºtiinþific,cultural-artistic, sportiv,muzical ºi altele.2. Voi sprijini conser-varea, propagarea ºi pro-movarea tradiþiilor ºi obi-ceiurilor locale, a portuluipopular momârlãnesc3. Voi iniþia legislativ înfi-inþarea de centre de petre-cere a timpului liber pen-tru copii, tineri ºi adulþi 4. Voi insista la nivelguvernamental ºi judeþeanastfel încât, CARTIERULDE LOCUINÞE MUNCI-TOREªTI “COLONIA”(sf. sec. XIX) din Mun.Petroºani sã fie pãstrat ºipus în valoare într-un modcorespunzãator abunurilor de patrimoniucultural construit
În plan economic1. Una dintre niºele ge-neratoare de locuri demuncã este problemaecologizãrii mediului ºiamenajarea teritoriului2. Canalele de forþã de peSlatinioara, Tãia ºi Maleiatrebuiesc redimensionatedatoritã faptului cã în cazde ploi torenþialegenereazã inundaþii ºi decipoate fi o niºã de crearede locuri de muncã. Înipoteza atragerii de fon-duri nerambursabile.3. Albiile Jietului, Tãia,
Maleia ºi Jiu ecologizareaºi amenajarea acestorapot genera un numãrapreciabil de numãr delocuri de muncã.4. Turismul este cea maimare oportunitate, ceamai viabilã pentru ascoate regiunea din mono-coloratura economicã.Voi depune eforturi deconvingere la nivel guver-namental pentru contin-uarea investiþiilor înParâng.5. Prioritar pentru mineva fi asigurarea de locuride muncã pentru tineri,fãcând lobby pentrudeschiderea unor punctede lucru a unor operatorieconomici de notorietatenaþionalã ºi internaþionalãdar ºi deschiderea în con-sens cu consiliile locale aunor incubatoare de afa-ceri pentru tineri ºi spri-jinirea acestora în acestdemers.6. Voi face tot ce esteposibil ca activitateaminierã sã continue încondiþii mai bune ºi voigãsi metode originale delobby pentru acest demersinsistând foarte mult pesecuritatea muncii, acondiþiilor de lucru ºi aunei remunerãri corecteprivind aceastã activitateÎntrucât este o zonãexpusã climatologic nega-
tiv faþã de alte zone aleþãrii voi insista sã fieatribuite subvenþii pentrucategoriile de locuitori airegiunii cu un venit maimic decât 200 lei/mem-bru al familiei pentru cos-tul la gaz ºi energie elec-tricã.7. Voi încerca sã rezolv înparteneriat cu primãriilecelor trei oraºe (identifi-carea ºi obþinerea de fon-duri europene) construireaunui sens giratoriu laintrarea spre Petrila dinDãrãneºti ºi a unui sensgiratoriu la Livezeni ºiIscroni la intrarea spreAninoasa dar ºi cercetareaunei soluþii de evitare atraversãrii cãii ferate spreAninoasa.8. Creºterea caracteruluiprietenos al mediului deafaceri. 9. Instituþionalizarea ega-litãþii de tratament a sec-torului privat ºi a sectoru-lui de stat (sector public ºidomeniu privat al statului);Introducerea simetriei însancþionarea nerespectãriiclauzelor contractuale saua legislaþiei generale, întresectorul privat, pe de oparte ºi sectorul de stat(sector public ºi domeniuprivat al statului), pe dealtã parte.
Reporter: Guvernarea dum-neavoastrã a celor de la USLce a fãcut în aceste luni pentrua câºtiga încrederea oamenilordin Valea Jiului?
Ioan RUS: Sund doar câtevaluni de când activeazã acestguvern condus de Victor Pontaºi cel mai important lucru mi separe, pentru Valea Jiului, înfi-inþarea Complexului energetic,la care au lucrat ºi oamenii dinguvernarea Boc timp de 3 ani.Dar nu a existat voinþã politicãpentru ca el sã fie înfiinþat. Ei ºi-au dorit sã scape de mineri ºiminerit. Ca urmare, a mai fostajustatã documentaþia ºi acestguvern USL a dat drumul ime-diat la legislaþia necesarã pentrua putea lua fiinþã. La fel s-aîntâmplat ºi cu preluarea celor-lalte 4 mine, care vor fi sub-
venþionate. Clar acest Complexenergetic nu este perfect, darexistând dorinþa de salva mine-ritul ºi cele douã termocentraleºi lucrurile se pot ajusta dinmers. Fosta guvernare PDL-istãnu a vrut acest lucru ºi o spunchiar specialiºtii din Vale ºi dinjudeþ care au lucrat la documen-taþia acestui complex. Apoi, tot ce a promis USL în cepriveºte reîntregirea salariilor tãiate - se face. Pensionarilor lise înapoiazã banii care li s-auluat din pensii, iar pensionarilorminieri li se acordã bani pe gratuitãþile tãiate ºi asta retroac-tiv, de anul trecut. Asta a fãcutguvernarea USL în doar câtevaluni, pe lângã multe altele. Dupãalegeri va repara multe nedrep-tãþi ºi va redresa economia.
Rep.: Dar ultima guvernare aPSD 2000-2004 ce mare lucrua fãcut pentru Valea Jiului, cãmereu criticaþi PDL?
Ioan RUS: Este simplu sã spunasta pentru cã am ce sã inven-
tariez ca realizãri, dar este oare-cum jenant pentru cã pare alaudã de sine. Dar o voi face.
S-o luãm metodic. GuvernareaPSD în perioada cât am fostparlamentar, între 2000 - 2004,
clar a fost pre-ocupatã deValea Jiului.Pentru cã nuexistau fondurieuropene, aufost folositeintens pro-gramele Phareprin care s-amodernizatPiata CentralãPetroºani,inauguratã pevremea pri-marului Gh.David, înprezenta pre-mieruluiAdrianNastase, Salade sport, ceamai modernãla acea vreme,de la LiceulIndustrial,ªcoala gene-
ralã nr. 4 a fost reconstruitãpractic fiind la rândul ei cea maibine dotatã, apoi pe programPhare a fost modernizatãreþeaua de alimentare cu apã aRAAVJ.
Tot atunci a fost construit ºidat în folosinþã EUROMEDICPetroºani, iar mineritul a fost încentrul atenþiei. Prin proiectulIthochu, care exista ca ºiComplexul Energetic de acumnumai pe hârtie, dar nu era apli-cat, a fost demarat ºi încheiat înacea perioadã.
