Cuvânt înainte - Metrorex · 2011-10-24 · de trafic într-un oraN cu peste 2 milioane de...

Cuvânt înainte

Metroul românesc face parte, structural şibenefic din zestrea urbanistic – edilitară,socială, culturală şi turistică a Bucureştiului şiimplicit a României.

Pentru satisfacerea cererii de transport încomun în Municipiul Bucureşti s-a impus laînceputul anilor ’70 introducerea unui noumod de transport electric subteran –metroul – soluţie capabilă să contribuie ladescongestionarea traficului de suprafaţă,asigurând în acelaşi timp, datorită uneiviteze comerciale superioare, câştigul detimp pentru utilizatori, reducerea poluăriicât şi creşterea confortului şi siguranţeioferite călătorilor. Este de remarcat căBucureştiul a fost printre primele 60 de oraşeale lumii care au introdus transportulsubteran. Istoria metroului românesc începeaşadar cu 32 de ani în urmă, atunci cânddin Depoul Ciurel primul tren de metrouparcurgea tronsonul Semănătoarea –Timpuri Noi al primei linii, M1. A fost începutul

a ceea ce urma să devină mai târziu, până în prezent şi spre viitor, unul dintre operatorii de bază aireţelei de transport public din Municipiul Bucureşti, care de-a lungul istoriei sale a transportat peste 4,4miliarde de călători. Au fost construite şi date în exploatare, rând pe rând, tronsoanele: Timpuri Noi –Republica, Eroilor – Preciziei (fostă Industriilor), Petrache Poenaru (fostă Semănătoarea) – Crângaşi, PiaţaUnirii 2 – Berceni (fostă Depoul I.M.G.B.), Piaţa Unirii 2 – Pipera, Crângaşi – Gara de Nord 1, Gara de Nord1 – Dristor 2, Republica – Pantelimon, Gara de Nord 2 – 1 Mai, Nicolae Grigorescu 2 – Anghel Saligny(fostă Linia de Centură) şi recent 1 Mai – Parc Bazilescu.

În prezent circulaţia cu metroul se desfaşoară pe o reţea de patru linii magistrale, însumând aproape70 de km cale dublă şi 51 de staţii, metroul Bucureşti plasându-se în prima jumătate a celor maidezvoltate şi moderne reţele de metrou din lume; în medie, pe zi lucrătoare, peste 600.000 de călătoriutilizează metroul.

Metrorex priveşte cu optimism viitorul. În prezent nu se mai poate discuta de rezolvarea problemelorde trafic într-un oraş cu peste 2 milioane de locuitori, fără a lua în calcul reţeaua de transport cu metroulşi a o plasa acolo unde îi este locul – principal mod de transport public. Aşadar, politica Metrorex esteaceea de extindere a reţelei de metrou, sistem cu parametri şi caracteristici de capacitate şi vitezăsuperioare care să fie în măsură să preia traficul actual şi pe cel previzibil pe direcţiile majore ale cereriide transport:

• Linia 4 de metrou, într-un orizont apropiat, va fi extinsă cu încă două staţii: Laminorului şi LacStrăuleşti, iar în viitorul nu prea îndepărtat cu tronsonul Gara de Nord – Gara Progresul;

• Linia 5 de Metrou: Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon.• Linia 6 de Metrou: legătura reţelei de metrou a Municipiului Bucureşti cu Aeroportul Henri Coandă

Otopeni pe traseul Gara de Nord – 1 Mai – Aeroportul Henri Coandă Otopeni.• Linia 7 de Metrou: Bragadiru – Rahova – Piaţa Unirii – Moşilor – Obor – Colentina – Voluntari.

Estimăm că lungimea totală a reţelei de metrou va fi într-un viitor nu prea îndepărtat de cca 160 kmcale dublă, iar procentul de călători ce vor utiliza metroul va reprezenta peste 50 % din numărul total alcălătorilor ce folosesc mijloacele de transport în comun din Municipiul Bucureşti.

Modernizarea reţelei aflată în prezent în exploatare, a echipamentelor şi a instalaţiilor din dotare(instalaţii de siguranta circulaţiei, instalaţii energetice şi de vitalitate, scări rulante, montajul ascensoarelorpentru toate categoriile de utilizatori, etc.), se constituie de asemenea într-o preocupare permanentăa managementului companiei în scopul creşterii siguranţei şi confortului călătorilor, al eficientizăriiactivităţii prin îmbunătăţirea continuă a facilităţilor oferite, prin modernizarea capacităţilor de transportşi prin standardizarea procedurilor.

Reorganizarea Metrorex a pus bazele unui management intern nou şi modern, ce a condus la o maibună valorizare a capacităţii lucrătorilor şi a timpului de lucru. Pentru o cât mai eficientă administrare a

Cu

vân

t în

ain

te

SC METROREX SA - BUCUREŞTI / ROMÂNIA

companiei, în vara anului 2009 Consiliul de Administraţie a aprobat noua Organigramă. Structura internăeste compusă în prezent din şase direcţii şi douăzeci şi şase de servicii ce permit companiei să-şi utilizezecât mai eficient resursele.

Metrorex a externalizat încă din anul 2004 activitatea de întreţinere (preventivă şi corectivă) a parculuide material rulant către firma S.C. ALSTOM Transport S.A În condiţiile asigurării bugetare minime s-aurmărit funcţionarea operaţională a metroului şi eliminarea cheltuielilor neperformante pentrurentabilizarea serviciilor oferite.

Metrorex se numără printre companiile care derulează şi programe ecologiste.Ţinând cont depriorităţile trasate prin Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) - componenta Protejarea şiîmbunătăţirea calităţii mediului – compania a dezvoltat proiectul „Cu bicicleta la metrou” şi începândcu data de 24 iulie 2010 călătorii şi-au putut transporta bicicleta în trenurile de metrou. Folosind bicicletapână la metrou fiecare utilizator contribuie la reducerea amprentei de carbon lăsată în natură. În ţărileoccidentale, în ultimii ani, se investesc din ce în ce mai mulţi bani în ecologie şi protecţia mediului şi sepune tot mai mult accentul pe transportul de călători ecologic (electric) şi, mai ales, pe promovarealui, mai presus de maşina personală. Guvernele unor ţări investesc bani mulţi în cercetarea posibilităţiiapariţiei de surse noi, eficiente şi ecologice, de producere a energiei electrice, iar în ţări precum Franţasau Germania, se redescoperă frumuseţea, eficienţa şi fiabilitatea transportului electric public, de tipulmetroului.

S-au derulat şi se derulează în continuare o serie de proiecte culturale şi de educaţie urmărindîmbunătăţirea procesului de comunicare, orientat permanent spre satisfacerea clienţilor, coroborat cupromovarea unei imagini cât mai bune a companiei: proiectul “Lecturi urbane”, proiect de promovarea culturii în şi prin intermediul metroului bucureştean; proiecte de promovare a metroului în parteneriatcu diferite trupe de teatru (Masca), posturi de televiziune, cu agenţii de presă româneşti şi străine. Şi nuîn ultimul rând s-au promovat proiecte de artă fotografică, proiecte de arta şi urbanism, în colaborarecu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” şi cu Universitatea Naţională de Artă Teatrală şiCinematografică “I.L.Caragiale”. Toate aceste parteneriate îşi propun să adauge valoare culturală unuispaţiu public important precum metroul şi sunt intervenţii ce invită iubitorii de artă să redescoperefrumosul.

Metrorex îşi consolidează permanent statutul de furnizor de servicii de transport de cea mai bunăcalitate, îşi menţine cota de piaţă deţinută, numărul călătorilor cu metroul reprezentând aproximativ20 % din numărul total al celor ce utilizează mijloacele de transport în comun, în timp ce lungimea reţeleide metrou reprezintă doar cca 4% din totalul lungimii reţelei de transport public a Municipiului Bucureşti.

Compania este într-un proces continuu de modernizare şi dezvoltare, de adaptare la solicitările pieţei,venind permanent în întâmpinarea tendinţelor de schimbare ale acesteia. Răspunsul dat cererii detransport este prompt şi se bazează pe competenţa, profesionalismul şi experienţa echipei de specialiştiai societăţii. Cu sprijinul şi prin munca depusă de cei peste 4.200 de salariaţi, Metrorex este hotărât săminimizeze impactul asupra mediului şi să îndeplinească responsabilităţile ce-i revin faţă de comunitate.

Metroul din Bucureşti serveşte cu mândrie publicul călător de peste 30 de ani. De-a lungul timpuluine-am confruntat mereu cu noi provocări de îmbunătăţire a calităţii serviciului de transport şi am făcutprogrese semnificative în acest sens. Dedicaţia şi calitatea oferite de noi vor asigura continuu publiculcălător de un nivel ridicat al serviciilor. Prin aceasta sperăm să îmbunătăţim viaţa locuitorilor MunicipiuluiBucureşti, nu numai prin serviciul de transport prestat, ci şi prin creşterea calităţii globale a vieţii şimodernizarea oraşului.

Le mulţumim bucureştenilor şi utilizatorilor metroului pentru încrederea pe care o au în serviciile noastre,pentru că fără ei nu am putea exista.

Şi nu în ultimul rând se cuvine a fi remarcat sprijinul Guvernului României şi a Ministerului Transporturilorşi Infrastructurii care s-au implicat în ultimii ani şi au alocat importante sume de bani pentru modernizareaşi dezvoltarea reţelei de transport cu metroul a Municipiului Bucureşti.

Gheorghe Udrişte,Director General

RAPORT DE ACTIVITATE 2010

Cu

vân

t în

ain

te

CUPRINS

11 Istoric ................................................................................................................5

22 Reţeaua metroului din Municipiul Bucureşti .................................................6

33 Calendarul evenimentelor anului 2010 ........................................................83.1 Modernizări, retehnologizări3.2 Îmbunătăţiri aduse circulaţiei trenurilor3.3 Îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie3.4 Participări la manifestări internaţionale (congrese, conferinţe, expoziţii etc.)

44 Organizarea şi evoluţia personalului ..........................................................10

55 Activitatea de exploatare ............................................................................11

5.1 Infrastructură5.1.1 Staţii şi interstaţii5.1.2 Instalaţii5.1.3 Activitatea de întreţinere a instalaţiilor5.1.4 Calea de rulare5.1.5 Activitatea de întreţinere Linii, Tunele şi Construcţii Speciale5.1.6 Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă

5.2 Material rulant5.2.1 Parcul de trenuri de metrou - structură5.2.2 Caracteristicile constructive ale trenurilor de metrou5.2.3 Grafice de circulaţie 5.2.4 Întreţinerea parcului de material rulant5.2.5 Prestaţia materialului rulant5.2.6 Consumul de energie electrică

66 Activitatea comercială ................................................................................226.1 Evoluţia numărului de călători transportaţi6.2 Tipurile de titluri de călătorie cu metroul

77 Activitatea de investiţii pe anul 2010 ..........................................................28

88 Situaţia economico-financiară pe anul 2010 ...........................................318.1 Structura veniturilor 8.2 Structura cheltuielilor

99 Strategia globală de dezvoltare şi modernizare a transportului cu metroul în Bucureşti ........................................................35

9.1 Îmbunătăţirea sistemului de organizare 9.2 Măsuri instituţionale9.3 Programe de investiţii

3


4


www.metrorex.ro

fiinţată „Întreprinderea de Exploatare a Metroului“ transformată în 1991 în „Regia etroului Bucureşti,“ iar prin reorganizare, în conformitate cu H.G. nr. 482/1999, în

ială de Transport cu Metroul Bucureşti METROREX S.A., sub autoritatea Ministeru- structurii având ca obiect de activitate transportul de persoane cu metroul pe

bterane şi supraterane, în condiţii optime de siguranţă şi confort.

