Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1030

Vineri, 29 Ianuarie 2016

M ineritul a fost îngenunchiat de grupurile deinterese care au roit în jurul termocentralelor.

Indiferent de cum s-a numit, Compania Naþionalã aHuilei, Societatea Naþionalã a Huilei sau Regia Autonomãa Huilei, partea minierã a fost sabotatã ºi alungatã de lamasa partenerilor. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Mineritul din Valea Jiului,îngropat de grupurile

de interese din jurul termocentralelor

Amplasatã în urmã cu trei ani la una din porþilede intrare în municipiulPetroºani, locomotiva cu abura devenit o atracþie mai alespentru copii, dar ºi pentruturiºtii care ajung în staþiuneaParâng ºi nu rateazã ocaziade a se fotografia lângã bijuteria veche de 110 ani.

Pe lângã admiratori, locomotiva din Piaþa Victoriaatrage ºi hoþii de fier vechicare-ºi încearcã norocul.

„Magneþii” au sustras câteva piese din gãrduleþul ceîmprejmuia linia feratã pecare este amplasat mastodon-tul, care pãreau de fier, însãîn realitate erau din lemn,spune Nicolae Stãncioi, ºefBirou Poliþie LocalãPetroºani. Din acest motiv,poliþiºtii locali ºi-au înteþitpatrulele ºi pânã acum aureuºit sã-i þinã la distanþã pehoþi.

„Pe lateral erau niºte barela un ansamblu ºi au crezut cãsunt din fier dar erau dinlemn ºi le-au luat, dar altcevanu au putut sã ia. (…)

Patrulele au tot trecut prinzonã, pentru cã au fostperioade când nu puteamvedea obiectul pe sistemul desupraveghere. Chiar acolo îºi parca un ºofer TIR-ul, tocmai pentru cã zona estemonitorizatã video ºi þine hoþiila distanþã”, a mai precizatStãncioi. Locomotiva de patrimoniu ruginea într-undepou, a fost produsã în anul 1906 ºi a ajuns cu titlulgratuit de la CFR la PrimãriaPetroºani. Doar ºapte astfelde locomotive mai existã înEuropa, majoritatea exponateîn muzee sau pieþe publice.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Potrivit unor surse,percheziþiile efectuateinclusiv la casa socrului lui Simota,situatã într-un cãtunal Vãii Jiului, nu auadus informaþiipreþioase cu privire la

locul unde s-ar aflaafaceristul.

Alin Simota nuapare, deocamdatã,nici în baza deurmãriþi a Europol, cidoar în cea a PoliþieiRomâne, dat fiind

faptul cã pe numelesãu existã un mandatde executare apedepsei cu

închisoarea, acestafiind condamnat la 2ani închisoare pentruinfracþiunea de

conflict de interese.Bursa zvonurilor

din Valea Jiului dã cã ex-liberalul ar fiplecat în SUA, însã alte zvonuri spuncã ar fi ales o þarãcare nu are un acordde extrãdare cuRomânia. Simota arfi avut un coleg deºcoalã, un prietenextrem de apropiatcare-i administra unhotel deþinut într-oþarã exoticã ºi la cares-ar fi refugiat. Certeste cã Alin Simota adeþinut proprietãþi

peste hotare, chiar înstaþiuni exclusiviste.

Chiar ex-liberalulcompleta în declara-þia sa de avere, pecare a completat-o în 13 iunie 2012, cã are, pe lângã o garsonierã înPetroºani, un aparta-ment în Bucureºti de58 de metri pãtraþi,un apartament laCannes, în Franþa, însuprafaþã de 860 demetri pãtraþi ºi o casãîn SUA.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Locomotiva de epocã, tentaþiepentru hoþii de fier vechiM astodontul de oþel îi atrage ca un magnet pe

hoþii de fier vechi ºi chiar dacã este amplasatîntr-o zonã centralã, supravegheatã chiar ºi video, aufost câþiva curajoºi care au vrut sã plece spre centrulde fier vechi cu un mic „suvenir”. Poliþiºtii locali dinPetroºani le-au dejucat planurile.

Simota nu figureazã, încã, la Interpol ºi EuropolC ontroversatul afacerist din Valea

Jiului este dat în urmãrire generalã,însã nu figureazã pe lista persoanelorurmãrite internaþional prin Interpol.Pentru depistarea lui Alin Simota, miercuri, ofiþerii ºi procurorii DIICOT auscotocit Valea Jiului, fãrã succes însã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Azil nou înoraºul PetrilaI lie Pãducel, împreunã

cu mai mulþi preoþiortodocºi ºi cu reprezenten-tanþii Consiliului JudeþeanHunedoara, vor amenaja un spaþiu nefuncþional deocamdatã, pentru ca acolosã fie un nou azil.

În estul Vãii Jiului mai este oastfel de instituþie de ocrotire abãtrânilor, dar nu mai are locurisuficiente, iar parteneriatul ar

putea fi pus în practicã în acestan.

Dupã ce la Lonea nu maisunt locuri la vechiul azil debãtrâni, primarul Ilie Pãducel ºi preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Adrian David, au gândit unplan pentru o nouã instituþie înacest oraº. Primãria pune labãtaie clãdirea în care ultimadatã a fost sediul ALOFM ºiConsiliul Judeþean dã banii. Maiapoi, vor fi implicaþi preoþii dinoraº.

„Am propus domnuluipreºedinte, într-un parteneriatcu CJH , amenajarea unui cen-

tru de bãtrâni în Lonea, la fosta direcþie. Noi ne ocupãmde reabilitarea interioarã ºiexterioarã a clãdirii, iar înparteneriat sunt implicaþiPrimãria, Asociaþia PreoþilorOrtodocºi ºi Consiliul Judeþean,pentru amenajarea acestuicãmin de bãtrâni ºi a unei grãdiniþe, pentru familiile cuprobleme deosebite”, a declaratIlie Pãducel, primarul oraºuluiPetrila.

Construcþia în care edilulintenþioneazã sã cazeze bãtrîniifãrã familii este una veche ºinefolositã în acest moment.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Parc industrial, la Petrila?P arcul industrial la Petrila. Lipsa

locurilor de muncã se resimteacut în Valea Jiului, iar perspectivaviitorului nu sunã bine, având învedere problemele cu care se confruntãComplexul Energetic Hunedoara.

De realizarea de locuri de muncã sevorbeºte de ani de zile, dar investitorii nu suntfoarte interesaþi de zona noastrã. La fel sevorbeºte ºi de înfiinþarea parcurilor industriale.La începutul fiecãrui an, edilii aduc în discuþieacest subiect.

“Am mai discutat cu domnul preºedintecâteva probeleme mari pentru oraºul Petrila.

ªi-a propus sã amenajeze doua parcuri indus-triale unul în partea de vest ºi unul în est. Ammers cu propunerea scrisã de la Petrila pen-tru realizarea unui parteneriat cu CJH în ceeace priveºte amenajarea unui parc industrial laPetrila pentru crearea de locuri de muncã ºipunem la dispoziþia CJH un teren de 14hectare cu regimul juridic rezolvat care esteaproape de drum, apa ºi canalizare, curent ºigaz”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºuluiPetrila. Edilii din Valea Jiului au ºi identificatterenurile care sunt pretabile pentru a fi pusela dispoziþia investitorilor, dar fãrã niciunrezultat concret.

