Cursul IV ~ Neuro-muscular

7/25/2019 Cursul IV ~ Neuro-muscular

1/46

Neuro-muscular


2/46

Structura fibrei musculare:

- Membrana celulara: receptori de suprafaa implicai in controlul hormonal al activitii celulare (adrenalina,

insulina),

Formeaza jonciunea neuromusculara Asigura depolarizarea celulara si in transmiterea excitaiei de la nivelul tubilor T spre reticulul

sarcoplasmic.

- Citosolul: proteine contractile. Fibra musculara este organizata in uniti structurale numite sarcomere. Sarcomerul - unitatea repetitiva a fibrei musculare - intre doua benzi Z. Lungimea fibrei = nr

de sarcomere unite in serie in fibra musculare.

ofer un mediu de difuzie pentru oxigen, ATP, glicogen, picturi de grsime, fosfocreatina,numeroase proteine enzimatice si noi formate.

- Mitocondriile: organite celulare care cuprind un echipament enzimatic capabil in oxidarea completa a

grsimilor si glucozei cu generarea de ATP, singura sursa de energie care poate fi utilizatadirect in contracia musculara. Cldura emisa de activitatea musculara are rol central inmeninerea temperaturi corporale. Excesul de cldura este emis prin piele ca energieradianta.

- Reticulul sarcoplasmic si alte organite.


3/46

Sarcoplasmic

Reticulum (SR)

Reticulul sarcoplasmic reprezint principala sursa de Ca cu rol in cuplarea excitaie cucontracia.

in apropierea liniei Z dilataii saciforme denumite cisterne se asociaz cu o invaginare a

membranei celulare numita tub T formnd o structura denumita triada. In interior se afla o proteina numita calsequestrina cu rolul de a fixa calciu si a scadea

concentratia Ca liber. concentraia Ca liber in reticul este net superioara concentraieiplasmatice (aproximativ 105)

Calreticulina ubicuitara in RS cu rol in fixarea Ca --50 situsuri de legare

Relatia Ca liber ~ Ca legat in RS


4/46

Componentele muschiului scheletic Arhitectura de baza a muchiului scheletic

Fibrele musculare -forma alungita cilindrica.

Lungimea fibrei musculare poate varia

extrem de mult de la fibre scurte de civa

microni la fibre lungi de pana la 30 cm cumse ntlnesc in muchiul sartorius.

Fibra musculara este nvelit de un stratsubire de esut conjunctiv numitendomisium.

Mai multe fibre, de ordinul a o mie de fibre-

fascicul muscular sunt nvelite in esutconjunctiv denumit pemisium .

Mai multe fascicule musculare se unesc si

formeaz la fiecare din capt un tendon.ntreg grupul de fibre musculare se numetemuchi si este invelit de epimisium.

Rolul esutului conjunctiv :

menine unitatea fibrelor musculare

permite transferul forei realizate spresistemul osos cu care muchiul formeaz ounitate funcionala

asigura aportul nutritiv necesar viabilitii si

funciei fibrelor musculare.


5/46


6/46

Arhitectura fibrei

musculare-

sarcomerul

- Fibra musculara conine structuri proteicecilindrice organizate paralel in lungimea celulei=miofibrile.

Miofibrilele conin filamente subiri si groase carese ntreptrund numite miofilamente (actina si

miozina) - care ocupa aproximativ 85% din volumulcelular

ME in lumina polarizata se observa mai multe tipuride benzi si linii ntunecate si luminoase carealterneaz.: Benzile ntunecate benzi A (anizotropic) - prezinta o banda

mediana luminoasa numita banda H si conine filamente

groase cu o lungime de 1,6 micron Banda I este o banda luminoasa -in mijloc o linie ntunecat

denumita linia Z sau disc Z. coninefilamentesubiri culungimea de 1 micron si o grosime de 5-8 nm.

Intre doua benzi Z se afla unitatea de baza a fibreimusculare - sarcomer.