METROREX este societate comercială pe acţiuni cu capital integral de stat, care desfăşoară în principalactivităţi de interes public şi strategic.

Pentru aceste servicii METROREX primeşte de la bugetul de stat transferuri care să acopere diferenţeledintre veniturile proprii din activitatea de transport de călători şi cheltuielile totale, ca subvenţie la taxade călătorie cu metroul.

Exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile infrastructurii şi instalaţiilor tehnologice se execută de către per-sonalul actual al societăţii în număr de 4.256 persoane, distribuit în subunităţi de bază după cum urmează:electroenergetică, electromecanică, semnalizare comandă bloc de linie, automatizări şi telecomunicaţii,linii – tunele, administrare şi întreţinere staţii, mişcare, comercial, depouri.

Activitatea de întreţinere şi reparaţii material rulant a fost externalizată pentru o perioadă de 15 ani, dela 1 iulie 2004 către firma specializată S.C. ALSTOM Transport S.A., ca urmare a contractului de mente-nanţă semnat în noiembrie 2003 şi aprobat prin H.G. 47/22.01.2004.

La data de 1 iulie 2011 au fost puse în funcţiune două noi capacităţi de transport pe magistrala 4 demetrou, tronson 1 Mai – Parc Bazilescu pe o lungime de 2,3 km cale dublă şi două staţii noi Jiului şi ParcBazilescu.

Construită, echipată şi dată în folosinţă etapizată pe tronsoane începând cu anul 1979, reţeaua demetrou actuală măsoară 69,20 km cale dublă, structurată pe 4 magistrale, 51 staţii şi 4 depouri.

Sistemul de transport cu metroul este monitorizat şi coordonat permanent de un dispecerat central,care subordonează alte 6 dispecerate de ramură: dispeceratul Linii, Tunele, Staţii, dispeceratul de infor-mare a publicului călător, dispeceratul de trafic, dispeceratul electroenergetic, dispeceratul electrome-canic şi dispeceratul comercial.

Cota de piaţă a METROREX

Deşi acoperă numai 4 % din lungimea întregii reţele de transportpublic a capitalei, prin faptul că oferă o capacitate superioară de trans-port în condiţii de confort, regularitate şi siguranţă a circulaţiei, Metrorexasigură transportul a circa 20% din volumul total al călătorilor ce utili-zează mijloacele de transport în comun din Municipiul Bucureşti.

1

Isto

ric

5


Istoric

Reţeaua metroului din Municipiul Bucureşti2

6


Re

ţea

ua

me

tro

ulu

i din

Mu

nic

ipiu

l Bu

cu

reşt

i

Magistrala/

Tronsonul

Parcurs Km Staţii

Punere în

funcţiune

Magistrala I

PANTELIMON - REPUBLICA- EROILOR

- GARA DE NORD – DRISTOR 2

31.01

21

(din care 7 staţii

comune cu Magistrala

III)

Etapizat

1979 - 1990

Tronsonul Petrache Poenaru - Timpuri Noi 8.63 6 Noiembrie 1979

Tronsonul Timpuri Noi - Republica 10.10 6 Decembrie 1981

Tronsonul Petrache Poenaru - Crângaşi 0.97 1 Decembrie 1984

Tronsonul Crângaşi - Gara de Nord 2.83 2 Decembrie 1987

Tronsonul Gara de Nord - Dristor 2 7.8 6 Decembrie 1989

Tronsonul Republica – Pantelimon 0,68 1 Ianuarie 1990

Magistrala II BERCENI - PIPERA 18.68 14

Tronsonul Berceni – Piaţa Unirii 2 9.96 8 Ianuarie 1986

Tronsonul Piata Unirii 2 - Pipera 8.72 6 Octombrie 1987

Magistrala III

Tronsonul

ANGHEL SALIGNY – N. GRIGORESCU -

EROILOR - PRECIZIEI

N. Grigorescu – Eroilor

22.2

8,67

15

(7 staţii comune cu

Magistrala I)

Tronsonul Eroilor – Preciziei

Staţia Gorjului – Nava 2

– Nava1

8,83 5 August 1983

Iulie 1996

Noiembrie 1999

Tronsonul N. Grigorescu 2 – Anghel Saligny 4,7 4 Noiembrie 2008

Magistrala IV LAC STRĂULEŞTI - GARA DE NORD –

GARA PROGRESU

5,54 6

Tronsonul Gara de Nord – 1 Mai 3,24 4 Martie 2000

Tronsonul 1 Mai – Parc Bazilescu 2,3 2 Iulie 2011

7


Re

ţea

ua

me

tro

ulu

i din

Mu

nic

ipiu

l Bu

cu

reşt

i

Reţeaua de metrou în funcţiune este structurată după cum urmează:

8

o a

eşti pe termen mediu, ile de modernizare şi

xe de infrastructură,după cum urmează:

n Instalaţia de urmărire şi organizare a circulaţiei tre-nurilor pe Magistrala 1 de metrou (Pantelimon - Eroilor– Dristor 2) pentru operarea trenurilor în sistem protec-ţie şi conducere semiautomată a trenului (ATP/ATO);n Instalaţia de urmărire şi organizare a circulaţiei tre-

nurilor pe Magistrala 3 de metrou (Eroilor – Preciziei şiNicolae Grigorescu – Anghel Saligny) pentru opera-rea trenurilor în sistem protecţie şi conducere semiau-tomată a trenului (ATP/ATO);n Pe distanţa Piaţa Victoriei 2 - Dristor 2 s-au montat

bariere optice la ieşirea trenului din staţie pentru func-ţionarea în condiţii optime a ceasurilor de interval;n A fost montat firul aerian din staţia Dristor 2 în cur-

sul lunii ianuarie 2010;n S-au modernizat instalaţiile de scări rulante prin

înlocuirea în 34 de staţii de metrou a 81 scări rulantevechi, cu durata de viaţă depăşită şi care nu mai pre-zentau siguranţă în exploatare, cu scări rulante deultimă generaţie;n A fost finalizat proiectul de amenajare a spaţiilor

tehnice din dispeceratul central;n S-au executat lucrări de întreţinere pentru asigura-

rea bunei funcţionări a instalaţiilor de încălzire amacazelor din Depoul Militari şi Depoul Berceni;

n S-a finalizat procesul de modernizare a acceselorexterioare la staţiile de metrou la care au fost înlo-cuite scările rulante;n A fost modernizat sistemul de semnalistică pe

magistrala 3, de la staţia Nicolae Grigorescu la staţiaPreciziei şi în toate staţiile de corespondenţă;

maţii privind intervalele de circulaţie a trenurilor încadrul aceleiaşi magistrale sau pentru magistralediferite (în zona staţiilor de corespondenţă);

n Au fost amplasate în vestibulele staţiilor infochioş-curi pentru informarea generală a călătorilor privindreţeaua de metrou, mersul trenurilor de metrou, titluride călătorie etc.;

n Au fost amplasate borne S.O.S. la nivelul peroane-lor pentru comunicare în caz de necesitate a călăto-rilor cu dispeceratul central al metroului.

3.2 Îmbunătăţiri aduse circulaţiei trenurilor

Parcul de trenuri de pe Mag. a 2-a (Berceni –Pipera) a fost complet înlocuit cu trenuri noi tip Bom-bardier (24 trenuri). A fost înlocuit sistemul de semnali-zare bloc de linie automat (BLA) cu sistem electronicBombardier Transportation care înglobează şi funcţiu-nea protecţie automată a trenului (ATP) şi conduce-rea semiautomată a trenului (ATO) cu nivel de sigu-ranţă 4 faţă de nivelul de siguranţă 2 oferit de instala-ţia anterioară de tip INDUSI.

În anul 2010 datorită implementării cu succes amodului (semi)automat ATP/ATO de conducere a tre-nurilor de construcţie nouă de tip Bombardier şimodernizării instalaţiei de urmărire şi organizare a cir-culaţiei trenurilor pe magistralele 1, 2 şi 3 de metrou aufost îndeplinite condiţiile tehnice pentru generalizareamodului de conducere a trenurilor noi de metrou, însistem simplificat (fără mecanic ajutor).

Ca

len

da

rul e

ven

ime

nte

lor

an

ulu

i 201

0

3


Calendarul evenimenteloranului 2010

3.3 Îmbunătăţirea condiţiilor de acces la metrou şi călătorie

Acţiuni întreprinse în cursul anului 2010:n reconfigurarea sistemului de acces/evacuare a

călătorilor (turnicheţi + porţi unisens + poartă spe-cială) în staţiile Constantin Brâncoveanu; NicolaeGriorescu 1; Piaţa Victoriei 1, Aviatorilor;n executarea de lucrări de modernizare şi reconfi-

gurare a pasajului pietonal dintre staţiile Piaţa Unirii 1şi Piaţa Unirii 2 ;n execuţia şi punerea în funcţiune a unei noi căi de

comunicare pietonală directă între peroanele staţiilorPiaţa Victoriei 1 şi 2;

n s-au întocmit studii asupra fluxurilor de călători,necesare la întocmirea variantelor de grafice de cir-culaţie optime şi a funcţionării unor accese în anu-mite intervale orare;

n au fost întocmite noi grafice de circulaţie a trenu-rilor de metrou care au vizat micşorarea intervalelorde succesiune între trenuri;n a fost prelungit programul de circulaţie cu ocazia

unor zile/manifestări speciale;n a fost finalizat accesul în metrou pe bază de plată

a tarifului de călătorie cu card bancar contactless;n au fost introduse în 24 de casierii POS-uri BRD pen-

tru plata cu card bancar;n au fost stabilite amplasamentele şi montate, în 15

staţii de metrou, a validatoarelor cu funcţionalitatede verificare a informaţiilor înscrise pe cartelă (contde călătorii, dată de valabilitate);n au fost modificate aplicaţiile de vânzare cartele şi

personalizare, astfel încât acestea să permită şi folosi-rea noilor tipuri de cartele (ab. săptămânal, ab. cu 62călătorii).

În cursul lunii iulie 2011 au fost puse în funcţiune unnumăr de 35 AVC (automate de vândut cartele) înstaţiile: Gara de Nord 1, Basarab, Crângaşi, Groză-veşti, Eroilor, Piaţa Unirii 1, Dristor 1, Nicolae Grigo-rescu1, Titan, Republica, Lujerului, Gorjului, Păcii, Pre-ciziei, Piaţa Unirii 2, Universitate, Piaţa Romană, Avia-torilor, Aurel Vlaicu, Pipera, Eroii Revoluţiei, PiaţaSudului, Apărătorii Patriei, Berceni, Piaţa Victoriei 2,Ştefan cel Mare, Obor, Piaţa Iancului, 1 Decembrie,Anghel Saligny, 1 Mai, Jiului, Parc Bazilescu.

3.4 Participări la manifestări ternaţionale(congrese, conferinţe, expoziţii etc.)

S.C. METROREX S.A. este membru UITP din anul 1994(în perioada 2003 – 2006 a deţinut funcţia de vicepre-şedinte al Comitetului de Integrare Europeană) şi par-ticipă la congrese, conferinţe şi alte manifestări aleUITP.

Alte manifestări la care au participat reprezentanţiai S.C. METROREX S.A. în anul 2010:

Deplasări externe:În perioada de raportare, în baza contractelor de

achiziţie încheiate de S.C. METROREX S.A. şi a invitaţii-lor primite, au fost întocmite formalităţile necesarepentru efectuarea unui număr de 16 deplasăriexterne ale personalului, atât la activităţile de şcolari-zare şi/sau recepţii la fabricant, cât şi la evenimenteinternaţionale.

1. 12.02.2010 – La Coruna, Spania – Participare laReuniunea informală a Miniştrilor Transporturilor;

2. 25.03.2010 – 26.03.2010 – Hong Kong – Participarela cea de-a treia ediţie a Seminarului Internaţionaldedicat marilor operatori de metrou.

