Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1067 Marti, 22 Martie 2016 Societatea de binefacere Complexul Energetic Hunedoara Ieri, circa 70 de mineri aflaþi în schimbul I la Mina Livezeni din Petroºani au anunþat cã declanºeazã protestul ºi prima mãsurã este blocarea în subteran dupã terminarea turei. Totuºi, doar vreo 20 de ortaci ºi-au pus în aplicare planul dupã încheierea ºutu- lui ºi s-au blocat în subteran. ”Vrem demiterea de urgenþã a tuturor vino- vaþilor, conform raportului administratorului judiciar, sã fie destituit ºi sã se facã desfacerea contractului de muncã. O altã cerinþã este sã elaboreze administraþia un program de închidere pe ºapte-opt ani de zile cu program de restructurare, reorganizare, plãþi compen- satorii ºi tot ce trebuie ºi drepturile pe care le-au pier- dut în urma denunþãrii con- tractului colectiv de muncã sã fie negociate direct pe contractul individual de muncã", a declarat, Adrian Jurca, liderul minerilor de la Livezeni. Administratorul judiciar al companiei intratã în insolvenþã a denunþat contractul colectiv de muncã, astfel cã angajaþii CEH rãmân doar cu drep- turile stipulate în contractele individuale de muncã. Mãsura a fost pusã pe seama reorganizãrii, însã minerii dar ºi energeticienii susþin cã este doar un pretext pentru a le tãia din venituri ºi pentru a-i proteja pe cei care au contracte cu Complexul Energetic Hunedoara. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU M inerii de la minele din Valea Jiului sunt chemaþi marþi la ora 13,30 în curtea CEH. Va fi un miting pentru informarea lor, pe care îl organizeazã sindicatele, cu scopul de a le face cunoscutã situaþia în care se aflã cel mai mare angaja- tor din judeþul Hunedoara. Fiecare miner din Valea Jiului are îndoieli ºi întrebãri la care sperã sã afle rãspunsul de la cei de la minã. Nimeni nu mai ºtie ce îi rezervã ziua de mâine ºi vinerea trecutã ortacii de la Lupeni au protestat. Tocmai din acest motiv, liderii de la Sindicatul Muntele vor sã le explice situ- aþia actualã. „Astãzi, (luni) vom depune la Tribunalul Hunedoara, judecã- torului sindic, contes- taþia la denunþarea Contractului Colectiv de Muncã, iar mâine (marþi, 22 martie), ne vom întâlni cu salari- aþii care sunt nemulþumiþi în curtea CEH începând cu ora 13.30. ªi urmeazã sã începem rene- gocierea unui nou CCM, aºa cum ºi-a arãtat intenþia admin- istratorul special printr-o adresã comu- nicatã în ziua de vineri”, a declarat Petre Nica, preºedin- tele Sindicatului Muntele. Ortacii sunt îndem- naþi sã vinã sã cearã lãmuriri marþi, pentru cã o grevã generalã, spun sindicaliºtii, care înþeleg cã oamenii sunt nemulþumiþi, ar genera cu siguranþã falimentul CEH. „Vreau sã aºtept ziua de mâine, aºa cum aºteptat ziua de 22 mai 2015, aºa cum am aºteptat ziua de 13 februarie 2016. Aºtept ºi ziua de marþi, 22 martie, când vom vedea dacã salariaþii observã cã locurile lor de muncã sunt în pericol, cã drepturile lor sunt încãlcate ºi cã motorul economic al judeþului Hunedoara se apropie cãtre fali- ment. Dacã oamenii conºtientizeazã asta vor veni în numãr mai mare e bine, dacã nu mai mic. Pânã la urmã ºi pen- tru noi rãmâne ca o unitate de mãsurã prezenþa acestora ºi vom decide ca atare”, a mai adãugat Nica. Conducerea administrativã a CEH a denunþat Contractul Colectiv de Muncã al minerilor ºi astfel a generat un adevãrat val de nemulþumiri, pentru cã minerii pierd o serie de facil- itãþi ºi tocmai acest aspect va fi discutat marþi cu ei. Diana Diana MITRACHE MITRACHE C omplexul Energetic Hunedoara a fost o vacã de muls pentru toate firmele, ºi nu numai, cu care a avut relaþii comerciale. Singurul care a avut de suferit este Complexul Energetic Hunedoara care, astãzi, se aflã la limita falimentului. Oficialii Casei de Insolvenþã GMC Craiova spun cã CEH a fost o societate de binefacere. >>> >>> PAGINA AGINA A 7-A 7-A Protesteazã în subteran O rtacii sunt nemulþumiþi de faptul cã au rãmas fãrã contract colectiv de muncã ºi pierd o serie de drepturi. Firma de insolvenþã GMC Craiova, desemnatã ca administrator special al Complexului Energetic Hunedoara, a denunþat contractul colectiv de muncã la finele sãptãmânii trecute. Minerii, chemaþi în curtea CEH
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1067
Marti, 22 Martie 2016
Societatea de binefacereComplexul Energetic
HunedoaraIeri, circa 70 de mineri
aflaþi în schimbul I la MinaLivezeni din Petroºani auanunþat cã declanºeazãprotestul ºi prima mãsurãeste blocarea în subterandupã terminarea turei.Totuºi, doar vreo 20 deortaci ºi-au pus în aplicareplanul dupã încheierea ºutu-lui ºi s-au blocat în subteran.
”Vrem demiterea deurgenþã a tuturor vino-vaþilor, conform raportuluiadministratorului judiciar, sãfie destituit ºi sã se facã desfacerea contractului demuncã. O altã cerinþã estesã elaboreze administraþiaun program de închidere pe ºapte-opt ani de zile cuprogram de restructurare,reorganizare, plãþi compen-satorii ºi tot ce trebuie ºidrepturile pe care le-au pier-dut în urma denunþãrii con-tractului colectiv de muncãsã fie negociate direct pecontractul individual demuncã", a declarat, AdrianJurca, liderul minerilor de laLivezeni. Administratorul
judiciar al companiei intratãîn insolvenþã a denunþatcontractul colectiv demuncã, astfel cã angajaþiiCEH rãmân doar cu drep-turile stipulate în contracteleindividuale de muncã.Mãsura a fost pusã peseama reorganizãrii, însãminerii dar ºi energeticieniisusþin cã este doar un pretext pentru a le tãia dinvenituri ºi pentru a-i protejape cei care au contracte cuComplexul EnergeticHunedoara.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
M inerii de laminele din
Valea Jiului suntchemaþi marþi laora 13,30 încurtea CEH. Va fiun miting pentruinformarea lor, pecare îl organizeazãsindicatele, cuscopul de a le facecunoscutã situaþiaîn care se aflã celmai mare angaja-tor din judeþulHunedoara.
Fiecare miner dinValea Jiului areîndoieli ºi întrebãri lacare sperã sã aflerãspunsul de la cei dela minã. Nimeni numai ºtie ce îi rezervãziua de mâine ºivinerea trecutã ortaciide la Lupeni auprotestat. Tocmai dinacest motiv, liderii dela Sindicatul Muntelevor sã le explice situ-aþia actualã. „Astãzi,(luni) vom depune laTribunalul
Hunedoara, judecã-torului sindic, contes-taþia la denunþareaContractului Colectivde Muncã, iar mâine(marþi, 22 martie), nevom întâlni cu salari-aþii care suntnemulþumiþi în curteaCEH începând cu ora13.30. ªi urmeazã sãîncepem rene-gocierea unui nouCCM, aºa cum ºi-aarãtat intenþia admin-istratorul specialprintr-o adresã comu-
nicatã în ziua devineri”, a declaratPetre Nica, preºedin-tele SindicatuluiMuntele.
Ortacii sunt îndem-naþi sã vinã sã cearãlãmuriri marþi, pentrucã o grevã generalã,spun sindicaliºtii, careînþeleg cã oameniisunt nemulþumiþi, argenera cu siguranþãfalimentul CEH.
„Vreau sã aºteptziua de mâine, aºacum aºteptat ziua de
22 mai 2015, aºacum am aºteptat ziuade 13 februarie2016. Aºtept ºi ziuade marþi, 22 martie,când vom vedea dacãsalariaþii observã cãlocurile lor de muncãsunt în pericol, cãdrepturile lor suntîncãlcate ºi cãmotorul economic aljudeþului Hunedoarase apropie cãtre fali-ment. Dacã oameniiconºtientizeazã astavor veni în numãrmai mare e bine,dacã nu mai mic.Pânã la urmã ºi pen-
tru noi rãmâne ca ounitate de mãsurãprezenþa acestora ºivom decide ca atare”,a mai adãugat Nica.