Monika BACIUMonika BACIU

Într-o zonã mono-industrialã cum este ValeaJiului, mineritul pare a fisoluþia salvatoare. LaUricani, dupã ce minaCâmpu lui Neag ºi cea dela Valea de Brazi, s-auînchis pe rând, a venit ºimomentul când minaUricani se va închide.Acolo, însã, mai suntzãcãminte ºi asta cautã sã prospecteze acum ungrup de specialiºti înminerit, care vor sãdeschidã o minã privatãîn acel loc. „Noi am scosla licitaþie terenul ºi acâºtigat o firmã un teren, care nu intrã subincidenþa investiþiilorComsiiei Europene, iaraceºtia au intenþia ca,dacã se confirmã straturile de cãrbune, nupe zonele închise, dupãnormele europene.Celelalte suprafeþe pecare fac studiile geologice, dacã se confirmã ºi acolo deschido exploatare minierã privatã”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primaral oraºului Uricani.

Închiderea mineiUricani va cãdea ca un

trãsnet peste oraºul dinVestul Vãii Jiului, chiardacã acolo mai suntacum vreo 300 de angajaþi. Niciunul nu varãmâne pe drumuri, pentru cã, mai toþi se vorpensiona, sau se vortransfera la alte unitãþi,dar aici nu s-au preafãcut investiþii, aºa încâtoamenii locului cred cã leva fi rãu fãrã minã. „Va fiparaginã tot. Se închidemina ºi nu se investeºtenimic, blocurile sedãrâmã, copiii nu au ser-vici ºi sunt plecaþi majori-tatea. Am rãmas noi,pensionarii. Am lucrat laUricani, la minã, darnumai eu am rãmas aiciºi acum am copiii plecaþi

care pe unde au apucat,cã nu au avut serviciaici”, spune un localnicdin Uricani. „O sã fiefoarte greu pentru toþi ºipentru tineri ºi pentru ceiîn vârstã”, afirmã o altãfemeie, care îºi aduceanepoata de la grãdiniþã.

Faptul cã acolo ar maifi zãcãminte o confirmãchiar ºi cei care au ieºit lapensie ºi care ºtiu de pevremea în care au scoscãrbunii din pãmânt, cã ar mai fi rezerve.Problema, însã, este pericolul din galerii.

„Mina Uricani a mersbine, dar e problemã cãau fost atâtea accidente,explozii, sectoare care auluat foc, din cauzã cã esteo minã periculoasã. Amlucrat, dar când am lucrat

eu, chiar atunci a fost oexplozie la sectorul II ºi s-a ºi închis. Au muritatunci 5 salvatori. Ei considerã cã este o minãpericuloasã ºi de aceea o ºi închid”, afirmã unpensionar din Uricani,care a lucrat în mina cese va închide.

Mina Uricani va fi închisã de cãtreSocietatea de Închideri deMine pânã în 2018.Acolo, însã, terenul va fi lãsat cu utilitãþi ºiparcelat, special pentru a atrage pe locul fosteiexploatãri, un parc indis-trial. „Noi deja am gândit, împreunã cu compania de închidere aminelor, ne-au acceptat,ca, în urma închideriiminei, toate lucrãrile carese executã, sã ne rãmânã8 hectare, parcelatã, cuacces cu alei, unde sãvinã intreprinderi, care sã aibã infrastructurã ºiacces la utilitãþi, cu iluminat ºi cu sistem desupraveghere. Facemapoi un format 3D ºi îlridicãm pe site-ul nostru”,a mai spus primarulBuhãescu.

Parcul Indistrial vaputea sã ia locul minei ºiDãnuþ Buhãescu spunecã va face ºi lobby pentrua atrage investitori, însã,la fel ca ºi mina privatã,toate sunt planuri ce vorputea fi puse în aplicareîn câþiva ani. Pânã atunci, în 2018, ultimaexploatare de huilã, cea de la mina Uricani se va închide.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE- PIERDERI- Pierdut certificat constatator nr.

49935/25.10.2010. Sediul firmei Pastel MyK SRL,str. 1 Decembrie 1918, bl. 99, parter. Cod unic deînregistrare J20/523/2001. CUI 14100751.

Îl declar nul.

Minã privatã, deschisã dupã ecologizare la UricaniM ina Uricani ar putea fi redeschisã, pentru cã mai sunt zãcãminte

acolo. O firmã privatã face acum prospecþiuni ºi cautã sã identificefaliile neexploatate, iar mai apoi, dupã ce mina actualã va fi închisã ºi ecolo-gizatã, ar putea deschide o exploatare privatã. Aceasta ar fi soluþia idealãpentru oraºul Uricani, care a rãmas pe rând fãrã nicio unitate minierã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Ianuarie 2016 Actualitate 3

În iarna anului2015, la Festivaluloamenilor de zãpadãorganizat în staþiuneaStraja din Lupeni,printre multele personaje ”construite”de turiºtii aflaþi în concurs, unii au clãditdin zãpadã o galerie de minã pe care aunumit-o Mina Straja,galerie care era dotatãºi cu unelte specificemineritului.

Ideea a prins rãdãcini în mintea ºinãzuinþele organiza-torului Festivaluluioamenilor de zãpadã,omul de afaceri EmilPãrãru. Acesta vrea sãdechidã o galerie deminã prin care turiºtiisã fie transportaþi cuvagoneþi pentru per-sonal autentici, exactca în minele din ValeaJiului, de undeva din

josul staþiunii pânã lacapãtul galeriei.

”Tare îmi doresc sãconstriesc galeria deminã în Straja, dar nuºtiu dacã pot achiz-iþiona vagoneþii ºi câte-va grinzi, dacã cei din

cadrul mineritului,acolo unde se restrângeactivitatea ºi unde numai este nevoie deacestea, pot sã mi levândã. Cred cã ar fi oatracþie pentru turiºti ºi,în plus, ar fi ºi specificãzonei noastre, dar ºiunicat în þarã”- a spus,

plin de însufleþire, Emil Pãrãu.

Proiectul sãu estesusþinut de iubitoriimuntelui, de oamenideschiºi, chiar dincadrul mineritului, careau declarat cã oricum

plata serviciilor contrac-tuale ale firmelor omu-lui de afaceri, furnizarelemn ºi transport per-sonal, cãtre ComplexulEnergetic Hunedoara,divizia minierã, suntmult întârziate ºi nici nuexistã siguranþa cãacestea vor fi decon-

tate. Cum la masacredalã a CEH, aflat îninsolvenþã, se vor aflasocietãþi comerciale cusume foarte mari, estegreu de crezut cãfirmele mici îºi vor mairecupera banii. Din dis-

cuþiile purtate cu EmilPãrãu a reieºit cã nicinu se gândeºte sã între-rupã prestãrile pentruminã, cum s-a întâm-plat în alte situaþii, dartare ºi-ar dori sã poatãobþine acei vagoneþi,care oricum vor ajungela fier vechi, dacã

activitatea din minerit seva restrânge în continuare.

