Cuvânt înainte - · PDF file3 Supliment IV - Decembrie 2007 Marea Noastrã C...

3

Marea NoastrãSupliment IV - Decembrie 2007

C M Y K

REVISTÃ PENTRU PROPAGANDÃ ªl CULTURÃ MARINÃREASCÃ,PENTRU PROMOVAREA ªI APÃRAREA INTERESELOR PE APE ALE ROMÂNIEI

„Cheia mântuirii noastre este drumul Dunãriispre Marea largã deschisã tuturor“.

Mihail KOGÃLNICEANU

Revista a fost editatã în perioada 1931-1934 sub denumireaROMÂNIA MARITIMÃ ªl FLUVIALÃ

apoi, pânã în 1949, sub denumireaMAREA NOASTRÃ.

Seria veche: 1934-1949;începând din anul 1991, seria nouã, apare trimestrial.

La împlinirea a 80 de ani de la înfiinþarea Ligi NavaleRomâne am editat acest numãr festiv al revistei„Marea Noastrã”. Nu este a 80-a aniversare al LigiiNavale deoarece au fost ºi ani (1949-1990) în carenu s-a aniversat ziua începutului existenþei ei,deoarece asociaþia noastrã îºi încetase activitatea.

În numãrul de faþã sunt cuprinse douãcapitole mari: LNR în perioada 1927-1950ºi LNR în perioada 1990-2007.

Cum era ºi normal editorialulredactat ºi semnat de preºedintelede onoare al Ligii, viceamiralul (r)ing. Ilie ªtefan, se referã la întregularc de timp fãcându-se o sintezã.În unele articole ulterioare se reiausub alte formulãri momenteleistorice invocate în editorial.

La fel sunt ºi alte repetãriintenþionate. De exemplu în legãturã cuperioada interbelicã de activitate aasociaþiei scriu în lini mari numai despreaceleaºi aspecte cdor (r) dr. Ion Ionescu ºi cpt cdordr. Marian Moºneagu.

O problemã tratatã diferit este cea a încetãriiactivitãþii Ligii. Perspectivele diferite sunt în articoleleavocatului Liviu Rusu ºi ale cpt. cdor-ului dr. MarianMoºneagu, deoarece cei doi autori nu au avut în

vedere aceleaºi surse de documentare. Se supunjudecãþii cititorilor cele douã variante.

Se publicã ºi douã dãri de seamã: una se referã laactivitatea LNR într-un an din timpul rãzboiului ºi altala bilanþul de activitate dintr-un an de dupã 2000. Astfelde dãri de seamã se publicã anual începând cu

numãrul 2 (39)/2001. Cititorul va observa, în ceeace priveºte prestaþiile LNR, care sunt

permanenþele (obiectivele fiind camaceleaºi) ºi care sunt deosebirile

datorate condiþiilor total diferite în carea acþionat.

Câteva filiale au pus la dispoziþiaConsiliului Director Naþionalbilanþuri pe perioade mai mari saupe un singur an care sunt inserateîn paginile din a doua parte a revistei.Sperãm ca cititorii sã gãseascã în

acest numãr festiv informaþii utile carepot sugera liderilor LNR metode de

activitate tradiþionale ºi totodatã ºi noi cãi deacþiune pentru promovarea ºi apãrarea intereselorpe ape ale României pentru dezvoltarea cultului mãriiºi Dunãrii în societatea noastrã.

Cam (r) George PETRERedactor-ºef al revistei „Marea Noastrã“

Cuvânt înainte

4

Marea Noastrã 80 de ani de la înfiinþarea LNR

C M Y K

Statul român modern, a cãrui temeliea fost pusã prin Unirea din 1859, aveanevoi de marinã militarã ºi comercialã.

Atitudinea oamenilor faþã dedezvoltarea marinei era de indiferenþã.Marina era privitã cu neîncredere. Dincauza ignoranþei unii oameni politici aiacelor vremuri erau ostili marinei pe careo considerau a fi un lux pentru România.

În societatea româneascã se simþeanevoia unui curentul de simpatie ºi sprijinpentru marinã ºi marinãrie.

Încã înainte de Rãzboiul Indepen-denþei se formulau concepþii doctrinaredespre aceasta. Marina românã îºi cãutadrumul cel bun.

Aºa a apãrut ideea existenþei în þaranoastrã a unei asociaþii de rãspândire înmase a cunoºtinþelor marinãreºti ºi deinformare asupra necesitãþii floteimilitare, comerciale ºi de plãcere.

În octombrie 1896, un grup de ofiþeride marinã militarã s-a întrunit la hotelulMinerva din Galaþi ºi a înfiinþat „Asociaþiapentru rãspândirea în mase acunoºtinþelor de marinãrie ºi pentruinformarea asupra situaºiei din MarinaRomânã”.

Cu toate cã dupã înfiinþare, activitateaacestei asociaþii începuse bine, treptat-treptat ea s-a redus pânã ce a încetat.Ideea sprijiniri marinei de cãtre populaþienu s-a stins cu totul, ci ea a reînviat.

În anul 1914 Grigore Crãsniceanu,

80 de ani de la înfiinþareaLigii Navale Române

Motto: „Viitorul þãrii noastre este strâns legat dedragostea faþã de Mare, de Dunãre ºi de

Marinã pe care trebuie sã o cultivãm”Autorul

ministrul de rãzboi ºi contraamiralEustaþiu Sebastian, comandant alMarinei Militare, s-au adresat Consiliuluide Miniºtri cu un raport în care se arãta:„(...) dragostea poporului pentruactivitatea maritimã trebuie sã fieîncredinþatã ºi pusã în stare sã se arateaºa ca întregul popor sã ia partesufleteascã la viaþa noastrã pe apã”.

La începutul secolului XX în unele þãrimaritime avansate funcþionau asociaþiinavale de a cãror existenþã au luatcunoºtinþã ºi ofiþerii din marina românã.

Sunt cunoscute cuvintelecomandorului Eugeniu Botez care, plinde ardoare ºi destul de plastic, argumenta

necesitatea înfiinþãrii ºi în þara noastrã aunei Ligi Navale „numai printr-o ligãnavalã, printr-o propagandã care estenecesarã, cu atât mau mult la noi,întreaga suflare româneascã va fipregãtitã sã înþeleagã ºi rolul apei înpropãºirea neamului”.

Un grup de personalitãþi din marinã,din viaþa culturalã ºi politicã printre care:viceamiral Vasile Scodrea, contraamiralIoan Coandã, profesorul universitar Marinªtefãnescu ºi comandorii Ion Bãlãnescu,Aurel Negulescu, Mihai Negru, EugeniuBotez a constituit în anul 1927 un comitetde iniþiativã ºi a pus temelia înfiinþãrii LigiiNavale Române (LINARO) LNR.

În februarie 1928 a avut loc adunareade constituire a Ligii Navale iar la 8 martieprin hotãrârea judecãtoreascã nr 6728 atribunalului Ilfov LNR a cãpãtatpersonalitate juridicã.

În Statutul acestei asociaþii eraprevãzut ca scop principal studierea,îndrumarea ºi încurajarea oricãreiactivitãþi naþionale marinãreºti.

Liga avea mai multe obiective printrecare se reþin cele mai importante:

- sã activeze neîntrerupt pentrudezvoltarea Marinei Naþionale, a

porturilor maritime ºi fluviale, a cãilor denavigaþie interioarã pe râuri, canale,lacuri etc;

- sã lupte pentru realizarea unuiprogram naval;

- sã cultive, sã rãspândeascã ºi sãîntreþinã tuturor românilor dragosteapentru activitatea ºi viaþa marinãreascã;

- sã formeze o conºtiinþã puternicãmarinãreascã, organizând ºi încurajândsporturile nautice, yachting, regateºcolare de înot, navigaþia de studii ºi deplãcere pe mare, pe râuri ºi lacuri (...);

- sã încurajeze dezvoltarea industrieiºi comerþului pescuitului.

La adunarea din 22 martie 1928 înconsiliul de direcþie au fost aleºi: gl. PaulAngelescu, ministrul de rãzboi capreºedinte, viceamiralii Vasile Scodrea,Constantin Bãlescu ca vicepreºedinþi ºiun numãr de patru membri.

Majestatea sa Regina Maria a devenitprotectoare a Ligii Navale iar comandorulNicolae Pãiº a fost ales secretar. I-a urmatcomandorul Eugeniu Botez (Jean Bart),cel mai de seamã scriitor român deliteraturã marinãreascã. Dupã înfiinþare,în multe porturi ºi oraºe ale þãrii au luatnaºtere filiale care au atras spre ele unnumãr apreciabil de membri.

LNR cu filialele sale din toate judeþeleþãrii, a desfãºurat o susþinutã activitate cusprijinul ideii cã România are nevoie ºidreptul la o marinã militarã puternicã ºiuna comercialã dezvoltatã.

Activitatea Ligii a devenit cu fiecarean mai bogatã, mai viguroasã. PrestigiulLNR a crescut dupã ce ºeful statului aacceptat sã fie preºedinte al asociaþiei.Regele Carol a fost preºedinte al LNR ºiulterior regele Mihai a fost preºedinte deonoare.

Suntem mândri sã spunem cã multepersonalitãþi ale vieþii noastre culturale,ºtiinþifice ºi politice, ce au aprþinut acelortimpuri, s-au grupat în jurul Ligii ºi aucãutat sã întreþinã în rândurile populaþieiun permanent interes pentru marinaromânã.

Printre reputaþii susþinãtori ai acesteicauze s-a numãrat ºi marele istoric

Viceamiral (r) ing. ilie ªTEFANPreºedinte de onoare

al Ligii Navale Române

5


C M Y K

Nicolae Iorga. Cunoscuta sa conferinþãintitulatã „Poporul românesc ºi marea” afost o adevãratã pledoarie pentruîntãrirea marinei, pentru o nouã navãºcoalã care sã contribuie la formareacadrelor marinei. Conferinþa a fost editatãîntr-o broºurã de cãtre LNR ºi difuzatã întoate ºcolile din România

Activitatea de propagandã a Ligii sedesfãºura prin conferinþe, editãri de cãrþi,broºuri, pliante, filme cu subiecte ºicaracter marinãresc.

Printre tipãriturile acestei asociaþi careau fost difuzate în rândurile marinarilor ºiale populaþiei prin care erau popularizatecunoºtinþele de marinã ºi care contribuiaula formarea spiritului marinãresc erau:„Dicþionarul marinãresc” autorcomandorul Emil Opriºan; „CarteaDunãrii” semnatã de Eugeniu Botez;„Viaþa României pe mare ºi pe Dunãre”de publicistul Mihail Negru; „Curs denavigaþie” autor comandorul Prosinag;„Manualul de înot” de profesorul Spânu;„Albumul navelor” care conþinea ocolecþie de picturi ale comandoruluiDimitrie ªtiubei; „Codul maritim ºi fluvial”realizat de juristul Constantin Tonegaruº.a.

Organul de presã al LNR, fondat deJean Bart în anul 1931 purta numele„Revista maritimã ºi fluvialã”. Din anul 1934aceasta apare sub titlul „Marea Noastrã”.

Revista a manifestat un interespermanent faþã de evoluþia navigaþiei peplan naþional ºi internaþional publicândinformaþii, date despre navele româneºti,articole ºi studii ale unor autori renumiþidespre bãtãliile navale din istorieuniversalã.

Revista a urmãrit ºã formeze gustul ºiinteresul cititorilor pentru mare ºi marinãºi a constituit un mijloc de promovare aintereselor României pe ape.

Propaganda pentru marinã,desfãºuratã de Ligã, purta marca uneipermanente atitudini patriotice cu care seadresa în special tineretului.

În colaborare cu autoritãþile militare ºicele ale marinei comerciale precum ºi cuale ministerului educaþiei s-a statuat uncadru oficial manifestãrilor tineretului atrasde marinã ºi de sporturile nautice,intitulându-se Ziua Apelor cu participareatuturor ºcolilor aºezate lângã cursurile deapã.

Pentru a asigura realizarea progra-melor navale, LNR adeptã a fãuririi uneimarine militare puternice, s-a adresatopiniei publice cu un apel pentru ca„poporul întreg, voinþã colectivã aneamului românesc, sã îmbrãþiºezeproblema flotei de mare cu toatãseriozitatea”.

Deoarece, dupã scoaterea din serviciua vechiului bric „Mircea”, marina românãnu mai dispunea de un alt velier pentrudesãvârºirea pregãtirii ºi formareacalitãþilor marinãreºti a viitorilor ofiþeri ºimaiºtri de marinã, LNR s-a adresatpopulaþiei pentru subscrierea la donaþii învederea colectãrii unei pãrþi din sumanecesarã achiziþionãrii unei noi naveºcoalã.

Cu fondurile alocate de la buget, la cares-a adãugat ºi contribuþia obºteascã, înanul 1938 în ºantierele navale dinHamburg a fost lansat la apã un impunãtorvelier, noua navã ºcoalã „Mircea”.

LNR era cunoscutã ºi peste hotare prinrelaþiile pe care le întreþinea cu asociaþiisimilare din strãinãtate.

În timpul rãzboiului Liga nu ºi-a încetatactivitatea dar aceasta a fost mai restrânsã.

La scurt timp de la terminarearãzboiului, în anul 1949, Liga a fostdesfiinþatã în mod abuziv de regimulcomunist ce se instalase la noi în þarã.

Cu toate cã Liga ºi-a încetat activitatea,ea a rãmas mereu vie în inimile ºi minþilefoºtilor sãi membri precum ºi al unoroameni îndrãgostiþi de mare ºi animaþi dedorinþa de a contribui la rãspândirea culturiimarinãreºti.

Dupã 41 de ani de tãcere LNR ºi-aridicat din nou glasul în concertul celorcare îºi propun sã contribuie la realizareanãzuinþelor pe apã ale poporului român.

La începutul anului 1990, datoritãentuziasmului mai multor iubitori ai apelor,ai mãrii ºi ai marinei române dar ºi doritoride a reînoda tradiþiile marinãreºti de omare frumuseþe ºi bogãþie sufleteascã, auiniþiat reluarea activitãþii LNR.

Liga Navalã Românã a dobânditpersonalitate jurudicã prin Hotãrâreanr.486/februarie 1990 a judecãtorieiSectorului 1 a municipiului Bucureºti.

Adunarea de constituire a alesorganele centrale de conducere ºi aaprobat Statutul care prevede cã: „LNReste o asociaþie cetãþeneascã cu caractermarinãresc, liber consimþitã , apoliticã, nonprofit, care are ca scop cultivarea dragosteiºi ataºamentului faþã de marinã ºiapãrarea intereselor pe apã aleRomâniei”.

Primul preºedinte al Ligii a fost alesviceamiralul Gheorghe Sandu, fostcomandant al Marinei Militare, ºi ulteriorºef al Departamentului transporturilornavale (comandant al Marinei Civile), ofiþercu personalitate ºi o bunã pregãtiremarinãreascã de navigaþie ºi de stat major.Liga Navalã fiind organizatã la nivelnaþional are organe de conducere centraleºi filiale în oraºe ºi judeþe.

De la începutul noii sale existenþe, Liga

Navalã Românã a militat pentru reluareavechilor scopuri ºi obiective, cu intenþiadeclaratã ca, în scurt timp, sã redevinã oasociaþie de prestigiu.

Liga Navalã Românã ºi-a propus sãpopularizeze Marina Românã ºi tradiþiileei, sã dezvolte dragostea pentrumarinãrie ºi marinã, pentru viaþa porturilorºi ºantierelor navale, sã contribuie laformarea conºtiinþei ºi a spirituluimarinãresc în rândurile populaþiei, sãîncurajeze practicarea navigaþia, în speciala celei de agrement, sã atragã cãtrepracticarea sporturilor nautice un numãrcât mai mare de cetãþeni, în special tineri.

În perioada care s-a scurs de larenaºterea ei, L.N.R. a organizat ºidesfãºurat o seamã de activitãþi constândîn: cicluri de conferinþe, seminarii,simpozioane, filme realizate subgenericul „Pagini din istoria MrineiRomâne”, prin care a cãutat sã evocetrecutul navelor ºi unitãþilor de marinã,cinstind faptele de arme ale eroilormarinari, a cãutat sã transmitãgeneraþiilor prezente ºi viitoare tradiþiilemarinei noastre naþionale.

Concursurile ºi competiþiile sportive deperformanþã ºi de agrement, desfãºuratede-a lungul timpului, alãturi de cursurilepentru transmiterea cunoºtinþelormarinãreºti ºi de navigaþie, au avut ca scopatragerea unui numãr cât mai mare deamatori.

Momentele poetice ºi muzicale,ºezãtorile literare expoziþiile de picturã,artã fotograficã ºi filatelie ºi-au propus ºiau reuºit, sã transmitã iubirea ºi cultulpentru apele navigabile, sã încurajezecultura ºi arta cu tematicã marinãreascã.

Una din marile realizãri ale Ligii Navale,dupã reînfiinþare, este editarea revistei„Marea Noastrã” (seria nouã), organul sãucentral de propagandã, prin care menþineîn opinia publicã un permanent interespentru Marina Românã ºi þine legãtura cumembrii ºi simpatizanþii sãi.

L.N.R. cautã sã reia frumoasele tradiþiiale înaintaºilor, sã strângã în jurul sãu petoþi cei care au legãturã cu activitãþilelegate de ape, de mare ºi de Dunãre. Eaîntreþine relaþii de colaborare ºi de ajutorreciproc cu toate instituþiile ºi asociaþiileaflate în confluenþã cu dezvoltareatransporturilor navale, cu întãrirea forþelornavale, cu practicarea sporturilor nautice.

L.N.R. s-a bucurat ºi se bucurã desprijinul unor personalitãþi de seamã dinþarã, ca dovadã a înþelegerii menirii saleîn propagarea culturii marinãreºti.

L.N.R. este alãturi de Marina Românãºi slujitorii sãi ºi a pornit la drum cusperanþa cã se va putea bucura, ca ºi întrecut de un meritat prestigiu.

6


C M Y K

Ideea înfiinþãrii unei Ligi Navale înRomânia, asociatã cu nevoia construiriiunei nave-ºcoalã care sã înlocuiascãbricul ,,MIRCEA”, dateazã încã din anul1914 ºi a fost sugeratã de generalulGrigore Crãiniceanu, ministru de Rãzboiîntre anii 1909-1910 ºi amiralul SebastianEustaþiu, comandantul Marinei Militare înperioada 1909-1917. În propunereaînaintatã de aceºtia Consiliului de Miniºtri,era dat exemplul Germaniei, Angliei,Franþei, Italiei ºi Australiei care au contribuitla dezvoltarea flotelor naþionale ,,prinformarea unor ligi navale… destinate sãadune prin subscrieri sume însemnatepentru construcþii de bastimente militare.În credinþa cã neamul românesc va fi înstare a face asemenea jertfe pentrumãrirea prestigiului sãu, am onoare a vãruga, domnilor miniºtri, a încuviinþa ca sãse facã un apel cãtre Þarã ºi a hotãrî formacea mai potrivitã pentru adunareafondurilor”.

Un pas important în punerea în aplicarea unui asemenea proiect l-a constituitînfiinþarea în anul 1921 a Yacht ClubuluiRegal Român (Y.C.R.R.) prezidat deviitorul Rege Carol al II-lea.

La 13 martie 1927, în locuinþacontraamiralului Ioan Coandã, un comitet

de iniþiativã alcãtuit din viceamiralul VasileScodrea, prof. univ. Marin ªtefãnescu,comandorii Aurel Negulescu, publicistulMihail Negru ºi gazda reuniunii, a hotãrâtconstituirea L.N.R. Printr-un apel de sufletcãtre potenþialii membri, comitetul îi invitasã participe la ºedinþa de constituire.Aceasta a avut loc joi, 7 aprilie 1927, la ora17.00 în Palatul Camerei de Comerþ din str.Bursei nr. 4 din Capitalã. Cu acest prilej,prin intermediul unui apel lansat prin presã,au fost fãcute cunoscute programul ºiintenþiile L.N.R.: ,,Facem dar un cãldurosapel la toþi oamenii iubitori de neam caredoresc înãlþarea puterii noastre maritimela rangul corespunzãtor misiunii istorice ºicivilizatoare ce avem de îndeplinit la gurileDunãrii ºi în Marea Neagrã ºi îi rugãm sãse înscrie în Liga Navalã Românã”.

Actul constitutiv al L.N.R. a fost întocmitºi legalizat la 29 februarie 1928, în pretoriulSecþiei a II-a Notariat a Tribunalului Ilfov.Liga Navalã Românã a dobânditpersonalitate juridicã prin sentinþa nr. 11din 8 martie 1928 a aceleiaºi instanþe,urmând sã fie condusã de un comitetcentral. Sediul iniþial al L.N.R. a fost în

ROLUL SI COMPETENÞELE LIGII NAVALE ROMÂNE ÎN ÎNFÃPTUIREA POLITICII NAVALE A ROMÂNIEI

Primi paºi ºi obiectivele iniþiale ale LNR (LINARO)

Se înfiinþeazã o asociaþie culturalãºi patrioticã sub numele „LIGANAVALÃ ROMÂNÃ” sau în prescurtare„L.N.R.” sau „LINARO“, cu dreptulpentru comitetul central din Bucureºtide a întemeia secþiuni în orice comunedin þarã sau streinãtate, cum ºi penavele sub pavilion românesc.

Membrii fondatori sunt toþisemnatarii acestui act ºi ai statutelor,cum ºi persoane cari vor semnaprocesul verbal al celei dintâi adunãrigenerale ce se va þine dupãautentificarea acestui act.

Liga este condusã de un comitetcentral cu sediul în Bucureºti. Numãrulmembrilor care îl compun nu poate sãfie mai mic de 25 ºi nici mai mare de50.

Acest comitet alege din sânul sãu2 vice-preºedinþi, un secretar general,2 secretari, 1 casier ºi 2 membri, cariîmpreunã cu Preºedintele Asociaþiei,

Bucureºti, Calea Rahovei nr. 23.Obiectivele acestei asociaþii culturale

ºi patriotice erau îndrãzneþe. Ele nu serefereau doar la Mare ºi Marinã., ci vizauo paletã largã de scopuri legate de toateactivitãþile omeneºti care se desfãºuraupe ape sau la malurile acestora. Astfel,sub imperativul unor verbe precum sãlupte, sã cultive, sã studieze, sã formezeo conºtiinþã putrenicã marinãreascã, sãdezvolte, sã încurajeze, sã creeze, sãcontribuie, sã stãruiascã, sã sprijine, sãînfiinþeze sã întemeieze (a se vedea Actulconstitutiv) erau vizate domenii precum:Marina comercialã (transporturile navalemaritime ºi fluviale), Marina de rãzboi,viaþa ºi condiþiile de trai ale marinarilor,interesele naþionale în problemeeconomice, tehnice ºi marinãreºti înatingere cu marea ºi râurile navigabile,navigaþia de studii ºi de plãcere,sporturile nautice, turismul pe ape,industria ºi comerþul pescuitului, ºcolilede marinã, porturile maritime ºi fluviale,ºantierele navale, instituþiile de salvare,hidrografice ºi de stiinþe maritime.

Actul Constitutiv al L.Actul Constitutiv al L.Actul Constitutiv al L.Actul Constitutiv al L.Actul Constitutiv al L. N N N N N..... R. R. R. R. R.formeazã comitetul de acþiune ºi esteînsãrcinat cu direcþiunea ºi conducereageneralã a întregei activitãþi a Ligii subcontrolul adunãrilor generale.

Secþiunile sunt conduse de comitetelocale formate din 9 membri locali ºianume: un preºedinte, 2 vicepreºedinþi,1 secretar, 1 casier ºi 4 membri. Acestecomitete sunt alese de o adunare decel puþin 20 membri locali ºi suntconfirmate de comitetul central deacþiune din Bucureºti. Secþiunile suntpuse sub directa supraveghere acomitetului central de acþiune ºi suntdatoare a se supune întocmai tuturorhotãrârilor acestui comitet.

Comitetele se aleg pe timp de 5 ani,cu drept de realegere, de cãtreadunãrile generale, dupã cum se aratãîn statutul alãturat la acest act.

Din comitete mai fac parte ºi 3censori supleanþi aleºi în fiecare an deadunarea generalã respectivã. Ei pot

Cãpitan-comandordr. Marian MOªNEAGUºeful Secþiei de Istorie ºi TradiþiiMilitare din Ministerul Apãrãrii

7


C M Y K

fi realeºi.Comitetul central l-am alcãtuit pe

cei dintâi cinci ani, din urmãtoarelepersoane: General de Divizie Adj. PaulAngelescu, Ministru de rãzboi; Vice-Amiral Scodrea Vasile, str. BasarabieiNo. 10, Bucureºti; Vice-Amiral Const.Bãlescu, str. Popa Tatu No. 4,Bucureºti; Comandor N. Pãiº, b-dul.Independenþii No. 39, Bucureºti;Comandor Ioan Bãlãnescu, caleaRahovei No. 23, Bucureºti; ComandorDan Zaharia, str. Transilvaniei No. 26,Bucureºti; Comandor AngeloTeodorescu, str. G-ral Tell, 13, Bucureºti; ProfesorUniv. Marin ªtefãnescu, CobâlcescuNo. 2 A, Bucureºti; Inginer InspectorVardala Ioan, str. Dimineþii No. 4,Bucureºti; Contra-Amiral IoanCoandã, str. Câmpineanu No. 39,Bucureºti; Rihard Franasovici, str.Pitar Moº, 20, Bucureºti; MihailNegru, publicist, str. Brezoianu No. 11,Bucureºti; Comandor Gr. Mãrgineanu,str. Leonte No. 18, Bucureºti;Comandor Boerescu, str. Cortului No.8, Bucureºti; Comandor AurelNegulescu, publicist, ziarul„Universul”; Comandor Eugen Botez(Jean Bart); Vintilã Al. Ardeleanu,avocat, calea Cãlãraºi No. 73,Bucureºti; Int. General Dimitriu N.,b-dul Independenþei No. 12, Bucureºti;Inginer Erbiceanu, Creditul Industrial,Bucureºti; Contra-Amiral N. Gracoski,str. G. No. 7 (parcul Bonapar te),Bucureºti; General I. Manolescu, str.Sf. Apostoli No. 24 A, Bucureºti;Comandor M. Vasilescu, str.Sevastopol No. 3 A, Bucureºti;Comandor Paul Popovãþ, Prel. CometaNo. 4, Bucureºti; D. Constantinescu,Directorul Liceului Matei Basarab,Bucureºti; Dr. P. P. Daia, str. SilfidelorNo. 5, Bucureºti.

Am mai ales în comitetul centralasesori pe d-nii: Ioan Cãmãrãºescu,b-dul Lascãr Catargiu No. 47,Bucureºti; Em. Pantazi, avocat, str.Intrarea Nordului No. 5, Bucureºti,

Iar censori supleanþi pe d-nii: InginerNicolae Georgescu, str. G. D. PaladeNo. 35, Bucureºti; Inginer Ghica D.Ioan, str. Iulia Haºdeu No. 14,Bucureºti; Inginer Toma Gâlcã, str. LuigiCazzavilan No. 8, Bucureºti.

Scopul sau obiectul Ligii constã în:a) Sã dezvolte neîntrerupt ºi în toate

direcþiunile puterea maritimã românã amarinei de rãzboi ºi comerciale,

porturile fluviale ºi maritime, cãile deacces la litoralul Mãrii ºi a râurilornavigabile etc.

b) Sã lupte pentru realizareaprogramului naval al Marinei Naþionaleºi al Aviaþiei navale.

c) Sã cultive, sã rãspândeascã ºisã întreþinã vie, în inima tuturorromânilor, dragostea pentru starea ºiviaþa marinãreascã.

d) Sã studieze ºi sã sugerezesoluþiuni potrivite cu intereselenaþionale în toate problemeleeconomice, technice ºi marinãreºti înatingere cu Marea Naþionalã ºi râurilenavigabile.

e) Sã formeze o conºtiinþã puternicãmarinãreascã, dezvoltând ºi încurajând

navigaþiuni de studii ºi de plãcere,sporturi nautice, yachting, regate, ºcolide înot etc.

Cãlãtorii pe râurile plutitoare ºi peMãri, cum ºi organizarea de maricãlãtorii.

f) Sã creeze o viaþã maritimã pelitoralul românesc ºi sã desvolteindustria ºi comerþul pescuitului.

g) Sã contribuie la înfiinþarea deinstituþiuni ºi ºcoli nautice pentruformarea ofiþerilor, mecanicilor,marinarilor ºi piloþilor necesari navelorMarinei ºi Aviaþiei comerciale române.

h)Sã stãruiascã ºi sã sprijineconstituirea de asociaþiuni sausocietãþi civile sau de orice fel, cari aude scop crearea ºi facerea de traficuricu nave de transport pe apã, mijloacede transport pe uscat sau prin aer,înfiinþarea de instalaþiuni în porturi,canaluri, faruri, radiofaruri, semafoare,posturi ºi staþiuni de salvare, cum ºi

orice lucrãri necesare pe litoral, învederea trebuinþei ºi siguranþeinavigaþiei.

i) Sã sprijine înfiinþarea de ºantiere,arsenale navale, construcþiuni de vasede rãzboi ºi comerþ fluvial ºi maritim,hidroavioane, cum ºi toate celetrebuitoare pentru înfiinþarea ºisusþinerea unei puternice marine.

j) Sã înfiinþeze ºi sã sprijineinstituþiunile de credit maritim ºi acaselor pentru ajutorul marinarilor.

k) Sã întemeieze un institut pentrustudiul hidrografiei ºi oceanografiei înMarea Neagrã, þinându-se în legãturãcu institutele similare din strãinãtate.

l) Sã înfiinþeze o Academie de ºtiinþemaritime.

Patrimoniul iniþial este de 50.000 lei,adicã cincizeci de mii lei numerar,contribuit în pãrþi egale de fiecaremembru fondator.

Aceastã sumã se va depune laBanca Naþionalã a României ºi se vaputea ridica, dupã recunoaºterea capersoanã juridicã a Ligii, de cãtreDomnul Comandor Angelo Teodorescu,membru în comitetul central, fãrã sãmai fie nevoie de vreo altã autorizaresau altã persoanã.

Autorizãm pe d-l Vintilã Al. Ardeleanucu facerea tuturor formelor necesare laorice autoritãþi, având dreptul în caz denevoie sã poatã modifica ºi statuteleLigii pânã la completa îndeplinire aformalitãþilor pentru recunoaºterea capersoanã juridicã.

În baza acestui act ºi alãturatelorstatute, care s-au citit, aprobat ºisemnat de noi ºi care statute fac parteintegrantã din actul constitutiv,declarãm înfiinþatã Liga NavalãRomânã, sau L.N.R., sau Linaro.

Fãcut în Bucureºti, la 29 februarie1928, în pretoriul Tribunalului Ilfovsecþia II-a Notariat.

Nota redacþiei: Documentul estereprodus dupã lucrarea „Viaþa Românieipe mare ºi pe Dunãre“, carte editatã laBucureºti, 1935, sub îngrijireapublicistului Mihail Negru.

În Actul de constituire se specificã datade 29.02.1928 ca zi în care s-a votat, înprima Adunare a membrilor, înfiinþareaLNR. La 8 martie, acelaºi an, asociaþia adobândit personalitate juridicã. La a 70-aaniversare s-a acreditat ca datã oficialãa înfiinþãrii 8 martie.

8


C M Y K

„Dupã spusele celor mai vechi trãitori,cea dintâi corabie din lemn de salcâm,fãrã vâsle, fãrã vele, purtatã numai devoinþa divinitãþii, s-a oprit în vârf de munteºi acolo i-a fost dat omului, iertat deDumnezeu, sã gãseascã fructul liniºtiiºi al pãcii, când porumbelul întors la eli-a adus în zbor o ramurã de mãslin“1.

„Naraþiunea biblicã aratã cã primaîncercare de a naviga se leagã de primapedeapsã datã omenirii, ca apoi ºipentru totdeauna promisiunea cereascã,sub apariþia superbã a arcului colorat,sã mãrturiseascã splendoareacurcubeului“2, cã apele, pentru infinit,ramân mulþimilor pentru a le stãpâni, ase hrãni cu ele, ori pentru toate acesteaele meritã a fi protejate3.

Liga Navalã Românã s-a constituit nupentru a construi sau pentru a înzestraapele naþionale cu forþe comerciale detransport ori de a pregãti instrumentulnaval de apãrare naþionalã. Misiunea eia fost de a crea, mai întâi de toate, o starede spirit necesarã celor mulþi, pentru asemnala utilitatea ºi importanþa cãilornavigabile cu care natura a înzestratRomania ºi a trezi un sentiment de grijãpentru folosirea lor deplinã.

Unul din rolurile de cãpetenie al LigiiNavale Române a fost acela „de apropaga ideea ºi de a întãriconvingerea, în adâncul sufletuluiromânesc, cã nu este destul sãstãpâneºti marea, ci este nevoie de a oasimila ca factor component în structuraspiritualã româneascã, aºa cum poateintra ea în structura geograficã saueconomicã“4.

Liga trebuia sã desfãºoare, conformstatutului, o serie de acþiuni favorabiledezvoltãrii naþionale, a porturilor ºi acãilor de navigaþie.

Un alt obiectiv era acela de adesfãºura acþiuni pentru realizarea unuiprogram naval. Deºi pânã în anul 1927,anul infiinþãrii Ligii, în România s-auelaborat, dupã primul rãzboi mondial,douã programe navale (1921 ºi 1924-1925), ele nu s-au ridicat la cerinþele si

necesitãþi le Marinei Militare,neîndeplinindu-se decât o micã parte dinprevederile lor.

„Cultivarea ºi rãspândirea dragosteifaþã de apã, crearea unei conºtiinþemarinãreºti - prin sporturi nautice,concursuri de ambarcaþiuni, ºcoli pentruînvãþarea înotului, excursii pe apã etc.constituiau obiective ale Ligii“5.

Cuvintele regelui Carol al II-lea, rostiteîn anul 1934, cu prilejul Zilei Apelor,concentreazã în câteva fraze scopulspiritual al asociaþiei: „Opera cea mai

naþionalã ce trebuie îndeplinitã de LigaNavalã Românã începe de azi înainte. Eo operã la care nu trebuie sã se înhamenumai un comitet restrâns de oameni debunã credinþã, ci masa cea mare apopulaþiei româneºti. Iubirea de mare ºispiritul de marinar este factorul decãpetenie în educaþia unei naþiuni ºi aºavea o nespusã muþtumire dacã L.N.R.va reuºi pe deplin sã propage în mulþimeaceastã dragoste ºi acest spirit“6.

Mijloacele de îndeplinire a scopurilor

propuse prin statut au fost dintre celemai diverse, începând cu ºezãtori,cursuri teoretice, conferinþe prezentateîn faþa publicului sau la radio.

În afara revistei „România Maritimã ºiFluvialã“, devenitã ulterior, „MareaNoastrã“, Liga Navalã Românã a maipublicat o serie de broºuri sau cãrþi dediferite genuri, toate legate de mare saumarinãrie. Organizarea de expozitii depicturã, proiectarea de filme cu tematicãde marinã, editarea de calendare ºivederi au constituit modalitãþi depromovare a imaginii utilizate de Ligã.

Totuºi, cele mai spectaculoase acþiunide promovare a intereselor L.N.R.,pentru crearea unei stãri de spiritfavorabile dezvoltãrii ºi promovãriiintereselor pe apã ale României, au fostregatele ºi concursurile marinãreºti sauserbãrile organizate cu ocazia ZileiApelor ºi a Zilei Marinei. Ele aureprezentat deliciul tuturor celor care seaflau la bãi, la mare sau în oricare altãlocalitate unde Liga avea o filialã. Pentrua cãpãta o personalitate distinctã, faþãde alte organizatii, Liga Navalã Românãºi-a creat un pavilon, o emblemã aparte,o uniformã ºi chiar un imn propriu.

Cu siguranþã, cele mai importante acþiunide propagandã le-au constituit serbareaZilei Apelor ºi a Zilei Marinei. „Volumul marede pregãtiri, festivitãþile desfãºurate, uneoripe parcursul a douã zile, ecourile din presãºi din rândul opiniei publice au permis casuccesul serbãrilor sã fie mai mare, de laan la an“7.

În anul 1936, la solicitarea L.N.R.,ministrul Instrucþiunii Publice, dr. ConstantinAngelescu, decidea, printr-o circularã cã„în afara Zilei Apelor, în regiunile în carelocalitãþile sunt limitrofe apelor se vaintroduce înotul în programul ºcoalei“8. Treiani mai târziu, ministrul Apãrãrii Naþionaleaproba ca „autoritãþile militare locale, aflatepe malul apelor, sã acorde sprijin pentru ase organiza Ziua Apelor“9.

Sãrbãtorirea Zilei Marinei esteconsemnatã în documente în anul1902,când pe navele Marinei Comerciale s-au

Liga Navalã Românã în perioada interbelicãLiga Navalã Românã în perioada interbelicãLiga Navalã Românã în perioada interbelicãLiga Navalã Românã în perioada interbelicãLiga Navalã Românã în perioada interbelicãO stare de spiritComandor (r) dr. ec.

Ion Gr. IONESCU

1 Ion Ionescu, Politica navalã a României între anii 1919 ºi 1941,Editura Companiei Naþionale Administraþia Porturilor Maritime,Constanþa, 2002, p. 13.

2 Ibidem.3 Biblia, Bucureºti, Editura Institutului Biblic ºi de Misiune al Bisericii

Ortodoxe Române, 1999, p. 16.4 Marea Noastrã, Anul VI, nr. 5, 1937, p. 63.

5 Marius Bejan, Liga Navalã Românã-scurtã istorie 1927-1949,partea I, Bucureºti, Editura Modelism Internaþional, 1999, p. 21.

6 Marea Noastrã, an VI, nr. 2-3, 1937. p. 1.7 Marius Bejan, op. cit., p. 23,58 .8 Ziua Apelor, Bucureºti, Institutul de Arte Grafice „Marvan“,f.a.,

p. 5.9 Ibidem, p. 5.

Viceamiralul Vasile ªcodrea, unul dintreprincipalii iniþiatori ai înfinþãrii LNR

9


C M Y K

organizat primele serbãri marinãreºti.Faptul cã aceastã zi s-a sãrbãtorit la datade 15 august, când în calendarul creºtinortodox se prãznuieºte Ziua AdormiriiMaicii Domnului (Sfânta Maria Mare),fãcea sã creascã importanþa zilei.Organizatã în toate localitãþile în careL.N.R. avea filiale, cu cel mai mare fastera totuºi sãrbãtoritã la Constanþa. Acestmoment, la care participa întotdeaunafamilia regalã, era folosit de cãtreautoritãþile locale ºi ComandamentulMarinei Regale pentru diverse alteactivitãþi, astfel încât serbarea setransforma, adesea, într-un eveniment curezonanþã naþionalã. Liga Navalã Românãa început sã organizeze serbãrile acesteizile, începând cu anul 1928.