Atunci au fost modernizateminele Vulcan ºi Paroºeni,Preparaþia Coroeºti a fost practicreconstruitã. Mai mult, s-a schim-bat metoda de exploatare cu unamai puþin riscantã, s-au mãritsalariile minerilor cu pânã la 42la sutã pe baze reale ºi s-a mãritpreþul la Gigacalorie, lucru cares-a mai fãcut doar pe vremeaministrului Vosganian ºi atuncidoar o ajustare. Sã nu uitãm cãatunci, în 2000, a fost convinsTraian Bãsescu de cãtre liderii desindicat, susþinuþi de noi, la
Cheile Buþii, ºi a demaratlucrãrile la drumul lui Bãsescu.Apoi a fost acordatã cea maimare sumã la acea vreme, 35 demiliarde lei pentru investiþii la sistemul de termoficare, s-aureabilitat punctele termice ºireþele. De atunci cea mai maresumã a fost de circa 10 miliardelei. Tot în acea perioadã s-auintrodus ajutoarele pentruîncãlzire, s-a introdus cornul ºilaptele în ºcoli, am instituit venitulminim garantat. O altã mareinvestiþie a fost extinderea ºireabilitarea spitalului din Lupenicu sprijinul direct al premierului ºitot atunci a demarat introducereagazului metan în Petroºani. ªitrebuie amintit cã în acea vremeValea Jiului a devenit rai fiscalfiind declaratã zonã defavorizatã.Apoi s-au încercat variante desoluþii pentru implementareastrategiei de dezvoltare, când aluat fiinþã Asociaþia Valea Jiului ºia fost numit un guvernator carea cãzut dupã 2004. Atunci s-aînfiinþat ºi ANDIPRZM.
S-a încercat ºi probabil segãseau soluþii pentru dezvoltareaputernicã a Vãii, pentru cãexista voinþã politicã, dar timpul
a fost scurt… Sunt multe realizãrile de atunci!
Rep: De ce v-ar alege oameniipe dumneavoastrã ?
Ioan RUS: Valea Jiului arenevoie de oameni care nu audosare penale în spate, caresunt serioºi ºi care sunt preocu-paþi sã rezolve problemelemajore ale Vãii Jiului ºi locuitoriiei sã resimtã direct, în nivelul lorde trai, o îmbunãtãþire. Priviþidoar peste munte, la Tg.Jiu sauHaþeg. Sunt oraºe care s-au dez-voltat rapid ºi oamenii nu suntsãrãciþi. Aici, în Vale, au intratcãruþe de bani ºi s-a asfaltat uncentru, iar lucrãrile din Parângabia s-au miºcat în cei 4 ani.Vor fi bani ºi pentru Parâng,proiectul se va realiza, dar aºacum trebuie ºi cu termene depredare precise. Pot ºi vreau sãreprezint Valea Jiului înParlament cu onoare ºi nu prinminciunã ºi parvenitism. Amdovedit asta.
Interviu rInterviu realizat de ealizat de Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU --birbiroul de proul de presã USLesã USL
”Ei ºi-au dorit sã scape de mineri ºi minerit”Sentinþãaºteptatã în
cazul tragedieide la Mina
Petrila
D upã patru ani de lacumplitul accident
de muncã de la MinaPetrila, din 15 noiembrie2008, instanþa este pecale sã dea, în sfârºit, osentinþã în acest dosar.
S-a încheiat judecata îndosarul „Petrila 2008”, constituitca urmare a cumplitului accidentsoldat cu 13 morþi. Dupãaudierea tuturor martorilor, magistraþii Tribunalului Gorj,unde se aflã aceastã cauzã, aurãmas sã dea un verdict ºi laultimul termen au anunþat cãsentinþa se va pronunþa în datade 13 decembrie.
Dosarul privind accidentulcolectiv de muncã de la Mina
Petrila, se aflã în faza de rejudecare. În luna mai a acestuian, magistraþii de la Curtea deApel Craiova, instanþã care ajudecat recursurile declarate atâtde inculpaþi, cât ºi de victime saurudele celor decedaþi, a deciscasarea sentinþei pronunþate deJudecãtoria Târgu Jiu ºi menþi-nutã de Tribunalul Gorj ºi a decissã trimitã cauza pentru rejudecarea apelului la TribunalulGorj. La instanþa de fond, fostuldirector al EM Petrila, AurelianNecula, a fost condamnat laºapte ani ºi ºase luni deînchisoare, Gheorghe Roºu, fost
inginer-ºef responsabil cu securitatea ºi sãnãtatea înmuncã, a fost condamnat la ºaseani ºi ºase luni de închisoare, iarDan Ungur, fost ºef al sectoruluiaeraj ºi ºef al staþiei de salvareminierã, la ºase ani ºi ºase lunide închisoare. Cei trei au fostînvinovãþiþi de ucidere din culpã,vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã încare ºi-au pierdut viaþa 13mineri ºi salvatori.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Luptãtorii anti-comuniºti
meritã un monument
A sociaþia FoºtilorDeþinuþi Politici din
România, filiala ValeaJiului doreºte de mai mulþiani sã ridice un monumentcare sã cinsteascã memoriacelor care au avut curajulsã lupte împotriva comu-nismului.
Au fãcut chiar ºi mai multeschiþe ºi au gãsit ºi locaþia, însãedilii din Petroºani nu au avut înbuget fondurile necesare. Astfel,dorinþa celor care au umplut cuani în urmã închisorile regimuluicomunist a rãmas pânã acum lastadiul de simplã intenþie.
„Avem nevoie de o serie deaprobãri de la Ministerul Culturii,dar pânã în prezent nu am primit rãspuns. Pe plan local pri-
marul ne-a promis cã ne vaajuta, dar mai întâi trebuie sãprimim aprobãrile. Mai aºtep-tãm, numai cã pe zi ce trece sun-tem tot mai puþini ºi în lipsa unuimonument ar putea dispare pen-tru totdeauna pânã ºi amintiriledespre noi”, spunea în urmã cucâþiva ani de zile Emilian Budacu,între timp trecut în nefiinþã, fãrãa-ºi vedea împlinit visul.
„Monumentul ar trebui sãreprezinte un omagiu pentru ceicare au fost persecutaþi politicsau pentru cei care au luptat înmunþi, mai pe scurt spus, pentrucei care nu au vrut comunism ºicolectivizare în România ºi înValea Jiului.
Din pãcate, tot comuniºtii suntla putere ºi conduc þara ºi înprezent. De aceea cred cã nuvom obþine niciodatã banii nece-sari”, mai spun foºtii deþinuþi. Încazul în care totuºi, foºtii deþinuþipolitici ar primi “undã verde”,monumentul ar urma sã fieamplasat (conform proiectuluiiniþial) în municipiul Petroºani,vis-a-vis de Biserica Catolicã.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Obiective ºi prioritãþi
Alexandru Lãutaru, candidatul ARD pentru colegiul 5 - Petroºani, Petrila, Aninoasa
Ce au ajuns fostelepuncte termice
A teliere, depozite, service auto, sau clãdiriîn care s-a depozitat gunoiul menajer, în
aºa ceva s-au transformat fostele puncte termice din Valea Jiului.