Conducereaadministrativã a CEHa denunþat ContractulColectiv de Muncã alminerilor ºi astfel agenerat un adevãratval de nemulþumiri,pentru cã mineriipierd o serie de facil-itãþi ºi tocmai acestaspect va fi discutatmarþi cu ei.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
C omplexul Energetic Hunedoara a fost o vacã de muls pentrutoate firmele, ºi nu numai, cu care a avut relaþii comerciale.
Singurul care a avut de suferit este Complexul EnergeticHunedoara care, astãzi, se aflã la limita falimentului. OficialiiCasei de Insolvenþã GMC Craiova spun cã CEH a fost o societatede binefacere. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A
Protesteazã în subteranO rtacii sunt nemulþumiþi de faptul cã au rãmas
fãrã contract colectiv de muncã ºi pierd o seriede drepturi. Firma de insolvenþã GMC Craiova,desemnatã ca administrator special al ComplexuluiEnergetic Hunedoara, a denunþat contractul colectivde muncã la finele sãptãmânii trecute.
Minerii, chemaþi în curtea CEH
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Martie 20162 Actualitate
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei
Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate
ca atare.
Pentru a supervizalucrãrile, primarulTiberiu Iacob Ridzi amers în teren alãturide câþiva angajaþi dinprimãrie.
”Este o zonã carenecesita o reparaþie deacest gen. Suntem pe
programul de reparaþiide drumuri în munici-piul Petroºani ºiasfaltãm toatã aceastãzonã cuprinsã întrestrada Constructoruluiºi 1 Decembrie 1918,adicã parcarea dinspatele CEC-ului, cum
mai e cunoscutã. Înaceastã zonã nu amintervenit de mult timpºi era mai mult decâtnecesar sã o facem”, adeclarat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.
Strada asfaltatã ierinu este singura pecare se lucreazã înmunicipiul Petroºani,deoarece odatã cuvenirea primãveriiadministraþia publicãlocalã a început reabilitarea strãzilordistruse peste iarnã.
”Dupã aceastãreparaþie urmeazã sãmergem pe stradaªtefan cel Mare, undeavem niºte lucrãri totde reparaþii, iar acolotrebuie sã realizãmcâteva rigole ºi sãturnãm un covorasfaltic pentru cã seadunã foarte multã
apã cu nisip careajunge în zona cen-tralã. În paralel vomintra cu reabilitarea destrãzi ºi în cartierulColonie unde vomasfalta strada Egalitãþiiºi Împãratul Traian,dar vom repara ºi continuarea de laGheorghe Bariþiu,Circa Pompieri ºiJiului”, a mai adãugatprimarul.
Banii pentru efectu-area reparaþiilor lastrãzile din Petroºanisunt alocaþi în integra-litate din bugetul local,doar pentru lucrãriledin Colonie, costurilesunt suportate dinîmprumutul bancarsolicitat de primãrie.
”Anul acesta pentruasfaltãri am alocatcâteva zeci de miliardede lei vechi, pentrustrãzile care sunt în
programul de reparaþii.Banii sunt din bugetullocal, iar investiþiilecare se deruleazã înColonie sunt tot dinbugetul local însã din
împrumul pe care l-amcontractat”, a mai spusprimarul Tiberiu IacobRidzi.
AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU
M unicipiulPetroºani ar
putea avea cel mai lungtraseu de downhill bikedin Europa. Dacã zonade la Brãdet ºi pânã înstaþiunea montanãParâng ar fi amenajatãpentru bicicliºti, aici s-arrealiza cel mai lungtraseu de acest gen dintoatã Europa. Pe lângãacest aspect, traseul arfi unul dintre cele maipitoreºti.
“Existã o serie de trasee,între care unele depãºesc10 km, care ar putea fiamenajate special pentruacest sport din ce în ce maipopular la nivel continentalºi global. Unul dintre aces-tea se gãseºte pe razaMunicipiului Petroºani ºiface legãtura între Zona deagrement „Brãdet ºiStaþiunea „Parâng, traseucare odatã amenajat, arputea deveni una dintre
cele mai lungi ºi atractivetrasee pentru downhill bikedin întreaga Europã.Investiþiile în astfel de ame-najãri nu sunt foarte costisi-toare, necesitând doar mar-caje ºi semnalizãri, podeþe,popasuri ºi alte intervenþiiminimale. Mai mult, tineripasionaþi au ºi conceputproiecte pentru o serie deastfel de trasee, însã aces-tea se lovesc adesea dereprezentanþii unor
autoritãþi publice, obiºnuiþisã aloce sume însemnatepe drumuri care nu se maifinalizeazã, pe contracte cupavele ºi alte betoane”,susþine senatorul hunedorean,Haralambie Vochiþoiu.
Astfel, senatorul îi solicitã vicepremierului VasileDâncu sã precizeze dacãexistã posibilitatea amena-jãrii unui astfel de traseu.
„Vã rog domnuleViceprim-ministru sã ne
comunicaþi cum apreciazãministerul dvs. prinAutoritatea Naþionalã pen-tru Turism oportunitateadezvoltãrii acestui gensportiv ºi de agrement înzona Vãii Jiului, precum ºirecomandãrile în materiepentru autoritãþile publicelocale din aceastã zonã”,spune senatorul.
La nivelul Vãii Jiului nuexistã un asemenea traseuamenajat pentru bicicliºti,asta în condiþiile în care aici se organizeazã un astfel de concurs.
Monika BACIUMonika BACIU
S.C Apa Serv Valea Jiului S.APetroºani
anunþa restricþii în furnizarea apei potabilepentru: Marþi 22.03.2016:
- VULCAN - între orele 09.00 - 15.00. Zona afectatã: Str. Mihai Viteazu blocurile 80,81,82,paraial case de pe Str. Decebal, Str. EcaterinaTeodoroiu, bl. 69,76Motivul restricþiei: remediere pierdere Str. MihaiViteazu blocu 81
Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
Cu profundã recunoºtinþã, dorim sã mulþumimdin suflet tuturor prietenilor, colegilor, locuitorilor
reprezentanþilor Bisericii care ne-au fost alãturicu sprijin moral ºi material în aceste momente
pline de durere ºi întristare, care au marcat trecerea la cele veºnice a iubitului
nostru fiu RADU EDUARD.
Familia SIENERTH
Au scãpat de praf, acum au asfalt
Cel mai lung traseu de mountain bikedin Europa ar putea fi la Petroºani
P raful care se fãcea de fiecare datãcând trecea câte o maºinã este acum
de domeniul trecutului pe strada dinspatele sucursalei CEC din municipiulPetrosani ºi asta pentru cã ieri zeci demuncitori, dar ºi multe utilaje, au lucratla asfaltarea strãzii care de ani buni nu amai fost reabilitatã.
A dministratoruljudiciar a cerut
conduceriiComplexuluiEnergetic Hunedoara,în repetate rânduri,sã identifice modal-itãþile de reducere acheltuielilor astfelîncât sã nu se ajungãla denunþarea con-tractului de muncã.
Pentru cã trimitereaîn concediu de aºteptarea personalului TESA nua fost suficientã, s-aajuns la denunþareacontractului colectiv demuncã.
“Exista posibilitatireale de a se reducecheltuielile si s-au nominalizat cateva din-tre acestea, reducereaposturilor indirectproductive, atat din unitatile componente,cat si la nivelul centralal CEH SA; eliminareasporurilor acordate persoanelor neimplicatedirect in procesul deproductie; pensionarea
celor care auindeplinitconditiilelegale;trimitereain somaj tehnic a uneiimportante parti a per-sonalului. S-a aratat catocmai aceste aspectevor fi avute in vedere decatre conducerea dincadrul CEH ce s-a anga-jat ca in 7-10 zile saidentifice concret, cunume si sume, posibili-tatile de reducere acheltuielilor cu muncavie”, aratã raportul Caseide Insolvenþã GMCCraiova.
