+ All Categories
Home > Documents > Cursul 2 BK e

Cursul 2 BK e

Date post: 29-Sep-2015
Category:
Upload: ens-leonard
View: 243 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
Cursul 2 BK e
17
1 IGIENĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE 2011-2012 CURSUL II E PREVENŢIA Prevenţia (profilaxia) = totalitatea metodelor şi mijloacelor folosite în scopul cunoaşterii riscurilor pentru sănătate, a neutralizării acţiunii acestora, depistării grupurilor populaţionale cu risc crescut, evitării constituirii proceselor epidemiologice şi identificării cât mai precoce a stărilor de preboală şi boală. Algoritmul diagnosticului stării de sănătate individuale şi ale unei comunităţi Diagnosticul stării de sănătate a unui individ Diagnosticul stării de sănătate a unei colectivităţi Identificarea persoanei (nume, sex, vârstă,ocupaţie) - Identificarea grupului (distribuţia pe vârste şi determinare vârstei medii care reprezintă “vârsta” grupului; distribuţia pe sexe cu determinarea proporţiei sexului masculin, respectiv feminin; distribuţia în funcţie de alte variabile, ca de exemplu: ocupaţie, grad de şcolarizare, etc.) Anamneza Examenul clinic Examenul paraclinic Informaţiile obţinute se compară cu “modelele” ştiute pentru diferite afecţiuni - Se culeg informaţii în condiţii cât mai standardizate, se prelucrează, calculându-se indici valori medii şi /sau valori relative şi se compară rezultatele obţinute, cu anumite modele de referinţă. Diagnosticul sănătăţii (bolii) individului - Diagnosticul sănătăţii comunităţii Determinarea etiologiei bolii stabilite - Determinarea cauzei (cauzelor) probabil implicate Tratamentul etiologic sau simptomatic -” Tratamentul” sub forma unui program de intervenţie aplicat colectivităţii care vizează factorii ”cauzali”, de risc (de ex. : modificarea de comportamente) sau boala a cărei frecvenţă a fost determinată Controlul - Control prin monitorizarea stării de sănătate a colectivităţii
Transcript
  • 1

    IGIEN I EPIDEMIOLOGIE 2011-2012

    CURSUL II E

    PREVENIA

    Prevenia (profilaxia) = totalitatea metodelor i mijloacelor folosite n scopul cunoaterii riscurilor pentru sntate, a neutralizrii aciunii acestora,

    depistrii grupurilor populaionale cu risc crescut, evitrii constituirii proceselor epidemiologice i identificrii ct mai precoce a strilor de preboal i boal.

    Algoritmul diagnosticului strii de sntate individuale i ale unei comuniti

    Diagnosticul strii de sntate a unui individ

    Diagnosticul strii de sntate a unei colectiviti

    Identificarea persoanei

    (nume, sex, vrst,ocupaie)

    - Identificarea grupului (distribuia pe vrste i determinare vrstei medii care reprezint vrsta grupului; distribuia pe sexe cu determinarea proporiei sexului masculin, respectiv feminin; distribuia n funcie de alte variabile, ca de exemplu: ocupaie, grad de colarizare, etc.)

    Anamneza

    Examenul clinic

    Examenul paraclinic

    Informaiile obinute se compar cu modelele tiute pentru diferite afeciuni

    - Se culeg informaii n condiii ct mai standardizate, se prelucreaz, calculndu-se indici valori medii i /sau valori relative i se compar rezultatele obinute, cu anumite modele de referin.

    Diagnosticul sntii (bolii) individului

    - Diagnosticul sntii comunitii

    Determinarea etiologiei bolii stabilite

    - Determinarea cauzei (cauzelor) probabil

    implicate

    Tratamentul etiologic sau simptomatic

    - Tratamentul sub forma unui program de intervenie aplicat colectivitii care vizeaz factorii cauzali, de risc (de ex. : modificarea de comportamente) sau boala a crei frecven a fost determinat

    Controlul - Control prin monitorizarea strii de sntate a colectivitii

  • 2

    Comparaie ntre medicina preventiv = MOS (comunitar) i medicina omului bolnav = MOB

    MEDICIN PREVENTIV MEDICINA OMULUI BOLNAV

    1. ngrijirea unei comuniti bine definite : geografic i populaional 2. Persoane i familii sntoase i/sau bolnave. 3. Lucrul n echip : echipe de sntate-boal interdisciplinare

    4. ngrijiri integrate : global sntate i medicin. 5. Aplicabilitate general: cercetare asupra problemelor de sntate-boal colective i nevoilor exprimate de comunitate

    6. Preocupare prioritar pentru mediu: fizic, biologic, psihologic, social economic.

    7. Planificarea activitilor n raport cu problemele i nevoile ; epidemiologia ca instrument prioritar ; participarea

    utilizatorilor.

