INSTITUTII DE CREDIT CURSURILE VIII+X+XI+XII RISCURILE SI PRUDENTA BANCARA AN UNIV. 2014 - 2015

Lect. Univ. Dr. Alina-Nicoleta RADU alina.radu@fin.ase.ro

1. Organizare curs

Tipologia riscurilor bancare

Control si norme prudentiale bancare Acordurile de capital Basel

Referinte bibliografice

Dardac, N. si T. C. Barbu: Institutii de credit, Editura ASE, 2012

http://www.bnr.ro/Colocviul-%E2%80%9CSpre-o-noua-arhitectura-de-supraveghere-a-pie%C8%9Belor-financiare-in-Uniunea-Europeana%E2%80%9D-9492.aspx

Tipologia riscurilor bancare (1)

Bancile se confrunta cu anumite riscuri, unele specifice iar altele comune tuturor agentilor economici: riscuri generale riscuri comerciale (riscul client/produs, riscul de imagine); riscuri aferente bunurilor si persoanelor (riscul accidentelor, riscul de

delict); riscuri operationale si tehnice (riscul asupra tratamentului

operatiunilor, riscul asupra sistemului legat de telecomunicatii); riscuri de gestiune interna (riscul reglementarilor, riscul deontologic,

riscul strategic, riscul de insuficienta functionala, riscul asupra gestiunii personalului, riscul de dependenta tehnologica, riscul de comunicatii).

riscuri specifice bancii riscuri financiare (riscul de rata a dobanzii, riscul de lichiditate etc); riscuri de contrapartida (riscul clientelei, riscul interbancar etc).

Tipologia riscurilor bancare (2)

Riscul client/produs constituie riscul de lansare al unui nou produs sau riscul concurential si provine din inadaptarea unui produs sau serviciu la nevoile si asteptarile clientelei, sau din starea concurentei la un moment dat.

Cauzele generatoare ale acestui risc provin din slaba si insuficienta studiere a produsului ori a pietei, si dintr-o organizare interna necorespunzatoare. Efectele sunt: slaba rentabilitate a investitiilor (dezvoltarea produsului,

elaborarea unor proceduri de tratament, formarea personalului, publicitatea) si o scadere a activitatilor traditionale.

Recomandarile date de specialisti in vederea eliminarii acestui risc vizeaza: realizarea unor studii de piata prin testarea clientilor, crearea unui comitet de marketing si organizarea eficienta a activitatii.

Tipologia riscurilor bancare (3)

Riscul de imagine comerciala (denumit si risc de politica comerciala)

se manifesta atunci cand are loc o perceptie negativa a actiunilor comerciale ale bancii de catre clientii acesteia: de exemplu: relatiile bancii cu publicul sunt nefavorabile, presa publica

articole nefavorabile referitoare la activitatea bancara riscul de imagine comerciala poate antrena o scadere a activitatii, un timp

important pentru solutionarea reclamatiilor clientilor si o majorare a bugetului de comunicare si publicitate necesar pentru corijarea imaginii.

Modalitati prin care poate fi gestionat: realizarea de anchete sau

sondaje asupra clientilor, o mai buna coordonare a relatiilor cu publicul, segmentarea clientilor dupa comportament

Tipologia riscurilor bancare (4)

Riscul sectorial corespunde riscului legat de strategia de pozitionare a bancii pe piata si poate fi generat de o puternica concentrare a rentabilitatii asupra unui numar redus de piete. Acest risc poate genera pierderi financiare si o rentabilitate tot mai scazuta.

Riscul accidental (risc de insecuritate fizica) corespunde riscului legat de un eveniment neintentionat, care afecteaza securitatea fizica a persoanelor din banca sau a bunurilor bancii. de exemplu: un colaborator al bancii care a avut un accident cu un

autovehicul apartinand bancii un astfel de risc antreneaza o majorare a costului platilor de asigurare,

cheltuieli de securitate, inlocuirea sau repararea bunurilor distruse si a indemnizatiei platite personalului, in cazul in care accidentul 1-a afectat.

Tipologia riscurilor bancare (5)

Riscul din tratamentul operatiunilor, denumit risc operational, administrativ sau risc de "back-office", corespunde riscului legat de tratamentul administrativ si contabil al operatiunilor. Riscul operational este definit de Acordul Basel astfel: riscul de pierdere rezultat

din procese interne inadecvate sau esuate ale oamenilor, sistemelor sau evenimentelor externe.

Faptele generatoare ale acestui risc sunt o supraveghere incorecta a

operatiilor, o procedura de control ineficienta si erori neconstatate la timp, situatii care necesita timp de corectare a anomaliilor, precum si o deteriorare a imaginii bancii prin: frauda interna; frauda externa; securitatea sistemelor e-banking; procesarea defectuoasa a datelor despre clienti; intreruperi de activitate ca urmare a caderii sistemelor; punerea in pericol a activelor corporate; politici defectuoase legate de clienti, produse si servicii.