De Ziua Marinei veneau din capitalãtrenuri pline cu excursioniºti, dornici sãparticipe la Constanþa, la festivitãþileorganizate cu prilejul acelei zile .

În anul 1935, de pildã, în afaraceremonialului obiºnuit, în prezentaregelui, a fost inuguratã ºi StaþiuneaNauticã ºi Sportivã a Societãþii Salvamar,de la Siutghiol. Aproape an de an, înaceastã zi au fost botezate navecomerciale ºi militare care au intrat înînzestrarea Marinei Române. Acestemanifestãri organizate de L.N.R.deveniserã foarte populare.

Cum nimic de pe lumea asta nu esteîntâmplãtor, explicaþia ar reprezenta-ofaptul cã marea si fluviul, au avut în eleceva spectaculos. Încã din vremuriimemoriale, în legendele ºi credinþelecelor vechi, apa avea darul de a spãlade pãcate. Ca ºi apa Nilului, apa de

Dunãre se þinea în vase de aur întezaurul de la curþile regale din Orient.Strãmoºii noºtri daci, de câte ori plecaula rãzboi, se împãrtãºeau, dupãporuncile lui Zamolxis, cu apã de Dunãreºi fãceau jurãmânt sã nu se întoarcãpânã ce nu vor fi biruit pe duºmani. Apaa fascinat dintotdeauna ºi aceastãfascinaþie s-a transmis, din generaþie, îngeneraþie.

Tot mai mulþitineri din maimulte localitãþidevin leneriºti.

Din darea deseamã prezen-tatã adunãrii ge-nerale or-dinarea L.N.R., desfã-ºuratã la data de28 martie 1937,la Cercul Militardin Capitalã, re-iese o situaþieconsideratã foar-te îmbucurãtoa-re, faþã de aniiprecedenþi, de-oarece Liga nu-mãra 10 secþiuni: Brãila, Constanþa,Cetatea Albã, Galaþi, Giurgiu, Ismail,Sulina, Silistra, Tulcea ºi Turnu-Mgurele.

Liga Navalã Românã a avut oactivitate plinã de efervescenþã atuncicând a lansat subscripþia pentrustrângerea de fonduri în vedereaachiziþionãrii unei nave ºcoalã. În apelullansat atunci (1937) se stipuleazã:„Construirea noii nave ºcoalã «Mircea»

este cel mai frumos ºi mai de seamã actal asociaþiei, cu atât mai mult cu cât acestdeziderat a fost înscris în programul Ligii,încã de la întemeierea ei“10.

De la înfiinþarea sa, din 1927 ºi înîntreaga perioadã interbelicã, aceastãasociaþie a militat constant pentrudezvoltarea, susþinerea ºi propagandaintereselor pe ape ale României.Activi tatea ei a implicat, în moddeosebit, ofiþeri de marinã militarã ºicomercialã, foºti ambarcati, elevi,pensionari, veterani, simpatizanþi,iubitori ºi impãtimiþi de marinã etc. astfelcã emulaþia era una din caracteristicilesale.

Concursurile sportive cu specificnautic au atras nenumãraþi participanþi.Autoritãþile au intervenit de fiecare datãsprijinind concret pregãtirea ºidesfãºurarea acþiunilor asociaþiei.Mediatizarea, dar mai ales impactul pecare l-a avut Liga, în perioada interbelicã,a permis ca în opinia publicã sã secreeze o stare de spirit care, din pacate,a început sã se stingã, odatã cuînceperea celui de-al doilea rãzboimondial.

În primãvara anului 1949, autoritãþilecomuniste, motivând cã existã alteorganizaþii noi, apte sã îndeplineascãscopul L.N.R., au hotãrât încetareaactivitãþii acesteia.

„Arhivele sale au fost distruse ºi

inventarul preluat de diferite instituþii, iarorganul de presã, revista “MareaNoastrã” ºi-a încetat apariþia“11. Totodatã,cu dispariþia Ligii Navale Române, adispãrut, pentru mulþi ani, ºi o stare despirit.

Ziua Apelor, 1935.Regele Carol al II-lea asistând la serbãrile de pe lacul Sutghiol

10 Marea Noastrã, nr. 4 ,an VI ,1937, p. 12.11 Marius Bejan, op. cit., p. 57.

Ziua Marinei 1937. Echipajul distrugãtorului „Regina Maria“aºteptând sosirea ºefului statului, preºedinte al LNR

10


C M Y K

În adunarea generalã desfãºuratã la22 martie 1928, în prezenþa A.A.L.L.R.R.Principele Nicolae ºi Principesa Ileana,Regina Maria a fost proclamatã capatroanã a L.N.R. A fost ales comitetulde conducere al Ligii, compus dingeneralul Paul Angelescu - preºedinte,viceamiralii Vasile Scodrea ºi ConstantinBãlescu - vicepreºedinþi, contraamiralulIoan Coandã, prof. univ. Marinªtefãnescu, ing. inspector general I.Vardala, comandorul Ioan Bãlãnescu -membri, comandorul Nicolae Pãiº -secretar general ºi comandorul AngeloTeodorescu - casier.

Pânã la sfârºitul anului au fost înfiinþatefiliale la Galaþi, Brãila, Constanþa ºiCãlãraºi. La Constanþa, generalul dedivizie adjutant Paul Angelescu adestinat un etaj al hotelului „Carol“(actualul local al ComandamentuluiFlotei din vecinãtatea Farului genovez)pentru instalarea Ligii ºi a Y.C.R.R.

În perioada 1929-1931, activitateaL.N.R. a fost redusã din cauza crizeifinanciare, a lipsei unui local propriu ºi aunui organ de publicitate. Activitateacentralei s-a revigorat o datã cu alegereaca secretar general a comandoruluiEugeniu Botez (Jean Bart).

Prin bunãvoinþa generalilor Amzaªtefãnescu ºi Nicolae Samsonovici,

sediul s-a mutat în localul AsociaþieiOfiþerilor de Rezervã.

În aprilie 1931 a apãrut revista„România Maritimã ºi Fluvialã“, organ depropagandã ºi apãrare a intereselornaþionale pe apã. În aceastã atmosferãfavorabilã au fost tipãrite un calendar, ohartã a þãrii cu desene de propagandãmarinãreascã, „Albumul navelor române“de cãpitan Dimitrie ªtiubei ºi broºura „Ocorabie româneascã. Nava-ºcoalã bricul«MIRCEA»“ de Jean Bart.

Totodatã, au apãrut noi secþii la Sulina,Giurgiu ºi Otelec-Pustiniº.

La insistenþele scriitorilor EmanoilBucuþa (secretar general al LNR dinaprilie 1933, urmându-i lui Jean Bart) ºiApostol D. Culea, în anul 1933 DimitrieGusti, în calitate de ministru alInstrucþiunii, a recunoscut L.N.R. casocietate de propagandã ºi culturãnaþionalã, a dispus ca înotul sã fieobligatoriu în ºcolile din localitãþileriverane cursurilor de apã ºi a stabilit caanual, în luna iunie, sã se serbeze, dupãun program bine definit, Ziua Apelor. Cuconcursul Ligii, în anul 1932 a luat fiinþãCercetãºia marinãreascã.

În anul 1933, Carol al II-lea a acceptatpreºedinþia activã a L.N.R. Datoritãacestui imbold, numãrul secþiilor acrescut la 12. Pe lângã tipãrirea revistei,transformatã în mai 1934 în „MareaNoastrã“, comandorul Emil Opriºan aeditat un „Dicþionar marinãresc“ în patrulimbi, a fost lansatã „Cartea Dunãrii“ deJean Bart, s-a tipãrit un calendar de pereteºi au fost înfiinþate 10 biblioteci pentrunavele de rãzboi. În acest an s-au extinscolaborarea ºi schimburile culturale culigile europene de profil, o delegaþieromânã participând la festivitãþileorganizate de Liga Navalã Polonezã laVarºovia ºi Gdansk, în anii 1933 ºi 1934.

În anul 1934, problema localuluiL.N.R. a fost soluþionatã prin atribuireagratuitã a unui apartament în imobilulBãncii Naþionale Române din str. EugenCarada nr. 7. Cu banii adunaþi dinsubscripþie publicã, la 23 august Liga ainstalat un catarg cu pavilionul tricolor ºia donat un aparat de radio ºi o bibliotecãpichetului de grãniceri ºi paznicilorfarului de pe Insula ªerpilor.

Acþiunile de popularizare au fostsusþinute prin participarea cu un standla expoziþia O.N.E.F. alãturi de Liga

Navalã Polonezã ºi apariþia unor noilucrãri de mare þinutã ºtiinþificã: „Viaþa

României pe Mare ºi pe Dunãre“ deMihail Negru, „Marea“ de RaduCiocârdel ºi „Libertatea mãrilor ºiprizele maritime“ de comandor PredaFundãþeanu.

O delegaþie a Ligii a participat la ZiuaMãrii în Polonia, o alta a fãcut un pelerinajla Belgrad pentru a aduce un omagiueroilor români cãzuþi pe teritoriulIugoslaviei.

La 15 august, de Ziua Marinei, înprezenþa Regelui Carol al II-lea, laMamaia a fost inaugurat sediul SocietãþiiSALVAMAR.

În anul 1936, primãria municipiuluiConstanþa a donat Ligii un teren cu osuprafaþã de 2 300 metri pãtraþi laMamaia, cu destinaþia de bazã sportivã.La 19 octombrie 1936, în parculOteleleºanu din Bucreºti a fostorganizatã prima expoziþie


LNR sub patronajul casei regale

Jean Bart, cãpitan

Nava ºcoalã MIRCEA,lansarea la apã.

Cãpitan-comandordr. Marian MOªNEAGU

Nava-ºcoalã „MIrcea“ în ºantierulconstructor din Hamburg

11


C M Y K

marinãreascã din România, care aoglindit fidel progresele înregistrate deLigã pe linia propãºirii dragostei faþã demarinã. Cu acest pilej, Poºta Românã apus în circulaþie o frumoasã serie detimbre poºtale cu imaginile submarinului„Delfinul“, navei-ºcoalã bricul „Mircea“ºi a unui vapor S.M.R.

De asemenea, Liga a lansat un apelpentru strângerea de fonduri pentrunoua navã-ºcoalã „MIRCEA“.

„Intraþi în concertul general alpopoarelor, trebuie sã înþelegem cãîntregirea noastrã teritorialã nuînsemneazã totul - sublinia comandoruladjuntant Preda Fundãþeanu în anul1937 - atâta vreme cât nu asimilãm înfiinþã, în organismul ºi spiritul nostrumarea. Dar aceastã asimilare nu estenumai o chestiune de program, deorganizare sau de activitate. Ea este maiîntâi de toate o chestiune de spirit. Neeste necesar în primul rând acel spirit caretrebuie sã stea la baza oricãreiîntreprinderi, oricãrei instituþiuni ºioricãrei creaþiuni, spirit care dã impuls ºidirecþie energiilor“.

Pledoaria acestui erudit marinarpornea de la faptul cã „În aceastã zonã apulsat o viaþã marinãreascã, o viaþã cares-a manifestat în direcþia preocupãrilormarinãreºti, pescuit, transporturi pe apã,treceri de oameni ºi mãrfuri peste apã,

viaþã care ºi-a urmat ritmul, s-a repetat înîmprejurãri similare ºi a influenþatformaþia politicã la apãrarea intereselorlocale ºi naþionale. Din aceastã populaþies-a recrutat personalul monoxilelorprimitive, a ºeicilor, a acelor speciale bãrcilungi ºi înguste ale muntenilor ºimoldovenilor de mai târziu“.

Întrucât vitregia vremurilor ne-adespãrþit trei secole de gurile Dunãrii ºide mare, despãrþire care a fost fatalãpentru dezvoltarea mentalitãþii noastremarinãreºti, L.N.R. a încurajat ºi susþinutîn primii 10 ani de activitate cercetãrile ºistudiile de apã, a creat muzeul maritim,acvariul de la Constanþa, a contribuit laînfiinþarea bibliotecilor marinãreºti, ainiþiat excursiile pe apã, a propus ºi iniþiatZiua Apelor ºi a susþinut expoziþiile cutematicã marinãreascã. În decursul anilor,L.N.R. s-a strãduit sã urmeze exemplulLigii Navale Poloneze care avea 400.000de membri, patru reviste cu tiraje între25.000 ºi 50.000 de exemplare ºi care,prin colectele organizate la Ziua Mãrii, acontribuit substanþial la construcþiavelierului-ºcoalã cu cinci catarge„ELEMKA“ ºi a altor nave de rãzboi. Deasemenea, Liga Navalã Iugoslavã, cu100.000 de membri permanenþi ºi130.000 de simpatizanþi, a susþinut, prinstrângerea de fonduri, construcþia navei-ºcoalã „JADRAN“ ºi a câtorva

hidroavioane.Cu numai 5.000 de membri, L.N.R. a

declanºat campania pentru strângereade fonduri necesare pentru achiziþionareanoii nave-ºcoalã „MIRCEA“, având ºiconcursul regelui Carol al II-lea care eraconvins cã „Marina nu este un lux, e unorganism viu, o ºcoalã de energie, oºcoalã de supremã camaraderie ºisacrificiu, un fapt concret, o întreagãmentalitate, o educaþiune“.

În anul 1938, numãrul filialelor acrescut la 25. Pânã la 15 iunie 1938, Ligaadunase 5.611.120 lei pentru nava-ºcoalã „MIRCEA“.

A doua iniþiativã a L.N.R. a fostridicarea unui monument dedicat eroilormarinari cãzuþi la datorie, comitetul deacþiune fiind prezidat de generaluladjutant Paul Teodorescu, ministrulAerului ºi Marinei. De asemenea, L.N.R.a continuat colaborarea cu ligilebelgianã, bulgarã, englezã, francezã,italianã, iugoslavã, olandezã ºi polonezã.Pentru capacitarea interesului faþã deproblematica apelor, Liga a lansatsuplimentul „Marea Noastrã pentruTineret“.

În anul 1939, L.N.R. avea 38 de filiale.La 23 aprilie, sediul centralei L.N.R. afost mutat în localul din str. Spiru Haret nr.6, pus la dispoziþie gratuit de B.N.R.

Mãria Sa Regele Carol al II-lea, cuprilejul audienþei ce a binevoit a acordadomnilor cotraamiral Coandã,preºedintele LNR ºi comandor BotezEugen, secretar general, a acceptatpreºedinþia activã a Ligii.

Comitetul, în ultima sa ºedinþã, aluat, cu lungi ºi unanime aclamaþiuni,act de înaltã hotãrâre ºi a transmisurmãtoarea telegramã Mãriei Sale.

„Comitetul Central al LNR întrunitîn ºedinþa de la 1 Martie (1933 - n.red.),a primit cu mare entuziasm ºtirea cãMV. A binevoit sã ia preºedinþia activãa Ligii Navale.

Depunând la picioarele MV omagiilelor de adâncã mulþumire, devotamentºi recunoºtinþã, privim în viitor, cu toatãîncrederea, propãºirea acestei instituþiinaþionale pentru creearea unei doctrinenavale româneºti ºi pentru rãspândireacultului Mãrii.

Regele Carol al II-lea - preºedinte activ LNR*

Din toatã inima strigãm Sã trãiascãpreºedintele activ al Ligii NavaleRomâne”.

La aceastã telegramã M.S. Regelea binevoit sã rãspundã:

„Amiral Coandã - Liga NavalãRomânã

Loco

Mulþumesc pentru frumoasatelegramã ce mi-o trimiteþi cu prilejulpreluãrii preºedinþiei Ligii NavaleRomâne ºi vã asigur din nou de totinteresul ce-l port frumoasei opereîntreprinse

(ss) Carol”

* Reprodus dupã revista „RomâniaMaritimã ºi Fluvialã”; Anul II, Nr. 2-3(februarie-martie 1933), pg.42

Regele Carol al II-lea, preºedinteal Ligii Navale Române

12


C M Y K

În urma evenimentelor din iunie ºiaugust 1940, Liga a pierdut 14filiale. La 1 mai, Liga a deschisîn sala Ministerului Propagandeiexpoziþia de fotografii ºi stampe,,Marina Românã de ieri ºi deazi”, organizatã de locotenent-comandorul Dimitrie ªtiubei ºiG. Olszewschi. Sub patronajulLigii, pe 8 mai sala AteneuluiRomân a gãzduit un concertsusþinut de orchestrasimfonicã a armatei, dirijatãde locotenent-colonelulEgizzio Massini, cei 74 000de lei încasaþi fiind destinaþirealizãrii MonumentuluiMarinarilor.

În anul 1942, Liganumãra 32 fi l iale. Pe 2aprilie 1941, locotenent-comandorul Dimitrieªtiubei a organizat ointeresantã expoziþie depicturi marine în salaDalles iar pe 4 aprilie, subpatronajul L.N.R., laOpera Românã a avut loc spectacolul,,Vasul fantomã”, parte din fondurilerealizate fiind donate preºedinþieiConsiliului de Miniºtri pentru ajutorarea


LNR ÎN VREME DE RÃZBOILNR ÎN VREME DE RÃZBOILNR ÎN VREME DE RÃZBOILNR ÎN VREME DE RÃZBOILNR ÎN VREME DE RÃZBOI

familiilor ostaºilor cãzuþi la datorie.Prin sentinþa nr. 13 din 28 mai

1941, Tribu-

nalul Ilfov a aprobat modificãrile adusestatutului L.N.R., votate în adunãrilegenerale extraordinare din 19 mai 1940

ºi 9 februarie 1941. La15 ianuarie 1942,c o n t r a a m i r a l u ladjutant NicolaePãiº, subsecretarde stat al Marinei, afost ales preºedinteactiv al L.N.R.

În anul 1943 Ligaavea 43 de fil iale.Numãrul membrilor acrescut de la 5 200 în1937 la 12 000 în1943. Anul urmãtor, încele 39 de fi l ialeactivau 9 700 demembri.

În 1945 numãrulfilialelor s-a redus la 31.Dupã bombardamentulcare a distrus localulB.N.R., sediul L.N.R. s-amutat temporar în holulSubsecretariatului de Statal Marinei (S.S.M.)


Revista LNR a relatatpermanent participarea marineimilitare ºi comerciale la rãzboi.

Scurtã cronologie

PREªEDINTE DE ONOARE:M.S. Regele Mihai I al României

MEMBRII DE ONOARE:M.S. Regina-Mamã ElenaM.S. Regina ElisabetaA.S.I. Arhiducesa IleanaA.S.R. Principele NicolaeAntonescu Ioan, Mareºal al României,Conducãtorul Statului ºi preºedinte alconsiliului de miniºtri;Antonescu Mihail, vice-preºedinte alconsiliului de miniºtri;Angelescu Paul, general adjutant;

Bãlãnescu Ioan, vice-amiral;Brâncoveanu Basarab;Buºilã Constantin, inginer, fost ministrual comunicaþiilor ºi lucrãrilor publice;Caranfil Nicolae, inginer;Chioschi Henry, general;Constantinescu Mitiþã, avocat;Grozea Ioan, farmacist;Popp Valer, avocat;Referendaru Alexandru, general;Samsonovici Nicolae, general;Simion Mehedinþi, profesor universitar;Sassu Vasile, avocat;Spiropol Ioan, c-amiral;

Tãtãrescu Gheorghe, fost prim-ministru;Teodorescu Paul, general-adjutant.

COMITETUL CENTRAL AL L.N.R.PREªEDINTE:N. Pãiº, v.amiral-adjutantVICE-PREªEDINTE:Georgescu Ioan, c.amiral

Nota redacþiei: în continuare suntnominalizaþi cei 25 de membri de drept -conducãtori ai instituþiilor de stat careaveau tangenþã cu apele, cei 43 demembri aleºi ºi cei 6 cenzori.

Darea de seamã anualã a Ligii Navale Române1 aprilie 1943-31 martie 1944*

* Reprodusã dupã revista „Marea Noastrã“, nr.3-4/1944, pãstrându-se ortografia vremii.

13


C M Y K

CENTRALAÎn anul bugetar expirat atât þara cât ºi

armata noastrã au continuat sã se afle înaceeaºi situaþiune ca ºi anul precedent, la22 Iunie, împlinindu-se trei ani de cândnaþiunea românã se gãseºte în rãzboiul deapãrare, în care oºtirea noastrã, cu unitãþileei terestre, marine ºi aeriene luptã pe frontulde rãsãrit.

În ce priveºte marina noastrã, una ºinedespãrþitã, cea militarã ºi cea comercialã,deºi copleºitor de micã faþã de aceea aadversarului nostru dela rãsãrit, a fost laînãlþimea datoriei sale. Ca un gloriosrãsunet al vitejiei marinarilor noºtri, doveditãîn toate operaþiunile dela începutulrãzboiului ºi pânã acum, însuºiConducãtorul Statului, domnul Mareºal IonAntonescu, a citat Marina românã peîntreaga naþiune ºi armatã prin ordinul dezi Nr.54 din 10 Februarie 1944 care a umplutinimile tuturor cetãþenilor de mândrie ºibucurie pentru aceastã binemeritatãrãsplatã moralã.

Liga Navalã Românã, simbolrepresentativ al spiritului ºi al aspiraþiunilormarinãreºti, a reprodus la timp acel ordinde zi în revista Marea Noastrã ca documental unei epoci de glorie marinãreascã.

Deºi trãim în vremuri de apãsãri ºiîngrijorare pentru întreg neamul românesc,deºi pe deasupra tuturor preocupãrilorscumpetea vieþii a mers crescând, - totuºiLiga Navalã Românã ºi-a vãzut de drumulei, trasat pe temeiul de experienþã din trecut,continuându-ºi activitatea ca ºi în ceilalþiani, în toate ramurile programului ei. Dareade seamã de faþã înfãþiºeazã membriloraceastã activitate cu realizãri care pot fiîncadrate în conºtiinþa împlinirii datoriei.

RECULEGEREÎn cursul anului expirat Liga Navalã a

avut de înregistrat pierderi dureroase înrândurile membrilor care au colaborat îndecursul anilor în folosul ºi sprijinul marineinoastre. Astfel ne-au pãrãsit pentrutotdeauna generalul de corp de armatã (r)Marcel Olteanu, fost inspector general alMarinei Regale; Comandorul (r) EmilOpriºan, fost ani dearândul administratoral Ligii, în cei mai grei ani ai ei; locotenentulaviator (r) Mihai Brâncoveanu, cãzut ladatorie, fiul membrului nostru de onoareBrâncoveanu; vice-amiralul MihailGavrilescu, fost membru în comitetulcentral. Fiecãruia revista „Marea Noastrã”le-a închinat pagini de comemorare.

COOPTÃRI DE MEMBRI ÎNCOMITETUL CENTRAL AL L.N.R.

1. Au fost realeºi în comisia de cenzoridomnii: inginer-inspector general N.Georgescu, inginer-inspector general I.

Ghica, comandor Emil Opriºan, colonel A.Drãghicescu, avocat Asvadurov ºi dr.Florin Codrescu.

2. D. inginer-inspector general TomaGâlcã ºi avocat Al. Bilciurescu au fost

aleºi în comitetul central, la locurile vacante.3. D. general Traian Grigorescu a fost

cooptat membru în comitetul central.4. D. inginer Aristide ªtefãnescu,

directorul general al ºantierelor navale„România” din Brãila a fost propus camembru de onoare al L.N.R. pentru marelesprijin material ºi moral acordat Ligii.

5. D. avocat Al. Bilciurescu, vechipropagandist ºi distins conferenþiar a fostcooptat în comitetul de lecturã al centraleiL.N.R.

CONVOCÃRI DE COMITETECentrala L.N.R. a continuat sã lucreze

ca ºi în anii precedenþi, conform statutului,prin comitetul de direcþie, cel central ºiadunarea generalã.

Comitetul central a fost convovat la 10Aprilie 1943 în vederea adunãrii generaleanuale, la care a asistat ºi d. general decorp de armatã N. ªova., ministru-subsecretar de Stat al marinii. Adunareageneralã, care s’a þinut la 20 Iunie 1943 caºi comitetul central au dat directive generalepentru propaganda din acest an. Comitetulde direcþie s-a întrunit la 3 ºi 6 Iunie, 7August, 12 Septembrie, 10 Noembrie 1943ºi 12 Februarie 1944. În acest chip membriicomitetului central au fost foarte rarderanjaþi, în schimb comitetul de direcþies’a întrunit mai des, lucrãrile fiind þinute lacurent de preºedintele activ, secretarul

general ºi întreg personalul în excelentecondiþiuni.

EVENIMENTECa ºi în anii precedenþi conducerea

centralei a cãutat sã fie la curent cu toateevenimentele importante din þarã în legãturãcu preocupãrile sale. Atât centrala cât ºifilialele s’au bucurat de aceiaºi încredere,au gãsit aceiaºi înþelegere ºi au întâlnitacelaºi sprijin din partea autoritãþilor de Statºi particulare ori de câte ori s’a apelat la ele.

Operaþiunile navale au fost urmãrite cutoatã atenþiunea, în special ale forþelorcombinate germano-române pe MareaNeagrã ºi pe Dunãre, toate fiind relatate în„Marea Noastrã”.

Subsecretariatul de Stat al Mariniinoastre a continuat rodnica activitate,îmbrãþiºând întreaga conducere a ambelormarine, urmãrind þinta finalã: biruinþa înapãrarea teritoriului ºi coastelor româneºti.

Problemele navigaþiei pe Dunãre aupreocupat cercurile autorizate pentrudesãvârºirea instalaþiilor portuare,modernizarea instalaþiunilor detransbordare, sporirea parcului de vase,pentru ca Dunãrea sã devinã calea fluvialãce va lega Marea Nordului ºi Balticã cuMarea Neagrã ºi Europa de Sud. Diferitestudii au apãrut în acest domeniu ºi ointeresantã expoziþie a arãtat miilor devizitatori atât realizãrile cât ºi grandioaseleproiecte.

Cu prilejul serbãrilor renaºterii artilerieiromâne de acum 100 ani ºi marina ºi-aspus cuvântul omagial prin articolesemnate de d. general N. ªova, ministrulMarinii, vice-amiral Bãlãnescu, comandor

Regele Mihai I,preºedinte de onoare al LNR

Viceamiral-Adjutant Nicolae Pãiº,preºedinte al Ligii Navale Române

14


C M Y K

Negulescu ºi alþii.

FILIALELE L.N.R.Numãrul filialelor care fac cea mai

intensã propagandã în cuprinsul þãrii amers crescând, ca ºi al membrilor, cuoarecare fluctuaþiuni datoritãevenimentelor. Tabelul de mai jos aratãacest lucru:

Ani Numãrulfilialelor membrilor

1937 11 52001938 25 70001939 26 75001940 38 90001941 24 87001942 32 90001943 43 120001944 39 9700

Din acest tablou se vede cã în urmaevenimentelor din 1940 au fost perdute14 filiale, apoi au mers crescând pânã în1943, scãzând în anul 1944 din cauzaconcentrãrilor, majoritatea conducãtorilorfiind militari.

Iatã numele filialelor, în care suntcuprinse ºi cele care au activat intens atâttimp cât situaþia de rãzboi le-a îngãduit,parte din ele refugiindu-se în interior, fãrãa mai putea lucra.

1. ARAD, preºedinte d. inspector ing.C.F.R. Virgil Pop; sediul: la centrul nautic„Lt. Erou Dante Gherman”.

2. BÃLÞI, preºedinte d. lt. colonel P.Hanciu; secretar lt. Colonel I.P. Gussi;sediul: la legiunea de jandarmi.

3. BEREZENI (Fãlciu), preºedinte d.ªtefan Blãnaru, primar; secretar d. AurelChiºui; sediul: la primãria comunei.

4. BRÃILA, preºedinte d. generalAvramescu; secretar d. comandor I.Cerna;sediul: la grupul navelor grãnicereºti

5. BRAªOV, preºedinte d. consilier Gh.Diaconescu; secretar d. lt. colonelPetrescu Cezar; sediul: la subinsp. P.P. almunicipiului.

6. BACÃU, preºedinte d. lt. colonel C.Ionescu, prefectul judeþului; secretar d. P.Mihãilescu; sediul: la subinsp. P.P.

7. CALAFAT, preºedinte d. G. Giuicã,avocat; sediul: la d. avocat Giuicã.

8. CÃLÃRAªI, (Ialomiþa), preºedinte d.Eugen Cialîc, primarul oraºului; secretard. N. Critia; sediul: la cãpitãnia portului.

9. CÃLMÃÞUI (Fãlciu), preºedinte d.Ilie Rotaru, primar.

10. CÂMPULUNG (Muscel), pre-ºedinte d. colonel Babeu Zaharia; secretard. plut. ad-þie Vâlceanu I. Marcu; sediul: lacomenduirea pieþei.

11. CARACAL, preºedinte d. profesorCrãciun Pãtru; sediul: la liceul Ioniþã

Assan.12. CETATEA-ALBÃ, preºedinte d.

maior Negulescu C.; secretar d. C.Ungureanu; sediul: la tribunal (grefã).

13. CHIªINÃU, preºedinte d. generalPopescu Marin; secretar RaulSachelarides; sediul: la comenduireapieþei.

14. CONSTANÞA, preºedinte d. C.Amiral Horia Mãcellariu; secretar d. lt.comandor Ovidiu Mãrgineanu; sediul: laserv. Hidrografic al marinei.

15. CORABIA (Romanaþi), preºedinted. lt. colonel Th. Cãpitãnescu; secretar d.profesor Th. Bucºenescu; sediul: lacãpitãnia portului.

16. DRÂNCENI (Fãlciu), preºedinte d.Tãnase Pãrnuº; secretar d. ªtefanSãnduþã; sediul: la primãria comunei.

17. FÃLCIU (Fãlciu), preºedinte d. av.Iacob Filipescu, primar; secretar d. EugenDimitriu; sediul: la primãria comunei.

18. GALAÞI, preºedinte d. DanSãrãþeanu; secretar d. cãpitan Ad.Popescu; sediul: str. Plantelor nr.8.

19. GIURGIU, preºedinte d. general D.Petrovici; secretar d. ing. Emil Angelescu;sediul: la prefectura judeþului.

20. GROZEªTI (Fãlciu), preºedinte d.Gheorghe Plop, primarul comunei;secretar d. Ion Ungureanu; sediul: laprimãria comunei.

21. HOTIN, preºedinte d. colonel Const.ªerbãnescu; secretar d. profesor StelianSterescu.

22. IAªI, preºedinte d. general HugoSchwab; secretar d. lt. colonel Pavlov Ion;sediul: la c-dt corp.IV, str. ªtefan-cel-Mare.

23. ISMAIL, preºedinte d. colonelAtanasiu Sergiu, prefect; secretar d. cãpit.de port Ioan Mihãilescu; sediul: lacãpitãnia portului.

24. LUNCA-BANULUI (Fãlciu)preºedinte d. primar al comunei; sediul:la primãria comunei.

25. MOLDOVA-VECHE (Caraº),preºedinte d. Grivei Mihail, pretor; secretard. Petre Rãdulescu, cãpitanul portului;sediul: la cãpitãnia portului.

26. PIATRA-NEAMÞ, Preºedinte d. I.Chietreanu, avocat; secretar d. GrigoreCovrig; sediul: la prefectura judeþului.

27. RÂMNICU-VÃLCEA, preºedinte d.general Olimpiu Stavrat; secretar d. ad-tor cãpitan Gh. Catrina; sediul: la comand.Garnizoanei.

28. ROMAN, preºedinte d. general C.Constantinescu; secretar d. cãpitanCocãneanu; sediul: la comand.Garnizoanei.

29. SCOPOªENI (Fãlciu), preºedinted. Gh. Popa, primar; sediul: la primãriacomunei.

30. SIGHIªOARA (judeþul Târnava-

Mare), preºedinte d. colonel Traian Antohi,prefectul judeþului; secretar d. MihailDamian; sediul: la prefectura judeþului.

31. STÃNILEªTI (Fãlciu), preºedinted. Enache Oancea, primar; sediul: laprimãria comunei.

32. SULINA, preºedinte d. inginer C.Burghele; sediul: la cercul marinei.

33. TG.-LIPCANI (Hotin), preºedinted. colonel Const. ªerbãnescu; secretar d.cãpitan P. Clinceanu; sediul: lacomandamentul garnizoanei.

34. TG.-OCNA (Bacãu), preºedinte d.colonel Enescu; secretar d. prof. N.Cosma; sediul: la judecãtoria mixtã.

35. TIMIªOARA, preºedinte d. generalDeliceanu, prefectul judeþului, secretar d.Despot Eftimiu; sediul: la prefecturajudeþului Timiº-Torontal.

36. TULCEA, preºedinte d. colonel N.Ghica, prefectul judeþului; secretar d. IoanCoca; sediul: la cercul militar.

37. TURNU-MÃGURELE, preºedinted. lt-colonel Laurenþiu Nicolau, sediul: lacãpitãnia portului.

38. TURNU-SEVERIN, preºedinte d. V.Neta; secretar d. ing. V. Plopeanu; sediul:la ºantierul naval.

39. VETRIªOAIA (Fãlciu), preºedinted. primar al comunei; sediul: la primãriacomunei.

MEMBRI CORESPONDENÞI DINÞARÃ:

Curtea de Argeº, d. cãpitan EmilianCostescu, colegiul militar „Mareºal I.Antonescu”.

Isvoarele (Prahova), d. Grigore Gr.Grigorescu, învãþãtor.

Judeþul Prahova - afarã de Ploieºti - d.Dumitru Grigorescu.

D. Titu Maiorescu a fost desãrcinat dincalitatea de membru corespondent laPloieºti.

Sunt pe cale de înfiinþare filiale laBudeºti (Râmnicu Sãrat) prin stãruinþa d-lui învãþãtor gr.II, I. Bucur, directorulcãminului cultural „Regina Maria”; laPloieºti datoritã d-lui profesorDumitrescu-ªtefãneºti; la Târgu Jiumulþumitã d-lui avocat N. Petrescu.

REVISTE ªI PUBLICAÞIUNICa ºi în anul precedent hârtia

necesarã publicaþiunilor de propagandãs’a scumpit, ca ºi tipãrirea cu un procentde 30%. Datoritã însã prevederii ºi buneiadministraþii, centrala s’a asigurat dinvreme cu hârtie. În prezent avem îndepozit un vagon de hârtie.

Astfel revistele noastre „MareaNoastrã“ ºi „Marea Noastrã pentruTineret“ au apãrut regulat alternativ, astfelcã membrii ºi abonaþii noºtri au putut primi

15


C M Y K

în fiecare lunã una din reviste. Materia totatât de bogatã ca ºi în trecut, atrãgãtoareatât ca presentare cât ºi prin fondulcuprinsului.

Am continuat schimbul cu revisteromâne ºi streine, menþionându-le înrecenziile noastre. Interesul pentruproblemele marinãreºti a sporit evident:multe reviste au reprodus din articolelenoastre. La rându-ne am reprodus ºi noiarticole relative la marinã publicateaiurea.

„Marea Noastrã pentru Tineret“ areun rãsunet din ce în ce mai mare printretineret, prin conþinutul ei. Ultimul numãrmai ales, care dã numeroase planuri deconstrucþii, umple un gol simþit de mult, înromâneºte, fiind prima încercare de acestgen. Dacã nu ar fi survenit ultimeleevenimente, suntem siguri cã mii deambarcaþiuni, construite chiar de membriinoºtri, ar fi împânzit apele noastre.

Publicaþiunile noastre au ajuns la 55ºi anume: „I.Gr. Perieþeanu poet al mãrii“de Al. Bilciurescu (a 53-a); „Marea ºiMuzica“ de Al. Bilciurescu (a 54-a); „Întrecer ºi apã“, culegere de ilustraþiuni careau servit la conferinþa d-lui Comandor A.Negulescu (a 55-a); „Cum sã neconstruim o barcã“ de mai mulþi autori(a 56-a). Numai patru, din cauza lipsei defonduri, deºi în anii precedenþi apãreaupânã la 10.

Calendarul de perete tipãrit în 12.000exemplare a fost tot atât de apreciat ca ºiîn anii trecuþi, precum valoarea saartisticã, opera d-lui comandor D.ªtiubei.

CONFERINÞEObiºnuitele serii de conferinþe þinute

atât în capitalã cât ºi în provincie au fostcercetate de un numeros public de toatevârstele ºi de toate categoriile sociale. Caºi în anii trecuþi au fost ceruþi conferenþiariîn provincie: cererile au fost satisfãcute înafarã de ultimele luni din cauza greutãþilorde transport pentru conferenþiari. Iatãnumele celor care au vorbit ºi titlurileconferinþelor:

D. general de divizie Virgil Economu:Mãrturiile unui candidat la marinãrie (9Aprilie 1943); d. Al. Bilciurescu: Muzicaºi Marea cu demonstraþie artisticã (la16.IV.43); d. comandor G. Mocanu: Marinaromânã în actualul rãzboi (la 9.I.1944);d. prof. inginer N. Saegiu: ParadoxeleMãrii Negre (la 16.I.1944); d. avocat Al.Bilciurescu: Sirenele în mitologie ºiliteraturã (30.I.44); d. avocat Ursescu:Trei rapsozi ai mãrii (13.II.44); d. contraamiral C. Negru: Din psihologiamarinarului (27.II.44); d. comandor AurelNegulescu: Între cer ºi apã, din viaþamarinarilor noºtri (12.III.44).

În þarã au vorbit c-amiral C. Negru,comandor Ioan, inginer Saegiu,comandor Popescu-Deveselu, comandorNegulescu la Arad, Tg. Ocna, Braºov,Calafat, Timiºoara.

Înregistrãm cu bucurie seriaconferinþelor „Universitãþii Libere dinBucureºti“ despre Marea Neagrã, vorbinddomnii:

Prof. Radu Vulpe: Marea Neagrã înepoca greacã;

Prof. N. Bãnescu: Marea Neagrã înepoca bizantinã;

Prof. V. Papacostea: Marea Neagrãºi conflictul ruso-turc;

N. Lugojanu: Marea Neagrã în politicaeuropeanã pânã la conflictul ruso-turc;

Prof. Gh. Brãtianu: Marea Neagrã înpolitica europeanã dela congresul dinBerlin.

Conferinþele au fost urmãrite cu interesiar Liga a propus Universitãþii Liberepublicarea ciclului.

Înregistrãm ºi conferinþa în cadrul„Asociaþiei Scriitorilor Militari Români“þinutã de d. Comandor Dreyer din marinagermanã care a vorbit despre marinagermanã ºi încheiatã cu apologia marineiromâne în operaþiunile de pe MareaNeagrã.

