+ All Categories
Home > Documents > cursuri gestiune

cursuri gestiune

Date post: 24-Nov-2015
Category:
Upload: andreea-borlan
View: 87 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
-
44
Curs 1 Aspecte actuale ale gestiunii bancare Procesul de reglementare a creat noi posibilitati investitionale pe pietele monetare si financiare, ceea ce a accelerat concurenta dintre banci si societatile financiare nebancare. In prezent, se manifesta tendinta accentuarii interdependentei dintre piata monetara si cea financiara, astfel daca traditional piata monetara (PM) a fost a lichiditatilor, iar PF a investitiilor pe termen mediu si lung, tendintele actuale evidentiaza o crestere a caracterului lichid a titlurilor negociate pe PF si aparitia unor forme noi de titluri negociabile pe PM. Dezvolatrea PF si diversificarea intrumentelor financiare au crescut posibilitatile de a acces la fonduri pentru banci: astfel, bancile au intrat si pe PM la concurenta cu societatile valorilor mobiliare, de asigurari, fonduri mutuale, fonduri de pensii. Bancile au trebuit sa initieze, dezvolte noi produse si servicii, iar folosind masuri, tehnici specifice noilor piete pentru a putea face fata concurentei. Noile activitati care se bazeaza pe utilizarea informatiilor in timp real, cum ar fi tranzactiile de pe PF si generarea de venituri prin comisione, reprezinta anumite surse importante pentru profitabilitatea unei banci. Nevoia de produse si servicii pentru o activitate profitabila intr-un mediu concurential acerb a dus la aparitia unor instrumente financiare noi (elemente in afara bilantului – in aceasta categorie intra: angajamente in favoarea altor banci / clientelei, avaluri si garantii acordate altor banci / clientelei, titluri vandute cu posibilitatea de rascumparare, IFD. Toate aceste elemente nu sunt considerate A sau P in cadrul bilantului; cu toate ca pot aduce o profitabilitate sporita, instrumentele financiare in afara bilantului in special instrumentele derivate care sunt dpdv tehnic destul de complicate, riscante, necesitand masuri suplimentare de control si administrarea riscului. In prezente exista ingrijorarea ca dezvoltarea noilor instrumente financiare, in special a celor extrabilantire, pot avea ca efect concentrarea riscului si cresterea volatilitatii in cadrul sistemelor bancare. Corelatia dintre diferitele tipuri de riscuri, atat la nivelul
Transcript

Curs 1 Aspecte actuale ale gestiunii bancare

Procesul de reglementare a creat noi posibilitati investitionale pe pietele monetare si financiare, ceea ce a accelerat concurenta dintre banci si societatile financiare nebancare.In prezent, se manifesta tendinta accentuarii interdependentei dintre piata monetara si cea financiara, astfel daca traditional piata monetara (PM) a fost a lichiditatilor, iar PF a investitiilor pe termen mediu si lung, tendintele actuale evidentiaza o crestere a caracterului lichid a titlurilor negociate pe PF si aparitia unor forme noi de titluri negociabile pe PM.Dezvolatrea PF si diversificarea intrumentelor financiare au crescut posibilitatile de a acces la fonduri pentru banci: astfel, bancile au intrat si pe PM la concurenta cu societatile valorilor mobiliare, de asigurari, fonduri mutuale, fonduri de pensii.Bancile au trebuit sa initieze, dezvolte noi produse si servicii, iar folosind masuri, tehnici specifice noilor piete pentru a putea face fata concurentei.Noile activitati care se bazeaza pe utilizarea informatiilor in timp real, cum ar fi tranzactiile de pe PF si generarea de venituri prin comisione, reprezinta anumite surse importante pentru profitabilitatea unei banci. Nevoia de produse si servicii pentru o activitate profitabila intr-un mediu concurential acerb a dus la aparitia unor instrumente financiare noi (elemente in afara bilantului in aceasta categorie intra: angajamente in favoarea altor banci / clientelei, avaluri si garantii acordate altor banci / clientelei, titluri vandute cu posibilitatea de rascumparare, IFD. Toate aceste elemente nu sunt considerate A sau P in cadrul bilantului; cu toate ca pot aduce o profitabilitate sporita, instrumentele financiare in afara bilantului in special instrumentele derivate care sunt dpdv tehnic destul de complicate, riscante, necesitand masuri suplimentare de control si administrarea riscului. In prezente exista ingrijorarea ca dezvoltarea noilor instrumente financiare, in special a celor extrabilantire, pot avea ca efect concentrarea riscului si cresterea volatilitatii in cadrul sistemelor bancare.Corelatia dintre diferitele tipuri de riscuri, atat la nivelul unei banci, cat si la nivelul sitemului bancar s-a accentuat foarte mult.Pe plan international, responsabilitatea privind mentinerea sub control a riscurilor activitatilor bancilor pe PF a fost predefinita ca un parteneriat intre autoritatile de reglementare si care activeaza efectiv pe aceasta piata.Pe plan mondial conceptul de mod de guvernare se refera la modul in care un guvern isi indeplineste responsabilitatile.O gubernanta ineficienta caracterizata prin interventia excesiva a guvernului in economie, reglementari contra agentilor economici, interventii preferentiale din partea statului (controlul pretului, exceptarea de la taxe).Pornind de la conceptul de guvernanta la nivel microeconomic a aparut notiunea de coporate government (mode a administrare a firmelor). In activitatea bancilor pe pietele financiare, CG se transforma in BG in sesul administrarii eficiente a bancilor.O buna guvernare a bancilor se poate realiza prin gestionarea eficienta a riscurilor ce pot aparea in activitatea bancara, in cadrul unui parteneriat in care fiecare isi asuma un rol in diminuarea, administrarea riscurilor.