Deplasări interne:În perioada de raportare, s-au întocmit formalităţile

necesare pentru efectuarea unui număr de 48 dedeplasări interne ale personalului Metrorex având caobiect atât activităţi de şcolarizare şi/sau inspecţiitehnice, cât şi participarea la simpozioanele pe temetransportului public urban.


9


Ca

len

da

rul e

ven

ime

nte

lor

an

ulu

i 201

0

ţ , p

e definite prin regula- are.

ansamblul organigra-mei, constituie obiectul de activitate al unui compar-timent şi subunitate specializată, concretinzând înmod distinct atribuţiile societăţii pe care trebuie să leîndeplinească în domeniile de exploatare, revizii-reparaţii, comercial, informaţional, plan, contabili-tate, economico-financiar, organizare- personal, sigu-ranţa circulaţiei, protecţia muncii şi sănătatea salaria-ţiilor, etc.

Ansamblul organizaţional al societăţii este construitîn formă piramidală, astfel ca fiecare compartiment şisubunitate să aibă o singură subordonare funcţio-nală.

Avându-se în vedere că structura organizatorică asocietăţii defineşte nivelele de subordonare ierarhică,aceasta stabileşte în continuare relaţiile de funcţiona-litate între compartimente şi subunităţi, având caobiectiv final satisfacerea cerinţelor călătorilor.

Structurile organizatorice care au funcţionat în anul2010, au avut în principal următoarele obiective:n stabilirea relaţiilor funcţionale între comparti-

mente şi subunităţi;n structuri organizaţionale cu simplă subordonare,

cu circulaţia informaţiilor cât mai direct şi operativ;n repartizarea sarcinilor şi activităţilor concrete

corespunzătoare obiectivului pentru care s-a creatcompartimentul sau unitatea;

n crearea unor compartimente funcţionale dincadrul Direcţiei Infrastructură.

Numărul efectiv de personal la finele anului 2010este de 4.219 salariaţi.

10


Org

an

iza

rea

şi e

volu

ţia p

ers

on

alu

lui

4 Organizarea şi evoluţia personalului

EVOLU IA NUM RULUI MEDIU DE PERSONAL ÎN PERIOADA 2007 - 2010

4.1464.110

4.157

4.035

3.800

3.850

3.900

3.950

4.000

4.050

4.100

4.150

4.200

2007 2008 2009 2010

Num r mediu

AN

2007 2008 2009 2010

Numarmediu

4.035 4.157 4.146 4.110

Evoluţia numărului mediu de personal în perioada2007-2010

estora a avut la bazăţ , rea fluxurilor de călă-

tori, particularităţile gospodăriei edilitare a fiecăreizone în parte, precum şi posibilităţile reale de execu-ţie, cu evitarea pe timpul acesteia a unui impactmajor cu traficul de suprafaţă.

Traseul interstaţiilor urmăreşte în general trama stra-dală majoră a oraşului, tunelurile şi galeriile de metrouau fost executate cu tehnologia existentă la dataconstrucţiei, în condiţiile în care majoritatea solurilorstrăbătute pot fi încadrate în categoria celor “slabe”şi, în plus, pânza de apă freatică se afla relativaproape de suprafaţa terenului (între 2 şi 5 m).

Calea de rulare este situată, în medie, la adânci-mea de 12,00 m, variind între 7,80 m şi 19,60 m.

Principalele spaţii publice şi accesele staţiilor suntdimensionate pentru a prelua fluxuri de până la50.000 călători pe oră şi sens.

Pentru asigurarea circulaţiei călătorilor pe verticalăse utilizează scări fixe şi rulante, cu o diferenţă de nivelde 5,00 până la 10,30 m.

Funcţie de concepţia de ansamblu privind ambien-tul fiecărei staţii în parte, s-a utilizat o gamă diversifi-cată de soluţii şi materiale de finisaj.

Astfel, pardoselile sunt din piatră naturală (granit,marmură), plăci de gresie sau de mozaic şi cu agre-gate din granit. Ca o constantă, se relevă utilizarea lascările pietonale fixe de acces a treptelor de granit.

Pereţii şi stâlpii sunt placaţi cu travertin sau mar-mură, dar şi cu placaje ceramice, tencuieli decora-tive, elemente din tablă emailată (alphatron), trespa,etc.

În ce priveşte plafoanele, corelat cu soluţiile pentrustructură, instalaţiile de iluminat, ventilaţie, semnali-zare, etc. Se disting două modalităţi de tratare aacestora:n plafoane suspendate din plăci uşoare, grile meta-

lice, etc.n plafoane aparent tencuite. Având în vedere vechimea acestor plafoane,

societatea a iniţiat şi demarat un program de moder-nizare a acestor sisteme în toate staţiile de metrou.

Pe interstaţii funcţionează, ca dotări tehnologice,centralele de ventilaţie şi staţiile de pompare care aurolul să asigure menţinerea permanentă a condiţiilornecesare unei bune exploatări a metroului, prin eva-cuarea apelor provenite din infiltraţii, a aerului viciat şiînlocuirea lui cu aer proaspăt.

5.1.2 Instalaţii

Funcţionarea normală şi neîntreruptă a instalaţiilordin dotarea metroului asigură continuitatea, sigu-ranţa şi regularitatea circulaţiei trenurilor şi totodatăconferă călătorilor deplină securitate şi confort. Con-diţiile specifice din metrou au generat probleme teh-nice complexe de mare diversitate, la a căror rezol-vare au fost antrenate institute de cercetare ştiinţificăşi inginerie tehnologică, institute de învăţământ supe-rior şi întreprinderi specializate ale industriilor electro-nice şi construcţiilor de maşini din România.

5.1.2.1 Instalaţii în serviciul călătorilor

Fiecare staţie de metrou dispune de:n instalaţii de iluminat;n instalaţii de scări rulante;n instalaţii de sonorizare;

11


Ac

tivita

tea

de

exp

loa

tare

Activitatea de exploatare5

12


Ac

tiv

ita

tea

de

exp

loa

tare

n instalaţii de ceasoficare (oră exactă şi de înregis-trare a timpului scurs de la trecerea ultimului tren);

n instalaţii de informare dinamică a călătorilor, (info-chioşcuri, monitoare TV pentru călători, borne S.O.S.)

n instalaţii pentru supravegherea continuă şi limita-rea la valori nepericuloase a tensiunilor electrice deatingere şi de pas, în zonele de îmbarcare în trenuri;

n butoane pentru deconectarea de urgenţă acurentului de tracţiune;

n instalaţie de televiziune cu circuit închis; n lifturi + platforme pentru transportul pe verticală.

Zonele de acces, scările rulante, vestibulele şiperoanele staţiilor, sunt supravegheate de personalulde exploatare, printr-un sistem de televiziune în circuitînchis.

5.1.2.2 Instalaţii de ventilaţieÎn regim de trafic normal, debitul de aer care tre-

buie vehiculat pe un ansamblu staţie – interstaţie, estede cca. 300.000 mc/h.

Ventilarea acestui ansamblu se face în regim rever-sibil, în cursul verii aerul convenţional curat fiind intro-dus prin centrala de ventilaţie din staţie şi evacuatprin centrala de ventilaţie a interstaţiei, iarna circuitulde introducere-evacuare fiind inversat, degajările decăldură din tunel sunt utilizate pentru încălzirea spaţii-lor publice din staţie.

În cursul verii, pentru menţinerea în staţii a unei tem-peraturi de max. +27° C, sunt prevăzute instalaţii derăcire a aerului prin stropire cu apă.

Pentru a preveni împrăştierea particulelor de prafantrenate de circulaţia trenurilor şi pentru a preluacăldura degajată la frânarea în staţii, s-a prevăzut unsistem de ventilare a subperoanelor care asigură aspi-raţia aerului la nivelul căii de rulare şi evacuareaacestuia spre interstaţii, în sensul de circulaţie al trenu-rilor.

Spaţiile tehnice sunt ventilate prin sisteme indepen-dente specializate, în raport cu cerinţele funcţionaleale diverselor categorii de utilaje şi echipamente, asi-gurând totodată şi evacuarea fumului în caz deincendii.

Ac

tiv

ita

tea

de

exp

loa

tare

13


5.1.2.3 Instalaţii tehnico-sanitare dealimentare cu apă şi canalizare şi destingere a incendiilor

Staţiile sunt prevăzute cu instalaţii de alimentare cuapă necesară consumurilor menajere, tratării aerului,stingerii eventualelor incendii şi spălării spaţiilor teh-nice şi publice, consumuri asigurate prin două surseindependente, respectiv reţeaua orăşenească şipuţuri proprii de mare adâncime.

Pentru asigurarea mijloacelor de intervenţie laincendii, în staţii şi interstaţii au fost prevăzuţi hidranţiprecum şi instalaţii fixe de stingere cu apă pulverizatăîn unele încăperi tehnice cu grad sporit de incendiusau greu accesibile.

Apele colectate sunt evacuate în reţeaua orăşe-nească de canalizare cu ajutorul unor instalaţii depompare special amenajate, atât în staţii cât şi îninterstaţii.

5.1.2.4 Instalaţii de supraveghere aactivităţii din staţii

În fiecare staţie a fost amenajat un punct de supra-veghere tehnică, care are la dispoziţie o serie dedotări ce dau o imagine globală asupra stării funcţio-nale a instalaţiilor şi a condiţiilor în care se desfăşoarătraficul în zona supravegheată, respectiv:n pupitru de urmărire a circulaţiei trenurilor, indi-

când starea semnalelor şi ocuparea liniilor din staţie şide pe semiinterstaţiile adiacente;n pupitru de telecomunicaţii care înglobează pos-

turi de telefonie operativă cu apel selectiv, posturitelefonice locale, posturi de telefonie automată, ostaţie de emisie-recepţie pentru radio – comunicaţiilecu trenurile în circulaţie şi instalaţia de sonorizare astaţiei;

n panou de dispecerizare locală pentru suprava-gherea şi comanda principalelor instalaţii şi echipa-mente: ventilatoare, hidrofoare, staţii de pompare,scări rulante, iluminatul general, etc;n monitoarele instalaţiei de televiziune în circuit

închis din staţie;n centrala de avertizare automată a începuturilor

de incendii în spaţiile tehnice;n centrala de detecţie la efracţie în casierii şi spaţiile

cu valori mari;n borne S.O.S. pe linia 1 şi în staţii de corespon-

denţă.Toate aceste dotări înlesnesc adoptarea unor deci-

zii corecte şi intervenţii operative în cazurile de pertur-baţii sau avarii.

5.1.2.5 Alimentarea cu energie electricăInstalaţiile electroenergetice asigură alimentarea

cu energie electrică atât pentru tracţiune, cât şi pen-tru întreaga activitate de exploatare a metroului.

Energia necesară este preluată din sistemul energe-tic naţional, prin fideri de 20 (10) KV.

Concepţia acestor instalaţii derivă din condiţiacontinuităţii funcţionale a sistemului în ansamblu,întreruperea circulaţiei fiind admisă numai la cădereatotală a sistemului energetic din zona orăşenească.

Pentru cazurile de întrerupere totală a sistemuluielectroenergetic, s-au prevăzut surse de energie inde-pendente, care alimentează unii consumatori vitali:iluminatul de evacuare al călătorilor din staţii şi tunele,transmisiile de informaţii între dispeceratul central şistaţii şi dispeceratul de trafic şi trenuri, precum şi dispo-zitivele de comandă-control, pentru reluarea activită-ţii normale la revenirea tensiunii.

