Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 177 Luni, 30 iulie 2012 Prima de Ziua Minerului este de 300 de lei cash ºi nu tichete valorice D upã mai mulþi ani în care minerii primeau tichete de masã cu ocazia diferitelor sãrbãtori, anul acesta angajaþii din cadrul Companiei Naþionale a Huilei vor primi bani cu ocazia Zilei Minerului. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Fostul poliþist, care spune cã a fost bãtut de ºeful sãu, se simte ameninþat I ustinian Ivanciuc, agentul care îl acuzã pe superiorul sãu, ºeful Poliþiei Lupeni, Romeo Amurãriþei, cã l-ar fi bãtut chiar în sediul instituþiei unde lucra, nu vrea sã se mai întoarcã oraºul sãu. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Aninoasa, raiul bogaþilor din Europa D in cea mai sãracã localitate din Valea Jiului ºi prima care a fost pe punctul de a da fali- ment cu totul în perioada de vârf a recesiunii, Aninoasa ar putea deveni în viitor locul de tihnã ºi distracþie al bogãtaºilor Europei. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Licitaþii de închidere a unor mine, anulate de Ministerul Economiei N u mai puþin de 4 lici- taþii pentru închiderea ºi ecologizarea unor perimetre miniere au fost anulate de Ministerul Economiei... >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Prin noroaie la referendum B ãtrânii dintr-o comunã hunedoreanã, aflatã în Munþii Poiana Ruscã, au strãbãtut pe jos zeci de kilometri pentru a vota la referendum Timpul a stat în loc în comuna Bãtrâna din „Þinutul Pãdurenilor”, în care abia dacã numeri 140 de suflete, toate obosite de atâta uitare ºi singurãtate. Bãtrânii locului spun despre comuna Bãtrâna cã este raiul pe pãmânt, dar pânã sã ajungi la el trebuie sã treci prin iad. PAGINA A 4-A AGINA A 4-A
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
care minerii primeautichete de masã cu ocaziadiferitelor sãrbãtori, anul acesta angajaþii dincadrul Companiei Naþionale aHuilei vor primi bani cu ocaziaZilei Minerului.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A
Fostul poliþist,care spune
cã a fost bãtutde ºeful sãu,
se simteameninþat
I ustinian Ivanciuc, agentulcare îl acuzã pe superiorul
sãu, ºeful Poliþiei Lupeni,Romeo Amurãriþei, cã l-ar fibãtut chiar în sediul instituþieiunde lucra, nu vrea sã se maiîntoarcã oraºul sãu.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A
Aninoasa, raiul bogaþilor
din EuropaD in cea mai sãracã localitate
din Valea Jiului ºi primacare a fost pe punctul de a da fali-ment cu totul în perioada de vârfa recesiunii, Aninoasa ar puteadeveni în viitor locul de tihnã ºidistracþie al bogãtaºilor Europei.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A
Licitaþii de închidere a
unor mine,anulate
de MinisterulEconomiei
N u mai puþin de 4 lici-taþii pentru închiderea
ºi ecologizarea unor perimetreminiere au fost anulate deMinisterul Economiei...
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A
Prin noroaie llaa rreeffeerreenndduumm
B ãtrânii dintr-o comunã hunedoreanã, aflatã în Munþii Poiana Ruscã, au strãbãtut pe joszeci de kilometri pentru a vota la referendum Timpul a stat în loc în comuna Bãtrâna din
„Þinutul Pãdurenilor”, în care abia dacã numeri 140 de suflete, toate obosite de atâta uitare ºisingurãtate. Bãtrânii locului spun despre comuna Bãtrâna cã este raiulpe pãmânt, dar pânã sã ajungi la el trebuie sã treci prin iad. PPAGINA A 4-AAGINA A 4-A
P uþini ºomeriau ajuns
vineri la bursã laPetroºani. ªi maipuþine sunt, însã,locurile de muncãce le-au fostoferite. Asta îinemulþumeºte încontinuare peoamenii carespun cã de când lis-au restructuratposturile ºi auajuns ºomeri, nuau mai gãsitnimic de lucru.
„Din noiembrie,de când mi s-arestructurat postul nuam gãsit nimic. Amvenit azi cã am auzitcã se cauzã mineri. Afost un post, dar s-aocupat. Nu ºtiu undeaº putea sã lucrez.Am tot primit promi-siuni ºi nimic pânãacum. Am depus ºimai multe CV-uri ºiaºtept de luni dezile”, spune unºomer. „Nu e nimic.
De luni de zile eaceeaºi ofertã. Nimicmai mult. Nu gãsescnimic ºi nici ºomajnu pot sã iau cãfirma a avut grijã sãmã concedieze aºaîncât sã nu pot luamãcar ºomaj”, spunealt ºomer. „Mã uit sãvãd ce ofertã eafiºatã, cã eu amajuns mai târziu labursã ºi deja angaja-torii au plecat”,spunea o altã femeiece îºi cãuta de lucruvineri.
Nici reprezentanþii
agenþiei locale nu aufost mai încântaþi debursa din luna iulie.Ei spun cã nici anga-jatorii nu prea auavut ce sã ofere, darnici ºomerii nu auvenit sã-ºi caute delucru. „Am avut 5angajatori cu 37 delocuri de muncãvacante. Am avut doidin domeniul con-strucþiilor, unul din
confecþii ºi asigurãrisau comerþ. Nu aufost multe locuri demuncã, dar suntemnemulþumiþi cã nu auvenit ºomerii labursã. Au venit doar40 de oameni, cândîn Petroºani ºi Petrilasunt peste 1.000 deºomeri”, a precizatIudith Babþan, ºefaALOFM Petroºani
În judeþulHunedoara au loclunar burse dedicateºomerilor, dar, dinpãcate, oferta esteuna limitatã. Defiecare datã suntscoase cam aceleaºiposturi la concurs ºiºomerii fie nu au cali-ficãri, fie nu le con-vine sã lucreze pen-tru salarii foarte mici.Aºa se face cã mereu
la bursã rãmânneocupate posturilede agenþi de asi-gurãri.
Potrivit bilanþuluifinal întocmit deAJOFM, la finalulbursei, la niveljudeþean oferta delocuri de muncã anumãrat 297 de pos-turi. Au fost selectate150 persoane în ve-derea încadrãrii ºi aufost încadrate înmuncã 105 per-soane, dintre care 8persoane cu studiisuperioare. Au fostcontactaþi un numãrde 120 angajatori învederea participãrii labursã ºi au participatefectiv un numãr de36 agenþi economici.
Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 201222 Diverse
� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,
5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428
8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 12:10 Mireasã pentru fiulmeu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu
16:00 Observator 17:00 Acces Direct
7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Apropo TV (r)12:00 România, te iubesc! 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Crãciunul picã din cer 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour
11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras 13:45 Teleshopping 14:15 Cu lumea-n cap (r)15:00 Erori reversibile 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Miss fata de la þarã 22:15 Trãsniþii
8:00 TV BAC 8:50 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:00 Jocurile Olimpice2012 - Londra 11:00 Jocurile Olimpice2012 - Londra 11:30 Jocurile Olimpice2012 - Londra 18:25 Jocurile Olimpice2012 - Londra 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jocurile Olimpice2012 - Londra 23:15 Dulce ºi amar 1:00 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 1:55 Se credea un Picasso
Bursã slabã a locurilor de muncã la Petroºani
I ustinianIvanciuc, agen-
tul care îl acuzã pesuperiorul sãu, ºefulPoliþiei Lupeni,Romeo Amurãriþei,cã l-ar fi bãtut chiarîn sediul instituþieiunde lucra, nu vreasã se mai întoarcãoraºul sãu.
El spune cã îi estefricã sã se întoarcã înLupeni din cauza luiAmurãriþei ºi a poliþistu-lui Cornel Bolosin.Deocamdatã, Ivanciuc,care a ºi fost demis dinPoliþie, se aflã încãinternat la Spital deUrgenþã din Petroºanipe secþia deNeurochirurgie acuzândîncã dureri la faþã ºi lamânã. “Suntfoarte rãu petoate nivelele,începând de lacel psihic, pen-tru cã eu numai am ce sãcaut în Lupenidin cauza luiRomeoAmurãriþei ºi alui CornelBolosin. Eu aºamã simt, deºi
nu am primit delocameninþãri. Dacã ei ºi-au permis sã mãloveascã ºi sã mã tâlhãreascã în sediulPoliþiei, ce credeþi cã aºputea sã pãþesc dacãtrec pe lângã Poliþie încivil?!”, a declaratIustinian Ivanciuc. Dealtfel, fostul agent deOrdine Publicã mai pre-cizeazã cã se va mutadin Lupeni. “Tatãl meuîmi cautã acum o garsonierã cu chirie înPetroºani sau Petrilaunde sã stau. Poate voi apela chiar laUniversitatea Petroºani,unde sunt student, pen-tru un loc în cãmin. Numai vreau sã dau ochiide acel semn cu Bunvenit în Lupeni, pentrucã am oroare”, a mai
spus fostul poliþist. Deasemenea, el a fãcut oadreesã vineri cãtreconducerea Spitaluluide Urgenþã Petroºani încare solicita ca niciunpoliþist din Lupeni sã nuintre în incinta insti-tuþiei, mai ales dacãspune cã îl cautã.Motivul este acelaºi,respectiv cã se simteameninþat ºi cã îi estefricã de ceea ce arputea pãþi.
Altercaþia în urmacãreia fostul agent de laLupeni a ajuns la spitala avut loc luni seara, în data de 23 iulie, însediul Politiei, chiar laintrarea în turã a aces-tuia. Iustinian Ivanciucsusþine cã a fost bãtutde superiorul sãu,comisarul RomeoAmurãritei, seful Politieidin localitate, pentru cãnu a vrut sã-i dea oinsigna care-l legiti-meazã ca poliþist. Dupãcum chiar fostul angajata povestit, Amurãriteiar fi vrut sã i-o smulgãcu forþa dupã ce subor-donatul sãu a fostsancþionat de comisiade disciplinã din cadrulIPJ Hunedoara,ajungându-se pânã la
destituirea din Poliþie ladata de 19 iulie.
De-a lungul sãp-tãmâni trecute s-aîncercat obþinerea unuipunct de vedere oficialdin partea celui acuzat,Romeo Amurãriþei,ºeful Poliþiei Lupeni,însã acest lucru nu s-aputut realiza.
LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE
D upã mai mulþiani în care
minerii primeautichete de masã cuocazia diferitelor sãrbãtori, anul acestaangajaþii din cadrulCompaniei Naþionalea Huilei vor primibani cu ocazia ZileiMinerului.
Este vorba despre osumã de 450 de lei brut,respectiv 300 de lei net.Decizia a fost luatã vineride membrii Consiliului deadministraþie alCompaniei Huilei din
Petroºani ºi urmeazã caastãzi administraþia CNHsã negocieze ºi cu sindi-catele miniere pe aceastãtemã.
Directorul generalCNH, Constantin Drãgoispune cã toþi angajaþii vorbeneficia de câte 300 delei net, efortul financiar al CNH fiind de 3,5 milioane de lei.
„Consiliul de adminis-traþie la CNH, s-a întrunitvineri ºi a mandatat direc-torul general sã negociezecu sindicatele cuantumul
de 300 de lei, bani pen-tru Ziua Minerului. Estevorba de bani cash ºi nu
tichete valorice, ceea ce eîn avantajul minerilor, caºi sumã. Aceasta estepropunerea Consiliului deAdministraþie”, a declaratNicolae Drãgoi, directorgeneral CNH.