Parteneriat compus:- Autoritate de reglementare (pot opta pentru una din abordarile in stabilirea sistemului de reglementare pentru activitatea bancara).

1) Abordarea normativa poate limita obiectivele activitatii uneiinstitutii financiare.2) Abordarea orientata catre piate, care se bazeaza pe faptul capietele mature sunt capabile sa se autoreglementeze in gestionarea riscurilor bancare si de aceeea este bine ca avtivitatea pe aceste piete sa fie lasata sa se desfasoare liber.In practica, masurile de reglementare combinatie intre aceste 2 abordari.Pe plan international, s-a remarcat o trecere la o abordare orientata catre piata.

Un alt partener in reprezinta Autoritatea de supraveghere.Presupune ca activitatea institutiilor de supraveghere este monitorizarea modului in care bancile realizeaza gestionarea riscurilor in conformitate cu reglementarile actuale in vederea evitarii falimentelor actuale si a riscului sistemic.In afara de monitorizare, autoritatea de supraveghere trebuie sa intervina de cate ori este necesar pentru intarirea activitatii de gestionare a riscurilor bancilor.

Actionarii: rol important pentru administrarea eficare a bancii, in contextul gestionarii corecte a riscurilor prin numirea consiliului de administratie, actionarii determina modul in care banca va fi gestionata. Dpdv al autoritatii de reglementare si supraveghere, bancile trebuie sa aiba un actionar principal (strategic) care detine un procentaj mai mare din totalul de actiuni. De asemenea, eliberarea licentei este conditionata de indeplinirea unor criterii prealabile care sa asigure clientela ca actionariatul este in masura, doreste sa isi indeplineasca responsabilitatile care ii revin.

Consiliul de administratie: responsabilitatea finala pentru intreaga activitate a bancii.Cele mai importante responsabilitati in gestionarea risuclui:- Formularea politicii in domeniul gestionarii normelor;- Aprobarea plafoanelor privind riscurile acceptate si nivelul capitalului necesar in desfasurarea tranzactiilor in conditiile de siguranta cu respectarea reglementarilor in vigoare;- Controale periodice pentru verificarea respectarii plafoanelor si limitelor de risc, precum si a nivelului de adecvare a capitalului;- Stabileste continutul, periodicitatea raporturilor;- Evaluarea anuala a managementului executiv.

Managementul executiv: pentru operatiuni si tranzactii inchiriate de banca, implementarea politicilor de gestionare a riscurilor.Responsabilitati (pentru administrarea riscurilor pot fi sintetizate):- Intocmeste, inainteaza catre consiliul de administratie situatie privind gestionarea riscurilor (CA);- Asigura eeborarea de norme, prevederi, standarde privind operatiunile bnacare si gestionarea riscurilor;- Efectueaza controale privind incadrearea in plafoanele, limitele de risc.- Se asigura ca auditorul intern evalueaza incadrarea in limitele de risc a operatiunilor bancii.

Limita de credit: nivelul pana la care un furnizor, prestator furnizeaza / presteaza fara o garantie.

Limita de risc: plafonul pana la care se angajeaza o banca.

Audit intern al parteneriatului: poate fi apreciat ca un brat prelungit al CA, prin care acesta isi poate exercita mai bine functia de gestiune a riscului.Obiectivele comitetului de audit intern (AI) pot fi:- Sa asigure managementul executiv in identificarea si administrarea riscurilor;- Evaluarea eficacitatii si eficientei operatiunilor, tranzactiilor bancare;- Evaluarea modului in care pot fi separate legile, reglemetarile, procedurile privind operatiunile bancare;- Evaluarea activitatii de gestionare a riscurilor (independent de management).

Rolul comitetului de AI in administrarea riscului controversat in prezent pe plan international; exista opinii care mentioneaza ca AI este utilizat numai dpdv retrospectiv, post factum prin evaluarea modului in care riscurile au fost sau nu bine acoperite intr-o anumita perioada.