În localitãþile din ValeaJiului s-a renunþat laîncãlzirea pe bazã de cãrbune, iar centralele termice care dirijau agentul termic în aparta-mentele oamenilor au fostrând pe rând desfiinþate.În Uricani, nici un puncttermic nu a mai funcþionatde ani de zile, deoareceoamenii au ales altemodalitãþi de a îºi încãlzilocuinþele. În tot acesttimp acele clãdiri aurãmas în paraginã iaracum sunt focare deinfecþie. În cel mai estic oraº al Vãii Jiului, situaþiapunctelor termice este la fel. Centralele termice au fostabandonate, fie vândute pentru a fi transformate în altceva. “ Majoritatea punctelor termice au fost vânduteºi transformate. Unele s-au transformat in service auto,altele în atelier, chiar ºi în depozite de fãinã. Cele carenu au fost vândute sunt dezafectate ºi stau degeaba” auspus reprezentanþi ai Primãriei Petrila. ((M. M. GÂNJUGÂNJU))
În plan educaþionalObiective:
Voi iniþia legislativ:1. Corelarea ofertei edu-caþionale cu cerinþelecurente ºi anticipate alepieþei muncii2. Modificarea curicullu-mului ºcolar în unul realcare sã pregãteascã eleviipentru viaþã ºi armo-nizarea cu manualeleºcolare
3. Insistarea în procesuleducaþional pe rezultatelepe medie nu pe vârfuri.Crearea formalã de centrede excelenta care sã secentreze pe vârfuri.Crearea formalã de centreremediale pt elevii cu ritmlent la învãþare4. Transformarea progra-mului lapte ºi corn într-unprogram zilnic în timpulanului ºcolar de acordarea unei mese calde
5. Existenþa în fiecare uni-tate ºcolarã a unui medicºcolar sãu asistent medicalºcolar6. Crearea unui cadru le-gislativ de înfiinþare înfiecare scoalã de nivelpreºcolar sau gimnazial acâte un post de suprave-ghetor la 50 de elevi,aceºtia urmând a monito-riza în pauzele ºcolareactivitatea elevilor cât ºi înincinta ºcolarã
7.Întãrirea rolu-lui educaþiei fi-zicã ºi sport încurricula ºcolarãfactor determi-nant în sãnãtateafizicã ºi mentalãa acestoraVoi susþine ºi
sprijini:8. Lobby atât cât voiputea pentru finanþareaconstruirii de creºe 9. Universitatea dinPetroºani, o instituþie cuo valoare indiscutabilã ºivoi încerca sã gãsescsoluþii de conectare amediului economic ºisocial cu cercetarea carepoate aduce surse definanþare pentru dez-voltarea bazei tehnice ºimateriale; voi susþinereclasificarea universitarãa acesteia10. Educaþia digitalã apopulaþiei va fi un obiec-tiv principal þinând contcã informatizarea esteintegratã în toatedomeniile de activitate ºi
mai ales crearea unei plat-forme digitale de rãspunsal alegãtorilor la acþiunisau iniþiative legislative ºinu în ultimul rând ca unfeed-back în timp real dela cetãþenii zonei noastre11. Întãrirea roluluiînvãþãmântului profesionalmai ales al celor treicolegii tehnice din regiunecare sã pregãteascã eleviipentru activitatea turisticãviitoare ºi prezentã12. Creºterea gradului deimplicare a asociaþiilor depãrinþi, a autoritãþilorlocale, a absolvenþilor etc,în organizarea ºifinanþarea instituþiilor deînvãþãmânt liceal ºi profe-sional;
În plan social:Obiective:
1. Concentrarea asistenþeisociale (ajutorului social)pe grupurile cele mai vul-nerabile din punct devedere educaþional ºi pezonele cele mai fragile din
punct de vedere econo-mic;2. Crearea de serviciisociale diferenþiate ºi spe-cializate în funcþie denevoile beneficiarilor. Voiiniþia legislativ modificareaOUG 68/2003 în sensulcã un furnizor privat deservicii sociale sã poatã sãofere servicii sociale dife-renþiate3. Dimensionarea echili-bratã a serviciilor socialeîn raport cu toate cate-goriile sociale defavorizatedin regiune prin creareade noi servicii sociale des-tinate persoanelor de vârs-ta a III-a, persoanelor cunevoi speciale, per-soanelor fãrã adãpost,persoanelor aflate în situ-aþii de crizã;4. Dezvoltarea reþelelor deasistenþã socialã la domi-ciliul persoanelor vârstniceîn toate localitãþile compo-nente din regiune;5. Sprijinirea accesãrii decãtre serviciile sociale, a
oportunitãþilor definanþare ale programelorUE în vederea dezvoltãriiurmãtoarelor direcþii deacþiune: accesul pe piaþamuncii a cetãþenilor, per-fecþionare ºi reorientareprofesionalã în domeniicãutate pe piaþa forþei demuncã actuale europene,diminuarea fenomenuluimigrational6. Sprijinirea caracteruluiproactiv al bisericii încomunitatea localã privindasistenþa socialã
În plan cultural:Obiective:
1. Voi canaliza energiaspre sprijinul obþinerii defonduri europene decãtre consiliile localeale celor trei oraºepentru construirea ºidarea în folosinþã acâte o mediatecã încentrul fiecãrui oraºunde toate categoriilede vârsta sã gãseascã
informaþiile din oricedomeniu: literar, ºtiinþific,cultural-artistic, sportiv,muzical ºi altele.2. Voi sprijini conser-varea, propagarea ºi pro-movarea tradiþiilor ºi obi-ceiurilor locale, a portuluipopular momârlãnesc3. Voi iniþia legislativ înfi-inþarea de centre de petre-cere a timpului liber pen-tru copii, tineri ºi adulþi 4. Voi insista la nivelguvernamental ºi judeþeanastfel încât, CARTIERULDE LOCUINÞE MUNCI-TOREªTI “COLONIA”(sf. sec. XIX) din Mun.Petroºani sã fie pãstrat ºipus în valoare într-un modcorespunzãator abunurilor de patrimoniucultural construit
În plan economic1. Una dintre niºele ge-neratoare de locuri demuncã este problemaecologizãrii mediului ºiamenajarea teritoriului2. Canalele de forþã de peSlatinioara, Tãia ºi Maleiatrebuiesc redimensionatedatoritã faptului cã în cazde ploi torenþialegenereazã inundaþii ºi decipoate fi o niºã de crearede locuri de muncã. Înipoteza atragerii de fon-duri nerambursabile.3. Albiile Jietului, Tãia,
