Integrarea economica regionalaTematica cursului

1 Integrarea economica regionala concept premise factori2 Forme de aranjamente de integrare regională3 Teorii ale Integrarii Economice4 Efectele liberalizării preferenţiale a fluxurilor comerciale şi ale formării

blocurilor comerciale5 Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa6 Integrarea regionala pe continentul american

61 Integrarea Economica Nord Americana (Comuitatea de Comert Liber Nord American-NAFTA

62 Integrarea economica in America de Sud si Caraibe Asociatia Latino-Americana (ALADI)

63 Grupul Andin sau Comunitatea Andina de Natiuni ( PAa-CAN)64 Piata Comuna Sudului (MERCOSUR)65 Piata Comuna Central-Americana(PCCA)66 Comunitatea si piata comuna a Caraibelor ( CARICOM)67 Zona de Liber Schimb a Americilor (FTTA)

7 Integrarea regionala in Africa si Orientul Mijlociu8 Asia in procesul integrarii si cooperarii regionale9 Spatiul ex-sovietic in contextul globalizarii si integrarii regionale

Cursul 1Integrarea economică concept premise si factori

1 Abordarea la scară spaţială a economiei

Icircn teoria economică există icircn general două niveluri de cercetare dinstincte

nivelul microeconomic care se ocupă de cunoaşterea comportamentului firmelor

şi consumatorilor individuali şi interacţiunea lor pe piaţă independent de comportamentul

agregatelor macroeconomice şi de funcţionarea economiei ca icircntreg

nivelul macroeconomic care pune accentul pe determinarea agregatelor

macroeconomice (venitul total gradul de ocupare a forţei de muncă rata inflaţiei oscilaţiile

creşterii economice etc) deci pe funcţionarea şi comportamentul sistemului economiei

naţionale icircn complexitatea sa icircn centrul atenţiei teoriilor macroeconomice se află icircn final

rolul pe care statul icircl are icircn icircntregul context economic

Icircntr-o asemenea viziune analiza comportamentelor la cele două niveluri se realizează

izolat fără a aprofunda relaţiile şi interconexiunile dintre acestea

Icircn consecinţă a apărut necesitatea unui nivel intermediar de cercetare

nivelul mezoeconomic care studiază comportamentul grupurilor la un nivel

mediu de agregare icircntre factorii de decizie politici (nivelul macroeconomic) şi

comportamentele individuale (nivel microeconomic)

Acest nivel mezoeconomic se concretizează icircn două tipuri de analize

- analize sectoriale la nivel de ramură subramură activitate domeniu etc)

- analize regionale (teritoriale sau spaţiale) la nivel de localitate zonă judeţ

regiune etc)

Icircn acest sistem ierarhic de analiză poate fi integrat şi

nivelul mondoeconomic al ariilor continentale şi al uniunilor de state la care

se realizează analiza spaţială la nivelul ansamblului economiilor sau a unui grup de state

(uniuni de state)

Concluzie

Abordarea spaţială a economiei presupune reducerea decalajelor şi optimizarea

echilibrelor la nivel de

- localităţi zone judeţe regiuni etc din cadrul unei economii naţionale

- state şi regiuni ale statelor membre ale unor uniuni de state (de ex Uniunea

Europeană)

- state ale lumii

2 Aspecte introductive ale integrarii economice regionale concepte de bază

Integrarea economică este un proces complex multidimensional şi dinamic care a

devenit un aspect important al economiei internaţionale mai ales icircn ultimele decenii

Icircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne

bull verbul ldquoa integrardquo = ldquoa include a icircngloba a icircncorpora a armoniza icircntr-un totrdquo

bull substantivul integrare = ldquoacţiunea de a (se) integra si rezultatul eirdquo

Termenul provine din latinescul ldquointegro-arerdquo care icircnseamnă a pune la un loc a

icircntregi a completa a reuni mai multe părţi icircntr-un tot unitar sau pentru constituirea unui

icircntreg a restabili

Termenul de integrare este folosit şi icircn sens sociologic pentru a desemna stabilirea

unei stracircnse interdependenţe icircntre părţile unei fiinţe vii sau icircntre membrii unei societăţi ale

unei uniuni formate din multiple entităţi sau din mai multe grupări de indivizi

Din punct de vedere economic icircn literatura de specialitate termenul este utilizat atacirct

la nivel macroeconomic (integrare regională integrare europeană integrare internaţională

integrare interstatală etc) cacirct şi microeconomic (integrarea icircntreprinderii1)

In ceea ce ne priveşte ne vom referi icircn continuare la integrarea economică

regionala

Din Dicţionarul Enciclopedic rArr integrarea economică regionala este o trăsătură

esenţială a evoluţiei economiei mondiale icircn perioada postbelică care constă icircntr-o cooperare

adacircncită şi permanentă convenită şi programată icircntre ţări vecine pe baza unor acorduri sau

tratate interguvernamentale prin care se prevăd icircnfiinţarea unor organizaţii regionale cu

caracter integraţionist (respectiv a unui spaţiu economic unificat) ea reflectă o treaptă

calitativ superioară de adacircncire a interdependenţelor economice ştiinţifice şi tehnice şi a

specializărilor icircntre economiile diferitelor ţări

Dicţionarul de economie (coord Niţă Dobrotă) conferă noţiunii de integrare

economică numeroase sensuri trecerea de la microspaţii la macrospaţii crearea unor

ansambluri economice tot mai vaste absenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a

acestora din raporturile economice icircntre diferite state stabilitatea şi eficienţa economică a

relaţiilor dintre state2

Integrarea economică nu este un scop icircn sine ci un mijloc o cale spre realizarea unor

obiective ca ridicarea prosperităţii tuturor părţilor menţinerea păcii prin reducerea şansei de

conflict armat icircntre parteneri

Jan Tinbergen laureat al Premiului Nobel icircn domeniul ştiinţelor economice

defineşte integrarea ca fiind ldquocrearea celei mai de dorit structuri economice mondiale prin

suprimarea obstacolelor artificiale din calea funcţionării optime şi prin introducerea

deliberată a tuturor elementelor necesare coordonării şi unificăriirdquo El face distincţia icircntre

conceptele de integrare negativă (= eliminarea tuturor discriminărilor şi restricţiilor din calea

circulaţiei mărfurilor şi a mijloacelor de producţie) şi integrare pozitivă (= modificarea

instrumentelor şi instituţiilor existente precum şi crearea unora noi formarea şi aplicarea unor

politici coordonate şi comune icircn vederea realizării unor obiective economice şi de bunăstare

altele decacirct eliminarea discriminărilor)

1 Strategie de dezvoltare a unei icircntreprinderi prin asocierea fuziunea sau absorbţia altor icircntreprinderi icircn scopul creşterii capacităţii de concurenţă sporirii vacircnzărilor şi reducerii costurilor Dicţionar Enciclopedic vol III (H-K) Editura Enciclopedică Bucureşti 19992 Confunivdr Mirela Diaconescu - Economie europeană

Accepţiunilor de mai sus acordate termenului de integrare li se adaugă şi distincţia

care este făcută relativ recent de către teoriile integrării icircntre integrarea formală (ce

presupune schimbări ale reglementărilor juridice şi de altă natură icircn direcţia compatibilizării

reciproce şi atingerii funcţionalităţii eficiente a comunităţii) şi integrarea informală (care se

referă la dinamica producţiei a comerţului cu bunuri şi servicii şi a sistemelor de

comunicaţie) Dacă integrarea formală depinde direct de iniţiative politice integrarea

informală se desfăşoară mai mult prin forţa mecanismelor civilizaţiei europene actuale

(Andrei Marga - Filosofia unificării europene)

Integrarea economica e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau

mai multe tari de a se uni si a forma un spatiu unic economic o piata unica mai eficienta si

mai productiva Integrarea economica este una din trasaturile caracteristice esentiale ale

economiei mondiale contemporane Procesul de integrare a determinat formarea unor noi

centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta

din lumea contemporana La etapa actuala exista citeva centre integrationiste de putere

economica care influnteaza real toate regiunile si economiile tarilor lumii printre care putem

mentiona Uniunea Europeana Acordul Nord American pentru Comert Liber (NAFTA)

Asociatia Statelor din Asia de Sud Est (ASEAN) Piata comuna a sudului (MERCOSUR-

MERCOSUL)

Pe viitor se prevede formarea noilor centre integrationiste ca Asociatia de cooperare

Asia Pacific (APEC) Cooperarea Economica a Tarilor Marii Negre (CEMN) CSI

Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica (ODDEGUAM)

Integrarea economică este rezultatul acţiunii unui complex de factori dintre care se

apreciază că cei economici şi politici deţin o pondere semnificativă (cunoasteti ex integrarii

in Europa) Indiferent de natura motivaţiilor primordiale factorii economici şi cei politici

sunt interdependenţi Icircn integrare nevoia de cooperare şi coordonare manifestacircndu-se

insistent icircn stadiile mai avansate ale integrării Icircn afară de premisele economice şi politice au

fost aduşi icircn discuţie factorii geografici şi culturali

Paul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri

comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din

fluxurile lor comerciale

Samuel Hungtington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide icircn acelaşi

timp Icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar

organizaţiile internaţionale cum ar fi UE formate din state cu trăsături culturale comune au

mai mult succes decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile

Integrarea economică determină transformarea sistemului internaţional contemporan

şi alterează oarecum viziunea clasică asupra rolului statului şi asupra conceptului de

suveranitate

Interguvernamentalism şi supranaţionalism

Integrarea economică poate fi abordată

- fie din perspectivă confederalistă

- fie din perspectivă federalistă

Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că

statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională Scopul

nu este de a crea un nou bdquosuperstatrdquo care să le icircnglobeze pe toate ci de a pune icircn legătură

statele suverane icircntr-o confederaţie icircn care fiecare icircşi păstrează structurile naţionale Acesta

este principiul care a stat la baza creării Consiliului Europei şi al Organizaţiei pentru

Cooperare şi Dezvoltare Economică precum şi al majorităţii schemelor de integrare regională

icircntre state icircn dezvoltare Acest principiu a stat şi la baza celui de al doilea şi al treilea pilon al

UE Sarcinile trasate uniunii icircn aceste domenii sunt o formă de cooperare

interguvernamentală deşi aceasta nu exclude posibilitatea adacircncirii integrării

Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile

tradiţionale dintre statele naţiune bdquoDeocamdatărdquo naţiune a suveranităţii naţionale inviolabilă

şi indivizibilă arată că imperfecţiunile coexistenţei sociale şi internaţionale neajunsurile

specifice statului naţiune şi pericolul dominaţiei unui stat asupra altora pot fi depăşite doar

prin crearea unei comunităţi supranaţionale şi transferarea către aceasta a unei părţi din

suveranitatea statelor componente Rezultatul este o federaţie icircn care destinul comun al

popoarelor sale este bdquoghidatrdquo de autorităţi comune respectiv federale

UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum

modificată Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată

după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană Pacircnă la urmă

soluţia a fost de a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un

proces gradual

Viteză variabilă şi geometrie variabilă

Deoarece numărul participanţilor la aranjamentele de integrare regională este icircn

continuă creştere devine tot mai dificilă asigurarea consensului asupra adacircncirii integrării