Auditul extern: principalul obiectiv al AE este prezentarea unei opinii despre sistemul finaciar al bancii auditate si a rezultatelor obtinute de banca intr-o perioada.Rapoartele AE adresate actionarilor dar pot fi folostite in aprecierea avtivitatii bancii si de institutiile de supraveghere, clienti, creditori, analisti financiari.AE se efectueaza tinand cont de standardele internationale si vizeaza in principal analiza CPP (declaratie de venituri) si a unor elemente ale bilantului contabil (in special cele legate de active: fixe, cost, investitii finaciare, debitori).

Curs 2Impactul implementarii acordului Basel II asupra sectorului bancar

Acordul Basel IProblema supravegherii bancare internationale s-a pus ca urmare a crizelor bancare din 1974 din Germania,SUA si Anglia care au avut o rezonanta intrnationala.Cooperarea in acest domeniu s-a materializat prin constituirea in 1974 la Basel a comitetului de la Basel privind suprevegherea bancara pe langa Banca Internationala de Reglementare (BIR).Una dintre preocuparile comitetului e ca documentele sale sa aiba aplicabilitate universala.Cele 2 mari domenii asupra carora Comitetul si-a focalizat atentia au fost:1) Stabilirea unor principii generale de supraveghere a sediilor bancare din strainatate2) Adoptarea unor cerinte minime de capital pentru bancile active pe plan internationalUniformizarea cerintelor minime de capital a fost necesara ca urmare a faptului ca bancile se implicau in activitati tot mai riscante din dorinta de a obtine profituri cat mai mari care nu se corelau insa cu fondurile proprii de care dispuneau.Astfel pentru a preintampina destabilizarea sistemului bancar international si a se crea conditii de concurenta uniforme pentru toate bancile active pe plan international,in 1988 Comitetul de la Basel a comunicat un raport privind masurarea capitalului si standardele de capital ,cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de Acordul de la Basel din 1988.in mod sintetic acest acord prevedea stabilirea unei corelatii intre riscurile asumate de banci si fondurile proprii de care dispuneau sub forma unui indicator de adecvare a capitalului care nu trebuie sa fie mai mic de 8%Rata solvabilitatii = 14fonduri propriiactive ponderate la risc '> 148%'>Principalele domenii reglementate de Basel I vizeaza:- Stabilirea elementelor componente pt determinarea fonsurilor proprii- Reglementarea cerintelor de capital pentru riscul de credit si riscul de piata- Asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea procedurilor de control intern si principiilor de guvernanta corporativa- Introducerea supravegherii pe baza consolidata a institutiilor de creditBasel I reprezinta un cadru insuficient de flexibil pentru a surprinde intreg spectrul profilului de risc al institutiilor de credit pentru ca:- Utilizeaza un nr relativ restrans al ponderilor de risc de credit- Nu bonifica diversificarea plasamentelor- Instrumentele de diminuare a riscului de credit sunt insuficient de dezvoltate- Nu prevede modalitati si proceduri complexe de supraveghere a institutiilor de credit

Acordul de capital Basel IIAvand in vedere limitarile acordului Basel I,Comitetul a luat masuri pentru adoptarea unei noi scheme de adecvare a capitalului,astfel in 1999 a fost publicat primul pachet consultativ al noului acord de capital urmat de al doilea pachet consultativ,publicat in 2001, iar in aprilie 2003 alt pachet consultativ si a varianta a acordului.In intentia Comitetului de la Basel,termenul limita pentru implementarea acordului Basel II era prevazut pentru sfarsitului lui 2006 pentru metodele mai simple si sfarsitului lui 2007 pentru abordarile avansate.Basel II are o structura complexa bazata pe 3 piloni:- Pilonul I cerinte minime de capital- Pilonul II supravegherea adecvarii capitalului- Pilonul III disciplina de piataRata de adecvare a capitalului se calculeaza similar cu primul acord ,cu mentiunea ca fondurile proprii se calculeaza identic ,dar activele ponderate la risc se calculeaza cu metode mai complexe ,iar la numitor a fost inclus si necasarul de capital pentru riscul de piata si riscul operational.Pilonul I se bazeaza pe o abordare cantitativa a cerintelor prudentiale ,al doilea pilon pe o abordare calitativa a cerintelor prudentiale ,iar pilonul III trateaza cerintele de raportare ca instrumente necesare in supravegherea prudentiale.

Pilonul IPrivind pilonul I ,acordul Basel II include in cerintele de capital reguli flexibile si avansate de determinare a cerintelor minime pentru riscul de credit,riscul de piata si riscul operational.Astfel,pt riscul de credit exista abordarea standardizata si cea bazata pe modele interne (varianta de baza/avansata).Pt riscul operational exsita abordarea indicatorului de baza,cea standardizata si cea a evaluarii avansate.Pt riscul de piata exista abordarea standard si cea bazata pe modele interne.