Maleia ºi Jiu ecologizareaºi amenajarea acestorapot genera un numãrapreciabil de numãr delocuri de muncã.4. Turismul este cea maimare oportunitate, ceamai viabilã pentru ascoate regiunea din mono-coloratura economicã.Voi depune eforturi deconvingere la nivel guver-namental pentru contin-uarea investiþiilor înParâng.5. Prioritar pentru mineva fi asigurarea de locuride muncã pentru tineri,fãcând lobby pentrudeschiderea unor punctede lucru a unor operatorieconomici de notorietatenaþionalã ºi internaþionalãdar ºi deschiderea în con-sens cu consiliile locale aunor incubatoare de afa-ceri pentru tineri ºi spri-jinirea acestora în acestdemers.6. Voi face tot ce esteposibil ca activitateaminierã sã continue încondiþii mai bune ºi voigãsi metode originale delobby pentru acest demersinsistând foarte mult pesecuritatea muncii, acondiþiilor de lucru ºi aunei remunerãri corecteprivind aceastã activitateÎntrucât este o zonãexpusã climatologic nega-
tiv faþã de alte zone aleþãrii voi insista sã fieatribuite subvenþii pentrucategoriile de locuitori airegiunii cu un venit maimic decât 200 lei/mem-bru al familiei pentru cos-tul la gaz ºi energie elec-tricã.7. Voi încerca sã rezolv înparteneriat cu primãriilecelor trei oraºe (identifi-carea ºi obþinerea de fon-duri europene) construireaunui sens giratoriu laintrarea spre Petrila dinDãrãneºti ºi a unui sensgiratoriu la Livezeni ºiIscroni la intrarea spreAninoasa dar ºi cercetareaunei soluþii de evitare atraversãrii cãii ferate spreAninoasa.8. Creºterea caracteruluiprietenos al mediului deafaceri. 9. Instituþionalizarea ega-litãþii de tratament a sec-torului privat ºi a sectoru-lui de stat (sector public ºidomeniu privat al statului);Introducerea simetriei însancþionarea nerespectãriiclauzelor contractuale saua legislaþiei generale, întresectorul privat, pe de oparte ºi sectorul de stat(sector public ºi domeniuprivat al statului), pe dealtã parte.
Reporter: Guvernarea dum-neavoastrã a celor de la USLce a fãcut în aceste luni pentrua câºtiga încrederea oamenilordin Valea Jiului?
Ioan RUS: Sund doar câtevaluni de când activeazã acestguvern condus de Victor Pontaºi cel mai important lucru mi separe, pentru Valea Jiului, înfi-inþarea Complexului energetic,la care au lucrat ºi oamenii dinguvernarea Boc timp de 3 ani.Dar nu a existat voinþã politicãpentru ca el sã fie înfiinþat. Ei ºi-au dorit sã scape de mineri ºiminerit. Ca urmare, a mai fostajustatã documentaþia ºi acestguvern USL a dat drumul ime-diat la legislaþia necesarã pentrua putea lua fiinþã. La fel s-aîntâmplat ºi cu preluarea celor-lalte 4 mine, care vor fi sub-
venþionate. Clar acest Complexenergetic nu este perfect, darexistând dorinþa de salva mine-ritul ºi cele douã termocentraleºi lucrurile se pot ajusta dinmers. Fosta guvernare PDL-istãnu a vrut acest lucru ºi o spunchiar specialiºtii din Vale ºi dinjudeþ care au lucrat la documen-taþia acestui complex. Apoi, tot ce a promis USL în cepriveºte reîntregirea salariilor tãiate - se face. Pensionarilor lise înapoiazã banii care li s-auluat din pensii, iar pensionarilorminieri li se acordã bani pe gratuitãþile tãiate ºi asta retroac-tiv, de anul trecut. Asta a fãcutguvernarea USL în doar câtevaluni, pe lângã multe altele. Dupãalegeri va repara multe nedrep-tãþi ºi va redresa economia.
Rep.: Dar ultima guvernare aPSD 2000-2004 ce mare lucrua fãcut pentru Valea Jiului, cãmereu criticaþi PDL?
Ioan RUS: Este simplu sã spunasta pentru cã am ce sã inven-
tariez ca realizãri, dar este oare-cum jenant pentru cã pare alaudã de sine. Dar o voi face.
S-o luãm metodic. GuvernareaPSD în perioada cât am fostparlamentar, între 2000 - 2004,
clar a fost pre-ocupatã deValea Jiului.Pentru cã nuexistau fondurieuropene, aufost folositeintens pro-gramele Phareprin care s-amodernizatPiata CentralãPetroºani,inauguratã pevremea pri-marului Gh.David, înprezenta pre-mieruluiAdrianNastase, Salade sport, ceamai modernãla acea vreme,de la LiceulIndustrial,ªcoala gene-
ralã nr. 4 a fost reconstruitãpractic fiind la rândul ei cea maibine dotatã, apoi pe programPhare a fost modernizatãreþeaua de alimentare cu apã aRAAVJ.
Tot atunci a fost construit ºidat în folosinþã EUROMEDICPetroºani, iar mineritul a fost încentrul atenþiei. Prin proiectulIthochu, care exista ca ºiComplexul Energetic de acumnumai pe hârtie, dar nu era apli-cat, a fost demarat ºi încheiat înacea perioadã.
Atunci au fost modernizateminele Vulcan ºi Paroºeni,Preparaþia Coroeºti a fost practicreconstruitã. Mai mult, s-a schim-bat metoda de exploatare cu unamai puþin riscantã, s-au mãritsalariile minerilor cu pânã la 42la sutã pe baze reale ºi s-a mãritpreþul la Gigacalorie, lucru cares-a mai fãcut doar pe vremeaministrului Vosganian ºi atuncidoar o ajustare. Sã nu uitãm cãatunci, în 2000, a fost convinsTraian Bãsescu de cãtre liderii desindicat, susþinuþi de noi, la
Cheile Buþii, ºi a demaratlucrãrile la drumul lui Bãsescu.Apoi a fost acordatã cea maimare sumã la acea vreme, 35 demiliarde lei pentru investiþii la sistemul de termoficare, s-aureabilitat punctele termice ºireþele. De atunci cea mai maresumã a fost de circa 10 miliardelei. Tot în acea perioadã s-auintrodus ajutoarele pentruîncãlzire, s-a introdus cornul ºilaptele în ºcoli, am instituit venitulminim garantat. O altã mareinvestiþie a fost extinderea ºireabilitarea spitalului din Lupenicu sprijinul direct al premierului ºitot atunci a demarat introducereagazului metan în Petroºani. ªitrebuie amintit cã în acea vremeValea Jiului a devenit rai fiscalfiind declaratã zonã defavorizatã.Apoi s-au încercat variante desoluþii pentru implementareastrategiei de dezvoltare, când aluat fiinþã Asociaþia Valea Jiului ºia fost numit un guvernator carea cãzut dupã 2004. Atunci s-aînfiinþat ºi ANDIPRZM.