    8. Rezultatele sunt apreciate mai mult de cei

    care nu sunt bolnavi.

    9. Echipa de sntate trebuie s preia iniiativa ; exist un raport permanent cu comunitatea.

    10. Prevenia social i medical i educaia pentru sntate sunt prioritare.

    1. Persoanele izolate care solicit asisten medical. 2. Preocupri prioritare: bolnavii. 3. Profesionistul de sntate/boal lucreaz izolat

    4. Diagnostic clinic i terapeutic individual.

    5. Aplicabilitate individual bolnavul izolat: cercetare intraorganic.

    6. Preocupare secundar pentru mediul bolnavului.

    7. Fr planificare: fr epidemiologie; fr participarea utilizatorilor (medicalizarea)

    8. Rezultatele sunt apreciate de bolnavii

    ngrijii. 9. Raportul cu indivizii nu exist dac nu sunt bolnavi.

    10. Prioritate: tratamentul bolii

    Prevenia a fost dominant n medicina antic spre exemplu medicina chinez,

    n urm cu peste 5000 de ani, aprecia activitatea medicului n raport de

    eficiena practicilor de protecie a sntii, iar medicina arab considera c

    scopul medicinii este de a ntreine i apra sntatea i, uneori, de a vindeca

    boala

    Prevenia a devenit un imperativ pentru protecia sntii n sec. XXI ideea de

    sntate a omului ca individ a fost nlocuit cu cea a sntii colectivitilor

    umane - sntatea comunitar.

  • 3

    n momentul actual morbiditatea de toate cauzele nregistreaz valori ridicate,

    inclusiv n rile dezvoltate. Riscurile pentru sntate s-au diversificat,

    impunnd adaptarea metodelor prevenionale.

    Costurile deosebit de mari, care se nregistreaz la nivelul tuturor unitilor de

    ngrijire a bolnavilor, au impus reorientarea politicilor de sntate ctre actul

    medical prevenional, revenindu-se astfel la vechea axiom hipocratic: este

    mai uor s previi dect s vindeci.

    n acest sens, n momentul actual, este recunoscut necesitatea i importana

    actului medical prevenional Medicina Omului Sntos (MOS), ca principal

    modalitate de mbuntire a strii de sntate a populaiei, comunitii.

    Treptele Preveniei

    n raport de obiectivele urmrite prevenia poate fi:

    1. Primar;

    2. Secundar;

    3. Teriar.

    Prevenia primar reprezint totalitatea masurilor care urmresc prevenirea

    unei boli sau a unor fenomene epidemice, ct i promovarea factorilor sanogeni

    i constituie obiectivul fundamental al medicinii preventive, ce se realizeaz

    prin aciuni speciale, prin programe care urmresc depistarea i neutralizarea

    factorilor de risc pentru sntate

    Este preocuparea major a MOS (Medicin Preventiv, Medicin Comunitar)

    i se realizeaz n absena strilor de preboal / boal.

    Ex: aciuni aplicate prenupial, gravide, copii, n condiii de colarizare,

    ocupaional, armat, cataclisme

  • 4

    Obiectivele principale ale preveniei primare:

    1. depistarea factorilor de agresiune pentru sntate supravegherea

    epidemiologic comunitar activ, multidisciplinar, prin screening (triaj);

    2. depistarea indivizilor/ grupurilor cu risc major fa de aciunea posibil a

    unor factori de agresiune;

    3. elaborarea, aplicarea i evaluarea eficienei medicale i social-economice a

    unor metode i mijloace de neutralizare a factorilor de agresiune la nivelul

    comunitii (ex: imunizri).

    Prevenia secundar urmrete depistarea dezechilibrelor i diagnosticarea

    precoce a strilor de preboal, naintea apariiei semnelor clinice de debut sau

    de evolutivitate.

    Prevenia secundar este inclus n preocuprile MOS, iar aciunile specifice se

    execut concomitent cu aciuni de prevenie primar.