Mãsurile identificatenu au fost suficiente,motiv pentru care s-adenunþat contractulcolectiv, “scopul fiind cain cadrul negocierii unuinou CCM sa fie redusedrastic privilegiile necuvenite si cheltuielileinutile, in scopul evitariifalimentului, care arduce la oprirea activi-tatii si disponibilizareaintregului personal”.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Martie 2016 Actualitate 3
“Principaliiclienþi/debitori diverºi,pe lângã cei menþio-naþi anterior, pentrucare au fost constituiteprovizioane de cãtresocietate de-a lungultimpului sunt: S.C.TERMOFICARE S.A.Petroºani pentru sumade 57.108.448 lei;Universal EDIL S.A.Lupeni pentru sumade 30.354.310 lei;S.C. TERMOELEC-TRICA S.A. Bucureºti(costuri de suspendarea împrumutului BIRD)pentru suma de24.750.903 lei;Termoficare Vulcan ºi
Sc. Pregoterm S.A.Vulcan pentru suma de11.481.600 lei,Exploatarea MinierãVeþel pentru suma de1.314.958 lei; -CNADNR – expro-priere teren autostra-da-pentru suma de753.620 lei;Termoficare Piteºtipentru suma de471.422 lei;Acvacalor Brad pentrusuma de 446.047 lei.Pentru clienþii dinenergie termicã, suntconstituite provizioane,pentru suma de12.494.281 lei”,aratã raportul Casei de
Insolvenþã GMCCraiova.
Administratorul judi-ciar este de pãrere cãCEH are ºanse foartereduse de a mai recupera aceste sume.
“Practic societateanu îºi mai poate recupera nicioadataaceste creanþe (mareparte a acestora a fostmoºtenita în urma fuziunilor succesive),întrucât aceste societãþi la care se
înregistreazã creanþeimportante, fie se afla în procedura deinsolventa, fie se aflaîn faliment”, mai aratãraportul Casei deInsolvenþã.
De altfel, ComplexulEnergetic Hunedoarase judecã cuCompania Naþionalãde Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale dinRomânia. În primãfazã, instanþa a admissolicitarea celor de la
Complexul Energetic. “Trimite cererea for-
mulatã de reclamantaSOCIETATEA COM-PLEXUL ENERGETICHUNEDOARA SA ÎNINSOLVENÞÃ prinadministrator judiciarCASA DE INSOLVEN-TA GMC pentruSUCURSALA ELEC-TROCENTRALEDEVA în contradicto-riu cu pârâta COMPA-NIA NAÞIONALÃ DEAUTOSTRÃZI ªI
DRUMURINAÞIONALE dinROMÂNIA SA-DIRECÞIAREGIONALÃ DEDRUMURI ªI PODURITIMIªOARA,sprecompetentãsoluþionare în favoareaSecþiei a I-a civilã dincadrul TribunaluluiHunedoara”, se aratãîn soluþia instanþei.
Curtea de Conturi adescoperit cã o partedin subunitãþileSucursalei DiviziaMinierã Valea Jiului,componentã a CEH,nu posedã documentede atestare a dreptuluide proprietate qsupraterenurilor pe care ledeþin ºi le au înregis-trate în evidenþe. Lafinele anului 2013 aavut loc o inventarierea bunurilor, dar nicimãcar atunci nimeninu a fost interesat desituaþia juridicãaterenurilor.
Monika BACIUMonika BACIU
Dacã nu se aprobã un plan de restructurare societatea intrã în faliment fãrã drept deapel. Cei care suntînsãrcinaþi sã seocupe de aceastãproblemã sunt cei dinconducerea societãþii,dar ºi administratorii,special ºi judiciar,care oricum nu facacest lucru gratuit, cipe bani. Dar nu pe
banii lor, ci pe baniiComplexuluiEnergeticHunedoara.
“În conformitatecu prevederile art.59al.(1) Legea85/2014 prezentamîn cele ce urmeazãun rezumat al cheltu-ielilor de proceduraefectuate de cãtreCasa de InsolvenþãGMC SPRL înadministrarea acestei
proceduri: notificãri -4.451,30 lei,deplasãri - 1.329,97lei, cazare - 880 lei.Total - 6.661,27 lei,suma ce urmeazã a fisuportatã integral dinaverea debitoarei,conform prevederilorart.39 Legea85/2014.
Onorariul adminis-tratorului judiciarpentru aceastã procedurã a fost stabilit provizoriu decãtre judecãtorulsindic la 3.000 lei”,aratã oficialii Caseide Insolvenþã GMCCraiova.
Suma este infimãîn comparaþie cucelelalte cheltuieli pecare le areComplexul EnergeticHunedoara.
Monika BACIUMonika BACIU
CEH pãgubit de autostrada Lugoj – DevaC omplexul Energetic Hunedoara se
aflã în litigiu cu CompaniaNaþionalã de Autostrãzi ºi Dumuri dinRomânia. Cei de la drumuri au de achitatfaþã de CEH peste 700 de mii de lei. Darcare este legãtura între CEH ºi CNADNR?Autostrada Lugoj – Deva este puntea delegãturã dintre cele douã companii.
10.000 de lei din bugetul CEHpentru administratorul judiciar
A proape 10 mii de lei costã administratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara. Intrarea
în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara nuînseamnã cã problemele au luat sfârºit, ci ba din contrãacestea abia acum încep.
Nu s-a dorit reducerea cheltuielilor la CEH?
Staþiunea Strajaadunã mii de turiºti, dar pensiunile de aiciîncã nu au canalizare.
Recent, s-a stabilit programul de lucrãri,care vizeazã extindereareþelei de aducþiune a
apei ºi de canalizarepânã în zona cabanelorºi pensiunilor, iar pri-marul Cornel Resmeriþã
spune cã acest aspect va contribui laîmbunãtãþirea confortului turiºtilor, pe de o parte, dar ºi alocuitorilor din acestmunicipiu.
„Anul acesta începlucrãrile de canalizareîn Straja, un lucrufoarte bun pentru totmunicipiul Lupeni,fiindcã tot de aceeaºicanalizare vor beneficiaºi strãzile: Calea Brãii,Straja, Pomilor,Ardealului, Apeductuluiºi toate strãzile de deasupra magazinuluiLidl”, a precizat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.
Costel Avram, direc-torul general al SC ApaServ a fost personal înStraja, de câteva ori, casã stabileascã, împre-
unã cu cabani-erii ºi specialiºtiide la Ape, cumva fi amenajatºantierul. Certeste cã, pânã lafinele acestuian, sunt asigu-rãri cã lucrãrilevor fi în grafic.
Numai, cã dinpãcate, nu prea au cuipentru cã liceeniipetroºãneni sunt preapuþini interesaþi dedeschiderea cadrelordidactice. UniversitateaPetroºani oferã, lafiecare sfârºit de sãp-tãmânã, un programpentru acordarea deasistenþã în vedereaaprofundãriicunoºtinþelor pentru exa-menul de bacalaureat ladisciplinele fizicã ºi infor-maticã. Prima acþiune deacest gen a fost weekendul trecut, însã
numãrul elevilor partici-panþi a fost redus.
“Au fost câþiva. Noivom mediatiza aceastãacþiune astfel încât sãvadã ºi pãrinþii ca sã îitrimitã la pregãtire.Avem un parteneriat culiceele din Petroºaniprin care dascãlii de laUniversitate oferã medi-taþii gratuite elevilor dinclasa a XI-a ºi a XII-a învederea pregãtirii lorpentru examenul debacalaureat”, a declaratprof.univ.dr.ing. RaduSorin, rectorulUniversitãþii
Petroºani.Acest pro-gram va fi disponibil lamai multe discipline.
“Organizãm pregãtirela matematicã ºi fizicã,în special, dar ºi lainformaticã. Pe noi neintereseazã sã pro-moveze cât mai mulþiabsolvenþi examenul debacalaureat pentru camai apoi sã vinã laUniversitate sã avemstudenþi”, a mai spussursa citatã.
ªi în anii anteriori aumai existat astfel deîncercãri de pregãtire a
liceenilor pentru exa-menul de bacalaureat,dar din pãcate prezenþaa fost redusã. Mai multdecât atât, liceenii nu iau parte nici lameditaþiile gratuiteoferite de dascãlii lor dela clasã. ReprezentanþiiUniversitãþii dinPetroºani au luataceastã decizie de a-ipregãti pe tineri, avândîn vedere rezultateleslabe înregistrate înultimii ani la examenulde bacalaureat.
Monika BACIUMonika BACIU
Cafea în schimbulunei poeziiIniþiativã lãudabilã a unui afacerist din
Valea Jiului care ºi-a inclus cafeneauaîntr-un proiect derulat deja de câþiva ani,la nivel naþional.
Pentru a marcaZiua Internaþionalã aPoeziei, clienþii cuinspiraþie au primit ocafea gratuit în schim-bul unei poezii aºter-nute pe hârtie. ªi aufost destui poeþi deocazie care au primitprovocarea, nu pentruo cafea, ci pentru amarca evenimentulinternaþional. ”Este ochestie interesantã ºi meritã toatã atenþia. Într-olume în care suntem în permanenþã conectaþi lareþele de socializare, telefoane mobile ºi alte aseme-nea metode de #socializare#, sã te provoace cineva sã iei creionul în mânã ºi sã-þi pui mintea lacontribuþie, eu cred cã este nemaipomenit”, spuneRobert, unul dintre ”poeþi”. Tânãrul ºi-a plãtitcafeaua cu o poezie compunã din douã strofe ºi încare ºi-a folosit iniþialele numelui pentru fiecare vers.