S-a încercat ºi probabil segãseau soluþii pentru dezvoltareaputernicã a Vãii, pentru cãexista voinþã politicã, dar timpul
a fost scurt… Sunt multe realizãrile de atunci!
Rep: De ce v-ar alege oameniipe dumneavoastrã ?
Ioan RUS: Valea Jiului arenevoie de oameni care nu audosare penale în spate, caresunt serioºi ºi care sunt preocu-paþi sã rezolve problemelemajore ale Vãii Jiului ºi locuitoriiei sã resimtã direct, în nivelul lorde trai, o îmbunãtãþire. Priviþidoar peste munte, la Tg.Jiu sauHaþeg. Sunt oraºe care s-au dez-voltat rapid ºi oamenii nu suntsãrãciþi. Aici, în Vale, au intratcãruþe de bani ºi s-a asfaltat uncentru, iar lucrãrile din Parângabia s-au miºcat în cei 4 ani.Vor fi bani ºi pentru Parâng,proiectul se va realiza, dar aºacum trebuie ºi cu termene depredare precise. Pot ºi vreau sãreprezint Valea Jiului înParlament cu onoare ºi nu prinminciunã ºi parvenitism. Amdovedit asta.
Interviu rInterviu realizat de ealizat de Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU --birbiroul de proul de presã USLesã USL
”Ei ºi-au dorit sã scape de mineri ºi minerit”Sentinþãaºteptatã în
cazul tragedieide la Mina
Petrila
D upã patru ani de lacumplitul accident
de muncã de la MinaPetrila, din 15 noiembrie2008, instanþa este pecale sã dea, în sfârºit, osentinþã în acest dosar.
S-a încheiat judecata îndosarul „Petrila 2008”, constituitca urmare a cumplitului accidentsoldat cu 13 morþi. Dupãaudierea tuturor martorilor, magistraþii Tribunalului Gorj,unde se aflã aceastã cauzã, aurãmas sã dea un verdict ºi laultimul termen au anunþat cãsentinþa se va pronunþa în datade 13 decembrie.
Dosarul privind accidentulcolectiv de muncã de la Mina
Petrila, se aflã în faza de rejudecare. În luna mai a acestuian, magistraþii de la Curtea deApel Craiova, instanþã care ajudecat recursurile declarate atâtde inculpaþi, cât ºi de victime saurudele celor decedaþi, a deciscasarea sentinþei pronunþate deJudecãtoria Târgu Jiu ºi menþi-nutã de Tribunalul Gorj ºi a decissã trimitã cauza pentru rejudecarea apelului la TribunalulGorj. La instanþa de fond, fostuldirector al EM Petrila, AurelianNecula, a fost condamnat laºapte ani ºi ºase luni deînchisoare, Gheorghe Roºu, fost
inginer-ºef responsabil cu securitatea ºi sãnãtatea înmuncã, a fost condamnat la ºaseani ºi ºase luni de închisoare, iarDan Ungur, fost ºef al sectoruluiaeraj ºi ºef al staþiei de salvareminierã, la ºase ani ºi ºase lunide închisoare. Cei trei au fostînvinovãþiþi de ucidere din culpã,vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã încare ºi-au pierdut viaþa 13mineri ºi salvatori.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Luptãtorii anti-comuniºti
meritã un monument
A sociaþia FoºtilorDeþinuþi Politici din
România, filiala ValeaJiului doreºte de mai mulþiani sã ridice un monumentcare sã cinsteascã memoriacelor care au avut curajulsã lupte împotriva comu-nismului.
Au fãcut chiar ºi mai multeschiþe ºi au gãsit ºi locaþia, însãedilii din Petroºani nu au avut înbuget fondurile necesare. Astfel,dorinþa celor care au umplut cuani în urmã închisorile regimuluicomunist a rãmas pânã acum lastadiul de simplã intenþie.
„Avem nevoie de o serie deaprobãri de la Ministerul Culturii,dar pânã în prezent nu am primit rãspuns. Pe plan local pri-
marul ne-a promis cã ne vaajuta, dar mai întâi trebuie sãprimim aprobãrile. Mai aºtep-tãm, numai cã pe zi ce trece sun-tem tot mai puþini ºi în lipsa unuimonument ar putea dispare pen-tru totdeauna pânã ºi amintiriledespre noi”, spunea în urmã cucâþiva ani de zile Emilian Budacu,între timp trecut în nefiinþã, fãrãa-ºi vedea împlinit visul.
„Monumentul ar trebui sãreprezinte un omagiu pentru ceicare au fost persecutaþi politicsau pentru cei care au luptat înmunþi, mai pe scurt spus, pentrucei care nu au vrut comunism ºicolectivizare în România ºi înValea Jiului.
Din pãcate, tot comuniºtii suntla putere ºi conduc þara ºi înprezent. De aceea cred cã nuvom obþine niciodatã banii nece-sari”, mai spun foºtii deþinuþi. Încazul în care totuºi, foºtii deþinuþipolitici ar primi “undã verde”,monumentul ar urma sã fieamplasat (conform proiectuluiiniþial) în municipiul Petroºani,vis-a-vis de Biserica Catolicã.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Obiective ºi prioritãþi
Alexandru Lãutaru, candidatul ARD pentru colegiul 5 - Petroºani, Petrila, Aninoasa
Monika BACIU
Valoarea totalã, inclu-siv TVA, este de321.838 mi lei, iar
finanþarea se realizeazãdin Împrumutul contactatla BEI, asigurat conformprevederilor OUG nr.64/2007.
În data de 16.06.2012a fost publicat în SistemulElectronic de AchiziþiiPublice anunþul de partici-pare nr.
1366625/16.06.2012privind scoaterea la lici-taþie a executãrii lucrãrilorde reabilitare a sectoruluide drum Rovinari-Bumbeºti-Jiu- km48+900-km 93+500.Autoritatea contractantãeste Compania Naþionalãde Autostrãzi ºi DrumuriNaþionale S.A. termenullimitã de depunere a ofer-telor sau a cererilor departicipare a fost datã de9.08.2012 orele 12.00.
I ndicatori tehnico-economici,
aprobaþi ºi în lunaaugust
În ºedinþa de Guverndin luna august, Guvernula aprobat o hotãrâreprivind modificareaHotãrârii Guvernului nr.996/2009 pentru apro-barea indicatorilor tehni-co-economici ai obiectivu-lui de investiþii“Reabilitare DN 66 Filiaºi– Petroºani km 0 + 000– km 131 + 000, sectorkm 93 + 500 – km126+000”.
Prin aceastã Hotãrârede Guvern s-au aprobat
indicatorii tehnico-eco-nomici pentru reabilitareaDN 66 Filiasi-Petrosani.