Abordarea standardizata este elementul de legatura cu Basel I pentru ca pastreaza metodologia de stabilire a cerintelor privind fonduril proprii prin utilizarea coeficientului de risc de credit si a instrumentelor de diminuare a riscului de credit.Fata de primul acord de capital au fost aduse urmatoarele imbunatatiri:- Gama ponderilor de risc de credit a fost largita prin cresterea nr de categorii de la 4 la 8 (0%,10%,20%,30%,50%.75%,100%,150%)- Au fost diversificate instrumentele de diminuare a ricului de credit prin recunoasterea ca diminuatoare de risc de credit a garantiilor oferite de administratiile locale si regionale,entitati din sectorul public sau alte entitati cu rating ridicat,precum si luare in considerare a instrumentelor derivate.- Pentru evaluarea clientilor din categoria autoritatilor centrale,corporatii,institutii de credit se folosesc raitinguri stabilite agentiile de raiting internetionele.

Abordarea bazata pe modele interne presupune determinarea probabilitatii de nerambursare (POD-probability of default) a pierderii datorate nerambursarii LGD (loss given default) si a expunerii la riscul de nerambursare (EAD).Expunerea la risc este suma actualizata la valoarea de piata a tututror pierderilor pe care o institutie le are sau le poate avea.Probabilitatea de nerambursare este probabilitatea ca un debitor sa nu-si achite obligatiile de plata intr-un anumit interval de timp.Pierderea datoriei nerambursate (LGD) reprezinta valoarea creantelor pe care banca urmeaza sa nu o recupereze ,reprezinta pierderea asteptata dupa ce un credit a intrat in default (dupa ce este considerat pierdere).Daca se aplica metoda modelelor interne (IRB) ,varianta de baza ,ac coeficient LGD este stabilit de autoritatile de supraveghere ,iar daca se aplica metoda modelelor interne,varianta avansata ,trebuie estimat pe baza datelor istorice cu privire la nerambursarea creditelor.LGD se determina ca procent din expunerea la riscul de nerambursare si trebuie sa reflecte pierderea ec prin includerea tuturor cheltuielilor de corectare si recuperare,precum si a altorcheltuieli indirecte.Expunerea la risc de nerambursare (EAD) reprezinta expunerea bancii fata de un anumit client in momentul defaultului si include dobanda acumulata pana in acel moment,precum si orice comision neachitat.

Pilonul IIAre rolul de a accentua misiunea autoritatilor de supraveghere,astfel pe langa cerintele de capital impuse bancilor ,acordul Basel II prevede 4 principii foarte importante pt autoritatile de supraveghere:- Sa joace un rol activ in evaluarea procedurilor interne ale bancilor privind adecvarea capitalului la profilul de risc- Verificarea procedurilor interne ale bancilor privindmanagementul risculuide autoritatile de supraveghere- Posibilitatea impunerii cerintei ca institutiile de credit sa mentina capitalul in exces fata de nivelul minim indicat de pilonul I- Implementarea unor mecanisme de interventie timpurie

Pilonul III- Sustine prevederile pilonului I si II prin introducerea de cerinte de raportare catre autoritatile de supraveghere ,dar si catre public a detaliilor referitoare la: Structura actionariatului Expunerile la risc Adecvarea capitalului la profilul de risc (structura fondurilor proprii si metodologia de calcul a cerintelor de capital)- Necesitatile de raportare sunt corelate cu abordarea folosita de banca in calculul necesarului de capital