    Obiective principale ale preveniei secundare:

    1. depistarea indivizilor sau a grupurilor din populaie care au suferit anumite

    agresiuni i au dezechilibre homeostatice n stadii reversibile, fr evidene

    clinice, stri de preboal;

    2. instituirea de programe de reechilibrare, refacere a sntii n ambulator,

    dispensarizare

    Prevenia teriar reprezint depistarea activ, precoce, a persoanelor cu boal,

    n faza compensat, atipic sau care este ignorat, urmrete limitarea progresiei

    bolii manifeste, evitarea recderilor sau recidivelor i ntrzierea instalrii

    incapacitii sau decesului. Aparine parial MOS.

  • 5

    Obiective principale ale preveniei teriare:

    1. folosirea concomitent a aciunilor de prevenie primar i secundar

    pentru depistarea activ a strii de boal, n diferite stadii de evoluie:

    compensat, atipic, ignorat (aciuni dependente de entitatea nosologic i

    nivelul educaional al individului/ comunitii);

    2. spitalizare (MOB) pentru terapie reparatorie recuperatorie;

    3. urmrirea ameliorrii indicatorilor de calitate a vieii.

    DISPENSARIZAREA I TREPTELE SALE

    Dispensarizarea metoda de supraveghere activ, complex de protecie sau

    refacere a sntii realizat multidisciplinar prin aciuni medicale i

    nemedicale.

    Obiective:

    asigur inseria i reinseria social a unor indivizi sau grupuri

    populaionale

    are funcii: preventive, terapeutice, recuperatorii

    n relaie cu treptele preveniei treptele dispensarizrii: de

    protecie, reechilibrare, recuperare

    1. Dispensarizarea de protecie

    caracter prevenional operaiuni medicale nemedicale durat variabil selecia persoanelor sntoase incluse n aciuni:

    criteriul vrst (0-1 an, 1-4 ani, adolesceni, tineri, vrstnici)

    criteriul strii fiziologice (gravide, mame n perioada lehuziei/ alptrii)

    ocupaional (noxe)

  • 6

    indivizi sau grupuri cu risc crescut la aciunea unor factori de agresiune pentru sntate depistai cu ocazia aciunilor de prevenie primar

    asigur condiii optime de: dezvoltare somato-psihic; ocupaionale; de mediu

    inseria social pstrat efectuat exclusiv de medicul de familie

    2. Dispensarizarea de reechilibrare

    caracter prevenional dependent de rezultatul preveniei primare i secundare selecia persoanelor aparent sntoase incluse n aciuni:

    indivizi sau grupuri cunoscute a fi suportat unele agresiuni asupra sntii

    indivizi cu dezechilibre reversibile (funcionale, biochimice, pre-boal) depistai prin screening

    ambulator, programe: examen clinic, laborator, educaie pentru comportamente sanogene

    intervenii medicale n ambulator asociate cu eventuale modificri ocupaionale

    efectuat n colaborare de medicul de familie i de alte specialiti 3. Dispensarizarea de recuperare

    - parial MOS: depistare precoce a bolii - spitalizare MOB (relaii: MOS-MOB) - realizat n timpul prestaiilor de prevenie primar i secundar - beneficii pentru MOB

    - implicaii familiale: medicale i socio-economice

    Dispensarizarea, ca i prevenia:

    particularizri pentru diferite structuri demografice: vrst, sex,

    medii, ocupaional, categorii speciale (armat, sport, detenie etc.)

    particularizri: BT, BNT i pe entiti nosologice

  • 7

    Procesul Epidemiologic

    Parametri Boli Transmisibile Boli Netransmisibile

    Receptivitate -

    nereceptivitate

    depinde de rezistena general nespecific i

    rezistena specific

    rezistena general nespecific i

    adaptabilitatea

    Dinamizare factori socio-economici i

    naturali

    factori socio-economici i naturali

    Depistare

    facilitat de simptomatologia

    caracteristic i diagnosticul de laborator

    accesibile; pentru unele

    situaii sunt utile aciuni screening

    parial, tardiv, simptome necaracteristice,

    perioade lungi de timp;

    pentru unele situaii sunt utile aciuni screening

    Prevenie

    sunt disponibile mijloace

    generale i specifice, accesibile; implic msuri

    social-economice i colaborarea populaiei

    mijloace cu eficien general (mod de via

    sanogen) greu accesibile; implic msuri

    socio-economice

    costisitoare; accesibilitate

    populaional redus

    Combatere sunt disponibile mijloace

    speciale mijloace variate

    Evaluarea rezultatelor

    metodologii accesibile; cu

    rezultate obinute n timp, la un cost sczut i cu o

    bun cooperare populaional.

    exist metodologii dificile, cu un cost ridicat, care

    impun cooperri variate, cea populaional este

    deficitar.