D rum reabilitatdin 2007
De reabilitarea tron-sonului de drum sevorbeºte încã din anul2007, dar nici pânãastãzi nu s-a întâmplatacest lucru în fapt.Licitaþiile au fost câºtigatede douã companii strãine,din Spania ºi Ungaria,proiectarea fiind realizatãde o firmã din Bucureºti,iar monitorizarea calitãþiiexecuþiei lucrãrilor, defirma englezã HyderConsulting. Lucrãrile pre-vãzute în contractul dereabilitare a DN 66 con-stau în lãrgirea actualuluidrum, prin executarea decasete laterale, reciclareala rece a unei pãrþi dinsistemul rutier,menþinerea altei pãrþi ºiaºternerea a trei straturide covor asfaltic, fãrã cacirculaþia sã fie deviata.
Proiectul mai prevede,de asemenea, reabilitareaa noua poduri existentepe traseu, executarea depodete transversale noi ºiextinderea celor exis-tente, ºanþuri betonate ºi
rigole, trotuare, podete laproprietãþi, staþii de auto-buz, parcãri, amenajãride intersecþii cu drumurilaterale pe o distanþã de20 de metri.
Totodatã, proiectulvizeazã ºi siguranþarutierã, prin executareaunei semnalizãri verticalecu indicatoare noi ºi auneia orizontale, prinmarcaj reflectorizantaxial, lateral ºi divers.
Reabilitarea DN 66 vacontinua ºi pe DefileulJiului, intre kilometrii103-120, în acest sensfiind mai multe soluþiitehnice propuse, întrecare lãrgirea platformeidrumului actual la zecemetri ºi execuþia unortuneluri rutiere.
În perioada sezonuluirece, care deja a început,se va lucra în afara caros-abilului, la pregãtireaterenurilor laterale, pre-cum ºi la execuþiapodurilor, podeþelor ºirigolelor.
Valoarea totalã ainvestiþiei, inclusiv TVA,este de 348.744 mii lei,iar finanþarea se va rea-liza de la bugetul de statºi Banca Europeanã deInvestiþii.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 decembrie 20121100 Actualitate
H O R O S C O P 3 d e c e m b r i e 2 0 1 2
Este foarte posibil sã te poþibucura de sprijinul ºefilor într-ochestiune care este de mareimportanþã. Nu vei putea sãmizezi pe sprijinul colegilor într-oprea mare mãsurã, dar vei reuºisã te descurci fãrã probleme.Vei câºtiga ceva bani.
Din punct de vedere mintal ran-damentul tãu atinge limita supe-rioarã, ceea ce îþi va permite sãobþii rezultate excelente în activ-itãþile intelectuale pe care doreºtisã le duci la bun sfârºit. Vei fi însituaþia de a lua decizii, ele îºi vorarãta în scurt timp eficienþa.
Astãzi vor fi multe de fãcut, veiavea parte de multã alergãturã,iar obstacolele vor apãrea ca dinsenin. Chestiunile financiare îþivor mânca mulþi nervi, dar pânãla urmã lucrurile vor ieºi aºa cumîþi doreºti. Nu trebuie însã sã tegrãbeºti nici mãcar un pic.
Vei avea parte de o mulþime decheltuieli care þi-ar putea ridicaprobleme serioase. Nu este unmoment favorabil pentru a teimplica în activitãþi financiareriscante. Pe acasã este posibil sãai unele discuþii în contradictoriu,legate de bani.
Te bucuri de o creºtere a popu-laritãþii ceea ce þi-ar putea aduceºi propuneri de colaboraredeosebit de avantajoase.Discuþiile cu partenerul de suflette vor nemulþumi, dar spresfârºitul zilei situaþia se va ame-liora treptat.
Situaþia financiarã te avanta-jeazã, deºi cheltuielile pe care leai în plan depãºesc veniturile.Vei fi tentat sã faci o investiþiecare îþi va goli buzunarele, dar tevei redresa în cel mai scurt timp.Chestiunile sentimentale teintereseazã în mod special.
Prietenii ºi activitãþile de divertis-ment îþi vor ocupa cea mai mareparte a timpului liber. Este foarteposibil sã ai ocazia de a te impli-ca în colaborãri ce se vor dovediavantajoase din punct de vederefinanciar. Nu te implica în activ-itãþi noi.
Pentru deciziile pe care le ai deluat ar fi bine sã apelezi la sfatulunor prieteni care te vor ajutasã-þi pui ordine în gânduri. Veiobþine un sprijin din partea aces-tora pentru a rezolva o problemãcare îþi stãtea pe suflet de maimult timp.
Vei avea o serie de nemulþumiriîn familie pe care, chiar dacã levei discuta cu rudele, nu vei reuºisã le rezolvi. Mare atenþie cãcinu ar fi exclus nici sã se deteri-oreze ceva pe acasã. Dacã ai degând sã pleci la un drum, mareatenþie.
Colaborãrile te vor interesa înmod special, dar nu este cazul sãaccepþi ofertele pe care le veiprimi fãrã o maturã chibzuinþã.Relaþia cu partenerul de viaþã arputea înregistra unele tensiuni,dacã nu vei reuºi sã îþi controleziimpulsivitatea.
Conjunctura astralã tefavorizeazã cu condiþia sã nu tegrãbeºti câtuºi de puþin. Dacã veiavea rãbdare ºi nu vei sãri pesteetape este posibil sã ai parte ºide realizãri mai deosebite.Partenerul de viaþã ar putea aveaºi el o realizare.
Traversezi o perioadã extrem deagitatã, în care vei avea parte deo mulþime de evenimenteminore, care însã te vor þine obunã bucatã de vreme cu sufletulla gurã. De energie nu vei ducelipsã dar ai tendinþa de a teimplica în mai multe activitãþi.
Panglica a fost tãiatãde primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi ºi de administra-torul pieþelor, SorinPristavu în prezenþa azeci de micuþi care abiaau aºteptat sã încalþepatinele.
”Aºa cum am promisîn fiecare an ºi de dataaceasta am deschis pati-noarul de la Petroºani. Eo promisiune mai vechespus-o ºi îmi place sã maþin de cuvânt. Sper sã fiecât mai mulþi copii chiardacã astãzi (sâmbãtã) vre-mea nu e foarte bunãpentru a patina, darcopiii se bucurã ºi astaeste cea mai mare mulþu-mire”, a declarat pri-marul municipiului
Petroºani, Tiberiu IacobRidzi, la inaugurareapatinoarului.
Administratorulpieþelor din Petroºani,Sorin Pristavu considerãca patinoarul vafuncþiona pânã în lunamartie a anului viitor, înfuncþie de condiþiilemeteorologice.