Curs 3 Structura de active si pasive ale unei institutii de credit

Pornind de la notiunea de patrimoniu, bilantul oricarei soc com sau bancare reprez o fotografiela un moment dat a structurilor de A si de P ale soc. respective.A si P patrimonial pot fi analizate intr-o dubla ipostaza si anume:a) A patrimonial reprez totalitatea bunurilor economico-financiare de care dispune un agent economic la un moment dat, iar P reprez totalit surselor care stau la baza constit acestor bunurib) P reprez oblig pe care un ag ec le are la un moment dat, iar A patrimonial reprez o norma cu ajutorul careia se pot rambursa la scadenta oblig din PA patrimonial se poate clasifica functie de valorificare si lichiditate. Valorificarea reprez modul in care A isi transmite valoarea pe b nou creati sau in serv prestate. Unde A isi transm val intr-un termen mai indelungat (de regula peste 1 an) acestea se numesc A fixe si sunt caracterizate prin amortizare. Alte active isi trasm val intr-un termen scurt, intr-un simplu ciclu de productie, acestea se numesc A circulante sau curente. Lichiditatea reprez capacit activelor de a se transf in bani. Cu cat un A se trans mai usor in bani, cu atat el este mai lichid. A circulante sunt mai lichide decat cele fixe. Cele mai lichide active sunt reprez de resursele monetare detinute pe conturi curente si in casierie.P patrimonial se poate clasifica functie de modul de provenienta al resurselor si functie de exigibilitate. Functie de modul de provenianta resursele pot fi proprii (cap soc, rezerve, provizioane) si resurse atrase (datorii, imprumuturi, credite). Exigibilitatea reprez termenul de scadenta al resurselor. Unele resurse pot avea t de ramb indelungat (cap soc, rezerve, impr pe t lung) altele cu t apropiat (datorii comerciale, fiscale, salariale, cr si impr pe t.s.).Pt instit de cr corelarea lichidit A cu exigibil resurselor este de foarte mare importanta. Intre lichiditate si profitabilitate exista un raport invers proportional. Cu cat firma detine la un moment dat mai multe active lichide fara a le investi pt un rez fin ulterior cu atat profitabil firmei este mai redusa.Raportul intre lichid si profitabil este arbitrat de risc. Cu cat lichid firmei este > cu atat profitab scade, dar riscul de a nu rambursa la timp datoriile curente este < (risc de lichiditate redus).Administrarea A si P se bazeaza pe diferenta neta dintre dob detinuta prin plasarea capitalului si dob platita pt atragerea cap raportat la totalul activelor aducatoare de V.Majo neta de dob=(dob A dob P)/Total A purtatoare de dob *100Acest indicat expr % poate fi fol ca o baza de comp intre instit de cr de aceeasi marime.Def structurilor de P ale unei banci com: activitatea unei banci incepe intotdeauna cu atragerea de resurse regasite in partea de P a bilantului. Resursele sau fondurile proprii det pt o banca riscul maxim pe care aceasta si-l poate asuma in angajarea resurselor sale.F.p. reprez garantia solubilitatii bancii. Desi pt aceste resurse proprii nu se plateste dob folosirea acestora nu se face fara a suporta costuri. Aceste costuri sunt reprez prin dividendele platite actionarilor bancii.F.P. ale unei banci sunt form din doua categ de cap: cap propuse si cap suplimentar. Cap propuse sau cap de baza este form la randul lui din cap initial si fondul pt riscuri bancare generale.Cap initial al inst de cr cuprinde: cap soc, prime legate de cap, rezerva legala, rezerve statutare, rez indisponibile aferente actiunilor proprii rascumparate, alte rezerve.Cap suplimentar are in struct sa urm elemente: rez generala pt riscul de credit, rez din reeval patrimoniului (diferente favorabile ajustate cu oblig fiscale aferente), impr subordonate care vor fi luate pe calcul f.p. numai daca indepl urm cond: sunt in intregime trase, in cazul impr subord la termen scadenta initiala treb sa fie de cel putin 5 ani, in cazul impr subord pe durata nedet rambursarea nu se poate efectua mai devr de 5 ani de la data solicitarii rambursarii.Raportarea lunara a nivelului f.p. de catre bancile com se face pe baza datelor inscrise pe balanta contabila a fiecarei luni la functia de supraveghere din cadrul BNR luandu-se in considerare unele principii: a) cap suplimentar este luat in considerare la calcului f.p. in proportie de cel mult 100% din aceasta numai in cond inreg unui nivel pozitiv al f.p. b) nivelul cumulat al impr subordonate si al actiunilor preferentiale cumulative pe durata determinata nu vor fi luate pe in calculul f.p. cu mai mult de 50% din cap propriu.Bancile pers juridice trebuie sa mentina in permanenta f.p. cel putin la nivelurile stab pt cap initial. Cap soc. al