Date fiind marea dispersie teritorială a instalaţiilor şinecesitatea corelării operative cu sistemul energeticnaţional în stabilirea regimurilor funcţionale şi lichida-rea perturbaţiilor şi avariilor, existenţa unui sistem cen-tralizat de control, coordonare şi conducere are oimportanţă vitală pentru asigurarea continuităţii în ali-mentare.

În acest sens, funcţionează un dispecerat energeticcentral, care preia aceste funcţii pe întreaga reţeade metrou, dispunând pentru fiecare linie de urmă-toarele dotări:n un panou sinoptic cu afişare automată a schemei

operative şi un pupitru de comandă;n echipamente de telemecanică şi linii de comuni-

caţie pentru preluarea şi transmisia automată a infor-maţiilor de la şi în proces;

n display-uri de afişare automată şi de comandă şiînregistrare rapidă automată, console pentru schim-bul de informaţii cu calculatorul de proces etc;n echipamente de telecomunicaţii interne, care

asigură legătura cu dispecerul energetic naţional.

5.1.2.6 Siguranţa, conducerea şiautomatizarea circulaţiei

Sistemul complex de echipamente şi instalaţii desiguranţă şi automatizare a fost conceput pentru oviteză maximă de 80 km/h.

După funcţiunile îndeplinite, sistemul înglobeazăurmătoarele subsisteme:n instalaţiile pentru protecţia (siguranţa) automată

a trenurilor, din care fac parte instalaţiile de bloc delinie automat (BLA), instalaţiile de centralizare electro-dinamică (CED), instalaţiile de auto-stop punctual(INDUSI) şi instalaţiile de control continuu al vitezei curepetarea la bord a semnalelor;

n instalaţia pentru conducerea automată a circula-ţiei trenurilor, care cuprinde şi instalaţia de telemeca-nică de trafic, instalaţia de identificare şi afisare auto-mată la dispecerat a numărului de tren (AVI), efec-tuarea automată a parcurselor trenurilor;n instalaţia de conducere automată a trenurilor

care înglobează conducerea optimizată a trenurilorprin calculatoare de proces, oprirea automată laperoane şi comanda continuă a vitezei acestora(pilotul automat);n sistemul de control al trenului (ATC) care include

subsistemul de protecţie automată a trenului (ATP) –supraveghează viteza trenurilor, transmiterea coduri-

lor de viteză din cale (şină) echipamentului îmbarcatpe tren, detectarea prezenţei materialului rulant pezona respectivă, verificarea continuităţii şinelor şi sub-sistemul de operare automată a trenului (ATO) - opri-rea la punct fix a trenului la peron prin balize fixe pro-gramate, indicaţii asupra părţii de deschidere a uşilor,informaţii pentru trecere fără oprire printr-o staţie,informaţii de regularizare a vitezei.

5.1.2.7 Telecomunicaţiile Sistemul asigură canale de comunicaţii rapide şi

sigure, impuse de cerinţele specifice exploatării, inte-grând în alcătuirea sa:n centrală telefonică automată proprie amplasată

în dispeceratul central de trafic şi interconectată cucentralele automate urbane din zonă, precum şi cuoperatorii de telefonie mobilă;n instalaţiile de telefonie cu apel selectiv în frec-

venţă vocală, cuprinzând o centrală instalată la dis-peceratul central şi posturi secundare, montate în sta-ţii, depouri şi remize;

n pentru asigurarea comunicaţiilor cu trenurile în cir-culaţie, metroul dispune de un sistem de radio-comu-nicaţii tren-dispecer, care funcţionează în regim obiş-nuit (fiecare cu fiecare) sau cu apel selectiv;n transmisiunile sunt asigurate pe frecvenţe proprii

alocate;n în paralel cu sistemul de radio – comunicaţii pen-

tru dirijarea circulaţiei, funcţionează sistemul decomunicaţii subteran – suprafaţă pentru situaţii deurgenţă (acesta permite interconectarea cu factoride decizie din organisme abilitate: Inspectoratul pen-tru Situaţii de Urgenţă; conducerea S.C. Metrorex S.A.;Poliţie etc.)

Sistemul cuprinde o staţie de emisie – recepţie în dis-peceratul central, staţii de emisie-recepţie fixe în staţiişi depouri şi staţii de emisie-recepţie îmbarcate pe tre-nuri.

În afara orelor de circulaţie, sistemul poate fi folositşi de personalul care execută lucrări în tunele.

5.1.3 Activitatea de întreţinere a instalaţiilor

5.1.3.1 Activitatea de revizii şi reparaţiiMenţinerea în funcţionare normală a instalaţiilor

este asigurată prin aplicarea unui sistem de întreţinere

14


Ac

tiv

ita

tea

de

exp

loa

tare

preventiv planificat care cuprinde lucrări de întreţi-nere zilnică, revizii periodice, reparaţii curente şi repa-raţii capitale. Aceste lucrări se fac pe baza unor pro-grame de prestaţii anuale defalcate în programe delucru lunare întocmite pe tipuri de instalaţii.

Conform indicaţiilor fabricantului prezentate în căr-ţile tehnice ale echipamentelor, aceste lucrări au uncaracter periodic.

În anul 2010, secţiile de instalaţii au realizat 100%planurile de prestaţii şi au menţinut în stare de funcţio-nare instalaţiile în condiţii de siguranţă şi la parametritehnici proiectaţi.

5.1.3.2 DeranjamenteÎn perioada analizată funcţionarea instalaţiilor a fost

afectată de apariţia unor deranjamente sau defecteaccidentale având ca preponderenţă cauze tehnicedeterminate de fiabilitatea redusă a unor subansam-ble sau componente, majoritatea instalaţiilor fiind rea-lizate cu tehnica anilor 1980.

Menţionăm că nu s-au produs deranjamente caresă afecteze siguranţa circulaţiei trenurilor de metrou,personalul de întreţinere intervenind operativ pentru

remedierea deranjamentelor.De asemenea programele de modernizare şi reteh-

nologizare a instalaţiilor, prin finalizarea lor şi intrarea înexploatare a instalaţiilor noi, au condus atât la scăde-rea numărului de deranjamente cât şi la scădereatimpilor de intervenţie.

5.1.4 Calea de rulareLa primul tronson „Petrache Poenaru – Timpuri Noi”,

calea de rulare s-a realizat în soluţie clasică: şină CFtip 49, cu prindere K pe traverse de lemn, pozate peun pat de piatră spartă, în grosime de minimum 25 cmşi un substrat de binder de 10 mm.

Pe baza studiilor efectuate la următoarele tron-soane, s-a generalizat traversa din beton armat(bibloc), înglobată într-o fundaţie de beton.

Se folosesc aparate de cale cu ace flexibile şi curaze de 100, 190 şi 300 m.

Necesitatea creşterii gradului de confort şi reducerea vibraţiilor în exploatare a liniilor de metrou a impusînlocuirea sistemului de prindere iniţial cu un sistemnou de prindere elastică.

5.1.5 Activitatea de întreţinere Linii,Tunele şi Construcţii Speciale

La calea de rulare, tunele şi plafoane suspendate s-au desfăşurat şi se desfăşoară lucrări de întreţinere şireparaţii având drept scop creşterea gradului deconfort a publicului călător şi menţinerea siguranţeicirculaţiei trenurilor electrice de metrou, după cumurmează: n 64,90 km constructivi Magistrala 1şi 3, şi 60,87 km

constructivi Magistrala 2 şi 4;n reparaţie periodică la calea de rulare: 15,838 Km

Mag.1şi 3 şi 18,06 Km Mag. 2 şi 4;n reparaţie periodică aparate cale: 16/ - / 3b + 1sb

– Mag. 1 şi 3, 23/ - /1b – Mag. 2 şi 4;n întreţinere tunel + galerie: 66,196 Km Mag. 1şi 3, şi

64,776 Km Mag. 2 şi 4;n întreţinere plafoane suspendate staţii de

metrou: 49.408 mp. Mag. 1 şi 3, 50.540 m.p. Mag. 2şi 4;n întreţinere jgheaburi staţii+tunel: 2.987 mp. Mag.

1şi 3, 747 mp.Mag. 2 şi 4;n înlocuit aparate de cale – 7 buc.;n refacţie şină Austria de 120 ml – tip 49, tip 60, în lun-

gime totală de 11,4 km.

5.1.6 Îmbunătăţirea condiţiilor demuncă

În anul 2010 s-au executat următoarele lucrări deîmbunătăţire a condiţiilor de muncă în spaţiile teh-nice din staţiile de metrou şi depouri:

g lucrări de etanşări infiltraţii ;g zugrăveli simple şi lavabile (vinarom);g vopsitorii pe suprafeţe de lemn, metal;g montare parchet, covor PVC, gresie, faianţă;g amenajare spaţii prin compartimentare cu

rigips;g amenajare grupuri sanitare;g confecţionat mobilier PAL (dulapuri, birouri,

mese, scaune, cuiere, podine etc.).

Ac

tiv

ita

tea

de

exp

loa

tare

v

15


5.2 Material rulant

5.2.1 Parcul de material rulant – structură

16


Ac

tiv

ita

tea

de

exp

loa

tare

Indicatori 2007 2008 2009 2010

� Parc vagoane inventar total , din care :

704 667 607 552

a) vagoane tip IVA, produse la Astra Arad

476 409 343 288

b) vagoane tip BM 2 şi BM 21 de generaţie nouă

228 258 264 264

� Parc vagoane exploatare total , din care :

303 398 289 312


117 189 69 84


186 209 220 228

� Parc vagoane active total , din care:

271 363 267 300


109 180 68 82


162 183 199 218

ţ ă

Structura parcului de material rulant este următoarea:

PARC VAGOANE EXPLOATARE PE ANUL 2010

228

84

vagoane tip IVA produse la AstraArad

vagoane tip BM 2 şi BM 21 degeneraţie nouă

PARC VAGOANE ACTIVE PE ANUL 2010

218

82



PARC VAGOANE INVENTAR PE ANUL 2010

288

264



Structura parcului de material rulant în anul 2010 este reprezentată grafic astfel:

n Caroseria vagonului tip IVA este o construcţieautoportantă din profile de oţel uşor aliat, prevăzutecu ferestre fixe şi rabatabile şi cu câte patru uşi pe fie-care parte a vagonului. n Alimentarea cu energie a REM se face de la şina

a treia montată în lateralul căii de rulare, prin interme-diul unor captatori amplasaţi pe boghiu.

n Pentru manevre în depouri, REM a fost prevăzutăpe acoperiş cu un pantograf, care permite deplasa-rea cu o viteză de maxim 15 km/h.

n Pentru informarea pasagerilor, a fost prevăzută oinstalaţie de sonorizare, iar pentru comunicaţiamecanic-operator – regulator de circulaţie, o staţiede emisie-recepţie radio.n REM de tip IVA au fost echipate pentru exploa-

tare pe Magistrala 4, Gara de Nord 2 – 1 Mai, cuinstalaţii de protecţie şi conducere automată a trenu-ri or de tip ATP/ATO Dimetronic.