    Ecosistemul uman global i principalii factori de presiuneE c o s i s t e m u l u m a n g l o b a l i p r i n c i p a l i i f a c t o r i d e p r e s i u n e

    Industrializarea Agricultura intensiv

    Urbanizarea Modificri n structura demografic

    Mecanizarea Brasajul populaiei

    Chimizarea Schimbarea precipitat a modului de via

    Transformarea brutal a naturii

    Mediulsocial

    Mediulnatural

    Populaia uman

  • 8

    Treptele Preveniei i Dispensarizrii

    MOS

    TERIAR

    Recuperare pentru reinserie social

    De protecie a grupurilor populaionale cu risc crescut fa

    de FR

    SECUNDAR

    PRIMAR

    PREVENIE

    de echilibrare homeostatica cazurilor de preboal

    DISPENSARIZARE

    MOB

    Educaia pentru NGRIJIRE n reea Decese

    sntate cu sistemele evitabile

    medico-sociale

    Compartimente

    Vrst i sex Factori genetici

    Mediu: fizico-chimici factori sociali biologici

    Morbiditate

    Consecine

    deficiene

    incapaciti

    dezavantaje Deces

    Prevenie primar Prevenie secundar P r e v e n i e p r i m a r P r e v e n i e s e c u n d a r Prevenie teriarP r e v e n i e t e r i a r

    SISTEME DE NGRIIJRE

    ambulator spital

    Structura sistemului de asisten a strii de sntate a unei populaii

  • 9

    SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGIC (SE)

    SE = sistem de culegere

    activ, sistematic, analiz i interpretare a datelor referitoare la starea de sntate a populaiei generale sau a unui grup populaional,

    eseniale pentru planificarea, aplicarea i evaluarea msurilor de intervenie.

    SE (Last) = procedura continu de analiz, interpretare i feed-back a datelor culese sistematic, folosind metode caracterizate prin caracterul lor practic,

    uniform i rapid, precum i exact i complet. Obiectul supravegherii sunt bolile transmisibile (BT) sau netransmisibile (BNT)

    Finalitatea supravegherii este aplicarea rezultatelor n prevenirea i controlul mbolnvirilor.

    SE = studiu de tip observaional caracterizat ca o aciune dinamic, de actualitate, cu scop bine precizat i cu rezultat concret reprezentat de o intervenie de sntate public nou sau ameliorat, avnd o eficien sporit comparativ cu situaia preexistent. Este esenial pentru un control prompt i eficient asupra unei boli i pentru prevenirea acesteia.

    Funcii eseniale ale SE: 1. Evaluarea sntii comunitilor; 2. Dezvoltarea politicilor de sntate i prognoza sntii publice; 3. Documentarea necesar estimrii necesarului de servicii medicale; 4. Impactul programelor de sntate.

    Supravegherea epidemiologic este o metod modern, promovat, pe plan naional i internaional, care st la baza orientrii politicii pentru protecia sntii unei naiuni. Supravegherea epidemiologic se mparte n :

    - general, comun, prevenional, cu caracter de permanen i intens multidisciplinar;

    - special, care presupune aciuni particulare, cu limitare temporal i spaial (populaional) ca de exemplu:

    - combaterea cu caracter de urgen, interesnd un anumit proces epidemiologic n evoluie;

    - a bolilor n stadiu de eradicare; - a bolilor cu potenial de import-export; - pentru evaluarea fondului imunitar n bolile transmisibile i a

    modificrilor echilibrului homeostatic, a bolilor netransmisibile.

  • 10

    Etapele SE:

    Culegerea datelor;

    Stocarea i prelucrarea datelor transformarea datelor n informaii;

    Analizarea informaiei;

    Elaborarea unei strategii de aciune program de aciune;

    Difuzarea informaiilor i a msurilor elaborate, inclusiv feed-back.