Practic, faptul cãminerii primesc bani ºi nutichete cadou îi avanta-jeazã pe oamenideoarece aceastã sumã seva regãsi ºi în baza decalcul pentru pensie, întimp ce dacã ar fi primittichete cadou de 400 delei, acestea nu pot consti-
tui bazã de calcul pentrupensie ºi în plus le-ar fifost ºi impozitate cu 16 lasutã.
“Am dorit sã le dauoamenilor bani ºi nutichete cadou pentru cãeste în avantajul lor. Estefoarte important faptul cãaceastã sumã intrã în calcul ºi la pensie”, a precizat Drãgoi.
Ziua Minerului este sãrbãtoritã în Valea Jiuluiîn data de 6 august ºi,conform ContractuluiColectiv de Muncã,
ortacii primesc cu acestprilej un adaos salarial.Ziua Minerului a fost marcatã în principal prin comemorareaortacilor care ºi-au pierdut viaþa în revolta dela Lupeni din 1929 ºiprin evocarea protestuluianticomunist care a avutloc tot aici în 1977.
În fiecare an, launitãþile miniere au locdepuneri de coroane deflori ºi ceremonii religioase în memoriacelor care au murit însubteranele minelor dinValea Jiului.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 2012 Actualitate 3
PPrriimmaa ddee ZZiiuuaa MMiinneerruulluuii eessttee ddee 300 de lei cash ºi nu tichete valorice
Vandali la drumul
mare
A u rupt izolaþia termicã a blocului ºi
au distrus o bancã.Nimeni nu a fost, însã,gãsit deocamdatã vinovatºi locatarii au rãmas cu paguba.
Totul s-a întâmplat laPetroºani pe o arterã intenscirculatã, iar nimeni nu ºtiecine sunt autorii faptei. Totuls-a petrecut cu ceva timp înurmã ºi lucrurile sunt cu atâtmai bizare cu cât totul aavut loc la doi paºi de sediulPoliþiei din localitate.
Locatarii blocului, care abeneficiat de izolarea ter-micã anul trecut, au fãcut o
plângere la poliþie ºi la fel afãcut ºi proprietarii farmacieidin zonã. Cu toate astealucrurile au rãmas la nivel de„dosar în cercetare” ºinimeni nu îºi explicã cum afost posibil incidentul.
„Nu ºtim cum s-a întâm-plat. Noi am venit dimineaþaºi am observat cã era rupt.Apoi au dispãrut ºi lemnelede la bancã. Locatarii aufãcut o plângere la poliþie,dar nu ºtim mai mult”,spuneuna dintre angajatele farma-ciei de la parterul blocului.
„Am auzit cã înainte de a seîntâmpla asta au stat peaceastã bancã niºte tineri.Nimeni nu ºtie ºi nu a vãzutcum s-a întâmplat. Dar sigurcã vom plãti noi reparaþiile”,spune un locatar.
La fel s-a întâmplat ºiparcul central. Aici vandaliiau distrus un coº de gunoi ºiasta în ultimele douã zile.Nici aici nimeni nu a fostprins atunci când s-a petre-cut fapta ºi nimeni nu poatefi, deci, tras la rãspundere.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Fostul poliþist, care spune cã a fostbãtut de ºeful sãu, se simte ameninþat
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 201244 Actualitate
B ãtrânii dintr-ocomunã hunedo-
reanã, aflatã în MunþiiPoiana Ruscã, austrãbãtut pe jos zeci dekilometri pentru a votala referendum
Timpul a stat în loc în comu-na Bãtrâna din „ÞinutulPãdurenilor”, în care abia dacãnumeri 140 de suflete, toateobosite de atâta uitare ºi sin-gurãtate. Bãtrânii locului spundespre comuna Bãtrâna cã esteraiul pe pãmânt, dar pânã sãajungi la el trebuie sã treci priniad. În trei din cele patru sateale aºezãrii nu existã electrici-tate, apã curentã sau alte „mi-nuni” ale lumii moderne.Oamenii trãiesc ca la începu-turi, la lumina felinaruluipovestindu-ºi între ei amarul, lagura sobei. Anul acesta au avut„zarvã” mare în colþul lor de raipentru cã au fost alegerile: învarã la primãrie, iar acum votulpentru demiterea preºedintelui.Ieri, suflarea comunei Bãtrânaa þinut sã-ºi exercite dreptul ºioamenii au venit cu mic cumare la cãminul cultural din sat
sã „punem ºtampila”. Sperã lalucruri mãrunte dar care pentruei valoreazã cât un munte deaur – sã li se refacã drumul, iarîn sate sã fie tras curent elec-tric, chiar dacã votul de ieri nuare prea mare legãturã cunevoile lor. „Apãi dacã o fi sãne facã drumul. Pensii maimari ca sã avem bani demedicamente ºi sã fie viaþa maibunã. Cã aici e frumoasã da” egrea mamã”, spune tantiVãsãlie, o bãtrânã din centrulcomunei, privilegiatã pentru cãla gospodãria ei a ajuns „lumi-na”.
„Apoi e greu aci în munte ºidoarã animalele te mai scot dinnecaz. Brânzã, lapte, lânã dela oi, toate sunt bune ºi cuele trãim. Agriculturã nuse prea poate face cã-imunte, dar animalemere sã þânem. Ar finevoie sã se facãdrumu’ domnule ºi sãbage curent. Da io nucred cã mai apucãm sã nebage luminã. E frumos aicicã-i aer curat ºi liniºte. Da’
parcã prea-i multã!”, spune ºiCornel, unul dintre sãtenii lacare „lumina” încã nu a ajuns.
V otul cere sacrificii
Pentru ca oamenii din celepatru sate aparþinãtoarecomunei sã ajungã la vot auavut de strãbãtut pe jos ºi câte10 kilometri, prin noroi pealocuri cã a plouat. Nimeni n-adat înapoi ºi gãtiþi de sãrbã-toare s-au dus lavotare.
Bãtrânaare în compo-
nenþã patru sate -Piatra,Poiana Rãchiþaua, Bãtrâna ºiFaþa Roºie- în care trãiesc 140de oameni, majoritatea bãtrâni.Singura lor posibilitate de a-ºiasigura traiul este pãstoritul. Nueste om în comunã care sã nuaibã mãcar câteva animale, alt-fel ar muri de foame. Tot ceproduc consumã pentru cã, înlipsa unui drum bun care sã-ilege de civilizaþie, nu pot facenegoþ la piaþã ºi nici nu arputea munci în oraº. Chiardacã ar munci, ce ar putea sãfacã cu banii dacã la ei abia
ajunge o maºinã cu pâine
P ovestea Bãtrânei
Aflatã chiar la graniþa judeþu-lui Hunedoara cu Timiº, comu-na Bãtrâna este o aºezarestrãveche, care dateazã încãdin perioada neoliticã. Numelei-a fost dat de o veche legendã,care spune cã un bãtrân vânã-tor a fost prins braconând prinmunþi iar „jãndarmii” l-au lãsatnepedepsit dupã ce bãºtinaºulle-a despãrþit, în minte,Transilvania de Banat fãrã sãtreacã vreun curs de apã.Mulþumiþi „jãndarmii” cã au o„hartã” a zonei, i-au spus vânã-torului: „acum poþi sã te duci labãtrâna ta” ºi satul aºa s-anumit de atunci. Legãtura culumea a puþinilor oameni careau mai rãmas acolo se face pejos, cu cãruþa sau cu autoturis-mul.
se mai pregãteascã!Degeaba ºi-au sacrificatprofesorii concediilepentru cã elevii nu vinla orele de pregãtiresuplimentarã.
La cele mai multe dintreliceele din Valea Jiului, unde seorganizeazã cursuri depregãtire pentru cea de-a II-asesiune a examenului debacalaureat din acest an, pro-fesorii vin ºi stau degeaba.Dacã la liceul de informaticã,mai existã un oarecare interesal elevilor de a se pregãti, încelelate unitãþi clasele suntgoale. Situaþia este valabilã ºila singurul liceu particular dinValea Jiului. „Avem un orar ºiun program de pregãtire, pro-fesorii vin dar stau degeaba
pentru cã interesul din parteaelevilor este unul neaºteptat deslab. Credeam ºi speram cãtinerii care nu au luat Bac-ulvor veni la orele pregãtitoaredar se pare cã ne-am înºelat”,a spus Mia Albescu, directorLiceul Economic “Apollonius”Petroºani
La examenul din vara pro-
movabilitatea aici a fost dedoar 10%. “Da, rezultatele sufost unele slãbuþe dar sperãmsã le îmbunãtãþim în toamnã”,a mai declarat Mia Albescu. Launicul liceu particular din ValeaJiului, în fiecare an, participãla cursuri circa 280 de elevi.
Mircea NISTOR
Vin ºi stau degeaba
Vineri dimineaþa, echipele desalvamontiºti din judeþulHunedoara au plecat spre zonaîn care ciobanul ºi-a pierdutviaþa pentru a-l aduce într-un locde unde sã poatã fi preluat cu omaºinã de medicii legiºti pentrunecropsie.
„Ciobanul este din judeþulTimiº ºi are 60 de ani. Bãrbatulºi oile au fost loviþi de un trãznet
în timpul nopþii de joi sprevineri, în timpul unei furtuni cumulte descãrcãri electrice.Decesul a fost anunþat laRefugiul Salvamont Bucura deun alt cioban, care se afla lastânã cu decedatul”, a declarat,ºeful Serviciului Public SalvamontHunedoara, Ovidiu Bodean.
Cei doi ciobani ºi-au fãcutstâna între lacurile Zãnoaga ºi
Bucura din Retezat la circa1900 de metri altitudine. Pentrua ajunge la ciobanul trãznit, sal-vatorii montani ºi jandarmii auavut de parcurs un traseu extremde greu.
„Dupã efectuarea cercetãrii lafaþa locului de cãtre poliþiºti, cor-pul bãrbatului a fost transportatde pe munte de salvamontiºti ºijandarmii montani ºi preluat dereprezentanþii ServiciuluiJudeþean de Medicinã Legalã”,au precizat reprezentanþii jan-darmilor.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 2012 Actualitate 5
din Valea Jiului ºi prima carea fost pe punctul de a da falimentcu totul în perioada de vârf a recesiunii, Aninoasa ar puteadeveni în viitor locul de tihnã ºidistracþie al bogãtaºilor Europei.
Cum s-ar putea schimba atât de radi-cal imaginea unui oraº?! Ei bine, foartesimplu ºi tot la iniþiativa unor oamenibogaþi din afara þãrii. Primarul NicolaeDunca spune cã a fost contactat denenumãrate ori de niºte austrieci carevor sã înfiinþeze aici un parc de vânã-toare pentru strãini.
“M-au sunat de vreo patru ori niºteaustrieci care vor sã vinã aici la noi, pen-tru cã sunt interesaþi de HotelulGambrinus ºi de tot ceea ce înseamnãpãduri din jur, bineînþeles, fãrã a intra înparcul naþional. Terenul vor sã-lîngrãdeascã ºi sã-l populeze cu cerbi,mistreþi, cãprioare sau urºi, apoi sã con-struiascã niºte cabane de vânãtoare înzona alpinã, undeva la cota 1500, undesã aducã turiºti strãini la vânãtoare ”, ne-a declarat Nicolae Dunca, primarulOraºului Aninoasa.