”Aveþi aici, în Straja,ºi o minã de aur, pelângã cele de cãrbunedin Vale! Atâteaproiecte viabile existã,cu chelutuieli relativmici, ºi nu ºtiu de ce nusunt susþinute ºi imple-mentate rapid. Cel cugaleria de minã ar fiunic în lume ºi ºtiu cespun. Aveþi aici ºi specialiºti cum rar segãsesc pentru a o construi. Am înþeles cã se demareazã ºilucrãrile pentru utilitãþi. Cu acestea ºicu ceva organizare, deordonare a staþiunii,Straja va putea ajungeo notorietate în turism.La fel ca ºi Parângul.Preþuiþi ºi valorificaþi

ceea ce aveþi. Zonaeste superbã. Alþii, înalte pãrþi ale lumii, îºiconstruiesc ºi munþii. ªicomunitãþile de acolotrãiesc foarte, foartebine din asta” – adeclarat prof. dr. SaduFilipeanu, cadru univer-sitar la UniversitateaBabeº Bolyai Cluj, aflat la schi, în Straja.Acesta a mai precizatcã vine în staþiunea dinLupeni de cel puþindouã ori pe iarnã, pentru câteva zile, atrasfiind de zona strãjuitãde schit, de pârtii, deoameni ºi de mãreþiamunþilor care ”îmi taierepiraþia”, cum s-aexprimat profesorul.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Complexul EnergeticHunedoara trebuie sã îºireducã o parte a cheltu-ielor, dar ele nu vor fi tãiate din sporurile pecare le primesc minerii.Cel puþin asta spun acumsindicaliºtii, care com-timuã sã poarte discuþiicu administratorul judiciarde la CEH. Asta ar fifatal pentru Valea Jiului,pentru cã minerii ar finemulþumiþi ºi, cu sigu-ranþã, ar ieºi în stradã.

„A nemulþumi 6.300de oameni prin tãiereaunor drepturi este ceamai mare gafã pe careputea sã o facã cinevacare îºi doreºte relansareaeconomicã a societãþii

sau aplicarea de mãsuricare sã ducã la salvareasocietãþii. Dacã cinevavine cu o astfel de idee,care implicã risculdeclanºãrii de proteste ºi oprirea activitãþii,înseamnã cã nu vreadecât sã accelerezeoprirea activitãþii miniereîn Valea Jiului ºi energeticeîn întreg judeþul Hunedoara”,a spus Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele din CEH.

În Contractul Colectivde Muncã al minerilor din Valea Jiului sunt prevãzute o serie desporuri ºi facilitãþi pe carele primesc minerii, dar pelângã ei, le iau ºi cei care

sunt prin birouri, multprea mulþi, dupã pãrereaspecialiºtilor. De altfel,niciun program derestructurare creat pânãacum nu a tãiat dinorganigramã, ci doar agândit tãieri de cheltuieli,din cele absolut necesare,care au ºi dus CEH încolaps. „Sper sã aibãînþelepciunea necesarã ºisã facã ceea ce eu le-amspus, ºi anume, ca acestCCM, care nu este unul uluitor, cu nu ºtiu cedrepturi, sã fie bucuriacelor care îºi aduc con-tribuþia ºi pentru tona de

cãrbune ºi pentru MWatt-ul produs. În CEHsunt încã prea mulþi carese bucurã de drepturi ºifacilitãþi, fãrã sã le merite”,a mai afirmat liderulminerilor din Valea Jiului.

Adminsitratorul judiciarurmeazã sã elaboreze un plan de reabilitare acolosului industrial dinHunedoara, dar lideriiminerilor nu vor agreatãierile din salariile mineri-lor. Dacã se va întâmplaasta, minerii ameninþã cãvom avea, cu siguranþã,miºcãri de stradã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

- ANUNÞ - Societatea

germano-maghiarãHUNBUILDING KFT cautã pentru muncã în strãinãtatepe perioadã îndelungatã personal

calificat cu experienþã în

CONSTRUCÞIA DE TUNELE

CERINÞE:Cunoºtinþe de limba germanã.Deprindere privind folosirea

utilajelor ºi echipamentelor specificeconstrucþiilor de tunele.

Nu sunt necesare atestate profesionale pentru deservenþii de utilaje grele, importantã este experienþa în utilizarea acestora.

Se vor accepta numai persoaneleserioase ºi cu adevãrat dornice de amunci.

Persoanele interesate sunt rugate a transmite CV cu pozã la urmãtoarea adresã de e-mail:andrei_spuri@yahoo.com

Informaþii suplimentare la tel.0744657869, Andrei Spurigan.

Se contureazã ”Galeria minierã Straja” pentru turiºti, proiect considerat unic în lume”T are îmi doresc sã constriesc galeria de minã în Straja, dar nu ºtiu dacã pot

achiziþiona vagoneþii ºi câteva grinzi, dacã cei din cadrul mineritului, acolounde se restrânge activitatea ºi unde nu mai este nevoie de acestea, pot sã mi levândã. Cred cã ar fi o atracþie pentru turiºti ºi, în plus, ar fi ºi specificã zonei noastre, dar ºi unicat în þarã”- Emil Pãrãu, investitor, Straja – Lupeni.

Ce i-ar putea scoate în stradã pe mineri?C u o organigramã extrem de stufoasã în

rândul TESA ºi cu prea puþini mineri,restructurarea nu va fi acceptatã, dacã se taiedin drepturile minerilor. „Sunt destui care aufacilitãþi la CEH, fãrã sã le merite!”, a spusPetre Nica, liderul minerilor din Valea Jiului,care nu va accepta tãierea drepturilor ortacilor.

Veºnic s-a spus cãhuila din Valea Jiuluieste scumpã ºi insufi-cientã, dar acum, dupãani de zile, ADEVÃRULiasã la ivealã. Cãrbuneleprodus a fost mereu suficient ºi mult mai ieftindecât cel din import.

În doi ani de zile,Termocentrala Mintia afãcut importuri de sutede mii de tone de cãrbune, încãlcând FLAGRANT legislaþia ºiprevederile Consiliului deAdministraþie. Altã datã,conducãtorii termocen-tralei s-au folosit de legislaþie pentru a facejocurile murdare, dar nude praful cãrbunelui, cide interesul propriuluibuzunar. În doi aniimporturile de cãrbunecu firme din strãinãtatecare, culmea, auacþionari români, auprejudiciat bugetul societãþii cu ZECI DEMILIOANE DE EURO.

P rimul import –

10 milioane de euro

Primul import dateazãdin anul 2011, înaintede a se înfiinþaComplexul EnergeticHunedoara. La acelmoment, directorul gene-ral al Termocentralei

Mintia s-a folosit de anu-mite prevederi legislativepentru a importa cãrbune în valoare de10 milioane de euro dela societãþi din Ungariaºi Germania.

Corpul de control al primului-ministru aidentificat o suitã denereguli care s-au derulatîn ograda TermocentraleiMintia. Primul import aavut loc în anul 2011 lao valoare de aproape 10MILIOANE DE EURO

Dispoziþiile legale dindomeniul achiziþiilorpublice nu sunt incidentecontractelor care au caobiect cumpãrarea decombustibili destinaþiproducþiei de energie.La nivelul societãþilorElectrocentrale Deva ºiComplexul EnergeticHunedoara aceastãactivitate a fost regle-mentatã prin hotãrâriemise de Consiliile deAdministraþie. Începândcu data de 23.04.2008,competenþa de aprobarea achiziþiilor de cãrbuneenergetic a fost stabilitãîn atribuþiile consiliuluide administraþie, iar dela data de 05.05.2011 afost delegatã directoruluigeneral competenþa deaprobare a contractelorcu o valoare mai micãde 2.000.000 EUR,

respectiv 3.000.000EUR începând cu datade 15.11.2012

„SocietãþileElectrocentrale Deva ºiComplexul EnergeticHunedoara au încheiatîn perioada decembrie2011 – decembrie2012, mai multe contracte de achiziþie decãrbune energetic cumai multe societãþi dinUngaria ºi Germania,toate reprezentate deaceeaºi persoanã,cetãþean român cudomiciliul în strãinãtate.Societãþile menþionateanterior au livrat o cantitate totalã de132.976,96 de tone de cãrbune energetic în valoare însumatã de9.519.353,43 EUR”,aratã reprezentanþii corpului de control alprimului-ministru.