    SE = poate fi folosit pentru descrierea i supravegherea fenomenelor de sntate, pentru stabilirea prioritilor n domeniul sntii comunitare, ca i pentru planificarea, aplicarea i evaluarea programelor i interveniilor de sntate public.

    Caracteristici:

    1. simplitatea conceperea i utilizarea unor instrumente uor de utilizat, proceduri nerestrictive, posibilitatea de a menine culegerea datelor la un nivel minim necesar;

    2. sensibilitatea msura n care poate identifica evenimentele de sntate n populaia int; este acceptabil o sensibilitate sczut dac ea este meninut constant pe toat durata supravegherii i evenimentele decelate sunt reprezentative, dar trebuie menionat c impactul unei probleme de sntate poate fi msurat numai folosind un sistem foarte sensibil;

    3. credibilitatea informaiilor descriptive personale = caracteristic demografice, tipul clinic de boal, expunerea potenial, culese prin completarea formularelor standardizate;

    4. flexibilitatea capacitatea sistemului de a se adapta din mers la problemelor noi aprute, sau la modificarea celor existente;

    5. acceptabilitatea msura n care participanii la un sistem de supraveghere l accept, fiind convini de utilitatea acestuia;

    6. promptitudinea realizarea n timp util a supravegherii i a ntregului proces de la culegerea datelor i pn la intervenie;

    7. reprezentativitatea denot msura n care evenimentele decelate se refer la persoane ce au caracteristica de interes n populaia int, justificnd resursele investite sau suplimentarea acestora;

    8. valoarea predictiv pozitiv msura n care cazurile raportate sunt cazuri reale, iar schimbrile nregistrate de sistemul de supraveghere reflect real evenimentele din comunitate.

  • 11

    Elementele unui sistem de supraveghere:

    definiia de caz clar, complet, exact i coerent, public; trebuie simpl i uor de neles, fr a include elemente clinice i/sau paraclinice i/sau de laborator greu de respectat din cauza complexitii sau costului, sau greu de acceptabile de ctre pacient;

    populaia supravegheat zon geografic, eantion reprezentativ = sistem de supraveghere bazat pe populaie, sau zone geografice mai largi, bazate pe o evaluare a priori a reprezentativitii i a dorinei populaiei de a participa la sistemul de supraveghere = eantionare prin comoditate;

    ciclul supravegherii;

    confidenialitatea;

    atragerea participanilor;

    calitatea raportrilor depinde de motivaia celor care o realizeaz.

    Combaterea (Controlul)

    Scop = limitarea extinderii i lichidarea focarului epidemiologic de boal transmisibil

    Cuprinde trei grupuri de msuri:

    1. Ameliorarea rezistenei populaiei expuse fa de riscurile de origine ambiental exogen/endogen msuri de igien, nutriie, imunizri, chimioprevenie, factori psihologici, sfat genetic, etc.;

    2. Ameliorarea calitii mediului i diminuarea pn la nlturarea riscurilor infecioase ambientale sanitaie, igiena aerului, apei, alimentelor, controlul contaminrii ambientale, controlul asupra vectorilor;

    3. Ameliorarea funcionalitii sistemului de sntate astfel nct s creasc probabilitatea, eficacitatea i eficiena primelor dou categorii de msuri:

    acces la reeaua de sntate, eficiena acesteia, posibiliti de depistare i izolare precoce, supravegherea contacilor, educaie pentru sntate, implicare social, legal, politic i administrativ;

    cuantificarea problemelor i a eficienei i eficacitii msurilor de control.

  • 12

    Activitatea antiepidemic preventiv = caracter permanent i obligatori pentru ntreaga reea sanitar. Se urmrete realizarea i aplicarea unei strategii antiepidemice optime care s poat influena cel puin unul din factorii determinani ai procesului epidemiologic ai bolii vizate.

    Activitatea antiepidemic combativ = lupta n focar Este o activitate ocazional, declanat i desfurat numai cnd apare n populaie un focar epidemiologic de boal transmisibil(BT). Se declaneaz obligatoriu la cea mai mic suspiciune de BT i nu se ntrerupe dect dac se infirm diagnosticul iniial. Are caracter de urgen orice amnare este urmat de extinderea zonei afectate i de creterea numrului de cazuri de BT n focar, deci implici va mri volumul de munc necesar pentru stingerea focarului i automat va duce la creterea costurilor. Trebuie s respecte cu strictee principiul infeciozitii, iar aceasta presupune ca persoanele care intervin n focar s evite a se contamina i a deveni ele nsele victime ale evoluiei focarului respectiv.