EXPOZIÞIIÎn capitalã o foarte cercetatã expoziþie

româno-germanã de autostrãzi ºi cãinavigabile a arãtat publicului prin panouri,machete ºi miniaturi lucrãrile ServiciuluiHidraulic ºi P.C.A. pe Dunãre, Nistru, Prutºi Bega; amenajarea lacurilor din jurulBucureºtilor, proiectele de legareaIalomiþei cu Dunãrea prin Bucureºti,Dunãrea ca arterã de comunicaþieinternaþionalã cu canalele existente ºicele proectate de legãturã între MareaNordului, Balticã ºi Neagrã, amenajareabraþelor Sulina ºi Sf. Gheorghe, canalulCernavoda-Constanþa, traficul peDunãrea maritimã, stampe din 1820 aporturilor Giurgiu, Brãila ºi Galaþi.

La 29 Mai 1943, în sãlile Academieide Arhitecturã s’a deschis expoziþia dedesenuri a ºcolilor secundare dinîntreaga þarã, în prezenþa d-lui IonPetrovici, ministrul culturii naþioanle ºi alcultelor. La aceastã expoziþie câtevapanouri au fost rezervate Ligii Navale,care a expus lucrãrile premiate laconcursurile dintre anii 1935-1942 ºipublicaþiunile editate de L.N.R. Cu acestprilej s’a tipãrit o broºurã-catalog cunumele tuturor premianþilor la aceleconcursuri ºi copii dupã desenurilepremiate.

Filiala Braºov a organizat în pavilionulde tragere al Pregãtirii Premilitare din ziua

Marinii o expoziþie cu fotografii, materialde propagandã, lucrãrile tineretuluiparticipant la concursurile anterioare,desenuri ºi miniaturi.

Tot la Braºov ºi în aceiaºi zi filiala aorganizat la librãria „CarteaRomâneascã“ o vitrinã cu scrieri deliteraturã marinãreascã. Material depropagandã, etc.

În capitalã, de Ziua Marinii, librãria„Cartea Româneascã“ a aranjat o vitrinãcu panouri înfãþiºând scene din activitateamarinii de rãzboi, reviste, pavilioane etc.

SPORTURI NAUTICEÎmprejurãrile grele, strâns legate de

starea de rãzboi, au stingherit într’ooarecare mãsurã activitatea practicãriisporturilor nautice-n þarã. În capitalã însãsituaþia a îngãduit desvoltarea unor atarimanifestãri. Liga Navalã le-a urmãrit, caºi în anii precedenþi, încurajându-le printoate mijloacele: conferinþe, intervenþii pelângã autoritãþi, îndemnuri, decernãri depremii ºi diplome, etc. Liga Navalã astãruit mai ales în practicarea înnotului,credincioasã programului stabilit încã din1933 ca acest sport sã fie introdusobligator în toate ºcolile din þarã.Ministerul Culturii naþioanle ºi al Educaþieia dat chiar o circularã în acest sens, iarFederaþia Sporturilor de Apã ºi-aîndeplinit cu prisosinþã misiunea, formândserii de instructori dupã prealabileconsfãtuiri cu representanþii tuturorsporturilor de apã în ziua de 20 Mai 1943.

Redãm mai jos, pe scurt, câteva dindemonstraþiunile care s’au desfãºurat încursul anului:

Sub auspiciile Ligii Navale la 25 Iulie1943 a avut loc în piscina strandului Obor,pus la dispoziþie de Primãria Municipiului,un concurs de verificare ºi antrenamenta micilor începãtori, copii ºi seniori aicluburilor nautice din capitalã, la care auluat parte Liga Navalã, Stadiul Român,Viforul Dacia ºi C.F.R. cu un numãr deaproximativ 70 înnotãtori. L.N.R. a donatpremii celor dintâi trei clasaþi dela fiecareprobã, diplome, cãrþi, broºuri ºi tablouricu caracter marinãresc.

De Ziua Marinei conform tradiþiei s’adesfãºurat în aceeaºi piscinã concursulde înnot ºi polo pe apã organizat deL.N.R. pentru cupele „Amiral I. Coandã“ºi aceea a „Eroilor Marinari“ în prezenþad-lui general Victor Iliescu, ministru S.S.al Educaþiei extraºcolare.

Au luat parte cinci cluburi nautice cuaproximativ 100 înnotãtori ºi înnotãtoare.Cupa „Amiral I. Coandã“ a fost câºtigatãde clubul „Viforul Dacia” care a totalizat49 de puncte, urmat de secþia de nataþieL.N.R. cu 39 de puncte ºi „Stadiul Român“

16


C M Y K

Sediul central al A.N.R.

cu 29 de puncte.Marþi, 17 August, în acelaºi bazin s’a

disputat matchul de polo pe apã pentrucupa „Eroilor Marinari“ între cluburile„Viforul Dacia“ ºi C.F.R. Cupa a revenitprimului club.

Duminicã 22 August, cu prilejulîmplinirei a 12 ani de rodnicã muncã aasociaþiei „Dor de Ducã“ de subpreºedinþia d-lui Henry August s’a disputatpentru a treia oarã crosul nautic pentrucupa „Dor de Ducã“, care a revenitechipajului Badea Dumitru ºi Gh. Bunescu.La acest cros interesant au luat parte 8ambarcaþiuni. Liga Navalã apreciindstãruinþa asociaþiei organizatoare a oferitca sprijin suma de 10.000 lei.

Cu sprijinul material ºi moral al L.N.R.s’a disputat la Cãlãraºi în ziua de 5septembrie 1943 campionatul Dunãrii, pedistanþa de 10 km, de la pichetul Chiciudin faþa Silistrei pânã la Cãlãraºi. Cupele„General Virgil Bãdulescu“ ºi „Eroulcolonel I. Deculescu“ au fost oferite declubul bucureºtean „Metropola“. Tuturorconcurenþilor clasaþi li s’au oferit fanioaneL.N.R., diplome, cãrþi, reviste, broºuri ºitablouri cu caracter marinãresc.

Liga Navalã a mai încurajat înnotuloferind cãrþi ºi tablouri micilor înnotãtoridela bazinele din capitalã în care mii deelevi ºi eleve au folosit binefacerile apeisub oblãduirea Consiliului de Patronaj.

Subsecretariatul de Stat al Marinei îndorinþa de a stimula miºcarea sportivãnauticã ne-a cerut pentru documentare,informaþiuni relative la studiul acesteiprobleme naþionale: Centrala, dupã ce aobþinut relaþiuni dela filialele sale, decomun acord cu Federaþia Sporturilor deApã, a comunicat ministerului dateleobþinute. Problema urmeazã a fi reluatãla timpul oportun.

ZIUA APELORDin cauza evenimentelor Ziua Apelor

nu s’a putut serba în anul 1943.

ZIUA MARINEIÎn schimb Ziua Marinei a fost

sãrbãtoritã atât în capitalã cât ºi în restulþãrii cu demnitate ºi mândrie. În toateziarele au apãrut articole închinate

marinei ºi marinarilor noºtri, iar la Radios’a desvoltat un program bogat constânddin cuvântãri, muzicã ºi recitãriocazionale.

În capitalã Liga Navalã a adunat labiserica Sf. Spiridon pe toþi membrii ei ºifamiliile celor cãzuþi la datorie, pentru aasista la un serviciu divin pentru ocrotireamarinei ºi marinarilor ºi pentru pomenireaeroilor marinari. La sfârºitul slijbeipãrintele Vintilescu a þinut o frumoasãpredicã (publicatã în „Marea Noastrã“ nr.9-10/43, pag.160), iar d. Vice-amiraladjutant N. Pãiº, preºedintele L.N.R. arostit o scurtã cuvântare. Au asistat lapioasa ceremonie reprezentanþii

autoritãþilor militare ºi civile, ofiþerii demarinã ºi o numeroasã asistenþã.

În provincie serbarea s’a desfãºuratîn chip înãlþãtor, cu concursul autoritãþilorlocale la Arad, Avdaruia (Tighina), Brãila,Calafat, Cãlãraºi, Giurgiu, Hârºova, Iaºi,Ismail, Lehliu (Ialomiþa), Mangalia, Ostrov,Piatra-Neamþ, Târgu-Ocna, Turnu-Severin, Tulcea, Vâlcov. La Cetatea Albãs’a fãcut o escursie la cimitirul eroilor dinvecinãtate.

La Constanþa serbarea a avut loc înprezenþa d-lui general C. Pantazi, ministrulde rãzboi, a d-lui N. ªova, ministru sub-secretar de Stat al Marinei ºi a ºefilor deautroritãþi locale. Cu acest prilej s’audistribuit decoraþiuni vitejilor, iar d. generalN.ªova a þinut o înãlþãtoare cuvântare, carea fost radiodifuzatã.

Centrala a trimis telegrame oamgiale ºia reprodus în organul sãu de publicitatearticolele apãrute în legãturã cu aceastãsfântã zi.

CONCURSURIAtât centrala L.N.R. cât ºi filialele au

þinut sã încurajeze prin concursuri tinereleelemente, spre a le atrage spre marinã ºia le inspira dragostea de apele noastre,marinarii ºi conducãtorii de mâine dintineret recrutându-se în viitor.

Concursurile au constat fie din lucrãriscrise, fie din desenuri sau picturi, fie dincompetiþiuni nautice. S’a reuºit astfel sãse emuleze elemente tinere de ambelesexe, chiar din oraºe de munte, cum ar fiBraºovul sau Piteºtii. În acest fel L.N.R.contribuie, alãturi de organele oficiale aleStatului, la evidenþierea tinerelor talente.Iatã un real serviciu pe care L.N.R. îladuce þãrii ºi marinei. Rezultatele au fostpublicate la timp în revistele noastre,semnalând în special filiala Braºov.

Concursul a avut succesul aºteptat.Distribuþia premiilor, în valoare de 26.000lei, depuºi pe numele fiecãruia la Casade Depuneri ºi diferite cãrþi s’a fãcut la

sediul centralei de cãtre d. V.Amiral-adjutant N.Pãiº,preºedinte L.N.R.

RECOMPENSELiga a cãutat ºi în acest an,

cu toatã lipsa de fonduri, arãsplãti persoanele sauasociaþiunile care au ajutat-oîn opera sa de propagandã.

De asemenea ne-a bucuratrecompensele oficiale acor-date marinarilor. Astfel:

În cadrul unei înãlþãtoaremanifestãri M.S. Regele MihaiI a asistat la ceremonia înãlþãriiîn grad a promoþiei de ofiþeriactivi 1943 botezatã „Mihai

Viteazul”, din care fac parte ºi absolvenþiiºcoalei navale. Sãbiile de onoare oferiteºefilor de promoþie au fost primite deaspirantul Tomescu Constantin (viitorcontraamiral) ºi aspirantul mecanicPopescu Ioan.

De ziua Marinei au fost decoraþi cumedalia „Virtutea Militarã“ mai mulþi ofiþeriºi persoane civile, între care d. MihailAntonescu, preºedintele consiliului deminiºtri; d. general de corp de armatã C.Pantazi, ministrul de rãzboi; d. general N.ªova, ministrul marinei; d. general Gh.Dobre, ministrul înzestrãrii armatei; d. Al.Negru, ministrul finanþelor; d. inginer C.Buºilã, fost ministru al comunicaþiilor.

Meritatã ºi la timp venitã a fostdecorarea cu ordinul „Steaua României“cu spade în gradul de ofiþer cu panglicãde „Virtutea Militarã“ pavilioanele navelorMajestãþii Sale: distrugãtoarele: „RegeleFerdinand“, „Regina Maria“, „Mãrãºti“ºi „Mãrãºeºti“, submarinul „Delfinul“,torpiloarele „Smeul“, „Sborul“ ºi„Nãluca“, canonierele „Stihi Eugen“,„Dumitrescu“, „Ghiculescu“ nava port-mine „Amiral Murgescu“, cruciºãtorulauxiliar „Dacia“.

D. vice.amiral adjutant N. Pãiº,preºedintele L.N.R. a fost distins cu„Meritul Cultural pentru sport“.

Ziua Marinei 1943.Ofiþeri de marinã participanþi la festivitãþi.

Ziua Apelor, anul 1942. Gata de start.

17


C M Y K

Ca încheiere semnalãm citarea prinordin de zi pe armatã ºi naþiune a marineimilitare ºi comerciale pentru faptele

eroice cu care s’au distins marinarii noºtri.Liga Navalã a transmis felicitãri tuturorºefilor de autoritãþi care au contribuit lapregãtirea ºi conducerea unitãþilor lor.

SPECTACOLEÎn anul acesta centrala nu a organizat

nici un spectacol pentru a-ºi pãstraatitudinea de cuviinþã impusã de situaþiade rãzboi. Cum în capitalã spectacolelede tot felul nu au lipsit s’a renunþat a seadãoga ºi ale ei. Filialele în schimb auorganizat spectacole cinematografice,unele închiriind sãli pentru a le exploata,creindu-ºi venituri pentru propagandamarinãreascã - cum au fost cele din PiatraNeamþ, Cetatea Albã, altele mulþumindu-se cu representaþii ocazionale, ca celedin Iaºi, Chiºinãu, Constanþa, Brãila,Galaþi, Timiºoara, Arad.

Centrala a aprobat doar presentareafilmului „Chemarea Mãrii“ în Noiembrie-Decembrie 1943 la cinema Scala ºi Regaldin Bucureºti, apoi la Brãila ºi Galaþi. La25 Martie 1944 centrala a mai organizato ºezãtoare cinematograficã la „Scala”cu un bogat program alcãtuit din filmeproprii: „Trei minute pe submarin“, „Laposturile de luptã”, manifestãri nautice,„Docul plutitor din Constanþa“ ºi alteleoferite de legaþiunea germanã: „Viaþa peo navã ºcoalã“, „ªcoala de navo-modeledin Postdam“, - cu intrarea liberã.

Semnalãm o altã ºezãtoareinteresantã, tot cinematograficã,organizatã în sala Fundaþiei Regale deFederaþia de Sporturi nautice, cu filmemarinãreºti oferite de I.N.C., O.T.G. ºiO.C.R.

DONAÞIUNIPe lângã sprijinul material al

subsecretariatului de Stat al Marinei, Liga

Navalã s’a bucurat de numeroasedonaþiuni venite din afarã, în semn deadmiraþie ºi iubire pentru marina noastrã.S’au primit astfel donaþiuni dela: MinisterulCulturii Naþionale ºi al Cultelor 20.000 lei;Ministerul Finanþelor 50.000 lei; d. ªtefanTuculescu 20.000 lei; enoriaºii bisericiiSf. Nicolae din comuna Bãile Câineni (R.Sãrat) 12.000 lei; d-na Elena Irimescudin Iaºi 1.000 lei, ca premiu pentru ceamai bunã poezie compusã de un marinar;d. inginer Aristide ªtefãnescu, proprietarºi director al ºantierului naval „România“din Brãila 300.000 lei; primãria oraºuluiTimiºoara, pentru filiala din acealocalitate, 20.000 lei; ªantierele Navaledin Galaþi 50.000 lei; Direcþia DunãriiMaritime 10.000 lei pentru filiala Sulina.

Au mai donat cãrþi pentru bibliotecaL.N.R. d. general de divizie Ion Atanasiu,

d. medic general V. Panaitescu,comandor Emil Opriºan, comandorSablin, doamna amiral Eustaþiu, dr.Cadariu.

Liga Navalã la rându-i s’a simþitobligatã a oferi asociaþiei scriitorilor

militari români 6 scaune în valoare de12.000 lei cu ocazia instalãrii în noulsediu propriu.

Filiala Cetatea Albã a primit ofrumoasã donaþiune: o barcã cu 8 ramedela detaºamentul maritim român dinOdessa.

ECOURI ÎN PUBLICISTICÃPublicistica românã ºi strãinã a urmãrit

activitatea Ligii gãzduind în paginile eidiferite articole în legãturã cu marina ºiL.N.R. Marile ziare cotidiane au elogiatla timp bravura marinarilor noºtri, iarreviste germane, spaniole, bulgare, etcau reprodus articole din revistele noastre.

COLABORÃRI ªI LEGÃTURIColaborarea ºi legãtura între

diversele acþiuni sunt temelii pe care Ligaºi-a rezemat activitatea obþinând bunerezultate, care s’au resfrânt ºi asupramarinei. „Totul pentru Marinã“ ºi „Trebuesã avem o marinã la înãlþimea nevoilorþãrii ºi a iscusinþei marinarilor sãi“ au fostºi sunt lozincile noastre.

Contactul strâns cu filialele, cãrora lis’a dat tot sprijinul ºi libertatea de acþiune,pãstrarea legãturii cu membri prinreviste, broºuri ºi conferinþe au fostdrumuri bãtãtorite de conducereacentralei.

În afarã de subsecretariatul Marinei,organul nostru tutelar, legãturi strânse aavut Liga ºi cu ministerul CulturiiNaþionale, care a îngãduit tuturor elevilorsã se înscrie în L.N.R ºi a luat mãsuri caîn cãrþile didactice sã se rezerve capitolepentru marinã, cu material dat de Ligã.

BIBLIOTECA CENTRALEIBiblioteca centralei, cu peste trei mii

de volume aranjate cu fiºier a fost demare folos, în special studenþilor, care augãsit un preþios izvor de documentarepentru cercetãrile lor.

Numãrul cãrþilor a sporit anul acestaprin cumpãrãri, schimb, dar mai alesdonaþiuni, din care cea mai importantã afost acela a întregii biblioteci a regretatului

Cãlãraºi, Ziua Marinei 1943. Stânga - preºedintele LNRrostindu-ºi cuvântarea; dreapta - asistenþa.

Ismail, Ziua Marinei 1943. Stânga - ceremonia religioasã;dreapta - onorul pentru eroii marinari

(continuare în pagina 30)

18


C M Y K



vvvvv Iminenta schimbare de drumÎn 1945, prin editorialul „Marea Noastrã

în slujba democraþiei”, comandorulEugeniu Sãvulescu, directorul Educaþie,Culturã ºi Propagandã (E.C.P.) din(Subsecretariatul de Stat al Marinei(S.S.M.) anunþa deja iminenta „schimbarede drum” a L.N.R.

În urma unei înþelegeri între amiralulPetre Bãrbuneanu, ministru subsecretarde stat al Marinei ºi viceamiralul (r) NicolaePãiº, preºedintele L.N.R. se stabiliserã„modalitãþile de colaborare întreSubsecretariatul de Stat al Marinei ºi Ligã,în condiþiile prevãzute în articolul 7 dinStatutul Ligii Navale Române”. Astfel, Ligaurma sã se înscrie „pe drumul realizãrilordemocratice, pentru a contribui la creareaacelui spirit nou care va trebui sãcãlãuzeascã þara ºi Marina de mâine”.

În anul 1946 nu mai activau decât 19filiale. Liga a fãcut o intervenþie prin S.S.M.pentru ca o delegaþie sã fie primitã de A.I.Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S. înRomânia, în vederea sensibilizãriiguvernului de la Moscova pentru aretroceda nava-ºcoalã „MIRCEA”,construitã din iniþiativa L.N.R.

În urma donaþiei soþilor Eliza ºi Toma Gâlcã,Liga ºi-a instalat sediul în apartamentul 7 alimobilului din str. Wilson nr. 15.

Adunarea generalã a L.N.R.desfãºuratã duminicã, 26 mai 1946, în salade festivitãþi a S.S.M. a ratificatproclamarea ca membri de onoare a dr.Petru Groza, preºedintele Consiliului deMiniºtri, Gheorghe Gheorghiu-Dej,ministrul Comunicaþiilor, generaluluiConstantin Vasiliu-Rãºcanu, ministru deRãzboi ºi Ion Gheorghe Maurer,subsecretar de stat la Comunicaþii, „pentrustrãduinþa pusã la Moscova ºi încununatãde succesul retrocedãrii a parte din navelenoastre de rãzboi ºi de comerþ.”

În ºedinþa din 23 iunie 1946, ComitetulCentral a L.N.R., întrunit dupã adunareageneralã extraordinarã, l-a ales cavicepreºedinte pe contraamiralul NicolaeCristescu, „vechi ºi inimos ligist”.

În 1947, Liga Navalã mai avea pehârtie, 10 filiale, cu un numãr de 5.000 -6.000 membri, în majoritate din burghezieºi ostili regimului de democraþie popularã.Singura activitate era scoaterea uneireviste adresatã tineretului, cu conþinutimpropriu.

vvvvv Schimbarea conducerii L.N.R.În anul de graþie al abolirii monarhiei,

la 28 septembrie 1947, L.N.R. a organizatîn Bucureºti o adunare generalãextraordinarã, care a marcat începutulschimbãrii destinului sãu. În anunþulpublicat în „Marina Nouã” de sâmbãtã, 27septembrie 1947, se preciza: „Printrealtele, vechiul comitet a apreciat cã pentruo întãrire a activitãþii ligii este absolutnecesarã o reîntinerire a cadrelor deconducere, care sã meargã în ritm cuaspiraþiile adânc democratice alepoporului ºi cã aceastã împrospãtare sãse facã în cel mai scurt timp”.

ªedinþa a fost deschisã la ora 10.00, însala de festivitãþi din ComandamentulAeronauticii din Bd. Brãtianu nr. 21, de

amiralul Petre Bãrbuneanu, preºedinteleComitetului Central. Constatând cãadunarea îndeplinea condiþiile statutare,acesta a dat citire „Dãrii de seamã privindactivitatea L.N.R. în intervalul 1 aprilie-15august 1947“.

S-a dat apoi citire raportului cenzorilorcare a fost admis de adunare, dupã carepreºedintele comitetului a depus demisiaîntregului comitet, pentru a se alege unnou comitet, în conformitate cu statutul noucare urma sã fie votat de adunareageneralã extraordinarã.

Ca urmare, s-a procedat la alegereaunui birou, compus din comandorulEugeniu Sãvulescu - preºedinte,locotenent-comandorul Nicolae

Stoenescu, colonelul Nicolae Pilarino,doctorul Nicolae Borcea, cãpitanul de portDumitru ªerban, avocatul VintilãArdeleanu - membri, cãpitanul DumitruNeamþu - secretar, care au procedat lavotarea noilor statute ºi alegerea unui noucomitet.

Noul statut a fost votat pe capitole ºiarticole, cu mici modificãri, în unanimitate.

Ca membri în noul comitet au fost aleºiVasile Luca (din conducerea partiduluicomunist), Sãceanu Savin, comandorulSãvulescu Eugeniu, locotenent-comandorul Stoenescu Nicolae, cãpitan-comandorul Stãnescu Gh., cãpitanul deport ªerban D., avocaþii Vintilã Ardeleanuºi Bilciurescu Alexandru, amiralul (r)Constantin Negru, doamnele Nadejdamaior Ionescu, Alexandra comandorMarinescu ºi Florica Popovici, NicolaeVasile, ing. Ioniþã Gr. Ioan, FrãþilescuD.,Voicu Stoian, cãpitan-comandorulCiolac Grigore, locotenent-comandorulDumitrache Aurel, plutonierulConstantinescu Fochian, Eremia Dumitru,ing. Dumitrescu Gh., maistrul (r) NicolaeAurel, Pãntãluþã Ioan, doctorul NicolaeBorcea, cãpitan-comandorul AntonescuToader, cãpitanul ing. Marteº Grigore,amiralul (r) Negulescu Aurel ºi doamnaConstantinescu Monof Viorica.

S-a hotãrât ca numãrul de membri pânãla 31 sã fie completat prin cooptãri fãcutede comitet, din elementele valoroase aleLigii.

Ulterior s-a depus spre aprobareadunãrii lista în bloc a noului comitet, carea fost votatã în unanimitate.

Ca cenzori au fost aleºi Marin ªtefan,colonelul int. Dumitrescu Emil,domniºoara Ciovicã Georgeta iar cacenzori supleanþi Tomescu Ioan, colonelulPilarino Nicolae ºi ing. Inculeþ Antoneta.

Membrii comitetului urmau sã fieprezenþi în ziua de 6 octombrie 1947, laora 10.00 la sediul L.N.R.

La 23 decembrie 1947, dintr-o adresãexpediatã Cãpitãniei Portului Constanþa,semnatã de preºedintele ComisieiInterimare a L.N.R. Constanþa, Mitrofan,directorul SOVROMTRANSPORT ºi desecretarul general, locotenent-comandorul Nicolae Tudor, comandantulsecund pentru Educaþie, traspar noileorientãri privind schimbarea de drumradicalã a acestei organizaþii: „L.N.R.,

Iminenta schimbare de drum ºi suprimarea LNR

Amiralul Petre Bãrbuneanu

19


C M Y K

organizaþia pentru propagarea ideii deMarinã în cele mai îndepãrtate colþuri aleþãrii noastre, îºi reîncepe activitateareconstituindu-se pe baze noi, acele bazepe care trebuie sã se întemeieze oorganizaþie de mase, într-un regimdemocratic. Oraºul Constanþa, primul portal României, trebuie sã serveascã pentruaceastã activitate de focar ºi generator deidei ºi acþiuni în scopul urmãrit deorganizaþia L.N.R.

Pentru îndeplinirea acestui scop, s-aconstituit o Comisie interimarã care sãîntocmeascã un plan de lucru ºi sã treacãla activitate în teren ºi care sã caute sãantreneze un numãr cât mai mare decetãþeni din populaþia Constanþei, ºtiut fiindcã L.N.R. va îndeplini - înainte de toate -un rol de luptã patrioticã”.

La 28 octombrie 1947, MinisterulComunicaþiilor, de acord cu Marina Militarãºi Direcþia Marinei Comerciale, a provocato decizie a Ministerului de Justiþie, princare comitetul era dizolvat ºi se numea laconducerea Ligii o Comisia Interimarã.

Comisia Interimarã ºi-a asumat dreptulde a reorganiza funcþionarea Ligii NavaleRomâne pe baze democratice, de amodifica statutele în formacorespunzãtoare schimbãrilor structuraleale Statului, de a trece pe baze noi lareorganizarea filialelor ºi de a trasa sarcininoi acestui organ.

Comisia interimarã nu ºi-a pututîndeplini aceste sarcini decât în foarte micãmãsurã, datoritã faptului cã membriiacesteia erau ocupaþi profesional ºiconsiderau activitatea Ligii ca o sarcinãcu totul secundarã. Apartenenþa la comisieera consideratã o abatere faþã de partidcare a dus la scoaterea lor din funcþii ºidin Comisia Interimarã.

Este astfel de semnalat cazulpreºedintelui Comisiei Interimare, ing.Sabin Sãceanu, scos de la MinisterulComunicaþiilor, cazul lui Spireanu, de laUniunea Sindicalã Porturi ºi Transporturi,iar în ultimul timp al locotenent-comandorului Nicolae Stoenescu.

Comisia Interimarã nu a mai putut fiîntrunitã pentru ºedinþa de lucru din iulie1948 ºi astfel conducerea Ligii a rãmasefectiv în mâinile unui colectiv restrâns dinsecretariat. Acest colectiv trebuia sãediteze o revistã, organ oficial depropagandã al Ligii Navale, cu sumelecolectate de la membri prin filiale ºi sãmenþinã existenþa acestui organism îndestrãmare. Pe de altã parte, MinisterulComunicaþiilor, prin persoana unui anumeMãgureanu de la Biroul Presã, a începutsã saboteze organul Ligii, intenþionând sãtransforme Liga Navalã Românã înAsociaþia Sportului Nautic Popular

(A.S.N.P.), pendinte în totalitate deMinisterul Comunicaþiilor, neglijândcelelalte scopuri ale Ligii ºi mai alesobiectivele urmãrite de Marina Militarã.

Aceastã situaþie din centrala LigiiNavale s-a resimþit la filiale, care au începutsã se abatã de la linia trasatã iniþial deComisia Interimarã ºi care au dus pânã ladesfiinþarea de cãtre organele de partid auneia din filiale (cazul filialei Constanþa).

vvvvv Pledoarie pentru o OrganizaþieNavalã Popularã

Menirea comisiei interimare eratransformarea L.N.R. în OrganizaþiaNavalã Popularã.

Faþã de noua structurã a statutului ,scopurile L.N.R., enunþate în vechiul statut,se considerau de cãtre Comisie platoniceºi necorespunzãtoare.

În Republica Popularã Românã,scopurile unei organizaþii în „legãturã cuapele, marea ºi Marina” trebuiau sãdevinã dinamice ºi constructive. „Eatrebuie sã ajute poporului nostru muncitorsã înveþe folosirea elementului apã,pentru ridicarea producþiei ºi productivitãþiimuncii, pentru întãrirea schimburiloreconomice cu þãrile socialiste ºi în drumspre socialism, contribuind astfel laîntãrirea legãturilor de prietenie între ele.

Învãþarea folosirii apelor trebuie sãducã la ridicarea nivelului de cunoºtinþe aîntregului popor muncitor chemat astãzila conducerea treburilor obºteºti.

De asemeni, lupta contraimperialismului format din þãri coloniale ºiputeri maritime, impune dezvoltarea uneiMarinei Comerciale ºi Militarecorespunzãtoare, dezvoltare ce trebuie sãfie urmarea fireascã a eforturilor de muncãale întregului popor muncitor”.

Þinând seama de schimbãrilestructurale ale statului ºi de drumul trasatR.P.R., scopurile actuale ale acestui organerau:

a. sã ducã o acþiune de orientare ºidocumentare asupra problemelor Dunãrii,Mãrii Negre ºi a apelor noastre din punctde vedere militar, politic, economic, tehnic,social ºi educativ;

b. sã lãmureascã ºi sã mobilizezepoporul muncitor pentru folosirea apelorîn sectorul comunicaþiilor pe apã, înagriculturã, prin irigaþii, îndiguiri, canale,în sectorul industrial prin dezvoltareaenergiei hidroelectrice;

c. sã mobilizeze o parte a poporuluimuncitor pentru munca în porturi, înºantiere navale ºi pentru dezvoltareapisciculturii;

d. sã familiarizeze tineretul cu Marinaºi sã-l iniþieze în viaþa marinãreascã, caresã uºureze recrutarea de cadre ºi personal

pentru Marina Militarã ºi MarinaComercialã;

e. sã popularizeze prin toate mij-loacele ºi de comun acord cu OrganizaþiaSportului Popular (O.S.P.), nataþia ºi toatecelelalte sporturi nautice (canotaj, vele,turism nautic ºi ambarcaþiuni cu motor),care sã devinã sporturi nautice popularede masã, când dezvoltarea industrialã ºieconomicã o va permite.

Faþã de aceste sarcini, structura vechea Ligii Navale era consideratãnecorespunzãtoare. L.N.R. „nu mai poateexista ca asociaþie particularã trãind dincotizaþiile membrilor ºi nici nu mai poateavea membri de onoare ºi donatori dinburghezie ºi din bogãtaºi care sã-ºijustifice titlul prin banii debursaþi. Însãºidenumirea de Liga Navalã Românã numai poate fi menþinutã, aceastã denumirefiind legatã de fosta familie deHohenzollern, cãci încã de la înfiinþare Ligafusese pusã sub patronajul acestei familiide tristã aducere aminte. Pe de altã parte,proiectul Ministerului Comu-nicaþiilor dea o transforma într-o Asociaþie a SportuluiNautic Popular, depinzând în întregime deacel departament, pe lângã cã ar însemnaun conflict cu O.S.P., care are o secþie desporturi nautice, ar neglija tocmaiobiectivele principale arãtate mai sus”.

Scopurile expuse erau consideratemultilaterale ºi îmbrãþiºând mai multeramuri de activitate, care intrau în atribuþiamai multor departamente. Ataºând-o unuisingur departament, aceste scopuri nu armai putea fi în întregime atinse.

Din aceste scopuri rezultã cã suntinteresate a participa la dezvoltarea ºifuncþionarea unei organizaþii care sã leaducã la îndeplinire, în afarã de M.Ap.N.ºi Marina Militarã, Ministerul Comu-nicaþiilor, Ministerul Industriei, MinisterulComerþului ºi Alimentaþiei, MinisterulÎnvãþãmântului Public, MinisterulAgriculturii ºi Ministerul Artelor ºiInformaþiilor.

Rezultã deci cã acest organ trebuie sãdepindã de departamentul diriguitor ºicoordonator al acestor departamente,adicã de Preºedinþia Consiliului deMiniºtri.

Ca urmare, se propunea:a. desfiinþarea Ligii Navale Române;b. înfiinþarea unei organizaþii denumitã

Organizaþia Navalã Popularã, prescurtatO.N.P.;

c. alipirea acestei organizaþii laPreºedinþia Consiliului de Miniºtri;

d. ca formã organizatoricã:- un colectiv de conducere format din

elemente alese, din toate departamenteleinteresate;

- un comitet restrâns de lucru format

20


C M Y K

membrilor L.N.R. pentru rãspândirea încele mai îndepãrtate colþuri ale þãrii adragostei pentru ape ºi pentru marinã;

- angajarea contribuþiei materiale ºimorale a unei pãrþi cât mai mari dinpopulaþia þãrii în vederea realizãriiscopului principal propus;

- ducerea unei acþiuni de lãmurire ºidocumentare a tuturor problemelor ce seleagã de mare ºi apele þãrii noastre, învederea solidarizãrii marilor masepopulare cu aceste probleme;

- încadrarea activitãþii asociaþiei înprogramul realizãrilor democratice aleguvernului, depãºind chiar limiteleintereselor de ordin naþional intern ºiintrând pe fãgaºul colaborãrii cu stateledemocrate vecine ºi prietene, în frunte cuU.R.S.S.

Atât planul de lucru al Centralei L.N.R.cât ºi planurile de activitate ale filialelorexistente la sfârºitul anului 1947 au fostconcepute în spiritul celor arãtate mai sus.

Desfãºurarea activitãþii Ligii a fost însãdeterminatã, cum era ºi normal - precizauraportorii - de viaþa socialã, politicã ºieconomicã a Republicii, de evenimenteledeosebit de importante care au modificatsituaþia asociaþiei ºi totodatã au arãtatprecis care trebuie sã fie poziþia în care sãse situeze pe viitor. O serie întreagã deconstatãri, pozitive ºi negative,demonstreazã aceasta, constatãri care,departe de a fi efectele desfãºurãriiactivitãþii asociaþiei, sunt indicii pentrumodul cum trebuie dirijatã activitatea;totodatã ele contureazã ºi rolul adevãratpe care trebuie sã-l aibã organizaþianoastrã, poziþia pe care trebuie sã sesitueze, organizarea ei, metodele de lucruºi obiectivele cele mai apropiate.

Astfel, concludem cã:- acþiunea de orientare ºi documentare

asupra problemelor Dunãrii, Mãrii Negreºi apelor noastre din punct de vederepolitic, economic ºi educativ, acþiune dusãde un organ competent, susþinut ºi bineîndrumat, este de o mare importanþã pentru

din activiºti scoºi din producþie, repartizaþide asemeni de cãtre Departamenteleinteresate;

- trierea membrilor existenþi ºiîndepãrtarea tuturor celor care nucorespund;

- reactivarea filialelor existente ºicrearea de noi filiale la oraºe ºi sate pemãsura dezvoltãrii organizaþiei;

- conducerea filialelor sã fie încredinþatãreprezentanþilor verificaþi, dindepartamentele interesante.

e. ca mijloace de existenþã:- subvenþii de stat;- cotizaþiile membrilor înscriºi;- veniturile realizate din valorificarea

plajelor, strandurilor etc.f. conducerea ºi funcþionarea O.N.P.-

ului sã se facã dupã un statut elaborat deo comisie numitã de comitetul deconducere al organizaþiei.”

În aceastã situaþie, la 6 septembrie1948, Marina Militarã, împreunã cuMinisterul Comunicaþiilor, a luat iniþiativaalegerii unui nou comitet, provocând oadunare generalã. Comitetul ales nu aputut trece la realizãri din cauza unorelemente din sânul sãu, care cãutau sãdea Ligii Navale un drum cu totul strãin descopurile sale.

vvvvv Propuneri pentru transformareaL.N.R. în Oficiul de propagandã ºiorientare marinãreascã

La 9 decembrie 1948, SecretariatulL.N.R., prin secretarul ResortuluiOrganizatoric, locotenent-comandorul (r)Ion Zaharia ºi secretarul ResortuluiCultural, cãpitanul N. Marinescu, auînaintat comandantului Marinei Militareurmãtoarele propuneri pentrureorganizarea L.N.R.:

„În momentul în care ComisiaInterimarã numitã de Ministerul de Justiþiea preluat conducerea Ligii NavaleRomâne în noiembrie 1947, asociaþia eracomplet dezorganizatã.

Vechea conducere se abãtuse pânã ºide la misiunea principalã pe care ºi-opropusese L.N.R. la înfiinþare.

Înainte de a proceda la redresareaorganizaþiei, Comisia Interimarã a stabilitnumai principial rolul L.N.R. ºi metodelede lucru, în funcþie de situaþia generalã aþãrii din toamna anului 1947.

Astfel, rolul pe care ºi-l asuma asociaþiaera: Deºteptarea interesului largilor masepopulare pentru mare, pentru cãile decomunicaþie fluviale ºi maritime, pentruregimul navigaþiei, pentru marinã ºi pentrutoate problemele ce se leagã de apeleþãrii noastre.

Metodele de lucru erau urmãtoarele:- mãrirea continuã a numãrului

realizarea progreselor muncii sociale îndomeniul „vieþii apelor”. Astfel: cãile decomunicaþie fluviale ºi maritime cu toateproblemele legate de exploatarea,intensificarea, siste-matizarea ºiîntreþinerea acestora, folosirea apelorcurgãtoare ºi stãtãtoare (canale, ecluze,cãderi de apã, uzine hidroelectrice, irigaþii,îndiguiri, staþiuni piscicole etc.),perfecþionãri de ordin tehnic sau deorganizare a muncii obþinute în alte þãri,cunoaºterea specificului vieþii ºi muncii înporturi ºi pe nave, popularizarea ideii demarinã ºi de ocupaþiile marinãreºti,precum ºi cultivarea în acest domeniu alegãturilor de prietenie cu þãriledemocratice vecine ºi cu adevãrat prieteneîn frunte cu U.R.S.S., toate acestea suntcâteva mari capitole care impun existenþaºi activitatea unui organ competent caresã le facã cunoscute oamenilor muncii ºiîn special tineretului, contribuind (dacã nuchiar determinând) la formarea de cadrecare sã activeze ºi sã dezvolte la maximumceea ce în termeni generali se poate numi„viaþa apelor”. Din acest punct de vedere,activitatea unui asemenea organ seimpune ca o necesitate de ordin naþional;

- Liga Navalã Românã, care a cãutatsã îndeplineascã ceva din acest rol, numai trebuie menþinutã în organizarea saactualã (organizaþie de masã) întrucât nupoate corespunde integral structurii uneiadevãrate organizaþii de masã. Modul derecrutare al membrilor, legãtura cu aceºtia,domeniul limitat de activitate, condiþiunilemateriale actuale neprielnice, ºi mai aleslipsa unei strânse legãturi cu PartidulMuncitoresc Român (P.M.R.),organizatorul ºi coordonatorul opereiconstructive pe care o realizeazã clasamuncitoare, au condus la întãrirea acesteiconvingeri în colectivul de lucru alSecretariatului L.N.R.