De altfel, edilul a mai precizat cã ofer-ta i-ar conveni de minune ºi cã s-a arãtatcu totul deschis la negocieri. Conformprimelor estimãri, aici se vorbeºte de oinvestiþie extrem de mare, poate cea maimare de la Aninoasa din ultimi 20 deani, între 50 ºi 100 de milioane de euro.Turiºtii strãini care ar urma sã vinã lavânãtoare la Aninoasa ar fi cu predilecþiedin Austria ºi Germania.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
N u mai puþin de 4licitaþii pentru
închiderea ºi ecolo-gizarea unor perimetreminiere au fost anulatede MinisterulEconomiei, care susþinecã acestea au fost acor-date preferenþial.
Valoarea licitaþiilor anu-late, pentru care procedurilevor fi reluate este de 70 mi-lioane lei (15,2 milioaneeuro) ºi au fost derulate prin
Direcþia Generalã aAchiziþiilor Publice,Concesiuni ºi Servicii Internedin Ministerul Economiei.Conform unui comunicat datpublicitãþii, MinisterulEconomiei ºi Comerþului aorganizat un audit al activi-tãþii proprii, în urma cãruia adescoperit o serie de nere-guli. Controlul a scos laivealã faptul cã licitaþiile aufost organizate în august2011 cu nerespectareaprevederilor legale, astfelîncât doar anumite companii
sã fie declarate câºtigãtoare.Firmele care au câºtigat licitaþiile sunt ECO Iinvest,Hidroconstrucþia, TPSUTMehedinþi, Drupo, PetroConstruct, Iridex GroupConstrucþii ºi Cartel BAU.
“Neregulile descoperite deCorpul de control, în toatecele patru cazuri, sunt dimi-nuarea nejustificatã a capac-itãþii economico-financiare aofertanþilor ºi garantiilor,firma câºtigãtoare nu aveaobiectul de activitate princi-pal sau secundar care sã
reprezinte o garanþie a abili-tãþii de executare a lucrãrilorconform cerinþelor din cai-etul de sarcini, (…) nu rezultão experienþã suficientã îndomeniul închiderii/tehnolo-gizãrii, oferta câºtigãtoareasigurã garanþia lucrãrilor peparcursul unui singur an,acceptarea unor documentede calificare care, în condiþi-ile documentaþiei deatribuire, conduceau la elimi-narea unor competitori”, semai precizeazã în comunicat.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Licitaþii deînchidere a unormine, anulate ddee MMiinniisstteerruullEEccoonnoommiieeii
U n angajat al Ocolului Silvic Baia deCriº, a fost accidentat mortal în timp
ce lua parte la tãierea ºi transportarea ilegalã a unor arbori.
Potrivit martorilor, în timp ce se efectua trolarea aunui buºtean de esenþã fag cu un utilaj manevrat deun alt angajat al ocolului silvic, victima a fost lovitã înzona capului de douã bucãþi de lemn. În urma lovi-turii, bãrbatul a fost proiectat în pârâu, la o diferenþãde nivel de circa 7 m. Echipajul SMURD solicitat lafaþa locului a constatat decesul bãrbatului, cadavrulfiind transportat la Serviciul Judeþean de MedicinãLegalã Hunedoara, în vederea efectuãrii necropsieiºi stabilirii exacte a cauzei morþii.
Poliþiºtii au informat Inspectoratul Teritorial deMuncã Hunedoara în vederea clarificãrii situaþiei, încauzã fiind întocmit dosar penal sub aspectul comi-terii infracþiunilor de ucidere din culpã ºi tãiere ile-galã arbori.
AAcccciiddeenntt mmoorrttaall îînn ppããdduurreeaade la Vaþa de Jos
Cioban omorât de fulger în Retezat
U n bãrbat de 60 de ani din judeþul Timiº amurit în Masivul Retezat dupã ce a fost lovit
de fulger în timpul unei furtuni extrem de puternice.La fel s-a întâmplat ºi cu oile pe care le pãºtea înmunte, circa 60 la numãr.
întâmplã de patru aniîncoace, pe drumuri peunde doar TAF-urile culemne au mai coborât,pentru a testa limitelelor ºi ale maºinilor pecare le conduc. MembriiClubului Aro-mania ºi-au dat din nou întâlnirepentru a parcurge unspectaculos traseu mon-tan, acolo unde doaruliul întoarce.
ªapte echipaje din þarã auluat parte anul acesta laîntâlnirea anualã a iubitorilorde maºini româneºti deteren, reuniþi de data aceastasub sigla „Aro-mania”.
Douã echipaje au fost dinPetroºani, iar restul dinBucureºti, Constanþa ºiCãlugãreni. Acum e drept cãunii dintre membrii clubuluiau optat, între timp, pentrualte maºini de teren, dargândul lor a rãmas tot laprimul ARO, cu care au luatmuntele în piept sau au„sãrit” în noroaie. Întâlnirease dã dis-de-dimineaþã,aproape cu noaptea în cap,dacã þinem cont de faptul cãvorbim despre o zi de sâm-bãtã, însã participanþii laaceste întâlniri ºtiu cã nicio-datã nu poþi anticipa ce teaºteaptã pe traseu, aºa cã ebine sã fii pregãtit cu detoate, inclusiv cu timp, pen-tru a nu te prinde noapteape drum, pe cât posibil.
Oricum, pentru ei, limi-tele s-au inventat doar ca sãfie depãºite, iar traseelemontane dificile au fost cre-ate pentru a fi parcurse. Caºi în anii precedenþi, a fostales un traseu dificil, într-unpeisaj sãlbatic ºi, deopotrivã,spectaculos, unde calitãþilemaºinilor ºi mãiestria con-ducãtorilor auto pot fi puseîn evidenþã. Ca ºi în 2011,ºi în acest an, întâlnirea s-adat la Baia de Fier, în judeþulGorj, localitate care a consti-tuit punctul de plecare în
aventura montanã pentrucaravana celor 7maºini deteren. Traseul a mers sprePolovragi - CurmãturaOlteþului, unde muntele estebrãzdat parcã de sute dedrumuri forestiere ºi unde neîntâlnim doar cu multi-tudinea de culegãtori deafine. ªi-au lãsat maºinile încare încarcã afinele lapoalele muntelui ºi se uitã lanoi pe de o parte cu admi-raþie, pe de alta cu oareºceinvidie, pentru cã ei carãsacii cu afine în spate, întimp ce nou tãiem culmeamuntelui, asistaþi din vãzduhdoar de câte un uliu.
A ventura montanã
În vârf de munte, oploaie mocãneascã ºi receca de toamnã se porneºteparcã din senin, dar „ARO-maniacii” nu se lasã descura-jaþi de „câteva picãturi”.Noroiul ºi bolovanii dau,însã, de furcã unui partici-pant la aventura montanãpe patru roþi, care îºi„pierde” un satelit de pespate. Continuã însã cursaºi, ajutat de ceilalþi colegireuºeºte sã depãºeascãmomentul.
A fost, însã, doar una din-tre pietrele de încercare.Lãsãm în urmã drumulforestier ºi pornim pe un altdrumeag, pe care abiaîncape o maºinã de teren,spre necunoscut. Un indica-tor rugini de timp ne aratã,însã, destinaþia: „SpreCiunget, prin PiatraTîrnovului. 4 ore”. Celepatru ore s-au transformat,însã, în mult mai multe.Pantele extrem de abruptetureazã la maximummotoarele, iar ARO-ul careceva mai devreme a avutprobleme, cedeazã aproapede tot, dupã ce ºi o plane-tarã de pe faþã îºi dãobºescul sfârºit. Momentuleste extrem de dificil, maºinarãmâne paralizatã în mijloculpantei, însã „ARO-maniacii”nu disperã. Au avut eimomente ºi mai grele de
atât. Remorcheazã maºinacu probleme ºi, ajutaþi ºi deun „tanc” pe roþi al unuicioban apãrut ca de nicãieri,de la una dintre multelestâne din munte. În munteoamenii se ajutã fãrã prob-leme ºi oricum pe lângãconvoiul de maºini de terennu ar fi avut cum sã treacã.Un versant abrupt în stângaºi un hãu adânc de îþi taierãsuflarea, în dreapta, estepeisajul care se devoaleazãdoar celor curajoºi, pentrucare muntele nu are limite.
Cu chiu, cu vai, maºinaeste adusã pe teren drept,dar traseul este departe de ase fi încheiat. Ploaia a înc-etat, norii s-au risipit demult, iar peisajul este incredi-bil. Aºa cã nimeni nu segândeºte nici un moment cãar putea abandona. ªi oluãm la vale pe un alt drumde TAF, un traseu dificil încare ai impresia de multe oricã maºina se va rostogolidirect în bot din cauzaunghiului mare de înclinaþieal pantei, iar bucuria esteimensã când ajungem pelargul drum forestier de labaza muntelui. Nici dacã neîntâmpina o autostradã asfal-tatã ca în palmã fericirea cãtotul este OK nu ar fi fostmai mare. Oricum, trebuiemenþionat cã nimeni nuriscã degeaba, iar ºoferiimaºinilor de teren au de regulã multã experienþã. E seara târziu deja cândajungem în Ciunget – judeþulVâlcea.
Cele 4 ore estimate peindicator le-am depãºit de
mult, iar drumul asfaltat desub roþi de îndeamnã parcãla drum întins. Slãninuþa afu-matã ºi fiartã un pic cuusturoi ºi brânza afumatãatât cât trebuie, mâncatã cuo ceapã roºie în vârf demunte a trecut de mult, iarfoamea îºi face simþitãprezenþa din plin în stom-acurile „aro-maniacilor”. Dartrebuie sã ajungem din noula „baza” din Baia de Fier.Doi ºoferi, din coada con-voiului, cedeazã, însã, ºi alegcalea cea mai uºoarã, pedrumul asfaltat, chiar dacãeste mult mai lung, dar caretrece mãcar pe lângã unrestaurant unde pot sã-ºiastâmpere foamea. Se rupde coloanã ºi duºi au fost.
Celelalte cinci echipaje,însã, parcurg în premiereaun traseu off-road pe timpde noapte, dar numai dupãce leagã, cu rândul, ARO-ulcu probleme, care deja acedat aproape de tot, dar pecare e musai sã nu-l laºi lagreu. Au ei o vorbã: împre-unã am plecat, împreunã neîntoarcem. Motoarele fierbpe drumul de munte, roþilescrâºnesc pe pietrele de pe
drum, dar mergem maideparte. Iar satisfacþie maimare parcã nu existã cândalþi ºoferi te întâmpinã cuclaxoane, iar de pe marginelumea te salutã cu zâmbetelargi.
A venturã termi-natã în miez de
noapteªi în miez de noapte
ajungem, din nou la bazã.Nu mai conteazã cã, întretimp, încã o maºinã a avutprobleme ºi a trebuit remor-catã. Adrenalinã la maxi-mum ºi un traseu pe care nuai cum sã-l uiþi prea curând.Un traseu care a însumat130 de kilometri, parcurºiînsã în ore bune, din cauzaterenului accidentat. Undrum pe care este necesarsã îl parcuri doar în echipã,pentru cã, aºa cum s-avãzut, niciodatã nu ºtii cândai nevoie de o mânã de aju-tor. Aventura, însã, a fost cuatât mai spectaculoasã, pen-tru cã pentru iubitorii deadrenalinã în formã purã nuexistã limite ºi nici obstacolede neînlãturat. Pentruiubitorii de ARO, sã ieimuntele, la propriu, în pieptnu este un moft, ci un stil deviaþã, aºa cã, mãcar pentruo zi, fiecare lasã în urmãpreocupãrile cotidiene pen-tru a pleca în caravana mon-tanã, cum se întâmplã dejade 4 ani.