ReprezentanþiiTermocentralei Deva s-aufolosit de o prevedere

legislativã prin care aufentat procedurile deachiziþie.

“În vederea încheieriiacestor contractereprezentanþii societã-þilor ElectrocentraleDeva ºi ComplexulEnergetic Hunedoara austabilit iniþial o valoareindividualã a achiziþieimai micã de 2.000.000EUR pentru a permiteaplicarea procedurii de negociere fãrã publicarea prealabilã aunui anunþ de partici-pare fãrã aprobareaconsiliului de adminis-traþie. Transportul cãrbunelui energetic dinUngaria pânã la staþia

CFR Mintia dinRomânia a fost efectuatde cãtre o societate cusediul în Ungaria, avândca acþionar majoritar(99,82%) SocietateaGRAMPET SA dinRomânia”, se mai aratãîn rãspunsul oficialilor dela corpul de control alprimului-ministru.

La momentul impor-tului, stocul de cãrbuneal termocentralei eramai mult decât suficientpentru a trece pesteperioada de iarnã. Maiexact, pe stoc exista unsurplus de peste 300 demii de tone de cãrbune.

“Anterior încheieriicontractelor cu douã dintre societãþilor dinUngaria ºi Germania, în cadrul cãrora a fostlivratã o cantitate totalã de 48.503,45 detone în valoare de3.494.498,56 EUR,stocul de cãrbune energetic al Sucursalei

Electrocentrale Deva dincadrul societãþiiComplexului EnergeticHunedoara a fost de407.203,74 de tone,fiind mai mare cu302.654 de tone decâtstocul necesar pentrutrecerea perioadei deiarnã, prevãzut de dis-poziþiile legale. Acestestocuri au înregistrat unnivel mult mai maredecât stocul necesa pen-tru trecerea perioadei deiarnã stabilit prinHotãrârea Guvernuluinr. 941/2012, potrivitcãreia stocul de cãrbunela data de 30.11.2012trebuia sã fie de104.550 de tone. În

actul normativ menþio-nat anterior s-a prevãzutcã “în situaþia înregis-trãrii unui consum maximal de cãrbune înlimita capacitãþilor dedepozitare ºi corelat cucantitãþile de huilã ceurmeazã sã fie livrate de cãtre CompaniaNaþionalã a Huilei, conform contractelor, seva face o analizã privindoportunitatea unor even-tuale achiziþii de huilãdin import, doar în

situaþia în care cantitateaºi calitatea cãrbuneluilivrat nu asigurã ofuncþionare corespunzã-toare a centralelor Devaºi Paroºeni”. Având învedere cã stocuriledeþinute de cãtreSucursala ElectrocentraleDeva din cadrulComplexului EnergeticHunedoara au fost maimari decât necesarulprevãzut de dispoziþiilelegale rezultã cã efectua-rea achiziþiilor de cãr-bune din afara þãrii nuau fost întemeiate. Lasfârºitul lunii mai 2013,dupã executarea con-tractelor încheiate cusocietãþile din Ungaria ºi

Germania reprezentatede cãtre aceeaºi per-soanã, cetãþean româncu domiciliul în Irlanda,Sucursala ElectrocentraleDeva din cadrulComplexului EnergeticHunedoara a înregistratun stoc de 511.849,74de tone de cãrbuneenergetic, respectiv 93%din capacitatea totalã destocare de 550.000tone”, precizeazãValentin Mircea, ºefulCorpului de control alprimului-ministru.

C ãrbune mai scump

decât cel produs înValea Jiului

A doua achiziþie decãrbune dateazã din anul2011 ºi este în cantitatede 220 de mii de tone.ªi de aceastã datã,stocurile termocentraleiMintia asigurau trecereaiernii. Dar de ce sã nuse scurgã banii… înbuzunarele unor grupuricare au pus pe butucieconomia tacticos?

“La data de02.11.2011, SocietateaElectrocentrale Deva, încalitate de cumpãrãtor aîncheiat un contract defurnizare cu o societatedin Elveþia, având caobiect livrarea, pânã ladata de 14.12.2011, aunei cantitãþi de 63.000de tone de cãrbuneenergetic. Ulterior, laacest contract au fostîncheiate 5 acteadiþionale prin care afost suplimentatã canti-tatea contractatã pânã la

201,000 de tone (+/-10%) ºi declaratã perioa-da de livrare pânã ladata de 20.04.2012.Cheltuielile totale efectuate de SocietateaElectrocentrale Devapentru importul uneicantitãþi de 220.847,84de tone de cãrbuneenergetic, reprezentând1.354.901,47 Gcal, înbaza contractuluimenþionat anterior,inclusiv costurile detransport ºi depozitare,au fost în sumã de119.243.843,62 RON,rezultând un cost finalde 88,01 RON/Gcal”,aratã oficialii Corpuluide Control.

Din nou, CompaniaNaþionalã a Huilei a fostsabotatã! Cãrbuneleachiziþionat din import afost mai scump decât celprodus în Valea Jiului cu aproape 25 de MILIOANE DE LEI.

“Rezultã cã pentrucãrbunele energeticachiziþionat din importde la societatea dinElveþia, SocietateaElectrocentrale Deva aplãtit cu mai mult cu17,91 RON/Gcal faþãde costul final al cãr-bunelui livrat deCompania Naþionalã aHuilei care a fost însumã de 70,10RON/Gcal, în perioadanoiembrie 2011 –aprilie 2012. Stoculnecesar pentru trecereaperioadei de iarnã a fostaprobat prin hotãrâreaGuvernului nr.244/2011, potrivitcãreia necesitatea achiziþiei de cãrbune din

import poate fi stabilitãdoar în situaþia în carese înregistreazã un con-sum maximal de cãr-bune, iar cantitatea ºicalitatea cãrbunelui livratde cãtre CompaniaNaþionalã a Huilei nuasigurã o funcþionarecorespunzãtoare. Caurmare a derulãrii con-tractului încheiat cu socie-tatea din Elveþia, stoculînregistrat la SocietateaElectrocentrale Deva lasfârºitl lunii martie a fostcu 39.539,09 tone mai mare decât stoculnecesar pentru trecereaperioadei de iarnã, prevãzut de dispoziþiilelegale. Aceastã împreju-rare demonstreazã cãachiziþia de cãrbune dinimport de la Societateadin Eleveþia nu a fostjustificatã. Pentru achizi-þia efectuatã din importde la aceastã societatedin Elveþia, SocietateaElectrocentrale Deva aînregistrat cheltuielitotale mai mari cu sumade 24.265.201,40RON, în comparaþie cusituaþia în care cãrbuneleenergetic era livrat decãtre CompaniaNaþionalã a Huilei”, maisusþine Valentin Mircea.