Ziua Internaþionalã a Poeziei este pe data de 21martie ºi este declaratã de UNESCO, începând dinanul 1999, drept o recunoaºtere a faptului cãoamenii de litere ºi de culturã, poeþii ºi scriitorii dinîntreaga lume ºi-au adus o contribuþie remarcabilã laîmbogãþirea culturii ºi spiritualitãþii universale.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Elevii de clasa a XII-atrebuie sã se decidã
care vor fi probele lacare vor susþine exame-nul de bacalaureat.
În funcþie de profilul pe carel-au studiat, absolvenþii de liceususþin examenul de bacalaureatatât din probele obligatorii aleprofilului cât ºi cele la alegere.Astfel, reprezentanþiiInspectoratului ªcolar alJudeþului Hunedoara cer statisticile.
“În conformitate cu Ordinul
M.E.C.S nr. 5080/31.08.2015privind organizarea ºidesfãºurarea examenului debacalaureat naþional -2016 ºi cu
Metodologia de organizare ºidesfãºurare a examenului debacalaureat aprobatã prinordinul MECTS nr.4799/31.08.2010, pentru sta-bilirea centrelor de examen ºi acentrelor zonale de evaluare, vãrugãm sã completaþi machetaataºatã cu opþiunile elevilor dinclasele terminale de liceu pentrusesiunea iunie-iulie 2016 a examenului de bacalaureat ºi são transmiteþi în format letricComisiei judeþene la secretaria-tul ISJ hunedoara”, aratãreprezentanþii ISJ Hunedoara.
Monika BACIU Monika BACIU
Zeci de saci plinide cãrbune,
depozitaþi lângãbloc. Cãrbunele dinvagoane ajunge demulte ori pe mânacelor care nu aunicio sursã de venit.Aceºtia sustrag cãr-bunele din vagoane,pe care mai apoi îlvalorificã.
Fie varã, fie iarnã,hoþii de cãrbune auactivitate intensã.Precum o furnicã carevara îºi face provizii
pentru iarnã aºa sunt ºihoþii de cãrbune.Furturile din trenurileîncãrcate cu huilã adevenit ocupaþia debazã a hoþilor din ValeaJiului. Aceºtia atacã zilnic garniturile plinecu cãrbune, furând can-titãþi, uneori, impresio-nante, chiar ºi de ordinulsutelor de kilograme.
Blocul social dinPetroºani,
depozit de cãrbuneLa Petroºani, blocul
social din Colonie adevenit depozit de cãr-
bune. Zeci de saciîncãrcaþi cu aur negrustau aºezaþi lâng pereþiiimobilului. Cei din zonãspun cã încearcã sãobþinã niºte venituri.
“Mai adunãm ºi noicãrbune de pe unde
putem. Îl vindem, ce sã facem cu el? Maistrângem niºte bani”,spune un locuitor alzonei.
În urmã cu câtevasãptãmâni, poliþiºtiihunedoreni au
descoperit o cantitateimpresionantã de cãr-bune în Vulcan. Poliþiºtiiau recuperat 36 detone de cãrbune înurma unei razii efectu-ate în Vulcan, alãturi deluptãtorii Serviciului
pentru Acþiuni Specialedin cadrulInspectoratului de PoliþieJudeþean Hunedoara.
Poliþiºtii au stabilit cã suspecþii surprinºi în flagrant au sustras 24 de tone de cãrbune.“Întreaga cantitate de36 de tone de cãrbuneau fost recuperatã ºipredatã agentului economic prejudiciat,care urmeazã sã comu-nice valoarea totalã aprejudiciului cauzat”, aspunea la acel momentBogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt alInspectoratului de PoliþieJudeþean Hunedoara.
Monika BACIUMonika BACIU
Sunt mici, dar facparte dintr-un cerc deecologiºti ºi au profitatde Ziua Internaþionalã aApei ca sã facã o vizitãla staþia de epurare aapei de la Dãnuþoni. Austrâmbat din nas, cândau simþit mirosul dinzona în care se adunãapa din canalizare, darau fost încântaþi sã vadãcã, dupã ce trece prinfiltrele de aici ºi prinsistemele de epurare,apa este chiar maicuratã decât cea dinJiu.
„Astãzi este ziuaapelor. Noi am aflat cã
este foarte important sã avem grijã de ape,pentru cã dacã mur-dãrim apa ºi noi nevom îmbolnãvi”, a spusun copilaº venit în vizitãla Dãnuþoni. „Am venitazi ca sã sãrbãtorimZiua Apelor. Esteimportant, pentru cãdacã nu am avea grijãde apã, s-ar murdãri ºinoi ne-am îmbolnãvi”,l-a completat o fetiþã.
Apa este vitalã pen-tru viaþã ºi asta o ºtieorice puºti, fie el ecolo-gist sau nu, dar cât demult avem nevoie deapã, sunt puþini care ne
dau cifre exacte. OvidiuRizopol, unul dintremembrii Petro Aqua, aþinut sã ne demonstrezecã, pe lângã cei doi litri de lichide pe caretrebuie sã îi consumãmzilnic, mai este nevoieºi de alte cantitãþi, pecare le consumãm indi-rect. „Pentru un kg defãinã, de exemplu, detrebuie 1.500 de litri deapã. Acesta este con-
sumul, de laînsãmânþarea grâului,pânã la produsul final.Pentru un kg de carne,pe care îl avem pemasã, e nevoie de15.000 de litri de apã,o cantitate enormã ºi aºmai vrea sã spun cãRomânia este una dintre þãrile europenecu resurse de apã dintre
cele mai scãzute, aºa cã, noi, românii,trebuie sã avem grijã de ea”, ne-a explicatOvidiu Rizopol, membru al AsociaþieiEcologiste Petro Aquadin Valea Jiului.
Despre economisireaapei ºi despre pro-cedeul de epurare alapelor folosite le-au
vorbit copiilorspecialiºtii de la ApaServ, care au þinut sã lerãspundã la toate între-bãrile. „Cred cã astfelde acþiuni trebuie sã fieîn atenþia noastrã înfiecare zi. Trebuie sã learãtãm oamenilor ceînseamnã apa. Apa,cred cã în acest mileniu,este o problemã foartemare ºi vom vedeaexact ce se va întâmpla.Astãzi suntem la o staþiede epurare, pentru avedea exact cum vineapa menajerã ºi cumpleacã dintr-o staþie deepurare”, a declarat ºiCostel Avram, directorgeneral SC Apa Serv.
În fiecare an, la 22 martie, sãrbãtorimZiua Mondialã a Apei.Aceasta are ca scopaducere în atenþiaopiniei publice a pro-blemelor legate denecesitatea protejãriicantitative ºi calitative aapelor ºi de a pune înadevãrata luminã rolul,îndatoririle ºi respon-sabilitãþile celor cuatribuþii în întreþinerea,valorificarea ºi prote-jarea surselor de apã. Înfiecare an, sãrbãtorirease face sub un slogan,iar tema aleasã în acest an este „Apa ºiactivitãþile umane”.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Depozit de cãrbune în Colonia Petroºani
Din ce dau liceenii bacalaureatul?
Meditaþii gratuite cu profesori universitariInstituþia de învãþãmânt superior din
Valea Jiului întinde o mânã liceenilor.Dacã unii pãrinþi scot bani mulþi din buzunar pentru a-I medita pe copii în vederea pregãtirii acestora pentru examenul de bacalaureat, profesorii universitari din Petroºani fac muncã voluntarã ºi îºi oferã serviciile gratuit.
Apa vãzutã prin ochii micuþilor ecologiºti
Straja va avea canalizareSe fac deja primele pregãtiri pentru ca staþiunea Straja sã aibã
canalizare. Zecile de pensiuni ºi cabane particulare se descurcãacum cu fose septice, dar între Apa Serv ºi primãria Lupeni s-a semnatcontractul de începere a lucrãrilor. În plus, tot cu acest prilej, se va facecanalizarea ºi pe câteva artere importante din municipiul Lupeni.
Ogrupã de copii din clasa a IV- a miciecologiºti, membri ai Petro Aqua, au
vizitat staþia de epurare a apei de laDãnuþoni. Au aflat cum sunt curãþate apelepe care noi le folosim la robinet ºi, maiales, au vorbit despre importanþa apei.Toate cu ocazia Zilei Mondiale a Apei.