unei banci trebuie varsat integral si ia forma baneasca la mom subscrierii. Reglementarea prudentiala a sovabilitatii bancilor com are in vedere adecvarea f.p. la riscurile asumate. In sit in care activul net are o val negativa respectiv val obligatiilor bancii depaseste val activului sau banca in cauza este considerata insolvabila.Resurse atrase: operatiunile bancare se bazeaza in principiu pe resursele atrase fapt pt care bancile ofera clientilor o gama larga de instr de economisire in functie de : perioada de constit a depozitelor, concurenta existenta pe piata interbancara, structura si v populatiei, factorii ec.Resusele atrase reprez disponibilit in lei si valuta aflate in conturile curente sau in conturile de depozit ale clientilor.Pt atragerea acestor resurse banca plateste un cost care s.n. dob pasiva.Cl. Unei banci pot fi grupati in: cl bancari(acei cl reprez de banci si alte instit fin bancare), cl nebancari(repr de p.f. si p.j. altele decat bancile)Cele mai impt tipuri de conturi ale cl nebancari sunt: ct curente(acelea prin care cl deruleaza toate incasarile si platile curente si ca atare soldul lor este imprevizibil de la o zi la alta. Pt disp aflat in aceste conturi banca ofera de obicei o rata mica a dob sau nu ofera dob si prin urmare acestea reprez o sursa de fonduri cu cost redus pt banca in cond in care aceasta poate anticipa pe baze statistice evolutia soldului), dep la termen si ct de economiiCt de depozit pe diferite termene se deschid de catre titularii de cont in scopul functionarii economiilor si nu se pot plati inainte de scurgerea unui anumit interval de timp.Potrivit intelegerii dintre banca si cl suma constit ca depozit la termen nu poate fi retrasa daca la expirarea termenului decat sub sanctiunea pierderii unei parti din dob aferenta. Astfel de dep asig bancii resurse stabile fapt pt care bancile bonifica o rata a dob > cu cat termenele de constit a dep sunt mai >Sumele din aceste ct sunt plasate de catre banca prin acordarea de cr pe per de timp corelate cu termenele de constit a acestor depozite.O alta caract a dep la termen este ca acestea pot fi utiliz dupa garantie pt operatiunile de asumare de risc in numele si pt contul cl prin angajamente de pl (emiterea de scrisori de garantie, deschideri sau confirmari de acreditive). In astfel de cazuri ele poarta denumirea de dep colaterale.Pot fi anumite ct de dep la termen asa cum sunt cunoscute in practica bancara internat:- Ct pt conventii de rascump (repo): reprez o modalitate menita sa valorifice portof de titl al bancii prin incheierea unui acord intre aceasta si cl (pj) prin care banca vinde cl titl de val cu angajamentul de rascump la o data ulterioara, la acelasi pret +dob aferenta- Ct nou(mon): sunt util de bancile din sist si au ca trasatura caracteristica niv inalt al dob acordatae pt soldul disponibil ce depasesc un anumit nivel iar sumele pot fi retrase prin tragere de cereri.- Ct ARS: preupune mentinerea unui dep min fara dob sau cu una f < destinat platilor curente in timp ce sumele incasate ce depasesc acest plafon sunt virate automat intr-un cont de economii in regim de dob la termen.Certificatele de depozit (CD)Emisiunile ale bancilor in val definite au o gama larga a scadentelor si o dob bonificata in fct de niv de piata al dob.Emisiunile de CD sunt fol de banci in vederea atragerii unor fonduri f usor de controlat in sensul ca se cun cu destula precizie care sunt costurile aferente atragerii de fonduri indif de evol ulterioara a dob.CD prezinta avantaje pt cump si anume:- Lichiditati: pot fi oricand transf in numerar- Negociabilitate: putand fi vand si cump oricand pana la data scadentei.Pt cl bancari principalul ct deschis este LORO: mentionut de alte banci. CT loro reprez ct curent deschid de o banca in evidentele sale pe numele altei banci.In cazul in care o banca deruleaza un volum mare de operat intr-o anumita moneda sau intr-o alta tara aceasta va desch la una sau mai multe din bancile corespondente ct loro.Activ bancara curenta atat la niv national cat si internat se bazeaza pe reteaua de corespondenta bancara creata de fiecare banca. Fiecare banca promoveaza propria politica pe piata locala sau nat si in acelasi timp doreste sa retina resursele altei banci oferind serv cl bancii corespondente. Alegerea bancii corespondente are la baza anumite criterii directive care depinde de intervalul clientilor pt o anumita tara. Dep atrase de la banci (dep interbancare) reprez principala modalit de completare a resurselor unei banci pe t.s. vol dep atrase de la banci precum si termenel acestora ofera o imagine concludenta privind bonitatea acelei banci.