Gestionarea riscului poate fi realizata prin proceduri eficiente, o separare a functiilor (autorizare, realizare, control de prim rang) un cod de acces informatic confidential si utilizarea de tablouri de bord sile activitatii.

Tipologia riscurilor bancare (6)

Riscul reglementarilor este cunoscut si sub denumirea de risc juridic, risc fiscal sau penal si corespunde riscului legat de neaplicarea dispozitiilor legale sau a reglementarilor. Daca o banca nu respecta normele prudentiale impuse de reglementarile

bancare, atunci va suporta consecintele, sub forma unor sanctiuni ale Comisiei bancare, amenzi sau retragerea autorizatiei de functionare.

Riscul deontologic reprezinta riscul de procedura sau riscul de

control intern, care corespunde riscului legat de nerespectarea de catre banca a principiilor deontologice specifice sectorului bancar. Profesia bancara poseda o foarte puternica deontologie care este comparabila cu cea a medicilor, avocatilor sau preotilor.

Tipologia riscurilor bancare (7)

Legile bancare din fiecare tara, precizeaza normele si regulile pe care

trebuie sa le respecte institutiile bancare si personalul acestora. Astfel, functionarii bancari trebuie: sa fie transparenti, in ceea ce priveste operatiunile lor personale; sa aiba un comportament exemplar; in caz de demisie, sa nu dauneze bancii (principiul concurentei sanatoase si loiale).

De asemenea, normele precizeaza operatiunile interzise angajatilor, astfel: sa nu comunice unor terte persoane informatii cu privire la operatiunile clientilor si

ale bancii; sa nu profite de informatii confidentiale; sa nu abuzeze de pozitia lor in materie de credite ; sa nu accepte cadouri, avantaje materiale; sa nu utilizeze bunurile bancii in scopuri personale.

Tipologia riscurilor bancare (8)

Riscul strategic, cunoscut si sub denumirea de risc politic sau risc de management corespunde riscului generat de absenta unei strategii sau

existenta uneia ineficiente, in unul sau mai multe sectoare ale bancii.

de exemplu: o banca specializata in acordarea de credite persoanelor fizice, daca incearca sa se dezvolte si pe piata intreprinderilor, in conditiile neadaptarii strategiei, va alege numai intreprinderi in dificultate, motiv pentru care este necesara consultarea expertilor si elaborarea proiectelor de investitii de catre agentii economici solicitanti ai creditului.

Tipologia riscurilor bancare (9)

Riscul de gestiune a personalului, denumit si risc uman sau social, se concretizeaza in falimentul sistemului de gestionare a resurselor umane ale bancii. asemenea situatii apar, cu precadere in cazul bancilor

internationale care incearca sa armonizeze gestiunea personalului in diferite tari unde exista filiale implantate.

daca managementul resurselor umane nu se adapteaza la specificul socio-cultural al tarilor respective, atunci pot fi antrenate revendicari sociale si o demotivare a personalului.

Tipologia riscurilor bancare (10)

Riscul de dependenta tehnologica apare atunci cand utilizarea unei tehnologii leaga banca de furnizorul acesteia. cauzele pot fi enumerate astfel:

specificul materialelor de constructii, absenta competentei tehnice a personalului, costul ridicat al schimbarii tehnologiei si a procedurilor de lucru.

Principala consecinta a riscului de dependenta tehnologica este imposibilitatea evolutiei sistemului informatic, motiv pentru care se recomanda, ca procedura de gestionare a riscului, utilizarea unei tehnologii comune de catre mai multi furnizori de materiale si echipamente.

Tipologia riscurilor bancare (11)

Riscul de comunicare corespunde riscului financiar sau comercial legat de comunicarea de catre banca a rezultatelor si strategiei sale. de exemplu: daca o banca face publice rezultatele si

orientarile strategice, principala consecinta consta in pierderea independentei si in absenta unor castiguri, ca urmare a reactiilor din partea concurentei.

In vederea limitarii acestui risc, se recomanda, evaluarea tuturor anunturilor comerciale si financiare din punct de vedere al efectelor antrenate de divulgarea anumitor informatii.

Tipologia riscurilor bancare (12)

Riscul de rata a dobanzii corespunde unui risc de pierdere sau de absenta a castigului, fiind legat de

evolutia ratei de dobanda. este generat de o repartizare necorespunzatoare a resurselor intre creditele cu

rata fixa si cele cu rata variabila a dobanzii, precum si de detinerea de catre banca a unei pozitii nefavorabile in raport cu piata, din punct de vedere al ratei de dobanda.

Consecintele acestui tip de risc se concretizeaza intr-o pierdere financiara si

in absenta castigurilor. Gestionarea riscului ratei de dobanda poate fi realizata prin urmatoarele

metode: cunoasterea, in orice moment, a pozitiei bancii pentru diferite categorii de active; masurarea marjelor previzionate si a sensibilitatii la variatiile de rata de

dobanda (pentru operatiunile bilantiere si extrabilantiere); utilizarea instrumentelor financiare in scopul acoperirii impotriva acestui risc.