Apariţia acestei dileme icircn evoluţia UE confruntată cu un număr tot mai mare de membrii

avacircnd niveluri diferite de dezvoltare a dat naştere conceptelor de

- viteză variabilă

- geometrie variabilă

Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective

comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul

menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta

pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite

Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe

diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme

specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative

Conceptul de regiune diferă de la o ţară la alta iar procesul de regionalizare este

organizat diferit icircn fiecare ţară europeană icircn funcţie de

- contextul propriu (juridic economic social demografic cultural etnic)

- organizarea statală (stat unitar sau federal)

- tradiţiile istorice

Totuşi există o serie de elemente comune definitorii care permit formularea unor

definiţii şi explicaţii unitare

Definirea conceptului de regiune de către instituţiile europene

- abordarea preponderent politică (Consiliul Europei)

Regiunea constituie ldquoun interval de dimensiune medie susceptibil de a fi determinat

geografic şi care este considerat ca omogenrdquo (Această definiţie pune accentul pe legătura

icircntre teritoriu şi elementul uman care icircl populează)

- abordarea preponderent economică (Uniunea Europeană)

Regiunea reprezintă ldquoeşalonul imediat inferior celui al statului eşalon care icircn funcţie

de competenţele acordate (icircn cadrul sistemelor centralizate sau al celor federale) gestionează

pe plan administrativ şi politic o comunitate teritorialărdquo (Această definiţie are un caracter

administrativ folosind drept criteriu de apreciere a regiunii competenţele de care aceasta

dispune)

Elementele comune ce definesc orice definiţie a regiunii

- spaţiul (cu limite mai mult sau mai puţin precizate)

- colectivitatea umană care ocupă acel spaţiu şi care posedă caracteristici specifice şi o

anumită unitate sau identitate

- competenţele atribuite regiunii

Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic

naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane

care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care

o disting de alte zone icircnvecinate

Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice

şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim

- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori

- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci

de milioane de locuitori

Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al

diversitaţii socio-economice culturale şi istorice

Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd

- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii

- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită

autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală

Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn

sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista

suprapuneri

Concluzii

o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel

naţional

regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a

informaţiei

regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele

planificării dezvoltării

ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod

specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau

administrative care se dau acesteia

ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri

instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice

Definiţia Parlamentului European

ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de

vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn

care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel

rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo

Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a

programelor corespunzătoare acestora

Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme

21 Premise factori si implicatiile integrarii economice

Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care

putem mentiona

rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a

tarilor care vor sa se integreze

rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si

a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor

integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in

apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza

rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul

dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice

rarr efectul de demonstrare

In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive

- crestere economica

- diminuarea inflatiei si a somajului

Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor

tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene

Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si

anume

a) dezvoltarea economiei mondiale

b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii

In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se

numara

1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe

baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale

2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari

structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de

rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman

financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a

circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor

si capitalurilor pe plan subregional si regional

3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii

economice probleme comune cu care se confrunta

4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica

presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere

intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a

investitiilor in zona respectiva

5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire

a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale

6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si

limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte

7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor

depasesc granitele nationale

Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea

unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă

Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări

deja constituite

I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia

comună despre dezvoltare

II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de

dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu

statele mai avansate

III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei

energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere

insuficient valorificat

Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi

A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente

care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone

B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup

eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese

interaţioniste

C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice

Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt

numeroase printre ele putem mentiona

a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si

disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea

pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica

b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale

pe planul eficientei si competitivitatii

c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se

transportul si opratiunile import-export

d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite

e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul

investitional atit al investitiilor interne cit si externe

f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod

eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun

g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in

comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici

22 Forme de aranjamente de integrare regională

Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de

multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile

icircn vederea atingerii unui obiectiv comun

Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală

corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare

numărului de state membre

Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de

instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile

stabilite de fiecare acord icircn parte

Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv

intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare

regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt

- zone de comerţ preferenţial

- zone de liber ndash schimb

- uniuni vamale

- pieţe unice

- uniuni monetare

- uniuni economice

- uniuni politice

O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai

multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul

acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn

ţările terţe

O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial

preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn

acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal

respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii

O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin

1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele

2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii

3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat

Piaţa unică presupune

1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre

2 stabilirea unui tarif vamal extern comun

3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi

practicilor comerciale

4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor

Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta

implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale

Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină

elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice

sunt

1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod

liber

2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei

3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională

4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile

bugetare

Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la

nivel regional şi care afectează toţi membrii

OBSERVAŢII

1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică

reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al

pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a

capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă

toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de

coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo

2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie

văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la

următorul

Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna

definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune

vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica

agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)

OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul

comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente

sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)

Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare

progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp

această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale

regionale

Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune

europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de

dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului

Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De

această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea

unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a

fluxurilor comerciale

După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu

Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să

icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

nivelul mezoeconomic care studiază comportamentul grupurilor la un nivel

mediu de agregare icircntre factorii de decizie politici (nivelul macroeconomic) şi

comportamentele individuale (nivel microeconomic)

Acest nivel mezoeconomic se concretizează icircn două tipuri de analize

- analize sectoriale la nivel de ramură subramură activitate domeniu etc)

- analize regionale (teritoriale sau spaţiale) la nivel de localitate zonă judeţ

regiune etc)

Icircn acest sistem ierarhic de analiză poate fi integrat şi

nivelul mondoeconomic al ariilor continentale şi al uniunilor de state la care

se realizează analiza spaţială la nivelul ansamblului economiilor sau a unui grup de state

(uniuni de state)

Concluzie

Abordarea spaţială a economiei presupune reducerea decalajelor şi optimizarea

echilibrelor la nivel de

- localităţi zone judeţe regiuni etc din cadrul unei economii naţionale

- state şi regiuni ale statelor membre ale unor uniuni de state (de ex Uniunea

Europeană)

- state ale lumii

2 Aspecte introductive ale integrarii economice regionale concepte de bază

Integrarea economică este un proces complex multidimensional şi dinamic care a

devenit un aspect important al economiei internaţionale mai ales icircn ultimele decenii

Icircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne

bull verbul ldquoa integrardquo = ldquoa include a icircngloba a icircncorpora a armoniza icircntr-un totrdquo

bull substantivul integrare = ldquoacţiunea de a (se) integra si rezultatul eirdquo

Termenul provine din latinescul ldquointegro-arerdquo care icircnseamnă a pune la un loc a

icircntregi a completa a reuni mai multe părţi icircntr-un tot unitar sau pentru constituirea unui

icircntreg a restabili

Termenul de integrare este folosit şi icircn sens sociologic pentru a desemna stabilirea

unei stracircnse interdependenţe icircntre părţile unei fiinţe vii sau icircntre membrii unei societăţi ale

unei uniuni formate din multiple entităţi sau din mai multe grupări de indivizi

Din punct de vedere economic icircn literatura de specialitate termenul este utilizat atacirct

la nivel macroeconomic (integrare regională integrare europeană integrare internaţională

integrare interstatală etc) cacirct şi microeconomic (integrarea icircntreprinderii1)

In ceea ce ne priveşte ne vom referi icircn continuare la integrarea economică

regionala

Din Dicţionarul Enciclopedic rArr integrarea economică regionala este o trăsătură

esenţială a evoluţiei economiei mondiale icircn perioada postbelică care constă icircntr-o cooperare

adacircncită şi permanentă convenită şi programată icircntre ţări vecine pe baza unor acorduri sau

tratate interguvernamentale prin care se prevăd icircnfiinţarea unor organizaţii regionale cu

caracter integraţionist (respectiv a unui spaţiu economic unificat) ea reflectă o treaptă

calitativ superioară de adacircncire a interdependenţelor economice ştiinţifice şi tehnice şi a

specializărilor icircntre economiile diferitelor ţări

Dicţionarul de economie (coord Niţă Dobrotă) conferă noţiunii de integrare

economică numeroase sensuri trecerea de la microspaţii la macrospaţii crearea unor

ansambluri economice tot mai vaste absenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a

acestora din raporturile economice icircntre diferite state stabilitatea şi eficienţa economică a

relaţiilor dintre state2

Integrarea economică nu este un scop icircn sine ci un mijloc o cale spre realizarea unor

obiective ca ridicarea prosperităţii tuturor părţilor menţinerea păcii prin reducerea şansei de

conflict armat icircntre parteneri

Jan Tinbergen laureat al Premiului Nobel icircn domeniul ştiinţelor economice

defineşte integrarea ca fiind ldquocrearea celei mai de dorit structuri economice mondiale prin

suprimarea obstacolelor artificiale din calea funcţionării optime şi prin introducerea

deliberată a tuturor elementelor necesare coordonării şi unificăriirdquo El face distincţia icircntre

conceptele de integrare negativă (= eliminarea tuturor discriminărilor şi restricţiilor din calea

circulaţiei mărfurilor şi a mijloacelor de producţie) şi integrare pozitivă (= modificarea

instrumentelor şi instituţiilor existente precum şi crearea unora noi formarea şi aplicarea unor

politici coordonate şi comune icircn vederea realizării unor obiective economice şi de bunăstare

altele decacirct eliminarea discriminărilor)

1 Strategie de dezvoltare a unei icircntreprinderi prin asocierea fuziunea sau absorbţia altor icircntreprinderi icircn scopul creşterii capacităţii de concurenţă sporirii vacircnzărilor şi reducerii costurilor Dicţionar Enciclopedic vol III (H-K) Editura Enciclopedică Bucureşti 19992 Confunivdr Mirela Diaconescu - Economie europeană

Accepţiunilor de mai sus acordate termenului de integrare li se adaugă şi distincţia

care este făcută relativ recent de către teoriile integrării icircntre integrarea formală (ce

presupune schimbări ale reglementărilor juridice şi de altă natură icircn direcţia compatibilizării

reciproce şi atingerii funcţionalităţii eficiente a comunităţii) şi integrarea informală (care se

referă la dinamica producţiei a comerţului cu bunuri şi servicii şi a sistemelor de

comunicaţie) Dacă integrarea formală depinde direct de iniţiative politice integrarea

informală se desfăşoară mai mult prin forţa mecanismelor civilizaţiei europene actuale

(Andrei Marga - Filosofia unificării europene)

Integrarea economica e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau

mai multe tari de a se uni si a forma un spatiu unic economic o piata unica mai eficienta si

mai productiva Integrarea economica este una din trasaturile caracteristice esentiale ale

economiei mondiale contemporane Procesul de integrare a determinat formarea unor noi

centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta

din lumea contemporana La etapa actuala exista citeva centre integrationiste de putere

economica care influnteaza real toate regiunile si economiile tarilor lumii printre care putem

mentiona Uniunea Europeana Acordul Nord American pentru Comert Liber (NAFTA)