”În sfârºit am reuºit sãprindem ºi noi o fereas-trã favorabilã din punctde vederemeteorologicºi am deschisacest pati-noar.Programulpatinoaruluieste 10-22 ºicu o taxã de15 lei peorã. Vomvedea din
punct de vedere mete-orologic cât ne va per-mite sã menþinem pati-noarul. Având experienþaanilor trecuþi cred cãpânã la sfârºitul lui febru-arie, jumãtatea lui martiene vom bucura de pati-noar”,a precizat SorinPristavu.
Cei mai bucuroºi deaceastã inaugurare aufost cei mici, care de alt-fel s-au putut bucura degheaþã 2 ore fãrã a plãti,asta pentru cã primeledouã ore de patinaj aufost gratuite. Patinoarular fi trebuit sã fie inaugu-rat sãptãmâna trecutã joiînsã acest lucru nu a fostposibil din cauza condiþi-ilor meteo nefavorabile.
Deºi aratã ca dupã bombardamente,Modernizarea Defileului Jiului se aprobã din patru în patru luni
Î n timp ce guvernanþii aprobã, Defileul Jiului se dãrâmã. GuvernulRomâniei a înaintat în ultima ºedinþã o hotãrâre pentru aprobarea
indicatorilor tehnico-economici aferenþi obiectivului de investiþii„Reabilitare DN 66 Filiaºi – Petroºani km 0 + 000 – km 131 + 000, sectorkm 48 + 900 – km 93 + 500, Rovinari – Bumbeºti-Jiu”, judeþul Gorj.
S-a dat startul sporturilor deiarnã, la Petroºani
D istracþie pe gheaþã. Sâmbãtã dupã-amiazã la Petroºani a fost inaugurat
singurul patinoar din localitate.
Monika BACIU
”La ªcoala Generalãnr. 7 are loc lansarea unuiproiect internaþional, unproiect care poartã titlulAcademia inteligenþelormultiple. Proiectul se vadesfãºura pe o perioadãde trei ani, finalizareaproiectului va fi în anul2014 la nivelul municipiu-
lui Petroºani când dele-gaþiile din Olanda,Germania, Estonia,Portugalia, Grecia,Spania, Bulgaria ºi Turciavor fi prezente de ZiuaEuropei în sala de mar-murã a municipalitãþii”, adeclarat inspectoruladministrativ alInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara,
Vasile Pop. Proiectul are ca scop
implicarea elevilor îndiferite activitãþi, astfelîncþt acestea sã îi ajute sãîºi gãseascã adevãratavocaþie.
”Am fãcut lansarea ofi-cialã a proiectuluiComenius unilateral,proiect pe care ºcoalanoastrã l-a câºtigat înacest an. Proiectul estefinanþat din fondurieuropene ºi constã în pro-movarea ideii cã oricecopil este bun într-un anu-mit domeniu. La sfârºitulproiectului sper sã avem oaltã idee despre ºcoalã,elevii sã vinã la ºcoalã cumai mult drag ºi bineînþe-les sã plece de aici cu maimultã speranþã, cu multãîncredere. În cadrul aces-tui proiect, opt elevi de lanoi din ºcoalã vor luaparte la mobilitãþile care
se vor desfãºura înGermania, Bulgaria,Olanda ºi Estonia”, a pre-cizat directorul ªcoliiGenerale nr. 7 dinPetroºani, MonteolaGherlan.
La evenimentul dedeschidere al proiectului afost prezent ºi primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.
”Pentru municipiulPetroºani e important atâtpentru cadrele didacticecât ºi pentru elevi pentrucã pe lângã ceea ceînvaþã nou ºi accesul laalte informaþii este ºi omodaliatte prin care þi sedeschide orizontul ºi uni-versul cunoaºterii”, a spusprimarul municipiuluipetroºani, Tiberiu IacobRidzi.
Academia inteligentelormultiple a luat naºtere laIstanbul în luna februariea acestui an ºi are la bazãideea cã fiecare copil este
bun într-un anumit dome-niu. Proiectul are o duratãde trei ani când delegaþiiledin Portugalia, Turcia ºi
Grecia vor fi prezente laSala de Marmurã dinPetroºanu, cu ocazia ZileiEuropei.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 decembrie 2012 Actualitate 11
Proiect multinaþional la Petroºani
U n proiect multilateral, respectivproiectul Comemius ”Academia
Inteligenþelor Multiple” a fost inaugu-rat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, laªcoala generalã nr. 7 din Petroºani.Este vorba de un proiect didactic care seadreseazã elevilor din 5 þãri, respectivRomânia, Germania, Bulgaria, Olandaºi Estonia. De precizat este faptul cãproiectul a debutat în fiecare þarã înaceeaºi zi, la aceeaºi orã.
Monika BACIU
ReprezentanþiiConsiliului Local au apro-bat la sfârºitul sãptãmâniitrecute alocarea sumei de30 de mii de lei pentruorganizarea acþiunii den-umitã ”Pomul deCrãciun”. În cadrul aces-tei acþiuni, elevii tututorunitãþilor de învãþãmântdin localitate vor fi rãs-plãtiþi de cei din adminis-traþia publicã ºi consiliullocal pentru spectacolulde colinde oferit anga-jaþilor primãriei.
”Am alocat suma de30 de mii de lei pentrua-i premia pe copiii carevin sã ne colinde în prea-jma sãrbãtorilor. Ca ºi înanii trecuþi celor mici le
vom oferi câte unpachet cu dulciuri”, adeclarat city manageruladministraþiei locale dinLupeni, Gabriel Lungu.
Nici dascãlii coordona-tori nu vor fi uitaþi deadministraþia publicã ºiconsiliul local Lupeni.Pentru cei care îiîndrumã pe micuþi îndemersul lor, cei dinmunicipalitatea de laLupeni au alocat sumade 15 mii de lei pentrua-i premia pe profesori.
Potrivit reprezen-tanþilor administraþieilocale din Lupeni, deSfântul Nicolae vor fiaprinse ºi luminile de sãr-bãtoare în localitate.
Monika BACIU
Banii vor intra efectivîn conturile salariaþilorabia din luna ianuarie aanului 2013, atuncicând ei vor primi salari-ile aferente lunii decem-brie 2012. Prima etapãde majorare a fost îniunie, când salariilebugetarilor au crescut cu8% faþã de nivelul din
mai. Astfel, salariile ºialte drepturi de carebeneficiau angajaþii dinsectorul bugetar au fostdiminuate cu 25% prinLegea nr. 118/2010privind unele mãsurinecesare
în vederea restabiliriiechilibrului bugetar, cumodificãrile ºi com-pletãrile ulterioare.Aceastã diminuare afost recuperatã parþial înianuarie 2011, când,prin Legea nr.285/2010 privindsalarizarea în anul 2011a personalului plãtit dinfonduri publice, cuantu-mul brut al salariilor de
bazã a fostmajoratcu
15%.