Tipologia riscurilor bancare (13)

Riscul de curs de schimb corespunde pierderii antrenate de variatia cursului devizelor in raport cu devizele de referinta in care banca si-a exprimat creantele sau datoriile. Pentru gestionare pot fi adoptate urmatoarele masuri: aplicarea unei bune repartitii a riscurilor pe devize; punerea in aplicare a unui scadentar pe devize si consolidat

in moneda de referinta a bancii; crearea unui comitat al angajamentelor; acoperirea sistematica a acestor riscuri.

Tipologia riscurilor bancare(14)

Riscul de lichiditate corespunde riscului de incetare a platilor datorita imposibilitatii bancilor de se refinanta, sau pierderilor legate de dificultatea bancii de a-si procura fondurile in conditii normale de pe piata monetara.

Principala cauza a acestui risc este structura dezechilibrata a bilantului, respectiv credite acordate pe termen mediu, lung si finantate prin depozite la vedere, precum si cotarea bursiera tot mai degradata.

Principalul efect antrenat de acest risc il constituie majorarea costului imprumutului pe care banca trebuie sa il suporte pentru a-si onora angajamentele sale la scadenta.

Dintre masurile speciale care pot fi utilizate pentru coordonarea riscului, poate fi precizata o buna masurare a nevoilor de finantare si a costului acestora.

Tipologia riscurilor bancare (15)

Riscul asupra titlurilor cu venit variabil (risc asupra actiunilor, risc de emisiune sau risc de tranzactionare) corespunde riscului de pierdere sau de absenta a castigului

ca urmare a variatiei valorii titlurilor detinute de banca.

Principalele cauze ale acestui riscului constau in degradarea situatiei financiare a intreprinderii ale caror titluri sunt detinute in portofoliu si in absenta diversificarii.

In vederea eliminarii acestui tip de risc se poate proceda la valorizarea periodica a portofoliului de titluri, supravegherea pietei bursiere, crearea unui comitet financiar.

Tipologia riscurilor bancare (16)

Riscul de faliment (risc al clientelei, risc de credit sau risc contencios) corespunde riscului asumat de banca in cazul falimentului unuia dintre clientii bancii. de exemplu, o banca puternic angajata intr-o intreprindere prin participatii la

capitalul acesteia, precum si prin credite de exploatare, se va confrunta cu acest risc, in cazul falimentului sectorului respectiv.

Factorii care antreneaza un asemenea risc sunt: conjunctura economica dificila,

starea de sanatate financiara necorespunzatoare a clientilor si absenta supravegherii clientilor. Pentru banca efectele antrenate se materializeaza in pierderi totale sau partiale ale

capitalului imprumutat si pierderi ale dobanzilor, in functie de natura garantiilor si de posibilitatile de valorificare ale acestora.

Pentru o buna gestionare a riscului, se recomanda o serie de masuri, astfel:

constituirea sistematica de garantii; punerea in aplicare a unui serviciu de centralizare a riscurilor; supravegherea riguroasa a limitelor autorizate la acordarea creditelor.

Tipologia riscurilor bancare (17)

Riscul interbancar (risc de contrapartida interbancara) corespunde riscului asumat de o banca atunci cand se produce

riscul aferent unei institutii de credit nationale sau straine. spre exemplu, acest risc este generat atunci cand o banca

acorda un imprumut unei alte banci care ajunge in stare de faliment, neputand rambursa imprumutul primit; astfel, prima institutie inregistreaza pierderi de capital si de dobanzi, partiale sau totale.

Se recomanda ca bancile sa procedeze la selectarea

clientilor interni sau externi, printr-o evaluare corespunzatoare prin rating si o supraveghere frecventa a contrapartidelor.

Tipologia riscurilor bancare (18)

Riscul de tara (risc suveran) corespunde pierderii sumei partiale/totale a imprumuturilor acordate unor

rezidenti intr-o tara cu risc sporit, indiferent care este termenul sau natura acestor crante.

un asemenea risc poate fi generat de un razboi, de o revolutie, de o schimbare de guvern, o catastrofa naturala, o gestionare necorespunzatoare, o conjunctura economica sau politica nefavorabila sau o scadere a pretului materiilor prime.

Principala consecinta, in cazul in care banca a acordat credit unei tari

riscante (a achizitionat titluri de stat), este de pierdere totala sau partiala a capitalului si a dobanzilor, in functie de eventualele renegocieri ale imprumuturilor.

Se recomanda o supraveghere constanta a tarilor riscante, practicarea asigurarii creditelor, constituirea de provizioane si recurgerea la piata secundara a creantelor.

Tipologia riscurilor bancare (19)

Riscul sistemic reprezinta probabilitatea ca, prin neindeplinirea obligatiilor, de catre un debitor

sa fie provocata o reactie in lant, antrenand astfel o criza bancara generalizata. Incapacitatea de plata a unui debitor afecteaza, dupa principiul dominoului, toate institutiile financiare cu care acesta are legatura directa.