O singura miofibrila conine aproximativ 4500 de

miofilamente musculare iar o singura fibramusculare poate conine intre 5 si 10000 demiofibrile

In timpul contraciei se produce o scurtare a tuturorsarcomerelor care compun fibra musculara prinapropierea discurilor Z-banda A rmne constanta sibanda I se scurteaz.


7/46

Structura actinei si miozinei


8/46

Filamentele groase

asociere de proteine dintre care cea mai

important este miozina II.

Miozina este o molecul proteic mare, cu

o lungime de 1,5 microni i un diametru de15 nm, cu o form spaial asemntoareunei crose cu dou capete: 2 lanuri grele,2 lanuriuoare si 2 lanuri reglatoare.

Lanurile grele prezinta 3 poriuni: tija,balamaua si captul (formeaz partea

globulara a miozinei) cu rol in formareapunilor dintre filamentele subiri sifilamentele groase. Captul lanului greuare afinitate pentru actina si activitate ATP-

azica.

Fiecare lan uor se asociaz captului

lanului greu formnd o pereche cu rol instabilizare parii globulare a miozinei.

Lanul reglator are rol in reglarea activitiiATP -azice a miozinei.


9/46


10/46

Filamentele subiriScheletul filamentelor subiri este dat de actinafilamentoasa F. -polimerizarea a 13 molecule de actina

globulara G si are o lungime o lungime de 70 nm.

-Tropomiozina (Tm) este o molecul fibrilara, alfahelicoidala , cu o lungime de 41 nm - 7 molecule de

actin G, fiind aezate in anurile situate de o parte sialta a spiralei duble de actina F.

-Troponina (Tn) este o protein globular dispus ntremoleculele de tropomiozin, fiind alctuit din 3

subuniti (trimer):

troponina T (TnT), se cupleaz la tropomiozin,

troponina C (TnnC2) cupleaz Calciu, prin 4 sinusuridoua situsuri cu afinitate mare si doua cu afinitate mica

NB fb cardiaca 3 situsuri unul singur cu afinitate scazuta

troponina I (TnI)care se leag de actina si inhiba

interaciunea Actin- Miozin.- Tropomodulina (Tm) se inser la capetele filamentelorde Actin. Au rol in blocarea polimerizrii care permitemeninereaconstant a lungimii actinei.

-Nebulina este o alta proteina a muchiului carepornete de la discurile Z de-a lungul filamentelorsubiri


11/46


12/46

Transmiterea neuro-

musculara

Jonciune neuromuscularanumita placa motorie implica:

butonul terminal al terminaieinervoase al alfa motori situai in

coarnele anterioare ale mduveispinri si in nucleii motori deorigine care conine veziculelecu mediator (acetilcolina-Ach) s

sarcolema fibrei musculare care

formeaz falduri jonctionale cureceptori pentru Ach.

Injurul jonciunii cu rol de izolare seafla o celula Schwann.


13/46

Transmiterea neuro-

musculara

Etapele transmiterii excitatiei la niv jonct.neuromusculare

Potenialul de aciune condus de-a lungul axonuluicanale rapide de Na voltaj dependente. Inapropierea butonului terminaiei nervoase

depolarizareacanale de Ca voltaj dependentemenine propagarea PA precum si contraciacitoscheletului cu mobilizarea veziculelor de Ach sidocarea acestora la suprafaa celulei.

Exocitoza veziculelorcreterea concentraiei infata sinaptica Ach

Ach se leag de recep. faldurile membranei --

receptori nicotinici cuplai direct cu canale de Na --receptori ionotropici care prin legarea Ach permitptrunderea Na in celula si generarea unuipotenial local de membrana. atinge potenialulprag genereaz un potenial de aciune lasuprafaa sarcoplasmei prin activarea canalelor Navoltaj dependente.

Mediatorul -rapid inactivat in colina si acetil dectre acetil-colinesteraza. Colina este recuperataprin receptori de suprafaa a membraneibutonului terminal.


14/46

Cuplarea excitaiei cu

contracia

PA se raspandeste pe intreaga suprafata ca apoi patrundein tubi T.