C onsiliul deAdministraþie,

cãlcat în picioare

Pentru cei care ausemnat pentru importuldin anul 2012, nu acontat hotãrâreaConsiliului deAdministraþie, prin carese specifica CLAR faptulcã importul sã fie real-

izat doar dacã preþul cãrbunelui este mai micsau cel mult egal cu celprodus în Valea Jiului.ConducereaTermocentralei Mintianu a þinut cont deaceastã hotãrâre ºi a maiderulat afaceri cu ofirmã din Elveþia...Surprizã, cãrbuneleachiziþionat din import afost mai scump cuaproape 2 lei/ Gcal!

“La data de09.08.2012, SocietateaElectrocentrale Deva, încalitate de cumpãrãtor aîncheiat un alt contractde furnizare cu aceeaºisocietate din Elveþia,având ca obiect delivrare a unei cantitãþi de200.000 de tone (+/-10%) de cãrbune ener-getic. Potrivit preveder-ilor art. 4 din Hotãrâreanr. 9/03.08.2012,Consiliul deAdministraþie alSocietãþii ElectrocentraleDeva a aprobat iniþiereaachiziþiei “numai cucondiþia obþinerii unuipreþ de achiziþie, astfelîncât preþul final la bene-ficiar (SC ElectrocentraleDeva) cu toate costurileincluse (transport, han-dling, depozitare în altelocaþii decât cele pro-prii), pentru Gcal sã fiemai mic sau cel multegal cu preþul pentruGcal al cãrbunelui livratde CNH Petroºani.”,susþine ºeful Corpului de

control al primului-ministru.

Cãrbunele achiziþionatîn anul 2012 din Elveþiaa fost mai scump cu1,68 lei/Gcal faþã de celprodus în cadrul minelordin Valea Jiului.

“Cheltuielile totaleefectuate de SCElectrocentrale Devapentru importul uneicantitãþi de 220.000 detone de cãrbune ener-getic reprezentând1.469.160 Gcal, achiz-iþionatã de la societateadin Elveþia, inclusivcomisionul pentru formalitãþi vamale, tariful pentru inspecþiade calitate ºi preþultransportului, au fost în sumã totalã de111.333.041,75 RON,rezultând un cost finalde 75.78 RON/Gcal.Pentru cãrbunele energetic achiziþionat din import de la socie-tatea din Elveþia, SC ElectrocentraleDEVA a plãtit cu 1,68RON/Gcal faþã de costulfinal al cãrbunelui livratde Compania Naþionalãa Huilei care a fost în sumã de 74,10RON/Gcal, în perioadaaugust 2012 – ianuarie2013”, mai aratãValentin Mircea.

ªi de aceastã datã,stocurile termocentraleiînregistrau un surplus decãrbune de aproape 350 de mii de tone, iarimportul a cauzat unprejudiciu patrimoniuluisocietãþii energetice învaloare de 2,5 milioanede lei.

“Ca urmare a

derulãrii contractuluiîncheiat cu societateadin Elveþia, stocul înregistrat de SocietateaElectrocentrale Deva, lasfârºitul lunii marie 2013a fost cu 345.185,71 de tone mai mare decâtstocul necesar pentrutrecerea perioadei deiarnã. Aceastã împreju-rare demonstreazã cã nua fost justificatã achiziþiade cãrbune din importde la societatea dinElveþia. Pentru achiziþiaefectuatã din import dela aceastã societate,SocietateaElectrocentrale Deva aînregistrat cheltuielitotale mai mari cu sumade 2.468.335,71 RON,în comparaþie cu situaþia în care cãrbuneleenergetic era livrat deCompania Naþionalã aHuilei. Aceastã sumãreprezintã o pagubã produsã patrimoniuluiSocietãþii ElectrocentraleDeva”, se mai aratã înrãspuns.

I mporturile auajuns la DNA

Cei care au semnatpentru importurile decãrbune, care au adusprejudicii considerabilesocietãþii, vor da acumcu subsemnatul în faþaorganelor de urmãrirepenalã. Corpul de con-trol al primului-ministrua trimis dosarul la DNA,iar din vara anului trecutau început ºi acþiunile.

“Corpul de Control al primului-ministru, caorgan cu atribuþii decontrol a sesizatorganele de urmãrirepealã, respectiv DirecþiaNaþionalã Anticorupþie –Serviciul Teritorial AlbaIulia, privind operaþiunilesau actele ilicite în legã-turã cu care au rezultatindicii de sãvârºire a

unor posibile fapte carepot întruni elementeleconstitutive ale unorinfracþiuni, urmând caorganul de urmãrirepenalã, sau dupã caz,instanþa de judecatã sã hotãrascã asupra existenþei sau inexis-tenþei infracþiunilor ºiasupra vinovãþiei”, aumai subliniat oficialiiCorpului de control alprimului ministru.

2 016, stocuri goale

Acum, în anul 2016, stocurile termo-centralelor sunt goale.Mai mult, tot cei de laMintia, acolo unde ani larând s-au derulat afaceride tip mafiot solicitã unnou import.

”Noi vrem o cantitatenu foarte mare de cãr-bune, cât sã ne ajungãîn primele luni, însã celde la care importãm neimpune sã luãm multmai mult cãrbune pentru a ne da. AcumComplexul EnergeticHunedoara nu are fon-durile necesare pentruplata unei cantitaþi atâtde mari de cãrbune,motiv pentru care cererea noastrã a rãmas blocatã undeva la Bucureºti”, a spusCristian Iºtoc, LiderulDepartamentuluiEnergetic din cadrulSindicatului Muntele.

Importurile nejustifi-cate de cãrbune repre-zintã doar un episoddintr-o telenovelã careare ca acþiune principalãprãduirea unei companiide stat, înºelãtoria, dar ºiafacerile personale ºi alegrupurilor de interesecare vor sub orice fel sã punã pe butuci oindustrie secularã.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Ianuarie 2016 Actualitate 5

M ineritul a fost îngenunchiat degrupurile de interese care au roit în

jurul termocentralelor. Indiferent de cum s-anumit, Compania Naþionalã a Huilei,Societatea Naþionalã a Huilei sau RegiaAutonomã a Huilei, partea minierã a fostsabotatã ºi alungatã de la masa partenerilor.Import de cantitãþi nejustificate de cãrbuneîn timp ce sute de mii de tone de huilã eraupe stoc. Zeci de milioane de euro prejudicii ºifirme internaþionale cu acþionari români aupus cruce pe mineritul din Valea Jiului ºiunei companii de stat care avea ca strategie“exploatarea zãcãmintelor de huilã sau asigurarea profitabilitãþii societãþii”.

Mineritul din Valea Jiului, îngropat de grupurile de interese din jurul termocentralelor

Bugetul local,insuficient pentru proiectelepetrilenilor27 de milioane de lei sunt

veniturile administraþieilocale de la Petrila în acest an, întimp ce cheltuielile sunt de peste30 de milioane.

Veniturile bugetului local pe anul2016 sunt în suma de 27.206,00mii lei, iar cheltuielile sunt în suma30.747,68 mii lei, diferenþa de4.041.68 mii lei, se compune dinexcedentul anual al bugetului localpe anul 2015 , în suma de3.106,.55 mii lei ºi excedentul peanul 2014 în suma de 935,13 miilei. În aceste condiþii, primaruloraºului Petrila, împreunã cu echipadin administraþia lcoalã, a stabilitinvestiþiile ce urmeazã a fi realizate.