Staþiunea Strajaadunã mii de turiºti, dar pensiunile de aiciîncã nu au canalizare.
Recent, s-a stabilit programul de lucrãri,care vizeazã extindereareþelei de aducþiune a
apei ºi de canalizarepânã în zona cabanelorºi pensiunilor, iar pri-marul Cornel Resmeriþã
spune cã acest aspect va contribui laîmbunãtãþirea confortului turiºtilor, pe de o parte, dar ºi alocuitorilor din acestmunicipiu.
„Anul acesta începlucrãrile de canalizareîn Straja, un lucrufoarte bun pentru totmunicipiul Lupeni,fiindcã tot de aceeaºicanalizare vor beneficiaºi strãzile: Calea Brãii,Straja, Pomilor,Ardealului, Apeductuluiºi toate strãzile de deasupra magazinuluiLidl”, a precizat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.
Costel Avram, direc-torul general al SC ApaServ a fost personal înStraja, de câteva ori, casã stabileascã, împre-
unã cu cabani-erii ºi specialiºtiide la Ape, cumva fi amenajatºantierul. Certeste cã, pânã lafinele acestuian, sunt asigu-rãri cã lucrãrilevor fi în grafic.
Numai, cã dinpãcate, nu prea au cuipentru cã liceeniipetroºãneni sunt preapuþini interesaþi dedeschiderea cadrelordidactice. UniversitateaPetroºani oferã, lafiecare sfârºit de sãp-tãmânã, un programpentru acordarea deasistenþã în vedereaaprofundãriicunoºtinþelor pentru exa-menul de bacalaureat ladisciplinele fizicã ºi infor-maticã. Prima acþiune deacest gen a fost weekendul trecut, însã
numãrul elevilor partici-panþi a fost redus.
“Au fost câþiva. Noivom mediatiza aceastãacþiune astfel încât sãvadã ºi pãrinþii ca sã îitrimitã la pregãtire.Avem un parteneriat culiceele din Petroºaniprin care dascãlii de laUniversitate oferã medi-taþii gratuite elevilor dinclasa a XI-a ºi a XII-a învederea pregãtirii lorpentru examenul debacalaureat”, a declaratprof.univ.dr.ing. RaduSorin, rectorulUniversitãþii
Petroºani.Acest pro-gram va fi disponibil lamai multe discipline.
“Organizãm pregãtirela matematicã ºi fizicã,în special, dar ºi lainformaticã. Pe noi neintereseazã sã pro-moveze cât mai mulþiabsolvenþi examenul debacalaureat pentru camai apoi sã vinã laUniversitate sã avemstudenþi”, a mai spussursa citatã.
ªi în anii anteriori aumai existat astfel deîncercãri de pregãtire a
liceenilor pentru exa-menul de bacalaureat,dar din pãcate prezenþaa fost redusã. Mai multdecât atât, liceenii nu iau parte nici lameditaþiile gratuiteoferite de dascãlii lor dela clasã. ReprezentanþiiUniversitãþii dinPetroºani au luataceastã decizie de a-ipregãti pe tineri, avândîn vedere rezultateleslabe înregistrate înultimii ani la examenulde bacalaureat.
Monika BACIUMonika BACIU
Cafea în schimbulunei poeziiIniþiativã lãudabilã a unui afacerist din
Valea Jiului care ºi-a inclus cafeneauaîntr-un proiect derulat deja de câþiva ani,la nivel naþional.
Pentru a marcaZiua Internaþionalã aPoeziei, clienþii cuinspiraþie au primit ocafea gratuit în schim-bul unei poezii aºter-nute pe hârtie. ªi aufost destui poeþi deocazie care au primitprovocarea, nu pentruo cafea, ci pentru amarca evenimentulinternaþional. ”Este ochestie interesantã ºi meritã toatã atenþia. Într-olume în care suntem în permanenþã conectaþi lareþele de socializare, telefoane mobile ºi alte aseme-nea metode de #socializare#, sã te provoace cineva sã iei creionul în mânã ºi sã-þi pui mintea lacontribuþie, eu cred cã este nemaipomenit”, spuneRobert, unul dintre ”poeþi”. Tânãrul ºi-a plãtitcafeaua cu o poezie compunã din douã strofe ºi încare ºi-a folosit iniþialele numelui pentru fiecare vers.
Ziua Internaþionalã a Poeziei este pe data de 21martie ºi este declaratã de UNESCO, începând dinanul 1999, drept o recunoaºtere a faptului cãoamenii de litere ºi de culturã, poeþii ºi scriitorii dinîntreaga lume ºi-au adus o contribuþie remarcabilã laîmbogãþirea culturii ºi spiritualitãþii universale.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Elevii de clasa a XII-atrebuie sã se decidã
care vor fi probele lacare vor susþine exame-nul de bacalaureat.
În funcþie de profilul pe carel-au studiat, absolvenþii de liceususþin examenul de bacalaureatatât din probele obligatorii aleprofilului cât ºi cele la alegere.Astfel, reprezentanþiiInspectoratului ªcolar alJudeþului Hunedoara cer statisticile.
“În conformitate cu Ordinul
M.E.C.S nr. 5080/31.08.2015privind organizarea ºidesfãºurarea examenului debacalaureat naþional -2016 ºi cu
Metodologia de organizare ºidesfãºurare a examenului debacalaureat aprobatã prinordinul MECTS nr.4799/31.08.2010, pentru sta-bilirea centrelor de examen ºi acentrelor zonale de evaluare, vãrugãm sã completaþi machetaataºatã cu opþiunile elevilor dinclasele terminale de liceu pentrusesiunea iunie-iulie 2016 a examenului de bacalaureat ºi são transmiteþi în format letricComisiei judeþene la secretaria-tul ISJ hunedoara”, aratãreprezentanþii ISJ Hunedoara.
Monika BACIU Monika BACIU
Zeci de saci plinide cãrbune,
depozitaþi lângãbloc. Cãrbunele dinvagoane ajunge demulte ori pe mânacelor care nu aunicio sursã de venit.Aceºtia sustrag cãr-bunele din vagoane,pe care mai apoi îlvalorificã.
Fie varã, fie iarnã,hoþii de cãrbune auactivitate intensã.Precum o furnicã carevara îºi face provizii
pentru iarnã aºa sunt ºihoþii de cãrbune.Furturile din trenurileîncãrcate cu huilã adevenit ocupaþia debazã a hoþilor din ValeaJiului. Aceºtia atacã zilnic garniturile plinecu cãrbune, furând can-titãþi, uneori, impresio-nante, chiar ºi de ordinulsutelor de kilograme.
Blocul social dinPetroºani,
depozit de cãrbuneLa Petroºani, blocul
social din Colonie adevenit depozit de cãr-
bune. Zeci de saciîncãrcaþi cu aur negrustau aºezaþi lâng pereþiiimobilului. Cei din zonãspun cã încearcã sãobþinã niºte venituri.
“Mai adunãm ºi noicãrbune de pe unde
putem. Îl vindem, ce sã facem cu el? Maistrângem niºte bani”,spune un locuitor alzonei.
În urmã cu câtevasãptãmâni, poliþiºtiihunedoreni au
descoperit o cantitateimpresionantã de cãr-bune în Vulcan. Poliþiºtiiau recuperat 36 detone de cãrbune înurma unei razii efectu-ate în Vulcan, alãturi deluptãtorii Serviciului
pentru Acþiuni Specialedin cadrulInspectoratului de PoliþieJudeþean Hunedoara.
Poliþiºtii au stabilit cã suspecþii surprinºi în flagrant au sustras 24 de tone de cãrbune.“Întreaga cantitate de36 de tone de cãrbuneau fost recuperatã ºipredatã agentului economic prejudiciat,care urmeazã sã comu-nice valoarea totalã aprejudiciului cauzat”, aspunea la acel momentBogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt alInspectoratului de PoliþieJudeþean Hunedoara.
Monika BACIUMonika BACIU
Sunt mici, dar facparte dintr-un cerc deecologiºti ºi au profitatde Ziua Internaþionalã aApei ca sã facã o vizitãla staþia de epurare aapei de la Dãnuþoni. Austrâmbat din nas, cândau simþit mirosul dinzona în care se adunãapa din canalizare, darau fost încântaþi sã vadãcã, dupã ce trece prinfiltrele de aici ºi prinsistemele de epurare,apa este chiar maicuratã decât cea dinJiu.