Tubii T prezinta numeroase canale Ca tip L voltajdependente (canale DHP dependente) care se deschid sipermit ptrunderea calciului in celula conform gradientuluide concentraie Cantitatea de Camica si incapabila sa

declaneze contracia fibrei musculare. activarea acestor canale de Ca DHP dependenteste obligatoriee in declanarea contraciei.

Activarea canalelor de Ca tip L voltaj dependente (DHPdependente) antreneaz doua mecanisme care seadiioneaz: Activarea canalelor de Ca DHPdependente activeaz canalele

ryo dependente: fluxul de Ca prin canal DHPdependent detmodificri conformaionale in subunitile in cadrul triadei

cisterna-tubT-cisterna

activare canale de Ca din RS(canalele ryo dependente).

- ptrunderea Ca in celula prin canalele de Ca DHPdependente determina activarea canalelor de Ca din RS. Prinptrunderea unei cantiti din ce in ce mai mare un numr incretere exponeniala de canale de Ca din RS vor fi activate.Acest fenomen este cunoscut de activare se numete si"Calciu cheam Calciu".

NB fibra musculara scheletica cardiaca in cantitatea de Ca careptrunde prin tubi T. in fibra musculara scheletica ntreaga cantitate de Ca din

timpul contraciei in citosol este asigurata din RS in fibra musculara cardiaca o parte importanta este furnizata

prin canalele tubului T pentru atingerea unei contraciieficiente.


15/46

Cuplarea excitaiei cu

contracia

concentraia Ca de la 10-7 molarla 2*10-5M.

troponinei C. Troponina prezinta

mai multe situsuri, unele de mareafinitate si altele cu afinitate

sczut. Doua situsuri cu afinitatecrescuta sunt ocupate permanent in

condiii fiziologice de Ca si Mg. Altedoua situsuri de joasa afinitate vor

lega Ca in funcie de nivelulconcentraiei intracitoplasmatice.

modificari conformationale

troponina

tropomiozina

cuplare actino-miozinica


16/46

16

Blocat Cuplarea actinei cu miozina


17/46

Mecanismul intim al

contraciei musculare.

Prin eliberarea situsurilor active ale actinei cuplarea

actino-miozinica este permisa si este urmata de

inantarea miozinei printre filamentele de actina cu

scurtarea sarcomerului prin evenimente care se

repeta si care cuprind mai multe etape:

- etapa 1 - ATP se leag de captul globular al

filamentului de miozina cu scderea afinitii pentruactina

-etapa 2- lanul uor enzimatic al capului miozineipermite scindarea ATP in ADP si Pi. Ca rezultat al

desfacerii legturii macroergice se elibereazenergia necesara flectarii capului miozinei de la un

unghi de 45 gr la un unghi de 90 grade si naintareaprintre filamentele de actina cu 11 nm.

-etapa 3 - o data desfcut ATP-ul in ADP si Piafinitatea miozinei se modifica in sensul formarii

unei noi puni actino-miozinice

-etapa 4 -captul miozinei cuplat in noua poziie pe

actina elibereaz Pi si miozina sufer o nouamodificare conformaionala cu angularea capului la45 gr fata de tija si tractionarea filamentului de

actina cu 11 nm in direcia benzilor H (coadamiozinei) si scrutarea sarcomerului.

-etapa 5 -eliberarea ADP de la nivelul capului

miozinei cu meninerea conformaiei miozinei siafinitii acesteia la situsul actinei.

1

2

3

45


18/46

Z line Z line


19/46

H Band


20/46

Sarcomere Relaxed


21/46

Sarcomere Completely Contracted


22/46


23/46

Excitation-Contraction Coupling


24/46

Excitation-Contraction Coupling


25/46

INCETAREA CONTRACTIEI

Contracia nceteaz prin rentoarcerea Ca in reticululuisarcoplasmic prin intermediul pompei de Ca -SERCA(Sarco/Endoplasmatic Reticulum Calcium ATPaza).

Pompa SERCA se gsete in membrana reticulului sarcoplasmic curol in pomparea Ca mpotriva gradientului de concentraie.