“Am încheiat anul 2015 cu rezultate bune atât în ceea cepriveºte realizarea unor lucrãri foarteimportante pentru Petrila. Am finalizat proiectul integrat de asfaltarea strãzilor, am finalizat proiectul dereabilitare ºi finalizare a ambulatoriu-lui, am finalizat din cele zece blocuride locuinþe introduse în programul dereabilitare, opt au fost finalizate ºirecepþionate. Am încheiat anul 2015fãrã datorii la stat, este al treilea anconsecutiv, ºi chiar cu un excedentbugetar. Pentru anul în curs am primit atât de la finanþe cât ºi de laConsiliul Judeþean Hunedoara sumemai mari faþã de anul trecut. Amîncercat la fundamentarea bugetuluisã repartizãm aceste sume de echili-brare a bugetului pe toate capitolelecare fac parte din bugetul local.Sumele repartizate nu ne ajung pânãla sfârºitul anului la unele capitole daravem garanþia cã vor fi douã posibi-litãþi atât încasarea veniturilor maimari ca sã putem rectifica bugetul întimpul anului cât ºi rectificare la niveljudeþean ºi central pentru a puteaîncheia anul cu rezultate bune. Amprins lucrãri de investiþii foarte impor-

tante pentru oraºul Petrila unele cumar fi continuarea reabilitãri celor douãblocuri ºi sã începem un nou proiectde reabilitare pe fonduri europenedar încã aºteptãm ghidul. Ca proiectemari am prins începerea lucrãrilor demodernizare ºi extindere a iluminatu-lui public tot pe fonduri europene,dar cu o contribuþie ºi din parteanoastrã, iar din bugetul local amprins asfaltarea tuturor aleilor ºi trotuarelor pe porþiunea cap de liniePetrila ºi pânã la tunel. Am prins sãexecutãm lucrãri de reparare ºireabilitare a mobilierului stradal, aparcului central, dotarea cu mobilierde joacã pentru copii ºi am propus ºivreau sã infintez din primãvara la Edil Urban sã angajãm cel puþin 20 de femei pentru amenajare ºiîntreþinere parcuri ºi zone verzi. O echipã pe zona de Petrila ºi unape zona de Lonea”, a declarat IliePãducel, primarul oraºului Petrila.

Totodatã, edilul susþine cã suntcapitole la care nu vor ajunge banii pânã la sfârºitul anului.

“Nu va fi de ajuns la achitarealucrãrilor de salubrizare dar pentru cãmai sunt rectificãri vom mai punebani. La iluminatul public ºi asigurãmplata salarilor ºi plata obligaþilor laDirecþia de Protecþie ºi AsistenþãSocialã, ajutoarele sociale, indem-nizaþiile ºi salarile pentru persoanelecu handicap. Tot ceea ce înseamnãprevederi legale în domeniul protecþiei ºi asistenþei sociale se varealiza”, a mai subliniat edilul.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Ianuarie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.90 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei- Fleicã porc - 11.00 lei- Carne tocatã - 11.90 lei- Cotlet porc cu os - 12.90 lei- Cotlet porc fãrã os -16.00 lei- Ceafã porc cu os - 13.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei- Costiþã porc cu os - 9.00 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

N u mai au dreptulsã fie taximetriºti.

Este vorba despre persoanele care aucazier. Un taximetristcare a fost condamnatla închisoare, chiar ºi cu suspendare, sau aîncasat o amendãpenalã, nu mai are voiesã profeseze.

Guvernul a aprobat oordonanþã cu noi regulipentru cazierul judiciar.

Conducãtorii de taxi trebuie sã aibã cazier caresã ateste cã nu au fost con-damnaþi pentru infracþiunicontra siguranþei pe dru-murile publice, pentru traficºi consum de droguri saucontra vieþii ºi integritãþiicorporale. Mai mult decîtatît o modificare a legiiimpune condiþii noi pentruobþinerea certificatului decompetenþã fiscalã pentrumanagerii de transport înregim de taxi ºi în regim deînchiriere. Certificatul va fivalabil 10 ani, iar cei care

vor sã-l obþinã trebuie sãîndeplineascã o serie decondiþii, între care:absolvirea liceului, cu saufãrã diplomã de bacalaureat,participarea la un curs ºipromovarea unui examen,conform unor norme ce vor

fi aprobate prin ordinulministrului Transporturilor.

Toate aceste modificãrisînt fãcute pentru siguranþacelor care folosesc acestemijloace de transport.

Monika BACIUMonika BACIU

Mai mulþi oameni care locuiesc lacasã ºi au ºi fâneþe, ori mici curþi, s-autrezit acum, când au vrut sã îºi achitedãrile la primãrie, cã au de plãtit sumeuriaºe. Faþã de anul trecut, sumele s-audublat ºi oamenii nu înþeleg cum se faccalculele. „Este vorba despre diferenþape care mi-o calculeazã pentru curteamea. Eu am cam 200 de mp, iar acummi s-au adãugat 400 mp, luaþi dinterenul arabil. Pe de altã parte, fratelemeu, are un teren fânaþ, la Valea dePeºti, fãrã ca sã aibã vreo construcþiepe el, are 400 de mp de curte. Pe cebazã, când în lege spune altceva?”, adeclarat Marina Vãgãun, localnicã dinCâmpu lui Neag.

ªi dacã pânã acum, pe terenuriplãteau sume mai mici, de maxim 11lei pe metru pãtrat, acum au de achitat48 de lei. Iar cazurile nu sunt unice ºioamenii spun cã sunt impozitaþi dedouã ori pe aceleaºi terenuri. „Anultrecut am avut 261 ºi am plãtit 235 ºiacum am 422 de lei. Dublu ºi lamine”, a precizat ºi Maria ªtefãnescu.

Primarul Dãnuþ Buhãescu dinUricani recunoaºte cã se întâmplã asta,dar spune cã a fãcut toate calculeleconform noii metodologii de impozi-tare. „Noul Cod Fiscal a reformulatunele taxe. Noi, în Consiliul Local, amcerut ca nivelul impozitelor sã rãmânã

ca anul trecut sau ca acum 3 ani. Maijos de minim nu ne dã voie legea, darformula de calcul s-a modificat. Soft-ulnu este fãcut de noi. A mai apãrut oproblemã, însã. 400 de mp e minim,indiferent ce teren ai. Eu pot sã am 50 m de fâneaþã. Nu am nici coteþ decâine. Pe acei 50 de metri, plãtesc400 de metri de curte, obligatoriu. Aºa au calculat”, a adãugat DãnuþBuhãescu, primarul din Uricani.

Calculele sunt complicate ºi oameniirevoltaþi de mãrirea taxelor. Tocmai deaceea, primarul Dãnuþ Buhãescu spunecã va face un memoriu cãtre Guvern

„Singura modalitate prin care s-arputea schimba aceste calcule este sãfacem un memoriu, în luna februarie,sã-l supunem atenþiei Consiliului Local,care sã îl aprobe ºi apoi sã îl trimitemla Guvernul Cioloº ºi sã solicitãm prinOrdonanþã de urgenþã sã modificeacele niveluri minime, mai jos”, a maispus primarul.