„Astãzi este ziuaapelor. Noi am aflat cã
este foarte important sã avem grijã de ape,pentru cã dacã mur-dãrim apa ºi noi nevom îmbolnãvi”, a spusun copilaº venit în vizitãla Dãnuþoni. „Am venitazi ca sã sãrbãtorimZiua Apelor. Esteimportant, pentru cãdacã nu am avea grijãde apã, s-ar murdãri ºinoi ne-am îmbolnãvi”,l-a completat o fetiþã.
Apa este vitalã pen-tru viaþã ºi asta o ºtieorice puºti, fie el ecolo-gist sau nu, dar cât demult avem nevoie deapã, sunt puþini care ne
dau cifre exacte. OvidiuRizopol, unul dintremembrii Petro Aqua, aþinut sã ne demonstrezecã, pe lângã cei doi litri de lichide pe caretrebuie sã îi consumãmzilnic, mai este nevoieºi de alte cantitãþi, pecare le consumãm indi-rect. „Pentru un kg defãinã, de exemplu, detrebuie 1.500 de litri deapã. Acesta este con-
sumul, de laînsãmânþarea grâului,pânã la produsul final.Pentru un kg de carne,pe care îl avem pemasã, e nevoie de15.000 de litri de apã,o cantitate enormã ºi aºmai vrea sã spun cãRomânia este una dintre þãrile europenecu resurse de apã dintre
cele mai scãzute, aºa cã, noi, românii,trebuie sã avem grijã de ea”, ne-a explicatOvidiu Rizopol, membru al AsociaþieiEcologiste Petro Aquadin Valea Jiului.
Despre economisireaapei ºi despre pro-cedeul de epurare alapelor folosite le-au
vorbit copiilorspecialiºtii de la ApaServ, care au þinut sã lerãspundã la toate între-bãrile. „Cred cã astfelde acþiuni trebuie sã fieîn atenþia noastrã înfiecare zi. Trebuie sã learãtãm oamenilor ceînseamnã apa. Apa,cred cã în acest mileniu,este o problemã foartemare ºi vom vedeaexact ce se va întâmpla.Astãzi suntem la o staþiede epurare, pentru avedea exact cum vineapa menajerã ºi cumpleacã dintr-o staþie deepurare”, a declarat ºiCostel Avram, directorgeneral SC Apa Serv.
În fiecare an, la 22 martie, sãrbãtorimZiua Mondialã a Apei.Aceasta are ca scopaducere în atenþiaopiniei publice a pro-blemelor legate denecesitatea protejãriicantitative ºi calitative aapelor ºi de a pune înadevãrata luminã rolul,îndatoririle ºi respon-sabilitãþile celor cuatribuþii în întreþinerea,valorificarea ºi prote-jarea surselor de apã. Înfiecare an, sãrbãtorirease face sub un slogan,iar tema aleasã în acest an este „Apa ºiactivitãþile umane”.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Depozit de cãrbune în Colonia Petroºani
Din ce dau liceenii bacalaureatul?
Meditaþii gratuite cu profesori universitariInstituþia de învãþãmânt superior din
Valea Jiului întinde o mânã liceenilor.Dacã unii pãrinþi scot bani mulþi din buzunar pentru a-I medita pe copii în vederea pregãtirii acestora pentru examenul de bacalaureat, profesorii universitari din Petroºani fac muncã voluntarã ºi îºi oferã serviciile gratuit.
Apa vãzutã prin ochii micuþilor ecologiºti
Straja va avea canalizareSe fac deja primele pregãtiri pentru ca staþiunea Straja sã aibã
canalizare. Zecile de pensiuni ºi cabane particulare se descurcãacum cu fose septice, dar între Apa Serv ºi primãria Lupeni s-a semnatcontractul de începere a lucrãrilor. În plus, tot cu acest prilej, se va facecanalizarea ºi pe câteva artere importante din municipiul Lupeni.
Ogrupã de copii din clasa a IV- a miciecologiºti, membri ai Petro Aqua, au
vizitat staþia de epurare a apei de laDãnuþoni. Au aflat cum sunt curãþate apelepe care noi le folosim la robinet ºi, maiales, au vorbit despre importanþa apei.Toate cu ocazia Zilei Mondiale a Apei.
În satele din comunaBãtrâna abia dacã mainumeri 100 de suflete,toate obosite de atâtauitare ºi singurãtate.Bãtrânii locului spundespre comuna Bãtrânacã este raiul pe pãmânt,dar pânã sã ajungi la eltrebuie sã treci prin iad.
În trei din cele patrusate ale aºezãrii nu existãelectricitate, apã curentãsau alte „minuni” ale lumiimoderne. Cei mai mulþipãdureni trãiesc ca laînceputuri, la lumina feli-narului povestindu-ºi întreei amarul, la gura sobei.ªi ar mai fi ceva: politica!ªtiu cã este campanieelectoralã în acest an ºi arvrea sã vadã la faþã unpolitician, un senator saudeputat care face legi ºipentru ei. Ar vrea sã-ispunã toate necazurile lor
cu drumul, cu curentulelectric ºi cum satulpãdurean dispare de la ozi la alta. N-au avutaceastã ocazie toatã viaþalor, l-au vãzut doar pe primar ºi pe ”un secretarde la judeþ”, adicã unpreºedinte al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, dara fost de mult ºi nu maisunt siguri dacã era ”secretar” sau un trimisde-al lui.
D rum, curentelectric ºi un
medic”Suntem singura fami-
lie din satul Piatra, comu-na Bãtrâna. Da, un sat cuo singurã familie compusãdin cinci membri. Viaþa egrea aici, nu este curent,nu este apã ºi nici nu vafi. Am vrea ºi noi unmedic, sã vinã sã ne vadã
mãcar o datã pe lunã.Vizitatori nu avem, e rari-tate când mai vine câte unstrãin pe la noi, dar politi-cienii nu vin. Ne-am dorisã vinã ºi sã ne asculte ºipe noi. Avem copii tinericare vor pleca la oraº,pentru cã aici nu au ºi eicondiþii ºi îi tot aud peparlamentari cã urlã cãsunt pãrãsite satele. Sãvinã ºi sã le spunem noi,sã le spunã copiii ce tre-
buie sã facã pentru catinerii sã nu plece la oraº.Anul acesta e campanie,dar eu nu cred cã va venicineva aici, de ce s-ar deranja un parlamentar sãvinã în pustietate pentrucinci voturi”, spune AronAchim (60 de ani), capulsingurei familii din satulPiatra. De o lunã de zilenu mai ºtie nimic depoliticã, invertorul de lapanoul fotovoltaic pe carel-a cumpãrat cu greu, s-a ars ºi a rãmas fãrãtelevizor ºi luminã.
”Ar fi bine dacã ne-arasculta ºi pe noi politi-cienii ãºtia. Nu ne ascultã,
îºi zic: lasã-i pe ãia acolo,dã-le pace! Nu au nevoieei de noi ºi de votul nos-tru. Locuitori nu mai sunt,sunt cãtune rãsfirate încare mai gãºi câte o casã.Nu ai nici cu cine facepoliticã, ce mai vorbesc cubaba mea. Nici oameninu vin la noi, drumul de laDobra ºi pânã aici efoarte greu. Au tot promiscã ne fac ºi nouã drum ºiau minþit de fiecare datã”,
spune ºi Zamfir Moldovan(65 de ani) din satulRãchiþaua.
U ltimul tânãral comunei,
pe picior de plecareAlin Achim are 19 ani
ºi în viitorul apropiat vapleca din cãtunul demunte cãtre oraº. Viaþa eprea grea ºi din agricul-turã se câºtigã prea puþin,cât sã merite sã ducã pemai departe ceea ce auclãdit pãrinþii sãi. ”Dacãastãzi ar veni un politicianaici ºi ar vrea sã mãconvingã sã rãmân, i-aº
cere curent electric, ajutorpentru noi cei care neîntreþinem din agriculturãºi sã ne arate atenþie. I-aºmai cere un drum, sã nefacã ºi nouã un drum.Din pãcate acest politiciannu va veni ºi el rãmânã înfuncþie ºi fãrã votul meuiar noi ne ducea viaþagrea pe mai departe”,spune cel mai tânãrlocuitor al comunei.