Activitatea pompei este controlata de fosfolamban In fb musculare scheletice lente

In fb musculara cardiaca si neteda

Absenta in fb musculare scheletica rapida si intermediara

Stimularea beta adrenergica este urmata de fosforilarea

fosfolambanului (f activata) urmata de inhibarea pompelor de Ca cucreterea concentraie in citoplasma si creterea forei de contracie


26/46

Relatia lungime sarcomer-tensiune

musculara


27/46

Metabolismul fibrei

musculare

Muchiul scheletic in condiii de repausconsuma 13 Kcal/Kg/zi. In timpul efortuluimuscular necesar energetic creste deaproximativ 10 ori. Modul de furnizarea energienecesare contraciei difereniaz fibrelemusculare striate.

Moneda energetica folosita de fibra musculara cade altfel pentru orice celula este ATP.

Alte forme de stocare: Creatinfosfatul

Cea mai importanta forma de stocare -- glicogen.fosforilareglucoza-6-Pglicoliza anaeroba 3moli de ATP si 2 moli de ac piruvic (ac lactic) .

In fibrele cu contraciei prelungita energia estegenerata in mitocondrii prin decarboxilareaacidului piruvic in acetil CoA si arderea in ciclulKrebscantiti mari de ATP.

NB la fosforilarea glicogenului nu se consuma ATPpentru formarea moleculelor de glucoza 6-P

Creatina + ATP Creatinfosfat + ADP

Creatina + ATPcreatinfosfat+ ADP


28/46

Metabolismul fb

musculare

Glicoliza anaeroba

Fosforilarea oxidativa

ATP

Fibre glicolitice

Fibre oxidative


29/46

Tipuri de fibre musculare

De altfel modul in care fibra musculara iprocura energia, viteza cu care secontracta,depozitele de glicogen difereniazfiblrele musculare in:

- fibre musculare glicolitice albe tip IIb

(metabolism rapid glicolitic, densitate sczut decapilare, cu rezistenta sczut la efort, cu vitezamare de contraciei, cu depozite mari deglicogen, cu diametru mare, coninut sczut demioglobina)

- fibre musculare oxidativ-glicolitice roii IIa.Sunt numite si fibre intermediare cu viteza de

contraciei mare asemntoare cu cea a fibrelorglicolitice dar cu rezisten intermediara laoboseala musculara si un metabolism carecombina glicoliza anaeroba cu arderea oxidativain ciclul Krebs.

-fibre musculare oxidative roii I. (metabolismoxidativ, densitate crescuta de capilare, curezistenta mare la efort, cu viteza mica decontraciei, cu depozite mici de glicogen, cudiametru mic, coninut crescut de mioglobina)

PRINCIPALELE caracteristicile fibrelor


30/46

PRINCIPALELE caracteristicile fibrelor

musculare:

Tip fibra musculara Oxidativ lenta(I) Intermediara (IIa) Glicolitica rapida (IIB)

Activitatea ATP azica a miozinei MICA MARE MARE

Viteza de contraciei LENTA RAPIDA RAPIDA

Rezistenta la oboseala MARE INTERMEDIARA SCAZUTA

Capacitatea oxidativa MARE MARE MARE

Coninutul in enzime anaerobice MIC INTERMEDIAR MARE

Mitocondrii MULTE MULTE PUTINE

capilare MULTE MULTE PUTINE

Culoarea fibrelor ROSIE ROSIE ALBA

Coninutul in glicogen MIC INTERMEDIAR MARE

Coninutul in mioglobina MARE MARE SCAZUT

Diametrul fibrei musculare MIC INTERMEDIAR MARE


31/46

Tipuri de contraciei

musculara Secusa este un rspuns careurmeaz stimulri unice a fibreimusculare:

- faza de latenta aproximativ 5 msde la iniierea procesului pana la

nceputul contraciei si este datade timpul necesar propagripotenialului de aciune si detimpul necesar mobilizrii Ca din

reticulul sarcoplasmic.- faza de contraciei de aproximativ15ms - concentraia Ca permitecuplarea actinei cu miozinascurtarea muchiului si generareaforei musculare

- faza de relaxare mai lunga de 25ms in care concentraia Ca dincelula scade lent prin pompareaacestuia in RS urmata de scdereapunilor actino-miozinice.