C4: Structura de ADef. structurilor de A ale unei banci com

Activele unei b com reflecta modul in care au fost plasate resursele si cuprind, in principal, urmat categ in ordinea descresterii lichid acestora:1. Numerar aflat in posesia bancii. In vederea efectuarii operat de incasare si plati bancile treb sa pastreze o anumita cantitate de num in casierie. Ac numerar nu aduce bancii niciun venit, insa asigura acesteia capacitatea de a-si onora platile fata de cl. Interesul bancilor este ca fondurile sub forma numerarului din casierie sa fie cat mai mare, atat cat este necesar, surplusul de numerar = contraproductiv, tinand seama de costul mare al operat plasarii in alte A aducatoare de V.2. Disponibil in lei si valuta aflate in contul curent la BNR sub forma RMO (rez min oblig). RMO repr un instrum de politica monetara al carui rol este asigurarea de catre banca a unor resurse minime lichide necesare satisfacerii obligatiilor de plata ale clientilor sai la un moment dat. Modul de det al RMO are la baza in principal, volumul depozitelor clientilor nebancari. Pt RMO, BNR bonifica dobanzi mai mici decat dob de pe piata, iar pt surplusul de fonduri fata de RMO, bancile com nu primesc dobanda.3. Disponibilitatile aflate in conturi NOSTRO = conturi curente deschise de o banca in evidentele altei banci ca urmare a stab unor relatii de corespondenta.In scopul efectuarii de operat de incasare si plati in numele clientilor, o banca deschide la unele din bancile sale corespondente conturi curente. In scopul fructificarii excesului de lichiditatea la un moment dat, bancile actioneaza pe piata interbancara prin plasarea acestor fonduri sub forma depozitelor la vedere sau care se pot stabili si unele facilitati pe care o banca le acorda celeilalte banci. Intrucat disponib din conturile NOSTRO sunt remunerate cu dob mici, este necesar ca soldurile acestora sa fie tinute sub control zilnic, coreland vol de operatiuni cu plasarea surplusurilor in depozite interbancare.4. Dep interbancare plasate repr plasamente pe t.s. remunerate la nivelul pietei si utilizate pt fructificarea temporara a fondurilor disponibile.5. Credite acordate bancilor in baza unei conventii incheiate intre acestea. Spre deoseb de 4, dob la creditele acordate bancilor sunt mai mari datorita in principal termenelor mai mari pe care sunt acordate.6. Creditele acordate cl nebancari treb sa ocupe o pondere ridicata in totalul plasamentelor unei banci com.Tipurile, termenii si conditiile acordarii de credite pe t.s., mediu si lung depind in principal, de imprejurarile si necesitatile cl.Plasamentele unei banci in credite acordate cl nebancare prezinta un grad de risc ridicat, dar si o remunerare superioara tuturor celorlalte plasamente.Credite acordate de banci:-Credite de trezoreriedestinate acoperirii necesarului de lichiditati privind activ curenta a cl. sunt acordate pe t.s. si pot imbraca diverse forme: avansuri in cont curent- Creditele pe t. mediu si lung sunt destinate in general procurarii de echipamente sau bunuri imob, acoperirii nevoilor de operat de export, finantarea investitiilor.7. Titluri de valoare. Bancile pot alege posibilitatea plasarii fondurilor in titluri de valoare datorita veniturilor (dobanda, dividendele sau castigurile din operat speculative) pe care acestea le aduc precum si usurintei cu care acestea pot fi transformate in lichiditati pe piata secundara. Ansamblul titlurilor de val care figureaza in A unei banci repr portofoliul de titluri al acesteia.8. Plasamente in participatii sau asa cum le def. legea bancara, invest pe profit la cap soc al altor soc com. Bancile isi plaseaza fondurile in participatii la alte soc com pt dividendele pe care le obtin care, cazul in cazul unor soc puternici depasesc ca randament al investitiei alte forme de plasamente.9. Plasamente in mijloace fixe (cladiri, terenuri, echipam de calcul si telecomunicatii). Sunt indispensabile derularii unei activit normale a unei banci neaducatoare de venituri, dar cu o contrib indirecta la realiz profiturilor bancii.Operatiuni derulate in administrarea activelor si pasivelor si pasivelor are cel putin 2 componente decizionale si anume comp decizionala operativa si comp decizionala strategica.Deciziile operative au rol de a regla anumite dezechilibre care apar in cursul unei zile si sunt luate cu scopul balonarii acestora fara insa a iesi din cadrul reglem impuse de BC si in concordanta cu directivele strategice ale bancii. In activitatea de zi cu zi a unei banci deciziile operative sunt luate la nivelul directiei trezoreriei.Deciziile strategice se ref la structura activelor si pasivelor care in fapt reflecta intentia bancii de a dezvolta anumite activitati intr-o proportie mai mare sau mai mica. Intr-o banca, deciziile strateg pe t.s. sunt luate in general de comitetul de administrare a activelor si pasivelor, in timp ce deciz strateg pe t.m si t.l. sunt luate de comitetul de directii sau consiliul de adm la propunerea comitetului de risc si/sau comitetului de adm a activelor si pasivelor.Operatiuni derulate prin trezorerieActivitatea de trezorerie consta in gestionarea activelor si pasivelor in vederea atingerii obiectivelor strategice de perspectiva al bancii in conditii de minimizare a infl factorilor de risc si de maximizare a profitului previzionat prin bug de venit si ch in scopul satisfacerii cerintelor clientilor.Desfasurandu-se intr-un context macroeconomic dat, trezoreria treb sa tina seama de sit economica si fin interna si internat de previz asupra acesteia precum si de mediul concurential care isi pune amprenta asupra cererii si ofertei de produse bancare. Trezoreria unei b com ocupa un loc central in activ de admin operativa a activelor si pasivelor avand rolul unei regulari al fondurilor atrase si plasate. Organizarea activit de trezorerie depinde in mare masura de dimensiunile bancii, de fama de operat pe care banca le desfasoara sau pt care este autorizata de BC, de statutul sau de dezv.In cadrul trez se deruleaza operat de atragere/plasare cu depozite sau vz/cump de devize sau metale pretioase.Tranzactiile derulate in cadrul trez unei banci pot fi tranz pt pozitii (evitarea sau diminuarea unor pierderi) si tranzactii monetare). In plus, pot fi adaugate si alte activit : cele legate de studii de piata, cele privind operat cu numerar sau operat cu titluri. Arbitrajul (front office) este componenta activa a trezoreriei prin interm careia se efectueaza o mare parte din tranz interbancare si anume atragerea si plasarea de fonduri sub forma depoz si a creditelor interb.d.p.d.v. al scopului pt care sunt efectuate, tranz interbancare se clasif in tranz pt pozitii si tranz speculative.1. tranz pt pozitii repr operat de atragere/plasare depozite si operat de vz/cump de devize sau metale pretioase care sunt efectuate pt asig lichiditatii, asigurarea nivelurilor prevazute de BC pt indicatori de prudenta/ lichiditate, solvab, RMO)2. tranz speculative sunt initiate de arbitrajusti in scopul specularii unor miscari de pe piata monetara sau valutara in vederea realiz de venituri. In aceasta categ intra: a) atragerea/plasarea de depozite cu si fara risc denumite si operat de money market (mm)=operat de atr/plasare de fonduri prin care se incarca valorif imperfectiunilor pietei prin specularea mom in care pe piata apar cotatii de atragere mai mari decat cotatii de plasare a fondurilor. Acestea sunt tranz fara risc de pierdere=back to back deal. Tranzactiile cu risc de pierdere se refera la info privind evolutia pietei monetare (de ex se previzioneaza o crestere a ratelor de dob la depozitele in lei la termen de 1 luna) arbitrajistul va incerca sa atraga depozite la o dob=x% anual dupa care, in cursul aceleiasi zile, va solicita cotatii de la alte banci pt plasarea sumei respective cu aceeasi scadenta. b) vz/cump de devize cu si fara risc cun in practica bancara nat si internat (foreign exhange).