Întrucât rolul acelui organ de orientareºi propagandã era considerat „temeinic,constructiv ºi mai necesar ca oricând, iarasociaþia L.N.R., în actuala ei organizare,este pe cale de a compromite acest rolprin deficienþele structurale (din carecâteva au fost deja atinse)” cei doi ofiþeripropuneau:

- transformarea centralei L.N.R.Bucureºti într-un „Oficiu de propagandãºi orientare marinãreascã” susþinut deM.A.M. (prin C.M.M.) ºi MinisterulComunicaþiilor (prin P.C.A. ºi D.M.C.) ºiîndrumat de cãtre C.M.M. ºi M.C.(Secretariatul General);

- desfiinþarea tuturor filialelor L.N.R.aflate în provincie, potrivit unor dispoziþiunistabilite de C.M.M. (Direcþia Politicã) ºi M.C.(Secretar General), de comun acord.

„Vã rugãm sã binevoiþi a lua în

„ …rolul pe care ºi-l asuma LNR

[în toamna anului 1947] era:

Deºteptarea interesului largilor

mase populare pentru mare,

pentru cãile de comunicaþie

fluviale ºi maritime, pentru

regimul navigaþiei, pentru

marinã ºi pentru toate

problemele ce se leagã de apele

þãrii noastre“.

21


C M Y K

considerare propunerile de faþã ºi în cazulcând le veþi gãsi juste a ne comunicahotãrârea dvs. pentru a vã prezentaproiectul de detaliu al organizãrii ºifuncþionãrii „Oficiului” propus, pe bazaexperienþei dobândite în cursul unui an deactivitate al Comisiei Interimare ºiSecretariatului L.N.R.”

vvvvv „Marina românã este puternicinteresatã de existenþa ºi activitateaL.N.R. pe noi baze democratice“

Prin Nota-raport nr. 99/C din 15noiembrie 1948, comandorul IonCristescu, comandantul Marinei Militareraporta la rându-i ministrului ApãrãriiNaþionale „cu privire la Liga NavalãRomânã, organizaþie ce a existat ºi înaintede 23 August 1944 ºi care avea ca scoppropaganda în mase în favoareaprofesiunilor legate de apã:

1. Liga Navalã Românã a fost înfiinþatãîn 1927 ºi a devenit persoanã moralã ºijuridicã în 1928.

Prin statutul întocmit atunci ºi modificatulterior, aceastã Ligã avea drept scop opropagandã largã în mase pentru a adâncicunoaºterea problemelor legate de apelenoastre ºi a dezvolta dragostea pentruprofesiunile legate de ape.

Liga avea o conducere centralã încapitalã ºi dreptul de a înfiinþa filiale în toatecentrele populate ale þãrii, mari ºi mici.

În conducerea Ligii intrau persoanecivile ocupând funcþii înalte în instituþiilede stat cointeresate în activitatea ei,precum ºi vârfuri de conducere ale Marinei.Liga fusese pusã sub patronajul Regelui.

2. Aceastã Ligã s-a dezvoltat treptat,astfel cã în anul 1933 avea 12 filiale, iar înanul 1936 avea circa 3 000 membri. În 1936a atins maximum de dezvoltare ºi unmaximum de popularitate, mai ales princolecta publicã organizatã în toatã þara ºiprin care s-au strâns mari fonduri pentruconstruirea actualei nave-ºcoalã„MIRCEA”.

Ulterior Liga a început sã decadã, maiales prin dezinteresarea chiar din parteainstituþiilor ce o înfiinþaserã ºi o sprijineau.

Liga a editat ºi o revistã lunarã „MareaNoastrã”, care s-a dezvoltat treptat ºi adecãzut o datã cu Liga.

3. Dupã 23 August 1944, persoanelecare rãmãseserã în conducerea centraleiLigii nu aveau nimic comun cu actualulregim, astfel cã Liga Navalã Românãexista doar cu numele iar reuniunilemembrilor de conducere aveau cu totul altescopuri decât a reînvia Liga.

În 1947, filialele L.N.R. existau doar cunumele ºi nu mai aveau nici un fel deactivitate, chiar în centrele mari cu activitatemarinãreascã, Constanþa ºi Galaþi.

4. În 1947, conducerea Marinei Militarea înþeles sã se preocupe de reînvierea LigiiNavale Române, pe noi baze democraticeºi astfel, sub imboldul Aparatului Politic ºicu sprijinul elementelor conºtiente dinMarinã, în toamna anului 1947, printr-oadunare generalã, vechiul comitet a fostlichidat, s-a ales unul nou ºi s-au votatStatute noi.

Noul Comitet nu a intrat în funcþiedeoarece reprezentanþi ai instituþiilor civilependinte de Ministerul Comunicaþiilor caºi ai Uniunii Sindicatelor Por turi ºiTransporturi au protestat ºi contestatoperaþiunea fãcutã, pentru motivul cã înaceastã prefacere nu au fost cointeresateºi aceste instituþii.

Aparatul Politic al Marinei a primit de laforurile politice superioare severeobservaþii pentru acest fapt.

Noul Comitet a fost dizolvat printr-oDecizie a Ministerului de Justiþie datã înoctombrie 1947, prin care se numea oComisiune Interimarã care sã girezeconducerea Ligii ºi în care au fost numiþiºi reprezentanþi ai sectoarelor civilecointeresate: Marina Comercialã, DirecþiaP.C.A., SOVROMTRANSPORT ºi UniuneaSindicatelor Port Transport.

Din partea Marinei Militare au intrat înaceastã Comisiune un numãr de nouãpersoane, secundul politic al Marinei,ajutorul sãu ºi încã doi ofiþeri dincomandament.

5. Aceastã comisiune avea drept scopsã reînvie pe baze noi activitatea Ligii, sãreînfiinþeze filialele, începând cu porturile,sã definitiveze proiectele de statute, sãreînvie revista lunarã a Ligii, sã trezeascãinteresul forurilor superioare de stat ºi sãpregãteascã terenul pentru ca în cele dinurmã sã predea conducerea unui forstatutar, care sã transforme Liga într-oputernicã organizaþie de masã.

Comisia interimarã, pânã în primãvara1948 a reuºit sã realizeze urmãtoarele:

- a organizat ºi planificat activitatea ligii;- a elaborat proiectele de statut;- a înfiinþat 33 filiale în þarã, unele cu

activitate ºi numãr de membri destul deridicat;

- a ridicat numãrul de membri înprovincie la 3 887;

- a înfiinþat în instituþiile cointeresate dincapitalã 15 cercuri L.N.R. cu încã 469membri activi;

- a reînviat revista, care de la vechiulformat de 8 pagini a trecut la 50-60 pagini,cu conþinut bogat ºi democratic, trimisãtuturor membrilor din þarã gratuit (adicã încontul cotizaþiei -foarte redusã- amembrilor).

Comisiunea însã, cu toate eforturilefãcute, nu a reuºit sã trezeascã interesul

forurilor superioare, care sã înþeleagã cão organizaþie de masã, puternicã, nupoate exista fãrã un sprijin masiv de toatecategoriile.

Liga a trãit ºi a realizat cele de mai susdin cotizaþiile foarte reduse ale membrilorºi din donaþii sau împrumuturi aleinstituþiilor cointeresate.

6. Cu vremea - în vara 1948 - o bunãparte din reprezentanþii sectorului civil dinComisiune s-au dezinteresat total deactivitatea Ligii, iar unii nici nu mai puteaufigura în conducere, fiind scoºi din funcþiilece îi indicaserã anterior pentru Comisiune.

Din vara anului curent ºi pânã înprezent, conducerea ligii a rãmas efectivnumai în seama reprezentanþilor MarineiMilitare.

Reprezentanþii Marinei Militare - maisus arãtaþi - absorbiþi de multiple sarcini încadrul profesional ºi politic din Marinã,rãmaºi fãrã sprijinul sectorului civil, nu aumai putut decât menþine situaþia.

Reprezentanþii Marinei Militare au fãcutmulte eforturi ºi intervenþii personale,verbale ºi în scris, dar nu s-a mai pututgãsi în sectorul civil nici interesul care iniþialexistase la instituþiile cointeresate înexistenþa ºi activitatea Ligii Navale.

Nu s-a putut obþine de douã luni niciapariþia cel puþin a unei noi DeciziiMinisteriale care sã înlocuiascã membriicivili îndepãrtaþi ºi nici cel puþin sã sereînsufleþeascã activitatea membrilor deconducere civili rãmaºi.

Aºa stând lucrurile, Liga Navalã estedin nou ameninþatã sã disparã ºisimptome de dezagregare au ºi început ase ivi la unele filiale chiar puternice, cumar fi la Constanþa.

7. Marina Militarã, ca ºi cea Comercialã,sunt direct ºi puternic interesate înexistenþa ºi activitatea Ligii NavaleRomâne, ca organizaþie de mase, care sãinsufle în masa tineretului dragostea pentruprofesiunile legate de ape.

Prin domnul comandor Briuhanov, carese intereseazã îndeaproape de activitateaLigii Navale, cunoaºtem cã în U.R.S.S.existã o organizaþie similarã extrem deputernicã ºi care în ultima vreme, numaiîn Ucraina, a înfiinþat peste o mie de noifiliale ºi cluburi.

De asemenea, în toate statele prieteneºi aliate, care au ape ºi litoral maritim,existã puternice asemenea organizaþii,larg sprijinite de stat ºi puse subconducerea unor personalitãþi cu întinsãsuprafaþã politicã.

8. Marina Militarã, conºtientã de rolulmare pe care îl poate avea în masatineretului Liga Navalã, a cãutat sã-i deao nouã orientare ºi ca, împreunã cusectoarele civile cointeresate, sã-i

22


C M Y K

construiascã baza de pe care oconducere cu grijã aleasã ºi îndrumatãde foruri superioare politice sã poatã sãtransforme Liga Navalã într-o organizaþieputernicã.

În prezent, aceastã bazã iniþialã a fostconstituitã iar eforturile noastre sedovedesc insuficiente pentru a dezvoltamai departe Liga Navalã Românã”.

În finalul raportului, comandantulMarinei Militare solicita: „În cazul cãDomnia Voastrã socotiþi necesarãexistenþa unei asemenea organizaþii, vãrugãm a hotãrî, a ne da ordine ºi a neacorda sprijinul necesar cãtre instituþiileºi cãtre forul superior politic înpreocupãrile cãrora trebuie sã intreaceastã problemã.”

Referindu-se la „Rolul Ligii NavaleRomâne în viaþa Republicii noastrePopulare”, inginerul D. Prapurgescu,secretar general la Ministerul LucrãrilorPublice, menþiona cã aceasta „va urmãricunoaºterea problemelor Dunãrii ºi aleMãrii Negre, va arãta importanþa cãilorde comunicaþie pe apã ºi va cãuta sãdezvolte un spirit nou marinãresc închinatpãcii ºi progresului, ajutând astfel laopera de consolidare a democraþieipopulare româneºti. […] Dacã LigaNavalã Românã va reuºi ca în fiecarecolþiºor al Republicii sã aibã un numãrcât de mic de membri care sã activezedupã instrucþiunile noastre, scopul nostruva fi atins. Cu cât mai mulþi membri vomavea, cu atât dragostea de ape ºi demarinã va fi mai mare, profesiunile legatede apã vor fi mai iubite. […] Prin îmbinareaeforturilor Ligii cu sprijinul tuturordepartamentelor de stat ºi a organizaþiilorsindicale, rolul ºi activitatea Ligii Navaleîn viaþa ºi dezvoltarea RepubliciiPopulare Române cãreia îi închinãmeforturile ºi munca noastrã vor putea darezultate din cele mai fericite pentruprosperitatea ºi buna stare a poporuluiromân”.

vvvvv Asociaþia Sportului NauticPopular - un proiect de înlocuire a L.N.R.

Prin Nota-raport nr. 13/C din 29 ianuarie1949, acelaºi zelos comandant al MarineiMilitare, comandorul Ion Cristescu, raportaministrului Apãrãrii Naþionale cã MinisterulComunicaþiilor a întocmit un proiect deDecret pentru înfiinþarea „AsociaþieiSportului Nautic Popular” în locul LigiiNavale.

Din proiectul întocmit de MinisterulComunicaþiilor reieºea cã scopulAsociaþiei proiectate era pur sportiv.Ministerul Comunicaþiilor îºi asumaexclusiv dirijarea activitãþii acesteiAsociaþii. În ceea ce privea structura

organizatoricã ºi modul de lucru, ele nudifereau de cele ale Ligii Navale, „care s-a dovedit cã nu a corespuns scopuluipropus”.

„Marina Militarã - preciza comandorulCristescu - este interesatã în problemaLigii Navale sau a unei alte organizaþii cear urma sã ia fiinþã în locul ei prin:

- acþiunea propagandisticã ce trebuiedusã în masele largi populare pentrucunoaºterea problemelor legate deMarina Militarã, factor de apãrare alintereselor poporului muncitor;

- pregãtirea prealabilã a elementelormuncitoare care anual sunt introduse înefectivele ºi cadrele Marinei Militare;

Pãrerea Comandamentului MarineiMilitare este cã chestiunea este de însuºiresortul Guvernului ºi trebuieºte rezolvatãprin organizaþiile de masã”.

vvvvvElaborarea unei istorii antimo-narhice ºi antiburgheze a L.N.R.

La 21 februarie 1949, problema L.N.R.a fost din nou abordatã în cadrul unuiistoric întocmit la nivelul Coman-damentului Marinei Militare, în care sespecifica faptul cã „aceasta a fost înfiinþatãla 13 martie 1927, devenind persoanãmoralã ºi juridicã la 8 aprilie 1928, dininiþiativa unui grup de marinari din rezervaMarinei ºi cu sprijinul Marinei Militare ºiMarinei Comerciale”.

Liga Navalã Românã era consideratã„o imitaþie a asociaþiilor similare dinstrãinãtate”, care se conducea dupã unstatut, propunându-ºi, printre altele:

- sã cultive, sã rãspândeascã ºi sãîntreþinã dragostea pentru activitatea ºiviaþa marinãreascã;

- sã creeze în tineret un mare numãr deiubitori de apã ºi cunoscãtori aiproblemelor naþionale în legãturã cu apaºi cu educaþia nauticã;

- sã sporeascã încrederea înprofesiunile legate de apã;

- sã lãmureascã prin propagandãimportanþa cãilor de comunicaþie pe apeleinterioare ºi maritime.

Ca formã organizatoricã, Liga Navalãadoptase sistemul - rãspândit atunci - alunei asociaþii particulare, cu membri,adunare generalã, un consiliu ºi uncomitet de conducere, cu preºedinte,vicepreºedinte ºi secretar general.

Membrii erau repartizaþi pe circa 6categorii ca de exemplu membri fondatori,membri de onoare, membri donatori,membri activi etc.

Membrii de onoare se alegeau dintrepersoanele sus puse ºi prin statut,întreaga asociaþie era legatã de fostafamilie Hohenzollern [subl.n.].

Membrii donatori erau cei ce dãdeau

donaþii în bani peste 20 000 lei, iar membriiactivi cei ce plãteau o cotizaþie.

Liga înfiinþa filiale în oraºe ºi porturi,dupã acelaºi sistem ca în centrala Ligii.

Prin sistemul de recrutare al membrilor

de onoare ºi al celor donatori, Liga Navalãîºi asigura sprijinul instituþiilor de stat ºial clasei burgheze [subl.n.].

Pentru atragerea de membri activi ºi atineretului, Liga întrebuinþa metode tipicburgheze fãcând diferite avantajemembrilor sãi ca: reduceri lacinematografe, librãrii, croitorii, magazineai cãror patroni erau atraºi în Ligã ºiconveneau a acorda asemenea reduceride 5-10%, în scopul mãririi clientelei.

Obþinerea de fonduri se fãcea, în afarãde donaþii, prin subvenþii acordate dediferite departamente ale statului, vânzãride broºuri, insigne, organizãri de serbãri,excursii.

Liga Navalã a funcþionat în acest sistempânã la 8 septembrie 1947, atingândmaxima dezvoltare în anii 1936-1937, cuun numãr de circa 3 000 membri.

Din scopurile propuse de Ligã, nu aufost atinse nici unul. Poate fi menþionatnumai cã Liga Navalã a dat concursulorganizând o colectã publicã pentrustrângerea unei pãrþi din fondurilenecesare construirii bricului „MIRCEA”.

Documentul din 21 februarie 1949considerã cã începând din anul 1938, LigaNavalã începe sã se destrame, datoritã atâtpoliticii cercurilor conducãtoare, cât ºi apersoanelor de la conducerea Ligii. Eadevine din ce în ce un organ de autolãudarea anumitor persoane din conducerea Ligii,în o sursã de venituri personale, într-un cuib

Nava ªcoalã „Mircea“

23


C M Y K

de pensionari marinari cu preocupãristrãine de scopurile ºi interesele iniþiale aleLigii.

Toate acestea au dus la reducereatreptatã a numãrului filialelor ºi membrilorsãi.

v Noi paºi spre transformarea L.N.R.în O.N.P.

Prin Nota-raport nr. 45/C din 7 martie1949, comandantul Marinei Militare îlinforma pe ministrul Apãrãrii Naþionaleasupra faptului cã în Monitorul Oficial nr.49/28.02.1949 a apãrut Decizia MinisteruluiJustiþiei nr. 872/26.02.1949, prin care eranumit preºedinte al noii Comisii Interimarea Asociaþiei Liga Navalã Românã. „Nucunosc pe baza cãrei propuneri am fostnumit în aceastã funcþiune - precizacomandorul Cristescu - ºi dacã Dvs. aveþicunoºtinþã de acest lucru. Întrucât considercã nu pot primi o însãrcinare, mai ales înafara Armatei, fãrã aprobarea ºi ordinulDvs., rog a hotãrî.”

Iatã ºi conþinutul D.M. Nr. 872, datã la 26februarie 1949 de ministrul A. Bunaciu:

„Noi, Ministerul Justiþiei,Având în vedere adresa Ministerului

Comunicaþiilor, Direcþiunea centralã atransporturilor ºi comunicaþiilor nr. 806 din17.02.1949, înregistratã la acestDepartament sub nr. 198 din 21 februarie1949;

Vãzând deciziunile noastre cu nr. 95269/1947 ºi nr. 5896 din 27 ianuarie 1948;

Având în vedere dispoziþiunile art. 8, pct.IV, alin. 3, din legea nr. 11/1944, pentrucontrolul persoanelor juridice fãrã scoplucrativ,

Decidem:Art. 1. Actuala comisie interimarã a

Asociaþiei Liga Navalã Românã, persoanãjuridicã, cu sediul în Bucureºti, str. Wilsonnr. 15, se dizolvã pe data prezenteiDeciziuni ºi se instituie în locul ei o nouãcomisiune interimarã formatã dinurmãtoarele persoane:

Preºedinte, comandor Cristescu Ion dinMarina Militarã.

Vicepreºedinte, comandor StãnescuGheorghe, din Direcþiunea centralã atransporturilor ºi comunicaþiilor dinMinisterul Comunicaþiilor.

Membri: lt.col. Enescu Ion, din MarinaMilitarã; cpt.cdor. Costea Gheorghe, dinMinisterul Apãrãrii Naþionale; lt.cdor. MarteºGrigore, din Marina Militarã; NichiforSilvestru, subdirector generalSOVROMTRANSPORT; Juga Gheorghe,preºedintele Uniunii Sindicatelor din Porturiºi Transporturi; Cuºuþã Horia, dinAdministraþia P.C.A.; Marin ªtefan, dinSocietatea SOVROMTRANSPORT.

Art. 2. Aceastã comisie interimarã va gira

interesele Asociaþiei Liga Navalã Românãpânã la alegerea organelor sale statutare.

Art. 3. Dl. director al Direcþiunii judiciaredin acest Minister este însãrcinat cuaducerea la îndeplinire a prezenteideciziuni.”

În Referatul nr. PP 44 din 31 martie 1949,ºeful Direcþiei Organizare ºi Instructaj dincadrul Direcþiei Superioare Politice aArmatei, colonelul Corneliu Mãnescumenþiona: „Liga Navalã Românã a fostînfiinþatã la 13 martie 1927 din iniþiativa unui

grup de marinari din rezerva Marinei ºi cusprijinul Marinei Militare ºi MarineiComerciale.

Sistemul de organizare, de recrutare amembrilor, de procurare a fondurilor etc. erao imitaþie a asociaþiilor similare dinstrãinãtate, conducându-se dupã un statutîn care apare evidentã disproporþia întrescopul propus ºi posibilitãþile rezultate dinforma organizatoricã.

Ca formã organizatoricã, Liga Navalãavea sistemul unei asociaþii particulare,adunare generalã, un Consiliu ºi unComitet de conducere, cu preºedinte,vicepreºedinte ºi secretar general.

Membrii erau de 6 categorii iar princategoria membrilor de onoare ºimembrilor donatori, Liga era strâns legatãde fosta familie Hohenzollern ºi clasaburghezo-capitalistã autohtonã.

Datoritã acestor lipsuri, Liga Navalã nua putut deveni o organizaþie de masã ºinici unul din scopurile propuse la înfiinþareaei nu au putut fi realizate în cei 20 de ani defuncþionare. În anul 1936-37, când ea atingemaximum de dezvoltare, avea un numãrde circa 3.000 de membri.

În anul 1947, Liga mai avea 5-6.000membri, în majoritate din burghezie, ostiliregimului de democraþie popularã. Singuraactivitate era scoaterea unei reviste, cu unconþinut impropriu.

Deoarece alegerea unui nou Comitetnu a dat rezultate, la 18 octombrie 1947Ministerul Comunicaþiilor, de acord cuMarina Militarã ºi Direcþia MarineiComerciale, a provocat o decizie aMinisterului de Justiþie, prin care Comitetula fost dizolvat, numindu-se o Comisieinterimarã de conducere.

Deºi Comisia interimarã ºi-a propus sãreorganizeze asociaþia pe bazedemocratice, sã modifice statutele în formacorespunzãtoare schimbãrilor structuraleale statului, nu a obþinut rezultate din cauzãcã parte din membri fiind ocupaþi înprofesional, lucru efectiv a revenit unuiComitet restrâns, care a fãcut o serie deabateri de la linia trasatã de P.M.R.

Faþã de aceastã situaþie,Comandamentul Marinei Militare, prin notanr. 35/C din 21 februarie 1949, propune:

- desfiinþarea Ligii Navale Române;- înfiinþarea unei organizaþiuni denumitã

„Organizaþia Navalã Popularã” care sãfuncþioneze pe baza unui nou statut,corespunzãtor sarcinilor ce stau în faþaorganizaþiei;

- alipirea ei la Preºedinþia Consiliului deMiniºtri, deoarece în îndeplinirea scopurilorpropuse sunt interesate: Ministerul ApãrãriiNaþionale, Ministerul Comunicaþiilor,Ministerul Industriei, Ministerul Comerþului,Ministerul Învãþãmântului Public, MinisterulAgriculturii etc;

- verificarea membrilor;- subvenþionarea lor de stat.Proiectul de statut al ONP este întocmit

în sensul satisfacerii propunerilorComandamentului Marinei Militare.

Scopul organizaþiei este cuprinzãtor,îmbrãcând un sector larg de activitate întoate domeniile: politic, social, economic,tehnic, cultural, educativ.

Structura organizatoricã propusã estesimilarã celorlalte organizaþiuni de masãdin RPR care îºi duc activitatea subîndrumarea PMR, cu deosebire cã, atât încompunerea organelor de conducere, câtºi a celor locale, nu este prevãzut secretarul.Propunem sã fie introdus, deoarece prinacest organ se asigurã permanenþa înactivitatea organizaþiei.

Statutul prevede menþinerea ca bunuriale ONP-ului:

- patrimoniul LNR;- cotizaþia membrilor;- subvenþie din partea statului.Faþã de noua formã organizatoricã ºi

condiþiunile în care va funcþiona ONP,apreciem cã donaþiunile nu mai pot constituiuna din sursele materiale de existenþã aorganizaþiei.

Redactarea proiectului, în general,trebuie revãzutã, deoarece conþine anumiteformulãri confuze ºi greoaie.”

Corneliu Mãnescu

24


C M Y K

1. JEAN BART - „Cartea Dunãrii”.2. JEAN BART - „O corabie

româneascã”.3. CÃPITAN D. ªTIUBEI - „Albumul

navelor”.4. L. N. R. - Carnete cu timbre de

propagandã.5. M. NEGRU - „Viaþa României pe

Mare ºi pe Dunãre”.6. P. EPUREEANU - „Noua metodã

de înnot”.7. NOSTROMO - „Vocabular nautic”.8. CIOCÂRDEL - „Marea”.9. CIOCÂRDEL - „Marina Regalã”.10. CIOCÂRDEL - „Comentarii

asupra rãzboiului submarin”.11. CIOCÂRDEL - „Avion ºi

Lista lucrãrilor editate de Liga Navalã Românãîn perioada 1934-1947

submarin, sau vase de suprafaþã”.12. PROF. DAªCOVICI - „Marea

noastrã ºi strâmtorile”.13. MOª DELAMARE - „Marina

noastrã” .14. AMIRAL EUSTATZIU - „Marina

de rãzboi sub Domnia RegeluiCarol I”.

15. AMIRAL BÃLÃNESCU - „Nava cupânze în trecutul marinãresc”.

16. PROF. NICOLAE IORGA -„Poporul românesc ºi Marea”

17. DR. AVOCAT VASILIU V. -„Raportul dintre dreptul maritim ºifluvial”.

18. AVOCAT I. GR. PERIEÞEANU -„Elogiu Marii”.

19. ING. AL. LUPAªCU - „Faima, tainaºi scandalul bãtãliei de la Jutland”.

20. NICOLAE CRISTESCU - „Cântecdin Mare”.

21. L. N. R., -„Submarinele, aviaþia ºinavele de suprafaþã ”

22. ING. MIHALOPOL - „Porturile ºicãile de comunicaþie pe apã, ca factorde progres”.

23. L. N. R., -„În amintirea cãlãtorieidistrugãtorului „Regina Maria”.

24. PROF. SIMION MEHEDINÞI -„Legãturile noastre cu Dunãrea ºiMarea”

25. GENERAL PAUL TEODORESCU- „Rostul marinei în viaþa naþiunii”.

26. AMIRAL EUSTATZIU - „Marinarul,

v Suprimarea Ligii Navale RomâneLovitura de graþie a fost datã definitiv

L.N.R. în anul 1950, când Prezidiul MariiAdunãrii Naþionale a R.P.R., în temeiulart. 44 pct. 2 art. 45 din Constituþia R.P.R.,vãzând Hotãrârea Consiliului de Miniºtricu nr. 898 din 8 august 1950, a emisDecretul nr. 201 din 24 august 1950,semnat de C.I. Parhon, Marin FloreaIonescu, ministrul Comunicaþiilor ºi N.Profiri, ministrul Justiþiei pentru dizolvareaºi lichidarea Asociaþiei Liga NavalãRomânã:

„Art. 1. Pe data prezentului Decret,Asociaþia Liga Navalã Românã (L.N.R.)se dizolvã ºi se lichideazã.

Art. 2. Bunurile imobile ºi mobile carealcãtuiesc patrimoniul Asociaþiei, trec înproprietatea Statului Român ºi se dau înfolosinþã Ministerului Comunicaþiilor.

Art. 3. Ministerul Comunicaþiilor esteautorizat cu aducerea la îndeplinire aprezentului Decret.”

Ministerul Comunicaþiilor, prin Decizianr. 12/1950 pentru trecerea în folosinþaMinisterului Forþelor Armatei a unorbunuri deþinute de MinisterulComunicaþiilor, a stabilit: „Noi, Profesoringiner N. Profiri, Ministrul Comunicaþiilor;

Având în vedere dispoziþiileDecretului-Lege nr. 201 din 24 august1950, pentru dizolvarea ºi lichidareaAsociaþiei Liga Navalã Românã, prin carebunurile acesteia au fost date în folosinþãMinisterului Comunicaþiilor;

În temeiul art. 2 din D.L. 326 publicat în„Buletinul Oficial” Nr. 52 din 6.08.1949;

Decidem:

Art.1. Se trece de la MinisterulComunicaþiilor în folosinþa MinisteruluiForþelor Armatei, apartamentul nr. 7 et. IIdin imobilul bloc situat în Bucureºti str.Wilson nr. 15 fosta proprietate a LigiiNavale Române, împreunã cu toatebunurile mobile inventariate, în care seinclude ºi biblioteca ce conþine un numãrde 3 000 volume.

Art. 2. Pe baza prezentei deciziuni seautorizeazã scãderea din inventarulMinisterului Comunicaþiilor a acestorbunuri ºi înregistrarea lor în inventarulMinisterului Forþelor Armate.

Art. 3. Direcþiunea Secretariatului seînsãrcineazã cu aducerea la îndeplinirea dispoziþiunilor prezentei deciziuni.

Datã în Bucureºti la 16 noiembrie1950.”

Cu adresa nr. 03/040524 din 11decembrie 1950, colonelul Ionescu, ºefulDirecþiei Domenii Militare, comunicaSecþiei Domenii Militare din cadrulC.M.M.:

„Se trimite copie de pe Decizia nr. 12/150 din 16 noiembrie 1950 referitoare latrecerea în folosinþa M.F.A. a imobilului fostLiga Navalã Românã împreunã cubunurile prevãzute în Decizie.

Vã rugãm a vã pune în legãturã cuDirecþia Secretariatului din MinisterulComunicaþiilor ºi a proceda la luarea înprimire cu proces-verbal, plan de situaþie,stare descriptivã, plan orizontal ºiinventare în regulã a bunurilormenþionate în Decizie.

Actele, întocmite în trei exemplare, sevor înainta acestei Direcþiuni pentru

aprobare.O datã cu înaintarea actelor, se va

raporta ce destinaþie se vor da bunurilor”.Dintr-un Borderou aflat în evidenþa

Biroului Cazarmare din cadrul C.M.M.,întocmit de micimanul C. Bucur, gestionarMateriale Cazarmare C.M.M. ºi aprobatde locþiitorul pentru Aprovizionare,cãpitanul O. Dumitrescu, rezultã suma del2 123 lei, reprezentând costul energieielectrice etc. la Blocul Wilson laapartamentul nr. 62, unde a funcþionat, lasfârºitul carierei sale, L.N.R. în perioada1 ianuarie- 31 martie 1951.

Conform prevederilor art. 10, ONP-ulse baza pe „principiul centralismuluidemocratic” ºi îºi propunea ca obiective,printre altele, „sã dezvolte maselor largipopulare interesul pentru problemeleMãrii Negre, Dunãrii ºi apelor noastre dinpunct de vedere politic”, „sã popularizezelegãturile de prietenie, în sectorulmarinãresc, cu toate þãrile democraticeprietene în frunte cu U.R.S.S.”

Prin adresa nr. PP 0469 din 28 iunie1949, Direcþia Superioarã Politicã aArmatei a solicitat ministrului adjunct alApãrãrii Naþionale aprobarea statutuluiONP ca succesoare a L.N.R.

Astfel a fost scoasã din viaþa publicã oorganizaþie de masã cu o solidã reputaþieîn opinia publicã româneascã, la iniþiativaºi cu contribuþia unor cadre ºi instituþii careau schimbat prompt de drum, în funcþiede noua ideologie a clasei politice careavea sã schimbe destinul Românieipentru o jumãtate de secol.

25


C M Y K

În anul 1947 am devenit membru alLNR care îºi avea atunci sediul în bloculcinematografului „ARO” de la intersecþiabulevardului „Nicolae Bãlcescu” cu „CaleaDorobanþi”, ocupând în totalitate camerelede la etajele II ºi III. Eram elev în clasa aVII-a la un liceu din capitalã ºi plãteam otaxã modicã de câþiva lei pe an, ca membrual ligii. Aceasta avea o bibliotecã vastã, culiteraturã românã ºi strãinã, reviste ºimanuale în specialitatea navalã, etc., pecare le împrumutam ºi le citeam cuvoluptate.

Dupã teribila secetã din vara anului1947, care s-a suprapus peste situaþiaeconomicã dezastruoasã a þãrii; dupã4 ani de rãzboi, înduram foamea, frigulºi lipsa de îmbrãcãminte, pe fondul uneiinflaþii galopante (1 kg de porumb costa70.000 de lei, la un salariu al tatei de2.800.000 lei/ lunã, în funcþia decantonier la C.F.R.).

Ca premiant al clasei ºi cu o situaþiematerialã precarã (aveam acasã 10 fraþiºi surori mai mici) am fost admis fãrãplata taxei la liceu ºi locuiam într-omansardã a liceului, împreunã cu alþitrei colegi eminenþi ºi sãraci, prinbunãvoinþa directorului ing. Dr.Grigorescu.

La o cerere de ajutorare, fãcutã demine cãtre preºedintele L.N.R.

Bucureºti, mi s-au aprobat obiecte deîmbrãcãminte, provenite din casãri alearmatei, pe care l iga le avea înmagaziile de sub tribuna stadionului„TINERETULUI” (cãmãºi, bluze,pantaloni, bocanci, etc.).

Întrucît L.N.R. avea ca preºedinte deonoare pe regele Mihai, dupãabdicarea si l i tã a acestuia, la30.12.1947, regimul procomunistinstaurat în România nu a privit cu ochibuni aceastã ligã ºi în anii imediaturmãtori a desfiinþat-o.

În 1952, toamna, eram locotenentmajor tehnic în Direcþia Tehnicã aC.F.M.M. (Comandamnetul ForþelorMaritime Militare) cu sediul pe stradaAlexandru Popov, din vecinãtateaParcului Ciºmigiu, având ºef pe cãpitande rangul I (comandor) ing. GrigoreMarteº.

Acesta a primit ordin ca întregpersonalul Direcþiei sã participe laarderea ºi trierea imensei biblioteci al igi i , sub str icta supraveghere alocþi i tor i lor pol i t ici ºi of i þeri lor decontrainformaþii etc.

Aveam ordine stricte ºi precise: nuse putea reþ ine pentru bibl iotecaDirecþiei Tehnice decât manualele purtehnice, restul trebuia distrus prinincinerare.

Pagini triste din istoria LNR

Ing. cdor (rtg) Ion URSAC

Trei camioane militare cu un plutonde matrozi, au transportat de la sediulL.N.R. în curtea interioarã a DirecþieiTehnice, timp de douã zile, zeci de miide volume, reviste ºi arhivã, care au fostarse într-un rug imens.

Priveam cu inima îndureratã cumacest rug imens mistuia valoroasevolume ale scriitorilor români ºi strãini(Sadoveanu, Dumas, Cezar ºi CamilPetrescu, Eminescu, Minulescu,Topârceanu, Zola, Verne, Roland,Heine, Tolstoi, Dostoevschi, Puºchin,Gorki, Mann, etc.). în intimitate mãsimþeam un mic inchizitor al culturiiuniversale, un criminal silit sã comitã ofaptã pe care o repudia. Eram cu atâtmai trist ºi revoltat cu cât citisem o partedin acest patrimoniu cultural, iar L.N.R.mã ajutase în 1948 cu echipament ºibani, ca ajutor pentru elevii eminenþidar sãraci.

Dupã acest trist eveniment mi-amformat convingerea cã noul regim politiccare desconsidera cultura, nu poate fidurabil, ºi nu poate aduce progresul ºiprosperitatea þãrii.

Revoluþia din 1989 mi-a confirmatîncã o datã pãrerea cã un regim totalitar,opresiv ºi obtuz, are o existenþãefemerã.

cãlãtoriile lui pe întinsul apelor”.27. Statutul Ligii Navale Române.28. ALEXANDRU LUPAªCU - „Cu

Nelson la Trafalgar”.29. L. N. R. -„Marina în 10 ani de

domnie”30. CÃP. NEGULESCU ZAHARIA -

„Marºul marinarilor”.31. COMANDOR N. STERIOPOL -

„Dunãrea ºi Marea Neagrã, fãuritoareºi întregitoare de neam”.

32. COL. CORNELIU NEGULESCU- „A.B.C.” al înnotãtorului.

33. PROF. N. DAªCOVICI - „Regulilerãzboiului ºi ale neutralitãþii”.

34. I. GR. PERIEÞEANU - „Gabrielled Anunzio, cântãreþul mãrilor italice”.

35. D. GHERASIM - „Marea teritorialãîn dreptul internaþional”.

36.AL. BILCIUIRESCU - „Thalassa”.37. AMIRAL C. NEGRU - „Din

aspectele mãrii ºi viaþa marinarilor pe

întinsul apelor” (partea I).38. COMANDOR A. NEGULESCU -

„La rãscruce”.39. COMANDOR IOAN T. - „Ocuparea

Islandei de cãtre forþele americane”.40. COMANDOR NICOLAE

CRISTESCU - „Marea ca isvor deinspiraþie în poezia românã”.

41. APOSTOL D. CULEA - „Tradiþiilevieþii de apã ale poporului românesc”.

42. AMIRAL C. NEGRU - „Dinaspectele mãrii ºi viaþa marinarilor peîntinsul apelor” (partea a II-a)

43. LT. CDOR. P. POPESCU-DEVESELU: - „Marinarii noºtri înrãzboiul reîntregirii”

44. C. AMIRAL N. PÃIª - „Marea ºimarinarii”.

45. N. DAªCOVICI - „Politicaruseascã la gurile Dunãrii ºi în MareaNeagrã”.

46. NELU IONESCU - „Rugãciunea

marinarului”.47. CÃPIT. TOCINEANU -

„Angajament naval”.48. C. MACARIE - „Importanþa gurilor

Dunãrii ºi a mãrei în viaþa poporuluinostru”.

49. DELATYRAS ºi SCARLATPREAJBÃ: - „Nuvele marinãreºti”.

50. I. GR. PERIEÞEANU: - „Trei poeþiromâni cântãreþi ai mãrii”.

51. NOSTROMO - „A.B.C.marinãresc în 5 limbi”.

52. AP. CULEA ºi V. COJOCARU: -„Plaja satului, sporturi de apã la sate”.

53. AL. BILCIURESCU: - I. Gr.„Perieþeanu, poet al mãrii”.

54. AL. BILCIURESCU: - „Marea ºimuzica”.

55. A. NEGULESCU: - „Între cer ºiapã“.

56. COLECTIV - „Cum sã neconstruim o barcã“.

26


C M Y K

Din avatarurile Ligii Navale Române* Titus RUSU - jurist

Liga Navalã Românã a fost înfiinþatã înmartie 1928, prin hotãrâre judecãtoreascã. Adobândit personalitate juridicã în baza Legiinr. 21/1924 privind persoanele juridice(asociaþii ºi fundaþii) ºi a acþionat ca organizaþienepatrimonialã, fãrã scop lucrativ, non profit,neguvernamentalã ºi apoliticã.