.


32/46

Cresterea fortei musculare

Sumarizare

Sumarizare de frecventa

(fenomen trappe)

fusiune de frecventa

Sumarizare spatiala

(recrutare)


33/46

Figure 12.15

Fenomenul: Treppe

Aplicarea unui nou potenialde aciune la scurt timp deprimul potenial de aciune vaprinde fibra musculara inperioada de contraciei.

Prin ptrunderea uneicantiti de Ca suplimentareca urmare a stimulului noupeste cantitatea de Ca dincelula deja existenta vaelibera noi situsuri de legare

actinice generarea unei forte de

contracie superioarefenomen Treppe.


34/46

Tipuri de contraciei

musculara

Contracia tetanica Contracia tetanica incompleta.

Creterea frecventei de stimularegenereaz o contracie continua simai puternica dect secusa.Frecventa stimulilorperioade decontracie alternnd cu perioade derelaxare incompletatensiunea inmuchi va fi inconstanta

Contracia tetanica completa --fiziologica in care frecventa destimulare nu permite perioade derelaxare pe durata contracieimusculare cu obinerea unui platou

al tensiunii musculare dezvoltate.Fora dezvoltata este maxima si netsuperioara att secusei cat sicontraciei tetanice incomplete.


35/46

Contractia tetanica

Contracia izotonica - scurtarea muchiuluicu meninerea unei tensiuni musculareconstante. Contracia izotonica esteimplicata in majoritatea activitilor fizicezilnice: mers, alergat, scris, deplasarea de

obiecte. contracie concentrica: scurtarea muchiului

in timpul contraciei izotonice se numete(ex ridicarea mini, ridicarea de pe scaun,tragerea unui obiect).

contracia excentrica reprezintalungireamuchiului in condiiile in care

tensiunea din muchi este sub rezistenaopusa sarcina. Scopul contraciei excentriceeste de a asigura o micare lenta sicontrolata a ntinderii musculare.

Contracia izometrica reprezint contraciain care muchiul nu-si modifica lungimeadar tensiunea creste. In pofida creteriitensiunii in muchi acesta nu poate depiirezistenta opusa de sarcina si astfelmuchiul nu se poate scurta.


36/46

LUCRU MECANIC PUTEREA = W/t(lucru

mecanic/timp) Puterea = F x X/ t

=F x v

F=0 sau v=o P=0 V intermediarasi F

intermediara P

maxim


37/46

Unitatea motorie

Unitatea motorie

Unitatea motorie reprezint toate fibrelormusculare inervate de un singur neuron motoralfa.

Numrul total de fibre musculare scheletice este injurul a 250 milioane si numrul de neuroni alfa motoriaproximativ 420.000 cu o medie de 600 fibremusculare pentru fiecare neuron.

Numrul de fibre motorii ntr-o unitate motorievariaz foarte mult de la 2000 fibre in muchii mariposturali pana la 10 si chiar mai puine in muchiiextraoculari.

Unitatea motorie cuprinde un numr mai maresau mai mic de fibre in funcie de gradul decontrol si de fora generata necesara pentrufiecare grupa de muchi.

Pentru muchii mari, care genereaz o fora

nalta cum ar fi mm cvadriceps, solear,gastronemieni unde nu este necesar control fin,organizarea se face in unitii motorii mari. Cndeste necesar un control fin unitile motoriicuprind puine fibre. Controlul unui muchi seface prin recrutarea unui numr variabil deuniti motori

Muschii posturali1:100

Muschii degetelor

1:10

Muschii extraoculari

1:1

RECRUTAREA


38/46

Reglarea foreimusculare

RECRUTAREA

Creierul combina doua mecanismede control in reglarea forei produsade un muchi.