Iar seara s-a încheiat, cumaltfel, decât în faþa unui focde tabãrã, unde s-au depã-nat impresii, amintiri ºi s-aupus bazele întâlnirii de anulviitor.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
U n porc mistreþ aspart douã gea-
muri ºi a intrat într-unbar din Petroºani înnoaptea de sâmbãtã spreduminicã. Povestea paredesprinsã din filmele SF,iar proprietarul spune cãaproape nimeni nu l-acrezut atunci când asunat la 112.
Un porc mistreþ a ajuns înoraº, cel mai probabil dupãce a fost hãituit de câiniivagabonzi. Animalul, speri-at ºi alergat de comuni-tarii din Petroºani s-arefugiat într-un bar aflatîn plin centrul municipi-ului Petroºani.Proprietarul localuluispune cã nu i-a venit sãcreadã când l-au sunatoamenii de la pazã. „M-asunat bãiatul care pãzeºteaici terasele din centruloraºului. Am venit imediat ºialarma era pornitã. Atunciam constatat cã douã gea-muri erau sparte ºi era sângepeste tot. Era 4,00dimineaþã ºi când am sunatla 112, abia dacã m-aucrezut oamenii, poatespuneau cã sunt lovit la scufie, pentru cã aºa ceva nus-a mai pomenit aici”, spuneproprietarul barului, IonelSerafimescu.
Mistreþul a ajuns în oraº,
dupãce, cel
mai probabil a coborât spresatele de la poaleleParângului ºi, când a fostzãrit de câini, acesta a intratîn panicã ºi a coborât în fugãspre oraº. Properietarul barului spune cã a gãsitsânge peste tot ºi povesteºtecare a fost traseul animalului.„A venit de undeva de pedrumul spre Parâng, a urcatpe scãrile unui bar non stop,apoi a fugit spre barul meu.Aici a spart un geam gros de6 mm, apoi a intrat pânã în
zona bãilor, unde era plin desânge ºi apoi a spart un altgeam. Un vecin care auzisealarma de la bar, a ieºit înbalcon ºi spune cã a vãzutceva mare ºi negru, carecând a spart al doilea geam acoborât spre zona cãii ferate,spre colonie, sau spre Jiu”,mai povesteºte Serafimescu.
Nimeni nu îºi explicã cum
a fost posibil ca un animalsãlbatic sã ajungã în oraº, iarmedicii veterinari spun cã,cel mai probabil, dacã ani-malul mai trãieºte s-a refugiatîntr-un loc sigur ºi nu atacãoamenii.
„Cu siguranþã a ajuns înoraº, din lipsa hranei dinpãdure. Acum s-a refugiatîntr-un loc sigur ºi e exclus sãfie un pericol pentru oameni.Aºa se explicã ºi cum de aintrat în barul care era golnoaptea, doar pentru a serefugia”, susþine dr. OctavianPopescu, medic veterinar, ºefDSVSA Petroºani.
Astfel de incidente nu suntsingulare, însã,în ultimii ani,este pentru prima datã cândun animal sãlbatic ajunge încentrul oraºului. Au mai fostsituaþii când lupi sau mistreþiau ajuns în zonele de case,dar nu chiar în centruloraºului.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Un mistreþ a spart un bar din Petroºani
AAddrreennaalliinnãã îînn ffoorrmmãã ppuurrãã pe culmile montane pentru Aro-maniaci
întâmplã de patru aniîncoace, pe drumuri peunde doar TAF-urile culemne au mai coborât,pentru a testa limitelelor ºi ale maºinilor pecare le conduc. MembriiClubului Aro-mania ºi-au dat din nou întâlnirepentru a parcurge unspectaculos traseu mon-tan, acolo unde doaruliul întoarce.
ªapte echipaje din þarã auluat parte anul acesta laîntâlnirea anualã a iubitorilorde maºini româneºti deteren, reuniþi de data aceastasub sigla „Aro-mania”.
Douã echipaje au fost dinPetroºani, iar restul dinBucureºti, Constanþa ºiCãlugãreni. Acum e drept cãunii dintre membrii clubuluiau optat, între timp, pentrualte maºini de teren, dargândul lor a rãmas tot laprimul ARO, cu care au luatmuntele în piept sau au„sãrit” în noroaie. Întâlnirease dã dis-de-dimineaþã,aproape cu noaptea în cap,dacã þinem cont de faptul cãvorbim despre o zi de sâm-bãtã, însã participanþii laaceste întâlniri ºtiu cã nicio-datã nu poþi anticipa ce teaºteaptã pe traseu, aºa cã ebine sã fii pregãtit cu detoate, inclusiv cu timp, pen-tru a nu te prinde noapteape drum, pe cât posibil.
Oricum, pentru ei, limi-tele s-au inventat doar ca sãfie depãºite, iar traseelemontane dificile au fost cre-ate pentru a fi parcurse. Caºi în anii precedenþi, a fostales un traseu dificil, într-unpeisaj sãlbatic ºi, deopotrivã,spectaculos, unde calitãþilemaºinilor ºi mãiestria con-ducãtorilor auto pot fi puseîn evidenþã. Ca ºi în 2011,ºi în acest an, întâlnirea s-adat la Baia de Fier, în judeþulGorj, localitate care a consti-tuit punctul de plecare în
aventura montanã pentrucaravana celor 7maºini deteren. Traseul a mers sprePolovragi - CurmãturaOlteþului, unde muntele estebrãzdat parcã de sute dedrumuri forestiere ºi unde neîntâlnim doar cu multi-tudinea de culegãtori deafine. ªi-au lãsat maºinile încare încarcã afinele lapoalele muntelui ºi se uitã lanoi pe de o parte cu admi-raþie, pe de alta cu oareºceinvidie, pentru cã ei carãsacii cu afine în spate, întimp ce nou tãiem culmeamuntelui, asistaþi din vãzduhdoar de câte un uliu.
A ventura montanã
În vârf de munte, oploaie mocãneascã ºi receca de toamnã se porneºteparcã din senin, dar „ARO-maniacii” nu se lasã descura-jaþi de „câteva picãturi”.Noroiul ºi bolovanii dau,însã, de furcã unui partici-pant la aventura montanãpe patru roþi, care îºi„pierde” un satelit de pespate. Continuã însã cursaºi, ajutat de ceilalþi colegireuºeºte sã depãºeascãmomentul.
A fost, însã, doar una din-tre pietrele de încercare.Lãsãm în urmã drumulforestier ºi pornim pe un altdrumeag, pe care abiaîncape o maºinã de teren,spre necunoscut. Un indica-tor rugini de timp ne aratã,însã, destinaþia: „SpreCiunget, prin PiatraTîrnovului. 4 ore”. Celepatru ore s-au transformat,însã, în mult mai multe.Pantele extrem de abruptetureazã la maximummotoarele, iar ARO-ul careceva mai devreme a avutprobleme, cedeazã aproapede tot, dupã ce ºi o plane-tarã de pe faþã îºi dãobºescul sfârºit. Momentuleste extrem de dificil, maºinarãmâne paralizatã în mijloculpantei, însã „ARO-maniacii”nu disperã. Au avut eimomente ºi mai grele de
atât. Remorcheazã maºinacu probleme ºi, ajutaþi ºi deun „tanc” pe roþi al unuicioban apãrut ca de nicãieri,de la una dintre multelestâne din munte. În munteoamenii se ajutã fãrã prob-leme ºi oricum pe lângãconvoiul de maºini de terennu ar fi avut cum sã treacã.Un versant abrupt în stângaºi un hãu adânc de îþi taierãsuflarea, în dreapta, estepeisajul care se devoaleazãdoar celor curajoºi, pentrucare muntele nu are limite.
Cu chiu, cu vai, maºinaeste adusã pe teren drept,dar traseul este departe de ase fi încheiat. Ploaia a înc-etat, norii s-au risipit demult, iar peisajul este incredi-bil. Aºa cã nimeni nu segândeºte nici un moment cãar putea abandona. ªi oluãm la vale pe un alt drumde TAF, un traseu dificil încare ai impresia de multe oricã maºina se va rostogolidirect în bot din cauzaunghiului mare de înclinaþieal pantei, iar bucuria esteimensã când ajungem pelargul drum forestier de labaza muntelui. Nici dacã neîntâmpina o autostradã asfal-tatã ca în palmã fericirea cãtotul este OK nu ar fi fostmai mare. Oricum, trebuiemenþionat cã nimeni nuriscã degeaba, iar ºoferiimaºinilor de teren au de regulã multã experienþã. E seara târziu deja cândajungem în Ciunget – judeþulVâlcea.
Cele 4 ore estimate peindicator le-am depãºit de
mult, iar drumul asfaltat desub roþi de îndeamnã parcãla drum întins. Slãninuþa afu-matã ºi fiartã un pic cuusturoi ºi brânza afumatãatât cât trebuie, mâncatã cuo ceapã roºie în vârf demunte a trecut de mult, iarfoamea îºi face simþitãprezenþa din plin în stom-acurile „aro-maniacilor”. Dartrebuie sã ajungem din noula „baza” din Baia de Fier.Doi ºoferi, din coada con-voiului, cedeazã, însã, ºi alegcalea cea mai uºoarã, pedrumul asfaltat, chiar dacãeste mult mai lung, dar caretrece mãcar pe lângã unrestaurant unde pot sã-ºiastâmpere foamea. Se rupde coloanã ºi duºi au fost.
Celelalte cinci echipaje,însã, parcurg în premiereaun traseu off-road pe timpde noapte, dar numai dupãce leagã, cu rândul, ARO-ulcu probleme, care deja acedat aproape de tot, dar pecare e musai sã nu-l laºi lagreu. Au ei o vorbã: împre-unã am plecat, împreunã neîntoarcem. Motoarele fierbpe drumul de munte, roþilescrâºnesc pe pietrele de pe
drum, dar mergem maideparte. Iar satisfacþie maimare parcã nu existã cândalþi ºoferi te întâmpinã cuclaxoane, iar de pe marginelumea te salutã cu zâmbetelargi.
A venturã termi-natã în miez de
noapteªi în miez de noapte
ajungem, din nou la bazã.Nu mai conteazã cã, întretimp, încã o maºinã a avutprobleme ºi a trebuit remor-catã. Adrenalinã la maxi-mum ºi un traseu pe care nuai cum sã-l uiþi prea curând.Un traseu care a însumat130 de kilometri, parcurºiînsã în ore bune, din cauzaterenului accidentat. Undrum pe care este necesarsã îl parcuri doar în echipã,pentru cã, aºa cum s-avãzut, niciodatã nu ºtii cândai nevoie de o mânã de aju-tor. Aventura, însã, a fost cuatât mai spectaculoasã, pen-tru cã pentru iubitorii deadrenalinã în formã purã nuexistã limite ºi nici obstacolede neînlãturat. Pentruiubitorii de ARO, sã ieimuntele, la propriu, în pieptnu este un moft, ci un stil deviaþã, aºa cã, mãcar pentruo zi, fiecare lasã în urmãpreocupãrile cotidiene pen-tru a pleca în caravana mon-tanã, cum se întâmplã dejade 4 ani.