Prin Decizia nr. 95.262 din 18 octombrie1947 a ministrului justiþiei LucreþiuPãtrãºcanu, Liga Navalã Românã a fostdesfiinþatã, dupã 19 ani ºi jumãtate deactivitate. Tot atunci au mai fost desfiinþateºi alte organizaþii neguvernamentale,dintre care enumerãm: Asociaþia Românãpentru Propagandã Aviaticã (ARPA),Asociaþia de Aviaþie Civilã „Vulturii” ºi chiarSocietatea pentru Profilaxia Tuberculozei.

Era perioada de „fracturã a dreptului”,spune prof. univ. dr. Tudor R. Popescu. Setrecuse la desfiinþarea statului de drept.

Decizia nr. 95.262 din 18 octombrie 1947a ministrului Justiþiei, a fost datã prinîncãlcarea Legii nr. 21/1924, cu modificãrileulterioare, în vigoare la data respectivã.

În conformitate cu prevederile legale înmaterie, „Consiliul de Miniºtri, pe bazaraportului ministrului Justiþiei ºi a avizuluiComisiunii superioare pentru persoanelejuridice, va hotãrâ dizolvarea persoanelorjuridice a cãror activitate este contrarã bunelormoravuri, opiniei publice sau siguranþeistatului.

În cazuri urgente, Consiliul de Miniºtri,la cererea ministrului Justiþiei sau aoricãrora dintre miniºtri, va putea hotãrâdizolvarea ºi lichidarea oricãrei persoanejuridice, pentru interese superioare destat, fãrã arãtarea de motive.

Atât urgenþa, cât ºi dizolvãrile prevãzuteîn cele douã alineate precedente seapreciazã numai de Consiliul de Miniºtri.

Aceste aprecieri, ca ºi mãsurile dedizolvare, sunt considerate acte deguvernãmânt ºi nu pot fi atacate pentru niciun motiv, direct sau indirect, nici în contenciosadministrativ ºi nici înaintea vreunei alteinstanþe”.

Ministrul Justiþiei, prin încãlcarea legii,s-a substituit Consiliului de Miniºtri ºi adizolvat L.N.R., prin Decizia de mai sus. Înnici un caz L.N.R. nu era „contrarã bunelormoravuri, ordinii publice ºi siguranþeistatului”. Se trecea la desfiinþarea societãþiicivile, a ordinii democrate.

Din Monitorul Oficial din acea vremerezultã cã persoanele juridicenepatrimoniale (O.N.G.-urile) eraudesfiinþate atât de ministrul de justiþie (carenu avea competenþa), cât ºi de Consiliulde Miniºtri. Ministrul Justiþiei erapreºedintele Comisiei Superioare apersoanelor juridice ºi putea doar sã facãpropuneri cãtre Consiliul de Miniºtri pentrudizolvarea unor persoane juridice.

Ordonanþa Guvernului României nr. 26din 30 ianuarie 2000, cu privire la asociaþiiºi fundaþii, a abrogat Legea nr. 21/1924privind persoanele juridice (asociaþii sifundaþii), cu modificãrile ulterioare.Ordonanþa nr. 26 din 30 ianuarie 2000, nuconþine nici o prevedere referitoare lapersoanele juridice nepatrimoniale, ilegaldesfiinþate în anii 1947-1948 ºi nici referirila patrimoniul ºi arhiva acestora.

Categoric, Liga Navalã Românã deastãzi este continuatoarea legitimã a LigiiNavale Române dizolvate de ministruljustiþiei, la 18 octombrie 1947. Ligii Navalede astãzi îi aparþine patrimoniul materialºi spiritual ce a aparþinut predecesorilorsãi.

Socotim cã se impune revendicareapatrimoniului ºi a arhivei L.N.R., indiferentîn posesia cui se aflã. Dar mai întâi seimpune identificarea acestui patrimoniu.

Am identificat ºi unele acþiuni ale LigiiNavale Române, dintre care evidenþiemactivitatea editorialã. Între 1934 ºi 1947,L.N.R. a publicat 56 volume, la Institutulde Arte Grafice „Marvan” S.A.R.Bucureºti.

Notã: În continuare autorul insereazão listã a acestor publicaþii pe carepublicãm în paginile 25-26 a acestuinumãr al revistei. (Red.)

Suntem în posesia volumului „Elogiulmãrii” de I. Gr. Perieþeanu, publicat deInstitutul de Arte grafice „Marvan” S.A.R.,(24 pagini). Textul constituie o „conferinþãrostitã miercuri 30 martie 1938 în aulaFundaþiei Regale Carol I, în ciclul deconferinþe organizat de Liga NavalãRomânã”.

Despre I. Gr. Perieþeanu deþineminformaþii ca avocat, poet, publicist ºitraducãtor; a fost deputat, ministrul Justiþieiºi preºedintele Uniunii Avocaþilor dinRomânia. Fãcea parte din elita avocaturiibucureºtene.

V. V. Stanciu, care dupã rãzboi a ajunsun important avocat la Paris, unde a

publicat o reputatã revistã de criminologie(se pare prima din lume), scria desprePerieþeanu cã este ca „un nobil de pevremea lui Ludovic al XIV-lea”, iar „cândvorbeºte cu o femeie frumoasã, chiar dacãse referã la o chestiune aridã ºi banalã dedrept, pare cã e un Don Juan dupã oserenadã”. Perieþeanu a scris mai multevolume de versuri, dar ºi cãrþi juridice careerau consultate cu folos de avocaþi,judecãtori si procurori. V. V. Stanciu îl descriepe „avocatul poet”, ca fiind jurnalistul ideal,„mare rãscolitor de suflete”, care a pledatîn procese privind crime pasionale, dar ºiîn cauze civile ºi comerciale încurcate careau provocat vâlvã în epocã. Vom prezenta

succint conferinþa „Elogiul mãrii”. Dateleºtiinþifice la care s-a referit nu le vom relevaîntrucât sunt depãºite de mult.Conferenþiarul era la curent cuperformanþele ºtiinþifice ale vremii sale. S-a referit pe larg la zeitãþile mãrii dinmitologia greco-romanã ºi la monºtriimarini.

În continuare s-a referit la poeziaînchinatã mãrii, citând mai întâi din MihailEminescu. A citat apoi, în francezã, dinCharles Baudelaire, Hérédia, StéphaneMallarmé, Paul Valéry, Allain Fournier,Jean Giraudoux, Shiller, Victor Hugo,Eugène Manuel.

A citat apoi din Cânturile lui Maldoror

Literaturã ºi artã la Liga Navalã Românã* Titus RUSU - jurist

* Articol reprodus din „Marea Noastrã, nr.2 (39) / 2001

* Articol reprodus din „Marea Noastrã, nr.3 (40) / 2001

27


C M Y K

(un fragment din Imnul oceanului) deLautréamont, într-o traducere proprie,onorabilã. Noi apreciem aceastãcapodoperã publicatã de Editura Univers,în traducerea lui Taºcu Gheorghiu, în1976.

Conferinþa s-a încheiat cu exclamaþiadin cunoscutul vers: „O Thalassa, mãrireþie ºi Domnuluislavã”.

La 24 martie 1942,Al. Bilciurescu a þinutconferinþa „I. Gr. Pe-rieþeanu, poet almãrii”, în aula Fun-daþiei Regale Carol I,tot sub auspiciile LigiiNavale Române.Conferinþa a fosttipãritã de Institutul deArte Grafice „Marvan”S.A.R. Bilciurescu îlprezintã pe I. Gr. Pe-rieþeanu ca fiind unuldintre scriitorii ºi poeþiicare a avut ca sursãde inspiraþie marea,descriind-o ca pe o„amantã cu ochii verzi”, o „strigoaicã acorãbiilor” sau ca pe „o oglindã lucioasãcu valuri de dantelã”. Conferenþiarul afãcut apoi largi incursiuni în poezia mãrii,din literatura românã ºi universalã.

Perieþeanu a mai scris un volumintitulat „Poezia mãrii”. De asemenea,Perieþeanu a mai publicat ºi volumul„Spicuiri marine în poezia lui Eminescu”,Editura Universul, Bucureºti, conferinþãþinutã la Ateneul Român în ziua de 8martie 1943 (26 de pagini).

I. Gr. Perieþeanu, ca poet, nu a fostreþinut de istoria literaturii. Despre el ºtiucriticii literari, iubitorii de poezia mãrii ºicei interesaþi de trecutul juridic.

G.Cãlinescu în „Istoria literaturiiromâne de la origini pânã în prezent” îlmenþioneazã cu volumul „Cânteculplopilor”. Cred cã Perieþeanu ar puteaconstitui un subiect interesant pentru uncritic literar, iubitor de mare. Avocatul poetnu este totuºi dat uitãrii. Dupã 1990 i s-aupublicat câteva volume din literaturauniversalã, traduse în perioadainterbelicã.

Alexandru Bilciurescu, avocat,doctor în drept, a þinut la data de 23 martie1943, o conferinþã intitulatã „Marea ºimuzica” în „Ciclul de propagandã al LigiiNavale Române”, al cãrui text a fostpublicat tot la Institutul de Arte Grafice„Marvan” S.A.R. Conferenþiarul a fãcutample referiri la compozitorii care, înoperele lor, au avut ca subiect marea. Se

fac comentarii ºi sunt citaþi Schubert,Schumann, Wagner, Verdi, Musorgski,Suppé, Bizet, Debussy, Liszt, Berlioz,Beethoven, Sibelius, Chausson, Elgar,Rimski Korsakov, Roussel, GeorgeEnacovici ºi Constantin Bobescu.Reþinem cã Mariotte, Rimski Korsakov ºiAlbert Roussel au fost ofiþeri de marinã.

Albert Roussel a fost înmormântat lamarginea mãrii.

Alexandru Bilciurescu a mai publicat,sub auspiciile L.N.R., volumul de versuri„THALASSA”, tot la Institutul de ArteGrafice „Marvan” S.A.R. Bucureºti, (118pagini). Volumul este dedicat lui I. Gr.Perieþeanu, iar pe ultima paginã poartãmenþiunea: „Marea Neagrã - Marea deMarmara - Marea Egee - 1939”.

Ofiþerul de marinã ConstantinTonegaru, jurist, specialist în dreptmaritim, ale cãrui lucrãri sunt consultateºi astãzi în procesele de shipping, apublicat volumul antologic „Poezia mãrii”,la „Minerva” - Institut de Arte Grafice ºiEditurã, Bucureºti. În antologie suntpublicate poezii de Eminescu,Alecsandri, I. Minulescu, Jean Bart,Haralamb Lecca, Al. Vlahuþã, GeorgeCoºbuc, ªt. O. Iosif, Radu D. Rosetti,George Ranetti, D. Anghel, Victor Eftimiu,Alexandru T. Stamatiad, I. Bãlãnescu-Danubian, B. Nemþeanu, Ludovic Dauº,Carmen Sylva, Artur Stavri, Cãpitan C.Stoianovici, N. Pora, Ioan N.Polychroniade, George I. Stratulat, Gh. H.Orleanu, M. Sãulescu ºi...C. Tonegaru. C.Tonegaru are o poezie ºi douã proze. Ceade a doua prozã poartã menþiunea cã afost scrisã în cãlãtoria de la Buenos Airesla Genova în luna mai 1911. Ar fiinteresant ca un cunoscãtor sã identificemarinarii poeþi din antologie.

Mai dorim sã menþionãm „Marea ºi

marinarii” de c-amiral Nicolae Pãiº, fostpreºedinte al L.N.R. publicatã în colecþiaL.N.R. Numele sãu apare în volumul„Ordinul Masonic Român” de HoriaNestorescu Bãlceºti, publicatã la Casade Editurã ºi Presã „ªansa” S.R.L.,Bucureºti 1993 (pag.469-470), precum ºiîn alte lucrãri despre francmasonerie ºi

detenþia politicã.În colecþia L.N.R. a

apãrut în 1934 „Al-bumul navelor” decãpitan Dimitrie ªtiu-bei, pictorul de sufletal marinei române.

Prin anii 1970 adeschis o expoziþiepersonalã la hotelul„Rex“ (pe atunci„Internaþional“) dinMamaia. Lucrãrileexpuse au fostcumpãrate în cea maimare parte deNAVROM.

În ziarul „Scânteia”din 20 martie 1983am citit o scurtã notã

intitulatã „Neglijenþã în aqua-forte”, larubrica „Din instantã în faþa opinieipublice” de Sergiu Andon, în care searãta cã de la Ministerul Transporturilorºi Telecomunicaþiilor (M.T.Tc.) au fostsustrase 23 de lucrãri (peisaje marine)de Dimitrie ªtiubei. Din scurta notã mairezultã cã între 1971 - 1975, NAVROMConstanþa a cumpãrat 86 lucrãri deDimitrie ªtiubei, care le-a dat M.T.Tc.. Dincele 86 de lucrãri de la M.T.Tc. au fostsustrase 23.

La acea datã eram procuror inspectorla Procuratura judeþeanã Constanþa ºiaveam printre alte atribuþii identificareainfracþiunilor semnalate de presã. Cuadresa nr.423/VIII/2 din 22 martie 1983 aProcuraturii judeþene Constanþa amsolicitat Miliþiei judeþene sã efectuezecercetãrile penale care se impuneau.

Destul de prompt mi l i þ ia ne-acomunicat cã vinovat de dispariþiacelor 23 de lucrãri se face un funcþionardin MTTc, care avea ca atribuþii þinerealor în evidenþã. Funcþionarul a fosttrimis în judecatã pentru neglijenþã înserviciu, iar celelalte 63 de lucrãri aufost t r imise I .E.F.M. NAVROMConstanþa, care le-a virat la Muzeul deMarinã din Constanþa. Mult mai târziu,pe cale neoficialã, am aflat cã cele 23de lucrãri au fost luate de „persoaneimportante” din Bucureºti, de la carenu au mai putut fi recuperate.

28


C M Y K

În 1950, regimul totalitar venit la putereîn România avea sã interzicã activitateaLigii Navale Române (LNR), organizaþieînfiinþatã în 1928. Acest lucru a dus nunumai la stoparea unei tradiþii înfiripatãcu multã trudã de o asociaþie ce aveascopul sã serveascã interesele MarineiRomâne, ci ºi la dispariþia unui susþinãtoral formãrii de specialiºti pentru marinanaþionalã.

Ideea reluãrii activitãþii LNR avea sãfie expusã pentru prima datã în cadrulunei sesiuni ºtiinþifice desfãºuratã laMuzeul Marinei din Constanþa în zilelede 19 ºi 20 decembrie 1983. Autoruliniþiativei, profesorul dr. NicolaeBârdeanu, autor al multor lucrãri deistorie a marinei române, spunea cu acelprilej: „Setea de cunoºtiinþe despremarinã este profundã, atât în rânduriletinerilor, cât ºi în rândul vârstnicilor iubitoride marinã”.

Reluarea activitãþi LNR. Dupãevenimentele din decembrie 1989 s-aconstituit un grup de iniþiativã format dinviceamiralul (r) Gheorghe Sandu,contraamiralii (r) Marcel Diaconescu ºiVictor Bogdan, cdor. (r) RaymondStãnescu, lt.cdor. (r) Nicolae Koslinski, lt.col. (r) Radu Theodoru, care a organizatla sediul Muzeului Municipiului Bucureºti,la data de 18 februarie 1990, o primãîntâlnire a susþinãtorilor LNR, la care auparticipat circa 150 de persoane. Înaceastã adunare s-a dezbãtut noul statutal Ligii ºi s-a ales preºedintele LNR, înpersoana viceamiralului (r) GheorgheSandu. Vicepreºedinþi au fost aleºicontraamiralii (r) Marcel Diaconescu ºiVictor Bogdan, iar secretar profesorulNicolae Bârdeanu.

Statutul avea 6 capitole ºi relua înprincipiu ideile din 1933.

Pe baza Proiectului de Program ºi aStatutului, Judecãtoria Sectorului 1 aTribunalului Municipiului Bucureºti a emisHotãrârea nr. 486 din 28.02.1990 privindreluarea activitãþii Ligii Navale Româneºi recunoaºterea ei ca pesoanã juridicã.

Reînfinþarea filialelor - În ziua de25.03.1990, la Constanþa, un comitet deiniþiativã, întrunit la Muzeul MarineiRomâne, a hotãrât înfiinþarea filialei. La22.04.1990, a avut adunarea generalãde constituire, unde a fost ales capreºedinte contraamiralul (r) ing. Ilie

ªtefan, vicepreºedinþi, cdor. (r) PetreZamfir ºi lt. cdor. Ioan Damaschin, iarsecretar, cdor. (r) Dan Ghimbãºanu.

La Bucureºti, adunarea de constituirea filialei a avut loc la data de 06.04.1990.Preºedinte a fost ales cdor. (r) EmilianMunteanu, vicepreºedinte clc RaduPetriºor, secretar Alexandru Gâscã, iarmembri cdor. (r) Jipa Rotaru ºi ing. IlarionBarbu. În cursul anilor 1990 ºi 1991 s-auînfiinþat filiale la Tulcea, Drobeta TurnuSeverin ºi Olteniþa.

În 1997 au fost înfiinþate filialele dinCalafat, Giurgiu, Brãila ºi Mangalia.

Obiectivele LNR sunt ambiþioase,toate subordonându-se unui scopesenþial: renaºterea spiritului marinãrescºi promovarea intereselor pe apã aleRomâniei. Vom prezenta în continuare pecele mai importante.

Promovarea intereselor navale aleRomâniei. LNR a intervenit princampania „SOS bircul Mircea“ laurgentarea reparãrii ºi moderinzãriiNavei ªcoalã „Mircea“, a fãcut lobby

pentru a nu se desfiinþa corpul de maiºtrimilitari de marinã ºi Liceul militar demarinã, a propus soluþii pentruprevenirea urmãrilor dezastruoase aleinundaþiilor.

Prin mese rotunde ºi seminarii,desfãºurate periodic, la Constanþa ºiBucureºti s-au dezbãtut probleme demare actualitate: revigorareatransporturilor maritime ale þãrii,

eficientizarea activitãþii ºantierelor navaledin România, protecþia ecologicã aCanalelor navigabile, a apelor Mãrii ºiDunãrii. În domeniul ecologiei sedesfãºoarã anual activitãþi legate de ZiuaInternaþioanlã a Mãrii Negre (30octombrie) ºi Ziua Internaþionalã a Dunãrii(29 iunie). Activitãþi cu caracter ºtiinþific îndomeniul cercetãrii marine s-audesfãºurat în colaborare cu InstitutulNaþional de Cercetare Dezvoltare Marinã„Grigore Antipa” din Constanþa. Înorganizarea acestor manifestãri s-aremarcat dl. dr. Ioan Porumb, specialist înprobleme de biologie marinã precum ºidr. ing. Simion Nicolaev ºi dr. ing. NicolaePapadopol - membri ai LNR.

Cultivarea de cãtre LNR în rândurilepopulaþiei ºi în special a tineretului, aataºamentului faþã de marinã ºiactivitãþile marinãreºti.

În vederea realizãrii acestui obiectivLNR a organizat numeroase conferinþeºi dezbateri în Bucureºti, Constanþa ºi înale localitãþi.

Un rol important în acest domeniu îlare revista „Marea Noastrã“ (începând din1991 se editeazã seria nouã), precum ºipublicaþiile „Marea Noastrã pentruTineret“ devenitã „România Maritimã ºiFluvialã. Magazin“, Matelot“, „DunãreaMaritimã“ º.a

Au avut loc simpozioane ºi altemanifestãri ºtiinþifice cu participareaveteranilor de rãzboi marinari ºi a unorspecialiºti recunoscuþi.

Printre activitãþile din anul 1993, spreexemplu, se remarca prezentarea la datade 14 martie, la Cercul Militar Naþional,de cãtre cdor. (r) ªtefan Chira a analizei„Marina Militarã - situaþia actualã.Strategia navalã din Marea Neagrã”

Cunoaºterea istoriei marinei româneºi cinstirea eroilor marinari. Este undomeniu în care s-au desfãºuratnumeroase activitãþi. Enumerãm câtevadintre acestea.

La 19 mai 1993, la Academia Navalã„Mircea cel Bãtrân” s-a desfãºuratsimpozionul „Marina Militarã în cel de aldoilea Rãzboi Mondial”. Cpt. cdor. (r)Jianu Moldovan a prezentat referatul„Marina Militarã între anii 1940 - 1944”,contraamiralul (r) Ilie ªtefan, referatul„Submarinele române în rãzboi - misiuniºi acþiuni”, iar doamna Georgeta

Contraamiral (r) ing. Ioan CHIRILPREªEDINTELE LNR

RENASTEREA LIGII NAVALE ROMÂNE,

29


C M Y K

vorbitori s-au aflat generalii (r) Ioan Suþaºi Vasile Barboi, precum ºi cam. (r) VictorBogdan. La Constanþa au fãcutinteresante comunicãri pe aceastã temã- veterani de rãzboi marinari.

Respect pentru tradiþiile înaintaºilor.Pentru cinstirea eroilor marinari LNR

a ridicat monumente la Sulina ºi DrobetaTurnu-Severin; a contribuit la înãlþareamonumentului Crucea marinarilor de pefaleza din Constanþa.

Liga participã la numeroasemanifestãri, printre care: depunerea decoroane de flori, cãlãtorii pe ape de laGiurgiu la Baziaº, de la Tulcea la Sulina -unde se organizeazã activitãþicomemorative.

Comemorând încheierea acþiunilor dedeminare a Dunãrii, LNR a organizat ocroazierã pe ruta Giurgiu-Baziaº- Giurgiu.Prin toate acestea cultivãm respectulpentru tradiþiile Marinei române.

Aproape anual, filiala LNR Constanþaorganizeazã, la Tulcea ºi Sulina,manifestãri sub genericul „TradiþiileMarinei române“ în cadrul cãrora au locsimpozioane ºi se depun coroane de florila monumentele eroilor.

Activitatea în rândurile tineretului sedesfãºoarã în cadrul unor subfiliale dinºcoli, îndeosebi la Constanþa.

De remarcat subfilialele „Amiral PetreBãrbuneanu“ de la ªcoala nr.10, subconducerea prof. Elena Stãnescu ºi

subfiliala de laColegiul Tehnic deMarinã din Constanþasub conducerea prof.Maria Cojocaru.

Cu tinerii s-auorganizat excursiipe Canal ºi Dunãrede la Agigea laBrãila.

Un numãr impor-tant de elevi parti-cipã la Cercurile deNavomodelism de laMangalia ºi Tulceaconduse de coman-dorii I. Întorsãturã ºiConstantin Peneoaº.

La Constanþas-au organizat nu-

meroase concursuri televizate decunoºtinþe mainãreºti, de istorie navalãºi literaturã a mãrii, cu participarea unuimare numãr de elevi.

Un concurs tradiþional pentru elevi estecel de Matematicã organizat anual laConstanþa pentru cinstirea memorieiamiralului Vasile Urseanu.

O ºcoalã din Constanþa a fost botezatãde cãtre LNR cu numele comandorului

Boranda, referatul „Operaþia 60.000”.În anul 1996, s-au organizat activitãþi

pentru sãrbãtorirea centenarului „Divizieide Mare”. Astfel la 26 ianuarie, la CerculMilitar Naþional a fost vernisatã oexpoziþie cu tematicã marinã, iar cdor. (r)Raymond Stãnescu a prezentat„Activitatea acestei mari unitãþi între 1920ºi 1960”, cam. (r) Victor Bogdan -„Activitatea între 1960 ºi 1989”, iarcontraamiralul (r) Constantin Iordache -„Situaþia actualã ºi perspectivele MarineiMilitare”.

Între 5 ºi 7 iulie 1996 s-a comemoratîmplinirea a 50 de ani de la încheiereaoperaþiile de deminare a Dunãrii.Acþiunea, care a avut loc la Turnu Severin,a cuprins o vizitã la Muzeul Porþile de Fier,apoi s-a efectuat o croazierã pe Dunãreîntre Orºova ºi Drencova. La festivitateau participat peste 50 de delegaþi aifilialelor din Bucureºti, Constanþa,Olteniþa, Drobeta Turnu Severin ºiOrºova.

În cadrul filialei Constanþa, a fiinþat maimulþi ani o Secþie de Istorie navalã caresub conducerea cam (r) George Petre aorganizat activitãþi lunare cu participareape toatã perioada, a sute de elevi.

Numeroase manifestãri cu membrijuniori ai LNR au avut loc la MuzeulMarinei Române unde specialiºtiimuzeului ºi îndeosebi doamnele dr.Carmen Atanasiu ºi prof. GeorgetaBorandã au conceput ºirealizat interesante „orede istorie navalã”.

În anul 1999, cuprilejul împlinirii a 55 deani de la salvarea

trupelor române ºi germane din Crimeea,LNR a organizat la Cercul Militar Naþionalun simpozion comemorativ. Printre

Dimitrie ªtiubei.Dezvoltarea culturii marinãreºti ºi a

sporturilor nautice. O activitatedeosebitã o constituie concursul depicturã „Dimitrie ªtiubei“ organizat anualde filiala Bucureºti a LNR.

În practicarea sporturilor nautice tottinerii sunt în primele rânduri. LaConstanþa d-na prof. Micu Domnica ºicam.fl.(r) Petre Zamfir organizeazã anualCupa LNR, Cupa Ziua Marinei ºi alteconcursuri marinãreºti, unele desfã-ºurându-se la bordul N.ªc. „Mircea“.

Sãrbãtorirea Ziua Marinei ºi a ZileiApelor. Toate filialele LNR sunt implicateîn organizarea ºi desfãºurarea activitãþilorde Ziua Marinei ºi unele organizeazãZiua apelor (Bucureºti, Constanþa).

La Bucureºti ºi Constanþa în perioadapremergãtoare Zilei Marinei sedesfãºoarã „Luna spiritualitãþii mari-nãreºti“ în cadrul cãreia au locnumeroase activitãþi.

Legãturie LNR cu mass-media. Înaceastã privinþã s-au fãcut uneleprogrese însã nu suficiente.

Timp de doi ani la Constanþa LNR aavut o emisiune televizatã sãptãmânaldenumitã „Orizonturi Marine“ (realizator- cam.(r) George Petre) la postul MTC(care din pãcate s-a desfiinþat).

Pentru a fi mai bine cunoscuþi, inclusivde cãtre jurnaliºti, pe site-ul forþelornavale este prezentã ºi Liga NavalãRomânã la Secþiunea Culturalã.

Activitatea publicisticã. Sub egidaLNR au fost publicate mai multe cãrþiprintre care cele trei volume privindparticiparea Marinei române la al doilearãzboi mondial (cam Raymond Stãnescuºi cdor Nicolae Koslinski); „Por tulConstanþa - portul lui Anghel Saligni“ (ing.Petre Covacef); „Rememorãri la þãrmulmãrii“ (cam (r) George Petre); „Scurtãretrospectivã marinã“ (vam (r) VictorBogdan ºi dr. Carmen Atanasiu º.a.).

Simpozion la Sulina. Septembrie 2001

30


C M Y K

Prof. Marius Bejan a scris o istorie aLigi Navale Române, iar domnul AndonisCezar Mihalache a publicat lucrarea

„Renaºterea Ligii Navale Române“.Pentru cei interesaþi de cunoaºterea

istoriei recente a Ligii este deosebit deutilã rubrica permanentã „Viaþa LigiiNavale Române“ din revista „MareaNoastrã“.

Relaþiile internaþionale ale LNR cuasociaþii similare din alte þãri sunt activate

de comandorul (r) Nicolae Pãdurariu,îndeosebi cu cele din Grecia ºi Italia. Pecãi private revista „Marea Noastrã” ajunge

în SUA, Canada, Venezuela, Franþa,Germania, Italia, Bulgaria, Ucraina º.a.

Mulþumim sponsorilor ºicolaboratorilor

Ar fi greu sã-i enumãrãm pe toþi aici.Remarcãm cã ne-am bucurat de sprijinulMinisterului Transporturilor, MinisteruluiApãrãrii, Statului Major al Forþelor Navale,

Administraþiei Por tur ilor MaritimeConstanþa cãrora le mulþumim cãlduros.

Câteva cuvinte despre oamenii LigiiNavale. Liga Navalã nu poate sã trãiascãdecât prin oamenii care o alcãtuiesc.Membri fil ialelor/sucursalelor binepregãtiþi, entuziaºti, îndrãgostiþi de mare,de Dunãre ºi de navigaþie, de tradiþiilemarinãreºti, muncesc cu ardoare pentrupromovarea obiectivelor Ligii.

Începând cu anul 1990 s-au remarcat,prin eforturile depuse pentru afirmareaLigii, viceamiralii (r) Sandu Gheorghe,Victor Bogdan, Marcel Diaconescu ºi Ilieªtefan, contraamiralii (r) Petre Zamfir,George Petre, Corneliu Cristescu,comandorii (r) Emilian Munteanu, DoruIonescu, Marin Dumitrescu, Dan Toader,Ernest Daisa, Neculai Pãdurariu, FloreaIonescu, Dan Ghimbãºanu, ingineriiIarion Barbu, Sergiu Filipescu, SilviuMorariu, Silviu Stãnescu, cãpitan de portI Otavian Swed, alãturi de mulþi alþimembri entuziaºti.

Filialele ºi sucursalele noastre suntconduse de oameni care pun suflet sprecultivarea în societatea noastrã a spirituluimarinãresc. În faþa tuturor acestor oameni,mã înclin cu consideraþie ºi îi port în suflet.

amiral Eustaþiu, care însã nu a parvenitîncã centralei.

ADMINISTRAÞIA CENTRALEII. BIROURILE centralei, sunt instalalte

în acelaºi local din str. Spiru Haret 6,proprietatea Bãncii Naþionale Române,care înþelegând ºi apreciind activitatea LigiiNavale i l-a oferit gratuit ºi anul acestafãcându-i însemnate reparaþiuni. Sperãmca dupã rãzboi sã se poatã împlini ºi vechiuldesiderat al Ligii de a avea un local propriu.

II. PERSONALUL centralei destul deredus a continuat a-ºi face datoria cuaceeaºi conºtiinþã ca ºi în anii precedenþi.În compunerea lui a avut loc oarecarischimbãri: d. locotenent P. Epureanu a fostnumit secretar de redacþie în locul d-lui IonMuchie, demisionat; d-ra Lucia Dupont afost numitã registrator-arhivar în locul d.Dinoacã, demisionat. Conform legilor învigoare, din cauza scumpetii, centrala atrebuit sã sporeascã într’o oarecare mãsurã

salariile, de altfel destul de mici.III. COTIZAÞIILE membrilor au rãmas

aceleaºi ca ºi în anul trecut. MinisterulMarinei printr’un ordin circular cãtre toatedirecþiile ºi comandamentele în subordine,a înscris de fapt, nu numai de drept, pe toþiofiþerii, maiºtrii ºi funcþionarii acelordepartamente.

IV. BUGETUL centralei pe anul încheiatîn valoare de 3.600.000 lei a fost cuchibzuinþã aplicat, dupã cum se poateconstata din raportul domnilor cenzori, cutoate cã subvenþia de 2.000.000 lei acordatãde Subsecretaritul de Stat al Marinei s’adovedit a fi sub nivelul scumpetii ºi nevoilorpropagandei. Este de remarcat sporireafondurilor prin subvenþii ºi de donaþiuni delaalte instituþii de stat sau particulare, mulþumitãstãruinþei d-lui vice.amiral-adjutnat N. Pãiº,preºedintele L.N.R. Tot ca o dovadã de bunãadministrare este ºi procurarea din timp ahârtiei necesare tipãrirei publicaþiunilorL.N.R.

V-VI. Se referã la gospodãrireafondurilor bãneºti ºi a patrimoniului (n.red.).

ÎNCHEIEREFaþã de cele mai sus expuse pe scurt,

se poate deduce însufleþirea cu care a lucratcentrala cât ºi filialele pentru cunoaºtereaºi înãlþarea marinei noastre. Rezultatulobservat an cu an este cã numãrul iubitorilormarinei a sporit, a pasionaþilor mãrii acrescut. Comitetul central este cu conºtiinþaîmpãcatã cã Liga Navalã ºi-a îndeplinitdatoria faþã de marina naþionalã. Membriinoºtri sã fie siguri cã ale lor contribuþiuni auajuns la destinaþie ºi au fost bine folosite.

Nãdãjduim cã bunul Dumenzeu vapurta de grijã neamului ºi þãrii, ca visul ºidreptul nostru sã izbândeascã.

Aceleaºi permanete gânduri omagialele îndreptãm cãtre Majestatea Sa RegeleMihai I, preºedintele de onoare al Ligii, câtºi cãtre Augusta Sa Mamã Regina Elena ºicãtre domnul mareºal Ion Antonescuconducãtorul Statului, membru de onoareal L.N.R., rugând pe bunul Dumnezeu sã-i ocroteascã în nãzuinþa de bine ºi deprosperare a þãrii.

(urmare din pag.17)

Darea de seamã anualã a Ligii Navale Române 1 aprilie 1943-31 martie 1944

RENASTEREA LIGII NAVALE ROMÂNE,

Ziua Marinei la Bucureºti. 15 august 2005

31


C M Y K

Preºedinþii ºi preºedinþii de onoare ai LNR în perioada 1990-2008Viceamiral

Gheorghe Sandu(1921-2000)

Primul preºedinte al LigiiNavale Române în perioada1990-1994.

Preºedinte de onoare alLigii Navale Române înperioada 1994-2000.

Ofiþer de marinã promoþie1942. Veteran de rãzboi.Distins cu decoraþii româneºtiºi sovietice pentru participareala dragarea minelor de peDunãre.

Funcþii importante: co-mandant al AcademieiNavale, al Flotilei de Dunãreºi al Marinei Militare, ulteriorºeful Departamentului Tran-sporturi Navale din MinisterulTransporturilor.

ViceamiralVictor Bogdan(1920-2006)

Vicepreºedinte al LNR înperioada 1990-1994.

Preºedinte al LNR înperioada 1994-2006.

Absolvent al liceului militar„D.A.Sturza“ din Craiova.

La 10 mai 1942 devineaspirant de marinã. Veteran derãzboi. În anul 1959contraamiral ºi în 1998viceamiral în retragere.

Funcþii importante:comandantul Bazei maritimemilitare Mangalia, ºef de StatMajor al Marinei Militare, timpde 7 ani, în perioada 1959-1966. În cei 12 ani cât s-a afaltîn fruntea LNR a condus-o cupricepre ºi perseverenþã.

Viceamiral (r) ing.Ilie ªtefan(n. 1928)

Preºedinte al fil ialeiConstanþa ºi membru alConsiliului director Naþional alLNR în perioada 1990-2005.

Ofiþer de marinã promoþia1949. Inginer în anul 1969.

Funcþii importante:comandant al submarinului„Delfinul1“, ºef de Stat Majoral Flotilei de Dunãre,comandant de brigadã denave, comandant alAcademiei Navale înperioada 1961-1981 ºi alCentrului de scafandri alMarinei Militare între 1981 ºi1990. La 12 mai 2007 a fostales preºedinte de onoare alLigii Navale Române.

Contraamiral (r) ing.Ioan Chiril(n. 1936)

Preºedinte al fil ialeiConstanþa ºi membru alConsiliului director Naþional alLNR în perioada 1999-2007.

Preºedinte al Ligii NavaleRomâne din 12 mai 2007.

Ofiþer de marinã promoþia1958, inginer în specialitateaArmament ºi rachete (1971).

Funcþii importante: ofiþerîmbarcat pe nave de luptã.Funcþii tehnice ºi deconducere în DepartamentulProducþie de Apãrare ºiÎnzestrare a Armatei dinMinisterul Apãrãrii Naþionale,ºef serviciu de coordonare acercetãrii ºtiinþifice dinMinisterul de Interne.

La data de 5 mai 2001, Adunarea pe þarã aLigii Navale Române a hotãrât sã se adresezeo scrisoare preºedintelui României prin caresã i se solicite acordul de a deveni preºedintede onoare al ligii.

În acest sens, s-a trimis domnului Ion Iliescuurmãtoarea scrisoare :

„Stimate Domnule Preºedinte,LIGA NAVALÃ ROMÂNÃ, organizaþie de

culturã ºi propagandã marinãreascã,neguvernamentalã, non profit ºi apoliticã, a fostonoratã de prezenþa în rândurile sale ca membride onoare, a unor personalitãþi de frunte aleÞãrii, între care menþionãm pe Nicolae Iorga,Simion Mehedinþi, Stelian Popescu, Valeriu Pop,Radu Irimescu, Grigore Trancu Iaºi, ConstantinDaicoviciu, Hortensia Papadat Bengescu,Nicolae Caranfil ºi mulþi alþii; în perioada 1933-1947, chiar ºeful statului era ºi preºedinte alLigii Navale Române.

Încetându-ºi activitatea în perioadaregimului totalitar, Liga Navalã Românã s-a reactivat imediatdupã revoluþia din 1989 ºi membrii sãi considerã acum, în noile

condiþii, cã este timpul ca aceastã tradiþie sã fiecontinuatã.

Apreciind competenþa ºi rolul deosebit deimportant ce-l îndepliniþi cu mult succes înconducerea Þãrii, în numele tuturor membrilorºi simpatizanþilor organizaþiei noastre, ConsiliulDirector al Ligii Navale Române vã propunerespectuos sã acceptaþi calitatea dePREªEDINTE DE ONOARE AL LIGII NAVALEROMÂNE, titlu care, dupã anul 1947, nu a maifost atribuit nici unei persoane.

Vã vom fi recunoscãtori pentru un rãspunsafirmativ [...].

Cu deosebit respect,Preºedintele Ligii Navale Române

viceamiral(r) Victor Bogdan“.La acest demers, Administraþia

Prezidenþialã, a transmis urmãtorul rãspuns :„Preºedintele României, domnul ION

ILIESCU, a acceptat propunerea dum-neavoastrã de a fi PREªEDINTE DE ONOARE

AL LIGII NAVALE ROMÂNE. [...]Vã dorim sãnãtate ºi succese în activitate.”

Ion Iliescu, preºedinteleRomâniei în perioadele:1990-1996 ºi 2000-2004

32


C M Y K

Preºedinþii filialelor ºi sucursalelor LNRFILIALA BUCUREªTI

Comandor (r)Dãnuþ Ioan TOADER

(n. 19 august 1947, Bãicoi, Prahova)

Studii: Liceul Mi-litar „Dimitrie Can-temir”, Breaza;ªcoala Militarã Su-perioarã de Marinã(promoþia decem-brie 1968); Acade-mia Militarã - Facul-tate de comandã ºiStat Major – SecþiaMarinã; Colegiul

de Stat Major.Funcþii importante: comandant dragor

de bazã (8 ani); comandant divizion denave (4 ani); ofiþer cu operaþiile în SecþiaMarinã din Marele Stat Major ulteriorStatul Major General (7 ani); profesorasociat la Academia de Înalte StudiiMilitare (2 ani). Expert al SMG în ComisiaInterministerialã pentru purtareanegocierilor în vederea încheieriitratatelor de frontierã ºi a acordurilorprivind delimitarea spaþiilor maritime cuUcraina, respectiv Bulgaria.