Ac

tiv

ita

tea

de

exp

loa

tare

17


Caracteristici tehnice ale ramei electrice de metrou (REM) tip IVA – produse la Astra Arad (ansamblul de 2 vagoane)

lungime peste cuple 2x19.000 mm

l ime maxim (cu u ile închise) 3.100 mm în l ime maxim de la NSS (peste pantograful coborât)

3.590 mm ;

în l imea podelei de la NSS 1.165 mm ; ± 10 mm ecartament 1.432 mm ; greutatea la gol 2x36 tone capacitatea fiec rui vagon: - locuri pe scaune

34

- locuri în picioare : la 4 c l./mp 166 la 8 c l./mp 264 tensiunea de alimentare 750 Vcc(-30%, +20%); puterea uniorar pentru trac iune 4x215 kW ac ionare cu controler cu pornire serie-paralel i frânare cu excita ie separat autocompensat tensiune de comand 110 Vcc ± 20% i 24 Vcc ± 20% ; sistem de comand automat a pornirii i frân rii ramei

SACVAM

frânarea de serviciu: electro-dinamic / cu comutare automat pe sistemul electro-pneumatic

frânarea în sta ionare: cu resort frânarea de urgen : pneumatic la care se suprapune frâna cu resort viteza maxim 80 km/h viteza comercial 36 km/h.

p e e g i e e gi e u i l ,

p i iu g i P p ev ut pe cop i cu

p rmi e ep asar a cu vit z de m km/ Pen u in ormarea asageri or, ev z o ins a a ie d noriz e, r p n r

c muni a i mecani de circul ie, o ta ie d emisie recep ie adi REM de p IVA au fos echipa e p xploatare pe M gis r a 4, Gara

Mai, cu insta a ii de p otec ie i Dime ronic

Parcul de material rulant existent are în dotare atât trenuri compuse din rame electrice de metrou a câte douăvagoane realizate la Întreprinderea de Vagoane Arad (IVA), cât şi trenuri noi tip BM 2 şi BM 21, fabricate de Bom-bardier Transportation – Suedia, formate din câte 6 vagoane cuplate permanent.

5.2.2 Caracteristici constructive ale trenurilor de metrou

În cursul anilor 2003 – 2004 au fost puse în circulaţiepe Magistrala 2, 18 trenuri noi de metrou de tip BM2(BOMBARDIER) realizate după ultimele standarde teh-nice la nivel mondial: tracţiune în curent alternativ,frânare recuperativă, ventilaţie forţată în saloanelede călători, aer condiţionat în cabinele de condu-cere, intercomunicaţie între vagoane, sistem decomunicare mecanic – călători şi operator – călători,sistem de deschidere locală a uşilor de acces însaloane etc.

În luna iunie 2008 s-a livrat ultimul dintre cele 26 detrenuri noi tip BM21 (Bombardier), care au facutobiectul unui proiect de achiziţie a 20 de trenuri, supli-mentat ulterior cu încă 6 trenuri. 22 dintre aceste tre-nuri circulă pe Magistrala 1+3 înlocuind o parte dintretrenurile din parcul vechi de material rulant.

Restul de 4 trenuri BM21 au suplimentat parcul dematerial rulant al Magistralei a 2-a, în vederea micşo-rării intervalului de circulaţie.

Noul tren de metrou are caracteristici superioarecare, din punct de vedere tehnologic se caracte i-zează prin:

n fiabilitatea sporită;n realizarea de economii în consumul energetic de

până la 25%;n costuri reduse de întreţinere;n creşterea siguranţei şi confortului celor 1200 de

călători ai unui tren;n cele 6 vagoane comunică între ele prin coridoare

de intercomunicaţie;n sistemele de asigurare a uşilor de acces net supe-

rioare;n trenul poate fi condus de un singur mecanic;n sisteme de protecţie de ultimă generaţie (ATP) şi

conducere automată (ATO);n compartimentul pasagerilor posedă ventilaţie for-

ţată;n nivelul de zgomot este mult redus faţă de nivelul

de zgomot al trenului IVA.

18


Ac

tiv

ita

tea

de

exp

loa

tare

n cur u anilor 20 3 – 2004 au e n circula i p Magi al 2 ren i n i de metrou de ip BM2 (BOMBARDI R) dup ul imel trac iu e în curent ernat v, frânare re , enti a ie f n saloanele cond onat în cab nele de o ducere, inte a e ntre g ane, sis em d muni a e mecan c – c l tori i oper tor – c l t i, s stem de e e local a de

În lun iunie 2008 a livr ult re ele de ren r n i ip BM2 ( om rd er), care a acut obi c ul unui pr iect de ac 20 d t en ri, s p ime 22 din e acest tr nuri c cu pe Ma is în cu n a din e tren i e in p r l vechi

Restu de renuri BM2 au su parcu e mate ia ru an l M g tr lei a a în

ved r a mic or rii in va ulu de ircula Nou tren de met ou a e a acte superi a e c re, din pun de v

c racte izeaz pr : - fiab l tatea spo it ; - rea iza ea de economii n e p n l 2 ; - costu i re use de între i ere cre terea igu n ei i confo tului ce

- cele 6 - si eme e de asigu are u ilo de ac trenul oate i condus d un singu

Caracteristici tehnice ale trenului de genera ie

tip BM2 i BM 21 (ansamblul de 6 vagoane) lungime peste cuple 112.610 mm l ime maxim 3.100 mm Inc rcarea pe osie max. 14 tone în l ime maxim de la NSS (peste coama acoperi ului) 3.460 mm ; în l imea podelei de la NSS 1.120 mm ; ecartament 1.432 mm ; greutatea la gol 173,5 tone locuri pe scaune 216 locuri în picioare : la 4 persoane/mp 984 Capacitatea total – locuri în picioare (8 persoane/mp.) 2.184 tensiunea de alimentare 750 Vcc sina a III-a în linie curent

i pantograf pe liniile tehnice motorizare 16 motoare asincrone a 125 kW fiecare accelera ia maxim 1,25 m/s2 accelera ia la frânarea de serviciu 1,2 m/s2 decelera ia la frânarea de urgen 1,3 m/s2 sistem de frânare controlat cu microprocesor, frâne cu sabo i

sistemul de propulsie

Convertizoare în tehnologie IGBT Un convertizor la dou motoare de trac iune

Sistem de control MITRAC Motoare asincrone trifazate

sistemele auxiliare 2 convertizoare statice cu înc rcator de baterie

400 V CA 50Hz i 110V CC 2 compresoare tip piston

viteza maxim 80 km/h

5.2.3 Grafice de circulaţie

Graficele de circulaţie utilizate în anul 2010 au ţinutcont de următoarele aspecte:n numărul de călători transportaţi pe reţeaua de

metrou în intervale orare de timp pe staţii şi magis-trale;n asigurarea unui interval optim între trenuri în inter-

valele orare de timp când se înregistrează o afluenţămare a călătorilor în metrou (denumite «perioade vârfde trafic») ;

n parcul de REM (de tip IVA şi BM) apt din punct devedere tehnic şi al siguranţei circulaţiei pus la dispozi-ţie de către ALSTOM Transport S.A. pentru serviciulcomercial prin contractul de mentenanţă materialrulant metrou şi feroviar pentru circulaţia în tunel ;

n personalul de exploatare (mecanic şi mecanicajutor locomotivă şi REM) existent, apt din punct devedere medical şi psihologic.

Ac

tiv

ita

tea

de

exp

loa

tare

19


�

b) Pentru zile festive (sâmb ta – duminica i s rb torile legale):

În acest context s-au folosit următoarele grafice de circulaţie (mers tren):

i

a). Pentru zile lucr toare (luni – vineri) :

Nr. Crt. Magistrala de metrou Grafic de

circula ie Perioad de aplicare Interval de succedare al TEM

A 1338 04.01.2010–31.12.2010 vârf de trafic 6’ în rest 8’-12’

Magistrala 1

Republica – Dristor 2 C 1334 16.10.2010–31.10.2010

27.12.2010–31.12.2010 vârf de trafic 8’

în rest 10’ A 1338 04.01.2010–31.12.2010 Magistrala 1

Republica – Pantelimon C 1334 16.10.2010–31.10.2010 27.12.2010–31.12.2010

20’ – pe tot parcursul zilei

A 1338 04.01.2010–31.12.2010 vârf de trafic 6’ în rest 8’-12’

1.

Magistrala 3 Anghel Saligny – Preciziei C 1334 16.10.2010–31.10.2010

27.12.2010–31.12.2010 vârf de trafic 8’

în rest 10’

A 249 04.01.2010–01.07.2010 vârf de trafic 3’- 4’ în rest 9’-12’ 2.

Magistrala 2

Berceni – Pipera A 250 01.07.2010–31.07.2010 16.10.2010–31.10.2010 27.12.2010–31.12.2010

vârf de trafic 4’- 5’ în rest 9’-12’

A 406 04.01.2010–30.06.2011 vârf de trafic 7’ în rest 9’-10’ 3.

Magistrala 4

Gara de Nord 2 – Parc Bazilescu C 407 01.07.2011– prezent vârf de trafic 8’ în rest 9’-10’

P i f ( b t b t l l ):

Nr. Crt. Magistrala de metrou Grafic de

circula ie Perioad de aplicare Interval de succedare al TEM

C 1333 01.01.2010–30.04.2010 vârf de trafic 8’ în rest 10’-12’ Magistrala 1

Republica – Dristor 2 C 1334 01.05.2010–31.12.2010 vârf de trafic 8’ în rest 9’-10’

C 1333 01.01.2010–30.04.2010 Magistrala 1

Republica – Pantelimon C 1334 01.05.2010–31.12.2010 20’ – pe tot

parcursul zilei

C 1333 01.01.2010–30.04.2010 vârf de trafic 8’ în rest 10’-12’

1.

Magistrala 3 Anghel Saligny – Preciziei C 1334 01.05.2010–31.12.2010 vârf de trafic 8’

în rest 9’-10’

C 211 01.01.2010–06.03.2010 vârf de trafic 8’ în rest 10’-12’ 2.

Magistrala 2

Berceni – Pipera C 212 06.03.2010–31.12.2010 vârf de trafic 7’-8’ în rest 9’-10’

C 406 01.01.2010-30.06.2011 vârf de trafic 9’ în rest 10’-13’ 3.

Magistrala 4 Gara de Nord 2 – Parc

Bazilescu C 407 01.07.2011– prezent vârf de trafic 8’ în rest 9’-10’

b l t t

Pentru anul 2011 ne propunem să atragem unnumăr mai mare de călători prin micşorarea interva-lului de succesiune între trenuri; modificarea graficelorde circulaţie se va face periodic atât după analiza-rea indicatorilor economici de rentabilitate pentru fie-care magistrală de metrou în parte, cât şi în funcţiede cererea de transport.

5.2.4 Întreţinerea parcului de materialrulant

S.C. METROREX S.A. are în patrimoniu un număr de48 trenuri de tip IVA (288 vagoane), 44 trenuri noi detip BM (264 vagoane noi), 8 LDH – uri, 4 drezinevagoane motor, 11 vagoane de transport materiale,din care 2 vagoane de intervenţie operativă. Con-

form strategiei de reorganizare, restructurare şi reteh-nologizare a societăţii elaborată în anul 2002, o com-ponentă a acestei strategii a fost şi externalizareaunor servicii şi activităţi.

Una dintre activităţile externalizate de Metrorexeste cea de mentenanţă a materialului rulant, cares-a realizat prin încheierea “Contractului de mente-nanţă de material rulant şi feroviar pentru circulaţia întunel” cu firma S.C. ALSTOM Transport S.A. pe operioadă de 15 ani cu începere din 1 iulie 2004.

Externalizarea s-a impus ca o măsură organizato-rică în strategia de dezvoltare a activităţii de exploa-tare a metroului, contând pe un rezultat pozitiv înceea ce priveşte creşterea performanţelor tehnice şitehnologice.

20


Ac

tiv

ita

tea

de

exp

loa

tare

5 2 6 Consumul de energie electrică

Dinamica consumului de energie electrică înperioada 2007-2010, se prezintă astfel:

en rgie electr c

onsumu ui d energie e ectr în eri ada 2 07-2010, se re

- MWh – An 2007 2008 2009 2010

Energie electric , din care:

145.651,2 145.912,8 158.194,5 174.790,5

- pentru trac iune 81.564,7 81.344,3 88.210,4 97.882,7

- pentru instala ii 64.086,5 64.568,5 69.984,1 76.907,8

PRESTAŢIA MATERIALULUI RULANT

5.606,50

6.112,61

6.739,40

8.169,20

5.500,00

6.000,00

6.500,00

7.000,00

7.500,00

8.000,00

8.500,00

2007 2008 2009 2010

Total tren km.(mii tren km.)