Asociatia Statelor din Asia de Sud Est (ASEAN) Piata comuna a sudului (MERCOSUR-

MERCOSUL)

Pe viitor se prevede formarea noilor centre integrationiste ca Asociatia de cooperare

Asia Pacific (APEC) Cooperarea Economica a Tarilor Marii Negre (CEMN) CSI

Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica (ODDEGUAM)

Integrarea economică este rezultatul acţiunii unui complex de factori dintre care se

apreciază că cei economici şi politici deţin o pondere semnificativă (cunoasteti ex integrarii

in Europa) Indiferent de natura motivaţiilor primordiale factorii economici şi cei politici

sunt interdependenţi Icircn integrare nevoia de cooperare şi coordonare manifestacircndu-se

insistent icircn stadiile mai avansate ale integrării Icircn afară de premisele economice şi politice au

fost aduşi icircn discuţie factorii geografici şi culturali

Paul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri

comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din

fluxurile lor comerciale

Samuel Hungtington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide icircn acelaşi

timp Icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar

organizaţiile internaţionale cum ar fi UE formate din state cu trăsături culturale comune au

mai mult succes decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile

Integrarea economică determină transformarea sistemului internaţional contemporan

şi alterează oarecum viziunea clasică asupra rolului statului şi asupra conceptului de

suveranitate

Interguvernamentalism şi supranaţionalism

Integrarea economică poate fi abordată

- fie din perspectivă confederalistă

- fie din perspectivă federalistă

Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că

statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională Scopul

nu este de a crea un nou bdquosuperstatrdquo care să le icircnglobeze pe toate ci de a pune icircn legătură

statele suverane icircntr-o confederaţie icircn care fiecare icircşi păstrează structurile naţionale Acesta

este principiul care a stat la baza creării Consiliului Europei şi al Organizaţiei pentru

Cooperare şi Dezvoltare Economică precum şi al majorităţii schemelor de integrare regională

icircntre state icircn dezvoltare Acest principiu a stat şi la baza celui de al doilea şi al treilea pilon al

UE Sarcinile trasate uniunii icircn aceste domenii sunt o formă de cooperare

interguvernamentală deşi aceasta nu exclude posibilitatea adacircncirii integrării

Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile

tradiţionale dintre statele naţiune bdquoDeocamdatărdquo naţiune a suveranităţii naţionale inviolabilă

şi indivizibilă arată că imperfecţiunile coexistenţei sociale şi internaţionale neajunsurile

specifice statului naţiune şi pericolul dominaţiei unui stat asupra altora pot fi depăşite doar

prin crearea unei comunităţi supranaţionale şi transferarea către aceasta a unei părţi din

suveranitatea statelor componente Rezultatul este o federaţie icircn care destinul comun al

popoarelor sale este bdquoghidatrdquo de autorităţi comune respectiv federale

UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum

modificată Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată

după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană Pacircnă la urmă

soluţia a fost de a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un

proces gradual

Viteză variabilă şi geometrie variabilă

Deoarece numărul participanţilor la aranjamentele de integrare regională este icircn

continuă creştere devine tot mai dificilă asigurarea consensului asupra adacircncirii integrării

Apariţia acestei dileme icircn evoluţia UE confruntată cu un număr tot mai mare de membrii

avacircnd niveluri diferite de dezvoltare a dat naştere conceptelor de

- viteză variabilă

- geometrie variabilă

Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective

comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul

menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta

pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite

Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe

diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme

specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative

Conceptul de regiune diferă de la o ţară la alta iar procesul de regionalizare este

organizat diferit icircn fiecare ţară europeană icircn funcţie de

- contextul propriu (juridic economic social demografic cultural etnic)

- organizarea statală (stat unitar sau federal)

- tradiţiile istorice

Totuşi există o serie de elemente comune definitorii care permit formularea unor

definiţii şi explicaţii unitare

Definirea conceptului de regiune de către instituţiile europene

- abordarea preponderent politică (Consiliul Europei)

Regiunea constituie ldquoun interval de dimensiune medie susceptibil de a fi determinat

geografic şi care este considerat ca omogenrdquo (Această definiţie pune accentul pe legătura

icircntre teritoriu şi elementul uman care icircl populează)

- abordarea preponderent economică (Uniunea Europeană)

Regiunea reprezintă ldquoeşalonul imediat inferior celui al statului eşalon care icircn funcţie

de competenţele acordate (icircn cadrul sistemelor centralizate sau al celor federale) gestionează

pe plan administrativ şi politic o comunitate teritorialărdquo (Această definiţie are un caracter

administrativ folosind drept criteriu de apreciere a regiunii competenţele de care aceasta

dispune)

Elementele comune ce definesc orice definiţie a regiunii

- spaţiul (cu limite mai mult sau mai puţin precizate)

- colectivitatea umană care ocupă acel spaţiu şi care posedă caracteristici specifice şi o

anumită unitate sau identitate

- competenţele atribuite regiunii

Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic

naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane

care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care

o disting de alte zone icircnvecinate

Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice

şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim

- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori

- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci

de milioane de locuitori

Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al

diversitaţii socio-economice culturale şi istorice

Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd

- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii

- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită

autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală

Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn

sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista

suprapuneri

Concluzii

o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel

naţional

regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a

informaţiei

regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele

planificării dezvoltării

ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod

specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau

administrative care se dau acesteia

ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri

instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice

Definiţia Parlamentului European

ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de

vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn

care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel

rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo

Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a

programelor corespunzătoare acestora

Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme

21 Premise factori si implicatiile integrarii economice

Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care

putem mentiona

rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a

tarilor care vor sa se integreze

rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si

a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor

integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in

apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza

rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul

dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice

rarr efectul de demonstrare

In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive

- crestere economica

- diminuarea inflatiei si a somajului

Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor

tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene

Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si

anume

a) dezvoltarea economiei mondiale

b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii

In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se

numara

1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe

baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale

2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari

structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de

rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman

financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a

circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor

si capitalurilor pe plan subregional si regional

3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii

economice probleme comune cu care se confrunta

4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica

presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere

intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a

investitiilor in zona respectiva

5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire

a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale

6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si

limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte

7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor

depasesc granitele nationale

Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea

unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă

Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări

deja constituite

I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia

comună despre dezvoltare

II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de

dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu

statele mai avansate

III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei

energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere

insuficient valorificat

Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi

A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente

care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone

B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup

eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese

interaţioniste

C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice

Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt

numeroase printre ele putem mentiona

a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si

disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea

pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica

b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale

pe planul eficientei si competitivitatii

c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se

transportul si opratiunile import-export

d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite

e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul

investitional atit al investitiilor interne cit si externe

f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod

eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun

g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in

comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici

22 Forme de aranjamente de integrare regională

Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de

multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile

icircn vederea atingerii unui obiectiv comun

Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală

corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare

numărului de state membre

Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de

instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile

stabilite de fiecare acord icircn parte

Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv

intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare

regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt

- zone de comerţ preferenţial

- zone de liber ndash schimb

- uniuni vamale

- pieţe unice

- uniuni monetare

- uniuni economice

- uniuni politice

O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai

multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul

acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn

ţările terţe

O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial

preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn

acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal

respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii

O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin

1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele

2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii

3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat

Piaţa unică presupune

1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre

2 stabilirea unui tarif vamal extern comun

3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi

practicilor comerciale

4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor

Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta

implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale

Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină

elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice

sunt

1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod

liber

2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei

3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională

4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile

bugetare

Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la

nivel regional şi care afectează toţi membrii

OBSERVAŢII

1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică

reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al

pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a

capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă

toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de

coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo

2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie

văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la

următorul

Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna

definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune

vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica

agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)

OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul

comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente

sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)

Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare

progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp

această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale

regionale

Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune

europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de

dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului

Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De

această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea

unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a

fluxurilor comerciale

După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu

Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să

icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Din punct de vedere economic icircn literatura de specialitate termenul este utilizat atacirct

la nivel macroeconomic (integrare regională integrare europeană integrare internaţională

integrare interstatală etc) cacirct şi microeconomic (integrarea icircntreprinderii1)

In ceea ce ne priveşte ne vom referi icircn continuare la integrarea economică

regionala

Din Dicţionarul Enciclopedic rArr integrarea economică regionala este o trăsătură

esenţială a evoluţiei economiei mondiale icircn perioada postbelică care constă icircntr-o cooperare

adacircncită şi permanentă convenită şi programată icircntre ţări vecine pe baza unor acorduri sau

tratate interguvernamentale prin care se prevăd icircnfiinţarea unor organizaţii regionale cu

caracter integraţionist (respectiv a unui spaţiu economic unificat) ea reflectă o treaptă

calitativ superioară de adacircncire a interdependenţelor economice ştiinţifice şi tehnice şi a

specializărilor icircntre economiile diferitelor ţări

Dicţionarul de economie (coord Niţă Dobrotă) conferă noţiunii de integrare

economică numeroase sensuri trecerea de la microspaţii la macrospaţii crearea unor

ansambluri economice tot mai vaste absenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a

acestora din raporturile economice icircntre diferite state stabilitatea şi eficienţa economică a

relaţiilor dintre state2

Integrarea economică nu este un scop icircn sine ci un mijloc o cale spre realizarea unor

obiective ca ridicarea prosperităţii tuturor părţilor menţinerea păcii prin reducerea şansei de

conflict armat icircntre parteneri

Jan Tinbergen laureat al Premiului Nobel icircn domeniul ştiinţelor economice

defineşte integrarea ca fiind ldquocrearea celei mai de dorit structuri economice mondiale prin

suprimarea obstacolelor artificiale din calea funcţionării optime şi prin introducerea

deliberată a tuturor elementelor necesare coordonării şi unificăriirdquo El face distincţia icircntre

conceptele de integrare negativă (= eliminarea tuturor discriminărilor şi restricţiilor din calea

circulaţiei mărfurilor şi a mijloacelor de producţie) şi integrare pozitivă (= modificarea

instrumentelor şi instituţiilor existente precum şi crearea unora noi formarea şi aplicarea unor

politici coordonate şi comune icircn vederea realizării unor obiective economice şi de bunăstare

altele decacirct eliminarea discriminărilor)

1 Strategie de dezvoltare a unei icircntreprinderi prin asocierea fuziunea sau absorbţia altor icircntreprinderi icircn scopul creşterii capacităţii de concurenţă sporirii vacircnzărilor şi reducerii costurilor Dicţionar Enciclopedic vol III (H-K) Editura Enciclopedică Bucureşti 19992 Confunivdr Mirela Diaconescu - Economie europeană