Cazul celor din Uricani nu este unicºi în aceastã situaþie sunt toþi cei careau case ºi terenuri, fie ele cultivate, fielãsate cu iarbã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Plãtesc pentru grãdini, cât nu faceN u conteazã cã ai un hectar, sau câþiva metri pãrtraþi de curte, cã

plãteºti pentru minim 400 de metri pãtraþi. Asta este o nouãinterpretare a legii impozitelor pe proprietãþi, iar mai mulþi oameni carelocuiesc în zonele de la periferia oraºelor s-au trezit cã au de dat sumeuriaºe la serviciile de impozite din primãrii, pentru grãdina pe care odeþin. Primarul Dãnuþ Buhãescu vrea acum sã le cearã sprijin guver-nanþilor, pentru cã este absurd ºi mereu vin oameni la el în audienþã.

Ai cazier, nu eºti taximetrist

Patronul Auto Schunn, lãsatpieton de poliþiºti

J uergen Schunn este CEOºi proprietar al reþelei de

showroom-uri Mercedes-BenzAuto Schunn în WestendorfGermania, Arad, Deva, Sibiu,Craiova ºi Suceava.

Acesta a fost prins depoliþiºti cã gonea cu 204km/h, iar pe lângã amendacontravenþionalã, oamenii legiii-au ridicat ºi permisul pentrutrei luni. „În zona km. 316 alautostrãzii A1, un bãrbat, de55 de ani, din Germania afost înregistrat de aparatulradar, în timp ce conducea unautoturism, pe sensul de mersdinspre Deva cãtre Sibiu, cuviteza de 204 km/h. Acesta afost sancþionat contravenþionalcu amendã de 945 de lei, iar,ca mãsurã complementarã,poliþiºtii i-au reþinut permisulde conducere, în vederea sus-

pendãrii exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurilepublice, pentru 90 de zile”, se aratãîntr-un comunicat al Poliþiei Române.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Ianuarie 2016 Actualitate 7

P regãtiri dinvarã

Municipalitatea de laPetroºani a începutpregãtirile pentrusezonul rece încã dinvarã atunci când s-auefectuat reviziile lainstalaþiile de transportpe cablu ºi nu numai.

“În perioada 1 mai2015-31 mai 2015,odatã cu topirea integralã a zãpezii s-averificat starea pârtiilorde schi, a cãminelor de racordare atunurilor, precum ºistarea gabioanelor. S-afãcut curãþenie în staþiade pompe PS300, s-acurãþat de mâl bazinulde decantare, au fostdecolmatate sorburilece alimenteazã bazinulde apã. Au fost trans-portate la hangar mate-rialele ramase pe pârtiade schi (beþe, plasedelimitare, furtunuri alimentare tunuri). S-au

demontat, transportat ºidepozitat porþile deticketing.

În perioada aprilie -octombrie pe langãactivitãþile mentionates-a desfãºurat ºi planulde lucrãri lunare privindrevizia generalã pentrutelescaunele SB30 ºiTS3 lucrãri ce includgresare rumenþi moletede acþionare, verificareaarcurilor disc de la dispozitivele de cuplare,strangere ºuruburi deconsole ºi scãri peîntreg traseul, strân-gerea piuliþelor la fun-daþia pilonilor pe întregtraseul ºi în staþii, verifi-care vechicule, revop-sire elemente metalice,verificare instalaþie electricã. S-au refãcut ºi montat panourile cu regulamentul defuncþionare, placuþelede avertizare ºi sãgeþileindicatoare”, susþinreprezentanþii PrimãrieiPetroºani.

Începând din lunaoctombrie a anului2015 au începutlucrãrile efective pentrupregãtirea staþiuniimontane. S-au verificattoate utilajele dinmunte, dar s-au schim-bat ºi piesele defecte dela telescaune.

“În luna octombrie s-a fãcut revizia ratracPB400: verificarecurele transmisie, presiune roþi, strângereºuruburi, completareantigel, gresare integralã elemente înmiºcare, completareulei hidraulic. A fostefectuatã înspecþiaISCIR pentrutelescaunul vechi faptce a implicatdemontarea/trans-portarea tuturorscaunelor de pe linie,degresare aparate deprindere în vederea verificãrii magneto-inductive a cabluluipurtãtor precum ºi a

verificãrii cu pulberimagnetice a aparatelorde prindere. In lunanoiembrie au fost refãcute legãturile dealimentare (380V) atunurilor de zãpadã laun numãr de 4 cãmineºi s-a asigurat izolareapãrþii electrice încãminele în care nufuncþioneazã drenurile(4 buc.). S-a curãþatcetina rãmasã pe pârtiade schi (zona „S”),pietrele cãzute din taluzºi s-au astupat zonelespãlate de apã. Au fosttransportate materialele,depozitate în staþiasuperioarã a TS3, lastaþia de pompe. S-averificat întindereacurelelor în staþii, pre-siune penurilor înzonele de accelerare/decelerare ºi s-a fãcutrevizia pilonilor ºi fundaþiilor TS3. În lunadecembrie a fost mon-

tatã pompa submersibi-lã nouã la staþia PS300,a fost umplut bazinul de apã, au fost refãcutelegãturile tablou electricstaþie pompe, s-a pussub presiune linia alimentare tunuri ºi afost spãlatã integrallinia prin cãminul inferior. A fost refãcutãfuncþionarea pe mod„automat” a staþiei. Afost înlocuitã placa electronicã defectã TS3(PILZ 217A). S-a fãcutinspecþia ISCIR atelescaun TS3 ºi s-aobþinut avizul defuncþionare”, mai aratãoficialii municipalitãþii.

ªi pentru ca turiºtiicare aleg muntele pentru schi au fostmontate ºi saltelele deprotecþie pe piloni.

“S-au amplasatsaltelele de protecþie pepilonii pârtia „subtelescaun” precum ºi

plasele de delimitare apârtiei. A fost pregãtitcu ratracul stratul debazã pe pârtia „B”,„sub telescaun” ºi pârtia„A”. A fost produsãzãpadã artificialã pepârtia „B”, dar dincauza ploilor cãzute pepartea inferioarã a pâr-tiei (apx. 1 km) zãpadas-a topit integral.

Teleschiul ºcoliisportive nu a funcþionatdeoarece stratul dezãpadã nu a fost suficient sub linia deurcare a acestuia.

În luna decembrie s-aasigurat funcþionareazilnicã a celor douãtelescaune, iar de câteori a fost necesar s-aasigurat funcþionareaacestora ºi în afaraorelor de program”, au mai subliniat oficialiiprimãriei Petroºani.

Monika BACIUMonika BACIU

“Respinge excepþialipsei de interes arecursului declarat depârâta SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului SA,cu sediul în Petroºani,invocatã de reclamantaintimatã LigaSindicatelor MiniereValea Jiului, cu sediulîn Petroºani. Respingeca nefondat recursuldeclarat de pârâtaSocietatea Naþionalãde Închideri MineValea Jiului SAîmpotriva sentinþeicivile nr. 3137/2015pronunþatã deTribunalul Hunedoara

în dosar nr.3067/97/2015.Respinge ca prematurãcererea recurenteiSocietatea Naþionalãde Închideri MineValea Jiului SA, cusediul în Petroºani de restituire a cauþiunii în cuantum de19.364,80 lei, achitatã prin Recipisade consemnare nr.699614/1 din data de12.11.2015”, se aratã în soluþia Curþiide Apel Alba Iulia.