8

3 8 2,

5.2.5 Prestaţia materialului rulant

Ac

tiv

ita

tea

de

exp

loa

tare

21


EVOLUŢIA NR. TREN - km - ŞI A CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN PERIOADA 2007 - 2010

174.790,59158.194,55

145.912,90145.651,20

8.169,206.739,406.112,615.606,50

0

30.000

60.000

90.000

120.000

150.000

180.000

2007 2008 2009 2010

Cons. energieelectrică

Total tren km(mii tren km)

Consumul de energie electrică a crescut în anul 2010 faţă de anul 2009 cu 10,49%, datorită adaptării perma-nente a graficelor de circulaţie în funcţie de cererea de transport fapt concretizat prin micşorarea intervalului desuccedare al trenurilor de metrou.

22

Ac

tivita

tea

co

me

rcia

lă


NUM R C L TORI TRANSPORTA I (mii) ÎN PERIOADA 2007 - 2010

182.129

164.782

170.888

174.670

155.000

160.000

165.000

170.000

175.000

180.000

185.000

2007 2008 2009 2010

% din lungimea între-gii reţele de transport public a capitalei prin faptul căoferă o capacitate superioară de transport în condiţiide confort şi siguranţă a călătorilor, prestaţia acestuia

Metroul bucureştean transportă la ora actuală înmedie peste 600.000 de călători pe zi lucrătoare şipeste 15 milioane călători într-o lună.

Activitatea comercială

Dinamica numărului de călători transportaţi în ultimii 4 ani este următoarea:- Mii călători -

6

2007 2008 2009 2010 C l tori transporta i 164.781 182.129 170.888 174.670

Ac

tivita

tea

co

me

rcia

lă

23


Num r c l tori transporta i pe Magistrala 1 (mii) în perioada 2007 - 2010

86.14587.19987.576

97.557

50.000

60.000

70.000

80.000

90.000

100.000

2007 2008 2009 2010

C l tori transporta i peMagistrala 1 (mii)

Num r c l tori transporta i pe Magistrala 2 (mii)în perioada 2007 - 2010

59.840

64.132

62.448

60.416

57.000

58.000

59.000

60.000

61.000

62.000

63.000

64.000

65.000

2007 2008 2009 2010


Dinamica numărului de călători transportaţi în ultimii 4 ani pe cele patru magistraleeste următoarea:

An C l tori

transporta i pe Magistrala 1

C l tori transporta i pe

Magistrala 2

C l tori transporta i pe Magistrala 3

C l tori transporta i pe

Magistrala 4

2007 87.576 59.840 13.551 3.815 2008 97.557 64.132 15.764 4.676 2009 87.199 60.416 18.995 4.278 2010 86.144 62.448 21.576 4.502

24


Ac

tivita

tea

co

me

rcia

lă


13.551

15.764

21.577

18.995

0

4.000

8.000

12.000

16.000

20.000

24.000

2007 2008 2009 2010



4.2784.5024.676

3.815

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

2007 2008 2009 2010


25


Ac

tivita

tea

co

me

rcia

lă

6.2 Tipurile de titluri de călătorie

n cartela cu două călătorii n cartela cu zece călătoriin abonament de 1 zi n abonament lunar cu număr nelimitat de călătorii

g cu valoare integralăg cu valoare redusă 50%( elevi şi studenţi)

n abonament lunar cu număr limitat (62 călătorii)g cu valoare integralăg cu valoare redusă 50%( elevi şi studenţi)

n abonament săptămânal (7 zile) cu număr nelimi-tat de călătoriin abonament pentru persoane protejate de legi

speciale :g handicapaţig veterani de război, eroi ai revoluţiei

n cartelă comună METROREX - RATB , din care: g abonament lunar cu număr nelimitat de călă-

toriig abonament lunar cu număr limitat (62 călătorii)g portofel electronic

TITLURI DE CĂLĂTOTIE CU METROUL

2 Călătorii 10 Călătorii Abonament1 zi

Abonamentlunar

Abonamentlunar

elevi-studenţi

*Card ACTIV

Titlu de călătorie comunRATB - Metrorex

26

Ac

tivita

tea

co

me

rcia

lă


n a fost diversificată oferta tarifară prin introduce-rea pentru prima dată după 15 ani a noi cartele decălătorie în luna septembrie 2010 şi anume:

g cartela abonament lunar cu număr limitat (62)de călătorii

g cartela abonament săptămânal (7 zile) cu unnumăr nelimitat de călătorii

Ponderea num rului de c l tori transporta i pe titluri de c l torie în anul 2010

1,89% 10,95%

24,40%

23,31%

18,55%2,84%

9,10%

0,53%

8,44%

2 c l torii

10 c l torii

abonament lunar nelimitat

abonament lunar 62c l toriiabonament zilnic

abonament redus 50%nelimitat elevi studen iabonament redus 50% 62c l torii elevi studen iO.U.G. 448/2006

cartela comun Metrorex-R.A.T.B.

Abonamentsăptămînal

Abonamentlunar 62 călătorii

Abonamentlunar 62 călătorii

elevi-studenţi

Pentru anul 2010, structura pe titluri de călătorie în total cantitate vândută este următoarea:


27


Ac

tivita

tea

co

me

rcia

lă

Pentru adoptarea unei politici tarifare mai flexibile în concordanţă cu oferta de transport şi cerinţele pieţei, a fostemis un nou act normativ care să permită ajustarea tarifelor de călătorie cu metroul peste limita indicelui de infla-ţie.

Guvernul României a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr.57/2011 care permite ajustarea tarifelor de călătorie cumetroul peste limita de inflaţie.

Tariful mediu anual la călătoria cu metroul este rezultatul raportului dintre veniturile încasate din transportul călă-torilor şi numărul de călători transportaţi.

Ponderea încas rilor pe titluri de c l torie în anul 2010

1,45% 9,26% 30,25%

23,99%21,49%

8,05%

1,32%

3,84%

0,36%

2 c l torii

10 c l torii

abonament lunar nelimitat

abonament lunar 62 c l torii

abonament zilnic

abonament redus 50%nelimitat elevi studen iabonament redus 50% 62c l torii elevi studen iO.U.G. 448/2006

cartela comun Metrorex-R A.T.B.

EVOLU IA TARIFULUI MEDIU PRACTICAT LA C L TORIA CU METROUL ÎN PERIOADA 2007 - 2010

- LEI -

0,60

0,66 0,67 0,67

0,50

0,55

0,60

0,65

0,70

2007 2008 2009 2010

Tarif mediulei

28


Org

an

iza

rea

şi e

volu

ţia p

ers

on

alu

lui

Programul de investiţii pe anul 2010 a fostîntocmit având în vedere strategia de dezvol-tare, retehnologizare şi modernizare a reţelei demetrou din Bucureşti şi a fost structurat pe urmă-toarele direcţii de acţiune:

1. Continuarea activităţii în vederea fina-lizării lucrărilor la obiectivele de investiţiiaflate în diferite stadii de proiectare şi/sauexecuţie;

2. Pregătirea începerii lucrărilor la obiec-tive de investiţii noi în scopul extinderii şimodernizării reţelei de metrou din Bucureşti.

Fondurile aprobate pentru activitatea deinvestiţii în anul 2010, conform H.G.nr.198/17.03.2010, au fost la începutul anului învaloare totală de 209.400 mii lei, structurateastfel:

n alocaţie bugetară 209.400 mii leidin care :

g investiţii ale agenţilor economici cucapital de stat 75.000 mii leig cheltuieli aferente programelor cu

finanţare rambursabilă 134.400 mii lei

Prin OUG 18/ 2010 şi O.U.G. nr.103/2010 ,bugetul de investiţii al METROREX a fost rectificatşi au fost suplimentate sumele de la capitolulinvestiţii ale agenţilor economici cu capital destat cu suma de 23.360 mii lei structura sumeloraprobate devenind:

n alocaţie bugetară 232.760 mii leidin care :

g investiţii ale agenţilor economici cucapital de stat 75.000 mii lei

g cheltuieli aferente programelor cufinanţare rambursabilă 157.760 mii lei

7

29


Org

an

iza

rea

şi e

volu

ţia p

ers

on

alu

lui

Fondurile aprobate pentru cheltuielile decapital de la bugetul de stat şi din crediteexterne rambursabile pentru anul 2010 au fostutilizate la următoarele obiective de investiţii:

n Magistrala 4 Racordul 1: Nicolae Grigorescu– Anghel Saligny (Linia de Centură)

Instalaţiile de siguranţa traficului.

n Magistrala 4 Racordul 2: Tronson 1 Mai –Zarea

Lucrări de structură (subtraversare apeduct –galeria Pod Constanţa) şi staţia Parc Bazilescu.

Prin executarea lucrărilor la instalaţiile nece-sare punerii în funcţiune precum şi lucrările definisaje spaţii publice a fost posibilă punerea înfuncţiune cu călători la data de 1 iulie 2011 atronsonului 1 Mai - Parc Bazilescu.

n Magistrala 5 Etapa I Drumul Taberei – Univer-sitate (13 staţii, 9 km)

La data de 12 noiembrie 2009, între România,reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, încalitate de împrumutat şi Banca Europeană deInvestiţii a avut loc semnarea Acordului de finan-ţare pentru Proiectul de modernizare a metrouluidin Bucureşti – etapa IV, Magistrala 5: DrumulTaberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei –Universitate şi achiziţia de 37 trenuri noi, învaloare totală de 883 milioane Euro (fără TVA),din care 395 milioane Euro credit BEI.

A fost finalizată procedura de licitaţie pentrulucrările de structură la galeria, staţia şi DepoulValea Ialomiţei precum şi la tronsonul DrumulTaberei – Universitate, zona Râul Doamnei – PSS(Puţ Scoatere Scut) Operă (Haşdeu).

Sunt în derulare procedurile de expropiere aimobilelor necesare realizării proiectului.

n Magistrala 6 Legătura reţelei de metrou cuAeroportul Henri Coandă – Otopeni

Au fost elaboraţi termenii de referinţă pentruachiziţia serviciilor de consultanţă şi asistenţă

Program (mii lei) Realizat (mii lei) ProcentBuget de stat 75.000 74.750 99,67%Cheltuieli aferente 157.760 157.760 100%programelor cu finanţare rambursabilăTOTAL 232.760 232.510 99.89%

Realizarea valorică a programului de investiţii, pe totalul surselor de finanţare provenite de labugetul de stat şi intrări de credite externe se prezintă astfel:

Suma necheltuită a fost virată la stat în luna ianuarie 2011.

tehnică pentru acest obiectiv şi este în curs dedesfăşurare procedura pentru achiziţia serviciilorde consultanţă tehnică.

n Modernizarea instalaţiilor existente pe liniileîn funcţiune:

Lucrări pentru modernizarea substaţiilor şi ainstalaţiilor electrice de joasă tensiune, s-aefectuat recepţia la terminarea lucrărilor la unnumăr de 7 staţii electrice din cele 27 aflate înproiect;

Sistemul de siguranţa traficului – Interlockingpe Linia 3, zona Eroilor - Preciziei (Industriilor);

Sistemul de informare dinamică a publiculuicălător pe Linia 3, zona Anghel Saligny – Precizieişi în toate staţiile de corespondenţă;

Lucrări pentru realizarea noii semnalistici deinformare şi orientare în staţiile de metrou peLinia 3, zona Anghel Saligny – Preciziei şi în toatestaţiile de corespondenţă.

n Achiziţia de trenuri noi de metrou:Servicii de consultanţă pentru achiziţia a 37

trenuri noi de metrou pentru dotarea Magistralei5 şi pentru înlocuirea parcului de material rulant

Este în curs de desfăşurare procedura de achi-ziţie a primelor 16 trenuri.

n Facilităţi pentru accesul călătorilor în metrou:Lucrări de montare a 81 escalatoare noi în sta-

ţiile de metrou existente.O nouă legătură între staţiile Piaţa Victoriei 1 şi

Piaţa Victoriei 2 în scopul îmbunătăţirii confortu-lui călătorilor şi fluidizării circulaţiei pietonale.