Iar seara s-a încheiat, cumaltfel, decât în faþa unui focde tabãrã, unde s-au depã-nat impresii, amintiri ºi s-aupus bazele întâlnirii de anulviitor.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
U n porc mistreþ aspart douã gea-
muri ºi a intrat într-unbar din Petroºani înnoaptea de sâmbãtã spreduminicã. Povestea paredesprinsã din filmele SF,iar proprietarul spune cãaproape nimeni nu l-acrezut atunci când asunat la 112.
Un porc mistreþ a ajuns înoraº, cel mai probabil dupãce a fost hãituit de câiniivagabonzi. Animalul, speri-at ºi alergat de comuni-tarii din Petroºani s-arefugiat într-un bar aflatîn plin centrul municipi-ului Petroºani.Proprietarul localuluispune cã nu i-a venit sãcreadã când l-au sunatoamenii de la pazã. „M-asunat bãiatul care pãzeºteaici terasele din centruloraºului. Am venit imediat ºialarma era pornitã. Atunciam constatat cã douã gea-muri erau sparte ºi era sângepeste tot. Era 4,00dimineaþã ºi când am sunatla 112, abia dacã m-aucrezut oamenii, poatespuneau cã sunt lovit la scufie, pentru cã aºa ceva nus-a mai pomenit aici”, spuneproprietarul barului, IonelSerafimescu.
Mistreþul a ajuns în oraº,
dupãce, cel
mai probabil a coborât spresatele de la poaleleParângului ºi, când a fostzãrit de câini, acesta a intratîn panicã ºi a coborât în fugãspre oraº. Properietarul barului spune cã a gãsitsânge peste tot ºi povesteºtecare a fost traseul animalului.„A venit de undeva de pedrumul spre Parâng, a urcatpe scãrile unui bar non stop,apoi a fugit spre barul meu.Aici a spart un geam gros de6 mm, apoi a intrat pânã în
zona bãilor, unde era plin desânge ºi apoi a spart un altgeam. Un vecin care auzisealarma de la bar, a ieºit înbalcon ºi spune cã a vãzutceva mare ºi negru, carecând a spart al doilea geam acoborât spre zona cãii ferate,spre colonie, sau spre Jiu”,mai povesteºte Serafimescu.
Nimeni nu îºi explicã cum
a fost posibil ca un animalsãlbatic sã ajungã în oraº, iarmedicii veterinari spun cã,cel mai probabil, dacã ani-malul mai trãieºte s-a refugiatîntr-un loc sigur ºi nu atacãoamenii.
„Cu siguranþã a ajuns înoraº, din lipsa hranei dinpãdure. Acum s-a refugiatîntr-un loc sigur ºi e exclus sãfie un pericol pentru oameni.Aºa se explicã ºi cum de aintrat în barul care era golnoaptea, doar pentru a serefugia”, susþine dr. OctavianPopescu, medic veterinar, ºefDSVSA Petroºani.
Astfel de incidente nu suntsingulare, însã,în ultimii ani,este pentru prima datã cândun animal sãlbatic ajunge încentrul oraºului. Au mai fostsituaþii când lupi sau mistreþiau ajuns în zonele de case,dar nu chiar în centruloraºului.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Un mistreþ a spart un bar din Petroºani
AAddrreennaalliinnãã îînn ffoorrmmãã ppuurrãã pe culmile montane pentru Aro-maniaci
O înmormântare ”cu maimulte religii” a declaºat
indignare datoritã atitudiniiunor tineri, de altã religie decâta decedatei, care au ironizat ºiperturbat slujba preotului orto-dox Tetileanu, de la Petrila.Conflictul de idei a fost stins deun alt un tânãr, ale cãrui spusea spart ”masa” dezbateriloraprinse.
O înmormântare care a avut loc laCapela mortuarã a Casei Pensionarilorde la Petrila a scos la ivealã intoleranþadiverselor confesiuni religioase una faþãde cealaltã.
Cea care a decedat era o femeie cucredinþa în Dumnezeu, care se regãsea în
ortodoxie ºi în spiritul cãreia ºi-a botezatºi ºi-a crescut cei patru copii ai sãi. Doarcã o datã cu maturizarea, doi dintre copiiau ales alte religii. Ajunºi ºi ei oameni lacasele lor, pãreau cã respectã relaþia cuDumnezeu a fiecãrui membru al familiei.Tanti Ana, mama care i-a pãrãsit, le-aspus de multe ori cã ”spre vârfulmuntelui duc multe cãrãri” ºi cã nu-i baipe care o alegi, ci important este sã ajun-gi în vârf. Doar cã la cãpãtâiul ei, în tim-pul slujbei religioase oficiatã de preotulTetileanu, nepoþi ai defunctei ºi colegi de-ai lor, liceeni crescuþi în altã religie, au
comentat ºi au ironizat în stilul caracteris-tic tinerilor, derajând vizibil pe ceilalþi.
Dupã ce s-a încheiat ceremonia de
înmormântare, pe bãncile cimitirului s-auîncins adevãrate dezbateri pe acestãtemã, a proastei educaþii religioase perelaþie cu ceilaþi, pe principiul ”ba a noas-trã e mai bunã”.
”N-are nimeni treabã cum crede,important e sã fii om ºi sã mai ales pas-torii, preoþii, sau cum se mai numesc, darmai ales pãrinþii trebuie sã-ºi creascãcopiii în spiritul respectului faþã deceilalþi, sã-i facã sã înþeleagã cã într-ade-vãr este libertate de credinþã, pentru cãexistã o sensibilitate a fiecãruia privindrelaþia cu divinitatea, cu Dumnezeu. De lareligii, de felul cum tinerii sunt crescuþi înaceste comunitãþi, depind foarte multe peviitor într-un oraº, o þarã ºi o lume. Ideeacu ”religia mea este cea bunã”, dis-preþuind pe celelalte, este periculoasã ºinocivã. Aºa se nasc extremiºtii” – adeclarat Carmen C., inginer ºi dascãl la
un grup ºcolar.”Numai noi îl împãrþim pe Dumnezeu
ºi nu trebuie sã ne facem pãcate râzând
de alþii care tot în El cred” – a spus TanþaI., rudã cu decedata.
Surprinzãtoare a fost intervenþia unuitânãr, care a simplificat toatã aceastãtevaturã nãscutã între participanþii laînmormîntarea ”cu mai multe religii”.
”Cred cã vã pierdeþi în nimicuri.Dumnezeu are treburi importante ºi nu seuitã la noi ºi la pãrerile noastre care cumcrede în El. Pãrerea mea este cã Lui îipasã doar sã nu-L facem de ruºine pen-tru cã suntem creaþia Sa” – a precizat, cuglas ce pãrea cã exprimã timiditate, TaviIonel Iancu, un tânãr de 19 ani, dinPetrila.
Spusele tânãrului a spart ”masa” dez-baterilor, stingând conflictul, fãcându-i pecei de faþã sã schimbe subiectul dupã ocâteva momente de tãcere.
Hunedoara s-a ales cu plân-gere penalã din parteaAsociaþiei Pro Democraþia,dupã ce a organizat o tombolãîn scop electoral ºi îndemnaoamenii sã încalce legea.
Asociaþia Pro Democraþia a sesizatautoritãþile competente cu privire laorganizarea unei tombole cu scop elec-toral de cãtre un ONG, care a distribuitfluturaºi în mai multe localitãþi hune-dorene prin care informau cã cei acrevoteazã duminicã se vor putea înscrie lao tombolã pentru câºtigarea unor premiitentante, precum biciclete sau excursii.
“Materialele includeau un spaþiu care arfi trebuit vizitat de cãtre alegãtori cuºtampila cu menþiunea “votat” pentru afi înscriºi într-o tombolã din care arputea câºtiga premii precum telefoanemobile, biciclete sau excursii”, a arãtatAsociaþia Pro Democraþia, într-un comu-nicat. De asemenea, pe tot parcursulzilei de sâmbãtã, Asociaþia Pro
Democraþia a pus la dispoziþia cetãþe-nilor o linie linia telefonicã gratuitã, pre-cum ºi platforma on-line ww.alegeri-corecte.ro unde pot fi sesizate fraude ºinereguli, dar ºi pentru a solicita infor-maþii legate de referendumul deduminicã, pentru demiterea preºedin-telui.
Carmen COSMAN
Plângere penalã împotriva “tombolei electorale”
Educaþia religioasã a nãscut conflictela cãpãtâiul unei mame
Beneficiarii Cardului TrenPlus vorputea cumpãra online, începând din30 iulie, bilete de tren cu reducerede 25%. La acest discount se maipot cumula ºi reducerile acordateprin serviciul de cumpãrare bileteCFR Online, de pânã la 15%.Cardul poate fi procurat de la staþi-ile sau agenþiile de voiaj CFR, lapreþul de 80 lei, în baza unei cereriscrise. Documentul are o perioadãde valabilitate de un an, este nomi-nal ºi netransmisibil ºi permite efec-tuarea unui numãr nelimitat de cãlã-torii.
Oricare utilizator de internet areposibilitatea de a cumpãra bilete latoate trenurile care circulã cu regimde rezervare în trafic intern, la preþîntreg, copil, elev sau student, biletedus-întors, mini-grup de 2 pânã la 5oameni sau bilete cu reducere la
cumpãrarea cu anticipaþie de 6pânã la 30 zile.
Mai mult, la achiziþionareabiletelor online, CFR Cãlãtoriacordã o reducere de 5% la oricebilet. Plata se poate efectua cuorice tip de card acceptat la achiz-
iþionarea online a biletelor de tren.Pânã la data de 30 august 2012, laplata cu cardul, pasagerii benefici-azã de o reducere de 15%, reducer-ile de 5% sau de 15% acordându-sela suma finalã.
Diana MITRACHE
Bilete de tren reduse ºi cu 40% de luni
C onsiliul Local almunicipiului
Hunedoara a aprobatîncheierea „Acordului departeneriat” întreMunicipiul Hunedoara ºiAdministraþia PentruProtecþia Mediului, în ved-erea realizãrii proiectului“Elaborarea planului demanagement al ariei natu-ral protejate ”PãdureaChizid”.
Proiectul va fi finanþat prinProgramul Operaþional SectorialMediu – Axa Prioritarã 4”Implementarea SistemelorAdecvate de Management pentruProtecþia Naturii”, iar pentru apro-barea lui, consilierii locali s-auîntrunit în ºedinþã extraordinarã..Silke Oprean, reprezentantulCompartimentului Comunicare –Imagine din Primãria Hunedoara, aprecizat cã „obiectivul general al
proiectului îl reprezintã conservareabiodiversitãþii din aria natural prote-jatã a Pãdurii Chizid prin elaborareaplanului de management ºi prinacþiuni de informare ºi conºtienti-zare a publicului larg.Obiectivele specifice ale proiectuluisunt: Îmbunãtãþirea stãrii de conser-
vare a habitatelor ºi speciilor dinaria protejatã a Pãdurii Chizid;Creºterea nivelului de conºtientizarea vizitatorilor ºi comunitãþii localecu privire la biodiversitatea dinPãdurea Chizid”.