Primarul din Bãtrânaspune cã totul s-ar rezolvacu voinþã politicã ºi puþininteres. Recunoaºte cã atrecut pe la mai toate partidele, a sperat cã unuldintre preºedinþii de lajudeþ va îndeplini visullocalnicilor de a aveadrum. Toþi l-au pãcãlitpentru cã 100 de voturieste prea puþin. ”Oameniicer lucruri mãrunte, undrum de legãturã, energieelectricã ºi un medic încomunã, iar dacã ar fiaceste trei lucruri, satulpãdurean mai are oºansã. Media de vârstã apopulaþiei este peste 60de ani ºi omenii ar aveanevoie de un medicneapãrat, sã le acordeprim-ajutor. La noi nu sepoate face aºa ceva pen-tru cã nu avem un drum.Acest drum pãcãtos esteproblema ºi toatã lumease fereºte sã vinã aici ”, a declarat Radu Herciu,primarul comunei.
R ai ºi iad înacelaºi timp
Comuna Bãtrâna aflatãchiar la graniþa judeþuluiHunedoara cu Timiº, estesituatã în zona dealurilorînalte ale Munþilor
„Poiana Ruscã”, la o alti-tudine de 960 m, înconju-ratã de pãduri ºi separatãde satele din jur prin vãiadânci. Locul este de ofrumuseþe aparte, care îþitaie rãsuflarea. Numele i-afost dat de o veche legen-dã, care spune cã unbãtrân vânãtor a fost prinsbraconând prin munþi iar„jãndarmii” l-au lãsatnepedepsit dupã cebãºtinaºul le-a despãrþit, înminte, Transilvania deBanat fãrã sã treacã vreuncurs de apã. Mulþumiþi„jãndarmii” cã au o„hartã” a zonei, i-au spusvânãtorului: „acum poþi sãte duci la bãtrâna ta” ºisatul aºa s-a numit deatunci. Legãtura cu lumeaa puþinilor oameni care aumai rãmas acolo se facepe jos, cu cãruþa sau,dacã timpul este bun, cuautoturismul de teren.Locul e învãluit de oliniºte deplinã de nu aizice cã e populat.Cãsuþele stau rãsfirate unacâte una pe culmile dealu-lui, iar sãtenii sunt oamenisimpli ce privesc mereu înpãmânt, de ai zice cã suntnepãsãtori. Pentru ajungeîn acest colþ uitat de lumetrebuie sã rãzbaþi princodrii zeci de kilometri, pe un drum forestier desfundat cu rang dedrum judeþean.
În cele patru sate alecomunei Bãtrâna (Piatra,Rãchiþaua, Bãtrâna ºi FaþaRoºie) mai trãiesc exact100 de oameni, toþibãtrâni ºi plini de griji, iarnumãrul lor scade de laun an la altul.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Martie 20166 Actualitate
- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574
- ANUNÞ -Primãria municipiului Vulcanorganizeazã licitaþie publicã în
data de 07.04.2016, ora10.00, la sediul Primãriei Vulcan,b-dul M.Viteazu nr.31, în vedereaînchirierii locurilor de parcare
pentru autoturisme, din parcãrile amenajate în: str.Dorobanþi- zona bl.56-57(înspatele blocurilor); str. Parcul
Octogon –zona bl. R; str.Pinului–zona bl.N-O; str. Parcul
Octogon –zona bl. L; str. ParculOctogon –zona bl. Z; str. Parcul
Octogon-zona blocului O.Licitaþia se organizeazã în
baza H.C.L. nr. 100/2015,preþul de pornire al licitaþiei va fide 10 lei/ loc parcare/lunã,
pentru parcãrile amenajate inzonã, conform anexelor 1; 2; 3;4; 5 ºi 8.
Durata de închiriere este de 3 ani de la data încheierii con-tractului de închiriere, cu posibi-litate de prelungire a duratei.
Caietul de sarcini al licitaþieise poate procura de la sediulPrimãriei municipiului Vulcan,Direcþia AdministrareaDomeniului Public ºi Privat,camera 32, începând cu data de 28.03.2016.
Taxa de participare la licitaþieeste de 20 lei.
Garanþia de participare la licitaþie este de 20 lei.
Condiþii de participare: nu seacceptã ofertanþii care înregis-
treazã datorii la plata impozituluipe proprietate ºi cei care augaraj, excepþie cei care deþinmai multe autoturisme.
Ofertele se depun la sediulPrimãriei municipiului Vulcanpânã la data de 06.04.2016,ora 12.00.
Parcelele-parcare neatribuiteîn urma licitaþiei, se pot închiriape baza unei cereri adresatePrimãriei municipiului Vulcan.
Informaþii suplimentare se potobþine de la DirecþiaAdministrarea Domeniului Publicºi Privat al Primãriei municipiuluiVulcan sau la telefon0254/570340 interior 214,zilnic între orele 10.00 – 14.00.
PRIMAR, Ing. GHEORGHE ILE
Nici campania electoralã nu mai ajunge în satele din Þinutul PãdurenilorS unt prea bãtrâni ºi prea puþini ca sã
conteze îºi spun cei 100 de pãdureni caretrãiesc în satele comunei cu nume predestinat,Bãtrâna. Pentru ei timpul a stat în loc ºi nicimãcar promisiunile campaniei electorale nu-iajung. N-au vãzut în viaþa lor un parlamentarla faþã, doar pe primar ºi, îºi amintesc cu greu,parcã pe cineva… un ”secretar” de la judeþ.
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Martie 2016 Actualitate 7
“Deºi organizatã caºi societate comercialã -cu scopul ca din activitatea curentã sãobþinã profit, mentali-tatea celor implicaþi înactivitatea CEH SA -administratori, directori,lideri de sindicat, salari-aþi, furnizori, clienþi, afost aceea de beneficiariai unei societãþi debinefacere. Va fi foartegreu, dacã nu imposibilde implementat un noucadru bazat pe respectfaþã de competentã,munca ºi spirit antreprenorial”, searatã în raportul admi-nistratorului judiciar.
CEH a fost pãgubitde pe toate fronturile.S-au dus “rãzboaie”interne ºi externe pen-tru obþinerea de foloase(ne)cuvenite de pe urmasocietãþii enegetice carea funcþionat pe pierdereorchestratã de conduce-
rile societãþii care aufost susþinute de statulromân.
DatoriileComplexului EnergeticHunedoara, cifrate lapeste 1,6 miliarde de leiar trebui achitate îndecurs de 4 ani.
“Implementarea cusucces a unui Plan dereorganizare presupuneachitarea, chiar ºi
parþialã a datoriilor într-un interval de 3-4ani. Ori întârzierea cucare s-a declanºat pro-cedura de insolventa laCEH SA a fãcut sã seajungã la un nivel foarteridicat al datoriilor - estimat la peste 1.500milioane lei, cu miciºanse de a fi achitate.Achitarea, chiar ºiparþialã a datoriilor
presupune realizarea deprofit din activitateacurentã, ca sursã pentruachitarea acestora.
Ori în cazul CEH SAobservãm imposibili-tatea societãþii de a limita pierderile curente - chiar ºi dupãdeschiderea proceduriide insolventa societateaînregistrând luna deluna pierderi”, mai
aratã administratorulGMC Craiova.
DirectoriiComplexului EnergeticHunedoara au încasatsalarii de 24.300 leilunar, însã cu toateadaosurile ºi sporurile,aceºtia ajungeau lasalarii de peste 40 demii de lei. în tot acesttimp, câºtigul mediubrut lunar pe persoanaeste 3.960 lei, în rândulmuncitorilor de rând.
F acilitãþilesindicaliºtilor,
la vedere!Petre Nica cere
transparenþã în raportuladministratorului judi-ciar. Raportul privindcauzele insolvenþeiComplexului EnergeticHunedoara stârneºterumoare ºi nemulþu-mire. Sindicaliºtii nu aufost ocoliþi de adminis-tratorul judiciar, iarPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntelevrea transparenþã.
“Au apãrut multeorganizaþii sindicale, liderii acestora benefici-ind de avantaje salari-ale, având spaþii pentrubirouri ºi mijloace detransport puse gratuit ladispoziþie de cãtreSOCIETATEA COM-PLEXUL ENERGETICHUNEDOARA SA.Existã o permanentãdisputã între sindicateledin minerit ºi cele dinenergie precum ºi rivali-tãþi între sindicatele dinminerit. Membrii sindi-catelor au numeroasefacilitãþi stabilite inclusivprin Contractul Colectivde Muncã, fãrã ca aces-ta sã fie un merit alreprezentanþilor lor câtmai degrabã o slãbici-une a administraþiei.
S-a ajuns la situaþii încare însãºi sindicateleatrag atenþia asuprafacilitãþilor nemeritateale altor sindicate, suntreclamaþii privind uti-lizarea mijloacelor detransport aleSOCIETÃÞII COM-PLEXUL ENERGETICHUNEDOARA SApentru interesele per-sonale ale liderilor desindicat, sunt acuzaþii cuprivire la implicãri aleliderilor de sindicat înactivitatea comercialã aSOCIETÃÞII COM-PLEXUL ENERGETICHUNEDOARA SA”, se
aratã în raport. Remarca îi
nemulþumeºte pe lideriide la sindicatulreprezentantiv.