A fost vicepreºedinte al fil ialeiBucureºti a LNR ºi director adjunct alrevistei „România Maritimã ºi Fluvialã.Magazin”, în prezent membru alConsiliului Naþional Director. Înaintea saau fost preºedinþi la aceastã filialãcomandorul (r) Emilian Munteanu ºicontraamiralul (r) ing. Ioan Chiril.

FILIALA CONSTANÞA

Contraamiral (r) dr.ing.Corneliu CRISTESCU

(n. 19 mai 1939, Bucureºti)

Studii: LiceulMilitar de MarinãGalaþi (promoþia1956); Facultatea deElectronicã NavalãSkt. Petersburg,s p e c i a l i t a t e aRadioelectronicãnavalã, inginer ºimedalia de aur(1956-1961); Doc-tor al Institutului Naþional de CercetãriEconomice, al Academiei Române,domeniul doctoral: Doctrine economice(2000); Locotenent ing. (1961);

Contraamiral ing. (1996).Principalele funcþii îndeplinite: ofiþer

ambarcat pe nave militare (1961-1966);ªef catedrã în Institutul de Marinã“Mircea cel Bãtrân”(1974-1977); Directorde studii al Liceului Militar de Marinã“Alexandru Ioan Cuza” (1977-1984);Comandant al sumarinului “Delfinul”(1985-1993); Comandant (rector) alAcademiei Navale “Mircea celBãtrân”(1993-1999).

Din 2005 - Lector universitar dr.ec. laUniversitatea „Spiru Haret” Constanþa.

2005 - Preºedinte al filialei Constanþa,a Ligii Navale Române.

Înaintea sa, preºedinte al filialei a fostviceamiral (r) ing. Ilie ªtefan.

FILIALA DOBRETATURNU SEVERIN

Dr. ing.Mihai Gheorghe GHIBA

(n.21 martie 1957, Pâncata, Argeº)

Studii: LiceulMilitar „ªtefan celMare”, CâmpulungMoldovenesc; Insti-tutul de Marinã „Mir-cea cel Bãtrân”, Fa-cultatea de Navi-gaþie ºi transportMaritim, doctorat înspecializarea„ Ingi-nerie Civilã”, Uni-

versitatea Politehnicã din Timiºoara(2005).

Experienþã profesionalã: cãpitan deremorcher maritim portuar ºi radã, I.C.HConstanþa, S.E.R.U.N – Agigea; pilot ºiofiþer fluvial, Grupul Exploatare Fluvialãºi Portuarã Navrom-Giurgiu; director alCãpitãniei Zonale Drobeta Turnu Severin,din 01.03.1987 ºi în prezent .

Din octombrie 1995 este ºi ºef delucrãri la Facultatea de Inginerie ºiManagementul Sistemelor Tehnologicedin Drobeta Turnu Severin.

Desfãºoarã o susþinutã activitate decercetare º t i in þ i f icã în domeni i le„Navigaþ ie. Poluarea Apelor Inte-rioare”.

În anul 1997 a devenit membru al LigiiNavale Române apoi a fost alespreºedinte a filialei Drobeta TurnuSeverin a LNR, care a dobânditpersonalitate juridicã în anul 2005. Dinmai 2007 este membru al ConsiliuluiDirector Naþional al LNR.

SUCURSALA BRÃILA

Contraamiral (r)Petre CIOROMELE

(n. 23 februarie 1947, Bucureºti)

Studii: ªcoalaMilitarã Superioarãde Marinã (1964-1968); AcademiaMilitarã, Facultateade Comandã ºi StatMajor, Secþia Mar-inã (1974-1976);Colegiul Naþionalde Apãrare (1999);Locotenent 1968);Contraamiral (1999).

Principalele funcþii îndeplinite:comandant unitate de luptã ºi ofiþersecund pe o navã dragoare, comandantsecþie vedete blindate (1968-1974); dupãabsolvirea Academiei Militare - Specialistcu artileria la Brigada 24 Fluvialã (1978– 1982); Comandant Divizion VedeteBlindate (1982-1994); ComandantBrigadã Fluvialã (1995); Comandant alFlotilei de Dunãre “Mihail Kogãlniceanu”(1997-2001); locþiitor al ªefului StatuluiMajor al Forþelor Navale (2001).

Preºedinte al Filialei Brãila a LigiiNavale Române din aprilie 2007. Înainteasa au fost preºedinþi regretatul comandorIoan Niþulescu ºi comandorul AlexandruIordan.

Filiala s-a distins în special prinnumãrul mare de abonamente fãcute larevista „Marea Noastrã”.

SUCURSALA GALAÞI

Ing.Octavian GHEORGHIU

(n. 9 mai 1956)

Studii: Liceul„Mihail Kogãlni-ceanu“; Institutul deMarinã Mircea celBãtrân (1975-1979); MasteratManagement eco-nomic - Academiade Studii Eco-nomice (2001-2003); Absolvent al

mai multor cursuri de specialitate;Locotenent (r) (1979).

Principalele funcþii îndeplinite: ofiþermaritim, ambarcat pe nave comerciale

33


C M Y K

la a 80-a aniversare a asociaþiei(1979-1987); funcþii în A.F.D.J.Galaþi(1987-1990); director al Filialei deIntervenþii ºi Salvare pe Dunãre (1990-1991); detaºat la o firmã englezã,specializatã în transportul produselorpetroliere (1991-1992); Sef Serviciuexploatare flotã (1992-1993); director alFilialei de Pilotaj la A.F.D.J. Galaþi (1993-1995); director Cãi Navigabile (1998-2001); director general Cãi Navigabile(2001-2002); director general adjunct(2002-2003);

Din 2004 - angajat al A.N.R. - directoral Cãpitãniei Zonale Galaþi.

Preºedinte al Filialei Galaþi, a LigiiNavale Române.

Un rol important în aceastã filialã audomnii Nicolae Stere, fost ministru altransporturilor ºi jurnalistul MaximilianPopescu.

SUCURSALA GIURGIU

Dumitru CUCU(n. 29 septembrie 1931,

Filipeni, Bacãu)

Studii: 1952 -1955, ªcoala deOfiþeri de MarinãConstanþa (1952-1955); Absolvent alInstitutului de Mari-nã “Mircea celBãtrân” (1980);Locotenent (1955).Comandor (1978).

P r i n c i p a l e l efuncþii îndeplinite: a funcþionat în unitatede monitoare (1955-1956); Comandantal navei de comandament “Republica”(1956-1962); Comandant Grup navedragoare fluviale (1962-1971);Comandant al navei prezidenþiale “MihaiViteazul” (1971-1984); Ofiþer I înComandamentul Trupelor de Geniu(1985-1992).

Preºedinte al Filialei Giurgiu, a LigiiNavale Române. Înaintea sa preºedinteal filialei a fost dl. Bone Stan; foarte activ,atâta timp cât i-a permis starea desãnãtate, a fost comandorul (r) VasileMarinescu-Oþelu, veteran de rãzboi.

SUCURSALA MANGALIA

Contraamiral (r)Ioan POSTICÃ

(n. 25 iulie 1944,Komrad, Republica Moldova)

Studii: Liceul deMarinã “Mihai Vi-teazul” Galaþi(1958-1960); LiceulAndrei ªaguna Bra-ºov (1961-1962);ªcoala MilitarãSuperioarã de Ma-rinã (1962-1966);Academia Militarã(1977-1979); Cole-

giul Superior de Stat Major (1994);Locotenent (1966); Contraamiral (1999).

Principale funcþii îndeplinite: ofiþerambarcat pe nave militare (1966-1977);Comandant de vedetã torpiloare cupatru tuburi; ªef de stat major la Divizionde Vedete torpiloare; ComandantDivizion de Vedete torpiloare; ªef de statmajor al Brigãzii de Vedete; Comandantal Brigãzii de Rachete Navale (1994-1999);

Trecut în rezervã (1999). Preºedinte alFilialei Mangalia, a Ligii Navale Române.

SUCURSALA SULINA

Dãnuþ CHIRIAC(n. 11 mai 1962,

Sulina)

Studii: Liceulindustrial, curs decalificare postli-cealã (11 luni)pentru profesia dePilot ºi ofiþer puntefluvial (1983); cursde specializareCãpitan maritimportuar ºi radã(1990); Curs inte-grare Pilot de Dunãre Maritimã (1994).

Principalele funcþii îndeplinte: Pilot ºiofiþer fluvial, cãpitan fluvial la Secþia CãiNavigabile Sulina a AFDJ Galaþi (1985-1990); cãpitan fluvial ºi cãpitan maritimportuar ºi radã pe navele AdministraþieiPor tului Liber Sulina (1990-1993);aceeaºi funcþie pe navele AFDJ (1993-1995); pilot de Dunãre Maritimã ºi ºefagenþie de pilotaj (1996-2004) la douãfirme de pilotaj; aceeaºi funcþie la AFDJ

ºi Rompilot (2004-2006); cãpitan de portgradul II la Cãpitãnia Portului Sulina.Începând din februarie 2006, membru alConsiliului Local al oraºului Sulina,vicepreºedinte al Fundaþiei „Europolis”(1997-2000).

Prezentarea oraºului Sulina pe opaginã personalã de internet; colaborãrila revista LNR.

Preºedinte al sucursalei din anul2004. Înaintea sa a fost preºedintecomandorul (r) Teodor Macarie.

SUCURSALA TULCEA

ComandorConstantin PENEOAª(n. 7 septembrie 1956,Mircea Vodã, Tulcea)

Studii: LiceulMetalurgic Tulcea( 1 9 7 2 - 1 9 7 6 ) ;Institutul de Marinã“Mircea cel Bãtrân”( 1 9 7 6 - 1 9 8 0 ) ;Cursuri de specia-litate Artilerie na-valã; Locotenent(1980); Comandor.

P r i n c i p a l e l efuncþii îndeplinite: Locþiitor comandantcompanie elevi în Institutul de Marinã(1980-1981); Ofiþer secund pe vedetãblindatã (1081-1982); Comandantvedetã blindatã (1082-1984), ªef artilerieîn Divizion de vedete blindate (1984-1990); ªeful artileriei Brigãzii Fluvial-Maritime Tulcea (1990-2000), Locþiitor alComandantului U.M. 02131 Victoria(2000-2001); Comandantul U.M. 02131Victoria (din 2001).

Preºedinte al Filialei Tulcea, a LigiiNavale Române. Înaintea sa preºedintea fost comandorul (r) Gheorghe Jercan.Un rol activ în aceastã filialã l-a avut maimulþi ani d-na Eugenia Lungu (Iacovici).

34


C M Y K

DARE de SEAMÃa L.N.R.

(perioada aprilie 2004 - mai 2005)

Activând sub înalta prezidenþie de onoare a PreºedinteluiRomâniei, pânã la 30 Decembrie 2004, Liga Navalã Românãa funcþionat în continuare sub conducerea Consiliului DirectorNaþional (C.D.N.) constituit din 24 persoane ºi anume:

Menþionez cã în prezent Liga Navalã Românã funcþioneazãcu unsprezece filiale teritoriale cunoscute Dvs. din anul trecut;voi menþiona doar filialele la care au avut loc modificãri înconducere ºi anume.

Filiala L.N.R. Constanþa unde preºedintele Filialei, viceamiral(r) ing. Ilie ªtefan, s-a retras la cerere, fiind înlocuit cu începerede la 26.03.2005 cu viceamiral (r) dr. ing, Cristescu Cornel. Profitde acest prilej pentru a-l felicita ºi a-i mulþumi cãlduros domnuluiviceamiral Ilie ªtefan pentru modul exemplar cum a îndeplinit,timp de 15 ani, sarcinile ingrate ce i-au revenit ca preºedinte defilialã ºi pentru faptul cã a ridicat Filiala Constanþa la calificativelecele mai înalte. Adunarea Generalã a Filialei i-a acordat titlul dePreºedinte de Onoare al Filialei L.N.R. Constanþa.

Profit de acelaºi prilej pentru a-l felicita pe contraamiral (r)dr. ing. Cornel Cristescu, noul preºedinte al Filialei L.N.R.Constanta ºi a-i ura din toatã inima mult succes în activitatea lacare s-a angajat, exprimându-I, totodatã, speranþele noastre

10 octombrie 2007 Guvernul României a adoptatHotãrârea nr. 1.236 privind recunoaºterea

Asociaþiei „Liga Navalã Românã“ ca fiind se utilitatepublicã. Hotãrârea a fost elaboratã la cererea ConsiliuluiDirector Naþional al L. N. R. de cãtre MinisterulTranspor turilor ºi avizatã favorabil de MinisterulEconomiei ºi Finanþelor ºi Ministerul Justiþiei, prin miniºtriirespectivi. Nota de fundamentare la proiectul acestui actnormativ a fost semnatã de cadre din conducereaMinisterului Transporturilor ºi anume: ministrul, secretarulde stat, secretarul general al ministerului, directoriigenerali ai Direcþiei Generale Juridice ºi DirecþieiTransport Naval ºi de directorul adjunct al Direcþiei Relaþiicu Parlamentul, Sindicatele ºi Patronatele ºi OrganizaþiileNeguvernamentale. Proiectul a fost avizat ºi de ConsiliulLegislativ al României.

LIGA NAVALÃ ROMÂNÃASOCIAÞIE DE

UTILITATE PUBLICÃHotãrârea are urmãtorul articol unic: „Se recunoaºte

Asociaþia Liga Navalã Românã, persoanã juridicãromânã de drept privat, fãrã scop patri-monial, cu sediulîn municipiul Bucureºt i , Calea Gr ivi þei nr.121,sectorul 1, ca fiind de utilitate publicã”.

Potrivit actelor normative care au stat la bazafundamentãrii proiectului de act normativ LNR trebuiesã-ºi menþinã motivele pentru care a dobândit aceastãcalitate; ele au fost argumentele de susþinere aproiectului de Hoãrâre ºi sunt exact obiectivele LigiiNavale Române din prezentul Statut al acesteia.

Bucurându-se de aceastã calitate Liga are drepturiºi obligaþii.

Deosebit de important este „dreptul de a i se atribuiîn folosinþã gratuitã bunurile proprietate publicã“(art. 41 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000n aprobatãcu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 246/2005).Aceastã prevedere poate fi realizatã în vederea uneimai bune îndepliniri a scopurilor L. N. R. Numai printr-olegãturã permanentã a Consiliului Director Naþional custructurile din ministere, îndeosebi din MinisterulTransporturilor ºi Ministerul Apãrãrii, care au potrivit legiiatribuþii în domeniul relaþiilor cu ONG-urile. Pe baza unorPrograme comune concrete se va putea materializa atâtde necesara susþinere materialã a Ligii de cãtre organelecentrale ºi locale ale administraþiei publice. DorimsuccesConsiliului Director Naþional al LNR care are datoria sãacþioneze astfel încât sã aibã motive temeinice pentrua adresa mulþumiri celor care ne sprijinã activitatea pusãîn slujba oamenilor ce muncesc pe ape ºi la malurileacestora: marinari, navaliºti, lucrãtori portuari, pescari,sportivi, studenþi ºi elevi marinari.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LLLLL aaaaa

PreºedinteViceamiral (r) Bogdan Victor

Secretar GeneralComandor (r) Dumitrescu Marin

VicepreºedinþiViceamiral (r) Ing. Diaconescu Marcel

(pânã la 03.10.2004)Viceamiral (r) Ing, Plãviciosu Ion

Ing. Ioan Cuncev;Ing. Florin Gusman;

MembriContraamiral (r) Ing. Ioan Chiril(Preºedinte Filiala Bucureºti )

V.Amiral (r) Ing. Ilie ªtefan (Preºedinte Filiala Constanta)Ing. Octavian Gheorghiu (Preºedinte Filiala Galaþi)

Ing. Bone Stan (Preºedinte Filiala Giurgiu)Dr Ing. Mihai Ghiba (Preºedinte Filiala

Drobeta Turnu-Severin)Ing. Barbu Ilarion (ªef.Departament Cultural)

Col.(r) Muºuroi Nicu (ªef.Departament Adm.Fin.)Pictor Valeria Tofan (ªef.Departament Femei)Prof. Virgil Milescu (ªef.Departament Tineret)

Cdr.(r) Vaiasoglu Nicolae (ªef.Departament Senioripânã la 13.02.2005)

C.amiral (r) Boian Ion; C.amiral (r) Balica Petre;Comandor (r) Toader Dãnuþ; ing. ªerban Cucu;

ing. Constantin Alexandrescu; ing. Petre Pleºcan;ing. Sergiu Filipescu

35


C M Y K

cã Filiala Constanþa se va menþine în topulfilialelor L.N.R.

Mai menþionez aici Filiala L.N.R.Sulina, unde cdor. (r) Macarie Teodor,mutându-se din localitate, a solicitatînlocuirea sa din funcþia de preºedinte alfilialei. Adunarea Generalã a Filialei aaprobat înlocuirea sa cu dl. Chiriac Dãnuþ- pilot A.F.D. J. Exprimãm mulþumiri cdr. (r)Teodor Macarie pentru activitatea depusãca preºedinte al Filialei L.N.R., Sulina ºifelicitãm pentru alegerea în aceastãfuncþie pe dl. Chiriac Dãnuþ cãruia îi urãmmult succes.

O situaþie asemãnãtoare s-a petrecut laDrobeta T. Severin unde dl. ing. NicolaeCioabã, pensionându-se ºi schimbându-ºipractic domiciliul, a solicitat înlocuirea sa dinfuncþia de preºedinte al Filialei. AdunareaGeneralã a Filialei a ales ca preºedinte pedl. dr. ing. Ghiba Mihai, directorul AutoritãþiiNavale Teritoriale Dr. Tr. Severin. Îl felicitãmpe dl. dr. ing. Ghiba Mihai pentru alegereasa în fruntea Filialei ºi îi urãm mult succes.

Mai menþionez cã în curând va luafiinþã la Orºova o subfilialã a filialei L.N.R.Drobeta Turnu Severin, care în cursulanului viitor va deveni Filialã. Am primitasigurãri în acest sens de la ing. Bãdoiu,Directorul General al ªantierului NavalOrºova.

Din nefericire, în cursulanului, unii dintre camarazii ºicolaboratorii noºtri s-au plecatîn fata legilor implacabile ale firiiºi au plecat dintre noi pe drumulfãrã întoarcere. Mã refer, înprimul rând, la viceamiralul ing.Diaconescu Marcel ºi lacomandorul Valasoglu Nicolae,la colonelul Aramã Ion,viceamiralul Grad Vasile ºi câþialþii...

Pentru toþi cei care, membrisau simpatizanþi ai Ligii NavaleRomâne, au pãrãsit lumea celorvii supunându-se legilor naturii,în memoria lor, vã propun unmoment de reculegere.

Ne-am obiºnuit ca la oAdunare Generalã sã analizãm pe largstadiul îndeplinirii obiectivelor ºiplanurilor de mãsuri stabilite la sesiunileanterioare. O asemenea analizã, în cazulnostru, ar trebui sã includã atât muncadepusã în cadrul C.D.N. cât ºi cea depusãde cãtre filiale ºi documentul ar avea oextindere deosebit de mare.

Având în vedere cã Filialele L.N.R. dinteritoriu ºi-au analizat în ultima lunã, înamãnunt, întreaga muncã ºi rezultateleobþinute, în cele ce urmeazã vomprezenta doar câteva aspecte legate deprincipalele repere din planul de mãsuri

aprobat de Adunarea Generalã L.N.R. dinaprilie 2004, spre a vedea cum au fostsau nu îndeplinite.

Un prim obiectiv stabilit în aprilie 2004obliga Liga sã-ºi pãstreze caracterul deAsociaþie de Culturã ºi PropagandãMarinãreascã, organizaþie non profit,neguvernamentalã ºi în afara oricãrorgrupãri politice. Consider cã în perioadade care ne ocupãm, acest obiectiv a fostîndeplinit. Toate activitãþile desfãºuratesub conducerea C.D.N. ºi/sau a filialelor,au urmãrit tocmai obiective culturale sausportive cu tematicã marinãreascã ºi înspecial referitoare la Marina Românã,militarã sau civilã. Deºi în cursul ultimuluian, în þarã, luptele între partide ºi grupãripolitice s-au intensificat, Liga NavalãRomânã a reuºit sã stea departe deaceste înfruntãri politice. Considerãm cãaceasta a fost o poziþie justã. Nu negãmdreptul sau chiar datoria fiecãrui membrual L.N.R. de a avea opinii politice ºi chiarde a face parte din organizaþii politiceunde sã-ºi susþinã opiniile, dar în cadrulL.N.R. asemenea manifestãri nu-ºi aulocul. Se înþelege clar cã acesta este unobiectiv general ºi are caracterpermanent astfel încât el va rãmâne ºi înviitor între obiectivele noastre.

Un alt obiectiv: accentua obligaþia

L.N.R. de a contribui la rãspândirea, înspecial în rândurile tineretului, acunoºtinþelor elementare marinãreºtilegate de transportul pe apã, deactivitãþile portuare ºi pe cãile navigabile,de turismul nautic ºi sporturile pe apã, demediul marin ºi fluvial. Cu pãrere de rãutrebuie sã recunoaºtem cã, în acestdomeniu, s-a acþionat timid, atât de cãtreC.D.N. cât ºi de cãtre Filiale.

Este adevãrat cã pentru realizareaacestui obiectiv, ar fi necesar ca atâtC.D.N., dar mai ales filialele, sã dispunãde o bazã materialã corespunzãtoare,

începând cu sedii în care sã se poatãorganiza cursuri, expuneri, lucrãripractice, biblioteci, expoziþii, pânã la bazenautice dotate cu ambarcaþiuni de tot felulºi spaþii delimitate la mare, pe lacuri saupe cursuri de ape, etc.

Din nefericire, nimic din toate acesteanu au putut fi realizate pânã în prezent.Singura filiala care a obþinut ceva succeseîn acest domeniu este Filiala L.N.R.Constanþa. Ea dispune acum de un sediucorespunzãtor, a organizat o bibliotecã,a înfiinþat subfiliale în mai multe ºcoligenerale, desfãºoarã activitãþi culturaleºi sportive cu membrii sãi ºi în special cutineretul din ºcoli. Felicitãm filiala L.N.R.Constanþa pentru aceste realizãri.

Existã o asemenea preocupare ºi laFiliala Bucureºti, dar în lipsa unui sediuîn care sã funcþioneze cu caracterpermanent punctul de comandã al filialei,rezultatele sunt minime.

Nu putem fi mulþumiþi nici cu activitateadepusã în cadrul C.D.N. în acestdomeniu. Þinta acestui obiectiv estetineretul. Departamentul nostru de tinerets-a preocupat în special de modelismulnautic ºi mai puþin de alte aspecte.

Va fi absolut necesarã o mai atentãpreocupare care sã se manifeste atât laC.D.N. cât ºi la filiale pentru asigurarea

condiþiilor de lucru, de con-ducere efectivã a activitãþilor dinsedii permanente, pentruobþinerea de spaþii delimitatepentru desfãºurarea activitãþilorL.N.R. pe uscat ºi pe apã,concomitent cu facilitãþile strictnecesare, o mai strânsã cola-borare cu organele locale ºi înmod special cu ºcolile.

Un alt obiectiv punea în faþaC.D.N. sarcina de a urmãriînfiinþarea de noi filiale, iarpentru filiale, sarcina de aatrage în rândurile lor noimembri, în special tineri. Putemspune cã, din acest punct devedere, C.D.N. nu ºi-a îndeplinitintegral obligaþia. S-au fãcut

încercãri la Cernavodã, la Cãlãraºi,Turnu Mãgurele, Timiºoara , Iaºi. Pânã înprezent, aceste demersuri au rãmas fãrãrezultate concrete. Avem totuºi speranþacã la Orºova se va realiza în curând ofilialã L.N.R. Sunt acolo condiþii naturalede excepþie, dar ºi oameni cu voinþã,pricepere ºi energie care sã asigurefuncþionarea ei cu cele mai bunerezultate.

În ce priveºte atragerea de noi membri,în special tineri, sunt filiale care dauatenþia cuvenitã acestei sarcini. Voi citaîn acest sens tot Filiala L.N.R. Constanþa

Adunarea anualã a LNR, aprilie 2004. Viceamiralul (r)Victor Bogdan, preºedintele Ligii prezintã Darea de seamã

36


C M Y K

care s-a orientat spre elevi ºi reuºeºte sãse implice prin diferite activitãþiatrãgãtoare constând în expuneri, lucrãripractice, concursuri, festivitãþi, excursiidocumentare etc. în procesul loreducaþional. O preocupare în acest sensse observã ºi la filiala dinBucureºti ºi chiar la cele dinMangalia, Tulcea, dar rezultatelelor sunt încã slabe. Ar fi poatenecesarã organizarea unuischimb de experienþã peaceastã temã ºi pe altele, întrefiliale spre a impulsiona acestepreocupãri.

Alt obiectiv menþionanecesitatea realizãrii ºiextinderii relaþiilor de colaborarecu instituþii ºi organizaþii din þarãºi strãinãtate. Putem informaparticipanþii la aceastã Confe-rinþã cã, în acest domeniu, s-aurealizat unii paºi importanþi decãtre C.D.N. În perioada la carene referim, au fost încheiateprotocoale de colaborare cuAsociaþia Românã pentruPropagandã ºi Istoria Aviaþiei, cuLiga Aerianã Românã, cuYacht-Clubul Regal Român.

Este în curs de finalizare unprotocol de colaborare cuUniunea Naþionalã a CadrelorMilitare în Rezervã ºi Retragere.Pe plan extern însã, am rãmasla legãturile realizate în aniitrecuþi cu Liga Navalã Americanã ºi LigaNavalã Italianã. Continuãm sã neinteresãm de legãturi în Grecia, în Franþa,Olanda ºi Marea Britanie, dar speranþelede a realiza ceva, sunt minime. Existãunele semne pozitive în demersurilefãcute pentru realizarea unei colaborãricu Liga Navalã Argentinianã undesuntem ajutaþi de unul din camaraziinoºtri, comandorul (r), veteran de rãzboi,Alexandru Rãdulescu pe care îi aºteptãmsã soseascã în þarã în a doua parte a luniiiunie. Încercãm, de asemenea, o legãturãîn Africa de Sud prin fiul comandoruluiAlexandru Dumbravã. Mai menþionez laacest capitol ºi preocuparea C.D.N. de aparticipa, prin reprezentanþii sãi, la unelemanifestãri cu caracter de solidaritateinternaþionalã cum au fost exprimarea decondoleanþe ºi semnarea în cãrþile decondoleanþe deschise în AmbasadaSpaniei, în urma atacului terorist de laMadrid sau la Ambasada Indoneziei cuprilejul dezastrelor produse de valuriletsunami.

Se poate spune aºadar cã este vãditãpreocuparea C.D.N. de a îndeplini acestobiectiv, dar rezultatele sunt încã slabe.

Existã condiþii de îmbunãtãþire a munciiîn acest domeniu ºi preocuparea trebuiesã rãmânã printre obiectivele noastre deviitor. Este, de asemenea, important ca ºila nivelul filialelor sã fie amplificatã muncade îmbunãtãþire a relaþiilor pe plan local

cu organele Administraþiei de Stat ºi înspecial cu cele ce direcþioneazã cultura,învãþãmântul, sportul, cu veteranii derãzboi ºi cadrele de rezervã-retragere, cucele ce reprezintã Marina Militarã ºiMarina Civilã, cu Yacht-Clubul ºi mai alescu mass-media ºi unitãþile economice.Fãrã aceste legãturi strânse, nici oactivitate a noastrãnu are ºansa desucces.

Alt obiectiv cereaL.N.R. sã sesizezeConducerea de Statºi opinia publicã asu-pra unor problemeeconomice, socialeºi de altã naturã, careau tangenþã cuinteresele pe apã aleþãrii, cu marina îngeneral ºi viaþamarinãreascã.

Au existat preocu-pãri ale C.D.N. înacest sens. Putemenumera, din acestpunct de vedere,

participarea reprezentanþilor L.N.R. launele analize efectuate la MinisterulAfacerilor Externe referitoare la cazulcanalului Bâstroe din Deltã, precum ºiintervenþia în scris la Guvernul României(Ministrul Culturii si Ministrul ApãrãriiNaþionale) pentru salvarea MuzeuluiMarinei Române din Constanþaameninþat de prãbuºire, sau intervenþiafãcutã la M.Ap.N. pentru salvareaCorpului Maiºtrilor Militari de Marinã, careintrase pe fãgaºul desfiinþãrii.

În ambele cazuri, intervenþiile C.D.N. auavut ecoul dorit, ºi împreunã cu intervenþiidin alte direcþii, au contribuit la rezolvareafavorabilã a cazurilor. Are caracter depermanenþã ºi rãmâne în preocupãrileC.D.N.

Pãstrarea tradiþiilor marinãreºti aconstituit, conform prevederilor planuluiaprobat în anul 2004, un obiectiv prioritaratât pentru C.D.N. cât ºi pentru Filiale. Nuavem decât cuvinte de laudã pentruFilialele Bucureºti, Constanþa, Mangalia,Tulcea, Sulina, Galaþi, Brãila, Giurgiu,pentru felul în care au organizat ºi realizatsau cum s-au implicat în organizarea unorfestivitãþi de Ziua Marinei, Ziua Apelor, ZiuaDunãrii, etc. (nu avem date concrete de laOlteniþa, Calafat, Turnu Severin).

Obiectivul rãmâne în atenþia noastrãpentru viitor, în special în acest an în care,pentru prima oarã în istoria noastrã, avemun preºedinte al þãrii marinar. În plus, anulacesta se vor sãrbãtori cu prilejul ZileiMarinei, 145 de ani de existenþã a MarineiMilitare Române moderne. Statul Majoral Forþelor Navale va organiza cu un fastdeosebit sãrbãtoarea la Constanta,Mangalia, Brãila ºi probabil Tulcea. Încelelalte localitãþi porturi, sarcina revineLigii Navale Române.

Un alt obiectiv, solicita conduceriiL.N.R. sã se preocupe de coordonarea

Dezvelirea plãcii comemorative de cãtreconducerea filialei Bucureºti a LNR pe clãdirea

în care a locuit comandorul Eugeniu Botez(Jean Bart) aflatã pe strada Jean Bart.

Premierea elevilor membri ai LNRla concursul de picturã „Culorile mãrii“,

din cadrul „Lunii spiritualitãþii marinãreºtii“

37


C M Y K

activitãþilor editorial-publicistice. Fãrã aexcela în îndeplinirea acestui deziderat,se poate aprecia cã au fost obþinute unelesuccese în acest domeniu. A fost mãritnumãrul publicaþiilor ce apar sub egidaL.N.R., conþinutul lor a fost în mare mãsurãîmbunãtãþit ºi forma de prezentare a lorse apropie de cerinþele moderne.

Avem azi reviste editate de L.N.R. saucu colaborarea L.N.R. astfel:

- “Marea Noastrã” apare prin grijaFilialei L.N.R. Constanta;

- “România Maritimã ºi Fluvialã.Magazin” apare prin grija Filialei L.N.R.Bucureºti;

- “Dunãrea Maritimã” apare prin grijaFilialei L.N.R.Tulcea;

- “Actualitatea pe Dunãre” revistã careapare cu colaborarea efectivã a FilialeiL.N.R. Galaþi.

Din nefericire, revistele editate defilialele noastre sunt prea puþin operative;ele sunt programate sã aparã trimestrial,dar practic, ele apar când pot, fiinddependente de obþinerea prinsponsorizare a fondurilor cores-punzãtoare. Pentru a obþine operativitateaºi regularitatea ce ar trebui sãcaracterizeze asemenea reviste, ar finecesarã apariþia lor în mod regulat, lunar,aºa cum în trecut “Marea Noastrã” reuºeasã aparã. Cunoscând bine eforturile ce ledepun membrii colectivelor de redacþiepentru a asigura totuºi apariþia acestorreviste, aducem mul-þumiri colectivelorredacþiilor respectivepentru rezultatele ob-þinute în aceste condiþiigrele.

Un alt obiectivprevãzut în planulaprobat la AdunareaGenerala din 2004menþiona sporirea efor-turilor pentru a se ob-þine calificarea L.N.R.ca Asociaþie de UtilitatePublicã ºi atribuireacalitãþii de “persoanãjuridicã” pentru filiale.

Au fost fãcutedemersurile necesarepentru recunoaºtereaL.N.R. ca Asociaþie deUtilitate Publicã ºi au fost prezentate laMinisterul Transporturilor, dar ele au fostrespinse, deoarece nu erau respectatenormele speciale redactate de Ministerpentru a-ºi da avizul favorabil. Pregãtimacum o nouã documentare care sãcorespundã noilor norme, ºi o vomprezenta din nou Ministerului.

În ce priveºte filialele, avem în prezent

unele care au obþinutcalitatea de “persoa-nã juridicã”: Bucureºtiºi Constanta. Sunt încurs demersuri pentruobþinerea acesteicalitãþi la T. Severin.Vom urmãri în con-tinuare realizareaacestui deziderat.

Mai informez Con-ferinþa cã eforturilenoastre pentru recu-perarea vechiului se-diu central al L.N.R.(obþinut prin donaþie înblocul Wilson) aueºuat. Acþiunile jude-cãtoreºti pânã laultimul nivel al Jus-tiþiei, au fost pierdute invocându-se faptulcã Liga Navalã Românã a fost desfiinþatãîn anul 1949 prin dispoziþia ministruluijustiþiei de atunci ºi conform unei clauzedin actul de donaþie, bunurile donate revindonatorului sau moºtenitorilor sãi legali.Avocatul nostru ne îndeamnã sã continuãmacþiunea, adresându-ne curþii de laStrassbourg. Analizãm aceastã posibilitate.

Rezultã din cele expuse cã, în general,obiectivele înscrise în planul de mãsuriaprobat de Adunarea Generalã din aprilie2004 au fost îndeplinite. Existã ºi obiectiveîndeplinite parþial. Justificãri sunt pentru

toate neîndeplinirile, dar în prezentintereseazã în primul rând cauzele ce audeterminat aceste neajunsuri ºiposibilitatea de a le înlãtura. O analizãmai amãnunþitã ne duce la concluzia cãexistã în cadrul L.N.R. forþe capabile sãasigure buna funcþionare a Asociaþieinoastre spre a corespunde scopurilorpentru care a fost creatã.

În continuare, aº vrea sã aducmulþumiri tuturor celor care, fãcând saunu parte din conducerea centralã saulocalã, ºi-au sacrificat din timpul lor ºi audepus eforturi deosebite pentru a-ºiaduce contribuþia la îndeplinirea unorþeluri nobile, privind Marina Românã ºiviaþa marinãreascã. Tuturor li se cuvin celemai calde felicitãri ºi mulþumiri, cu atâtmai mult cu cât munca lor nu esterãsplãtitã decât moral.

Aceleaºi sincere mulþumiri le aduc ºisponsorilor L.N.R. fãrã al cãror sprijin, multedin activitãþile noastre nu ar mai putea avealoc. Întrucât sponsorii filialelor au fost desigurevidenþiaþi în cadrul analizelor ce au avutloc la Filiale, eu voi menþiona aici numai pecei care au sprijinit direct C.D.N. ºi anume:M.Ap.N., Ministerul Transporturilor, Yacht-Clubul Regal Român, Statul Major al ForþelorNavale, Muzeul Militar Naþional, CerculMilitar Naþional, Asociaþia Naþionalã aVeteranilor de Rãzboi, Societatea deAsigurare-Reasigurare “Generali”, etc.

Tuturor le exprim mulþumiri cãlduroaseºi le urãm succes deplin în activitatea ceo desfãºoarã.

Conferinþa noastrã ureazã membrilorºi simpatizanþilor LNR, colaboratorilor ºisponsorilor:

BUN CART ÎNAINTE!

Notã: Darea de seamã a fost prezentatã deviceamiralul în retragere Victor Bogdan,preºedintele Ligii Navale Române, în faþaConferinþei pe þarã a LNR din 14 mai 2005.

Constanþa. Muzeul Marinei Române. Simpozionorganizat de Liga Navalã Românã în colaborare cuInstitutul Naþional de Cercetare Dezvoltare Marinã„Grigore Antipa“ cu prilejul Zilei Apelor - iunie 2005

Inginerul navalist Ilarion Barbu în prezentprim-vicepreºedinte al Ligii Navale Române

la tribuna conferinþei LNR din aprilie 2004

38


C M Y K

Încerc prin aceste rânduri sã pun îndiscuþie preocupãrile Ligii NavaleRomâne, filiala Galaþi, a unei serii deprobleme, legate de situaþia actualã anavigaþiei fluviale româneºti.

Ca unul care mi-am început activitateaca ucenic în portul Constanþa la finelecelui de-al doilea rãzboi mondial ºi caream purtat mulþi ani rãspunderea la nivelulministerului ºi apoi la nivelguvernamental a activitãþii flotilei martimeºi fluviale, conjugatã cu cea a porturilor,pot afirma cã sub îndrumarea ºi cusprijinul multor membri ai LNR am avutposibilitatea sã acumulez o serie decunoºtinþe pe care le-am pus în aplicare.

Dupã terminarea studiilor la InstitutulMecano-Naval din Galaþi (prima promoþieîn anul 1955) am fost repartizat la direcþiaRegionalã a Navigaþiei Civile (DRNC)Galaþi, unde cu sprijinul a numeroºispecialiºti de valoare printre care PopicaVento, Orãnesecu Octavian, ZvoranuDumitru, Tulai Alexandru ºi alþii am reuºitsã-mi însuºesc o mare parte dinproblemele Dunãrii. Cele mai dramaticeprobleme erau în perioada când Dunãreaîngheþa ºi se întrerupea activitatea. Lavremea respectivã activitatea LNR erainexistentã pentru cã aceasta fusesedesfiinþatã din anul 1949. în anul 1962 amfost numit director General al NavigaþieiCivile din cadrul Ministerul Transporturilor

ºi Telecomunicaþilor (M.T.Tc.) Flotamaritimã ºi cea fluvialã erau restrânsenumeric iar navele din dotare erau foartevechi. Cu sprijinul direct al ministrului D.Simulescu am adus în minister cca 70 despecialiºti din porturi, ºantiere navale ºide la bordul navelor. A început revigorareaactivitãþii. S-au elaborat programe specialepentru fiecare ºantier naval, pe tipuri denave, corelate cu dezvoltarea porturilor,urmãrindu-se în special sporireacapacitãþii acestora ºi creºterea adâncimiapei. La 6 decembrie 1964 a începutmarea operã - extinderea portuluiConstanþa.