Carmen COSMAN
Pãdurea Chizid, reabilitatãpe fonduri europene
P restigioasafirmã din
Petroºani, VISA aajuns la majorat.VISA a împlinit opt-sprezece ani de laînfiinþare, eveni-ment marcat lasfârºitul sãptãmâniitrecute de cei carede-a lungul timpuluiau fãcut istorie pepiaþa româneascã,dar ºi peste hotare.
De-a lungul timpului,VISA a reuºit sã dobân-deascã un nume solid în
rândul constructorilor deprofil, datoritã profesional-ismului ºi seriozitãþii anga-jaþilor, dar ºi a unui altfelde management, faþã decel cu care este obiºnuitãValea Jiului. Omul de afac-
eri Sorin Apostu, creieruldin spatele firmei VISA, aavut, încã de la înfiinþareasocietãþii, o altã viziune aceea ce înseamnã conduc-erea unei afaceri pe piaþaromâneascã, iar dupã opt-sprezece ani de muncã, defrãmântãri, dar ºi deîmpliniri, afacerea sapoate fi un exemplu depredat în cãrþile deeconomie politicã.Aniversarea celor opt-sprezece ani de la înfi-inþare a fost marcatã prininaugurarea modernuluisediu de pe stradaIndependenþei dinPetroºani. La eveniment
au venit sã ciocneascã unpahar de ºampanie toþi ceiapropiaþi firmei VISA, invi-taþii primind în dar o pla-chetã aniversarã.
Marius MITRACHE
VISA, 18 ani deistorie ºi succes
Gata! ne-am fãcut damblaua; super-referendo-starea îºi revine din atacuri, ne recãpãtãm culoarea:
eram verzi din primãvarã, suntem roºii de cuptor,iar din luna de gustar ne-om rogvaiv-a spre... dor.
Asta-nseamnã cã în plasa (mitã !) de purtat la piaþãalimentele-or sã scadã la preþ minim; ºi verdeaþã
vom primi cam volens-nolens, câte-un snop, câte-o cãpiþã, s-avem faþa-nfrãgezitã
precum buca de fetiþã.
Toþi ºomerii vor depune acte, cereri de-angajare pe salarii ca-n Monaco,
doar sã-ºi scoatã nasu-n soare;cei care-au tras greu cu anii, din convingeri
patrioate, vor sta ca „aleºii”-n scaun, pe genunchi ori chiar pe coate...
Vor veni ca sã munceascã pentru noi specialiºtiide-au descoperit în China capitalo-comuniºtii,vor veni de peste Tisa, Dunãre, Nistru ºi Mare
seminþii ce-n România vor sã lase... bunãstare:
Vor veni sã ne înalþe, pe culmi de civilizaþii,
perºii, hunii ºi tãtarii, goþii, parþii ºi sarmaþii;va curge miere ºi lapte, bunãtãþi prin þara noastrã...care, dragi creduli, de mâine va fi Walhalla mãiastrã!
Deci, la asta ne va duce optima, de ºoc, schimbareîn gândire ºi la faþã – ºtiþi creºtina sãrbãtoare?!
în purtãri ºi în credinþe vom fi gentlemen de-a pururi,dacã nu, fiþi pe block-starturi ºi sã vã feriþi la... tururi !
Coda, cit. aprox.: Cu faþa spre Rãsãrit ºi cu fundul dezgolit,
ia ghiciþi, ce ni s-a pus de la darnicul Apus?Cu tristeþe pentru pierdere de vreme
ºi demnitate naþionalã,Ioan Dan Bãlan
Ne-am facut damblaua - Cronicã rimatã -
O înmormântare ”cu maimulte religii” a declaºat
indignare datoritã atitudiniiunor tineri, de altã religie decâta decedatei, care au ironizat ºiperturbat slujba preotului orto-dox Tetileanu, de la Petrila.Conflictul de idei a fost stins deun alt un tânãr, ale cãrui spusea spart ”masa” dezbateriloraprinse.
O înmormântare care a avut loc laCapela mortuarã a Casei Pensionarilorde la Petrila a scos la ivealã intoleranþadiverselor confesiuni religioase una faþãde cealaltã.
Cea care a decedat era o femeie cucredinþa în Dumnezeu, care se regãsea în
ortodoxie ºi în spiritul cãreia ºi-a botezatºi ºi-a crescut cei patru copii ai sãi. Doarcã o datã cu maturizarea, doi dintre copiiau ales alte religii. Ajunºi ºi ei oameni lacasele lor, pãreau cã respectã relaþia cuDumnezeu a fiecãrui membru al familiei.Tanti Ana, mama care i-a pãrãsit, le-aspus de multe ori cã ”spre vârfulmuntelui duc multe cãrãri” ºi cã nu-i baipe care o alegi, ci important este sã ajun-gi în vârf. Doar cã la cãpãtâiul ei, în tim-pul slujbei religioase oficiatã de preotulTetileanu, nepoþi ai defunctei ºi colegi de-ai lor, liceeni crescuþi în altã religie, au
comentat ºi au ironizat în stilul caracteris-tic tinerilor, derajând vizibil pe ceilalþi.
Dupã ce s-a încheiat ceremonia de
înmormântare, pe bãncile cimitirului s-auîncins adevãrate dezbateri pe acestãtemã, a proastei educaþii religioase perelaþie cu ceilaþi, pe principiul ”ba a noas-trã e mai bunã”.
”N-are nimeni treabã cum crede,important e sã fii om ºi sã mai ales pas-torii, preoþii, sau cum se mai numesc, darmai ales pãrinþii trebuie sã-ºi creascãcopiii în spiritul respectului faþã deceilalþi, sã-i facã sã înþeleagã cã într-ade-vãr este libertate de credinþã, pentru cãexistã o sensibilitate a fiecãruia privindrelaþia cu divinitatea, cu Dumnezeu. De lareligii, de felul cum tinerii sunt crescuþi înaceste comunitãþi, depind foarte multe peviitor într-un oraº, o þarã ºi o lume. Ideeacu ”religia mea este cea bunã”, dis-preþuind pe celelalte, este periculoasã ºinocivã. Aºa se nasc extremiºtii” – adeclarat Carmen C., inginer ºi dascãl la
un grup ºcolar.”Numai noi îl împãrþim pe Dumnezeu
ºi nu trebuie sã ne facem pãcate râzând
de alþii care tot în El cred” – a spus TanþaI., rudã cu decedata.
Surprinzãtoare a fost intervenþia unuitânãr, care a simplificat toatã aceastãtevaturã nãscutã între participanþii laînmormîntarea ”cu mai multe religii”.
”Cred cã vã pierdeþi în nimicuri.Dumnezeu are treburi importante ºi nu seuitã la noi ºi la pãrerile noastre care cumcrede în El. Pãrerea mea este cã Lui îipasã doar sã nu-L facem de ruºine pen-tru cã suntem creaþia Sa” – a precizat, cuglas ce pãrea cã exprimã timiditate, TaviIonel Iancu, un tânãr de 19 ani, dinPetrila.
Spusele tânãrului a spart ”masa” dez-baterilor, stingând conflictul, fãcându-i pecei de faþã sã schimbe subiectul dupã ocâteva momente de tãcere.
Hunedoara s-a ales cu plân-gere penalã din parteaAsociaþiei Pro Democraþia,dupã ce a organizat o tombolãîn scop electoral ºi îndemnaoamenii sã încalce legea.
Asociaþia Pro Democraþia a sesizatautoritãþile competente cu privire laorganizarea unei tombole cu scop elec-toral de cãtre un ONG, care a distribuitfluturaºi în mai multe localitãþi hune-dorene prin care informau cã cei acrevoteazã duminicã se vor putea înscrie lao tombolã pentru câºtigarea unor premiitentante, precum biciclete sau excursii.
“Materialele includeau un spaþiu care arfi trebuit vizitat de cãtre alegãtori cuºtampila cu menþiunea “votat” pentru afi înscriºi într-o tombolã din care arputea câºtiga premii precum telefoanemobile, biciclete sau excursii”, a arãtatAsociaþia Pro Democraþia, într-un comu-nicat. De asemenea, pe tot parcursulzilei de sâmbãtã, Asociaþia Pro
Democraþia a pus la dispoziþia cetãþe-nilor o linie linia telefonicã gratuitã, pre-cum ºi platforma on-line ww.alegeri-corecte.ro unde pot fi sesizate fraude ºinereguli, dar ºi pentru a solicita infor-maþii legate de referendumul deduminicã, pentru demiterea preºedin-telui.
Carmen COSMAN
Plângere penalã împotriva “tombolei electorale”
Educaþia religioasã a nãscut conflictela cãpãtâiul unei mame
Beneficiarii Cardului TrenPlus vorputea cumpãra online, începând din30 iulie, bilete de tren cu reducerede 25%. La acest discount se maipot cumula ºi reducerile acordateprin serviciul de cumpãrare bileteCFR Online, de pânã la 15%.Cardul poate fi procurat de la staþi-ile sau agenþiile de voiaj CFR, lapreþul de 80 lei, în baza unei cereriscrise. Documentul are o perioadãde valabilitate de un an, este nomi-nal ºi netransmisibil ºi permite efec-tuarea unui numãr nelimitat de cãlã-torii.
Oricare utilizator de internet areposibilitatea de a cumpãra bilete latoate trenurile care circulã cu regimde rezervare în trafic intern, la preþîntreg, copil, elev sau student, biletedus-întors, mini-grup de 2 pânã la 5oameni sau bilete cu reducere la
cumpãrarea cu anticipaþie de 6pânã la 30 zile.
Mai mult, la achiziþionareabiletelor online, CFR Cãlãtoriacordã o reducere de 5% la oricebilet. Plata se poate efectua cuorice tip de card acceptat la achiz-
iþionarea online a biletelor de tren.Pânã la data de 30 august 2012, laplata cu cardul, pasagerii benefici-azã de o reducere de 15%, reducer-ile de 5% sau de 15% acordându-sela suma finalã.
Diana MITRACHE
Bilete de tren reduse ºi cu 40% de luni
C onsiliul Local almunicipiului
Hunedoara a aprobatîncheierea „Acordului departeneriat” întreMunicipiul Hunedoara ºiAdministraþia PentruProtecþia Mediului, în ved-erea realizãrii proiectului“Elaborarea planului demanagement al ariei natu-ral protejate ”PãdureaChizid”.
Proiectul va fi finanþat prinProgramul Operaþional SectorialMediu – Axa Prioritarã 4”Implementarea SistemelorAdecvate de Management pentruProtecþia Naturii”, iar pentru apro-barea lui, consilierii locali s-auîntrunit în ºedinþã extraordinarã..Silke Oprean, reprezentantulCompartimentului Comunicare –Imagine din Primãria Hunedoara, aprecizat cã „obiectivul general al
proiectului îl reprezintã conservareabiodiversitãþii din aria natural prote-jatã a Pãdurii Chizid prin elaborareaplanului de management ºi prinacþiuni de informare ºi conºtienti-zare a publicului larg.Obiectivele specifice ale proiectuluisunt: Îmbunãtãþirea stãrii de conser-
vare a habitatelor ºi speciilor dinaria protejatã a Pãdurii Chizid;Creºterea nivelului de conºtientizarea vizitatorilor ºi comunitãþii localecu privire la biodiversitatea dinPãdurea Chizid”.