Salariile bugetarilor au crescut de la 1 decembrie
B ugetarii ºi-au primit înapoi oparte din banii tãiaþi în urmã cu
mai bine de doi ani de zile. De la 1decembrie salariile angajaþilor din sec-torul de stat au fost majorate în cadrulunei a doua etape, care a fost stabilitãprin Ordonanþã de Urgenþã 19/2012 aGuvernului în vederea recuperãriireducerilor salariale din iunie 2010.
45de mii de lei pentru sãrbãtorile deiarnã. Administraþia localã din
municipiul Lupeni a fãcut o tradiþie în apremia colindãtorii care le trec pragul înpreajma sãrbãtorilor de iarnã.
În aºteptarea colindãtorilor
Ca sã demosntrezecât de pricepuþi sunt,mai mulþi tineri cu diz-abilitãþi vor organiza laDeva un târg de pro-duse realizate de ei.Expoziþia este una cuvânzare ºipoartãnumele „Mâini har-nice”. Ea este organi-zatã de DirecþiaGeneralã de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului Hunedoaraîn parteneriat cu
Asociaþia „Cutezãtorii”Hunedoara, AsociaþiaAntiparkinson Deva,AsociaþiaHandicapaþilorNeuromotori Deva ºicu Centrul Cultural„Drãgan Muntean”.„În data de 26 noiem-brie, începând cu ora10.00 în holul Caseide Culturã „DrãganMuntean” din Deva,este primul evenimentdin aceastã serie. În
cadrul expoziþiei vor fiexpuse produse arti-zanale confecþionatede cãtre beneficiariiadulþi ºi copii cu diz-abilitãþi din cadrulDirecþiei ºi din cadrulasociaþiilor partenere.La fel ca în fiecare an,DGASPC Hunedoaracelebreazã aceastã ZiInternaþionalã aPersoanelor cuDizabilitãþi. Astfel, înperioada 26 noiem-brie – 3 decembrie2012, se vor organizao serie de evenimentemenite sã contribuie lacreºterea gradului detoleranþã al cetãþenilorfaþã de persoanele cudizabilitãþi, astfel încâtsã fim cu toþii mairesponsabili în ceea cepriveºte integrarea
acestora ºi combat-erea discriminãrii”, aspus Viorica Popescu,director generalalDGASPC Hunedoara.
Aceastã expoziþieva oferi prilejul de aface cunoscute câtevadintre produsele arti-zanale ce au fost real-izate atât de cãtre ben-eficiarii centrului dinDeva, în cadrul ate-lierelor proprii, cât ºide cãtre membrii aso-ciaþiilor partenere.Deºi scopul atelierelorDirecþiei este unul ter-
apeutic, nu este deneglijat nici rolul pecare valorificarea aces-tor produse îl joacã înautofinanþarea ate-lierelor. De asemeneaexpoziþia le va satis-facþia scontatã benefi-ciarilor care înþeleg cãeforturile lor au unsens ºi ofinalitateºi muncale esteapreciatãde cãtresemeniilor.
Carmen COSMAN
În cadrul acestei com-petiþii, zece deþinuþi de laPenitenciarul BârceaMare se vor întrece cumembrii ClubuluiPensionarilor din municip-iul Deva. Evenimentul seînscrie în calendarul sãr-bãtorilor de iarnã dinacest an, iar reprezen-tanþii Penitenciaruluiîncearcã astfel sã-i inte-
greze pe deþinuþi în soci-etate, dar ºi sã le dezvoltespiritul de echipã, respon-sabilitate ºi stãpânire desine, dupã cum au pre-cizat aceºtia.
Carmen COSMAN
Compania MinvestDeva, care este propri-etarul muzeului, aanunþat cã marþi va fifãcutã recepþia lucrãrilorde amenajare a clãdiriicare adãposteºtemuzeul. Lucrãrile audemarat în urmã cucinci ani, în decembrie2007, iar investiþia secifreazã la trei milioanede lei. Acum, valoroase-le exponate vor fiscoase din seifurile în
care au fost închise, casã poatã fi admirate detoatã lumea, dupã ce din2008 clãdirea a fostînchisã. Instituþiamuzealã a fost în centrulunui imens scandal.Clãdirea se afla în pro-prietatea FilialeiBradmin a CN MinvestDeva, dar datoriile acu-mulate în timp au con-dus la deschiderea pro-cedurii de insolvenþã.Clãdirea MuzeuluiAurului a fost cumpãratãde Minvest, dupã ce
Direcþia FinanþelorPublice a instituitsechestrul asigurãtor.Numai cã Minvest aomis sã o întabuleze ºidin acest motiv a fostposibilã revânzarea imo-bilului. Aºa s-a ajuns caacesta sã fie înstrãinatde lichidatorul judiciar alsocietãþii Bradmin,respectiv SocietateaCivilã Profesionalã deInsolvenþã ITManagement AdvisorsSPRL Deva.Cumpãrãtor a fost oorganizaþie neguverna-mentalã, CentrulOrtodox FilocaliaBucureºti, care a pusmâna pe clãdire lapreþul de 120.000 de
lei, cui plata în rate. Laachiziþionarea imobilului,câºtigãtorul licitaþiei aplãtit doar o primãtranºã, de 10.000 lei,urmând ca restul sumeisã fie achitat în decursde un an. Tranzacþiaridica multe semne deîntrebare, mai ales dincauza preþului mic devânzare cumpãrare ºi s-areuºit anularea ei, iarmuzeul a revenit propri-etarilor de drept. Baniipentru reabilitareaMuzeului Aurului dinBrad au fost alocaþi deConversmin, fiindcuprinºi în programul deînchidere ºi ecologizarea Exploatãrii MiniereBarza.
Muzeul Aurului esteunic în România ºiconþine 1.300 deexponate din aur nativ.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 decembrie 201212 Actualitate
Muzeul Aurului din Brad, redeschispublicului dupã mai bine de 4 ani
D upã 5 ani de când au fost înce-pute, lucrãrile de reabilitare a
clãdirii Muzeului Aurului din Brad aufost, în sfârºit, finalizate. Marþi, acestaîºi va redeschide porþile publicului larg.
Competiþie: Deþinuþi versus pensionari
C ine e mai tare la ºah? Deþinuþii saupensionarii din Hunedoara? Asta
vom afla la începutul sãptãmânii viitoare,când este programatã o competiþie ineditã.
Mâini harnice, chiar ºi cu dizabilitãþi
P utem fi utili, chiar dacã nusuntem cei mai sãnãtoºi
oameni. Acesta este ideea pe careresponsabilii de la Direcþia hune-doreanã pentru Protecþia Copiluluivor sã o scoatã în evidenþã laaniversarea Zilei Internaþionale aPersoanelor cu dizabilitãþi.