Prin acest proces,cei de la SNÎMVJ auvrut sã dovedeascãfaptul cã Lacataº nu a

avut implicaþii legale în cadrul societãþii.

Liga SindicatelorMinerilor Valea Jiuluinici mãcar nu fãceaparte din dialogulsocial la SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului pen-tru perioada în careLacataº a cerut banii.

Potrivit unor surse din cadrul SNÎMVJ,Lacataº a prezentatinstanþei anumite docu-mente neconforme.

Monika BACIUMonika BACIU

Iarna car ºi vara sanieS taþiune montanã, pregãtitã un an de zile pentru sezonul

de iarnã. Administraþia localã de la Petroºani încearcã sãdezvolte staþiunea montanã Parâng, iar în acest sens au fostdemarate lucrãrile de modernizare, care momentan stagneazãdin cauza nealocãrilor financiare.

Lacataº a câºtigat. SNÎMVJ obligatã sã plãteascã aproape 200 de mii de lei

S ocietatea Naþionalã de Închideri MineValea Jiului este bunã de platã.

Curtea de Apel Alba Iulia a menþinutsentinþa Tribunalului Hunedoara îndosarul în Liga Sindicatelor Miniere ValeaJiului solicita anumite sume de bani.

DOAR MARCULA OLIMPICI

În clasamentul primilorzece sportivi la sporturileolimpice, ocupanta locului 7 din sezonul precedent,atleta Florentina Marincu de la Cetate Deva a avut celmai spectaculos salt,încheind sezonul 2015 peprima poziþie în opinia celorde la D.J.S.T. Un loc meritat, zicem noi, cu douã medalii de bronz laCampionatele Europene.

Ca ºi în 2014, ºi acumdoar un singur sportiv dinValea Jiului, Rãzvan marcu(tir cu arcul) de la MinerulAninoasa, se claseazã înaceastã ierarhie, motivaþiafiind medalia de bronz de laCampionatul European. În rest, liniºte pe acest segment...

DIN NOUANAMARIAGHERGHEL

La fel ca ºi în ediþiaprecedentã, la sporturineolimpice pe primul loc seclaseazã sportiva AnamariaGherghel (23 ani), la fotbal

tenis

de la Comexim Lupeni(antrenor Didi Druncea), decinci ori campioanã euro-peanã la seniori pe 2015!Imediat, pe locul 2 urmeazãMariana Licã de la acelaºiclub ºi sport, triplã cam-pioanã europeanã la senioriºi tineret. Pe locul 4 îlgãsim pe juniorul GeorgeCondescu (Jiul Petroºani),karate, dublu campion mon-

dial la juniori, vicecampionmondial la tineret ºi medaliat cu bronz la campionatul european dejuniori. Urmãtoarele douãpoziþii, 5 ºi 6, revin totkaratiºtilor de la JiulPetroºani, prin Ana-MariaRizescu ºi Andreea Polifronie,aceasta din urmã cadetã (vezititlurile obþinute în tabel).

Aºadar, un sportiv laolimpici ºi cinci sportivi laneolimpici, aflaþi în graþiileD.J.S.T.-ului hunedorean,din Valea Jiului, pe 2015.

Ceva mai slab decât în2014... fotbal-tenisul ºikaratele au salvat aceastãierarhie, care putea fi maibunã sau mai rea.

Ciudat cã în aceste clasa-mente nu se regãseºte fot-balul, rugby-ul, handbalul,ºahul, sporturile de iarnã...

EDITH MILETI,PREMIUL SPECIAL

Un gest frumos a fostpremierea prof. Edith Miletide la secþia de handbal aC.S.S. Petroºani, premiuoferit pentru descoperirea ºiformarea sportivei PatriciaVizitiu, actuala componentãa lotului Naþional alRomâniei.

„NUCOMENTEZ”

„Ce sã zic? Prefer sãnu comentez desprepoziþia lui RãzvanMarcu. Probabil cãdacã aºa au decisºefii forului hune-dorean, asta-i reali-tatea. Ei ºtiu cel mai

bine.”

– Viorel Habian,antrenor tir cu arculMinerul Aninoasa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Ianuarie 20168 Sport

Contestaþii, balamuc,priviri încruntate ºiduºmãnoase, cam deasta au avut parte ceice au fost prezenþi lamijlocul acestei sãptãmâni la Teatrul

de Artã din Deva,acolo unde DirecþiaJudeþeanã de Sport ºiTineret (D.J.S.T.) auînmânat premiile pe2015 celor mai bunisportivi – în opinia

lor... – hunedoreni. Premianþii, sãracii,

n-au avut nicio vinã,momentele penibilefiind create de cei ce seînvârt în jurul acestuimoment. Antrenorii ºiconducãtorii unorcluburi sau asociaþiisportive au tunat ºi-aufulgerat cã al lor ar ficel mai bun ºi cel mai

tare (din parcare?),fiecare trãgând plapuma spre „ºalele”lui. S-au ºucãrit ºi gaze-tarii, care nu au fost de acord cu criteriile depremiere a celor dinbreasla lor, ce mai, afost o nebunie de ma-nifestare. Mai era unpic ºi devenea manifes-taþie... Aºa este mereu

în România, þara undetoatã lumea contestãpe toatã lumea, undelumea se bate pe sarmale ºi plãcinte de 1 Decembrie ºi 24Ianuarie ºi dacã-i întrebice s-a întâmplat înzilele acelea, din punctde vedere istoric, ei îþi rãspund cã nusunt din localitate.

Henþ cu mâna

VARZÃ A LA DJST

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Clasament sporturi olimpice -parþial-1.Florentina Marincu – CSS Deva – ateltism2.Andreea Munteanu – CSS Deva – gimnasticã artisticã3.Lidia Marin – SCM Deva – judo ..................................................................................7.Rãzvan Marcu – Minerul Aninoasa – tir cu arcul

Clasament sporturi neolimpice -parþial-1.Anamaria Gherghel – Comexim Lupeni – fotbal-tenis2.Mariana Licã – Comexim Lupeni – fotbal-tenis3.Andra Kovacs – Cristal Haþeg – taekwon-do ITF4. George Condescu – Jiul Petroºani – karate5.Ana-Maria Rizescu – Comexim Lupeni – fotbal-tenis6.Andreea Polifronie – Jiul Petroºani – karate

EVENIMENT

Când neolimpicii bat olimpicii!M iercuri, 27 ianuarie a.c., sala Teatrului de Artã din Deva a fost

gazda unei noi ediþii de premieri a celor mai buni sportivi aijudeþului Hunedoara, pe anul 2015. Cu destule „turbulenþe”, în ceeace priveºte criteriile de departajare a sportivilor premiaþi, gala de laDeva ºi-a desemnat câºtigãtorii.

„CRITERIICIUDATE”„Noi cei din Valea Jiului am

fost oarecum marginalizaþi.

Marius Simina de la D.J.S.T. mi-a

spus cã nu poate da atâtea premii

lupenenilor (deºi Darius Pufu, David

Licã ºi Daniel Popovici au luat ºase

medalii la Europene) cã atunci ar tre-

bui sã facem gala la Lupeni?! Criterii

ciudate, numai de ei ºtiute.”

- Didi Druncea, antrenor

fotbal-tenis Comexim

Lupeni.