Cauzele acestui risc sunt urmatoarele: gradul sporit de indatorare al firmelor

datorita comportamentului irational al managerilor; gradul sporit de contagiune datorat complexitatii retelei comerciale si a sistemului de plati; reducerea rapida a lichiditatii pe piata financiara cauzata de pierderea increderii in sistemul bancar; corelarea necorespunzatoare a activelor cu pasivele bancare.

Se recunoaste starea de criza sistemica atunci cand au loc nationalizari ale bancilor sau cand se produc retrageri masive ale depozitelor bancare la nivel de sistem bancar. Bancile Centrale au adoptat o serie de mecanisme de prevenire a acestor crize,

dezvoltand modele statistice si modele matematice de avertizare timpurie.

Control si norme prudentiale bancare (1)

Regulile prudentiale bancare se exprima, cel mai adesea, prin anumiti indicatori care au ca sfera de cuprindere principalele aspecte ale gestiunii bancare.

Printre indicatorii cei mai importanti se numara: Nivelul capitalului minim Indicatorul efectului de levier Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate Expunerile mari

Control si norme prudentiale bancare (2)

Caracteristici comune: reglementarile prudentiale vizeaza, in mod esential,

institutiile de credit, spre deosebire de constrangerile prudentiale din domeniul industrial care vizeaza produsele: marime, greutate, componenta. In domeniul bancar, reglementarile se refera la practicile bancare

si la structura institutiei respective, ceea ce conduce la efecte asupra bilantului bancar.

pentru majoritatea reglementarilor, instrumentul central de

masura il constituie notiunea de fonduri proprii, ceea ce face posibila armonizarea la nivel european si international a regulilor adoptate.

Control si norme prudentiale bancare (3)

Indicatorul de solvabilitate este cel mai cunoscut indicator de prudenta bancara si are, ca

obiectiv central, garantarea capacitatii institutiilor de credit de a face fata falimentului debitorilor, si de asemenea, de a atenua inegalitatile concurentiale dintre diferite sisteme nationale.

Indicatorul de lichiditate impus tuturor bancilor si institutiilor de credit, care sunt obligate sa

respecte un raport egal cel putin cu 100%, intre elementele de activ si elementele de pasiv, considerate exigibile pe o perioada de o luna.

Acordurile de capital Basel

Evolutia reglementarilor privind cerintele minime de capital

Acordul de capital Basel I

Acordul de capital Basel II

Evolutia principalilor indicatori ai sistemului bancar

Limitele Basel II in contextul crizei economico-financiare

Basel III - Principalele masuri reformatoare

Imbunatatirea cadrului de reglementare microprudentiala

Masuri de gestionare a riscului sistemic

Evolutia reglementarilor privind cerintele minime de capital (1)

Basel I Basel II

Principii

Cadru de reglementare care impune acelasi management al riscurilor tuturor categoriilor de institutii de credit

Cadru de reglementare care urmareste dezvoltarea managementului riscurilor in functie de particularitatile fiecarei institutii de credit

Rezultate

Caracteristicile /limitele cadrului de reglementare:

lipsa senzitivitatii fata de profilul de risc al fiecarei institutii de credit

cerintele reglementate de management al riscurilor sunt disociate de modalitile institutiilor de credit de realizare a managementului riscului n contextul deciziilor de business

Caracteristicile cadrului de reglementare:

abordare bazata pe profilul de risc, volumul si gradul de sofisticare ale activitatii, cu drepturi si raspunderi sporite pentru institutiile de credit

convergenta obiectivelor interne ale institutiilor de credit (in domeniul managementului riscului si in cel al luarii deciziilor de afaceri) cu cele urmarite de autoritatile de supraveghere

Evolutia reglementarilor privind cerintele minime de capital (2)

Basel I Basel II

Pilon I Pilon II Pilon III

Reguli administrative pentru stabilirea nivelului minim de capital in vederea acoperirii:

riscului de credit (Acordul din 1988)

riscului de piata (Amendament din 1996)

Cerinte minime de capital

risc de credit abordarea standardizata (bazata

pe ratingurile externe ale agentiilor de rating)

abordarea bazata pe ratingurile interne obtinute prin modelare interna la nivelul institutiei de credit

varianta de baza varianta avansata

risc de piata abordarea standard abordarea bazata pe modele

interne

risc operational abordarea indicatorului de baza abordarea standardizata abordarea evaluarii avansate

Supravegherea adecvarii capitalului institutia de credit

raspunde de procesul intern de adecvare a capitalului la toate riscurile rezultate din activitatea sa

autoritatea de supraveghere revizuieste procesul intern de adecvare a capitalului la riscuri

mecanisme de interventie timpurie a autoritatii de supraveghere

Disciplina de pia cerinte de

furnizare de informatii catre piata privind strategiile, politicile si rezultatele in domeniul managementului riscurilor, inclusiv in ceea ce priveste adecvarea capitalului la riscuri