    Se realizeaz i este responsabilitatea cabinetului medicului de familie i presupune cooperarea cu alte uniti i instituii specializate. Va fi elaborat Planul complex de combatere = planul de lichidare a focarului.

    Apariia unui numr de cazuri de boal n exces fa de cel ateptat, ntr-o anumit zon, la o anumit grup de populaie, ntr-o anumit perioad de timp = EPIDEMIE

    CARACTERISTICILE EPIDEMIEI

    1. Este un eveniment neateptat; 2. Necesit aciunii rapide; 3. Necesitatea unor msuri rapide de control; 4. Nevoia de coordonare interdisciplinar; 5. Munc de teren.

    ETAPE:

    1. Ancheta epidemiologic - stabilirea diagnosticului/suspiciunii de BT 2. Izolarea bolnavilor i a contacilor; 3. Anunarea, nregistrarea i declararea cazurilor de BT; 4. Prelucrarea sanitar a focarului; 5. Instruirea sanitar i anti-epidemic; 6. Educaia pentru sntate.

  • 13

    Ancheta Epidemiologic Individual: 1. Precizarea i caracterizarea momentului infectant vom preciza debut,

    perioada corespunztoare incubaiei, moment infectant, n acest fel urmrim identificarea sursei de agent patogen pentru a stopa diseminarea;

    2. Selectarea i nregistrarea contacilor; 3. Stabilirea elementelor contaminate din mediul ambiant;

    Anchet epidemiologic a focarului = colectiv: 1. Culegere de date generale necesar cunoaterea factorilor determinani

    i dinamizatori favorizani ai procesului epidemiologic; 2. Prelucrarea datelor Tabel mbolnviri, Reprezentare topografic,

    Reprezentare grafic a evoluiei mbolnvirilor, ntocmirea schemei de filiaie;

    3. Elaborarea planului de lichidare a focarului; 4. Aplicarea msurilor de lichidare; 5. Prelucrarea sanitar a focarului de BT; 6. Protecia receptivilor din focar; 7. Instruirea sanitar i antiepidemic; IZOLAREA:

    1. Strict; 2. Tip contact; 3. Izolarea n tuberculoz; 4. Izolarea de tip respirator; 5. Precauiile enterale; 6. Precauiile fa de drenaje sau secreii purulente; 7. Precauiile fa de snge sau alte umori.

    CARANTINA

    1. Complet; 2. Absolut; 3. Carantina modificat.

  • 14

    LEGENDA EPIDEMIEI DE HOLER DIN LONDRA

    Epidemie de holer n Anglia 1831 : 22 000 decese 1848 : 52 000 decese Agent etiologic necunoscut John Snow (1813-1858): medic anestezist i Printele Epidemiologiei 1854: Epidemie de holer n Londra (Golden Square) Studiul efectuat de John Snow: Harta distribuiei cazurilor dup domiciliu i loc de munc

    Distribuia cazurilor l-a determinat pe Snow s se gndeasc c apa de la pompa A ar fi cauza apariiei holerei

    Majoritatea persoanelor bolnave de holera au but apa de la pompa A Nu s-a nregistrat nici un caz la berrie O parte a cazurilor din alte zone au but apa de la pompa A

    Legenda spune ca Snow a scos mecanismul pompei i epidemia s-a oprit brusc.

    Snow i-a continuat investigaia epidemiologic care a confirmat ipoteza c apa a fost calea de transmitere a holerei

  • 15

    EDUCAIA PENTRU SNTATE (ES)

    Este un sistem care include:

    1. contiina strii de sntate; 2. procesul de predare / nvare; 3. participare individual i colectiv.

    ES const n dezvoltarea nivelului de cultur asupra sntii cunotine, deprinderi, comportamente al diferitelor grupuri populaionale, precum i mijloacele i procedeele necesare formrii unui comportament sanogen. OMS definete promovarea sntii ca o strategie de mediere ntre indivizi i mediul lor = ecosistemul n care triesc, fundamentat pe de o parte pe dreptul fiecrui individ la liber opiune i, pe de alt parte pe responsabilitatea pe care o are societatea fa de sntate.