Accepţiunilor de mai sus acordate termenului de integrare li se adaugă şi distincţia

care este făcută relativ recent de către teoriile integrării icircntre integrarea formală (ce

presupune schimbări ale reglementărilor juridice şi de altă natură icircn direcţia compatibilizării

reciproce şi atingerii funcţionalităţii eficiente a comunităţii) şi integrarea informală (care se

referă la dinamica producţiei a comerţului cu bunuri şi servicii şi a sistemelor de

comunicaţie) Dacă integrarea formală depinde direct de iniţiative politice integrarea

informală se desfăşoară mai mult prin forţa mecanismelor civilizaţiei europene actuale

(Andrei Marga - Filosofia unificării europene)

Integrarea economica e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau

mai multe tari de a se uni si a forma un spatiu unic economic o piata unica mai eficienta si

mai productiva Integrarea economica este una din trasaturile caracteristice esentiale ale

economiei mondiale contemporane Procesul de integrare a determinat formarea unor noi

centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta

din lumea contemporana La etapa actuala exista citeva centre integrationiste de putere

economica care influnteaza real toate regiunile si economiile tarilor lumii printre care putem

mentiona Uniunea Europeana Acordul Nord American pentru Comert Liber (NAFTA)

Asociatia Statelor din Asia de Sud Est (ASEAN) Piata comuna a sudului (MERCOSUR-

MERCOSUL)

Pe viitor se prevede formarea noilor centre integrationiste ca Asociatia de cooperare

Asia Pacific (APEC) Cooperarea Economica a Tarilor Marii Negre (CEMN) CSI

Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica (ODDEGUAM)

Integrarea economică este rezultatul acţiunii unui complex de factori dintre care se

apreciază că cei economici şi politici deţin o pondere semnificativă (cunoasteti ex integrarii

in Europa) Indiferent de natura motivaţiilor primordiale factorii economici şi cei politici

sunt interdependenţi Icircn integrare nevoia de cooperare şi coordonare manifestacircndu-se

insistent icircn stadiile mai avansate ale integrării Icircn afară de premisele economice şi politice au

fost aduşi icircn discuţie factorii geografici şi culturali

Paul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri

comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din

fluxurile lor comerciale

Samuel Hungtington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide icircn acelaşi

timp Icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar

organizaţiile internaţionale cum ar fi UE formate din state cu trăsături culturale comune au

mai mult succes decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile

Integrarea economică determină transformarea sistemului internaţional contemporan

şi alterează oarecum viziunea clasică asupra rolului statului şi asupra conceptului de

suveranitate

Interguvernamentalism şi supranaţionalism

Integrarea economică poate fi abordată

- fie din perspectivă confederalistă

- fie din perspectivă federalistă

Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că

statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională Scopul

nu este de a crea un nou bdquosuperstatrdquo care să le icircnglobeze pe toate ci de a pune icircn legătură

statele suverane icircntr-o confederaţie icircn care fiecare icircşi păstrează structurile naţionale Acesta

este principiul care a stat la baza creării Consiliului Europei şi al Organizaţiei pentru

Cooperare şi Dezvoltare Economică precum şi al majorităţii schemelor de integrare regională

icircntre state icircn dezvoltare Acest principiu a stat şi la baza celui de al doilea şi al treilea pilon al

UE Sarcinile trasate uniunii icircn aceste domenii sunt o formă de cooperare

interguvernamentală deşi aceasta nu exclude posibilitatea adacircncirii integrării

Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile

tradiţionale dintre statele naţiune bdquoDeocamdatărdquo naţiune a suveranităţii naţionale inviolabilă

şi indivizibilă arată că imperfecţiunile coexistenţei sociale şi internaţionale neajunsurile

specifice statului naţiune şi pericolul dominaţiei unui stat asupra altora pot fi depăşite doar

prin crearea unei comunităţi supranaţionale şi transferarea către aceasta a unei părţi din

suveranitatea statelor componente Rezultatul este o federaţie icircn care destinul comun al

popoarelor sale este bdquoghidatrdquo de autorităţi comune respectiv federale

UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum

modificată Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată

după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană Pacircnă la urmă

soluţia a fost de a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un

proces gradual

Viteză variabilă şi geometrie variabilă

Deoarece numărul participanţilor la aranjamentele de integrare regională este icircn

continuă creştere devine tot mai dificilă asigurarea consensului asupra adacircncirii integrării

Apariţia acestei dileme icircn evoluţia UE confruntată cu un număr tot mai mare de membrii

avacircnd niveluri diferite de dezvoltare a dat naştere conceptelor de

- viteză variabilă

- geometrie variabilă

Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective

comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul

menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta

pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite

Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe

diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme

specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative

Conceptul de regiune diferă de la o ţară la alta iar procesul de regionalizare este

organizat diferit icircn fiecare ţară europeană icircn funcţie de

- contextul propriu (juridic economic social demografic cultural etnic)

- organizarea statală (stat unitar sau federal)

- tradiţiile istorice

Totuşi există o serie de elemente comune definitorii care permit formularea unor

definiţii şi explicaţii unitare

Definirea conceptului de regiune de către instituţiile europene

- abordarea preponderent politică (Consiliul Europei)

Regiunea constituie ldquoun interval de dimensiune medie susceptibil de a fi determinat

geografic şi care este considerat ca omogenrdquo (Această definiţie pune accentul pe legătura

icircntre teritoriu şi elementul uman care icircl populează)

- abordarea preponderent economică (Uniunea Europeană)

Regiunea reprezintă ldquoeşalonul imediat inferior celui al statului eşalon care icircn funcţie

de competenţele acordate (icircn cadrul sistemelor centralizate sau al celor federale) gestionează

pe plan administrativ şi politic o comunitate teritorialărdquo (Această definiţie are un caracter

administrativ folosind drept criteriu de apreciere a regiunii competenţele de care aceasta

dispune)

Elementele comune ce definesc orice definiţie a regiunii

- spaţiul (cu limite mai mult sau mai puţin precizate)

- colectivitatea umană care ocupă acel spaţiu şi care posedă caracteristici specifice şi o

anumită unitate sau identitate

- competenţele atribuite regiunii

Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic

naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane

care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care

o disting de alte zone icircnvecinate

Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice

şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim

- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori

- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci

de milioane de locuitori

Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al

diversitaţii socio-economice culturale şi istorice

Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd

- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii

- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită

autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală

Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn

sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista

suprapuneri

Concluzii

o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel

naţional

regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a

informaţiei

regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele

planificării dezvoltării

ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod

specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau

administrative care se dau acesteia

ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri

instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice

Definiţia Parlamentului European

ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de

vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn

care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel

rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo

Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a

programelor corespunzătoare acestora

Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme

21 Premise factori si implicatiile integrarii economice

Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care

putem mentiona

rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a

tarilor care vor sa se integreze

rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si

a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor

integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in

apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza

rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul

dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice

rarr efectul de demonstrare

In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive

- crestere economica

- diminuarea inflatiei si a somajului

Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor

tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene

Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si

anume

a) dezvoltarea economiei mondiale

b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii

In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se

numara

1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe

baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale

2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari

structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de

rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman

financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a

circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor

si capitalurilor pe plan subregional si regional

3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii

economice probleme comune cu care se confrunta

4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica

presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere

intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a

investitiilor in zona respectiva

5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire

a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale

6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si

limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte

7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor

depasesc granitele nationale

Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea

unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă

Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări

deja constituite

I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia

comună despre dezvoltare

II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de

dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu

statele mai avansate

III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei

energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere

insuficient valorificat

Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi

A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente

care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone

B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup

eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese

interaţioniste

C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice

Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt

numeroase printre ele putem mentiona

a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si

disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea

pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica

b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale

pe planul eficientei si competitivitatii

c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se

transportul si opratiunile import-export

d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite

e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul

investitional atit al investitiilor interne cit si externe

f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod

eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun

g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in

comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici

22 Forme de aranjamente de integrare regională

Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de

multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile

icircn vederea atingerii unui obiectiv comun

Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală

corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare

numărului de state membre

Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de

instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile

stabilite de fiecare acord icircn parte

Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv

intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare

regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt

- zone de comerţ preferenţial

- zone de liber ndash schimb

- uniuni vamale

- pieţe unice

- uniuni monetare

- uniuni economice

- uniuni politice

O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai

multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul

acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn

ţările terţe

O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial

preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn

acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal

respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii

O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin

1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele

2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii

3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat

Piaţa unică presupune

1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre

2 stabilirea unui tarif vamal extern comun

3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi

practicilor comerciale

4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor

Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta

implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale

Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină

elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice

sunt

1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod

liber

2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei

3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională

4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile

bugetare

Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la

nivel regional şi care afectează toţi membrii

OBSERVAŢII

1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică

reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al

pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a

capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă

toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de

coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo

2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie

văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la

următorul

Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna

definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune

vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica

agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)

OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul

comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente

sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)

Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare

progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp

această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale

regionale

Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune

europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de

dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului

Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De

această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea

unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a

fluxurilor comerciale

După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu

Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să

icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Accepţiunilor de mai sus acordate termenului de integrare li se adaugă şi distincţia

care este făcută relativ recent de către teoriile integrării icircntre integrarea formală (ce

presupune schimbări ale reglementărilor juridice şi de altă natură icircn direcţia compatibilizării

reciproce şi atingerii funcţionalităţii eficiente a comunităţii) şi integrarea informală (care se

referă la dinamica producţiei a comerţului cu bunuri şi servicii şi a sistemelor de

comunicaţie) Dacă integrarea formală depinde direct de iniţiative politice integrarea

informală se desfăşoară mai mult prin forţa mecanismelor civilizaţiei europene actuale

(Andrei Marga - Filosofia unificării europene)

Integrarea economica e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau

mai multe tari de a se uni si a forma un spatiu unic economic o piata unica mai eficienta si

mai productiva Integrarea economica este una din trasaturile caracteristice esentiale ale

economiei mondiale contemporane Procesul de integrare a determinat formarea unor noi

centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta

din lumea contemporana La etapa actuala exista citeva centre integrationiste de putere

economica care influnteaza real toate regiunile si economiile tarilor lumii printre care putem

mentiona Uniunea Europeana Acordul Nord American pentru Comert Liber (NAFTA)

Asociatia Statelor din Asia de Sud Est (ASEAN) Piata comuna a sudului (MERCOSUR-

MERCOSUL)

Pe viitor se prevede formarea noilor centre integrationiste ca Asociatia de cooperare

Asia Pacific (APEC) Cooperarea Economica a Tarilor Marii Negre (CEMN) CSI

Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica (ODDEGUAM)