Afirm cu toatã rãspunderea cãproblemele navigaþiei noastre au începutsã preocupe în mod special conducereade Partid ºi de Stat. Industria navalã acunoscut o rapidã dezvoltare, trecându-se la construirea navelor de mare tonaj,care navigau pe toate mãrile ºi oceaneleplanetei. La finele anului 1989 flotamaritimã sub pavilion naþional numãra298 de nave iar cea fluvialã 1100 de navenepropulsate ºi 250 de remorchere ºiîmpingãtoare. Personalul care activa îndomeniu se cifra la cca 35.000.

Încã de la înfiinþarea sa, cu 70 de aniîn urmã, Liga Navalã Românã, asociaþiede culturã ºi propagandã marinãreascã,de promovare ºi apãrare a intereselor peape ale Românei se strãduie sã cultiveîn societatea româneascã, cu precãdereîn rândul tineretului, conºtiinþa necesotãþiiactivitãþilor legate de mediul acvatic (denavigaþie, de producþie, de sport, deturism, etc).

ªi astãzi, ca ºi-n trecut, aceleaºicoordonate ale eforturilor pornite dinpasiunea unor iubitori ai apelor ºi almarinei, pentru un apostolat fãrã câºtigurimateriale, fac ca viaþa ligii sã nu se stingã.Numai cã astãzi minþile ºi nostalgiaactivitãþii interbelice, pe „frontul” lupteipentru cultivarea conºtiinþei marinãreºtiºi mai puþin de visuri ºi speranþe pentruviitor.

Faþã de trecut condiþiile s-au schimbatmult: presa scrisã a „explodat”, a apãrutteleviziunea ºi internetul, numãrulediturilor a sporit, ºcolile de marinã suntmulte (Orºova, Galaþi, Constanþa), douãinstituþii de învãþãmânt superior de

marinã, douã centre de perfecþionare amarinarilor civili etc.

Cu toate cã LNR ºi filialele sale faceeforturi ºi cheamã în special tineretul,elevi ºi studenþi marinari, la o viaþãspiritualã marinãreascã elevatã,constatãm cu mare regret cã numãrulcelor care se adunã în jurul sãu, sau carese situeazã pe coordonatele scopurilorsale este redus, chiar nesemnificativ.

Activitatea pe apã, la bordul navelor ºiîn porturi este deosebit de complexã lanivelul întregii planete, iar subiectulcapãtã pe zi ce trece noi valenþe. Rolulacestei misiuni, apreciez ºi nu greºesc,revine LNR. Din acest punct de vederetrebuie subliniatã importanþa surseiprincipale de documentare pe care o arepublicaþia revista „Actualitate pe Dunãre”ºi le mulþumesc din suflet celor care seocupã de editarea acestei reviste ºi pecare o studiem cu o mare atenþie.

Fiind vorba de transporturile pe apã,respectiv pe mãri, oceane dar ºi pe fluviulDunãrea, doresc sã spun puþine cuvinte:

Dunãrea este al doilea fluviueuropean (dupã Volga) ºi uneºte estul cuvestul, respectiv Marea Neagrã cu MareaNordului. Ea uneºte milioane de locuitori,cu multitudinea lor de tradiþii de culturã.

Cu ocazia extinderii Uniunii Europene,Dunãrea a devenit o axã a U.E. lãrgite,iar Marea Neagrã a devenit zonã decoastã a acesteia, ceea ce duce la faptulcã transporturile pe apã ale þãrii noastre,respectiv cele dunãrene vor fi unimportant catalizator pentru dezvoltareaîntregii zone europene.

Dupã cum se cunoaºte, Dunãreareprezintã Coridorul 7 al reþelei detransport pan-european. Astfel,optimizarea transportului dunãrean areo importanþã majorã, iar diversificareamodulelor de transport (multimodal) nutrebuie sã reprezinte doar Coridorul 7 ciºi o parte a reþelei pan-europene.Dunãrea este ºi un coridor de transportmultimodal ºi un element de legãturã cualte coridoare de transport pe calea feratãºi auto.

Trebuie sã înþelegem cã activitateadunãreanã depinde de o serie de factorice sunt independenþi ºi care depãºesczona Românei, fiind relevanþi pentru

Preocupãrile Ligii Navale Româneîn etapa actualã privind

transporturile fluviale pe Dunãreing. Nicolae STERE

39


C M Y K

toate þãrile riverane.Este momentul sã subliniez cã,

conflictul din Iugoslavia ºi sancþiunileaplicate de ONU au creat una din celemai profunde crize pentru þãrile riveraneºi cã pierderile economice cauzate nu potfi compensate. Rolul canalului Dunãre-Marea Neagrã ºi Rin-Main-Dunãre au fostgrav afectat de blocarea Dunãrii la Novisadprin bombardarea, la 20 martie 1999, apodurilor. Deºi s-au scurs mulþi ani,mãsurile de deblocare se tãrãgãneazã ºinimeni nu abordeazã în mod seriosaceastã problemã. ªtim cu ce problemese confruntã unitãþile de navigaþie ºiporturile dunãrene româneºti.

Dintr-o flotã fluvialã de prim rang (1100de nave nepropulsate ºi 250 remorchereºi împingãtoare) s-a ajuns în prezent la oflotã redusã numeric ºi învechitã, porturileau rãmas în urmã cu tehnologiile, iarutilajele ºi instalaþiile portuare auparametrii de exploatare depãºiþi. Practico serie de porturi sunt închise traficului.

Filiala Galaþi, pe baza statutului L.N.R.ºi-a reluat activitatea la finele luniinoiembrie 2001, când a avut loc ºedinþade reorganizare, sub îndurumarea ºicoordonarea directã a conducerii LNRBucureºti.

Încã de la reorganizarea filialei,conducerea acesteia a militat permanentºi temeinic pentru a promova în rândulmembrilor sãi ºi nu numai, cultura ºipractica marinãreascã. Deºi în prezentactivitatea navalã trece printr-o crizã,filiala depune eforturi susþinute pentru catradiþia marinãreascã sã revinã pe liniade plutire.

O primã problemã cãreia i s-a datatenþie a fost sporirea numãrului demembri. În prezent filiala are 130 membrifaþã de 74 la finele anului 2004, cea maimare parte reprezentând-o oameni careactiveazã în transporturile navale, înproiectare, ºantiere navale ºi în porturi.

Din anul 2004, prin colaborarea cuAsociaþia Armatorilor Fluviali ºi prinacþiuni de sponsorizare editãm revista„Actualitatea pe Dunãre” care publicãmateriale de o deosebitã însemnãtatepentru toþi cetãþenii cititori al cãror numãreste mare.

S-au depus eforturi susþinute, împreunãcu organele locale ºi judeþene, pentruorganizarea a numeroase manifestãri cuprecãdere a celor legate de sãrbãtorirea„Zilei Marinei”.

Menþionez în mod special cã „ZiuaMarinei” este o sãrbãtoare de rezonanþãnaþionalã: televiziunile, posturile de radio,ziarele ºi nu în ultimul rând, noi, oameniiþãri suntem dornici sã participãm la acestemanifestãri.

În anul 2006 filiala noastrã ºi în specialdomnul vicepreºedinte MaximilianPopescu au promovat, prin mass-mediala postul Mega-TV, activitatea acesteia,dedicatã navigaþiei fluviale. Deasemenea, trebuie menþionat ºi aportulnostru la festivitãþile prilejuite de „Ziuaapelor” ºi „Ziua Dunãrii”.

Continuând o frumoasã tradiþie a LNRîn porturile de la Mare la Dunãre au locceremonii tradiþionale dedicatemarinarilor de ieri, de azi ºi de mâineprecum ºi a tuturor celor care activeazãîn porturi ºi ºantiere navale.

În aceste zile ne aducem aminte cupioºenie ºi recunoºtinþã, mai mult caoricând de cei care, prin faptele lor eroice,au pus mai presus de orice onoarea

pavilionului tricolor arborat la bordulnavelor, de cei care, atunci când þara le-acerut sã-i apere independenþa ºisuveranitatea, interesele sale, n-auºovãit ºi i-au adus suprema lor jertfã.

De aceea, în acest an, prin diverseceremonii ºi slujbe religioase, prin diferitemainfestãri culturale ºi sportive,navigatorii de azi fac arc peste timp,probând ataºamentul lor faþã de valorilemoºtenite, cât ºi perenitatea culturiimarinãreºti în spiritualitatea româneascã.

ªi noi, la Galaþi, prin filiala LNR ºi cusprijinul autoritãþilor locale vom organizacum se cuvine aceste manifestãri.

Galaþi, iunie 2007

Filiala din Drobeta Turnu Severin aLNR este reînfiinþatã în cursul anului2005. În anul 2006, aceasta a organizatmai multe evenimente. Dintre acestea,cele mai importante sunt:

1. Organizarea ceremoniei ZileiMarinei Române din 15 august 2006alãturi de APDF Turnu Severin, CãpitãniaZonalã Drobeta Turnu Severin, SC NFR

Drobeta S.A., Transeuropa Port S.A. ºi alþii.Organizatori au fost: Liga Navalã

Românã filiala Drobeta Turnu-Severin;Cãpitãnia Zonalã Drobeta Turnu-Severin; A.P.D.F. Drobeta Turnu-Severin.

Au colaborat la pregãtirea ºidesfãºurarea manifestãrilor: PrefecturaJud. Mehedinþi; Consiliul Judeþean

Mehedinþi; Primãria municipiului DrobetaTurnu-Severin; Direcþia pentru Culturã,Culte ºi Patrimoniu Cultural Mehedinþiºi Casa de Culturã.

Programul Zilei Marinei 2006 acuprins:

- Deschiderea oficialã; Intonareaimnului de stat;

- Discursuri privind activitateamarinãreascã.

- Mesajul d-luiRadu Berceanu,ministrul Tran-sporturilor Con-strucþiilor ºi Turis-mului, adresat cuocazia Zilei Mari-nei.

- Au luat cu-vântul: d-nul Sã-ceanu Constantin- sub-prefectul jud.Mehedinti; d-nulSârbulescu Con-stantin - preºedin-tele Consil iului

Judeþean; d-nul Gherghe Constantin -viceprimarul municipiului Drobeta Turnu-Severin;

- slujba religioasã - oficiatã cu unsobor de patru preoþi;

- depunerea de coroane la monu-mentul eroilor marinari din partea:Prefecturii Mehedinþi; Consil iului

Din activitatea filialei Drobeta Turnu Severina Ligii Navale Române în anul 2006

Aurel DÃMÃªESCU,secretarul filialeiDrobeta Turnu Severin a LNR

Portcontainerfluvial

40


C M Y K

Judeþean Mehedinþi; PrimãrieiMehedinþi; Administraþiei Por turilorDunãrii Fluviale Drobeta Turnu Severin;Ligii Navale Române filiala DrobetaTurnu-Severin;

- cuvântul de încheiere, preºedinteleLigii Navale Române filiala DrobetaTurnu-Severin, dl. Ghiba Mihai Gheorghe;

- Jocuri marinãreºti.Au urmat: Program artistic al

ansamblului „Izvoraºul”; croaziera peDunãre pe ruta Orºova – zona Cazaneºi retur; masa festivã cu participanþiiînscriºi;

Instituþii invitate la festiivtãþile prilejuitede Ziua Marinei: Episcopia Severinuluiºi a Strehaei; Inspectoratul Pentru Situaþiide Urgenþã Mehedinþi; JandarmeriaDrobeta Turnu-Severin; InspectoratulJudeþean de Poliþ ie Mehedinþi;Inspectoratul de Protecþia Mediului;Inspectoratul Poliþ iei de FrontierãMehedinþi; Apele Române DrobetaTurnu-Severin.

Au fost invitate ºi societãþi din DrobetaTurnu Severin: Transeuropa; S.C.N.F.R„Drobeta” S.A.; S.C. Severnav S.A.(ºantierul naval); S.C. HidroconstrucþiaS.A.; S.C. Horizon Shipping S.R.L.; VamaPort; Petrolium Trans Naval; A.C.N.Drobeta; Universitatea din Craiovafacultatea localã a Universitãþii din

Craiova; S.C. Amanav S.R.L.; S.C. SelvaS.R.L.; S.C. Unicom Holding; S.C.Hidroelectrica S.A. - Sucursala Porþile deFier precum ºi S.C.E.P.„Drobeta“ S.A.Orºova.

Sponsori care au contribuit la reuºitaZilei Marinei: S.C. Unicom S.A. Bucureºti;Karpaten Turism; S.C. Horizon ShippingS.R.L. Drobeta Turnu-Sever in;Hidroconstrucþia Bucureºti - SucursalaDrobeta Turnu-Severin; S.C. Hercules

S.A. Brãila; Danube Cruises RomâniaS.R.L; S.C.E.P. „Drobeta“ S.A. Orºova.

2. Alt eveniment din viaþa tinerei filialea fost organizarea Adunãrii anuale aLigii Navale Române - filiala DrobetaTurnu Severin în luna noiembrie 2006,în cadrul cãreia au fost stabil iteobiectivele filialei pentru anul 2007 ºianume:

- Locuri de muncã pentru studenþi petimpul vacanþelor; organizarea de cursuride limba germanã ºi englezã;

- Organizarea ºi elaborarea unuiprogram de agrement ºi turism fluvial;

- Organizarea sub egida ligii a unuiclub de yachting – zona Orºova;

- Înfiinþarea unei secþii de modelism;- Organizarea unei ºcoli de meserii,

în speþã de marinãrie - cu aprobareaprogramei de cãtre ANR Constanþa;

Din punct de vedere financiar contabil,filiala înregistreazã la finele anului oîncasare prin virament ºi numerar dincotizaþii ºi înscrieri ale membrilor în sumãde 544,23 lei. Echivalentul valoriimonumentului marinarilor este înregistratîn evidenþa contabilã ca activ fix corporalla 31 decembrie 2006, de 10.000 lei.Urmeazã etapa de realizare a finisãrilorsoclului ºi perimetrului din jurulmonumentului.

Monumentul Marinarilordin Drobeta Turnu Severin

În anul 2001 s-au difuzat la TV-MTC16 emisiuni „Orizonturi Marine” (realizatorcontraamiral (r) George Petre). Eraemisiunea LNR, care a încetat sã fiedifuzatã în iunie 2001.

Apariþiile revistei „„Marea Noastrã““ înanul 2001

Nr. 38 (1/2001) 29 martieNr. 39 (2/2001) 28 iunieNr. 40 (3/2001) 4 octombrieNr. 41 (4/2001) 17 ianuarie 2002

Ianuarie07.01 – reuniune a Secþiei de Istorie

Navalã23.01 – simpozion UNIREA ºi

dezvoltarea Marinei Române26.01 – lansarea la Academia Navalã

a nr. 37 al revistei „Marea Noastrã“30.01 – masã rotundã: SOS Nava

ªcoalã „Mircea“Februarie

01.02- conferinþã de presã - campania

„Mircea“04.02 – reuniune a Secþiei de Istorie

Navalã07.02 – ºedinþa Comisiei Navei ªcoalã

„Mircea“10.02 – întâlnire cu parlamentari de

Constanþa pentru campania „Mircea“20.02 – întâlnire cu directorii ºcolilor

din jud. Constanþa la Inspectoratul ªcolarJudeþean – campania pentru Navaªcoalã „Mircea“

24.02 – adunarea anualã a filialeiConstanþa a L.N.R.

Martie02.03 – ºedinþa Comisiei Navei ªcoalã

„Mircea“04.03 – reuniune a Secþiei de Istorie

Navalã07.03 – spectacol de Ziua Femeii16.03 – ºedinþa Consiliului Director al

filialei20.03 – ºedinþa Comisiei Navei ªcoalã

„Mircea“

26.03 – ºedinþa Comisiei Navei ªcoalã„Mircea“

27.03 – realizarea unui clip publicitarSOS „MIRCEA“ la canalul TV MTC dinConstanþa

29.03 – program educaþional Jean Bartla ªcoala nr. 12

Aprilie01.04 – reuniune a Secþiei de Istorie

Navalã07.04 – vizitã la Academia Navalã a

subfilialei LNR din ªcoala nr. 1008.04 – vizionare video a filmelor

despre Nava ªcoalã „Mircea“ (eleviiºcolilor 7, 18, 36)

13.04 – ºedinþa Consiliului Director alfilialei

21.04 – vizite la nave cu Secþia deTineret

27.04 – ºedinþa Comisiei Naveiªcoalã „Mircea“

28.04 – concurs de matematicã„VICEAMIRAL V. URSEANU“

Sinopticul principalelor activitãþiale filialei Constanþa a L.N.R. în anul 2001

41


C M Y K

Mai04.05 - ºedinþa Consiliului Director al

filialei06.05 - reuniune a Secþiei de Istorie

Navalã; festivitatea de premiere – concursul„VAM. VASILE URSEANU“

08.05 – simpozion la subfiliala ªcoala10 – Nava ªcoalã „Mircea“

09.05 - vizionare video a Navei ªcoalã„Mircea“ (elevii ºcolilor 7, 18, 36)

10.05 – concurs televizat despre Navaªcoalã „MIRCEA“ cu participarea ªcolii nr.7, 15 GRIGORE ANTIPA ºi 36 COMANDORD. ªTIUBEI

17.05 – transmiterea la MTC aconcursului „MIRCEA“; Simpozion laAcademia NAVALÃ – 62 de ani de la intrarealui „MIRCEA“ în serviciul Marinei Române

19.05 – expoziþie de picturã „MIRCEA“;cupa „MIRCEA“ la yachting

20.05 – vizitã la expoziþia Naþionalã denavomodelism ªcoala 10

21.05 – lecþie de Matelotaj – Secþia deTineret

22.05 – simpozioane la ªcoala 10 ºiªcoala 36 despre eroii marinari

23.05 – simpozion despre bãtãlia navalãde la Yutlanda

24.05 – coroanã de flori la Cruceamarinarilor de Ziua eroilor

27.05 – spectacol ziua copilului –subfiliala ºcolii nr. 36

Iunie03.06 – reuniune a Secþiei de Istorie

Navalã07.06 – simpozion la LNR înpreunã

cu fundaþia România de la Mare despreNICOLAE IORGA (o aniversare aproapeuitatã)


09.06 – vizitã la nave – Secþia deTineret

10.06 – vizitã la Centrul de Scafandri -Secþia de Tineret

13.06 – conferinþã de presã: campania„MIRCEA“, Ziua Apelor ºi soartasubmarinului DELFINUL


17.06 – concurs de pescuit sportiv22.06 – simpozion ZIUA APELOR23.06 – slujbã de pomenire în portul

Tomis ºi jocuri marinãreºti cu prilejul ZileiApelor; prima zi a regatei de yachtingorganizatã împreunã cu YACHT CLUBROMÂN

24.06 – a doua zi a regatei de yachtingorganizatã împreunã cu YACHT CLUBROMÂN

26.06 – simpozion – 60 de ani de lalupta navalã de la Constanþa – Tuzla ( ºirelatãri ale unor veterani de rãzboimarinari participanþi la eveniment)

Iulie13.07 – conferinþã de presã organizatã

împreunã cu Prefectura Constanþa.Subiectul: Ziua Marinei 2001

14-15.07 – cupa LNR la yachting15.07 – a început LUNA

SPIRITUALITÃÞII MARINÃREªTI (L.S.M.)18.07 – consfãtuire a redacþiilor

revistelor de marinã în L.S.M.26.07 – întâlnire cu membri ai Uniunii

Scriitorilor constãnþeni în cadrul L.S.M.;festivitate de premiere la concursul literarJEAN BART organizat de „MAREANOASTRÃ“

27.07 – simpozion ªTIINÞELE MÃRII încadrul L S M.

28.07 – expoziþie personalã de picturimarine a lui Vlad Ionel Radu în cadrul L.S.M.

August03.08 – searã muzicalã – VOX MARIS

de G. Enescu. CLC „„Mircea““ Nicolau,membru al LNR a relatat despre voiajultransatlantic fãcut cu G. Enescu în 1946.

Activitate în cadrul LSM04.08 – expoziþie concurs de picturi marine

(L.S.M.)10.08 – întâlnire cu veterani de rãzboi

marinari11.08 – concurs de pescuit sportiv în

întâmpinarea Zilei Marinei12.08 – depunerea unei jerbe de flori la

Crucea Marinarilor, activitate în Planul pentruZiua Marinei; festivitate de premiere laconcursul de picturã (L.S.M.)

13-14.08 – cupa ZIUA MARINEI layachting

14.08 – spectacol de galã cu prilejul ZILEIMARINEI, organizat în colaborare cu DirecþiaJudeþeanã de Culturã ºi cu Styl Club.

15.08 – paradã a ambarcaþiunilorsportive pe lacul Mamaia

18.08 – colaborare la organizarea

concursului de yachting METAXA de cãtreY.C.R.

Septembrie07.09 – simpozion la Tulcea „Tradiþii

ale Marinei noastre”08.09 – simpozion la Sulina „Tradiþii

ale marinei în Deltã”; ceremoniale ºislujbe la mormântul lui M. Drãghicescu ºila Monumentul eroilor marinari; vizitareaexpoziþiei de picturã ºi sculpturã de laFarul vechi

Octombrie07.10 – reuniune a Secþiei de Istorie Navalã18.10 – participare la Forumul ONG24.10 – referat la simpozionul dedicat Zilei

Armatei25.10 – jerbe de flori la monumentele ºi

cimitirele eroilor26.05 – praznicul Sf. Dumitru la ªcolile nr.

36 ºi 29.31.10 – simpozion Ziua Internaþionalã a

Mãrii Negre organizat împreunã cu InstitutulNaþional de Cercetare Dezvoltare Marinã„Grigore Antipa”

Noiembrie04.11 – reuniune a Secþiei de Istorie

Navalã09.11 – ceremonial la Crucea

Marinarilor pentru eroii de pe vedeteleVIFORUL ºi VIJELIA

13.11 – susþinerea unei comunicãri lasesiunea ºtiinþificã naþionalã PONTICA2001

20.11 – înfiinþarea Cercului dejurnalism al revistei „MAREA NOASTRÃ“

27.11 – reuniune a Cercului deJurnalism

28.11 – simpozion JEAN BART laªcoala „Jean Bart”

30.11 – simpozion la subfiliala ªcoalanr. 10 „Marinarii români ºi Marea Uniredin 1918"

Decembrie01.12 – jerbã de flori la monumentul

Victoria ºi la cimitirul eroilor.02.12 – reuniune a Secþiei de Istorie

Navalã04.12 – reuniune a Cercului de

Jurnalism06.12 – festivitatea de aniversare a 10

ani de la reapariþia revistei „MAREANOASTRÃ“



28 .12 – ºedinþa festivã de Anul Nou aConsiliului Director al filialei.

Prezentul sinoptic a fost anexã ladarea de seamã a Consiliului Directoral fi l ialei Constanþa a Ligii NavaleRomâne.

42


C M Y K

De la începuturile existenþei sale,luptând cu numeroase greutãþi ºi lovindu-se de indiferenþã, Liga Navalã Românãa acþionat prin diverse mijloace depropagandã pentru stimularea gândirii cuspecific naval în România, cãutând sãîmbrãþiºeze cât mai multe probleme dindomeniul maritim ºi fluvial, cu scopuldeclarat de a orienta ºi a strânge rândurile„celor care umblã pe ape, celor care auinterese pe ape ºi celor care iubesc apa“1,atraºi de magia ºi orizontul Mãrii.

Prin L.N.R., marinarii, de cele maimulte ori ei înºiºi poeþi, scriitori, ziariºti,istorici sau inventatori, s-au strãduit sãpropage în sufletul românesc cultul pentrumare ºi Dunãre, precum ºi respectulpentru oamenii lor. Conferinþe, reviste,broºuri ºi cãrþi publicate sub egida Ligii,au fost tot atâtea mijloace puse în slujbaacestui scop.

Nu putem debuta în aceastã sumarãprezentare a activitãþii publicisticedesfãºuratã de L.N.R. fãrã a subliniaapariþia, în anul 1931, a uneia dintre celemai valoroase reviste în domeniu:„România Maritimã ºi Fluvialã“ devenitã,în mai 1934, „Marea Noastrã“, titlusimbolic sub care va fiinþa pânã laîncetarea apariþiei, în anul 1948.Adoptând ca devizã celebrele cuvinte alelui Mihail Kogãlniceanu „Cheia mântuiriinoastre este drumul Dunãrii spre marealargã...“, o gamã extrem de bogatã deinformaþii se adresa marelui public,cãutând sã grupeze „toate ramurile deactivitate româneascã pe apã: marinamilitarã, comercialã, navigaþia de

plãcere, viaþa por turilor, pescãrie,literaturã marinã, sport nautic ºi turism peapã“. Colectivul de redacþie al acesteireviste, editate sub egida Ligii NavaleRomâne, s-a bucurat de la început denume prestigioase: comandorul EugeniuBotez (Jean Bart) director, comandorulAurel Negulescu (Moº Delamare)redactor, iar funcþia de secretar deredacþie a deþinut-o timp îndelungatlocotenentul Dimitrie ªtiubei, renumitastãzi pentru picturile sale marine.

Venind în întâmpinarea aceloraºideziderate, în perioada aprilie 1938-august 1943, sub egida L.N.R. a vãzutlumina tiparului ºi revista „Marea Noastrãpentru Tineret“, care concentra informaþiice se adresau, în special, acestei categoriide cititori.

Un rol deosebit în propaganda pentru

marinã l-au avut conferinþele publice,organizate de L.N.R., denumite, de la unmoment dat, Iniþieri marinãreºti, susþinutede marimari dar ºi de personalitãþi dinafara Marinei. Textul integral al celor maimulte expozeuri, obþinut de Ligã de laconferenþiari, a fost tipãrit în broºuriaparte, „ pentru ca ºi membrii din þarã,neparticipanþi, sã se poatã bucura delecturi instructive ºi, în acest fel,propaganda Ligii în dezvoltareaproblemelor marinãreºti sã se facã ºi prinviul grai ºi prin publicaþiuni, care se ocupãde chestiuni strâns legate de ape, sau deobiectul preocupãrilor ei“. În aprilie 1940,

numãrul acestor conferinþe atinsese 57,dintre care 25 fuseserã deja publicate.Citãm numai câteva din aceste„Publicaþiuni ale Ligii Navale Române“,semnificative în încercarea noastrã de ademonstra importanþa problemelorabordate, importanþã conferitã atât detema aleasã, cât ºi de profesionalismulºi prestigiul autorilor: Emil Opriºan - fiul,Vocabular nautic; Jean Bart, CarteaDunãrii, Ziua Apelor, O corabieromâneascã; comandor NicolaeCristescu, Cântec de mare (versuri);Mihail Negru, Viaþa României pe mare ºipe Dunãre, amiral Eustaþiu Sebastian,Marina de rãzboi sub domnia RegeluiCarol I (1866-1916), Marinarul, cãlãtoriilelui pe întinsul apelor; Radu Ciocârdel,Marea, Marina Regalã, Comentariuasupra rãzboiului submarin; locotenentPaul Epureanu, Noua metodã de înnot;,locotenent-comandor Dimitrie ªtiubei,Albumul navelor º.a. În afara conferinþelorsusþinute de oameni din Marinã, au fostpublicate ºi prelegeri prezentate de mariistorici, geografi, juriºti, ingineri, cum aufost: Nicolae Iorga, Simion Mehedinþi,Nicolae Daºcovici, I.Grigore Perieþeanuºi mulþi alþii.

O susþinutã activitate, în specialpublicisticã, strâns legatã de meseria demarinar, a desfãºurat comandorul AurelNegulescu, cunoscut sub pseudonimulMoº Delamare. Scopul principal alscrierilor sale era acelea de a contribuila formarea spiritului patriotic al tinereigeneraþii, de a trezi în rândul cititorilor sãiinteresul ºi dragostea pentru marinã,armã pe care o dorea la „înãlþimeasituaþiei ºi nevoilor þãrii“. Rãspânditã îndiferite reviste ºi publicaþii, precum„Publicaþiunea L.N.R.“, pe care un timp acondus-o ºi cãreia i-a încredinþat sprepublicare studiile Marina noastrã, Larãscruce, Între cer ºi apã, creaþia sa arãspuns, în cea mai mare mãsurã,obiectivului general al publicisticii LigiiNavale Române.

Un alt exemplu, aleatoriu ales, menitsã demonstreze contribuþia pe careofiþerii de marinã au adus-o la întreþinereaunui cult al „mãrii noastre“ ºi prin aceastala îmbogãþirea spiritualitãþii româneºti,este ºi viceamiralul Ioan Bãlãnescu, carea dus o susþinutã activitate publicisticãpe teme marinãreºti, concretizatã în

Din istoria activitãþii publicistice a Ligii Navale Române1928-2008

Dr. Carmen ATANASIUvicepreºedinte

al filialei Constanþa a LNR

1 „România Maritimã ºi Fluvialã”, I, 1 noiembrie 1931.

43


C M Y K

numeroase lucrãri ºi articole, publicate,mai ales, în revista „Marea Noastrã“ ºi înseria de „Publicaþiuni L.N.R“. Dotat cu ointeligenþã care ieºea din comun, cu oputere de muncã pusã numai în serviciulpatriei, cu un talent literar dovedit – apublicat de altfel poezii ºi prozã subpseudonimul Danubian2 - a urcat toate

treptele ierarhiei, fiind numit în anul 1934comandant al Marinei Regale, funcþie pecare a deþinut-o pânã în momentulretragerii, în 1937. În anul 1933, într-ocuvântare rostitã în prezenþa regelui,contraamiralul Ioan Bãlãnescu relevanecesitatea întreþinerii unui „cult al mãrii“ºi evidenþia rosturile Marinei: „MarinaRegalã naþionalã prin navele comercialepoartã rodul pãmântului în toatedepãrtãrile globului, ajutând la înflorireaþãrii, iar prin navele de rãzboi strãjuieºteºi apãrã hotarele de apã. Marea este unfactor de prim ordin în viaþa NeamuluiRomânesc, Marea este cea mai înaltãsursã de culturã ºi energie, câmp deînfrãþire al tuturor neamurilor, cheiapropãºirii “.

Pe parcursul întregii sale cariere, IoanBãlãnescu a þinut numeroase conferinþepe teme de navigaþie ºi istoria Marinei, omare parte la Cazinoul Comunal dinConstanþa; a publicat valoroase articoleîn revista „Marea Noastrã“, uneleconstituindu-se în adevãrate cicluri,republicate în „Publicaþiunile“ Ligii, cumau fost: Apele, Dunãrea ºi Marea Noastrã,Puterea maritimã ca factor de civilizaþie

ºi de apãrare naþionalã, Nava cu pânzeîn trecutul marinãresc. Dar lucrarea deproporþii cu care amiralul Bãlãnescu s-aînscris în istoriografia militarã, este ceaintitulatã Rãzboiul naval pe înþelesultuturor. Volumul - publicat în anul 1915 ºipremiat de „Revista porturilor ºi NavigaþieiComerciale“ - prezintã o serie de principide strategie ºi tacticã. Dupã înfiinþareaL.N.R., în anul 1927, Ioan Bãlãnescu afost numit membru în comitetul deconducere, apoi preºedinte al secþiei dinConstanþa ºi vicepreºedintele de dreptal Ligii. El a fost în anul 1932, iniþiatorulînfiinþãrii la Constanþa, în cadrul secþieiL.N.R., a Muzeului Marinei, donând ºiprimele obiecte din partea Diviziei deMare3.

Preocuparea de a menþine în vigoaretradiþia existenþei unei prese de marinãs-a manifestat ºi dupã cel de-al DoileaRãzboi Mondial. Din nefericire,desfiinþarea Ligii Navale Române ºiinterzicerea organului sãu de presã,revista „Marea Noastrã“, au dus laîntreruperea pentru aproape jumãtatede secol a unei valoroase tradiþii îndomeniu.

Dupã evenimentele din Decembrie1989 ºi reînfiinþarea Ligii NavaleRomâne, în aprilie 1990, ca urmare astrãdaniilor unui grup de inimoºi ofiþeride marinã în rezervã, dar ºi activi, revista„Marea Noastrã“, îºi reia apariþia într-oserie nouã, editatã ºi tipãritã la Constanþa.Cãlãuzitã de aceeaºi celebrã afirmaþierostitã de Mihail Kogãlniceanu: „Cheiamântuirii noastre este drumul Dunãriispre marea largã...“, aceasta îºi propune

Contraamiral Ioan Bãlãnescu

sã fie vrednica urmaºã a revistei cuacelaºi nume fondatã în anul 1931 deJean Bart. Dupã cum declarã chiarrealizatorii ei „Marea Noastrã este unmijloc de popularizare a Marinei Româneºi a tradiþiilor ei, ea nu are caracter tehnic,motiv pentru care nu este scrisã numaipentru marinari ci ºi pentru toþi cei careiubesc apele þãrii ºi slujitorii lor“.

Un rol important în promovareaintereselor pe apã ale þãrii îl au ºipublicaþiile L.N.R. „România Maritimã ºiFluvialã. Magazin“, care a debutat imediatdupã Decembrie 1989 cu titlul „MareaNoastrã pentru Tineret“, editatã sub egidaFilialei L.N.R. Bucureºti, „Matelot“,supliment al acesteia ºi, nu în ultimulrând, se cere remarcatã, „Actualitatea peDunãre“, revistã patronatã de AsociaþiaArmatorilor ºi Liga Navalã Românã,Galaþi

Pornitã din iniþiativa unor marinarientuziaºti cu 80 de ani în urmã, LigaNavalã Românã ºi-a asumat nobilasarcinã de a fi „un organ de lãmurire ºi depropagandã maritimã româneascã în toatestraturile sociale, pentru tineri ca ºi pentrucei vârstnici“. Trezind interesul pentru Mareºi Marinã, care în mare mãsurã lipsea,încurajând prin diverse metode, mai alespublicistice, acest interes, conºtientã, aºacum arãta regele Carol al II-lea, cã „iubireade mare ºi spiritul de marinar este un factorde cãpetenie în educaþia unei naþiuni“,Liga Navalã Românã a îndeplinit, de-alungul întregii sale existenþe, o înaltãmisiune naþionalã.

2 Poezia Mãrei. Antologie de C. Tonegaru, Editura „Minerva“, Bucureºti, f.a., p. 57-59.3 Expoziþia a fost organizatã în încãperile secþiei L.N.R. din Constanþa din hotelul „Carol”, actualmente sediul Comandamentului Flotei.

44


C M Y K

Primul preºedinte al sucursalei Tulceaa LNR, ales la adunarea de reînfiinþaredin data de 13 aprilie 2002 a fost cdor (r)Gheorghe Jercan. Pe lângã cei 29 demembri fondatori au mai participat ºiinvitaþi ºi reprezentanþi ai mass-medieilocale. La aceastã adunare am avutonoarea sã fie prezent ºi preºedinteleLNR, cel ce a fost viceamiral (r) VictorBogdan.

Prin plecarea cdor (r) Gheorghe Jercanîn altã localitate, la adunarea generalãdin data de 2 aprilie 2006, a fost ales unnou preºedinte al sucursalei, în persoanacdr Constantin Peneoaº. Secretar a fostEugenia IACOVICI ºi în prezent MarianaRUSUª.

Încã de la început, unul din obiectivelenoastre a fost editarea unei reviste asucursalei. Aceasta a fost „botezatã“„Dunãrea Maritimã – periodic de culturã,educaþie marinãreascã ºi dedivertisment“, de cãtre d-na SofiaVRABIE.

Revista are ca redactor-ºef pe VasileSTAN.

Adunãrile generale ºi ºedinþeleComitetului Director s-au desfãºurat decele mai multe ori în Sala de Festivitãþi aCercului Militar Tulcea, ºi mai nou pepuntea navei cu zbaturi „Republica“ – oadevãratã navã-muzeu. Din anul 2006avem un sediu compus din douã încãperi:o încãpere pentru bibliotecã ºi arhivã ºi oîncãpere pentru desfãºurarea activitãþilorcopiilor de la Cercul de Navomodeleînfiinþat în anul 2006, prin strãdania d-luiConstantin Peneoaº. Menþionãm cã estesingurul Cerc de Navomodele din oraº.Acest cerc are înscriºi copii inimoºi (între10 ºi 15 ani), care sunt supravegheaþi ºiîndrumaþi de specialiºti.

Dispunem de un modest patrimoniu,cel mai important fiind repartizat de micabibliotecã, cu un fond format din cãrþi ºireviste (colecþiile revistelor „MareaNoastrã”, „Dunãrea Maritimã” ambeleeditate de LNR, „Fruntarii Dunãrene”editatã de Cercul Militar Tulcea, precumºi reviste/planuri de navomodele), câtevadocumente ºi fotografii vechi (mare parteobþinute prin donaþii).

Membri scursalei Tulcea ºi prinstrãdania d-lui Vasile Stan, cu diferiteprilejuri, au organizat câteva expoziþi înSala de Festivitãþi a Cercului Militar Tulcea;

PrincipPrincipPrincipPrincipPrincipalele realizãri ale Ligii Nalele realizãri ale Ligii Nalele realizãri ale Ligii Nalele realizãri ale Ligii Nalele realizãri ale Ligii Navale Române –avale Române –avale Române –avale Române –avale Române –sucursala Tsucursala Tsucursala Tsucursala Tsucursala Tulcea în pulcea în pulcea în pulcea în pulcea în perioada aprilie 2002-iulie 2007erioada aprilie 2002-iulie 2007erioada aprilie 2002-iulie 2007erioada aprilie 2002-iulie 2007erioada aprilie 2002-iulie 2007

expoziþia de sculpturã în lemn ºi piatrã ad-lui Gheorghe TOADER – talentat artistmeºteºugar; expoziþia filatelicã legatãnavigaþie a d-lor Radu TEODORIU ºiCarol ULVOCZKI; mici expoziþi depublicaþi tematice (reviste, pliante ºi cãrþi),expoziþii de fotografii etc.

În anul 2006, importante realizãri leputem considera cele douã expoziþii denavomodele ºi demonstraþii cunavomodele funcþionale, la datele de 12august (cu prilejul Zilelor MunicipiuluiTulcea ºi Zilei Marinei) ºi 12 octombrie(cu ocazia Zilei Armatei Române),locaþiile fiind prima în Piaþa Civicã,cealaltã pe lacul Ciuperca în municipiulTulcea, care au stârnit un viu interescopiilor ºi bunicilor/pãrinþilor prezenþi.

În fiecare an, cu ocazia „Zilei Marinei”ºi „Zilelor Municiãiului Tulcea”, sucursalanoastrã, prin d-nul Iulian-Dan ICHIM – ºiîn calitate sa de vicepreºedinte – încolaborare cu Consiliul Judeþean, s-aocupat de organizarea concursurilornautice „Ivan Patzaichin”. Pe diplomelece se oferã câºtigãtorilor sporturilornautice se aflã ºi ºtampila LNR –sucursala Tulcea.