    Promovarea sntii este un proces care implic participare individual, dar responsabilitate comun. Aceasta ncepe cu resursele fundamentale pentru sntate: asigurarea hranei, locuinei i a unui venit minim de subzisten. Pentru a adopta un stil de via sntos i pentru a lua decizii favorabile n acest sens, oamenii trebuie sa aib cunotine bune despre valorile sntii i a mijloacelor de a o proteja. Aceste scopuri pot fi ndeplinite dac sunt asigurate condiiile sociale, economice i culturale favorabile pentru sntate.

    Promovarea sntii: 1. implic populaia i presupune ca aceasta s fie informat; 2. este orientat asupra determinanilor sntii, adic asupra acelor grupe

    de factori care influeneaz starea de sntate biologici, ambientali, mod de via, servicii de sntate, sociali, politici;

    3. urmrete asigurarea participrii publice, deoarece promovarea sntii este posibil numai dac indivizii i transmit cunotinele dobndite prin comportamente;

    4. reprezint una din componentele de baz ale medicinii preventive.

    Obiectivele i Funciile ES:

    s fac s se admit c sntate este un capital util pentru societate; s informeze populaia asupra a tot ce i este necesar i util s

    cunoasc pentru ocrotirea propriei snti;

    s contribuie la crearea de comportamente i atitudini sanogene; s contribuie la crearea unei contiine individuale i colective

    asupra valorii strii de sntate;

  • 16

    s ncurajeze crearea i utilizarea raional a serviciilor medicale.

    La nivel naional au fost identificate urmtoarele domenii prioritare:

    1. Sntatea reproducerii i educaia sexual; 2. Prevenirea infeciei HIV i SIDA; 3. Prevenirea tuberculozei; 4. Prevenirea fumatului, a consumului de alcool si droguri; 5. Sntate mental i emoional

    Echitatea, solidaritatea i responsabilitatea pentru sntate sunt teme n jurul crora se concentreaz majoritatea dezbaterilor legate de interveniile pentru promovarea sntii i abordarea determinanilor strii de sntate. Scopul oricrei societi este acela de a considera toi oamenii egali i de a reduce diferenele dintre acetia. Cu toate acestea, diferene nc exist i sunt n continu cretere n special n cazul unor categorii dezavantajate (emigrani, persoane care locuiesc la azil, persoane fr locuin, omeri, persoane care depind de bunstarea celorlali). Inegalitile pot fi reduse prin creterea echitii i prin iniierea i finalizarea unor iniiative de promovare a sntii.

    n prezent, dei tehnologia este n continu dezvoltare i informaia este diseminat rapid, exist inegaliti i n ceea ce privete accesul la cunotine i la educaia legat de sntate. Este din ce n ce mai greu sa nelegem informaiile complexe i apoi s lum decizii pe baza acestora. Educaia devine din ce n ce mai important, iar educaia pentru sntate a cptat noi i profunde semnificaii orientnd subiecii spre alegeri de natur etic i metodologic. Aceast orientare se regsete n principalele prioriti ale oricrei strategii politice de sntate public.

    Cuvintele cheie ale acestei strategii sunt:

    Democraie/ Echitate Participare/ Responsabilitate, Educaie, Instruire, Documentare/Informare, aplicabile diferitelor tipuri de intervenii, chiar dac acestea se adreseaz populaiei, factorilor de risc, mediului sau problemelor legate de sntate.

    Componente ale ES:

    1. Cognitiv comunicare i nsuire de cunotine; 2. Motivaional convingerea, autodeterminarea privind necesitatea

    schimbrii comportamentului; 3. Comportamental formativ = adoptarea comportamentului sanogen.

  • 17

    Principii de baz ale Educaiei pentru Sntate:

    1. Prioritatea intervenie timpurie = eficacitate 2. Specificitatea - opinie & exemplu personal

    3. Autoritatea - opinie & exemplu personal

    4. Integrarea ca politic de STAT 5. Intercondiionarea dintre educaie i sntate = fundamental pentru

    ndeplinirea funciilor = SANOGENIC I PREVENIONAL

    BARIERE n ES:

    1. Obiceiuri i deprinderi anterioare atac asupra patrimoniului comportamental individual;

    2. Beneficiile nu sunt spectaculoase = vizibile imediat, considerat ca piedic n satisfacerea unor comoditi i plceri imediate;

    3. Investiiile pe termen lung = cele mai greu de fcut.


Recommended