Unitile motorii nu sunt recrutate lantmplare. Primele uniti motorii

sunt cele care cuprind un numr micde fibre motorii astfel in prima etapaavem un control fin al muchiului darcu o for mica dezvoltatactrl deneuroni alfa mici cu prag sczut deactivare. Daca fora pe care trebuiesa o dezvolte muchiul trebuie sa fie

din ce in ce mai mare atunci suntangajai neuroni mai carecontroleaz uniti motorii mari.Cu creterea forei muscularedezvoltata de muchi controlul scade.

O a doua metoda de control nervoseste numita codarea prin rata de

descrcare. Neuronii mici carecontroleaz unitai musculare miciopereaz la frecvente de descrcaremici. Cnd fora musculara cresterata de descrcare creste si vor fistimulai si neuroni mari carecontroleaz uniti motori mari.


39/46

Oboseala musculara In cazul unei efort brusc maximal pe un muchi odihnit in prealabil se angajeaz un numr maximal

de fibre lente si intermediare. Daca efortul maximal continu: fibrele angajate se epuizeaz energetic intrnd ntr-o perioada de recuperare Intra in actiune fibre rapide din uniti mari dar care nu permit o contracie prelungita care sa permite o

recuperare a fibrelor folosite iniial fora generat scade fenomen denumit oboseala musculara.

Alte cauze ale apariiei oboselii musculare: Principala cauzacreterea cantitii de fosfat anionic :

Crestere activitii canalelor de Ca care sunt meninute mai mult timp deschise blocarea pompelor de Ca (SERCA).

Creterea Ca in celula difuziunea in afara celulei. contracie prelungita o pierdere a Ca intracelularduce la scderea fortei de contractie.- difuzeaz in reticulul sarcoplasmic cu fixarea Ca formnd un complex Ca-Pi cu scderea suplimentara a Ca

liber in sarcoplasma.

fibre rapide -- glicoliza anaerobacantitatea de acidul lacticoboseala musculara- lipsaantrenamentului muscular

- durerea

- motivaia psihologica (lipsa motivaie face ca efortul muscular sa nceteze la apariia durerii) - epuizarea transmiterii nervoase

-epuizarea mediatorului din fanta sinaptica.

NB Atunci cnd eforturile maximale se succed la intervale de timp scurte in prima etapa are loc orecrutare mai eficienta a fibrelor motorii apoi apare hipertrofia musculara.


40/46

Fusurile neuromusculare fibre centrale cu sac nuclear

una centrala non-contractila -terminaia anulospirale a fibrelornervoase tip Ia

poriune periferica contractila -terminaiisecundare prin fibre tip II

fibre periferice cu lan nuclear.-terminaii senzitive prin fibre tipII

inervaie senzitiva (fibre Ia, II)gradul de ntindere al acestora

inervaie motorie (fibre motorii

gama) contracia poriuniidistale a fibrelor musculareintrafusale cu sac si a fibreimusculare fusale cu lant


41/46

Raspunsul fibrelor

musculare intrafusale

Alungirea fusurilor neuromusculare: rspuns dinamic si unul static. Rspunsul dinamic, rapid -poriunea

centrala a fibrelor cu sac nuclear. - condus prin fibre Ia cu conducere mare(70-120 m/s). El este prezent cat are loc modificarea de lungime a poriuniicentrale a fusuri si rata de descrcare este cu att mai mare cu cat cresteviteza de alungire a fibrei musculare.

Rspunsul static este direct

proporional cu lungimeaporiunii centrale a fibreimusculare. Impulsul pornetede la fibrele cu lan nuclear side la fibrele cu sac nuclear

poriunea distala pe calea

fibrelor nervoase tip II.


42/46

Alpha / Gamma Coactivation


43/46

REFLEXELE OSTEOTENDINOASE

Prin percuia uoara a tendonului unui muchi apare o alungire brusca,neateptat a muchiului.

Alungirea muchiuluialungirea fibrelor fusului neuromusculare pasivafr relaxarea activa a poriunii distale a febrelor intrafusalerspunsdinamic al fusului neuromuscular impulsuri in fibrele nervoase tip Ia.neuroni senzitivi unipolari din ganglionii rdcini posterioare a nervilor

spinali spre centrul nervos. Aici neuronii senzitivi unipolari fac sinapsa cumai muli motoneuroni alfa. Prin fibre motori alfa se produce contraciamuchiului homonim tendonului percutat.