Sucursala Tulcea a ajutat cu anumitemateriale (accesorii de manevrã, vesteºi colaci de salvare) pentru proiectulmembrilor noºtri de la Sibiu, careîmpreunã cu studenþi ºi cadre didacticede la Universitatea din Otawa,colaboratori de pe ºantierele arheologicedin zona Sibiului, prin care doresc sãrealizeze o expediþie cu o plutã romanãreconstruitã (din 6 burdufuri din piele de

porc cusutã ºi impermealizatã cu seu ºirãºinã, cu încãrcãtura originalã constânddin amfore cu vin ºi ulei, sare, baloþi delânã), cu care sã navige pe Olt, de la Boiþaºi Câineni (30 km). Numele plutei va fi„STRENUUS” („Sârguinciosul”, dupãcognomen-ul patronului plutaºilor din

Apulum, Publius AeliusStrenuus).

La începutul anului2007, s-a finalizattehnoredactarea, decãtre d-na EugeniaLUNGU, a manuscri-sului „Amintiri”, a celuice a fost contraamiralIacob BÃLAN, nãscutla Mahmudia ºi amînce-put demersurilede a-l tipãri într-obroºurã.

Au fost organizateexcursii la care auparticipat membrisucur-salei ºi familiile

aces-tora:- în luna mai 2004, pentru vizitarea

bricului „Mircea” primind spriji-nul LNR –filiala Con-stanþa;

- în septembrie 2005 a fost vizitatãnava militarã de pasageri „Siret” (fostanavã prezidenþialã înainte de anul 1990),ancoratã în portul Tulcea;

- mai multe vizite, membri adulþi ºi copiinavomodeliºti, pe nava „Republica”,avându-l ca ghid foarte compentent ºiinimos pe d-nul Gheorghe AVÃDANEI –membru al ligii ºi comandant al navei.

Membri ai sucursalei noastre auparticipat la simpozionae sau conferinþeorganizate în municipiul Tulcea ºi nunumai, legate de istoria marinei, deevenimente navale legate de GurleDunãrii, sau protecþia apelor. Trecem înrevistã câteva:

- pe data de 29 iunie 2004, „ZiuaInternaþionalã a Dunãrii”, INCDDD Tulceaa organizat o sesiune de conferinþesusþinutã de cercetãtorii institutului, cuurmãtoarele lucrãri: „Dunãrea ºi DelataDunãrii în superlative”, „Atlasul peºtilordin RBDD”, „Sturionii – trecut, prezent ºiviitor” ºi un film BBC „Blue Danube”;

- pe data de 28 august 2004, LNR –

(continuare în pagina 50)

Vizita la NS Mircea a membrilor filialei Tulceaa Ligii Navale Române, 3 mai 2003

Eugenia LUNGU (IACOVICI)

45


C M Y K

În anul 2003 au apãrut numerele 46,47, 48 ºi 49 ale revistei „Marea Noastrã”.

Ianuarie- 06.01 Reuniunea Secþiei de Istorie

Navalã „Istoricul canalului Rhin-Dunãre“;casetã video (G.P.)

- 31.01 Dezbatere la LNR :„Problematica intereselor României lagurile Dunãrii ºi pe platoul continentaladiacent.“ (G.P.ºi P.C.)

Februarie- 02.02 Reuniune lunarã a cercului

de istorie navalã (G.P.)Martie

- 01.03 Comemorarea a 3 ani de lamoartea scriitorului marinar ªerbanGheorghiu, membru al LNR (G.P.)

- 02.03 Reuniunea Secþiei de istorienavalã „75 de ani de la înfiinþarea LNR“(I.ª.)

- 29.03 Adunarea Generalã anualã aFilialei Constanþa a LNR (I.ª., G.P., I.R.)

- 29.03 Fotoexpoziþie - 75 de ani de laînfiinþarea LNR (H.G. ºi M.G.)

Aprilie- 06.04 Întâlnire a membrilor Secþiei

de istorie navalã cu doctori în ºtiinþeistorice care au tratat în tezele de doctoratsubiecte de istorie navalã (G.P., I.D., C.A.)

- 12.04 Excursie la Bucureºti asubfilialei „Amiral Petre Bãrbuneanu” cuprilejul adunãrii pe þarã a LNR.

Mai- 03.05 Organizarea vizitei la NS

MIRCEA a Filialei LNR Tulcea (G.P.)- 04.05 Cercul de istorie navalã:

videofilmul privind istoria Floteicomerciale a României (G.P.)

- 05.05 Redactarea a 6 articole (pentrurevistele Tomis, Marina Românã, MareaNoastrã, Timona, Radio Româniaactualitãþi, Radio Constanþa) cu prilejulîmplinirii a 70 de ani de la moartea luiJean Bart. (G.P., F.P.)

- 09.05 Depunerea de coroane ºijerbe de flori cu prilejul Zilei Victoriei. (I.R.,V.P.)

- 10.05 Comemorarea la cimitirul Belludin Bucureºti, la mormântul lui Jean Bart,împlinirii a 70 de ani de la moarteaacestuia.(G.P.)

- 17.05 Aniversarea a 64 de ani de laintrarea în serviciu a Navei ªcoalãMIRCEA (I.S., S.R.S.)

- 17.05 A XI-a ediþie a Concursului dematematicã „Viceamiral Vasile Urseanu“(G.P., I.R., S.R.S.)

- 29.05 Simpozion comemorativ JeanBart, la SMMM (G.P.)

- 30.05 Expoziþie de picturã organizatãde ªcoala nr. 10 (E.S.) cu prilejul ZileiCopilului.

Iunie- 01.06 Reuniune lunarã a Secþiei de

Istorie navalã (G.P.)- 05.06 Depunerea de coroane ºi

jerbe de flori cu prilejul Zilei Eroilor. (I.R.,V.P.)

- 05.06 Participarea la comemorareaam. H. Macellariu, la Cozia, la mormântulacestuia. (G.P.)

- 20.06 Masã rotundã: Ziua Apelor (I.S.,G.P.)

- 22.06 Întreceri sportive cu prilejul ZileiApelor în portul Tomis (I.S., S.R.S., D.M.,E.S.)

- 22.06 Concurs de pescuit sportiv (I.B.,D.G.)

Iulie- 03.07 Participarea la Consfãtuirea

publicaþiilor de marinã, organizatã la Buc.de CDN (I.ª.)

- 14.07 Conferinþã de presã: „Lunaspiritualitãþii marinãreºti ºi a sportului peapã“; Ziua Marinei. (I.ª., G.P.)

- 17.07 Program muzical video:„Valurile Dunãrii“.

- 19.07 Vernisajul expoziþiei concursde picturã ºi desen „Culorile mãrii“(G.P.,

S.R.S., E.S.)- 19.07 Prezentarea la MMR a

Albumului Dimitrie ªtiubei (G.P.)- 21.07 Întâlnire la Cercul Militar cu

autori de cãrþi cu subiecte de marinã (G.P.,I.R.)

- 23.07 Conferinþã: „Marinari în Aviaþieºi aviatori în Marinã“ (I.R.)

- 24.06 Searã muzicalã „Vox Maris” deGeorge Enescu (G.P.)

- 25.07 Concurs de cunoºtinþemarinãreºti (G.P., D.M.)

- 27.07 Searã de dans ºi voie bunã(D.G.)

- 28.07 Consfãtuirea publicaþiilor demarinã (G.P.)

- 29.07 Aniversarea compozitorului ºidirijorului Marin Hudiþeanu.

August- 01.08 Concurs de recitãri „Poemele

mãrii“ – preselecþie (S.R.S.)- 02 ºi 03.08 Participarea la

organizarea Campionatului Naþional deyachting (I.S., D.M.)

- 05.08 Expoziþie de cartofilie „Naveromâneºti în porturi strãine“

- 06.08 Concurs de recitãri „Poemelemãrii“ – finala (S.R.S.)

- 07.08 Lansarea cãrþii lui PetreCovacef „Cimitirul viu de la Sulina“

- 08.08 Întâlnire a veteranilor de rãzboimarinari (P.Z.)

- 08.08 Lansarea Albumului Dimitrieªtiubei la Academia Navalã.

- 13 ºi 14.08 Cupa Zilei Marinei layachting (D.M.)

- 14.08 Depunerea de coroane ºijerbe de flori cu prilejul Zilei Marinei. (I.R.,V.P.)

- 14.08 Concurs de pescuit sportiv (I.B.,D.G.)

- 15.08 Paradã a ambarcaþiunilor cuvele pe lacul Mamaia (D.M.)

Septembrie- 05-08.09 Cãlãtorie cultural-istoricã

la Tulcea ºi Sulina (I.ª., G.P.,I.R.)- 05.09 Simpozion la Tulcea: „Delta

Dunãrii - istorie ºi literaturã“ (G.P.)- 05.09 Simpozion la Sulina: „Sulina -

istorie ºi literaturã“ (G.P.)- 06.09 Ceremonii religioase ºi

depuneri de coroane de flori lamormintele eroilor, la cel al lui MihailDrãghicescu ºi la Monumentul marinarilordin Sulina (I.ª.,I.R.)

Octombrie- 24.10 Întâlnire cu veteranii de rãzboi

Sinopticul principalelor activitãþi ale filialei Constanþaa L.N.R. în anul 2003

46


C M Y K

comandorii D. Ionescu ºi P. Zamfir cu membriisubfil. de la ªc. 10 „Mihail Koiciu“ (E.S.)

- 25.10 Depunerea de coroane ºi jerbede flori cu prilejul Zilei Armatei. (I.R., V.P.)

- 29 - 31.10 Simpzioane „ZiuaInternaþionalã a Mãrii Negre“ (ªcoalanr.10, Liceul Traian, Grupul ªcolarIndustrial de Marinã, Muzeul de ªtiinþeleNaturii) (I.ª., G.P., I.P., E.S.); expoziþii dedesen ºi minispectacole.

Noiembrie- 13.11 Evocare: Amiralul Petre

Bãrbuneanu. La ªcoala nr. 10 (E.S.)- 14.11 Concurs de cunoºtinþe istorice:

„125 de ani de la unirea Dobrogei cuRomânia“ - etapa preliminarã.

- 17.11 Participarea cu referate laSimpozionul „135 de ani de învãþãmântromânesc de marinã“ (G.P.,M.M.)

- 22.11 Finala concursului de

cunoºtinþe istorice „125 de ani de la unireaDobrogei cu România” (G.P., S.R.S.)

- 29.11 Simpozioane ºi programeartistice cu prilejul Zilei Naþionale aRomâniei la ªcoala nr. 9 ºi ªcoala nr. 10.(I.ª., G.P., E.S.).

Decembrie- 01.12 Depunerea de coroane ºi

jerbe de flori cu prilejul Zilei Naþionale.(I.R., V.P.)

- 05 ºi 06.12 Simpozioane „Sf. Nicolae- protectorul marinarilor“ ºi Te Deum laGrupul ªcolar Industrial de Marinã, laSubfiliala „Amiral Petre Bãrbuneanu“, laªcoala „Comandor Dimitrie ªtiubei“,ªcoala „Jean Bart“. (I.ª., G.P., D.I., E.S.,I.D.)

- 12.12 Prezentarea cãrþii ing. PetreCovacef, „Povestea farului Genovez“ decãtre autor; participã elevi ai SMMM ºi

elevi de gimnaziu din mai multe ºcoli.(S.R.S., G.P.)

- 24.12 Colinde tradiþionale la LNR,DHM, SMMM ºi CON prezentate de corulsubfilialei „Amiral Petre Bãrbuneanu“

- 29.12 Reuniune colegialã amembrilor conducerii filialei (I.ª., G.P.)

Notã cu organizatorii activitãþilor: I.ª. -Ilie ªtefan; G.P. - George Petre; I.R. - IoanRoºu; H.G.- Horia Grideanu; I.D. - IoanDamaschin; C.A. - Carmen Atanasiu; A.B.- Alexandru Bologa; P.C. - Petre Covacef,F.P. - Filaret Popescu, V.P. - Virgiliu Pârvu;S.R.S. - Sorin Radu Stãnescu; E.S. - ElenaStãnescu; D.M. - Domnica Micu; I.B. - IonBorcilã; D.G. - Dan Ghimbãºanu; P.Z. -Petre Zamfir; C.M. - Constantin Manea;M.M. - Marian Moºneagu; M.G. – MariaGrosu; D.I. – Doru Ionescu.

Sinopticul principalelor activitãþi ale filialei Constanþaa L.N.R. în anul 2004

În anul 2004 au fost editate numerele50, 51, 52 ºi 53 ale revistei „MareaNoastrã“. ªedinþele Consiliului Directors-au þinut trimestrial, iar ale birouluiacestuia, lunar.

Ianuarie16.01- Prezentare

la Academia Navalã acãrþii vam. C. Iordache„Gândirea navalã ro-mâneascã în perioa-da interbelicã“.

23.01 – Simpozi-oane: „Dezvoltareamarinei române în pe-rioada ce a urmatunirii Principatelor. Al.I. Cuza ºi viaþamarinãreascã“, laªcoala nr. 10 ºi ªcoalanr. 9. Au expusprofesori de istorie ºicam. George Petre.

Februarie16.02 - La subfiliala

de la Liceul „Ovidius“prelegere, susþinutãde cam. George Petre, despre cãlãtorialui Ovidiu pe mare de la Roma la Tomis.

Martie17.03 - Comemorare la patru ani de la

trecerea în nefiinþã a scriitorului marinarªerban Gheorghiu. Videoevocarerealizatã de cam. George Petre.

18.03 – Simpozion la Muzeul Marinei

Române despre N.B. Constanþa. Auexpus cdor. Doru Ionescu ºi cam. GeorgePetre.

27.03 - Adunarea Generalã anualã.Aprilie

19.04 – Aniversarea a 65 de ani de la

intrarea în serviciu a Navei ªcoalã Mirceaºi expunere despre marºul transatlanticdin 2004. Viceamiralul Ilie ªtefan aînmânat plachete ºi diplome celor cares-au distins în campania „SOS Mircea“,organizatã de LNR.

24.04 - A XII-a ediþie a concursului deMatematicã „Viceamiral Vasile Urseanu“.

Coordonator George Petre. Festivitateade premiere oficiatã de vam. Ilie ªtefan,pe data de 30.04.04.

Mai6.05 - Concurs de cunoºtinþe „150 de

ani de la naºterea ing. Anghel Saligny“.La Grupul ªcolarIndustrial de Marinã.Organizator ºi exami-nator cam. GeorgePetre.

9.05 – Depuneri decoroane de flori cuprilejul Zilei Victoriei.Organizatori la aceas-tã activitate ºi la celesimilare: vam. Ilieªtefan ºi cdor. VirgiliuPârvu.

12.05 - Simpozion„Operaþia 60.000“.Participanþi la organi-zare: cdor. DoruIonescu ºi cam. GeorgePetre.

20.05 – Depunerede coroane de flori cu

prilejul Zilei Eroilor.21.05 - Simpozion (în colaborare cu

Comitetul Academiei Române pentruistoria ºtiinþei ºi tehnicii ºi AdministraþiaPorturilor Maritime Constanþa): „150 deani de la naºterea lui Anghel Saligny“.Program, invitaþii ºi expunere cam. GeorgePetre. Cu acest prilej s-a lansat ºi cartea

Colectivul de redacþie al revistei „Marea Noastrã“ în anul 2004

47


C M Y K

„Portul Constanþa – portul lui AnghelSaligny”, de ing. Petre Covacef, membrual LNR.

Iunie11.06 - Simpozion „Ziua apelor

României“. Org.: Vam. I. ªtefan, Cam. G. Petre.Cpt. cdor. dr. Marian Moºneagu, redactor-ºef adjunct al rev Marea Noastrã ºi-aprezentat cartea „Cultul apelor la români“.

12.06 - Întreceri sportiv-marinãreºtiprilejuite de Ziua Apelor. Organizatori:Vam. I. ªtefan, Cam. fl. Petre Zamfir, SorinStãnescu, prof. E. Stãnescu, Prof.Domnica Micu.

Iulie14.07 - Conferinþã de presã despre

Luna spiritualitãþii marinãreºti (LSM),ediþia a V-a ºi Ziua Marinei 2004.Organizator cam. George Petre.

15.07 – În cadrul LSM, sãrbãtorirea a75 de ani de la înfiinþarea filialeiConstanþa a LNR (16.07.29-16.07.04).Organizator Sorin Stãnescu.

16.07 - Participare la pregãtirea ºidesfãºurarea Consfãtuirii cu redacþiilepublicaþiilor de marinã, organizatã laConstanþa de CDN al LNR (activitate încadrul LSM)

19.07 - În cadrul LSM, searã devizionãri video „Amintiri din rãzboi“.

22.07 - În cadrul LSM, aniversarea a50 de ani de la absolvirea liceului Militarde marinã de cãtre prima promoþie.Organizator cdor. Dan Ghimbãºanu.

26.07 - În cadrul LSM, searã dedezbateri „Cãrþi cu subiecte de marinãapãrute în ultima perioadã de timp“.Organizator cdor. Virgiliu Pârvu.

29.07 - În cadrul LSM, prezentarea, laCercul militar, de cãtre cam. George Petrea cãrþilor „Cultul apelor la români” deMarian Moºneagu, „Problemasuveranitãþii româneºti ºi „Navigaþia

Fluvialã Românã” de Carmen Atanasiuºi „Insula ªerpilor“ de Dominuþ Pãdurean,care a ºi luat cuvântul.

30.07 - În cadrul LSM, concurs derecitãri „Poemele mãrii“. Organizator prof.Elena Stãnescu.

August6.08 – În cadrul LSM, tradiþionala

întâlnire anualã a veteranilor de rãzboi dinmarinã. Organizare excelentã: cam.fl. PetreZamfir. Protocol APMC, persoanã delegãturã Sorin Stãnescu.

7.08 - În cadrul LSM, expoziþie-concurs„Culorile mãrii“. Organizator prof. ElenaStãnescu. S-a prezentat ºi cartea „Treicãlãtorii de vis“ de cãtre autoare,scriitoarea Ana Ruse.

9.08 – În cadrul LSM, simpozionul „140

de ani de la intrarea în serviciu a navei«România»”. Organizator cam. GeorgePetre.

12.08 - În cadrul LSM, expoziþie decartofilie cu tema „Printre sute de catarge“.

12-15.08 - În cadrul LSM, Cupa ZiuaMarinei la yachting, în cadrulcampionatului naþional. Organizator prof.Domnica Micu.

13.08 - În cadrul LSM, masã rotundãla MMR „15 august Ziua LNR“, urmatã deun cocteil. Organizator cpt. cdor MarianMoºneagu.

14.08 - Amplã ceremonie militarã ºireligioasã pentru comemorarea eroilormarinari (expunere vam. Ilie ªtefan) ºidepunere de coroane de flori cu prilejul ZileiMarinei.

14.08 - În cadrul LSM, Adunare festivãºi spectacol de galã la Cercul militar.Organizator vam. Ilie ªtefan.

15.08 - În cadrul LSM, demonstraþii aleambarcaþiunilor cu vele. Organizator

Domnica Micu. Sportivilor li s-a prezentatcartea „Ambarcaþiunile de yachtingOptimist“ de Dumitru ºi Alexandru Micu,editatã de Yacht Club Regal Român.

Septembrie5.09 – Participarea prin cdor. Doru

Ionescu la organizarea simpozionuluidespre sfârºitul rãzboiului în MareaNeagrã ºi comemorãrii comandoruluiAlexandru Dumbravã, activitateorganizatã de CDN la AN ºi CimitirulCentral din Constanþa.

Octombrie24.10 – Depunerea de coroane de flori

cu prilejul Zilei Armatei.Noiembrie

26.11 - Evocare „Jean Bart“, cu prilejulzilei de naºtere a scriitorului, încolaborare cu MMR (dr. Carmen Atanasiu,cam. George Petre ºi prof. Petre Moscu)

Decembrie1.12 - Depunerea de coroane de flori

cu prilejul Zilei Naþionale.29.12 - Tradiþionala întâlnire de sfârºit

de an la sediul LNR.Grup de membri LNR la expoziþia de filatelie ºi cartofiliecu tema:„Nave românmeºti în porturile lumii“

Expoziþie-concurs de desen ºi picturãa membrilor juniori ai LNR din Constanþa

48


C M Y K

Rândurile ce urmeazãvorbesc despre câþiva militanþide seamã ai LNR care aupãrãsit dupã anul 1991 portulExistenþei Omeneºti luânddrum adevãrat spre veºnicie.

Primul plecat, la 30 aprilie1994, în vârstã de 80 de ani afost comandorul AndreiTudoricã. A fost ºeful promoþiei1933 a renumitului liceu militar„Nicolae Filipescu” de laMãnãstirea Dealu. Devine ofiþerde marinã în 1936. A fost unartilerist desãvârºit: director detir la distrugãtorul „Mãrãºeºti”în timpul rãzboiului, apoiprofesor la actuala AcademieNavalã. A condus anteriordepartamentul de Instrucþie alComandamentului Marinei.

Dupã trecerea în rezervã în1958 a fost încadrat în FlotaMarinei Civile, fiind un timpexpert maritim al portuluiConstanþa.

La Liga Navalã Românãavea o atitudine distinsã,seniorialã; a publicat mai multearticole în noua serie a revistei„Marea Noastrã”, distingându-se cele referitoare la manevranavei în cicloane.

Asociaþia Veteranilor deRãzboi l-a propus la avansarela gradul de contraamiral înrezervã dar aceastã aleasãcinstire a meritelor sale nu l-amai gãsit în viaþã.

Amiralul Mihai Aron, avea67 de ani când a plecatdefinitiv dintre noi (1927-1994). Ofiþer promoþie 1949. Afost comandant de distrugãtor,ºef de stat major ºi coamndantal Diviziei Maritime, ºef de statmajor ºi comandant al MarineiMilitare precum ºi locþiitor alªefului Statului Major General.Avea o solidã culturã generalãºi marinãreascã.

Dupã ieºire la pensie acontinuat sã serveascã ceeace a iubit toatã viaþa - Marina.Marinar fiind, în anul 1990,

membru fondator al LigiiNavale Române.

A murit profesorul dr.Nicolae Bârdeanu. Fost ofiþerîn Marina Militarã câþiva ani,apoi profesor ºi director deliceu având pasiune pentruistoria marinei a scris împreunãcu comandorul DanNicolaescu remarcabila carte„Contribuþii la istoria Marineiromâne” (de la începuturi pânãîn 1918) ºi cartea „Marinari ladatorie” (despre fapte deeroism în vreme de rãzboi alemari-narilor).

În 1984 la o sesiuneºtiinþificã a Muzeului MarineiRomâne a lansat ideeareînfiinþãrii Ligii NavaleRomâne. În anul 1990 a fostprintre cei care a depus eforturiconsiderabile pentru reluareaactivitãþii ligii, fiind ales secretargeneral al acesteia (1990-1993). A decedat în anul 1995.

Comandantul de cursãlungã Petre Mureºanu, s-anãscut în 1921 la Craiova dintr-o familie de ofiþeri. A plecat peultimul sãu drum în 1995, lavârsta de 74 de ani. A urmatliceul militar „D.A. Struza” dinCraiova. A primit prima tresã deofiþer de marinã cu gradul deaspirant la 10 mai 1942.

Din 1952 a activat în Marinacivilã devenind un foarte buncomandant de navã. Operioadã de timp a fost directoral ªcolii Medii Tehnice deMarinã (viitorul liceu „Navrom”).

La Liga Navalã Românã,dupã anul 1990 a desfãºuratla Constanþa o bogatã activitatefãcând fascinante expuneriilustrate cu diapozitive desprevoiajele sale pe mãrile ºioceanele lumii.

Avea o deosebitã autoritateprofesionalã ºi moralã.

Poetul marinar DumitruCiobanu Dolj, membru activ alLigii Navale Române. Nãscutla 16 mai 1908 la Cetate-Dolj;a intrat la 13 ani în ªcoalacopiilor de marinã dinConstanþa ºi apoi ªcoala de

Maiºtri Militari de Marinã pecare a absolvit-o în 1928 ca ºefde promoþie.

În anul 1936 a fãcut partedin echipajul care a adus înþarã, din Italia, primul submarinsub pavilion român „Delfinul”.În 1946 a fost trecut în rezervãºi a lucrat la Serviciul Faruri,nepãrãsind Marina, dragosteavieþii lui. Despre mare ºimarinari a scris cu talentnumeroase poeme. Esteîncântãtor cel despre bricul„Mircea”.

Dupã 43 de ani de serviciu,a ieºit la pensie de la DirecþiaHidrograficã Maritimã, dar prinversurile sale, multe publicateîn revista „Marea Noastrã”, acontinuat sã fie alãturi demarinari.

S-a stins din viaþã la vârstade 89 de ani, în 1997.

La 4 septembrie 1999 aîncetat din viaþã fulgerãtorpictorul Ion Þarãlungã. Nãscutla Focºani la 23 august 1928,pe timpul studiilor liceale dinaceeaºi localitate a fost unuldintre membii fondatori aifilialei LNR de acolo.

Talent nativ, a urmatcursurile Institutului de ArtePlastice „Nicolae Grigorescu”a cãrui cadru didactic a fostulterior mulþi ani.

Încadrat la Studioul de ArtePlastice al Armatei, a îmbrãþiºatun deosebit talent picturamarinã ºi aviaticã. Imagineaunei nave purtând la catargtricolorul ºi flamura Ligii NavaleRomâne este deosebitã. Ea afost preluatã pe coperta cãrþii„Istoria Ligii Navale Române”– partea I, de Marius Bejan.

A desfãºurat o vie activitatela LNR Bucureºti. A fãcut partedin juriul primei expoziþii-concurs „Dimitrie ªtiubei”organizat de LNR ºi a fostdesemnat preºedinte alCorpului Pictorilor Mariniºti alLNR.

El rãmâne veºnic printremarinari prin valoroasele salepicturi marine.

Militanþi care ne-au pãrãsitÎn memoriamÎn memoriamÎn memoriamÎn memoriamÎn memoriam

BERAN JOZSEF(1920-2001), comandor,

animator al activitãþii filialeiMangalia a LNR

BOGDAN VICTOR(1920-2006), viceamiral,

vicepreºedinte ºi apoipreºedinte al LNR

DIACONESCU T. VASILEMARCEL (1922-2004), viceamiral

inginer, vicepreºedinte al LNR.A fost ºeful promoþiei 1940 a

Liceului Militar „Nicolae Filipescu“,Mânãstirea Dealu, ºeful promoþiei

1942 a ªcolii Navale.

Petre Georgescu

ION ARAMÃ (1936-2004),colonel dr., scriitor, absolvent alLiceului Militar de Marinã (1954),un timp redactor-ºef al revistei

„Marea Noastrã“; a scriscãrþi de beletristicã

cu subiecte de marinã.

49


C M Y K

Comandorul inginer Con-stantin I.Popa s-a nãscut la 10august 1933 în comunaGodeni, jud. Dolj. A urmat liceul„Mihai Viteazu” din Bucureºti,ªcoala Navalã din Constanþa(promoþia 1955), Facultateade hidrografie din SanktPetersburg (1959), cursuri delimba rusã, limba englezãlimba francezã.

S-a perfecþionat în do-meniul filologiei, fiind consultant,pentru termeni de marinã, atuncicând a fost elaborat MiculDicþionar Enciclopedic. Aparticipat la elaborarea maimultor dicþionare de marinãromân-englez ºi englez-român.Timp de 30 de ani a lucrat ladirecþia Hidrograficã Maritimã,conducând în perioada 1977-1990 Secþia de topografie,participând la elaborarea anumeroase ºi valoroasedocumente nautice.

În perioada 1990-1998 afost un destoinic profesorasociat la Academia Navalã„Mircea cel Bãtrân” pentrudisciplinele: hidrografiemaritimã ºi fluvialã, hidrome-teorologie, asigurarea hidro-graficã ºi de navigaþie aMarinei Militare.

Fiind ofiþer studios, inteligentºi cult a elaborat, singur sau încolectiv, 15 cãrþi de specialitate,peste 60 de articole, studii,prezentãri de tehnicã etcpublicate în diferite reviste,buletine de specialitate º.a.

Membru activ al L.N.R. acondus în calitate de redactorºef revista „Marea Noastrã”, înperioada aprilie 1993-decembrie 1996 ºi aprilie1997-decembrie 1998, dove-dind competenþã ºi o grijãaparte pentru acurateþeaºtiinþificã ºi stilisticã aarticolelor publicate.

Comandorul NicolaeKoslinski ne-a pãrãsit la 24noiembrie 2002. S-a nãscut la19 octombrie 1921, înBucureºti. Provenea dintr-ofamilie de marinari. Tatãl sãu,amiralul Gheorghe Koslinskia fost ministru de rãzboi(1941-1944) iar bunicul sãuamiralul Emanoil Koslinski afost comandant al Marineimilitare cu merite deosebite înintroducerea armamentuluide mine ºi torpile în þaranoastrã.

Era firesc sã îmbrãþiºezecariera de ofiþer de marinã. La10 mai 1942 a devenit ofiþer. Aparticipat la acþiuni de luptã cudistrugãtorul „Mãrãºeºti” (caelev stagiar), cu vedeta torpiloare„Vulcanul” (al cãrui secund afost), cu distrugãtoarele„Mãrãºti” ºi „Regina Maria” (prindetaºãri periodice) ºi canoniera„Dumitrescu”.

Dupã trecerea în rezervã înanul 1951, pe motive politice,a urmat Universitatea luându-ºi licenþa în istorie. În perioadaîn care a trãit a fost cel mai bunspecialist în istorie navalã.Roadele muncii sale din acestdomeniu se aflã în numeroasereviste ºi cãrþi de istorie amarinei naþionale ºi universale.

La Liga Navalã a fostsufletul ºi animatorul anumeroase manifestãri decultivare a spiritului marinãrescîn societatea româneascã.

În anul 2005 au plecat peultimul drum trei dintre cei maiactivi membri din Constanþa aiLNR: comandorul NicolaeMarcu (colaborator distins ºistatornic al revistei „MareaNoastrã”), Radu SorinStãnescu, secretarul filialeiConstanþa a LNR, bunorganizator al întregii activitãþia Consiliului Director ºicomandorul pictor ValentinDonici ale cãrui picturifigureazã pe multe coperþi alerevistei „Marea Noastrã”. Camembru al Consiliului Directora organizat aproape anualexpoziþii de picturã ºi desen.

Colegi de promoþie amiraliiGheorghe Sandu (1922 -2000) ºi Victor Bogdan (1920-2006) au condus Liga NavalãRomânã în perioadele cândau fost la preºedinþia acesteia.

Bucurându-se de unprestigiu deosebit ca marinariau imprimat asocaiaþiei uncaracter organizat ºi depermanenþã a activitãþii. Încondiþii nu prea prielnice aufãcut sã supravieþuiascã„corabia” noastrã, a celor ceîndrãgesc marea, Dunãrea ºiprofesiile navale, reuniþi în LigaNavalã Românã.

La evenimentul aniversar alîmplinirii a 80 de ani de laînfiinþarea Ligii Navale Românesã pãstrãm în sufletele noastrecâteva clipe de reculegere înmemoria lor.

DONICI VALENTIN(1931-2005), comandor,

pictor, membru al ConsiliuluiDirector al filialei C-þa a LNR

GHEORGHIU ªERBAN(1922-2000), ofiþer în marina

civilã, mulþi ani ambarcat pe navade pasageri „Transilvania”,

scriitor, autor a numeroasecãrþi cu subiecte de marinã; a

condus cenaclul literar „Jean Bart” al filialei

Constanþa a LNR

KOSLINSKI NICOLAE(1921-2002) comandor

MARCU NICOLAE(1922-2005), comandor

NIÞULESCU ION,comandor, a fost un foarte

activ preºedinte al LNR filialaBrãila. A decedat la câþiva anidupã trecerea în rezervã prinpensionare, când a ºi predat

conducerea filialei LNR.

POPA I. CONSTANTIN,comador inginer, redactor-ºef al

revistei „Marea Noastrã” în1993-1995 ºi 1997-1998

SANDU GHEORGHE,viceamiral, preºedinte ºi apoipreºedinte de onoare al LNR

STÃNESCU SORIN, secretaral filialei Constanþa a LNR

50


C M Y K

CUPRINS

Responsabil de numãr:

cam. (r) George PETRE

REDACÞIA

Director: v.am (r) ing. Ilie ªTEFANDirector adjunct:

c-dor (r) dr. Ion IONESCURedactor-ºef: c.am (r) George PETRE

Redactor-ºef adj.: cpt.cdor.dr. Marian MOªNEAGUConsilier: comandor (r) Doru IONESCUSecretar de redacþie: Maria GROSU

Redactori: ing. Ilarion BARBU,ing. Florin GUªMAN (Bucureºti),

dr. Ioan PORUMB,dr. Carmen ATANASIU (Constanþa),

Dãnuþ CHIRIAC (Sulina),Petre MARAVELA (Brãila),Eugenia Lungu (Tulcea)

Corectare: comandor (r) Doru IONESCUTehnoredactare computerizatã:Sorina CAZACU, Maria GROSU

Tipãritã la: Centrul Tehnic-Editorialal Armatei, Bucureºti

Editor: LIGA NAVALÃ ROMÂNÃAdresa redacþiei:

Str. N. Titulescu nr. 13, ConstanþaTelefon: 0744/341.187

0341/431.351Tel/Fax: 0241/611.836

e-mail: [email protected] I: dupã o picturã de Ion Þarãlungã

Costul unui abonament anual: 20 RONVânzarea cu amãnuntul: 6 RON/buc.

ISSN: 1223-0332

22222 Cuvânt înainte, contraamiral(r) George Petre (pagina 3);22222 Editorial: 80 de ani de laînfiinþarea Ligii Navale Române,vam (r) Ilie ªtefan (p.4);22222 Rolul ºi competenþele LigiiNavale Române în înfãptuireapoliticii navale a României,cãpitan comandor doctorMarian Moºneagu (pp.6, 10, 12,18);22222 Actul constitutiv al LigiiNavale Române (p.6);22222 Liga Navalã Românã înperioada interbelicã, o stare despirit, cdor (r) Ion Ionescu (p.8);22222 Regele Carol al II-leapreºedinte activ al Ligii NavaleRomâne (p.11);22222 Dare de seamã anualã a LigiiNavale Române, 1 aprilie 1943 –31 martie 1944 (p.12);22222 Lista lucrãrilor editate deLiga Navalã Românã în perioada1934-1947 (p.24);22222 Pagini triste din istoria LigiiNavale Române, cdor (r) ing. IonUrsac (p.25);22222 Din avatarurile Ligii NavaleRomâne, Titus Rusu (p.26);

sucursala Tulcea a organizat o conferinþãla care d-nul Gheorghe JERCAN,preºedintele filialei, a prezentat douãinteresante lucrãri: „Evenimentele de la23 august 1944 la Gurile Dunãrii” ºi„Operaþiunea 60.000". Materialeleprezentate au suscitat vii dezbateri,aproape fiecare participant având cevade adãugat – unele informaþii inedite –din propriile amintiri sau din ceea ce auaflat de la pãrinþi, bunici, colegi mai învârstã.

- pe data de 17 septembrie 2004, laMasa Rotundã a SimpozionuluiInternaþional „Delte ºi Zone Umede“,organizat de INCDDD-Tulcea, cu tema

PrincipPrincipPrincipPrincipPrincipalele realizãri ale Ligii Nalele realizãri ale Ligii Nalele realizãri ale Ligii Nalele realizãri ale Ligii Nalele realizãri ale Ligii Navale Române –avale Române –avale Române –avale Române –avale Române –sucursala Tsucursala Tsucursala Tsucursala Tsucursala Tulcea în pulcea în pulcea în pulcea în pulcea în perioada aprilie 2002-iulie 2007erioada aprilie 2002-iulie 2007erioada aprilie 2002-iulie 2007erioada aprilie 2002-iulie 2007erioada aprilie 2002-iulie 2007

„Efectele tãierii canalului Bâstroie“ decãtre partea ukraineanã prin RezervaþiaBiosferei «Dunãrea» a Ukrainei“;

- un reprezentant al filialei noastre, înpersoana istoricului Claudiu Munteanude la Muzeul de Istorie din Sibiu, aparticipat, în octombrie 2004, la primulCongres de istorie navalã, organizat deMuzeul Marinei Române din Constanþa(o datã cu împlinirea a 35 de ani deexistenþã a muzeului).

- pe data de 30 octombrie 2004, s-aorganizat comemorarea naºterii celui carea fost EUGENIU P. BOTEZ („scriitorulapelor“ – Jean Bart), nãscut la 28 noiembrie1874. dupã aceastã adunare, toþi ceiprezenþi au vizitat la Muzeul de IstorieTulcea, interesanta expoziþie „JEAN-

(urmare din pagina 44) BART – 130 DE ANI DE LA NAªTERE;- d-l Iulian Ichim ºi d-na Eugenia Lungu

au fost invitaþi la Sulina, sã participe laSimpozionul din 14 august 2006, cuprilejul împlinirii a „150 de ani de laînfiinþarea Comisiei Europene aDunãrii“;

- în fiecare an, cu prilejul ZilelorMãrþiºorului ºi 8 Martie – Ziua Femeii, s-au organizat seri de poezie pentrumembrele sucursalei ºi soþiile membrilor,la care talentaþii poeþi tulceni Ion Tutunea-Hercinicul ºi Constantin Bejenaru-Beco– ambii parteneri ai sucursalei – precumºi alþi membri au Cenaclului „Aegyssus“al sucursalei, au recitat din creaþiile lor.

La ora actualã numãrul membrilorLNR – Sucursala Tulcea este de 46.

22222 Literaturã ºi artã la LigaNavalã Românã (p.26);22222 Preºedinþi ºi preºedinþi deonoare ai Ligii Navale Româneîn perioada 1990-2008 (p.31);22222 Preºedinþii filialelor ºisucursalelor Ligii NavaleRomâne (p.32);22222 Liga Navalã Românã –asociaþie de utilitate publicã(p.34);22222 Dare de seamã a Ligii NavaleRomâne – perioada aprilie 2004– mai 2005 (p.34);22222 Preocupãrile Ligii NavaleRomâne în etapa actualã privindtransporturile navale, ing.Nicolae Stere (p.38);22222 Din activitatea filialei DrobetaTurnu Severin a Ligii NavaleRomâne în anul 2006 (p.44);22222 Sinopticul activitãþilor filialeiConstanþa în anul 2001, 2003 ºi2006 (pp.40, 45, 46);22222 Istoria activitãþii publicisticea Ligii Navale Române (1928-2008), dr. Carmen Atanasiu(p.42);22222 In memoriam – Militanþi carene-au pãrãsit (p.48).

Date post:	13-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	lamque
View:	230 times
Download:	6 times

Cuvânt înainte - · PDF file3 Supliment IV - Decembrie 2007 Marea Noastrã C...

Documents