curs 5Analiza sensitivitatii activelor si pasivelor unei soc. Bancare la variatile ratei dobanzii

In cursul acestei analize toate activele si pasivele sunt clasificate in 2 categorii1. A si P sensibile la variatia nivelului general al ratelor de dob pe piata2. A si P insensibile la variatia nivelului general ratelor de dob pe piataAnaliza de sensitivitate ia in calcul variatiile de dob incasata in cazul A si de dob platita in cazul P, in functie de schimbarile ratelor de dob pe piata luand in considerare efectul schimbarii ratelor de dob asupra valorii activului de dob respectiveA(P) sensibile sunt considerate acele A(P) ale caror venituri(costuri) prin dobanda variaza fata de nivelul ratei de dobanda existente pe piata intre un anumit interval de timp. A(P) insensibile sunt considerate acele A(P) ale caror venituri(costuri) prin dobanda nu variaza in functie de nivelul ratei de dobanda pe piata intr-un anumit interval de timp. Alegerea intervalului de timp pentru care se masoara sensibilitatea A(P) este foarte importanta. Intr-un orizont de timp sufficient de mare de ex 1 an marea majoritate a A(P) sunt insensibile la variatia ratei de dobanda pe piataIn clasificarea A(P) sensibile sau nesensibile la variatia ratelor de dobanda se tine cont de scadenta acestora . Pot fi considerate A sensibile la rata de dobanda numai acele plasamente ale caror venituri se vor incasa in intervalul de timp pt care se face analiza. Pot fi considerate P sinsibile la rata de dob acele surse de finantare ale caror costuri vor fi platite in perioada de timp pt care se face analiza. De obicei aceasta perioada e de maxim 1 an. Astfel sunt considerate A sensibile la rata de dobanda toate acele active care au scadenta < 1 an(titluri de valoare, credite pe TS) precum si creditele acordate cu rata variabila a dob indifferent de termen.Toate celelate A sunt considerate nesensibile la variatiile ratei dob(titluri de val pe TL, credite pe TL, etc)Sunt considerate P sensibile la rata de dob acele pasove care au scadenta pe TS(depozite la termen sub 1 an, certificate de deposit pe TS, depozite atrase pe piata monetara). Celelalte P sunt considerate a fi nesensibile la rata de dob( depozite pe TL, certificate de deposit pe TL)Efectul pe care il poate avea variatia ratelor de dobanda pe piata asupra marjei nete de dob si deci implicit asupra profitabilitatii institutiei financiare se cunatifica prin diferentele dintre A sensibile si P sensibile la dobanda(gap). Aceasta diferenta poate fi exprimata in mai multe moduri:: In valoare absoluta(gap=a sensibile la dob p sensibile la dob):in val. Relative(raportat la totalul activelor) gap=gap/total AIndicatorul de sensitivitate la rata de dob: isd=a sens la dob/p sens la dob

Ultimele forme de reprezentare a gap permit compararea sensibilitatii pt dif. Institutiei financiare. Daca val gap


Recommended