“Cerem public sã sespunã concret care aufost facilitãþile organiza-þiilor sindicale ºi care aufost afacerile acestoracu CEH”, spune PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.
Raportul mai aratãcã “s-au creat posturide inspector social/delegat sindical pentruliderii de sindicat”.
Monika BACIUMonika BACIU
F ie cã este vorba defirma care se ocupã
de demolarea activelorminei din Petrila ºi devalorificarea materialelorori de ”magneþi”, toatãlumea are de câºtigat dinînchiderea exploatãrii.
Cei mai fericiþi sunt hoþii defier vechi care roiesc în jurulsubunitãþii ce aparþine deSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea Jiului.
Aceºtia fac un ban din furturile de materiale feroase ºi
neferoase care sunt în zonemai slab protejate de pazaexistentã la mina închisã.
Zonele limitrofe minei (foto)sunt pline de resturile cablurilorfurate ºi ”jupuite” pentru caaluminiul sau cuprul sã poatã fivândut centrelor de colectare afierului vechi.
”Vin noaptea ºi furã ce pot,cred cã sunt de prin Bosnia,tot ãia care furau cãrbune cândmina mai scotea producþie.Mai sus de gardul mineidespicã înveliºul, îi dau foc ºiiau aluminiul ºi cuprul ºi-l ducla fier vechi”, susþin localnicii
cu gospodãrii în zonã. Oamenii îi vãd pe ”magneþi”
dar, de teamã, îi lasã în pace.Curios este cã firma de recupereazã materialele de peplatforma exploatãrii minierenu a fãcut nici o plângere cãtreautoritãþi.
”Noi nu avem nici osesizare, ei au pazã acolo ºicolegul meu de la sisteme desecuritate tot timpul îi verificã.Nici firma care recupereazãfierul vechi nu ne-a sesizat înlegãturã cu eventuale furturi”,a declarat ºeful Poliþiei Petrila,comisarul Ovidiu Zaharie.
În lipsa unor plângeri ºi apãrþilor pãgubite, poliþiºtii nupot face nici un dosar pentrucã, practic, fapta nu existã.
Mina Petrila, cea mai vechedin România, a fost închisã lafinele anului trecut, dupã 156 ani de activitate ºi esteconsideratã ca fiind cea maiadâncã din Europa, cu galeriisãpate la 1.100 de metri sub pãmânt.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Societatea de binefacereComplexul Energetic HunedoaraC omplexul Energetic Hunedoara a fost o vacã de muls pentru toate firmele, ºi nu
numai, cu care a avut relaþii comerciale. Singurul care a avut de suferit esteComplexul Energetic Hunedoara care, astãzi, se aflã la limita falimentului. OficialiiCasei de Insolvenþã GMC Craiova spun cã CEH a fost o societate de binefacere.
”Magneþii” roiesc în jurul Minei Petrila
Cel mai impor-tant moment al etapeia 15-a a fost derby-ullocurilor 1 ºi 2 lajuniori A1, meciul dela Petroºani dintre Jiulºi Cetate II Deva.
Pentru a ajunge pe primul loc, jiuliºtiiaveau nevoie de o victorie, fiind în spatecu douã puncte faþã de deveni. ªi au reuºitvictoria la extremis, cu1-0, urcând pe primulloc!
Apoi, ºi echipa deseniori a reuºit victo-ria, tot cu 1-0, pringolul lui D. Pavel, înminutul 83.
Meci interesant laLonea, acolo undeInter Petrila s-a impusîntr-un derby local, 2-0cu C.S. Vulcan, echipagazdã încheind con-turile în minutele 12 ºi
38, când Ad. Dolha ºiKalai au punctat pentru victorie.
Antrenorul vulcãne-nilor, Toni Sedecaru, a spus dupã meci:„Ne-a bãtut o echipãmai bunã, mai experi-mentatã. Noi avem oechipã în formare ºisper cã în curând vomavea altã capacitate deexprimare.
Minerul Uricani a vãzut stele verzi laªoimul Bãiþa, liderulcâºtigând fãrã drept deapel cu 9-1!!!
Uricaniul a marcatla 0-6 prin Vajda...„Este ruºinos pentrunoi, un scor care nune scuzã cu nimic.Aceºti tineri ar trebuisã fie mai conºtienþi cãfotbalul impune niºtesacrificii. Regret ce s-aîntâmplat la Bãiþa,
sper ca acest meci sãfi rãmas la faza deaccident” a declaratCornel Irina, jucãtor ºiantrenor-secund laMinerul Uricani.
În „DealulInstitutului”,UniversitateaPetroºani a reuºit ovictorie frumoasã,3-1 cu Aurul brad,gazdele marcândprin I. Gavriluþi(min. 11), Arcuºi(min. 43) ºiTãmãºiloni (min.57), brãdeniireuºind golul deonoare în minutul85.
În fine,Hercules Lupeni aînvins la „masa verde”3-0 pe GloriaGeoagiu, echipa de pe Valea Mureºuluiretrãgându-se din campionat, astfel cã
echipa din Lupenise menþine în cursapentru locul 1.
O victorieclarã a obþinut-o ºiRetezatul Haþeg, 6-0 cu Victoria
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Martie 20168 Sport
Fotografie la minut
Montreal 1976,Sydney 2000, Beijing2008. Cele trei reperepentru handbalul femi-nin românesc, caprezenþã la JocurileOlimpice. Iatã cã dupão secetã de opt ani,
fetele handbaluluirevin în circuitulolimpic, fiind printrecele 12 participante înBrazilia.
Cu douã victorii ºiun egal, echipaRomâniei s-a calificat
fãrã probleme. O echipã în care permanent am vãzut-ope Patricia Vizitiu înmare formã. Sportivaformatã la ClubulSportiv Petroºani areacum 28 de ani. Esteîn plinã maturitatesportivã, putemspune, la apogeul carierei sale.
În ultimul joc, cel cu
Muntenegru, a marcatdouã goluri înmomente importante.Aºadar, handbalul, alãturi de alte zecesporturi (pânã laaceastã orã) ºi-a gãsitlocul pentru JocurileOlimpice de la Rio deJaneiro. Cu unantrenor pragmatic,Tomas Ryde, echipaRomâniei numãrã
de-acum zilele pânãla momentul Rio.Mai sunt exact 136!
Timp suficientpentru a pune lapunct un programbine gândit ºi pentruperformanþeleviitoare.
Performanþe lacare va fi pãrtaºã ºipetroºeneancaPatricia Vizitiu.
Henþ cu mâna
Cu Patricia la Rio!
RECTORUL ªIFOTBALIªTII
O iniþiativã a celor de laUniversitatea Petroºani
care promoveazã instituþia de învãþãmânt ºi
prin sport. În imagineaalãturatã, fotbaliºtiiBarbu, Deliu, Arcuºi ºi Raiherd, alãturi de rectorul Sorin raduprezentând afiºul
meciului cu Aurul Brad.Alãturi de acest afiº,
în licee sunt duse prinintermediul fotbaliºtilor ºiofertele de învãþãmânt.
Inter Petrila (antr. AvramMoldovan): M. Haring (V.Gâmbuþã – min. 61) – I. Kalai, I.Torkoº, Al. Dumitru, D. Horvath –I. Androne, I. Florea (R. Perºe –min. 62), A. Cozac (L. Coste –min. 83) – Ad. Agapi, Ad.Câmpean
C.S. Vulcan (antr. ToniSedecaru): M. Cimporescu – Cr.
Ionaºc, S. Stângã, D. Florea, G.Rãdulescu – A. ªilip, B. Andone (I.Calotã – min. 68), A. Miclãuº, Gh.Bãrcãceanu – I. Vãduva (Al. Iordan– min. 85), A. Pârvulescu (B.Sãvoiu – min. 33)
Arbitru: Florin Anca (Deva)Obs.: Cãlin Orbonaº (Deva)Spectatori: 100
INTER PETRILA – C.S. VULCAN 2-0 (2-0)
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Jiul Petroºani trece în frunte, la juniori
Cornel Irina, antrenor-jucãtor la MinerulUricani, a suportat cu greu umilinþa de la Bãiþa
Ionut Gavriluþi a deschisscorul pentru studenþi înmeciul cu Aurul Brad
Adi Dolha ºi Kalai, autorii golurilor pentru petrileni