Lucrări de montare lifturi (exterioare şi inte-rioare) în staţiile de metrou existente, urmând afi încheiate în cursul anului 2012.

30


Org

an

iza

rea

şi e

volu

ţia p

ers

on

alu

lui

31


Situ

aţia

ec

on

om

ico

– f

ina

nc

iară

pe

an

ul 2

010

tuaţia economico – financiarăpe anul 20108

8.1 Structura VeniturilorVeniturile Metrorex S.A. au următoarele surse :

n Venituri provenite din activitatea de bază (trans-port călători)

n Venituri din subvenţii de exploatare de la bugetulde stat aferente cifrei de afaceri pentru:

n Subvenţii pentru transportul călătorilor cumetroul, total, din care :

g activitatea curentă de exploatare ;g mentenanţa materialului rulant prestaţii an

curent – contract ALSTOM ;g mentenanţa materialului rulant (prestaţii ce se

plătesc în anul curent ptr.anul precedent) - con-tract ALSTOM ;

n Alte venituri din exploatare, din care:gvenituri din credit pentru reparaţii material rulant

conform contract ALSTOM;

n Venituri din alte activităţi, din care:g Venituri din activităţi comerciale, contracte de

asociere, închirieri de spaţii sau terenuri, publici-tate etc.

n Venituri din alte surse, din care:

g venituri din subvenţii de exploatare aferentealtor venituri (compensarea reducerilor 50% pentruelevi şi studenţi, a gratuităţilor pentru revoluţionarişi veterani de război) ;

g venituri din subvenţii pentru investiţii, constituitela nivelul cheltuielilor cu amortizarea, pentruobiectivele de investiţii având ca sursă de finan-ţare alocaţii de la bugetul de stat sau crediteexterne garantate de stat, conform OrdinuluiM.F.P. nr.3055/2009 şi Legii 259/2007 pentru modifi-carea şi completarea Legii contabilităţii 82/91;

g venituri din subvenţii pentru acoperirea cheltu-ielilor cu mentenanţa materialului rulant conformcontract ALSTOM ce se acordă potrivit legislaţiei învigoare;

g O.U.G. nr.37/2008 (art.nr.4);g O.U.G. nr.34/2009 (art.nr.13)

n Venituri financiare n Sume alocate de la bugetul de stat, inclusiv cele

aferente creditelor externe garantate de stat şi ram-bursate de la bugetul de stat.

32

Stra

teg

ia g

lob

ală

de

de

zvo

ltare


Indicatori 2007 2008 2009 2010 0 1 2 3 4

Venituri şi surse financiare,

total (I+II) ,din care : 528.626,90 625.763,10 495.849,36 552.904,49

I. Venituri totale (1+2), din care : 496.267,91 592.452,29 469.249,18 549.781,08

1. Venituri din exploatare, total (a+b+c+d+e), din care: 436.583,96 488.388,05 463.646,48 548.379,53 a ) venituri din activitatea de bază 98.962,51 119.679,13 113.788,17 117.712,20

b ) venituri din subvenţii de exploatare, aferente cifrei de

afaceri (b1 + b2), din care : 162.236,85 237.571,00 269.298,06 349.293,00

b 1) activitatea curentă de exploatare 144.063,06 158.851,00 223.894,57 225.615,75

b 2) mentenanţa materialului rulant prestaţii an curent

contract ALSTOM 18.173,79 78.720,00 45.403,49 123.677,25

b 3) mentenenţa materialului rulant (prestaţii ce se

plătesc în anul curent ptr.anul precedent) - contract

ALSTOM 89.772,00 55.044,94 42.534,00

c ) Alte venituri din exploatare, din care: 30.456,19

- venituri din credit ptr. reparaţii material rulant cf.

contract ALSTOM 30.456,19

d ) Venituri din alte activităţi, din care:

-venituri din activităţi comerciale, contracte de asociere,

închirieri de spaţii sau terenuri, publicitate etc

15.335,77

15.335,77

22.380,46

22.380,46

24.542,41

24.542,41

22.639,58

22.639,58

e) Venituri din alte surse, total din care: 129.592,64 108.757,46 56.017,84 58.734,75

- venituri din subvenţii de exploatare aferente altor

venituri (compensarea reducerilor 50% pentru elevi şi

studenţi, a gratuităţilor pentru revoluţionari şi veterani

de război)

7.773,15 7.949,29 4.444,25 5.001,00

- venituri din subvenţii pentru investiţii, constituite la nivelul cheltuielilor cu amortizarea, pentru obiectivele de investiţii având ca sursă de finanţare alocaţii de la bugetul de stat sau credite externe garantate de stat, conform Ordinului M.F.P. nr.3055/2009 şi Legii 259/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii 82/91

32.047,86

45.763,23 51.573,59 53.733,75

- venituri din subvenţii pentru acoperirea cheltuielilor cu mentenanţa materialului rulant conform contract ALSTOM ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare - O.U.G. nr.37/2008 (art.nr.4); - O.U.G. nr.34/2009 (art.nr.13)

89.771,63

55.044,94

2. Venituri financiare 59.683,95 104.064,24 5.602,70 1.401,55

II. Surse ptr.rambursări credite externe 32.358,99 33.310,81 26.600,18 3.123,41

Structura veniturilor în perioada 2007 – 2010

Realizarea în rocente a veniturilor pe surse

în an

9,77% 0,25%1%

p

ul 2010

4,12%

0,91%

63,53%

21,4venituri din tivitatea de baz ac

subven ii d bugetul de ste la at

venitu ctivitri din alte a i

compensare gratuit ielevi+studen i

venituri constituite la nivelulcheltuielilor cu amortizarea

venituri financiare

Stra

teg

ia g

lob

ală

de

de

zvo

ltare

33


Mii lei

Indicatori 2007 2008 2009 2010 0 1 2 3 4

Cheltuieli totale i utilizarea surselor

(I+II) , din care: 528.626,90 625.705,36 617.639,09 603.444,66

I. Cheltuieli totale (1+2) , din care : 496.267,91 592.394,55

591.038,91

600.321,25

1. Cheltuieli de exploatare, din care : 423.604,98 493.296,94 589.381,65 599.146,00 a) cheltuieli materiale 22.093,67 9.431,55 9.539,17 9.987,40 b) cheltuieli cu energia electric ,

termic i ap 29.939,30 42.529,02 49.029,59 47.480,34

c) cheltuieli de personal

- salarii brute

- alte cheltuieli de personal

167.827,40

121.761,97 46.065,43

222.011,55

161.483,6060.527,95

259.482,17

189.858,26 69.623,91

257.872,24

188.327,28 69.544,96

d) cheltuieli cu presta iile la ter i, din

care : 161.756,16 160.887,90 206.825,26 217.872,42

- repara ii material rulant cf.contract

ALSTOM 137.889,48 130.547,04 161.890,50 185.575,67

e) alte cheltuieli (amortizare, socio-

culturale, protocol) 41.988,45 58.436,92 64.505,46 65.933,60

2. Cheltuieli financiare 72.662,93 99.097,61 1.657,26 1.175,25 II. Utilizare surse ptr.ramburs ri

credite externe 32.358,99 33.310,81 26.600,18 3.123,41

Structura cheltuielilor în perioada 2007 – 2010

8.2 Structura cheltuielilor

Structura cheltuielilor este următoarea :n Cheltuieli materialen Cheltuieli cu energia electrică, termică şi apăn Cheltuieli de personal din care:

g salarii bruteg alte cheltuieli de personal

n Cheltuieli cu prestaţiile la terţi, din care:g reparaţii material rulant cf.contract ALSTOM

n Alte cheltuieli (amortizare, socio – culturale,protocol etc.)

n Cheltuieli financiare

34


Ac

tivita

tea

co

me

rcia

lă

Ponderea elementelor de chel eli în tot eltuie e anul 2010

%

0,

31,37%

tui al ch li p

1,667,91%

11,58%

36,29%

20%

10,9 %8

cheltuieli materiale

salarii brute

alte cexpl

heoata

ltuieli dere

cheltuie eli financiar

cheltuieli cu presta iileila ter (ALSTOM)

alte cheltuie deli personalcheltelectr

uiice ali cu energi

or „Strategia globală metroului pe perioada

2008 – 2030”.În elaborarea strategiei globale de dezvoltare şi

modernizare a transportului cu metroul în Bucureşti s-apornit de la identificarea căilor de creştere a contri-buţiei sistemului de transport cu metroul în Bucureştiavând în vedere reducerea cheltuielilor şi mărireaperformanţelor în condiţiile specifice pe care trans-portul public urban le implică.

Strategia privind transporturile are ca scop prioritiza-rea transportului public simultan cu dezvoltarea simodernizarea componentelor sale.

Astfel strategia pentru reabilitarea şi dezvoltareametroului are în vedere următoarele direcţii principalede acţiune:

n Îmbunătăţirea sistemului de organizare în ansam-blu;

n Adoptarea unor măsuri instituţionale în scopulcoordonării sub toate aspectele a transportului publicde suprafaţă şi subteran;

n Realizarea unor programe de investiţii care săpermită dezvoltarea şi modernizarea metroului.

9.1 Îmbunătăţirea sistemului de organizare Îmbunătăţirea sistemului de organizare în ansam-

blu, în mod deosebit prin:

n creşterea atractivităţii transportului public subte-ran;

n creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor detransport cu metroul;n îmbunătăţirea serviciilor de mentenanţă.

9.2 Măsuri instituţionaleStrategia de dezvoltare, modernizare şi eficientizare

a metroului din Bucureşti se sprijină pe lângă măsurilece ţin de domeniul organizatoric la nivelul societăţii şipe măsuri adoptate la nivel guvernamental.

Una dintre cele mai importante măsuri cu caracterinstituţional vizează o mai bună coordonare a trans-portului public din Bucureşti şi zonele adiacente.

În acest context se impune ca, prin adoptareahotărârilor corespunzătoare, să fie creată o Autoritatede Transport Public care să coordoneze sub toateaspectele transportul public urban de suprafaţă şisubteran în Bucureşti şi zona metropolitană adia-centă.

Avantajele înfiinţării şi funcţionării unui asemeneaorganism sunt numeroase şi se referă în primul rând la:n coordonarea programelor de dezvoltare şi asigu-

rarea complementarităţii sistemelor de transporturban şi suburban;

încât sa fie evitată funcţionarea în paralel la un nivelde productivitate necorespunzătoare a mai multormoduri de transport şi/sau de servicii pentru transport.n asigurarea integrării tarifare şi aplicării unei politici

de preţuri atractive pentru creşterea eficienţei trans-portului public în ansamblu;

n administrarea coerentă a dotărilor existente pebaza unui master plan de transport integrat cuprin-zând oferta de transport aliniată cererii de deservireoptimă a călătorilor (trasee adecvate, staţii comune,legături facile pentru toate punctele de interes aleoraşului).