Integrarea economică este rezultatul acţiunii unui complex de factori dintre care se

apreciază că cei economici şi politici deţin o pondere semnificativă (cunoasteti ex integrarii

in Europa) Indiferent de natura motivaţiilor primordiale factorii economici şi cei politici

sunt interdependenţi Icircn integrare nevoia de cooperare şi coordonare manifestacircndu-se

insistent icircn stadiile mai avansate ale integrării Icircn afară de premisele economice şi politice au

fost aduşi icircn discuţie factorii geografici şi culturali

Paul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri

comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din

fluxurile lor comerciale

Samuel Hungtington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide icircn acelaşi

timp Icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar

organizaţiile internaţionale cum ar fi UE formate din state cu trăsături culturale comune au

mai mult succes decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile

Integrarea economică determină transformarea sistemului internaţional contemporan

şi alterează oarecum viziunea clasică asupra rolului statului şi asupra conceptului de

suveranitate

Interguvernamentalism şi supranaţionalism

Integrarea economică poate fi abordată

- fie din perspectivă confederalistă

- fie din perspectivă federalistă

Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că

statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională Scopul

nu este de a crea un nou bdquosuperstatrdquo care să le icircnglobeze pe toate ci de a pune icircn legătură

statele suverane icircntr-o confederaţie icircn care fiecare icircşi păstrează structurile naţionale Acesta

este principiul care a stat la baza creării Consiliului Europei şi al Organizaţiei pentru

Cooperare şi Dezvoltare Economică precum şi al majorităţii schemelor de integrare regională

icircntre state icircn dezvoltare Acest principiu a stat şi la baza celui de al doilea şi al treilea pilon al

UE Sarcinile trasate uniunii icircn aceste domenii sunt o formă de cooperare

interguvernamentală deşi aceasta nu exclude posibilitatea adacircncirii integrării

Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile

tradiţionale dintre statele naţiune bdquoDeocamdatărdquo naţiune a suveranităţii naţionale inviolabilă

şi indivizibilă arată că imperfecţiunile coexistenţei sociale şi internaţionale neajunsurile

specifice statului naţiune şi pericolul dominaţiei unui stat asupra altora pot fi depăşite doar

prin crearea unei comunităţi supranaţionale şi transferarea către aceasta a unei părţi din

suveranitatea statelor componente Rezultatul este o federaţie icircn care destinul comun al

popoarelor sale este bdquoghidatrdquo de autorităţi comune respectiv federale

UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum

modificată Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată

după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană Pacircnă la urmă

soluţia a fost de a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un

proces gradual

Viteză variabilă şi geometrie variabilă

Deoarece numărul participanţilor la aranjamentele de integrare regională este icircn

continuă creştere devine tot mai dificilă asigurarea consensului asupra adacircncirii integrării

Apariţia acestei dileme icircn evoluţia UE confruntată cu un număr tot mai mare de membrii

avacircnd niveluri diferite de dezvoltare a dat naştere conceptelor de

- viteză variabilă

- geometrie variabilă

Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective

comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul

menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta

pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite

Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe

diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme

specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative

Conceptul de regiune diferă de la o ţară la alta iar procesul de regionalizare este

organizat diferit icircn fiecare ţară europeană icircn funcţie de

- contextul propriu (juridic economic social demografic cultural etnic)

- organizarea statală (stat unitar sau federal)

- tradiţiile istorice

Totuşi există o serie de elemente comune definitorii care permit formularea unor

definiţii şi explicaţii unitare

Definirea conceptului de regiune de către instituţiile europene

- abordarea preponderent politică (Consiliul Europei)

Regiunea constituie ldquoun interval de dimensiune medie susceptibil de a fi determinat

geografic şi care este considerat ca omogenrdquo (Această definiţie pune accentul pe legătura

icircntre teritoriu şi elementul uman care icircl populează)

- abordarea preponderent economică (Uniunea Europeană)

Regiunea reprezintă ldquoeşalonul imediat inferior celui al statului eşalon care icircn funcţie

de competenţele acordate (icircn cadrul sistemelor centralizate sau al celor federale) gestionează

pe plan administrativ şi politic o comunitate teritorialărdquo (Această definiţie are un caracter

administrativ folosind drept criteriu de apreciere a regiunii competenţele de care aceasta

dispune)

Elementele comune ce definesc orice definiţie a regiunii

- spaţiul (cu limite mai mult sau mai puţin precizate)

- colectivitatea umană care ocupă acel spaţiu şi care posedă caracteristici specifice şi o

anumită unitate sau identitate

- competenţele atribuite regiunii

Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic

naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane

care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care

o disting de alte zone icircnvecinate

Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice

şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim

- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori

- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci

de milioane de locuitori

Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al

diversitaţii socio-economice culturale şi istorice

Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd

- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii

- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită

autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală

Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn

sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista

suprapuneri

Concluzii

o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel

naţional

regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a

informaţiei

regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele

planificării dezvoltării

ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod

specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau

administrative care se dau acesteia

ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri

instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice

Definiţia Parlamentului European

ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de

vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn

care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel

rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo

Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a

programelor corespunzătoare acestora

Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme

21 Premise factori si implicatiile integrarii economice

Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care

putem mentiona

rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a

tarilor care vor sa se integreze

rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si

a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor

integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in

apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza

rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul

dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice

rarr efectul de demonstrare

In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive

- crestere economica

- diminuarea inflatiei si a somajului

Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor

tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene

Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si

anume

a) dezvoltarea economiei mondiale

b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii

In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se

numara

1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe

baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale

2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari

structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de

rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman

financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a

circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor

si capitalurilor pe plan subregional si regional

3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii

economice probleme comune cu care se confrunta

4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica

presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere

intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a

investitiilor in zona respectiva

5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire

a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale

6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si

limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte

7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor

depasesc granitele nationale

Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea

unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă

Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări

deja constituite

I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia

comună despre dezvoltare

II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de

dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu

statele mai avansate

III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei

energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere

insuficient valorificat

Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi

A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente

care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone

B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup

eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese

interaţioniste

C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice

Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt

numeroase printre ele putem mentiona

a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si

disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea

pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica

b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale

pe planul eficientei si competitivitatii

c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se

transportul si opratiunile import-export

d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite

e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul

investitional atit al investitiilor interne cit si externe

f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod

eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun

g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in

comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici

22 Forme de aranjamente de integrare regională

Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de

multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile

icircn vederea atingerii unui obiectiv comun

Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală

corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare

numărului de state membre

Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de

instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile

stabilite de fiecare acord icircn parte

Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv

intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare

regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt

- zone de comerţ preferenţial

- zone de liber ndash schimb

- uniuni vamale

- pieţe unice

- uniuni monetare

- uniuni economice

- uniuni politice

O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai

multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul

acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn

ţările terţe

O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial

preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn

acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal

respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii

O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin

1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele

2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii

3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat

Piaţa unică presupune

1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre

2 stabilirea unui tarif vamal extern comun

3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi

practicilor comerciale

4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor

Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta

implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale

Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină

elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice

sunt

1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod

liber

2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei

3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională

4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile

bugetare

Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la

nivel regional şi care afectează toţi membrii

OBSERVAŢII

1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică

reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al

pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a

capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă

toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de

coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo

2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie

văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la

următorul

Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna

definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune

vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica

agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)

OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul

comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente

sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)

Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare

progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp

această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale

regionale

Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune

europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de

dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului

Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De

această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea

unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a

fluxurilor comerciale

După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu

Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să

icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Integrarea economică determină transformarea sistemului internaţional contemporan

şi alterează oarecum viziunea clasică asupra rolului statului şi asupra conceptului de

suveranitate

Interguvernamentalism şi supranaţionalism

Integrarea economică poate fi abordată

- fie din perspectivă confederalistă

- fie din perspectivă federalistă

Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că

statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională Scopul

nu este de a crea un nou bdquosuperstatrdquo care să le icircnglobeze pe toate ci de a pune icircn legătură

statele suverane icircntr-o confederaţie icircn care fiecare icircşi păstrează structurile naţionale Acesta

este principiul care a stat la baza creării Consiliului Europei şi al Organizaţiei pentru

Cooperare şi Dezvoltare Economică precum şi al majorităţii schemelor de integrare regională

icircntre state icircn dezvoltare Acest principiu a stat şi la baza celui de al doilea şi al treilea pilon al

UE Sarcinile trasate uniunii icircn aceste domenii sunt o formă de cooperare

interguvernamentală deşi aceasta nu exclude posibilitatea adacircncirii integrării

Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile

tradiţionale dintre statele naţiune bdquoDeocamdatărdquo naţiune a suveranităţii naţionale inviolabilă

şi indivizibilă arată că imperfecţiunile coexistenţei sociale şi internaţionale neajunsurile

specifice statului naţiune şi pericolul dominaţiei unui stat asupra altora pot fi depăşite doar

prin crearea unei comunităţi supranaţionale şi transferarea către aceasta a unei părţi din

suveranitatea statelor componente Rezultatul este o federaţie icircn care destinul comun al

popoarelor sale este bdquoghidatrdquo de autorităţi comune respectiv federale

UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum

modificată Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată

după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană Pacircnă la urmă

soluţia a fost de a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un

proces gradual

Viteză variabilă şi geometrie variabilă

Deoarece numărul participanţilor la aranjamentele de integrare regională este icircn

continuă creştere devine tot mai dificilă asigurarea consensului asupra adacircncirii integrării

Apariţia acestei dileme icircn evoluţia UE confruntată cu un număr tot mai mare de membrii

avacircnd niveluri diferite de dezvoltare a dat naştere conceptelor de

- viteză variabilă

- geometrie variabilă

Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective

comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul

menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta

pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite

Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe

diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme

specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative

Conceptul de regiune diferă de la o ţară la alta iar procesul de regionalizare este

organizat diferit icircn fiecare ţară europeană icircn funcţie de

- contextul propriu (juridic economic social demografic cultural etnic)

- organizarea statală (stat unitar sau federal)

- tradiţiile istorice

Totuşi există o serie de elemente comune definitorii care permit formularea unor

definiţii şi explicaţii unitare

Definirea conceptului de regiune de către instituţiile europene

- abordarea preponderent politică (Consiliul Europei)

Regiunea constituie ldquoun interval de dimensiune medie susceptibil de a fi determinat

geografic şi care este considerat ca omogenrdquo (Această definiţie pune accentul pe legătura

icircntre teritoriu şi elementul uman care icircl populează)

- abordarea preponderent economică (Uniunea Europeană)

Regiunea reprezintă ldquoeşalonul imediat inferior celui al statului eşalon care icircn funcţie

de competenţele acordate (icircn cadrul sistemelor centralizate sau al celor federale) gestionează

pe plan administrativ şi politic o comunitate teritorialărdquo (Această definiţie are un caracter

administrativ folosind drept criteriu de apreciere a regiunii competenţele de care aceasta

dispune)