Basel I versus Basel II. Inconveniente in domeniul evaluarii riscului de credit

Necesarul de capital calculat potrivit Basel I: nu asigura diferentierea riscului de credit pentru angajamentele pe termen lung

fata de cele pe termen scurt

nu asigura diferentierea riscului de credit pentru clienti avand rating-uri diferite

nu surprinde corelatiile inter si intraportofolii ca efect al diversificarii acestora

nu surprinde riscurile induse de utilizarea instrumentelor financiare derivate

Concluzie: Basel I evalueaza un risc determinat administrativ (prin aplicarea de ponderi prestabilite), in timp ce Basel II rafineaza metodele de evaluare a riscului prin oferirea posibilitatii institutiilor de credit de a-si dezvolta modele interne specifice pentru managementul riscului

Evolutia reglementarilor privind cerintele minime de capital (3)

Limitele Basel II in contextul crizei economico-financiare (1) Calibrarea insuficienta a modelelor interne care nu au avut

capacitate predictiva pentru semnalizarea crizei financiare in conditiile insuficientei dezvoltari a testului de stres pentru variabile macroeconomice (lipsa componentei macroprudentiale)

Subestimarea unor riscuri importante si supraestimarea capacitatii institutiilor de credit de a le gestiona corespunzator ex. perceptia generala ca distribuirea riscurilor prin securitizare

diminueaza amplitudinea acestora s-a dovedit, la nivel global, a fi incorecta

Supraestimarea caracterului fidel al evaluarilor acordate de agentiile de rating, in lipsa unor norme profesionale minime si a unei supravegheri a acestora

Limitele Basel II in contextul crizei economico-financiare (2) Permite asumarea nesustenabila a unui volum

supradimensionat al riscurilor in raport cu baza de capital (amplificarea exagerata a efectului de levier)

Gestionarea insuficienta a lichiditatii de pe piata si a interactiunii intre riscul de credit si riscul de lichiditate (reflectarea necorespunzatoare in calculul cerintei de capital a problemelor de lichiditate ale institutiilor de credit)

Caracterul prociclic al cerintelor de capital amplifica declinul pietelor

Limitele Basel II pe scurt (1)

sursa:www.bnr.ro

Limitele Basel II - pe scurt (2)

sursa:www.bnr.ro

Basel III Principalele masuri reformatoare (1) Obiective Basel III:

Imbunatatirea capacitatii sectorului bancar de a absorbi socurile aferente unor situatii de criza economico-financiara, reducand astfel riscul de transfer al acestora catre economia reala si catre sectorul finantelor publice pentru evitarea interventiei pe viitor a statului in salvarea sectorului bancar

Solutii exclusiv private pentru asigurarea unui exit ordonat al oricarei institutii financiare-problema, indiferent de marime (eliminarea conceptului de too big to fail)

Set de masuri elaborate de Comitetul de la Basel ca urmare a solicitarii G20 din iunie 2009

Acordul grupului Guvernatorilor din cadrul Comitetului de la Basel, din septembrie 2010, in ceea ce priveste cresterea standardelor minime de capital

Basel III Principalele masuri reformatoare (2)

Masuri reformatoare pentru imbunatatirea cadrului de reglementare a sectorului bancar:

Imbunatatirea cadrului de reglementare microprudentiala pentru a creste rezistenta la soc a bancilor in perioade de criza

Dezvoltarea unui cadru de reglementare pentru gestiunea riscurilor sistemice si pentru evitarea amplificarii prociclice a acestora

Basel III Principalele masuri reformatoare (3)

Masuri de reglementare la nivel micro si macro prudential

sursa:www.bnr.ro

Basel III Principalele masuri reformatoare (4)

Masuri ce vizeaza cresterea calitatii bazei de capital a institutiilor de credit

Obiectiv: asigurarea unei mai bune capacitati de absorbtie a pierderilor: Mijloace:

Majorarea cerintei minime de fonduri proprii de nivel 1 si a cerintei minime de capitaluri proprii

Criterii de eligibilitate mai stricte pentru instrumentele hibride (instrumente de datorie pe termen lung convertibile in actiuni) aferente fondurilor proprii de nivel 1

Reducerea ponderii fondurilor proprii de nivel 2 in cadrul fondurilor proprii totale (de la un maxim de 100% din Tier 1 la un maxim admis de doar 33% din Tier 1)

Eliminarea fondurilor proprii de nivel 3 (imprumuturile subordonate pe termen scurt ce erau utilizate exclusiv pentru acoperirea riscului de piata)

Basel III Principalele masuri reformatoare (5)

BASEL III vs BASEL II Capitalul reglementat

sursa:www.bnr.ro

Basel III Principalele masuri reformatoare (6)

Evolutia componentei fondurilor proprii

Indicatori Basel I Basel II Basel III

Fonduri proprii Fonduri proprii = Tier 1 + Tier 2 + Tier 3

Fonduri proprii = Tier 1 + Tier 2 + Tier 3

Fonduri proprii = Tier 1 + + Tier 2

Fonduri proprii de nivel 1 (Tier 1)