Carmen COSMAN
Pãdurea Chizid, reabilitatãpe fonduri europene
P restigioasafirmã din
Petroºani, VISA aajuns la majorat.VISA a împlinit opt-sprezece ani de laînfiinþare, eveni-ment marcat lasfârºitul sãptãmâniitrecute de cei carede-a lungul timpuluiau fãcut istorie pepiaþa româneascã,dar ºi peste hotare.
De-a lungul timpului,VISA a reuºit sã dobân-deascã un nume solid în
rândul constructorilor deprofil, datoritã profesional-ismului ºi seriozitãþii anga-jaþilor, dar ºi a unui altfelde management, faþã decel cu care este obiºnuitãValea Jiului. Omul de afac-
eri Sorin Apostu, creieruldin spatele firmei VISA, aavut, încã de la înfiinþareasocietãþii, o altã viziune aceea ce înseamnã conduc-erea unei afaceri pe piaþaromâneascã, iar dupã opt-sprezece ani de muncã, defrãmântãri, dar ºi deîmpliniri, afacerea sapoate fi un exemplu depredat în cãrþile deeconomie politicã.Aniversarea celor opt-sprezece ani de la înfi-inþare a fost marcatã prininaugurarea modernuluisediu de pe stradaIndependenþei dinPetroºani. La eveniment
au venit sã ciocneascã unpahar de ºampanie toþi ceiapropiaþi firmei VISA, invi-taþii primind în dar o pla-chetã aniversarã.
Marius MITRACHE
VISA, 18 ani deistorie ºi succes
Gata! ne-am fãcut damblaua; super-referendo-starea îºi revine din atacuri, ne recãpãtãm culoarea:
eram verzi din primãvarã, suntem roºii de cuptor,iar din luna de gustar ne-om rogvaiv-a spre... dor.
Asta-nseamnã cã în plasa (mitã !) de purtat la piaþãalimentele-or sã scadã la preþ minim; ºi verdeaþã
vom primi cam volens-nolens, câte-un snop, câte-o cãpiþã, s-avem faþa-nfrãgezitã
precum buca de fetiþã.
Toþi ºomerii vor depune acte, cereri de-angajare pe salarii ca-n Monaco,
doar sã-ºi scoatã nasu-n soare;cei care-au tras greu cu anii, din convingeri
patrioate, vor sta ca „aleºii”-n scaun, pe genunchi ori chiar pe coate...
Vor veni ca sã munceascã pentru noi specialiºtiide-au descoperit în China capitalo-comuniºtii,vor veni de peste Tisa, Dunãre, Nistru ºi Mare
seminþii ce-n România vor sã lase... bunãstare:
Vor veni sã ne înalþe, pe culmi de civilizaþii,
perºii, hunii ºi tãtarii, goþii, parþii ºi sarmaþii;va curge miere ºi lapte, bunãtãþi prin þara noastrã...care, dragi creduli, de mâine va fi Walhalla mãiastrã!
Deci, la asta ne va duce optima, de ºoc, schimbareîn gândire ºi la faþã – ºtiþi creºtina sãrbãtoare?!
în purtãri ºi în credinþe vom fi gentlemen de-a pururi,dacã nu, fiþi pe block-starturi ºi sã vã feriþi la... tururi !
Coda, cit. aprox.: Cu faþa spre Rãsãrit ºi cu fundul dezgolit,
ia ghiciþi, ce ni s-a pus de la darnicul Apus?Cu tristeþe pentru pierdere de vreme
Popularitatea ta este în creºtereºi, chiar dacã vor mai existaunele controverse cu prietenii,nimeni nu se va suparã ºi veireuºi sã strãluceºti în societate.Starea ta fizicã va fi bunã, dar n-ar strica sã pãstrezi mãcar o orãpentru odihnã ºi relaxare.
Din punct de vedere sentimentalsituaþia nu este chiar cea pe careþi-ai dori-o dar atâta timp câtrelaþia cu persoana iubitã esteechilibratã nu este cazul sã inter-vii. Din punct de vedere intelec-tual funcþionezi la limita supe-rioarã.
Unul dintre pãrinþi îþi va face unanunþ de care se va bucuraîntreaga familie. În ceea cepriveºte proiectele pe care þi le-aifãcut pentru timpul liber, acesteavor suferi unele modificãri, careînsã nu te vor deranja într-o preamare mãsurã.
Prietenii sau rudele aflate pe altemeleaguri vor lua legãturã cutine, ceea ce îþi va face mareplãcere. Vei avea unele discuþiiconstructive cu fiinþa iubitã refer-itoare la programul din timpulliber ºi pânã la urmã vei reuºi sãîþi impui punctele de vedere.
Relaþia cu prietenii va fi bunã petot parcursul zilei ºi vei petrececlipe deosebit de plãcute în com-pania acestora. Cineva din antu-rajul apropiat va avea nevoie desprijinul tãu ºi nu vei putea sa-lrefuzi. N-ar fi exclus nici sã chel-tuieºti mulþi bani.
Energia fizicã va fi la limita infe-rioarã, aºa cã nu este cazul sã teimplici în activitãþi care sã tesuprasolicite. Proiectele pe carele ai în plan pentru timpul libervor trebui amânate din cauzaunor situaþii neprevãzute, dar vorapãrea alte posibilitãþi.
Situaþia financiarã are toateºansele sã se îmbunãtãþeascã,demonstrând astfel cã nu aimuncit degeaba. Partenerul deviaþã ar putea avea o micaneînþelegere cu unul dintrepãrinþi. Cel mai bine ar fi sã nuintervii în nici un fel.
Starea ta generalã nu va fi dintrecele mai bune, cãci nu vei reuºisã îþi foloseºti de energia de caredispui. Ai tendinþa de a te impli-ca în mai multe activitãþi odatã þiîn felul acesta nu vei reuºi sã teodihneºti. Încearcã sã-þi orga-nizezi cu atenþie timpul.
Vei avea de fãcut o mulþime dedrumuri care te vor mai debarasaîntr-o oarecare mãsurã de stareade agitaþie de care dispui înultimul timp. N-ar fi exclus nici sãfii tentat sã faci o investiþie încãmin. Nu lua însã nici o deciziepânã nu te vei consulta cu rudele.
Vei avea o întrevedere cu pri-etenii. Veþi discuta despreproiecte de interes comun ºi veifi tentat sã îþi impuni punctele devedere. Cel mai bine ar fi sã tearãþi ceva mai conciliant, maiînþelegãtor. Nu este cazul sã tegrãbeºti cu nimic.
Activitãþile sociale îþi vor facemare plãcere, mai ales cã îþi vorda posibilitatea de a te întâlni cuprietenii, de a te relaxa. În cazulîn care doreºti sã pleci într-ocãlãtorie, ºansa va fi de parteata, chiar dacã vei avea parte demai multe cheltuieli.
În cãmin s-ar putea deterioracâte ceva, dar cum remedierilese vor face cu uºurinþã, nu estecazul sã te enervezi. Este foarteposibil sã fie nevoie sã faci omulþime de drumuri pentru a tevedea cu rudele, dar ºi cupartenerii de distracþie.
H O R O S C O P
S ute de oameni au solicitaturna mobilã la spitalul
din Petroºani. Chiar ºi unpacient adus pe targã a cerutmedicilor sã fie lãsat sã votezeîn salon, dupã internare.
Peste 260 de oameni au solicitat sãvoteze în spitalul de la Petroºani.Bolnavii sunt internaþi la diferite secþii aleunitãþii medicale þi au cerut încã de sâm-bãtã seara sã li se aducã urna mobilã.Un echipaj coordonat de un poliþist aurcat în spitalul de la Petroºani ºi toþi ceicare au dorit au putut sã voteze, cucondiþia sã aibã buletinul. „Am vrut sãvotez, pentru cã mi se pare normal sã-mi exercit acest drept, poate va fi maibine”, spune o bolnavã.
Numãrul de oameni care au vrut sãvoteze la referendum în spital este cuatât mai important cu cât la alegerile din10 iunie la spital nu s-a votat deloc. „Noiam primit 259 de cereri pânã sâmbãtã,când am întocmit listele pentru a solicitaurna mobilã. De atunci s-au mai internatoameni, care ºi ei au solicitat acest drept
ºi pe aceºtia i-am trecut pe liste sepa-rate, aºa cum prevede legea. La alegeriledin 10 iunie, însã, nu s-a votat în spitalulde la Petroºani, din lipsa cererilor”, aprecizat dr. Ciugulea, director medical alSpitalului de Urgenþã din Petroºani.
ªi la secþiile de vot a fost lume, iar dincauza aglomeraþiei, la Petroºani oameniiau stat la coadã.
Diana MITRACHE
Sute de bolnavi au cerut urna laspital la Petroºani
anunþã restricþiiîn furnizarea apei potabile,
pentru luni, 30 iulie 2012, înmunicipiul LUPENI intre orele 9.00 -
12.30 zona Oraºul Vechi. Motivul restricþiei îl reprezintã remedirea
pierderii de pe Aleea Narciselor, blocul 10
Vã mulþumim pentru înþelegere!Conducerea ApaServ Valea Jiului
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 2012 Actualitat 11
E chipele ApaServ Valea
Jiului bat pe la uºileapartamentelor rãuplatnicilor pentru a-idebranºa de la reþea
Actuala conducere asocietãþii de apã ºi canaldin Valea Jiului nurenunþã la planul sãu dea-i „convinge” pe datorni-ci sã-ºi achite restanþele.Dacã nu merge cu vorbabunã, reprezentanþii soci-etãþii spun cã reuºesccu „biciul” sau maiexact cudebranºarea.
Astfel,deja dinrestanþieriidebranºaþifoartemulþi batpe la uºileregiei deapã ºi canalfie pentru a-ºieºalona datoriafie pentru a oachita. În fiecaresãptãmânã, în medie,sunt debranºaþi de lareþeaua de apã potabilãcirca 200 de datornici.
Echipeleau mers în special lalocuinþele care pot fi
„decuplate” uºordar vor trece ºi pela societãþile comerciale.Operatorul de apãpotabilã ºi
canalizare din ValeaJiului are de încasat
de la agenþii economiciºi consumatorii casnicicirca 20 de milioane de leiîn baza facturilor restante.
„Avem de încasat fac-turi restante de 12 mili-oane de lei de la popu-
laþie ºi 5,4 milioane de laagenþii economici. Vomface debranºãri masivepentru a ne recuperadatoria. Noi dãm lunar labugetul de stat 660 miide lei ºi circa 300 de miide lei cãtre ApeleRomâne. În doi ani dezile am plãtit datorii câtnu s-a plãtit în 20 de ani.Trebuie sã ºi încasãmpentru serviciile noastreca sã putem funcþiona”,declarã directorul general
al SC Apa Serv ValeaJiului, Costel Avram.
Actual ºef al regiei deapã spune cã a primit ºi„sfaturi” pentru a o lãsamai „moale” cudebranºãrile dar ºi inter-venþii când a fost cazul dea-i lãsa fãrã apã pe uniiagenþi economici.
„Eu am mânã liberã ºisuportul preºedinteluiMircea Moloþ (n.r.preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara –instituþie care deþinepachetul majoritar la ApaServ ) ºi poate faceoricine orice intervenþiecã nu þine.