Elementele comune ce definesc orice definiţie a regiunii

- spaţiul (cu limite mai mult sau mai puţin precizate)

- colectivitatea umană care ocupă acel spaţiu şi care posedă caracteristici specifice şi o

anumită unitate sau identitate

- competenţele atribuite regiunii

Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic

naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane

care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care

o disting de alte zone icircnvecinate

Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice

şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim

- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori

- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci

de milioane de locuitori

Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al

diversitaţii socio-economice culturale şi istorice

Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd

- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii

- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită

autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală

Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn

sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista

suprapuneri

Concluzii

o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel

naţional

regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a

informaţiei

regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele

planificării dezvoltării

ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod

specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau

administrative care se dau acesteia

ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri

instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice

Definiţia Parlamentului European

ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de

vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn

care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel

rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo

Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a

programelor corespunzătoare acestora

Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme

21 Premise factori si implicatiile integrarii economice

Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care

putem mentiona

rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a

tarilor care vor sa se integreze

rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si

a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor

integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in

apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza

rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul

dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice

rarr efectul de demonstrare

In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive

- crestere economica

- diminuarea inflatiei si a somajului

Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor

tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene

Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si

anume

a) dezvoltarea economiei mondiale

b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii

In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se

numara

1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe

baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale

2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari

structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de

rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman

financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a

circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor

si capitalurilor pe plan subregional si regional

3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii

economice probleme comune cu care se confrunta

4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica

presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere

intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a

investitiilor in zona respectiva

5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire

a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale

6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si

limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte

7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor

depasesc granitele nationale

Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea

unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă

Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări

deja constituite

I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia

comună despre dezvoltare

II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de

dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu

statele mai avansate

III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei

energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere

insuficient valorificat

Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi

A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente

care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone

B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup

eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese

interaţioniste

C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice

Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt

numeroase printre ele putem mentiona

a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si

disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea

pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica

b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale

pe planul eficientei si competitivitatii

c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se

transportul si opratiunile import-export

d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite

e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul

investitional atit al investitiilor interne cit si externe

f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod

eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun

g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in

comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici

22 Forme de aranjamente de integrare regională

Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de

multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile

icircn vederea atingerii unui obiectiv comun

Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală

corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare

numărului de state membre

Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de

instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile

stabilite de fiecare acord icircn parte

Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv

intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare

regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt

- zone de comerţ preferenţial

- zone de liber ndash schimb

- uniuni vamale

- pieţe unice

- uniuni monetare

- uniuni economice

- uniuni politice

O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai

multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul

acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn

ţările terţe

O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial

preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn

acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal

respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii

O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin

1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele

2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii

3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat

Piaţa unică presupune

1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre

2 stabilirea unui tarif vamal extern comun

3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi

practicilor comerciale

4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor

Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta

implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale

Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină

elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice

sunt

1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod

liber

2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei

3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională

4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile

bugetare

Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la

nivel regional şi care afectează toţi membrii

OBSERVAŢII

1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică

reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al

pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a

capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă

toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de

coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo

2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie

văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la

următorul

Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna

definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune

vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica

agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)

OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul

comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente

sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)

Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare

progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp

această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale

regionale

Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune

europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de

dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului

Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De

această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea

unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a

fluxurilor comerciale

După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu

Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să

icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Apariţia acestei dileme icircn evoluţia UE confruntată cu un număr tot mai mare de membrii

avacircnd niveluri diferite de dezvoltare a dat naştere conceptelor de

- viteză variabilă

- geometrie variabilă

Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective

comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul

menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta

pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite

Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe

diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme

specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative

Conceptul de regiune diferă de la o ţară la alta iar procesul de regionalizare este

organizat diferit icircn fiecare ţară europeană icircn funcţie de

- contextul propriu (juridic economic social demografic cultural etnic)

- organizarea statală (stat unitar sau federal)

- tradiţiile istorice

Totuşi există o serie de elemente comune definitorii care permit formularea unor

definiţii şi explicaţii unitare

Definirea conceptului de regiune de către instituţiile europene

- abordarea preponderent politică (Consiliul Europei)

Regiunea constituie ldquoun interval de dimensiune medie susceptibil de a fi determinat

geografic şi care este considerat ca omogenrdquo (Această definiţie pune accentul pe legătura

icircntre teritoriu şi elementul uman care icircl populează)

- abordarea preponderent economică (Uniunea Europeană)

Regiunea reprezintă ldquoeşalonul imediat inferior celui al statului eşalon care icircn funcţie

de competenţele acordate (icircn cadrul sistemelor centralizate sau al celor federale) gestionează

pe plan administrativ şi politic o comunitate teritorialărdquo (Această definiţie are un caracter

administrativ folosind drept criteriu de apreciere a regiunii competenţele de care aceasta

dispune)

Elementele comune ce definesc orice definiţie a regiunii

- spaţiul (cu limite mai mult sau mai puţin precizate)

- colectivitatea umană care ocupă acel spaţiu şi care posedă caracteristici specifice şi o

anumită unitate sau identitate

- competenţele atribuite regiunii

Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic

naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane

care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care

o disting de alte zone icircnvecinate

Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice

şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim

- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori

- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci

de milioane de locuitori

Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al

diversitaţii socio-economice culturale şi istorice

Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd

- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii

- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită

autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală

Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn

sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista

suprapuneri

Concluzii

o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel

naţional

regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a

informaţiei

regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele

planificării dezvoltării

ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod

specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau

administrative care se dau acesteia

ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri

instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice

Definiţia Parlamentului European

ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de

vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn

care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel

rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo

Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a

programelor corespunzătoare acestora

Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme

21 Premise factori si implicatiile integrarii economice

Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care

putem mentiona

rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a

tarilor care vor sa se integreze

rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si

a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor

integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in

apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza

rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul

dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice

rarr efectul de demonstrare

In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive

- crestere economica

- diminuarea inflatiei si a somajului

Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor

tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene

Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si

anume

a) dezvoltarea economiei mondiale

b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii

In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se

numara

1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe

baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale

2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari

structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de

rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman

financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a

circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor

si capitalurilor pe plan subregional si regional

3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii

economice probleme comune cu care se confrunta

4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica

presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere

intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a

investitiilor in zona respectiva

5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire

a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale

6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si

limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte

7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor

depasesc granitele nationale

Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea

unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă

Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări

deja constituite

I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia

comună despre dezvoltare

II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de

dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu

statele mai avansate

III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei

energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere

insuficient valorificat

Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi

A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente

care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone

B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup

eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese

interaţioniste

C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice

Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt

numeroase printre ele putem mentiona

a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si

disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea

pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica

b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale

pe planul eficientei si competitivitatii

c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se

transportul si opratiunile import-export

d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite

e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul

investitional atit al investitiilor interne cit si externe

f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod

eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun

g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in

comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici

22 Forme de aranjamente de integrare regională

Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de

multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile

icircn vederea atingerii unui obiectiv comun

Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală

corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare

numărului de state membre

Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de

instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile

stabilite de fiecare acord icircn parte

Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv

intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare

regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt

- zone de comerţ preferenţial

- zone de liber ndash schimb

- uniuni vamale

- pieţe unice

- uniuni monetare

- uniuni economice

- uniuni politice

O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai

multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul

acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn

ţările terţe

O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial

preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn

acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal

respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii

O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin

1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele

2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii

3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat

Piaţa unică presupune

1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre

2 stabilirea unui tarif vamal extern comun

3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi

practicilor comerciale

4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor

Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta

implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale

Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină

elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice

sunt

1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod

liber

2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei

3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională

4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile

bugetare

Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la

nivel regional şi care afectează toţi membrii

OBSERVAŢII

1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică

reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al

pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a

capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă

toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de

coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo

2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie

văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la

următorul

Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna

definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune

vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica

agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)

OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul

comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente

sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)

Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare

progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp

această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale

regionale

Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune

europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de

dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului

Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De

această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea

unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a

fluxurilor comerciale

După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu

Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să

icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic

naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane

care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care

o disting de alte zone icircnvecinate

Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice

şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim

- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori

- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci

de milioane de locuitori

Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al

diversitaţii socio-economice culturale şi istorice

Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd

- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii

- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită

autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală

Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn

sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista

suprapuneri

Concluzii

o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel

naţional

regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a

informaţiei

regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele

planificării dezvoltării

ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod

specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau

administrative care se dau acesteia

ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri

instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice

Definiţia Parlamentului European

ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de

vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn

care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel

rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo

Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a

programelor corespunzătoare acestora

Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme

21 Premise factori si implicatiile integrarii economice

Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care

putem mentiona

rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a

tarilor care vor sa se integreze

rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si

a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor

integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in

apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza

rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul

dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice

rarr efectul de demonstrare

In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive

- crestere economica

- diminuarea inflatiei si a somajului

Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor

tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene

Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si

anume

a) dezvoltarea economiei mondiale

b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii

In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se

numara

1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe

baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale

2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari

structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de

rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman

financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a

circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor

si capitalurilor pe plan subregional si regional

3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii

economice probleme comune cu care se confrunta

4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica

presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere

intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a

investitiilor in zona respectiva

5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire

a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale

6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si

limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte

7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor

depasesc granitele nationale

Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea

unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă

Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări

deja constituite

I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia

comună despre dezvoltare

II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de

dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu

statele mai avansate

III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei

energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere

insuficient valorificat

Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi

A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente

care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone

B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup

eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese

interaţioniste

C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice

Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt

numeroase printre ele putem mentiona

a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si

disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea

pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica

b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale

pe planul eficientei si competitivitatii

c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se

transportul si opratiunile import-export

d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite

e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul

investitional atit al investitiilor interne cit si externe

f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod

eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun

g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in

comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici

22 Forme de aranjamente de integrare regională

Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de

multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile

icircn vederea atingerii unui obiectiv comun

Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală

corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare

numărului de state membre

Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de

instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile

stabilite de fiecare acord icircn parte

Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv

intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare

regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt

- zone de comerţ preferenţial

- zone de liber ndash schimb

- uniuni vamale

- pieţe unice

- uniuni monetare

- uniuni economice

- uniuni politice

O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai

multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul

acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn

ţările terţe

O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial

preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn

acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal

respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii

O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin

1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele

2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii

3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat

Piaţa unică presupune

1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre

2 stabilirea unui tarif vamal extern comun

3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi

practicilor comerciale

4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor

Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta

implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale

Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină

elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice

sunt

1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod

liber

2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei

3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională

4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile

bugetare

Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la

nivel regional şi care afectează toţi membrii

OBSERVAŢII

1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică

reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al

pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a

capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă

toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de

coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo

2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie

văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la

următorul

Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna

definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune

vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica

agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)

OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul

comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente

sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)

Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare

progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp

această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale

regionale

Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune

europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de

dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului

Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De

această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea

unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a

fluxurilor comerciale

După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu

Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să

icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel

rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo

Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a

programelor corespunzătoare acestora

Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme

21 Premise factori si implicatiile integrarii economice

Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care

putem mentiona

rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a

tarilor care vor sa se integreze

rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si

a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor

integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in

apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza

rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul

dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice

rarr efectul de demonstrare

In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive

- crestere economica

- diminuarea inflatiei si a somajului

Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor

tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene

Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si

anume

a) dezvoltarea economiei mondiale

b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii

In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se

numara

1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe

baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale

2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari

structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de

rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman

financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a

circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor

si capitalurilor pe plan subregional si regional

3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii

economice probleme comune cu care se confrunta

4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica

presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere

intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a

investitiilor in zona respectiva

5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire

a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale

6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si

limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte

7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor

depasesc granitele nationale

Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea

unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă

Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări

deja constituite

I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia

comună despre dezvoltare

II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de

dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu

statele mai avansate

III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei

energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere

insuficient valorificat

Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi

A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente

care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone

B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup

eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese

interaţioniste

C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice

Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt

numeroase printre ele putem mentiona

a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si

disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea

pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica

b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale

pe planul eficientei si competitivitatii

c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se

transportul si opratiunile import-export

d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite

e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul

investitional atit al investitiilor interne cit si externe

f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod

eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun

g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in

comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici

22 Forme de aranjamente de integrare regională

Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de

multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile

icircn vederea atingerii unui obiectiv comun

Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală

corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare

numărului de state membre

Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de

instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile

stabilite de fiecare acord icircn parte

Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv

intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare

regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt

- zone de comerţ preferenţial

- zone de liber ndash schimb

- uniuni vamale

- pieţe unice

- uniuni monetare

- uniuni economice

- uniuni politice

O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai

multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul

acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn

ţările terţe

O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial

preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn

acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal

respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii

O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin

1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele

2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii

3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat

Piaţa unică presupune

1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre

2 stabilirea unui tarif vamal extern comun

3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi

practicilor comerciale

4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor

Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta

implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale

Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină

elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice

sunt

1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod

liber

2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei

3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională

4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile

bugetare

Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la

nivel regional şi care afectează toţi membrii

OBSERVAŢII

1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică

reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al

pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a

capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă

toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de

coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo

2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie

văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la

următorul

Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna

definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune

vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica

agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)

OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul

comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente

sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)

Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare

progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp

această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale

regionale

Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune

europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de

dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului

Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De

această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea

unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a

fluxurilor comerciale

După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu

Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să

icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme

21 Premise factori si implicatiile integrarii economice

Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care

putem mentiona

rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a

tarilor care vor sa se integreze

rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si

a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor

integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in

apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza

rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul

dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice

rarr efectul de demonstrare

In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive

- crestere economica

- diminuarea inflatiei si a somajului

Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor

tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene

Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si

anume

a) dezvoltarea economiei mondiale

b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii

In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se

numara

1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe

baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale

2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari

structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de

rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman

financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a

circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor

si capitalurilor pe plan subregional si regional

3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii

economice probleme comune cu care se confrunta

4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica

presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere

intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a

investitiilor in zona respectiva

5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire

a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale

6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si

limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte

7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor

depasesc granitele nationale

Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea

unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă

Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări

deja constituite

I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia

comună despre dezvoltare

II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de

dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu

statele mai avansate

III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei

energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere

insuficient valorificat

Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi

A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente

care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone

B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup

eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese

interaţioniste

C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice

Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt

numeroase printre ele putem mentiona

a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si

disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea

pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica

b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale

pe planul eficientei si competitivitatii

c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se

transportul si opratiunile import-export

d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite

e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul

investitional atit al investitiilor interne cit si externe

f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod

eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun

g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in

comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici

22 Forme de aranjamente de integrare regională

Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de

multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile

icircn vederea atingerii unui obiectiv comun

Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală

corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare

numărului de state membre

Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de

instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile

stabilite de fiecare acord icircn parte

Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv

intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare

regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt

- zone de comerţ preferenţial

- zone de liber ndash schimb

- uniuni vamale

- pieţe unice

- uniuni monetare

- uniuni economice

- uniuni politice

O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai

multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul

acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn

ţările terţe

O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial

preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn

acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal

respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii

O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin

1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele

2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii

3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat

Piaţa unică presupune

1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre

2 stabilirea unui tarif vamal extern comun

3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi

practicilor comerciale

4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor

Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta

implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale

Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină

elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice

sunt

1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod

liber

2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei

3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională

4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile

bugetare

Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la

nivel regional şi care afectează toţi membrii

OBSERVAŢII

1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică

reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al

pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a

capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă

toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de

coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo

2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie

văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la

următorul

Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna

definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune

vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica

agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)

OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul

comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente

sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)

Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare

progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp

această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale

regionale

Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune

europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de

dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului

Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De

această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea

unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a

fluxurilor comerciale

După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu

Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să

icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor

si capitalurilor pe plan subregional si regional

3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii

economice probleme comune cu care se confrunta

4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica

presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere

intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a

investitiilor in zona respectiva

5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire

a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale

6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si

limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte

7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor

depasesc granitele nationale

Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea

unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă

Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări

deja constituite

I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia

comună despre dezvoltare

II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de

dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu

statele mai avansate

III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei

energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere

insuficient valorificat

Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi

A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente

care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone

B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup

eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese

interaţioniste

C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice

Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt

numeroase printre ele putem mentiona

a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si

disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea

pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica

b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale

pe planul eficientei si competitivitatii

c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se

transportul si opratiunile import-export

d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite

e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul

investitional atit al investitiilor interne cit si externe

f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod

eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun

g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in

comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici

22 Forme de aranjamente de integrare regională

Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de

multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile

icircn vederea atingerii unui obiectiv comun

Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală

corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare

numărului de state membre

Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de

instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile

stabilite de fiecare acord icircn parte

Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv

intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare

regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt

- zone de comerţ preferenţial

- zone de liber ndash schimb

- uniuni vamale

- pieţe unice

- uniuni monetare

- uniuni economice

- uniuni politice

O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai

multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul

acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn

ţările terţe

O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial

preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn

acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal

respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii

O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin

1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele

2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii

3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat

Piaţa unică presupune

1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre

2 stabilirea unui tarif vamal extern comun

3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi

practicilor comerciale

4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor

Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta

implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale

Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină

elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice

sunt

1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod

liber

2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei

3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională

4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile

bugetare

Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la

nivel regional şi care afectează toţi membrii

OBSERVAŢII

1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică

reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al

pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a

capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă

toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de

coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo

2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie

văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la

următorul

Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna

definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune

vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica

agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)

OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul

comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente

sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)

Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare

progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp

această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale

regionale

Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune

europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de

dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului

Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De

această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea

unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a

fluxurilor comerciale

După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu

Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să

icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt

numeroase printre ele putem mentiona

a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si

disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea

pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica

b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale

pe planul eficientei si competitivitatii

c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se

transportul si opratiunile import-export

d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite

e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul

investitional atit al investitiilor interne cit si externe

f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod

eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun

g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in

comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici

22 Forme de aranjamente de integrare regională

Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de

multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile

icircn vederea atingerii unui obiectiv comun

Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală

corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare

numărului de state membre

Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de

instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile

stabilite de fiecare acord icircn parte

Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv

intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare

regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt

- zone de comerţ preferenţial

- zone de liber ndash schimb

- uniuni vamale

- pieţe unice

- uniuni monetare

- uniuni economice

- uniuni politice

O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai

multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul

acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn

ţările terţe

O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial

preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn

acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal

respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii

O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin

1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele

2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii

3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat

Piaţa unică presupune

1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre

2 stabilirea unui tarif vamal extern comun

3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi

practicilor comerciale

4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor

Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta

implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale

Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină

elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice

sunt

1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod

liber

2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei

3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională

4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile

bugetare

Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la

nivel regional şi care afectează toţi membrii

OBSERVAŢII

1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică

reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al

pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a

capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă

toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de

coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo

2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie

văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la

următorul

Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna

definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune

vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica

agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)

OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul

comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente

sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)

Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare

progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp

această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale

regionale

Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune

europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de

dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului

Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De

această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea

unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a

fluxurilor comerciale

După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu

Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să

icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

- pieţe unice

- uniuni monetare

- uniuni economice

- uniuni politice

O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai

multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul

acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn

ţările terţe

O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial

preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn

acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal

respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii

O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin

1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele

2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii

3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat

Piaţa unică presupune

1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre

2 stabilirea unui tarif vamal extern comun

3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi

practicilor comerciale

4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor

Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta

implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale

Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină

elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice

sunt

1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod

liber

2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei

3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională

4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile

bugetare

Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la

nivel regional şi care afectează toţi membrii

OBSERVAŢII

1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică

reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al

pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a

capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă

toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de

coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo

2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie

văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la

următorul

Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna

definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune

vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica

agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)

OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul

comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente

sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)

Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare

progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp

această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale

regionale

Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune

europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de

dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului

Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De

această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea

unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a

fluxurilor comerciale

După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu

Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să

icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la

nivel regional şi care afectează toţi membrii

OBSERVAŢII

1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică

reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al

pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a

capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă

toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de

coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo

2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie

văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la

următorul

Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna

definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune

vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica

agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)

OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul

comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente

sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)

Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare

progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp

această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale

regionale

Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune

europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de

dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului

Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De

această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea

unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a

fluxurilor comerciale

După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu

Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să

icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct

printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat

vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi

Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie

a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe

baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare

preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima

vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale

precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul

cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn

cadrul GATT cauzat de

1 creşterea numărului participanţilor

2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la

export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată

3 declinul hegemoniei comerciale a SUA

4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări

Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative

comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai

deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o

politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se

caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a

susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale

icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie

2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de

aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data

menţionată de 330

23 Efectele statice ale integrării economice

Crearea şi deturnarea de comerţ

Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind

uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor

formelor de integrare economică

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni

vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie

Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite

să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau

nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal

Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea

efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ

(ldquotrade diversionrdquo)

Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul

uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai

avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea

internă de comerţ

Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin

eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din

afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ

Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al

costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii

vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor

comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de

deturnare de comerţ

Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o

uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)

Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite

bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa

ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa

vamală)

Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din

aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie

sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul

de creare de comerţ

Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale

identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de

producţie sunt inferioare celor din B

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul

respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ

Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de

- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei

- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale

- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi

Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de

creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală

conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a

bunăstării

J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze

alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele

două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd

producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea

vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la

producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn

mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde

creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ

J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate

permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare

celor de deturnare de comerţ

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)

Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale

deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului

că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct

pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele

fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel

1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea

blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele

naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele

naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele

Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile

2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele

deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor

externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi

tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează

firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile

arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite

este intensitatea concurenţei cu care se confruntă

3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei

Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea

pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei

fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate

amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se

adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi

benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi

4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile

multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să

o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii

externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile

manageriale pe care le-ar aduce şi altele

Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există

economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al

liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale

productivităţii muncii

Teorii ale Integrarii Economice

1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale

11 Teoria clasica a uniunii mondiale

12 Teoria moderna a uniunii vamale

2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice

3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si

ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror

membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal

comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in

timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna

11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca

grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica

comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state

Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul

Romanesc(sec 19)

Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama

este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii

vamale comune

Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor

tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici

exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de

preferinte pentru anumite produse in cadrul UV

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale

functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile

membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a

gradului de bunastare a statelor membre)

(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna

rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb

rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice

2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care

trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei

etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt

1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar

monetear si altele

2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4 Concurenta loiala

5 Armonizarea legislatiilor nationale

Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea

integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice

internationale

a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze

progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din

afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de

organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen

de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia

Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)

b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele

vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor

individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi

considerate in prezent uniuni vamale fac parte

- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)

- PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic Latino-american

c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure

libera circulatie a factorilor de productie(UE)

d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea

politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul

trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la

aceasta etapa)

e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale

sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile

Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat

crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul

European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)

3) Teoria uniunii politice

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii

- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie

- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor

macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

- Uniunea politica

Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele

clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in

aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European

Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca

visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica

economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul

inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul

lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si

CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o

lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice

monetara si politica

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de

la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la

Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii

europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza

urmatoarele principii

- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii

economice si monetare

- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre

- Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care

sunt reflectate

1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre

Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare

stat membru si in UE

2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati

rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE

rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene

rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a

fiecarui stat membru

rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia

Avocatului poporului european

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin

cresterea rolului Parlamentului European

sporirea competentelor uniunii

politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne

politica externa comuna si de securitate a statelor membre

Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a

trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma

responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii

interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)

Uniunea Europeana (UE)

Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist

statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952

Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda

Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani

Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca

libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere

Inalta autoritate

Adunarea generala

Consiliul de ministri

Comitetul consultativ

Organele de arbitraj

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale

Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana

interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma

semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de

catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari

si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest

moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE

a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor

serviciilor capitalurilor si persoanelor

Realizarea unei piete comune presupunea ca

in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile

respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa

sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa

existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor

politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva

permanenta ajustare si adaptare la schimburi

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare

a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale

Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial

3 Uniunea Europeana

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele

si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in

vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta

data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza

tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana

prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana

Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la

01 ianuarie 2007

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea

Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia

A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania

A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia

A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia

Slovacia Slovenia si Ungaria

A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de

putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni

Potentialul economic fiind foarte de mare

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu

un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)

UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile

nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt

1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993

moneda unica a fost lansata in 1999)

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul

umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate

comuna

3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale

4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o

completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni

5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei

interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)

6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente

(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea

uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor

valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica

organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe

baza solidaritatii dintre ele

4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin

semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia

Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein

Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in

CEE

La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt

1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea

rationala a resurselor

2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna

credinta

4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe

cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere

- consiliul AELS

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

- comitetele permanente

- secretariatul

5 Spatiul Economic European

Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie

cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-

a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene

si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb

Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au

desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a

fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)

Scopul de baza al organizatie a fost

rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor

rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului

inconjurator politicile sociale si invatamant

rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor

generale in baza acodului Spatiul economic european

rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind

importul unor tipuri de produse agro-alimentare

Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum

ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare

( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)

6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei

Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au

confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor

economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a

pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la

Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003

Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE

CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile

economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata

potentiala de peste 100 milioane pers

2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor

UE in rezultatul acordului de asociere

3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la

democratie si la econmiea de piata

Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea

s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au

completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est

La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA

CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia

Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si

la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat

la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn

cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti

Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie

2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda

Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se

desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si

membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia

Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza

Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania

si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de

Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o

realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006

ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru

3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in

diferite domenii

Harta CEFTA 2006

62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe

Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002

Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune

Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare

Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA

Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic

Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a

Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare

Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -

Americana PCCA) si

Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)

devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969

Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor

Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80

America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc

Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay

Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin

Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960

Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela

Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale

Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber

Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe

Conferinta pentru Evaluare si Convergenta

Comitetul Reprezentantilor

Secretariatul General

Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi

Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei

Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine

Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului

Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia

La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo

4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi

1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea

negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi

integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către

oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la

tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea

impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor

2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost

creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua

Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)

Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime

Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate

Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii

Comitetul Executiv de Integrare Economica

Secretariatul de Integrare Economica

Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000

Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA

Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001

Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate

Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri

Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri

3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin

Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice

Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul

Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional

Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995

La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est

Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern

Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi

Secretariatul

Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare

Consiliul pentru Comert si Dezvoltare

Consiliul pentru Relatii Externe

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt

Comitetul Juridic

Comitetul Bugetului

Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale

Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata

rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta

rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale

rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor

valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin

deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre

cele mai importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de

renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian

este susţinut de peste 6000 de aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare

industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant

important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează

şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură

transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn

această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru

promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul

peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al

educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru

componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor

acesteia de către Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la

nivelul Uniunii Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb

şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi

ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special

pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre

CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului

bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

6 Grupul celor Trei (G3)

A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor

Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale

G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de

adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene

Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar

investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-

industrie pescuit minerit turism

Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului

realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane

Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea

resurselor umane

10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex

interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat

(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)

La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3

Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală

Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc

Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene

Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a

asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel

Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic

dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie

Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură

Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)

Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor

durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor

bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii

bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia

acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile

preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile

bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici

bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1

bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză

DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează

ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn

vederea

creării de locuri de muncă durabile

infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu

energie şi transporturi

instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională

etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre

oraşe şi regiuni

măsuri de asistenţă tehnică

1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de

intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii

rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)

rarr inovare şi spirit antreprenorial

rarr societate informaţională

rarr mediu

rarr prevenirea riscurilor

rarr turism

rarr cultură

rarr transporturi

rarr energie

rarr educaţie

rarr sănătate

2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se

concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn

materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului

antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de

economia cunoaşterii

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea

eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de

planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice

acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general

3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere

stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală

icircntre regiunile maritime

consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea

interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de

experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale

Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale

eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului

(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau

imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ

care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE

Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită

caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice

sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni

precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice

Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil

Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială

europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn

consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile

finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER

la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP

după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre

aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program

operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare

Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program

Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)

autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi

de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi

autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus

dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)

aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune

Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost

validate de controlul prevăzutSistemul de control

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program

Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni

Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar

autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior

OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi

rarr cooperarea transnaţională

Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare

comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie

reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din

cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un

beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor

El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă

la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a

declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la

o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din

valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083

Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare

Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii

Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006

La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo

Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci

Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational

Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare

Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca

Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura

Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor

Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti

Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional

In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale

Program Operational Romania - Ungaria

Program Operational Romania - Bulgaria

Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru

Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-

2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina

2007-2013

Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei

Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C

Program Operational Bazinul Marii Negre

Programul Operational URBACT II

Programul Operational INTERACT II 2007-2013

Programul Operational ESPON 2013

Curs 8 Grupari regionale in Asia

1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria

Yemen

2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania

Maroc Tunisia

3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation

Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan

4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele

şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a

ţărilor arabe din Golf (CCG)

Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor

consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe

comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi

Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup

Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor

comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată

icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn

prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ

liber

6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka

Thailanda

7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong

KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand

Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori

8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica

din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de

cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est

Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore

si Thailanda

Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara

doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei

sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta

Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa

mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente

cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia

Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a

neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile

din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat

Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN

grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului

ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari

Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia

Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si

Vietnam

Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa

500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale

bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care

leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al

secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut

dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii

economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au

aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor

Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre

ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au

stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la

produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993

Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia

de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-

a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo

viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare

pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de

instabilitate politica si sociala

Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din

Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta

La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea

specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci

propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei

Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar

daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura

ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo

Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda

dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a

se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara

icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale

Peninsulei Indochina

Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat

al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au

condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de

forte icircn plan regional si chiar mondial

Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au

acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din

zona Atlanticului icircn cea a Pacificului

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii

regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei

dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi

dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si

jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB

reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn

ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul

deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se

implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare

economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului

icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie

icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat

Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea

ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a

stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se

dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au

fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda

Filipine Singapore Thailanda si SUA

Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake

Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova

spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din

SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost

primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993

organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni

membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn

organizatie icircn noiembrie 1998

Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu

s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind

faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta

grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau

o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina

Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin

consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a

programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc

icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale

organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul

Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin

rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil

cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)

Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea

icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi

Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei

mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca

se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza

financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona

datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata

provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca

riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o

mai buna guvernare

Subiecte posibile la Integrare economica regionala

1 Cum definiti integrarea economică regionala

2 Ce presupune interguvernamentalismul

3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul

4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare

5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile

integrationiste ( minim 4)

6 Ce presupune o uniune vamală

7 Ce presupune o piata comuna

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15

8 Ce presupune o Uniunea economică

9 Ce se intelege prin creare de comerţ

10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ

11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale

12 Ce sustine Teoria clasica a UV

13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva

14 Care sunt principalele obiective ale UE

15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)

16 Ce este Spatiul Economic European

17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA

18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA

19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)

20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)

21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM

22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR

23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)

24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa

25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa

26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA

27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia

28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)

• Interguvernamentalism şi supranaţionalism
• Viteză variabilă şi geometrie variabilă
• 22 Forme de aranjamente de integrare regională
• • 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
  • • Alocarile financare pentru POR 2007-2013
    • Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15