Tier 1 capitaluri proprii (capital social, rezerve si profit) si instrumente hibride de capital (obligatii cu posibilitate de conversie in actiuni)

Tier 1 capitaluri proprii si instrumente hibride de capital

Tier 1 capitaluri proprii si instrumente hibride de capital de calitate superioara

Fonduri proprii de nivel 2 (Tier 2)

Tier 2 maximum 100% din Tier 1 Tier 2 De baza (titluri pe durata nedeterminata) Suplimentar (imprumuturi subordonate la termen, cu scadenta mai mare de 5 ani) maximum 50% din Tier 1

Tier 2 maximum 100% din Tier 1 Tier 2 De baza (titluri pe durata nedeterminata) Suplimentar (imprumuturi subordonate la termen, cu scadenta mai mare de 5 ani) maximum 50% din Tier 1

Tier 2 maximum 33 % din Tier 1 Tier 2 titluri pe durata determinata/nedeterminata si imprumuturi subordonate la termen, cu scadenta mai mare de 5 ani

Fonduri proprii de nivel 3 (Tier 3)

Tier 3 imprumuturi subordonate pe termen de minim 2 ani maximum 150% din Tier 1

Tier 3 imprumuturi subordonate pe termen de minim 2 ani maximum 150% din Tier 1

X

Basel III Principalele masuri reformatoare (7)

Evolutia cerintelor minime reglementate de capital

Indicatori Basel I Basel II Basel III

Cerinta minima de fonduri proprii

8% 8% 8%

Cerinta minima de fonduri proprii nivel 1

4% 4% 6%

Cerinta minima de capitaluri proprii

2% 2% 4,5%

risclaponderateActivepropriiFonduri

risclaponderateActiveniveldepropriiFonduri 1

risclaponderateActivepropriiCapitaluri

Basel III Principalele masuri reformatoare (8)

Masuri ce vizeaza prociclicitatea Basel II perioada de crestere economica

Basel III Principalele masuri reformatoare (9)

perioada de declin economic

Basel III Principalele masuri reformatoare (10)

Prociclicitatea Basel II solutii

Amortizorul anticiclic de capital

Majoreaza cerintele de capital in perioadele de crestere economica se diminueaza posibilitatea de extindere a bilantului

Diminueaza cerintele de capital in perioadele de declin economic scade presiunea de contractare a bilantului

Basel III Principalele masuri reformatoare (11) Masuri ce vizeaza franarea cresterii nesustenabile a bilantului institutiilor de

credit prin introducerea unui indicator simplificat de solvabilitate indicatorul efectului de levier (eng. leverage ratio) cu caracteristici neciclice

Leverage ratio reprezinta raportul intre fonduri proprii de nivel 1 si activul bilantier plus elementele din afara bilantului neponderate la risc

Nivel minim agreat = 3%

Testarea acestui indicator se va realiza in perioada 2013-2017

Nivel considerat destul de conservator pentru marile grupuri bancare cu activitate semnificativa pe pietele de capital

Basel III Principalele masuri reformatoare (12) Context Abordarea Basel II (i III) n ceea ce privete riscul de credit

Critica Activele carora le corespunde o pondere de risc scazuta sau

0% pot fi achizitionate in proportii semnificative, fara ca acestea sa implice cresterea capitalului (sau cu un cost de capital extrem de scazut)

Basel III Principalele masuri reformatoare (13)

sursa:www.bnr.ro

Basel III Principalele masuri reformatoare (14)

Indicatorul efectului de levier caracteristici

Simplu indicator simplificat de solvabilitate Bazat pe date contabile, fara a mai fi supus unor

ajustari ulterioare Masura de stopare a expansiunii exagerate a

bilantului

Basel III Principalele masuri reformatoare (15)

Masuri ce urmaresc introducerea unui standard minim global privind riscul de lichiditate:

Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate pe termen scurt indicator al lichiditatii imediate care reflecta masura in care activele foarte lichide ale unei institutii de credit acopera iesirile potentiale de fluxuri banesti in conditii de stres pe parcursul unei luni

Indicatorul de finantare stabila neta pe termen mediu expresia modului de realizare a unei finantari stabile calculate pentru conditiile unei crize mai prelungite (cateva luni)

Indicatorul semnaleaza masura in care cresterea bilantului se realizeaza disproportionat pe seama unor pasive insuficient de stabile

Basel III Principalele masuri reformatoare (16) Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (eng. Liquidity coverage Ratio LCR) - pe termen scurt - 30 de zile

Obiectiv

Acoperirea nevoilor de lichiditate pe un orizont de timp de 30 de zile in conditiile unui scenariu de criza combinat (institutie si piata)

Basel III Principalele masuri reformatoare (17) Indicatorul de finantare stabila neta (eng. Net Stable Funding

Ratio - NSFR) - pe termen mediu 1 an

Obiectiv

Evitarea utilizarii excesive a unei finantari pe termen scurt in perioade caracterizate de o lichiditate ampla