Arcul reflex cuprinde doar doi neuroni: senzitiv si motor care fac sinapsain cornul anterior al mduvei spinrii, reflexul osteotendinos este un reflexmonosinaptic.

Durata reflexului osteotendinos este de aproximativ 1ms iar cea mai marentrziere apare la nivelul sinapsei (0,5 0,9 ms).

O singura fibra senzitiva Ia (neuron unipolar senzitiv din ganglionul rdcinii dorsale a nervuluispinal) este conectata cu toi motoneuroni alfa homonimi. Aceasta divergenta a semnaluluiduce la un rspuns contractil ferm.


44/46

Reflexul de TENDON La nivelul tendonului muscular se afla

organele tendinoase Golgi. Aceti receptorisunt situai in serie cu muchiulinervat siconstituie componenta senzitiva a reflexului

de tendon. Organul tendinos Golgi este oformaiune musculo-tendinoasa mai puinfrecventa, comparativ cu fusurile (raportuleste in medie de 1/3), bine reprezentata inmuchii cu contracie lenta,

conectat la un capt cu 10-15 fibremusculare si la cellalt capt se pierdeprintre structurile tendinoase.

Terminaiile nervoase se ramifica in organultendinos si apoi se spiraleaza in jurulfilamentelor de colagen.fibre mielinizateIb cu viteza de conducere de 80-120 m/s. -Prelungirea axonala a neuronilor

pseudounipolari face sinapsa cuinterneuroni care pot modula stareafuncional a motoneuronii din coarneleanterioare ale mduvei spinrii si transmitascendent informaii spre cortex si cerebel.

P i t i l t


45/46

Reflexul de TENDON

Prin contracia musculara apare o cretere atensiunii in tendonul muscular cu stimulareaorganului tendinos Golgi. Rspunsul dinamic apare la o cretere rapida

a tensiunii in muchisi in tendonul acestuia

la o valoare supramaximala cu odescrcarebrusca si o inhibare puternica aalfa motoneuronilor urmata de o relaxare amuchiului suprasolicitat.

Reflexul static apare la creterea progresiva atensiunii in muchicnd organele tendinoasecresc frecventa de descrcare a impulsurilor

ctremduv cu o inhibiie progresivaamotoneuronilor alfa.

Importanta reflexului de ntindere este inprevenirea rupturilor musculare saudezinserie tendonului precum si fracturasau leziuni ale articulaiilor drept consecinaa suprasolicitrii din partea muchiului.

Reflexul de ntindere este implicat si indistribuia uniforma a sarcinii fiecruifascicol al muchiului contractat princontrolul tensiunii in tendon.

Fb lente Fb rapide Fb rapide Fb cardiaca


46/46

Fb lente

oxidative

I

Fb rapide

oxidative

IIa

Fb rapide

glicolitice

IIb

Fb cardiaca

Lant de miozina

greu

MHCI MHC-IIa MHC-IIb MHC MHC

Pompa de Ca SERCA 2a SERCA1 SERCA1 SERCA 2a

Fosfolamban + - - +

Calsechestrina Rapidacardiaca

rapida rapida Cardiaca

troponina TNNC1

3 situsuri

TNNC2

4 situsuri

TNCC2

4 situsuri

TNNC1

3 situsuri

Mecanismul de

eliberare a Ca

RYR 1 RYR 1 RYR 1 RYR 2

Canale Ca tip L Canale Ca tip L

cuplat cu rec ryo

SR- contact dir

Canale Ca tip L

cuplat cu rec ryo

SR- contact dir

Canale Ca tip L

cuplat cu rec ryo

SR-contact dir

Ca cheama Ca

stim-AMPc-fosforilare ->Ca

Date post:	27-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	yusef-ceva
View:	222 times
Download:	0 times

Cursul IV ~ Neuro-muscular

Documents