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dez-voltare a finanţat Proiectul de restructurare a sectoru-lui transporturi, având următoarele componente:n Partea A – Sub-sector Drumurin Partea B – Sub-sector Căi feraten Partea C – Sub-sector Transport urban având

următoarele sub-componente:g Asistenţa tehnică pentru înfiinţarea Autorităţii

Metropolitane de Transport Bucureşti;Până la 31.12.2007 au fost finalizate şi prezentate

Rapoartele privind funcţiunile şi acoperirea geogra-fică, guvernarea şi finanţarea Autorităţii precum şiorganizarea şi dotarea cu personal. De asemenea aavut loc vizita de documentare la Lyon şi Barcelona.Proiectul de act normativ a fost finalizat şi înaintat laMinisterul Transporturilor şi Infrastructurii pentru avizareşi promovare. În prezent se află în dezbatere publică,iar în a doua parte a anului 2011 va fi adoptat decătre Guvernul României actul normativ care vareglementa înfiinţarea Autorităţii Metropolitane deTransport Bucureşti şi punerea în eficacitate a aces-teia.

g Asistenţa tehnică pentru măsuri pe termen scurtmenite să îmbunatăţească eficienţa şi eficacita-tea METROREX;

Proiectul a fost finalizat în sem.II 2007 şi Consultantula predat Raportul final.

O serie de recomandări au fost preluate în strategiade dezvoltare a Metrorex.

g Extinderea serviciilor METROREX în cadrul strate-giei de transport public metropolitan şi program deinvestiţii;

Proiectul a fost finanţat de Banca Mondială şi finali-zat în luna iulie 2009.

Se apreciază că în viitor, corelat cu atenţia acor-dată transportului local de către toţi factorii implicaţiatât la nivel local cât şi la nivel central, nu vor întarziasă apară şi rezultatele. Astfel se vor putea crea premi-sele pentru creşterea eficienţei transportului publicrealizat cu metroul, tramvaiul, troleibuzul sau autobu-zul şi pentru ridicarea standardului calitativ de servirea călătorilor.

35


Stra

teg

ia g

lob

ală

de

de

zvo

ltare

Strategia globală de dezvoltare şi modernizare a transportului

cu metroul în Bucureşti

36

Stra

teg

ia g

lob

ală

de

de

zvo

ltare


9.3 Programe de investiţiiÎn elaborarea strategiei de dezvoltare şi moderni-

zare a transportului cu metroul în Bucureşti s-a pornitde la identificarea căilor de creştere a contribuţiei

sistemului de transport cu metroul la modernizareatransportului public în Bucureşti.

Obiectivele prioritare pe termen scurt mediu şilung sunt prezentate după cum urmează:

n Extinderea reţelei de metrou1. Linia 5 Drumul Taberei - Pantelimon

Tronsonul 1 Drumul Taberei – Universitate

Perioada de realizare: 2010 -2015

Lungime traseu 9,035 Km / nr.staţii: 14

Valoare 623,5 mil.Euro + TVA

Magistrala deserveşte cartierul Drumul Tabereicare este deficitar în servicii de transport public.Populaţia cartierului numără 300.000 de locuitori şiare la dispoziţie o reţea de autobuze şi troleibuze şi olinie de tramvai care nu reuşesc sa facă faţă înperioada de vârf de trafic.

Tronsonul Universitate – Pantelimon Perioada de realizare: 2012 -2018

Lungime traseu 8,074 Km / nr. de staţii: 13

Valoare de 828,33 mil. Euro + TVA

Asigură legătura cartierului Pantelimon carenumără peste 250.000 locuitori cu centrul oraşului şizona de sud vest, cartierul Drumul Taberei.

2. Linia 6 Legătura reţelei de metrou cu AeroportulHenri Coandă – Otopeni

Durata de execuţie 7 ani: Punere în funcţiune (PIF):

2018

Lungime traseu 14 Km / nr. staţii: 14 (conform aviz

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii)

Valoare 1.055 mil. Euro + TVA

Asigură legătura reţelei de metrou cu AeroportulInternaţional Henri Coandă – Otopeni. Linia demetrou deserveşte zone de mare interes public: zoneexpoziţionale, de bussiness, zone de agrement şisupermarketuri şi zone rezidenţiale formând un cori-dor între centrul Bucureştiului şi Aeroporturile caredeservesc oraşul. Revitalizarea activităţilor şi stimula-rea dezvoltării zonei de nord şi a zonelor rezidenţialeîntre Băneasa şi Otopeni. Prin executarea acestei liniise realizează o legătură feroviară rapidă a douămoduri de transport vitale ale economiei, caleferată şi transport aerian ; prin extinderea liniei 4 dela Gara de Nord la Gara Progresu se va realiza cea

mai mare şi importantă linie de metrou pe diame-trala Nord – Sud a oraşului care va lega AeroporturileInternaţionale Bucureşti Otopeni şi Bucureşti Băneasa

cu gările de cale ferată Băneasa, Basarab, Gara deNord şi Gara Progresu şi implicit interconectarea cutransportul public de suprafaţă.

3. Linia 4 Lac Străuleşti – Gara de Nord- Gara Progresu

Tronson 1 Mai – Parc Bazilescu

Lungime traseu: 2,3 Km / nr. staţii: 2

Valoare: 59,62 mil.Euro + TVA

Finalizarea şi punerea în funcţiune cucălători a metroului pe tronsonul 1 Mai -Parc Bazilescu s-a realizat cu succes ladata de 01.07.2011.

Tronson Extindere Laminorului – LacStrăuleşti

Lungime 2,10 Km / nr. staţii: 2

Valoarea 150 mil. Euro + TVA

Linia reprezintă o secţiune adăugatăîn scopul facilitării legăturii cu DN1A într-o zonă unde este posibilă amplasareaunui Park &Ride. Punere în funcţiune(PIF): 2015

Tronson Gara de Nord – Gara Progresu Lungime traseu: 15 Km / nr. staţii: 20

Valoare 1.008 mil. Euro + TVA

Magistrala de tip diametral va conecta 2 din celemai importante staţii de cale ferată Gara de Nord şiGara Progresu cu Aeroporturile Internaţionale Bucu-reşti Otopeni şi Bucureşti Băneasa şi va avea cores-pondenţă cu toate magistralele de metrou în func-ţiune şi de perspectivă.

Punere în funcţiune (PIF): 2018

4. Linia 7 Voluntari – Bragadiru Perioada de realizare: 2012 -2018

Lungime traseu: cca. 25 Km / nr. staţii: 30, depou – 1;

Magistrala de metrou va fi realizată în scopul creş-terii mobilităţii persoanelor care în prezent se depla-sează pe direcţia S V – N E. Magistrala va interco-necta doua dintre cele mai populate şi aglomeratezone cu trecere prin centrul oraşului. De asemenea vadeservi cartierele rezidenţiale din zone de SV şicomerţul din zona de centură Alexandriei precum şicartierele Rahova şi Ferentari, facându-se legătura cucentrul oraşului şi zona Nord-Sud, Colentina – Volun-

tari. Realizarea acestei linii este propusă a se realiza înregim PPP.

5. Linia 3 Anghel Saligny - Preciziei, Extindere Păcii –Centura de Vest



Valoare: 189,0 mil. Euro

Prelungirea liniei 3 din staţia Păcii către zona marilorcentre de producţie şi comerţ din zona de Vest a ora-şului, zona rezidenţială şi a Autostrăzii A1. Se asigurăcondiţii pentru realizarea unui Park&Ride la ieşirea dinA1.

6. Linia 2 Berceni – Pipera, Extindere Pipera – Zonade servicii şi locuinţe Pipera - Tunari



Valoare: 650,0 mil. Euro

Dezvoltarea explozivă a zonei Pipera –Tunari, caurmare a apariţiei de zone de locuinţe ca şi a apro-pierii de viitoarea autostrada spre Ploieşti, va con-

duce la cererea de transport care să justi-fice, la nivelul anului 2020 extindereaLiniei 2 Berceni– Pipera către Pipera şiTunari.

y Creşterea atractivităţii reţelei demetrou existente prin:g Realizarea de facilităţi pentru acces,

nclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi,(cofinanţare BEI) – escalatoare (81) careau fost puse în funcţiune în anul 2010; 76ifturi şi 6 platforme mobile – termenpunere în funcţiune (PIF): 2012 - contractîn derulare

g Îndesirea staţiilor (realizarea a 10 noistaţii de metrou) şi deschiderea de noiaccese la staţiile existente, etapizat în 6ani de la obţinerea finanţării.y Modernizarea instalaţiilor existente

pe liniile în funcţiune, prin:


37


Stra

teg

ia g

lob

ală

de

de

zvo

ltare

38


Stra

teg

ia g

lob

ală

de

de

zvo

ltare

n Modernizarea instalaţiilor fixe din reţeaua exis-

tentă a căror durată de viaţă este în curs de expirare,fiind uzate fizic şi moral:

g Instalaţii electrice – prima etapă, cu termen definalizare în anul 2012 (cofinanţare BEI) – contractîn derulare;

g Instalaţii de ventilaţie, coroborat cu instalaţiileelectrice aferente – etapizat în 3 ani de la obţine-rea finanţării;

g Instalaţii sanitare – etapizat în 3 ani de la obţine-rea finanţării;

g Instalaţii de telecomunicaţii etapizat în 2 ani dela obţinerea finanţării;g Modernizarea căii de rulare prin extinderea sis-

temului elastic de fixare şi prindere – etapizat în 2ani de la obţinerea finanţării;

n Modernizarea staţiilor prin:g Înlocuirea plafoanelor suspendate, etapizat în 2

ani de la obţinerea finanţării ;g Construcţia de grupuri sanitare pentru publicul

călător, etapizat în 2 ani de la obţinerea finanţării.În anul 2008 s-au construit şi pus în funcţiune grupurisanitare la staţiile Piaţa Unirii şi Piaţa Victoriei;gFinisaje noi în staţiile de metrou - etapizat în 2 ani

de la obţinerea finanţării ;g Extinderea sistemului de semnalistică şi infor-

mare dinamică a publicului, pe întreaga reţea demetrou în funcţie - etapizat în 2 ani de la obţinereafinanţării. În anul 2010 s-a implementat contractul«Adaptare semnalistică pe Racord 1- AnghelSaligny – N.Grigorescu pe tronsonul N.Grigorescu-Eroilor-Preciziei şi în toate staţiile de corespon-denţă».

y Achiziţia de material rulant În cadrul Strategiei de dezvoltare şi modernizare a

transportului de călători cu metroul în Bucureşti seinclude şi politica de asigurare cu material rulantnecesar exploatării pentru înlocuirea parcului dematerial rulant de tip IVA şi dotarea noilor magistralecu trenuri.

S-au avut în vedere următoarele criterii:n Creşterea atractivităţii metroului prin:

g îmbunătăţirea condiţiilor de confort pentrucălători şi a creşterii siguranţei în exploatare, prinachiziţionarea de material rulant de generaţienouă şi înlocuirea celui existent, cu durata de viaţădepăşită;g reducerea intervalelor de circulaţie între trenuri,

pe măsura creşterii de transport, prin achiziţiona-rea de material rulant suplimentar ;g reducerea ponderii cheltuielilor de exploatare,

optimizarea consumului de energie, şi a cheltuieli-lor de exploatare prin achiziţionarea de materialrulant de generaţie nouă, cu parametri tehnici şienergetici şi de consum superiori, mai fiabil şi înlo-cuirea celui existent, cu durată de viaţă depăşită.

n Asigurarea de material rulant pentru liniile noi saupentru extinderea celor existente la nivelul necesităţi-lor în scopul acoperirii cererii de transport în condiţiide siguranţă ;

n Se are în vedere în etapa 2011-2014 achiziţia a 37trenuri de metrou a câte 6 vagoane fiecare necesarepentru înlocuirea parcului de material rulant înexploatare pe magistrala 3 (16 trenuri) şi asigurareacapacităţii de transport călători pentru tronsonul 1 almagistralei 5 – Drumul Taberei – Universitate (21 tre-nuri).

Date post:	28-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

Cuvânt înainte - Metrorex · 2011-10-24 · de trafic într-un oraN cu peste 2 milioane de...

Documents