Basel III Principalele masuri reformatoare (18) Supravegherea lichiditatii sucursalelor si filialelor

Sucursalele (bancilor din alte State Membre) - supravegherea

riscului de lichiditate trece de la statul membru gazda (host) la statul membru de origine (home)

Filialele (bancilor din alte State Membre) - opiune nationala privind posibilitatea exercitarii supravegherii riscului de lichiditate la nivel individual de catre statul gazda (host)

Sub-grupuri de lichiditate apare posibilitatea supravegherii lichiditatii la nivel consolidat pentru grupuri/subgrupuri bancare

Analiza microprudentiala - Romania

BNR foloseste ca instrument de identificare timpurie a deteriorarii performantei institutiilor de credit un model econometric de cuantificare a probabilitatii de deteriorare a ratingului, numit CAAMPL (capital adequacy (C), quality of assets (A), quality of the stock holding (A), management (M), profitability (P), liquidity (L) and sensitivity (S)).

Principalele categorii de date utilizate sunt: Indicatorul de solvabilitate, Indicatorul de profitabilitate, Indicatorul de lichiditate, Indicatorul privind calitatea activelor, Indicatorul privind pozitionarea in piata a institutiei de credit. Cota de piata in functie de valoarea portofoliului de credite al fiecarei institutii de

credit. In functie de rezultatele analizei, sunt realizate clasificari pe diferite categorii de risc, numite ratinguri.

Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (1)

Obiective: vizeaza diminuarea amplificarii socurilor economice:

In timp prin reducerea prociclicitatii In cadrul sectorului financiar si al economiei in ansamblu gestionarea riscurilor

aferente interconectivitatii excesive dintre bancile de importanta sistemica

Managementul riscului sistemic si al interconectivitatii sistemice

Constituirea in perioadele de avant economic a unor segmente tampon/amortizoare de capital ce vor putea fi utilizate apoi in cursul perioadelor de criza

Promovarea provizionarii dinamice/prospective (forward looking), pentru contrabalansarea efectului prociclic al provizioanelor contabile, al caror nivel este subestimat in perioadele de avant economic

Cerinte de capital suplimentare pentru institutiile financiare de importanta sistemica Managementul crizelor bancare

Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (2)

Constituirea segmentelor tampon de capital

Segmentul tampon/Amortizorul fix de conservare a capitalului Nivel fix de conservare a capitalului = 2,5% peste cerinta minima reglementata

Nivelul de conservare se stabilete in plus fata de nivelul minim al cerintei totale de capital de 8% si trebuie realizat din elemente de capital propriu (actiuni comune, profit, rezerve legale)

In perioadele in care banca inregistreaza pierderi astfel incat acest nivel de conservare nu mai poate fi mentinut (si astfel baza de capital se apropie de nivelul cerintei minime reglementate), nu mai sunt permise distribuiri de dividende pana la refacerea nivelului de conservare

Segmentul tampon/Amortizorul variabil contraciclic Nivelul sau va varia in cadrul unei plaje de 0-2,5%, in functie de variabile macroeconomice

nationale

Acest nivel se va adauga segmentului tampon fix si va fi stabilit de Banca Nationala a Romaniei in functie de evolutia parametrilor macroeconomici

Se are in vedere aplicarea graduala a segmentelor tampon/amortizoarelor

Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (3)

sursa:www.bnr.ro

Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (4)

Cadrul de solutionare a crizelor bancare:

Obiectiv: asigurarea cadrului legal pentru reglementarea lichidarii ordonate a oricarei institutii de credit, inclusiv a acelora de importanta sistemica (considerate pana in prezent a fi too big to fail), fara ca efectele/costurile acestor falimente sa fie suportate in cele din urma de catre contribuabili si fara a afecta stabilitatea financiara

Domenii de reglementare:

masuri preventive

masuri de interventie timpurie

masuri de lichidare/insolventa

finantarea mecanismelor de solutionare a crizelor bancare

Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (5)

1. Masuri preventive:

Intarirea supravegherii prin:

Introducerea obligativitatii de elaborare a unor planuri de redresare (care s contina masuri pentru solutionarea de catre institutia de credit a unor probleme de lichiditate, finantare sau reducere a riscurilor) si a unor planuri de lichidare (care sa planifice, in caz de faliment, transferarea afacerii catre alta institutie de credit sau lichidarea bancii problema)

Prevederea posibilitatii pentru autoritati de a solicita institutiei de credit luarea de masuri de ajustare a operatiunilor, a structurii organizatorice, limitarea expunerilor etc.

Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (6)

2. Masuri de interventie timpurie:

Acordarea de competente sporite autoritatii de supraveghere (posibilitatea de a solicita capital suplimentar, posibilitatea de a interzice distribuirea dividendelor, de a solicita inlocuirea anumitor persoane cu functie de conducere/administrare a institutiei de credit, de a solicita incetarea anumitor activitati excesiv de riscante)

Urmarirea modului de implementare a planurilor de redresare

Instituirea administrarii speciale (numirea unui administrator special avand competentele structurii de conducere a institutiei de credit, cu scopul redresarii acesteia)

Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (7)

3. Masuri de lichidare/insolventa: Prima optiune: institutia de credit aflata in insolventa/faliment va fi supusa lichidarii

in cadrul procedurilor obisnuite de faliment si lichidare A doua optiune: lichidarea institutiei de credit cu transferul activitatii acesteia, din

ratiuni de mentinere a stabilitatii financiare transferul total sau partial al activelor de buna calitate ale institutiei de credit-problema cu

asumarea de pasive de catre alta institutie de credit (purchase and assumptions) se poate finanta din fondul pentru compensarea depozitelor, cu conditia ca aceasta finantare

sa nu depaseasca sumele pe care FGD ar trebui s le plateasca deponentilor separarea activelor toxice (good/bad bank split off) si transferarea acestora catre un vehicul

separat crearea unei banci-punte (bridge bank), catre care sa se transfere temporar, total sau partial,

patrimoniul unei institutii de credit falimentare, cu asigurarea desfasurarii in continuare a activitatii, pana la o stabilizare a conditiilor pietei care sa permita vanzarea catre un achizitor privat

A treia optiune: institutie de credit in esenta viabila, dar conditii financiare dificile datorita factorilor exogeni restructurare cu continuarea activitatii

reducerea pasivului prin stergerea datoriilor creditorilor chirografari si conversia datoriilor in actiuni

Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (8)

4. Finantarea mecanismelor de solutionare (rezolutie) a crizelor bancare Pentru evitarea utilizarii pe viitor a fondurilor publice in solutionarea problemelor

institutiilor de credit aflate in dificultate

Comisia Europeana propune constituirea la nivel national a unor fonduri de rezolutie

bancara, alimentate prin contribuii ex ante ale institutiilor de credit autorizate n statul respectiv

Contributiile vor acoperi si sucursalele institutiilor de credit respective deschise in alte

state membre UE

Contributiile la fondurile de solutionare bancara vor creste gradual, pe masura redresarii situatiei economice (masur anticiclica)

Gestionarea acestor fonduri se poate realiza: prin intermediul Fondurilor de Garantare a Depozitelor, dar cu evidentierea separata a

acestor contribuii fata de cele destinate compensarii deponenilor sau in mod distinct de catre alte institutii

Concluzii

Initiative stratificate pentru a reduce probabilitatea aparitiei unei crize, impactul si costurile acesteia

Institutii de creditCursURILE VIII+X+XI+XII RISCURILE SI PRUDENTA BANCARAAN Univ. 2014 - 20151. Organizare cursReferinte bibliograficeTipologia riscurilor bancare (1)Tipologia riscurilor bancare (2)Tipologia riscurilor bancare (3)Tipologia riscurilor bancare (4)Tipologia riscurilor bancare (5)Tipologia riscurilor bancare (6)Tipologia riscurilor bancare (7)Tipologia riscurilor bancare (8)Tipologia riscurilor bancare (9)Tipologia riscurilor bancare (10)Tipologia riscurilor bancare (11)Tipologia riscurilor bancare (12)Tipologia riscurilor bancare (13)Tipologia riscurilor bancare(14)Tipologia riscurilor bancare (15)Tipologia riscurilor bancare (16)Tipologia riscurilor bancare (17)Tipologia riscurilor bancare (18)Tipologia riscurilor bancare (19)Control si norme prudentiale bancare (1)Control si norme prudentiale bancare (2)Control si norme prudentiale bancare (3)Acordurile de capital BaselEvolutia reglementarilor privind cerintele minime de capital (1)Evolutia reglementarilor privind cerintele minime de capital (2)Slide Number 29Limitele Basel II in contextul crizei economico-financiare (1) Limitele Basel II in contextul crizei economico-financiare (2) Limitele Basel II pe scurt (1)Limitele Basel II - pe scurt (2)Basel III Principalele masuri reformatoare (1)Basel III Principalele masuri reformatoare (2)Basel III Principalele masuri reformatoare (3)Basel III Principalele masuri reformatoare (4)Basel III Principalele masuri reformatoare (5)Basel III Principalele masuri reformatoare (6)Basel III Principalele masuri reformatoare (7)Basel III Principalele masuri reformatoare (8)Basel III Principalele masuri reformatoare (9)Basel III Principalele masuri reformatoare (10)Basel III Principalele masuri reformatoare (11)Basel III Principalele masuri reformatoare (12)Basel III Principalele masuri reformatoare (13)Basel III Principalele masuri reformatoare (14)Basel III Principalele masuri reformatoare (15)Basel III Principalele masuri reformatoare (16)Basel III Principalele masuri reformatoare (17)Basel III Principalele masuri reformatoare (18)Analiza microprudentiala - RomaniaBasel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (1)Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (2)Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (3)Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (4)Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (5)Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (6)Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (7)Basel III Masuri de gestionare a riscului sistemic (8)Concluzii