κi achitã datoria ºi areapã. În caz contrar
rãmâne fãrã acest serviciu”, susþine Avram.Potrivit acestuia în urmã-toarele luni se ia în calculºi o ieftinire a preþuluipentru metru cub de apãpotabilã însã trebuiefãcutã o analizã atentãpentru a se vedea în cemãsurã este posibil acestlucru. ªeful CJHunedoara, Mircea Moloþla mandatat pe Avram sãpunã societatea pepicioare ºi sã caute soluþiipentru a se putea efectuao ieftinire la apã, dat fiindfaptul cã le-a promisacest lucru locuitorilor dinValea Jiului.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Ploaia ne-a scãpat
deocamdatã desecetã
P loaia care a cãzut la sfârºitul sãp-tãmânii trecute ne-a mai scutit de
la a îndura efectele secetei, cel puþin operioadã de o lunã de acum încolo.
Astfel, în ultimele zile, debitul pe princi-palele cursuri de apã din Valea Jiului ºi-aumai revenit, însã problema este rezolvatãdoar temporar. Conform estimãrilorreprezentanþilor Apelor Române, pânãacum, anul acesta poate fi comparat cuanul 2011, cel mai secetos an din ultimii10. “ În ultimele zile a plouat la Câmpul luiNeag cu 80 de litri pe metrul pãtrat, faptcare a dus la creºterea nivelului la acumula-rea Valea de Peºti pânã la cota normalã.Pânã sã plouã, nivelul era scãzut cu 30 decm. Pe principalele cursuri de apã, la fel,nivelul a înregistrat creºteri cu circa 15 cm.În zona de Est, Lonea – Jieþ, a plouat cu25 de litri pe metru pãtrat, ceea ce a dus larevigorarea debitelor. Însã, adevãrata secetão vom simþi undeva în septembrie, pentrucã este cea mai secetoasã lunã din an”, ne-a declarat Sorin Corici, ºeful SistemuluiHidrotehnic Petroºani – Apele Române. Înanul 2011 ºi chiar la începutul lui 2012,situaþia debitelor de apã din Valea Jiului afost una fãrã precedent în ultimi ani.Nivelul Barajului de la Valea de Peºti ascãzut cu aproape 10 metri, afluenþii Jiuluide Vest au secat la un moment dat, iar înSst, la fel, albia pârâului Jieþ a stat goalãvreme de câteva luni bune.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
ª omerii se vor înscrieelectronic ºi vor sta
la coadã coordonaþi de unaparat electronic. ÎnHunedoara sunt douãastfel de aparate, laDeva ºi la Petroºani, iaratât ºomerii, cât ºi anga-jaþii agenþiilor locale suntîn avantaj.
Sistemul este aproapefuncþional la Petroºani ºi laDeva, iar în maxim o sãp-tãmânã vom putea vorbi decea mai nouã tehnologie îndomeniu la cele douã sedii aleAJOFM Hunedoara.Aparatura ia datele ºomerilor,le prelucreazã ºi, în plus,afiºeazã ordinea de intrare însalã, acolo unde sunt angajaþiiALOFM, care întocmescactele. „Sistemul va funcþiona
peste o sãptãmânã, dar ne vaajuta ºi pe noi ºi pe clienþiicare apeleazã la serviciilenoastre. Încercãm sã minima-lizãm timpul pierdutîn faþa ghiºeului, lacoadã. Vom eliminanemulþumirea ºome-rilor legatã de timpulde aºteptare. Înfuncþie de serviciilepe care ni le solicitã,oamenii sunt nevoiþisã aºtepte mai multsau mai puþin, iar einu înþeleg de ce uniipetrec mai mult timpînãuntru, iar alþiiaºteaptã afarã.Aceastã nemulþumireva fi eliminatã, pentru cã aparatul va emite bonuri deordine ºi clientul vaºti exact când îi va
veni rândul ºi va fi invitat elec-tronic în sala de relaþii cu publicul”, a spus Iudith Babþan,ºefa ALOFM Petroºani.
În plus, ºomerii îºi vorintroduce în acest sistemdatele personale ºi apoi li seva arãta care este oferta pen-tru ei. „Persoana care ape-leazã la serviciile noastre vinela acest aparat ºi, în funcþiede serviciile pe care le solicitã,va fi înregistratã, iar un alt dispozitiv îl va invita în birou,dar noi avem atunci toatedatele despre ºomer ºi îi putemda ºi oferta de joburi pentru el”,a mai adãugat Iudith Babþanºefa ALOFM Petroºani.
Sistemul electronic demonitorizare a clienþilorAJOFM Hunedoara a fostimplementat prin fondurieuropene ºi are rolul de acontribui la transformareaServiciilor Publice de Ocupareîntr-o structurã orientatã câtmai eficient cãtre nevoileclienþilor Agenþiei de Ocupareºi Formare Profesionalã.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Marea debranºare demaratã de Apa Serv
Sistem modern pentru ºomeri
C onducãtorii autocare vor sã se
atesteze profesionalpot, de acum, sãurmeze cursurile înPetroºani ºi sãsusþinã tot aici exa-menul, graþie unuidemers susþinut deconsilierul judeþeanPP-DD Hunedoara,Dorina Pleºcan.
De la sfârºitul sãp-tãmânii trecute, laPetroºani funcþioneazã unCentru de FormareProfesionalã, în cadrulInstitutului de FormareProfesionalã înTransporturi Rutiere,institut abilitat în vedereaperfecþionãrii profesio-nale a personalului careconcurã la siguranþa cir-culaþiei în transporturirutiere. Examenele deatestare profesionalã sunt
pentru conducãtori auto,conducãtori auto ADR,conducãtori auto TAXI,manageri din transport,precum ºi instructoriauto/profesori de legis-laþie. Pânã acum, exa-minarea putea fi fãcutã,cel mai aproape, la Deva,aºa cã persoanele intere-sate sunt scutite acum dedrumul pe care eraunevoite sã îl facã pânã laDeva, ceea ce însemnatimp ºi bani suplimentari.„Aºa cum am promis înurmã cu un an ºi jumã-tate, cã în Valea Jiului vafuncþiona un centru depregãtire profesionalãpentru personalul dindomeniul transporturilorrutiere, astãzi facem inau-gurarea acestei sãli, pen-tru care eu am fãcutdemersuri cãtre domnulinginer Florin Pleºa. Aici,ºoferii din Valea Jiului vorputea veni pentru a facepregãtirea profesionalã îndomeniul transportului.Sunt foarte bucuroasã cãam reuºit sã realizez acestlucru. Beneficiile pentruºoferi sunt cã vor puteasã urmeze aici cursurile,vor susþine examenele totaici, la Petroºani, nu vormai trebui sã se deplasezela Deva ºi eu consider cãpentru oameni este unlucru important, pentrucã, pânã la urmã, nu-ºi
mai cheltuiesc banii”, adeclarat Dorina Pleºcan,consilier judeþean dinpartea PP-DD, care afãcut demersurile în ve-derea înfiinþãrii acestuicentru.
De asemenea, FlorinPleºa, lector în cadrulIFPTR, prezent la eveni-ment, a declarat cã:„Orice persoanã, con-ducãtor auto, manager detransport, conducãtorauto de taxi, pentru aputea profesa aceastãmeserie, trebuie sã fieposesorul unui certificatde competenþã profesio-nalã, aºa cum este pre-vãzut în legislaþia învigoare. Certificatele sunteliberate de MinisterulTransporturilor, prin
Autoritatea RutierãRomânã. În vedereaobþinerii certificatelor,doritorii trebuie sãurmeze niºte cursuri deformare profesionalã, iarIFPTR cu asta se ocupã,cu formarea profesionalã.Am avut aceastã idee deaproximativ trei ani ºi amreuºit sã o materializãm”.
Judeþul Hunedoaraeste printre foartepuþinele din þarã care audouã astfel de centre deformare profesionalã îndomeniul transporturilor,pe lângã Vâlcea, Sibiu ºi,în curs de autorizare, laCluj. Noul centru esteamenajat în în clãdireaCFR Marfã, la etajul I.
Carmen COSMAN
S trada Maleia dinPetroºani, care face legã-
tura cu drumul spre Parâng,aratã ca dupã bombardamentpe unele porþiuni. Primãriaspune cã o va reabilita, însãnu se ºtie când.
Gropile adânci de câþiva centimetri ºiaproape una lângã alta, sunt cu greuevitate de ºoferii care merg la munte,spre Parâng. Ciuruiala din asfalt, de pestrada Maleia, cel puþin, face ca zonã sãarate groaznic, deºi reprezentanþiiadministraþiei locale au afirmat de luni
bune cã vor trece la reparaþii. Acestlucru nu s-a întâmplat încã, iardemararea lucrãrilor de asfaltare inte-gralã în acest an, aºa cum se doreºte,este incertã. “ Drumul de care vorbiþieste împãrþit în douã. Este vorba destrada General Vasile Milea care estepânã la INSEMEX ºi care va fi asfaltatãpe fonduri europene în programul dereabilitare strãzi în Municipiul Petroºani,iar cealaltã este strada Maleia, careurmeazã sã fie asfaltatã dupã intrduc-
erea canalizãrii, aceastã zonã neavândsistem de canalizare”, ne-a declaratNicolae Taºcã, purtãtor de cuvântPrimãria Petroºani. Însã, dacã negândim puþin la ce înseamnã introdu-cerea sistemului de canalizare pe ostradã ºi mai ales la cât timp dureazã,ne putem da seama cã zona va arãtaaºa mult timp de acum încolo ºi cãasfaltarea este departe.
De-a lungul anilor, aici s-au mai fãcutplombãri pe ici pe colo, însã insufi-ciente faþã de traficul auto destul deintens din zonã.
Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 iulie 201212 Actualitate
T uriºtii nu prea vinla munte, în
Parâng, în ultimaperioadã, aºa cã suntzile când la telescaunse fac doar curseleobligatorii, dedimineaþã ºi seara.Pentru a porni insta-laþia, la staþia deîmbarcare trebuie sã fiecel puþin 10 turiºti,lucru destul de rar înzilele de varã.
De altfel, comparativ cucelelalte douã locaþii turisticedin Valea Jiului, la capitolul
transport, Parângul are multde pierdut. Accesul cu maºinase face în condiþii grele, iarfãrã o maºinã serioasã 4X4 nueste posibil. “Într-adevãr, undrum cu maºina pânã înParâng poate fi un coºmar.Pânã la Rusu este foarte bine,dar mai sus nici nu te poþigândi sã mergi dacã nu aimaºinã de teren”, ne-adeclarat proprietarul uneicabane din Parâng.
Telescaunul are o vechimede circa 40 de ani, fiind unadintre cele mai vechi instalaþiidin þarã, încã în funcþiune. Aicise vorbeºte de ani buni de
construcþia uneitelegondole, careînsã întârzie sãînceapã din cauzabanilor puþini carevin de la MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi Turismului pentruproiectul general deAmenajare aDomeniului Schiabilîn masivul Parâng.
Preþul unei cãlã-torii cu telescaunul este de11,5 lei dus ºi 16 dus-întors.Drumul pânã sus dureazã 27de minute, în timp ce pânã în
Pasul Vulcan, pe o distanþãaproximativ la fel durata estede 8 minute ºi 40 de secundecu telegondola, care are posi-bilitatea de a merge cu 6 m pe
secundã. Instalaþia din Parâng,pentru cã este veche, nu cir-culã cu mai mult de 2 metri pesecundã.
